Ped

eaps
a cu
moa
rtea

INTRODUCERE

Pedeapsa cu moartea, face parte din randul pedepselor corporale.

Aceasta pedeapsa, se putea realiza prin spanzurare,decapitare(taierea
capului), arderea de viu, inecare, ingropare de viu si sugrumuare.
Dintre aceste modalitati ale pedepsei cu moartea, cele mai utilizate au
fost spanzurarea si decapitarea.1

CUPRINS

Pedeapsa capitala este cea mai aspra forma de represiune care a existat
vreodat. Tema acestui tip de sanctiune a fost dezbatuta inca din cele mai
vechi timpuri de personalitati precum Cicero, Caesar sau Sfntul
Augustin, insa, abia incepand cu secolul al XVIII-lea, odata cu scrierile
lui Cesare Beccaria,statele au inceput sa acorde o atentie sporita
teoriilor umaniste ce militau in favoarea renuntarii la pedeapsa cu
moartea.
O importanta la fel de mare a reprezentat-o teoria lombrosiana,
potrivit creia unii oameni, nc de la nastere, au un anumit instinct
criminal care se poate dezvolta pe parcursul vieii. De aceea, cel mai
bine este ca astfel de indivizi s fie definitiv si irevocabil izolati de
societate, pentru a nu o pune n pericol.
Cesare Beccaria afirma: Spectacolul inspimnttor, dar trector al
mortii unui ticlos este o frn mai slab mpotriva infractiunilor dect
ndelungul si continuul exemplu al unui om privat de libertatea sa. 2 fapt
din care rezulta ca Beccaria nu era de accord cu pedeapsa cu moartea.
1 Florin Negoita,Istoria statului si dreptului romanesc
1

El mai considera ca nu este utila pedeapsa cu moartea pentru

exemplul de cruzime pe care-l da oamenilor.3
Teoria lombrosiana reprezinta Curentul antropologic initiat de Cesare
Lombroso ce vedea n infractiune un fenomen biologic, n infractor o
fiint anormal, un criminal nnscut, ceea ce justific, n interesul
aprrii sociale, msurile represive cele mai eficace, inclusiv pedeapsa cu
moartea, pentru a-l face inofensiv. 4

I. Regl emen tarea pe deps ei c apitale n l ume

Pedeapsa capitala este inca practicata in numeroase tari din
intreaga lume, desi in ultima vreme protestele internationale care vizeaza
abolirea ei au inceput sa ia amploare, dupa cum nota Deutsche Welle la
inceputul lui octombrie, sub titlul Pedeapsa capitala pe cale de
disparitie. Potrivit unui raport al Amnesty international pentru anul
2009, 58 de tari si regiuni mentin pedeapsa cu moartea , chiar daca
multe dintre ele nu o mai aplica in realitate in 35 de state in care
delincventii mai pot fi condamnati la moarte, sentinta nu a mai fost executata
de peste 10 ani.
Totusi, tari precum China, Iran, SUA sau Arabia Saudita continua sa
aplice pedeapsa capitala chiar daca executarea ei nu este conforma cu Drepturile
Omului, fapt recunoscut de Adunarea Generala a ONU inca din 1966. In cadrul unui dosar pe
marginea acestui subiect, BBC scrie, citand Amnesty International, ca China executa cei mai
multi oameni anual, cifra fiind estimata la 1.718 pentru 2008, desi numarul ar fi mult mai mare in
realitate. In acelasi an, Iranul a executat cel putin 346 de oameni, SUA 111, Arabia Saudita 102 si
Pakistanul 36.
2 Cesare Beccaria Despre infraciuni si pedepse, Editura Rosetti, Bucureti,

2001 pg 97-103
3 IDEM, pg 97-103

Iulian Poenaru Pedeapsa cu moartea: pro sau contra?, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 1994,pag. 88
4

In prezent, n Europa, pedeapsa capitala a fost abolit n majoritatea statelor, mai putin
n Belarus,unul din motivele pentru care Belarus nu este ,membra a Consiliului
Europei.

II.Regl emen tarea pedepsei cu moarte a in

dreptul rom anesc
Specific Evului Mediu, atat in Tarile Romane cat si alte tari, este varietatea
modalitatilor de executare e pedepsei capitale. In spatiul romanesc, potrivit izvoarelor
existente, era executat prin spnzurare, decapitare, tragere in teap, arderea de viu,
inecare, ngropare de viu sau prin sugrumare. Faptele care atrgeau pedeapsa capital sunt
numeroase si eterogene sub aspectul naturii lor. Atrgeau pedeapsa
cu moartea faptele care aduceau atingere religiei sau bisericii
ori cele ndreptate mpotriva autoritatii centrale,adica Domnului,cunoscute sub
diferite denumiri: hiclenie, viclenie, viclesug, hainie, neascultarea, omorul
intentionat, paricidul, tlhria, furtul, chiar si furtisagul dac era comis
n mod repetat, incendierea, rpirea de fat sau femeie, sodomia,
incestul, adulterul, defimarea, falsificarea de moned.
Odata cu adoptarea Codului Penal de la 1864, sanctiunea aplicarii
pedepsei cu moartea a fost abolita, ca urmare a influentelor europene
existente. Solutia abolirii pedepsei cu moartea nu a pus capat
confruntarii de idei si a pozitiilor pro si contra a acestui tip de
pedeapsa. De altfel,aceasta a fost reintrodusa in Codul Penal al lui
Carol al II-lea din 1936 si mentinuta pe toata durata regimului politic
communist, fiind abolita prin Decretul-Lege din 7 ianuarie 1990, ultimii
condamnati prin imupscare fiind sotii Ceausescu.
Nicolae T. Buzea mentioneaza ca pedeapsa cu moartea ar fi putut figu
ra n legile i pentru timpurile de pace, nu numai pentru cele de rzboi,
pentru ca prin fora ei intimidant s fie instrument al civilizaiunii i al
ordinii sociale, aa cum este i astzi la popoarele cele mai culte i cele mai
contiente de drepturile omului i mai devotate principiului de libertate
individual 5
In Romania, art 22 din Consitutie reprezinta o interdictie a pedepsei
cu moartea, de la care nu pot exista exceptii. Pedeapsa cu moartea
5 Nicolae T. Buzea Filosofia dreptului penal, Iasi, 1933, pag. 195-196
3

este considerate a fi contrara drepturilor naturale ale omului.

Constitutia Romaniei6 are la baza pozitiile beccarianiste si pe cele
contrare conceptiilor scolii pozitiviste exprimate in domeniul dreptului
penal si al criminologiei.

III.Arg umente pro si cont ra apli cri i

pedepsei cu mo art ea
Promotorii pedepsei cu moartea invoca drept argumente, in
principal, nevoia de aparare sociala impotriva unor indivizi de
periculozitate sociala, evidentiata de starea de multirecidiv in care
se gsesc, caracterul si urmarile deosebit de grave ale unor
genuri de infractiuni. Eliminarea fizica a infractorului in asemenea
situatii,ar fi, in opinia acestora, singura solutie apta sa asigure integral
functia preventiva sociala a pedepsei, iar impactul pedepsei si
executarea acesteia, prin efectul intimidant produs, ar fi de natura sa
garanteze, pe cale de consecinta, si realizarea celei de-a doua functii a
pedepsei, aceea de preventie generala.
Pedeapsa cu moartea este o frana pentru cresterea numarului
infractiunilor cele mai grave7. Pentru inceput trebuie mentionat instinctul
primar prezent in fiecare dintre noi. Atunci cand suntem martorii unei cruzimi
sau cand mass-media promoveaza stiri ce au caracter violent,nu ne putem
abtine de la a gandi ce e mai rau despre cei care au comis acele fapte ilicite, de
la a dori sa li se intample acelasi lucru, exact ca in legea talionului: ochi pentru
ochi si dinte pentru dinte. Prin simplul fapt ca suntem oameni inainte de a fi
cetateni, empatizam cu victimele care au fost supuse la anumite fapte si
incercam sa cautam dreptatea astfel incat sa ajungem sa dorim pedeapsa cu
moartea pentru anumite tipologii umane.
6 Constitutia Romaniei, art.22.
7

Iulian Poenaru, op.cit., p.115

4

Desi la o prima vedere poate parea crud si imoral sa promovam

pedeapsa capital, trebuie sa ne amintim ca aceasta nu este doar o
masura de represiune. Asadar, doar acei indivizi care actioneaza ca si
cum ar avea drept de viata si de moarte asupra altora, care ii supun pe
ceilalti la torture fizice si psihice sunt vizati. Exista o serie de motive
care sprijina introducerea pedepsei capitale in legile interne ale unui
stat.

Exemple pro
Sa luam exemplul unor criminali din Columbia: Pedro Lopez si Luis
Garavito.
Primul, supranumit Monstrul din Andes, este banuit ca ar fi violat si ucis
peste 300 de fetite,in toata America de Sud. In 1980, le-a aratat politistilor
mormintele a 53 dintre victimele sale,toate cu varste curprinse intre 9 si 12 ani.
In 1983,Lopez a fost gasit vinovat pentru uciderea a 110 fete in Ecuador si a
marturisit alte 240 de crime comise in tarile invecinate.
Al doilea, Luis Garavito, alias Bestia, violator si ucigas in serie, a
marturisit in 1999 ca a omorat si sodomizat 140 de baieti. In
inchisoare, el a desenat harti cu locurile in care si-a ingropat victimele,
al caror numar total ar putea despasi 300. Garavito a fost condamnat
initial la 30 de ani de inchisoare, pedeapsa maxima in Columbia insa ia fost miscsorata sentinta la 22 de ani pentru ca a marturisit omorurile
si a ajutat autoritatile sa gaseasca trupurile. Dezavantajele instituirii
pedepsei capitale constau, pentru nceput, n faptul c se pot comite
greseli iremediabile. Au existat o multime de cazuri in istorie in care
abia dupa moartea acuzatilor, cand era,in mod evident prea tarziu, s-a
descoperit ca acestia fusesera, in realitate, nevinovati.

Exemple contra
De exemplu, in 1953, Berthley, un tanar in varsta de 19 ani, analfabet si8
debit mintal a fost acuzat ca a ucis un agent de politie si, in cele din urma
spanzurat. Ulterior, s-a descoperit ca adevaratul vinovat era complicele sau in
varsta de 16 ani, Craig 8

8 Iulian Poenaru, op.cit., p.139.

5

Un alt factor semnificativ situat mpotriva pedepsei capitale este religia. Susintorii religiei
reclam faptul c viaa a fost dat omului de Dumnezeu i doar El poate s ia viaa cuiva.
Totui, se scap din vedere faptul c nu pot fi nviate persoanele al cror drept absolut a fost
grav nclcat, astfel nct tot Dumnezeu s fie cel care s le judece 9
Pedeapsa cu moartea este o dezbatere politica puternic contestata, dar nu a fost intotdeauna atat de
controversata. Executiile au fost pedeapsa capitala in societati inca de cand umanitatea a
cunoscut o aparent forma de civilizatie. Mijloacele de executie erau incredibil de brutale
si variate iar urmatoarele erau cele mai intense,terifiante si violente.

Plutonul de executie

Plutonul de executie a existat inca de cand s-a inventat praful de

pusca. Pentru a linisti constiinta membrilor plutonului, una dintre arme
este neincarcata, astfel incat, fiecare dintre ei isi poate spune ca a fost
nevinovat, pentru ca nu stiau a cui este incarcata. Acest tip de pedeapsa
cu moartea este inca practicat (desi mai putin formalizata) in marea parte a
lumii. Cel mai recent exemplu a fost in iunie 2010 in Statele Unite,in Utah.

Camera de gaze

9 http://drept.unibuc.ro
6

Camera de gazare a fost folosita in masa pe timpul Holocaustului, in al

doilea razboi mondial, si folosita ca pedeapsa cu moartea din 1924 pana in
1999. La sfarsitul secolului XX, camera de gazare a fost abolita, pentru ca era
cruda si neobisnuita, si in mai multe cazuri, detinutilor le lua pana la 11
minute sa moara.

Scaunul electric

La fel ca si camera de gazare, scaunul electric a fost vazut ca o evolutie

umana, folosind puterea stiintei pentru a provoca un final rapid al unei vieti
crude. Insa asta nu s-a intamplat de fiecare data. Cateva greseli au marcat
istoria scaunului electric, prin scene publice prelungite, ceea ce a dus la spasme
ingrozitoare si sangeroase, pedeapsa care a fost vazuta de cele mai multe ori
incredibil de cruda.

Arderea pe rug

Arderea pe rug a devenit deja un cliseu cinematografic, care e popular mai

ales din cauza brutalitatii sale,dar si din cauza suspansului creat de pregatirea
necesara,cand butucii de lemn sunt asezati incet,incet in jurul victimei, care este
legata de un stalp in mijlocul focului. Moartea prin ardere este una dintre cele
mai dureroase si e suficient sa stam aproape de un foc pentru a ne da seama
cat de chinuitoare poate fi o astfel de moarte.

Spanzurare

Spnzurarea este o metod de executare a condamnailor la moarte,

prin strangularea gtului cu o funie. Strangularea este cauzat de
greutatea proprie a corpului, iar moartea survine prin sufocare sau/i
prin fractura coloanei vertebrale n regiunea cervical.

CONCLUZIE
In concluzie,cred ca pedeapsa cu moartea este pe de o parte
importanta,pe de alta parte cruda insa ar trebui aplicata si in zilele
noastre in special pentru violatori si criminalii in serie insa asta numai
dupa ce putem fi siguri de vinovatia inculpatului pentru a nu fi ucis,
mai tarziu urmand a se afla ca acesta era nevinovat, asa cum se
intampla in istorie. Despre un anumit tip de pedeapsa insa nu ma pot
decide pentru ca aceasta ar putea fi in functie de fiecare caz in
parte,de situatia si de fapta facuta de fiecare dintre vinovati.

BIBLIOGRAFIE
1. Florin Negoita ,Istoria statului si dreptului romanesc ,Editura
Universul Juridic,2013
2. Cesare Beccaria, Despre infractiuni si pedepse, Ed. Rosetti,
Bucuresti, 2001
3. Iulian Poenaru, Pedeapsa cu moartea: pro sau contra?, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti,1994
4. Nicolae T. Buzea, Filosofia dreptului penal, Iasi, 1933
5. Constitutia Romaniei,modificata si completata prin legea de
revizuire a Constitutiei Romaniei nr.429/2003
6. Site-ul http://drept.unibuc.ro

10