Sunteți pe pagina 1din 2

Libera circulatie a marfurilor

Dintre cele 4 libertati pe care se intemeiaza piata interne, lib circ a marfurilor
este cea mai influenta din punct de vedere al impactului asupra vietii cet din UE.
Prevederile legale privitoare la aceasta libertate sunt cuprinse,in principiu, in
partea a 3-a pol si act interne ale U, titlul 2 lib circl a marfurilor din TFUE.
Pt a localiza geografic si teritorial sp de lib circ a marfurilor trebuie sa tinem cont
de urm aspecte: de sp pietei interne format din terit celor 22 st membre si de sp
U eco si monetare care cuprinde terit st membre din U stare care au introdus
moneda unica euro (Austria, Blegia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia,Spania,Slovenia,Malta, Slovacia, Cipru si
Estonia).Exista si o alta categ de state care au introdus euro,dar nu fac parte din
U eco si monetara.
Cu privire la legislatia relevanta pentru aceasta libertate este: art 28 TFUE reglem
dom de aplicare, art 30, 31, taxele vamale si cu efect echivalent, art 34-37
restrictiile cantitative, art 110-113 dispozitii fiscale si impozitare, art 206,2-7 pol
com comuna.
In concluzie, lib circ a marfurilor poate fi realizata prin inf U vamale si prin
inlaturarea tuturor restrictiilor cantitative si calitative la import si export. In mod
susbsidiar se mai cere si de refomarea, transformarea monopolurilor comerciale
statale.
Conceptul de marfa nu a fost definit de catre tratate, acesta insa a fost definit in
cauza 7/68 intitulata arta italiana. Italia a impus o taxa pe exportul bunurilor
artistrice, istorice si arehologice. Comisia a considerat ca taxa respectiva
reprezinta o incalcare a liberei circ a marfurilor si a introdus o actiune in fata
Curtii impotriva Italiei. Italia s-a aparat sustinand ca aceste bunuri nu trebuie sa
fie considerate drept marfuri si ca adevaratul scop al acestor taxe nu era de a
creste venitul statului, ci de a proteja mostenirea istorica si artistica a tarii.
Curtea a respins argumentele Italiei si ca o consecinta a definit si marfurile ca
fiind produse cu valorea monetara care pot forma obiectul unor tranzatctii com.
Tot Curtea a considerat ca, desi natura bunurilor prevazute ca lege italiana era
distincta de alte tipuri de bunuri, acestea aveau valoare monetara si erau sub
unor tranz com. Acest argument al Curtii era intarit si de faptul ca legea italiana
impunea taxa respectiva prop cu valoarea bunurilor.
Bancnotele si monedele nu sunt bunuri, deoarece transferul lor este supus reg de
circ a capitalurilor.Totusi, monedele vechi de aur constituie bunuri, deoarece nu
sunt mij obisnuite de plata.
Referitor la conceptul de marfa, concept care nu este definit in tratate, potrivit
teoriei de specialitate si jurisprundetei, marfa reprez un bun corporal care are o
val comerciala si care poate constitui ob unor tranz comerciale.
Marfurile pot fi clasificate ca (M=marfuri):
a. M care provin din statele membre cu conditia ca cel putin ultima prelucrare
imp din punct de vedere eco sa fi avut loc in U

b. M care provin din state terte. Aceste M circula liber in sp comunitar dupa
ce s-au indeplinit toate formalitatile de introducere a acestora intr un stat
membru UE si dupa ce s0au platiti taxele vamale legale aferente
Art 28 din TFUE da o definitie U vamale = alcatuita dintr o U vamala care
reglem ansamblul schimburilor de M si care implica interzicerea intre st
membre a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe cu efect
echivalent, precum si adoptarea unui tarif vamal comun in rel cu tari terte.
Rezulta ca U vamala este un sp vamal unic cu granite exterioare si comune
realizata prin:
1. Interzicerea tututor taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent intre
st membre
2. Introducerea unui tarif vamal comun pt M provenite din st terte

S-ar putea să vă placă și