Structura procesului de

productie
1).Procesele directe= au ca scop efectuarea produselor
care fac parte din obiectul de activitate a org. si detin
ponderea cea mai mare in structura de productie global.
Procese directe=fac parte procesele de baza.
-procesele de asigurare a calitatii productiei.
Procesul de baza poate fii:-pregatitoare
-prelucratoare;de
montaj(complex) si finisare
2).Procesele de asigurare a producitie=au ca scop
executarea unor lucrari ptr. Vrf. Din pct de vedere
calitativ;cantitativ si functional a produselor executate.
3).Procese indirecte:-a)procese auxiliare
-b)procese de servire a
productiei.
-c)procese de inovare a
productiei.
-a) Procesele auxiliare=au drept scop executarea
unor bunuri materiale sau a unor lucrari care nu se
incadreaza in obiectul de activitate a firmei,dar
proceselor de baza.Intretinerea si repararea
utilajelor.Executarea modelelor necesare fabricarii
produselor.Obtinerea diferitelor forme de energie.
-b)Procese de servire a productiei:-care au drept
scop prestarea unor service care nu se incadreaza in

obiectul de activitate a firemi dar conditioneaza

desfasurarea normala a proceselor de baza si a celor
auxiliare.
-transport intern(al materiilor prime si produselor) intre
verigiile de productie din cadrul firmei sau intre locurile
de munca din cadrul aceleasi verigi de productie.
-transfer. energiei in cadrul locului de munca.Depozitaea
produselor sau materiilor prime la locurile de munca.
c)Procese de INOVARE A PRODUCTIEI:- sunt
procesele care asigura modernizarea procesului si
operatiilor tehnologice.Pregatirea tehnologica si
constructive a noilor produse lansate in fabricatie si
modernizarea tehnologiei
4)Procesele anexe= care au drept scop executarea
unor lucrari in vederea pregatirii produselor reziduale
rezultate din procesele de baza (rebuturi;resturi
tehnologice;deseuri) ptr a fi valorificate prin vanzare.
5)Procesele de servis:-care au drept scop,presarea
unor service post vanzare pe perioada de garantie la
beneficiar.

Tipuri de
productie:
Managerul functiunii de productie este influentat in mare
masura de tipurile de productie existente la nvl.
Organizatiei sau unei verigi din cadrul organizatiei.

Tipul de productie este definit ca o stare functional a

unei verigi de productie determinate de totalitatea
factorilor tehnici si organizatorici ce caracterizeaza:
-nomenclatorul produselor executate de
organizatie.
-volumul productiei pe fiecare pozitie din
nomenclator.
-stabilitatea in timp al nomeclatorului volumului si
structurii productiei.
-modul de deplasare al produselor intre locul
de munca.
-gradul de specializare al locului de
munca,utilajelor si muncitorilor care deserves aceste
utilaje.
In practica la nvl organizatoric exista 3 tipuri de
productie:
-1)productie in masa.
-2)productie in serie
-3)productie individuala.
1)Productia in masa: Q x nt >=Td
a)Q x nt=Td
b) Q X nt >Td ,rezulta Q Xnt=Nlm x Td
Productia in masa este: Conditia existentei acestui tip
de productie este ca,la fiecare loc de munca din structura
verigi de productie analizata sa se execute o operatie
tehnologica la un sg tip ,fel de productie

-Conditia existentei de munca sa se respecte fiecare

relatie matematica:
Q X nt >=Td
In cadrul Q= canitatea de produse executate la loc de
munca respective din timpul respective de produs in
perioada analizata.
-nt=norma de timp(timpul normat unitary) necesar
executarii unei unitati din procesul respectiv la loc de
munca in perioada analizata
Td=timpul disponibil de functionare al locului de munca
respectiv in perioada analizata.
Relatia nedemonstreaza ca tipul necesar prelucrarii
cantitatii Q de produse ( din tipul respective de produse)
asigura ocuparea complete a fondului respectiv a loc de
munca respectiv pe perioada analizata ,rezulta la fiecare
loc de munca se executa un singur tip de produs,formula
a) si b)
a) Pentru prelucarea productiei Q este necesar un
sg loc de munca de tip respective.
b)Pentru prelucrarea cantitatii Q sunt necesare
Nlm loc de munca de acelasi tip.
Productia in masa este caracterizata prin:
-nomenclatura produselor executate
(tipologia) este exccesiv de redusa,ia cuprinde un sg
tip de produs sau cel mult 2, cu o pondere majoritara a
uneia dintre ele.

-volumul productiei: de fiecare pozitie din

tipologie este foarte mare ( se realizeaza cantitati in
masa din produsul respective)
-gradul de stabilitate: in timp al
tipologiei;volumului si structurii produselor este foarte
mare.
-modificarile acestora de la un an a altul s-au
intre diferite perioade partiale din timpul aceluasi an sunt
inexistente ( foarte reduse).
-locurile de munca;utilajele si muncitorii care
deservesc aceste utilaje au un grad ridicat de
specializare pe produse.
-deplasarea produselor intre loc de munca se
realizeaza bucata cu bucata individual,folosind mijloace
de transport in deplasare continua.
2)Productia in serii:- conditia existentei acestui tip de
productie este ca la fiecare loc de munca din structura
verigii analizate sa se realizeze(execute) operatii
tehnologice la mai multe feluri de produse.
-Q X nt <Td
Conform relatiei timpul necesar executarii cantitatii Q de
produse (ptr un anumit tip de produs) este insufficient ptr
ocuparea complete a fondului de timp disponibil de
functionare a locului de munca respective pe perioada
analizaata,se executa operatii tehnologice la mai multe
feluri de productie.

Tip de productie in serie:

-Productia in serie este caracterizata de urmtoarele

trasaturi:
*Nomenclatura produselor executate este
mai mare decat la productia in masa.
In functie de tipurile produselor
executate,productia in serie se imparte in:
~serie mare= intre 2-6 tipuri de produse
~serie mijlocie=intre 6-10 tipuri de produse
~ serie mica= intre 10-20 tipuri de produse
-Nomenclatura produselor executate creste
semnificatia de la seria mare spre seria mica.Productia
in seria mare se aseamana cu productia in masa,iar
productia mica se aseamana cu ce individuala.
-Volumul productiei ptr fiecare pozitie din nomenclator
scade comparative cu productia in masa,astfel incat
volumul productiei la productia in seria mare este mai
mare decat seria mijlocie sic ea mica.
-Gradul de stabilitate in timp al nomenclatorului
volumul si structura productiei este relative
scazuta,modificarile care apar de la un an la altul sau
intre diferite perioade partiale din timpul aceluasi an se
amplifica semnificativ de la seria mare spre cea mica.
-Locurile de munca,utilajele din dotare locului si
lucratorii care deserves aceste utilaje au un grad redus
de specializare pe produs in cazul seriilor mari si cu
character universal in cazul seriei mici.
-Deplasarea produselor intre loc de munca se face pe
loturi de productie sau pe loturi de transport de

dimensiuni variabile in conditii folosirii unor mijloace de

transport cu deplasarea discontinua
3)Productie individuala: Conditia existentei acestui tip
de productie este ca la fiecare loc de munca din structura
verigii de productie analizata sa se execute o operatie
tehnologica la o gama variata de produse ( de feluri de
produse)
Formula -> Q X nt << Td
-Ptr incarcarea complete a timpuluui disponibil de
functionare a loc de munca respective,este necesar sa se
execute o gama foarte variata de produse, la loc de
munca respective.
-Productie individuala este caracterizata:
*Nomenclatura produselor executate este foarte
variata putand ajunge pana la 100 de pozitii distinct in
nomenclatura.
* Volumul productiei pe fiecare pozitie din
nomenclator este excesiv de redus se poate executa cate
un exemplar dintr-un tip de produs.
*Gradul de stabilitate in timp al nomenclature
volm si structurii productiei este foarte scazut,apar
modificari importante chiar de la o zi la alta,executarea
anumitor produse se repeta la interval de timp
neregulate sau nu se mai repeat niciodata (productie
comanda)
*Loc de munca si utilaje din dotarea lor au un
character universal,iar lucatorii care deserves aceste
utilaje au o calificare ridicata,suntpolivalenti,ptr a efectua
operatii tehnologice la o gama variata de produse.

*Deplasarea produselor intre loc de munca se

realizeaza pe lot de productie de dimensiuni mici.
~In practica la nvl organizatiilor tip de productie
sunt grp in 2 mari categorii: productie in
masa;productie in serie mare;productie in serie
mijlocie;individuala si mica.
-In productia individuala de serie mica si mijlocie
caracterul universal ale echipamentelor tehnologice si ale
resurselor umane folosite permite adaptarea rapida si
costuri mici a productiei la modificarile frecvente care pot
apararea,rezulta o flevibilitate ridicata.
~Datorita acestei caracteristici aceasta categorie
(productie serie mica ;mijlocie;mare)este cel mai des
folosita in cadrul organizatiei.
Configurarea fluxurilor tehnologice
specificie produselor
Executarea oricarui tip de produs se caracterizeaza prin
fluxul tehnologic specific acelui produs.
Flux tehnologic reprezinta deplasarea materiei
prime intre verigile de productie ale unei organizatii sau
intre loc de munca din cadrul aceleasi verigi de productie
de la 1 si ultima operatie tehnologica din procesul
tehnologic al produsului respective.

Exista 2 categorii de fluxuri tehnologice:deplasarea intre loc de munca.

~1- fluxurile tehnologice generale atunci cand

deplasarea materiilor prime se realizeaza intre verigiile
de productie la nvl organizatiei.
~2-fluxurile partiale cand se urmareste
deplasarea materiei materiilor prime, la nvl aceluiasi
verigi de productie intre locurile de munca.
Configuratia fluxurilor tehnologice indica
urmatoarele tipuri:
-fluxurile tehnologice monoliniare in care intra o sg
mterie prima m prelucrat prin operatii successive de-a
lungul unei sg linii de productie de unde ,rezulta un sg
tip de produs
1) -----m--1-------2-------3----------4------p
2)-> fluxul tehnologic,covergete in care intra mai multe
tipuri de materii prime m1;m2;m3 etc, prelucrate pe linii
de productie diferite de unde rezulta componentele
produsului C1;C2;C3 care sunt convergente pe o loinie
finala de amestec sau montaj rezulta un sg produs P.
3) Divergente si Covergente..
Fundamentarea parametrilor de functionare al
liniei de productie flux
~-Ritmul de lucru al liniei-~

Reprezinta marimea inversa textului de productie si este

definit drept cantitatea de produse care iese de pe linia
de productie in flux in unitatea de timp.
R=1/T(nr produse/unitate timp)
Linii de productie in flux cu ritm reglementat se
caracterizeaza prin faptul ca livreaza,cantitati de produse
bine stabilite,egale cu ritmul de lucuru al liniei la interval
de timp,egale cu unitatea.
~linii in flux cu ritm liber,se caracterizeaza prin
faptul ca livreaza cantitati variabile de produse la interval
de timp nedeterminat.
~Nr locurilor de munca de la fiecare operatie in
parte;nr total de loc de munca de pe linia in flux
Nlmi=ti/t
Nlmt=Eti/T
Exista 2 situatii:
~Atunci cand duratele operatiilor de executat pe linia in
flux sunt egale in raport multiplu cu tactul de productie al
liniei.
~Relatia de fundamentare nr. Loc de munca a fiecarei
operatie ofera ca rezultat un nr intreg.
~In acest caz linia in flux va functiona
continuu,sincronizat.
~Potrivit acestei sincronizari produsele trec spre a fi
prelucrate la diferite loc de munca in mod continuu la
intervale de timp precise fara a exista timp de

asteptare.De asemenea intrarea produselor pe linie si

iesirea dup ace au fost prelucrate se realizeaza la interval
de timp egale cu marimea t.
Parametri liniei de productie in
flux
3)~Nr. Loc de pe linie~
Atunci cand duratele diferitelor operatii tehnologice
executate pe linie nu sunt egale sau in raport multiplu cu
T atunci relatia de fundamentare a Nlmi ofera ca rezultat
nr zecimal rezultat ,linia de productie va avea o
functionare discontinua caracterizata prin lipsa
sincronizarii executarii in timp a operatiilor si printr-o
incarcare neuniforma a utilajelor si executantilor.
A)

Exista 2 situatii:

1)LA operatiile tehnologice cu o durata mai mica decat

restul operatiilor de pe linie procesul tehnologic se
intrerupe aparand timp de asteptare in functionare
utilajelor si executantilor.
2) La locurile de munca unde durata operatiei
tehnologica este mai mare decat duratele celorlalte
operatii apar stocuri de productie neterminata.
Ptr evitarea acestor aspect negative sunt luate anumite
masuri organizatorice(cu scopul obtinerii unei
sincronizari partiale).
-la locurile de munca insufficient incarcate(durata
operatiei mai mica) se poate trece la lucrul la mai

multe utilaje a executantului,respective ptr folosirea

complete a fondului de timp disponibil de lucru.
La locurile de munca unde duratele operatiilor sunt
mai mari,ptr evitarea intreruperilor in functionarea
liniei se pot repartiza lucrari spre executare la alte
utilaje de acelasi tip,sau se poate trece la folosirea
unor schimburi suplimentare ( in scopul reducerii
nedeterminate).
4)Lungimea liniei de productie in flux
Daca locurile de munca sunt situate deoparte a benzii
rulante care transporta produsele intre loc de munca.
a) L=Nlmt xd [m]
b)L=Nlmt X d/2 [m]
d= distant dintre 2 loc de munca appropriate.
Atunci cand loc de munca sunt asezate deoparte si de
alta a benzii transportoare.
5)Viteza de deplasare a benzii (V) transportoare
( a produselor intre loc de munca)
V=d/T [m/min)
~Capacitatea de productie concept si factor de
influenta~
La nivelul organizatiei exista preocuparea
permanenta de a se obtine informatiii cu privire la
cota de piata de vanzare ptr produsele org. deci

exista si preocuparea aflarii posibilitatilor de realizare

acestor productii rezultate concept capacitate de
productie.
Capacitatea de productie este definite ca productia
maxima care poate fi obtinuta pe o anumita perioada
de timp intr-o veriga de productie in conditiile folosirii
intensive si extensive a mijloacelor de productie
(utilaje) si a celui mai efficient regim de lucru.
Potrivit celui mai eficient regim de lucru la calculul
capacitatii de productie nu se iau in considerare
anumite situatii nefavorabile generate de:
- Folosirea unor executanti cu un grad de
calificare necorespunzator,folosirea unor
materii prime de calitate inferioara.
- Neasigurarea complete si la timp cu materie
prima si piese de schimb necesare repararii
utilajelor.
- Lipsa de energie,si executarea unor reparatii
accidentale.
Deoarece capacitatea de
productie reflecta cele mai mari posibilitati
de productie va fii intotdeauna mai mare sau
egala cu productia posibila prevazuta sau
realizata.Printre factorii care influenteaza
marimea capacitatii de productie sunt:
1)-caracteristica dimensional a verigii
de productie.
2)-norma de utilizare intensive.
3)-norma de utilizare extensive.
1)-Caracteristica dimensionala verigii de productie:

~Reprezinta dimensiunea verigii de productie sub

aspectul posibilitatii sale productive.Atunci cand in
component verigii de productie exista mai multe utilaje
de acelasi tip,ea este data de nr total de utilaje existente
in veriga.Atunci cand in componenta verigii de productie
intra mai multe utilaje in aceasi operatie si sunt
caracterizate printr-o marime fizica specifica.
Caracteristica dimensionala este data de marimea
fizica specifica totala a utilajelor existente in veriga.
In aceste 2 situatii la calculul capacitatii de
productie se iau in considerare doar utilajele care
participa efectiv la procesul tehnologic din veriga.
Atunci cand in veriga de productie se executa
preponderatii cu component
manuala,caracteristica dimensional este data
de marimea suprafetei de productie care
participa la procesul tehnologic
2)-Norma de utilizare intensive:
~Reprezinta cantitatea maxima de produse
obtinute in unitatea de timp pe unitatea caracteristica
dimensional a verigii de productie (pe un utilaj;pe m
patrat sip e unitate de marime fizica specifica).
~La intrarea in functiune a utilajelor se
calculeaza pe baza parametrilor tehnico productivi
existenti in document,iar tehnica elaborate se inscribe in
fisa tehnica a utilajului.
~Pe masura functionarii utilajului parametric
tehnico productive va avea valori din ce in ce mai
scazute deci norma de utilizare va trebui revizuita astfel:

a)~ se alege anul precedent ca fiind an

de baza in fundamentarea calcului normelor de utilizare
intensiva.
b)~din anul de baza se alege luna
calendaristica in care a fost obtinuta cel mai mare volum
de productie.
c)~ din luna respective se allege 10 zile
consecutive in care s-au obtinut realizari de vrf la
volumul productiei in acea luna.
d)~ se face media aritmetica a acestor
valori;se compara valoarea obtinuta cu valorile altor
instalatii
asemanatoaare,performante si se determina norma de
utilizare intensiva.
3)-Norma de utilizare extensive:
~Reprezinta fondul de timp maxim disponibil de
functionare a verigii de productie.Spre deosebire de fond
de timp disponibil de functionare (Td),fondul maxim
disponibil reflecta cele mai mari posibilitati de
functionare zilnica a utilajelor, 3 schimburi a 8 ore.
Timpul maxim disponibil=Tmd
Tmd=Tn-Tr)X n de ms X ds-T OT
n de ms=nr maxim suplimentar
T de ot=timp oprire tehnologica.
~Exista 2 situatii atunci cand in veriga de situatii se
lucreaza cu saptamana intrerupta.
~Daca in veriga de productie se lucreaza cu
saptamana neintrerupta
Tr= timp mediu de revizii si reparatii programate
necesare utilajului
Tot= timp mediu ptr opriri tehnologice

~Timpul mediu ptr reparatii (Tot) apare

deoarece in component verigii de productie apar utilaje
cu durate diferite ptr astfel de opriri.
~In Nuj reprezinta nr de utilaje omogene din
pct de vedere a timpului de reparatii si opriri
tehnologice.
~Trj reprezinta reparatii si revizii ptr fiecare utilaj
din grp j.
~Totj timp de opriri tehnologice din grupa j.
~Fundamentarea marimii capacitatii de
productie in cadrul verigilor simple la nivelul
loc de munca.~
Verigile simple sunt verigile de productie constituie din
utilaje de lucru luate individual sau grp. dupa principiul
tehnologic,ateliere si sectii de productie ptr care
caracteristica dimensional este reprezentata de
suprafata de productie se desfasoara operatii manual
sau sunt formate dintr-o sg. Grp. de utilaje.
Marimea capacitatii de productie difera tipul
loc de munca ptr care se calculeaza:
a)~ in cazul loc de munca ptr care specializarea
este pe produs se executa o lucrare tehnologica la un sg
tip de produs,se diferentiaza:
-loc de munca ptr care procesul
tehnologic se desfasoara pe sanje (pe cicluri de
prelucrare).
Capacitatea de productie=Nu *Gmp*Tmd/ds*K
Gmp= greutate materii prime

Nu=nr utilajelor existente in veriga de productie care

participa la process de productie
Gmp=greutatea materiilor primeintroduse la o incarcare
a utilajelor.
Tmd= fond de timp max disponibil de functionare a
utilajelor pe perioada considerate.
ds= durata de elaborare a unei sarje
K= care reflecta pierderile.
~Norma e timp unitara de prelucrare a unui produs in
perioada analizata sin p=cantitatea de produse
prelucrate in unitatea de timp in perioada analizata
~locurile alcatuite din utilaje caracterizate printr-o
marime fizica specifica.
b)~In cazul locurilor de munca ptr care specializarea
este tehnologica se executa o lucrare tehnologica la mai
multe feluri de produse fundamentarea marimii
capacitatii de productie se face pe baza unui produs
considerat reprezentativ.
Consideram ca utilajele din veriga de productie
caracterizata fie norma timp sau productie.
Planul de incarcare al utilajelor reprezinta un
document format din doua categorii de indicatori:
1)-Indicatorii a caror marime se cunoaste din
date statistice (volumul de productie fabricate;normele
de timp ale produselor;coeficientul prevazut de
indeplinire norme de timp;timpul disponibil de
functionare un utilaj;nr utilaje existente in veriga).

-timpul de functionare a tuturor utilajelor.

2)-Indicatori reuzlta prin prelucrare celor din
prima categorie:
-timpul necesar ptr executarea productiei
prevazute.
-excedent de timp.
-excedent de utilaje.
Intr-o veriga de productie se prelucreaza 2
tipuri de produse A si B ptr care se cunosc cantitatile
normele de timp si coeficientul de indeplinire a acestor
norme.

~~ Gradul de utilizare a capacitatii

de productie~~
Acest indicator reflecta modul in care au fost folosite
mijloacele de productie la nivelul organizatiei pe o
perioada de timp de un an.
~Productia planificata a fi realizata annual la nvl
organizatiei.
Cpma= capacitatea medie anuala la nivelul
organizatiei.
Folosirea rationala a capacitatii de productie la nvl
verigilor de productie este exprimata prin anumiti
indicatori:excedente;deficite de capacitate de
productie;functia posibila si rezerva potential de
productie.
Rezerva potentiala de productie este exprimata
prin diferenta dintre capacitatea de productie a
organizatiei si productia prevazuta a fi planificata.

Balanta capacitatii de productie la inceput de an:

~Exista 2 categorii de organizatie din
punct de vedere al calcului marimii cp:
A1)~ Cu specializare pe produs, caracterizate prin
faptul ca fiecare veriga din component organizatiei este
specializata in specializarea unui anumit produs.
Capacitatea de productie la nvl
organizatiei este data de suma capacitatii CP ale
verigilor component.
A2)~Cu specializare tehnologica se caracterizeaza
prin faptul ca in verigile de productie se realizeaza
operatii din procesul tehnologic commune ptr toate
produsele executate.
Marimea capacitatii de productie nivelul organizatiei
este data de capacitatea de productie a verigii
conducatoare din organizatie.
Se considera veriga conducatoare veriga care
indeplineste unul din criterii: ~are o importanta
deosebita in procesul tehnologic.
~are cel mai mare nr de lucratori.
~are cea mai mare pondere a valorii de
inventor al utilajelor.
Balanta capacitatii de productie exprima marimea
capacitatii de productie existente in fiecare veriga
precum si deficitele de capacitate de productie a fiecarei
verigi in raport cu veriga conducatoare.Ptr intocmirea
balantei CP se parcurg urmatoarele etape:

1~ se stabileste capacitatea de productie in

fiecare veriga.
2~se stabileste capacitatea de productie
necesara in raport cu veriga conducatoare:**daca
marimile CP in verigile comparate sunt exprimate in
aceasi unitate de masura,CP necesara este egala cu
capacitatea de productie existent in veriga urmatoare.
**daca marimea CP in verigile
comparate este exprimata in alte unitati ptr comparative
se folosesc indici de consum specifici.
3~prin comparare,rezulta excedent/deficit de
CP la nvl fiecarei verigi analizate in raport cu veriga
conducatoare.
Tinand seama de verigile care prezinta deficit de CP se
calculeaza productia posibila la nvl organizatiei ca fiind
egala cu capacitate de productie a verigii cu cea mai
mica CP.