Ajutindu-1 pe pacient s&- incdt si o poatd folosi pentru probleme emotionale si comportamentale, RET is itatea (C. R. Corduban, 2002). 5. Psihoterapia multimodal ‘Mai putin supusd atentiei in cAmpul psihoterapiei actuale romanesti, terapia multimodalé (A. A. Lazarus, 1981, 1989) in care personalitatea umand ierpersonal relationships”) "drugs, alchool, mut perspectiva, se con: afectat de © multitudine de probleme specifice care pot fi abordate printr-o mi 1e de strategii specifice. in final, cu probabilitate mai micd a apa Dupa A. A. Lazarus (1987, p. 288), afirma ci un tratament cuprinzitor neces 170 senzatiilor neplacute, a imagi nale, a relatiilor interpersonale tensionate si a posi in masura in care problemele tematic explorate, procesul (B. Zilbergeld, 1982). Forma, cadenta 5 sti lor fiecarui pacient in parte. intrebarea de ti $B ofere mai mult decdt 0 ureche iar daca terapia este foarte bine struc- ‘este cum s& potrivesti sau si ajusteci tratamentul la pacient si nu invers. Interviul are drept scop identi i multimodale se bazeazi ial din cadrul psihoterapi area problemei paciental 171pe un set de 12 intrebari. Aceste intrebari vizeazA urmatoarele aspecte: ientul manifesta semne de psihozi -ongruenta afectiva); 12, Care sunt aspectele pozitive, punctele tari ale celor sapte modalitayi interactive - BASIC LD., profil care 172 stabileste o punte de legaturd intre evaluare si psihoterapie. Pe baza acestor modalitii, se vor elabora ipoteze de lucru care pot fi modificate sau revi compara datele. Este indicat si li se ofere pacient ie a fiecdrui termen din BASIC LD., ext , reactii diverse. Realiza ele comportamente pe care doriti sa de baz. Ce tipuri de emot nedorite (anxietate, culpat S (Sensation) ~ Realizati o ie, amefeals, durere, in neplacute, addugati-le la capitolele B,a Dificultiti in luarea deci sAdeseori ma géndese la lucrurilor negative”. snSimt cdi ma merit si fiu fericit”. "Mai consider mai pujin competent decat ceilalfi” ‘Suspicios si ipsit de incredere in ce »Nu-mi exprim punctul de vedere atunci cand mei simt »Ceilalfi nu mé plac!"). Notati modul in care aceste idei ganduri va influenteazd prof sentimente (A), senza cauét de dependent de peirintii mei". 1m prieten bun sau apropi ficientes douei pachete de figdri pe zi”. ).Utilizez Diazepam din céind in cand”. influenteaza gi sunt influenjate modal relatiile voastre interpersonale. Funcjionare biologic D (Drugs, Biology) ~ Realizati o ferent dacd sunt Te eae nC ‘Tehnici psihoterapeutice utilizate: care le aveti, orice boli pe care le-afi avut sau de care suferiti continuare. Pentru exemplificare, Lazarus (1987, p. 291) prezinti 0 lista de probleme patologice interactive ale unui pacient anxios si depresiv: B_Aménare, tiriginare Autocritied, vini, gelozie, team’; Md tem sd mu flu criticat si respins de ceilalti Tensiune indeosebi in zona maxilarelor; Dureri in zona spateluis Ui obosit cea mai mare parte a timpului”. I Imagini legate de singurittate; Ma imagine esudnd pe diverse planuri .,Adeseori ma vad facdnd lucruri prostest a tamentale in metoda terapeuticd pe care o propune. De atunci cand invatim un pacient s&-si dispute cred irationale si cand iese la ivealé un grad semnificatiaceasti perspectiva, d fea cea mai mare consta i ci terapeutul trebuie si ind anume trebuie 58 fie to anumita ceeds cum si o introduca, cum so acestuia la terapie este 0 problema de importanta esentia ‘menit& s8 asigure suecesul psihoterapeutic, Din punctul de vedere al terapiei multimodale, construirea i itegranti in procesul de i. Cu alte cuvinte, in timp iabilele care mentin cele mai adecvate r, terapia de relajie este att necesara, cat si sufi pentru a se fnregistra un progres in terapie. Pentru majoritatea ins, contextul pe care-I ofera raportul pacient-terapeut reprezinté acel sol in care tehnicile terapeutice prind radacini” (A. A. Lazarus si A. Fay, 1984, p. 294). 5.1, Tehnica conectdirii (,bridging”) in mod tipic, gedinfele de terapie multimodala incep cu intrebarea: Ce s-a intémplat in aceasta sdiptaménd?” Dack -au trasat anumite sarcini pentru acasé, sedinta se va deschide prin punctarea acestor sarc e pot adresa intrebari i Ie-ai notat in agenda?” obignuieste si ia note in timpul sedintelor, pentru a retine aspectele care trebuie trecute in revisti sau a clarifica uncle 176 care trebuie indemnati sd aduc& in discutie problemele aditionale care apar. De pild’: ,/nainte de a continua cu exercifiile de imagerie si relaxare, este ceva despre care ai dori sd discuttim?” _Lazarus considera un nonsens faptul cA orice alege si nefnsemnat se confrunta. al sopului t Terapeutul trebuie si dea dovada de vi psihoterapia si riménd orientati pe scopul propus. Lazarus utilizeaza adeseori tel ing” (conectarea) care se dovedeste eficienti in numeroase situatii aparute in derularea terapici. in fapt, ,,bridging”-ul se refera la o strategie prin interme- diul careia terapeutul se situeazi in mod deliberat pe moda- litatea preferata de pacient (B, A, S, I, C, I, D), dupa care se va ‘indrepta spre celelalte modalitati care par a fi mult mai productive din punct de vedere terapeutic. Pentru exemplificare, oferim un fragment de dialog in care si sentimentele acestuia in ie data (A. A. Lazarus, 1987 p. 296-298): Cee ai simjit in legaturds cu faptul c& Sol a plecat de la masii? Pacienta: Probabil, Sol mosteneste aceastd naturd irascibila de la propria sa mama. Pot vorbi ore intregi despre familia Iu. 177Terapeutul (incercind si riménd centrat pe problemi): aloe lee Japtul ca s-a ridicat sia plecat de la masa? Pacienta: Fraiele lui se ‘comport in acelasi mod. Au invéjat aceste lucruri de la mama lor. Tatal lor, in schimb, era atat de dréiguy si amabil.. Comentariu: in acest moment, multi terapeuti sunt inclinati sa intrerupa discursul pacientului si s8 puncteze faptul c& nu i s-a rspuns la intrebare. Pacientul rezisfent este provocat de si riménd centrat pe ‘modalitatea afec- 1eze pe continutul cognitiv propus de pacient (nu ‘mai mult de 2 pana la 5 minute), dupa care se va face trecerea la ar putea sé analizeze aceste identificari in familia lor. Mildred, sora lor, a ales sd se casétoreascd cu un barbat care este asemdndior lui Sol in multe privinje ... (Discusia raméne centratdt pe dinamica familiei lui Sol timp de cdteva minute). 178 Terapeutul (bridging): Apropo, atunci cdnd vorbeai despre Sol $i familia lui, ai observat cumva o anumité senzaie in corpul tau? Pacienta: Senzajie? (pauzd) Nu-mi dau seama ce vrei sd spui .., ered cd pieptul, nu... mai degraba gatul $i maxilarele Te simt tensionai Hai s& ne concentrim mai mult pe aceste senzafii din gdtul si maxilarele tale. Te superi dacit inchizi ochit pentru o clipa si analizezi aceste senzafii? Pacienta (se supune si inchide ochii timp de 45 secunde): Am observat cit am o respiratie mai accelerata Terapeutul: Aceasid stare de tensiune $i respirajie acce- leratdt au vreo legaturd cu propriile tale sentimente fatd de Sol? Pacienta: (deschizdind ochii) Nu-mi dau seama ce vrei sd spui! (pauzd) Simt ca imi vine sa plang ... Poate sa fie atat de ticdlos (izbucnind in lacrimi)! Lasd-md sé-ti spun ceva! Nu ‘merit sd fiu tratata in acest niod de el (plingéi Terapeutul: Asadar, cred cdi te simfi nu n 5 furioasd. Pacienta (suspindnd): $i md simt abandonaté (continud sé pléngd). Ei bine, nu cred cai rezolv ceva, smorcdtinducmd in acest fel... Terapeutul: Asadar, iti exprimi aceste sentimente faja de Sol saw continui sa pretinzi cit nu te deranjeazé in nici un mod comportamentul lui? Pacienta (stergindu-si i bristd, dar sefa mea. mai sus, deoarece pacienta a dorit s& se indrepte spre o solutie centrati pe terapeutul s-a lansat int-un training asertiv propus de pacienta. 1795.2. Prescrierea sarcinilor pentru acasé Esenfa unei terapii eficiente consti in capacitatea tera- de a-I determina pe pacient s& se angajeze in activitati ivo-compulsive sau in n, C. M. Franks, Stabileste cat de p pentru pac Stabileste dacd sarcina respectiva nu este considerati de pacient ca fiind prea mare consumatoare de timp; Asigurii-te ci sarcina ceruti nu constituie 0 sursi de ameninjare pentru pacient; Ince le terapeutice care sunt usor de le pentru acasi mai degraba ca suges- ti decdt sub forma unor instructiuni sau comenzi. Urmatorul fragment de dialog ilustreaz modul in care sunt ‘indeplinite aceste cerinte referitoare la prescrierea sarcinilor terapeutice (A. A. Lazarus, 1987, p. 303-305): ‘Terapeutul: Crezi cd ar trebui st abordezi o discusle deschisd' cu soful tau in legdturdi cu incidental legat de fosta lui secretard? 180 Pacienta: Stiu cd mu este nimic serios intre ei. Desi am aflat cit ea mu mai lucreazé acolo, as vrea totusi sd stiu ce a simgit pentru ea in acel moment. mt de acord cu tine. Cred ca daca vei lisa lucrurile asa, istoria se va repeta, deoarece soful tau mu va fi constient de una din regulile de bazé ale casniciei voastre. trebuit sa deschid diseupia acum dowd Wanat aceasti discufie. Cred ci astept sau ceva de genul dsta. Dupé ce am repetat sedinfa trecutd despre ce ‘amume ii vei spune sofului td, am crezut cdi te vei duce direct acasa sa discugi aceasta problemd cu el. Pacienta: Acest /ucru ar fi fost necesar. Nu stiu ce md face ine, ceva te impiedicd. Care crezi cit este -u care s-ar putea intémpla? Pacienta: Nu stiu (pauzd). Cred cd nu vreau sd par ia ta in legdturdt cu aceasta ndzuroasd $i cauti nod in papurd? Dupa parerea mea, esti indrepteyitd si ai asemenea sentimente $i ai tot dreptul si fi le exprimi. sa este! Asta inseamnd ci disear& vei deschide discusia cu sopul tdu despre aceasta problema? Pacienta: Da, De fapt, eu consider ca sunt si alte moduri icrederea colegilor de birou decat sd iesi cu ei la ‘eu masina ta de la scoala pe copiti lor. ‘Terapeutul: Spune-mi sincer, temerea ta se leagé de faptul se pot transforma intr-un interludiu incearea din rdsputeri sa a mereu tipul drdgus. Exact ca 181ultima data cénd a plecat dintr-o conferintit ca sé conducd pe ‘me stiu cine cu masina la gard... ‘Terapeutul: fn regulé! Asadar, mi vei vorbi cu soful tu doar despre secretard, ci vei aduce in discufie si alte probleme legate de faptul cd incearcd prea mult sé fact celorlalti pe plac, Hai sa jucdm rolul din nou. Eu voi juca rolul sopuul tu. Tocmai am lat masa de seardi si mit anungi cit vrei sa discu ceva important cu mine. (Jocul de rol continua timp de , cred ed voi putea sd fac acest lucru. ‘oarte bine! Asadar, cénd anume? Nu vreau lua masa cu niste prieteni. Daca vom discuta Inaime de culcare, ma tem sci nu se transforme intr-o discutie ‘mai lung. Terapeutul: Ji-e teamd cd discuia va conduce la 0 carta? Pacienta: Nu, dar vreau sd fu sigurd ca Bill va injelege ce vreau si-i spun si mu vreau si pretinda ci este de acord cu ‘mine doar ca sé-l las in pace. Terapeutul: Hai sii vedem! Astizi este marti (isi deschide agenda). Poti un telefon j i spui cum a decurs discufia? Pacienta: Desigur! Terapeutul: Am sentimentul cd vei discuta aceste probleme cu Bill datorita faptului ci eu sunt cel care te presez ‘si fe imping de la spate. Vreau sd faci acest lucru pentru tine, tine, : Nul Pentru mine deschid aceasta discupie! Dupa fajoritatea terapeutilor considera unor experiente noi sunt cruciale in privinga fa 182 de gindire, simtire si comportament, ‘ei terapeutice (adic&, fat de terapeut), ct lor de terapie, Nu de putine ori, aceste noi greu de ménuit. fn fapt, modificarea comportamentului necesité munca — atat din partea pacientului, cat si din partea terapeutului. 5.3, Strategii cognitive in psihoterapia multimodal cificitatea interventiilor cog (A. A. Lazarus, 1987, p. 306 Pacientul: Cand oamenii md intdlnesc pentru prima oaré, spun despre mine cd sunt 0 persoand blénda, amabild, ingdduitoare, dar cdnd ajung sd ma cunoascd mai bine, descoperd ca sunt un nesuferit coamenii fac lucruri mai bine decdt mine. Am o limba tare ascutitd, Pot sd fiu ingdduitor si bun la inima in general, dar cel adeveirat din mine este cu totul diferit — sunt un nesuferit $i un antipatic. 183Terapeutul: /n loc sé véid o singurd laturd din tine care este cea antipatica, nesuferitis, egoistd, plind de gelozie si chiar urd, prefer sd consider ca ai diferite fatete ale personalitagii si cd fiecare aspect este la fel de real ca $i celdlalt. Asadar, latura amabild, ingdduitoare, toleranté ine este la fel de realé ca si partea care fine de latura ta egoi ipaticd. Vreau sé spun ca in anumite situatii, trdsciturile pozitive sunt scoase la ivealé, iar in alte circumstange, ies in evident doar aspectele negative. Dar fiecare sunt la fel de ,,reale". Ce pdrere ai despre acest lucru? Pacientul: Sunt aproape sigur ma displac pe mine insumi. h ui etichete, Daca paringii tai ar fi fodatis nu fi-ar fi spus cd esti un copil rau. Ei ar fi specificat ce anume ai facut si ar fi numit rau" acel comportament al tau. Infelegi aceasta distinctie fundamental? Pacientul: Da, dar instinctiv ‘privese lucrurile mai ... memi gisesc cuvéntul... Aha, am gisit un exemplu! Mi-am rins prietena cu o minciund si, in ce ma priveste, acest lucru 0 {face in fata mea o persoand mincinoasa $i nu vreau si am de-a Esti de acord cu mine cd daca cineva a spus vor mai urma si altele? Aici sunt dowd aspecte diferite. Primul, depinde de importanta acestei minciuni si de motivul din spatele ei. Al doilea, dacd prietena ta spune minciuni 10% din timp, asta inseamnd cd 90 9 din timp este cinstitd. Pacientul: Nu este ca atunci cdnd spui cit esti doar wn pic insdircinata? Terapeutul: Totul sau nimic? Nicidecum. Spune-mi, dacs cineva este 20% din timp egoist si 80% altruist, persoana respectiva este egoistéi sau nu? Pacientul: Infeleg unde bati! 184 Terapeutul: /ntr-adevair? Spune-mi! Pacientul: Pui tn balanj pentru a vedea ce apare mai freevent in comportamentul cuiva. ‘Terapeutul: Stilul tdu de gdndire mé trimite cu gandul la urmatoarea analogie. Ai in fafa un cos cu mere, alegi un mar putred din cog $i tragi concluzia ca tot cogul este plin cu mere iputrede, in loc sii causi mai departe in el. Din punctul tdi de vedere, mincinosul este o persoandi care a spus 0 dat o singurdt 14, Dacit cineva di dovadd de egoism intr-o anumitd situafie, concluzionezi cdi acea persoand este cu totul egoistd. Pacientul: Dar in acest mod am fost crescut Terapeutul: Ni-fi dezaprob modul td de a fi. Nu conteaz& dact motivul pentru care gdndesti astfel se datoreazd 10096 Aringilor tai care au obisnuit sd te critice. Hai si modificeim din acest moment modul tdu de a andi. Vrei sé inchizi ochit si sii repeti aceasta frazd de cinci-sase ori? ,, Latura generoasd din mine este la fel de real ca si cea egoistt”. Vrei si spui aceastti frazéicu voce tare si apoi sd te gandesti la ea in liste? Pacientul (se conformeaza gi spune dupa 0 pauzil): Sunt ‘gata sd muncesc pentru a Terapeutul: [nir-adevar, acest lucru necesita efort din fa o lista cu tipurile de greseli cele mai lor tn legaturdt cu modul lor de a gandi. As vrea sii o citesti cu atentie si sd-mi spui ce tipuri de gregeli cazul tu. Vrei sé faci acest lucru? 5.4. Strategil noncognitive i noncomportamentale in psihoterapia multimodala Din punctul de vedere al psihoterapiei multimodale, inter- ive si noncomportamentale ofera informatii valoroase din punct de vedere terapeutic. De pilda, este ' utilizati tehnica ,scaumului liber” care apartine 185psihodramei $i terapici gestaltiste, fiind considerata foarte uti Lazarus nu considera c& empatia, cAldura, acceptarea pozitiva neconditionata, autenticitatea manifestate de terapeut fata de pacient sunt conditii necesare si suficiente pentru a se produce a wAtunei cdind ice unele confuzii empatice si (A.A. Lazarus, 1987, Oferim, spre exemplificare, tehnica proiectiei in timp, © tehnicd menité si conducé la reevaluarea diverselor experiente de viata ale pacier Pacientul: Eram un copil cand mi s-au intipcrit toate ‘aceste lucruri in cap. Ce poate sd stie un copil de 5 ani? Cum ‘puteam sii le spun atunci paringilor mei ed fmi vara prostit in cap? Toate aceste Iucruri sunt ined in mine si adeseori imi rrevin in amintire. Astdzi am 24 de ani si tmi dau seama care este adevarul. Cu toate acestea, 0 parte din mine ined mai erede in asemenea lucruri. Terapeutul: Ai vrea si faci 0 micd excursie imaginara? Aseazi-te cdi mai confortabil pe scaun si incearcd si te relaxezi (pauzi). Acum, te rog sé inchizi ochit si sd-fi imaginezi ca ai o »Masind a Timpului” cu care por. i care te va readuce oricénd dorest fie insupi 0 vizitd in trecut. ft ind avea 10, 9, 8 ani sau mai pufin. La ce varsta fivar plcea Gite vizitezi in trecut? 186 Pacientul: Sd spumem, in jurul virstei de 5 sau 6 ani Intra in Masina Timpului si vei face 0 vizitd cdind aveai 5 ani. Micuful Mihai de 5 ani vede un barbat care se indreapia spre el. Desigur, el mu realizeazd ca acest barbat este el insusi cel care vine din viitor. Dar simte ceva special pentru aceasta persoand, 0 afinitate puternicd si, de aceea, va asculta cu atentie ce ti va spune. Poti sé-fi imaginezi aceasti situatie? Pacientul (pauzi): Da. Cel de 5 ani se joacd in curte, iar cel care sunt acum vine spre copil, ti pune mdinile pe umeri si «ay vrea sii vorbesc cu tine”. : Excelent! Acum vorbeste cu el. Ce ai vrea si ii spui? Pacientul: Mihai, mama si tatél tau fi-au spus 0 multime de lucruri despre péicat, despre réu, despre iad si alte lucruri de genul acesta, Toate astea sunt niste prostii, Mihai, doar niste prostii! Nu crede in ele! Pretinde doar cé esti de acord cu ele, altfel parinjii tai te vor pedepsi. Dar, ascultd-ma cu atenyie Mihai, esti un copil bun (pauzdi). ‘Terapeutul: Pofi sd-i explici micufului Mihai de $ ani oa este un copil bun, chiar dacd nu este strélucitor la scoala? (Discujia continues in acest mod pentru urmatoarele 5 minute) Pacientul (cu o mare inc&rcdtur’ emotional): Mihai, sd mu uifi ce fi-am spus! Acesta este purul adevéir! eutul: Cred cdi este timpul sd te intorci in prezent ‘ceva de addugat pentru micugul Mil ul: Doar faptul sai nu uifi cdl mama i, dar iti varé in cap 0 terapie sau terapia rogersiand. Abordand o perspectiva eclectic’, 187terapia multimodal considera o mare eroare ca terapel care nu decurg din model Aceasta cu att mai mult cu cat majoritatea psihol acord c& nu exist o singurd abordare, perspectiva sau teorie in psihologie care s& fie capabila si explice orice se observa in comportamentul uman, 4 plauzibila si atragatoare poate fi 0 le sunt cele care se aplicd oamenilor. in urmatoarele componente st tamentale: m Terapeutul trebui pe pacient sa adere la programul de tratament. Capitolul 5 Tehnici de consonant terapeutici in programarea neurolingvistici jin ultimele decenii, programarea neurolingvistica (Neuro Linguistic Programming — N.L.P.) a deschis noi directii de investigare a clilor de adancire a infelegerii empatice.intre partenerii de comunicare. De altfel, aceasti abordare ji oferd in arsenal de instrumente eficiente menite’ si teze comunicarea dintre icBrilor comportamentale ‘meta-model pentru limbaj, menit s& permit gerea mai profund a ceea ce spun oamenii. ericksoniene, dit Gestalt-tera propuse de gramatica generativa transforma- tionala (N. Chomski). Un vechi dicton afirma c& limbajul este tele si dialogul realitatea (McNamee, 1992; Wittgenstei wuleazi infelesuri socialmente constru pe care le propunem in legitura cu noi, cu ceilalfi sau cu care ne aflim se dezvoltd in cadrul interactiunii cu 189iazA faptul c& limitele Programarea neurolingvisticd evid limbajului sunt limitele ,firpit” pe care realitatea in care se afli, Interactiunea terapeutica modifica ,,harta” pacientul dialog transformational” (Sexton, superficiald si structura profunda. Dac structura superficial ‘este reprezentati de discursul oral sau seris al unei persoane, structura profunda este discursul nerostit, in fapt, reprezentarea le sase elemente se a in urmare, nu se poate ‘Comunicarea in programarea neurolingvistic& se defineste Figura 5. Practica comunicérii in psihoterapie (P. Sary, 1990, p. 113). {in continuare, ne propunem pe analizim succint fiecare element in parte. 1. Stabilirea relatiei finfnd cont de context it de psihoterapeut, capitolele de inceput ale Iuera 2. Sincronizarea indler au observat un fenomen natural care se ind doi oameni se afl in acord. De pilds, privind doud persoane care se plimb& intr-un parc, acestea adopti acelasi it de sincronizare: nonverbald si verbal.Sincronizarea nonverbald poate fi directi sau incrucisata. Sincronizarea direct& se realizeaz& atunci cénd interlocutorul reproduce aceleasi migcari ale partenerului de discutie. Atunci cénd suntem intr-o relatie empaticd cu cineva, corpul nostru adopt o posturi aseminitoare corpulu similare, respirm la fel, ritmul vor ‘cu cele pe care dorim sa le reflectam: de teflectarea migcarilor corpului pacientului prin diverse ale capului, incrucisarea brajelor prin inerucisarea picioarelor, reflectarea re: prin migedri ritmice ale Sincronizarea verbal se refera la reperarea de cltre terapeut a registrului senzorial pe care se situeaz pacientul in realizarea discursului siu verbal. Tehnicile N.L.P. au la bazi ti senzoriale modalitati senzoriale principale: vizuala, audi {n cadrul acestora functiondnd mai multe submod: prin intermediul c&rora creierul uman proceseaza informatiile. © afirmatie de genul: ,.Vad despre ce este vorba, am deja 0 ‘imagine clard cu privire la situayia deseris" exprim& utilizarea wai preseazd situatia descrisé, mé simt ca si de aceasti situatie” — limbaj kinestezic. Limbajul senzorial reflecta lumea experientelor pacientului si fl determina pe psihoterapeut si infeleagi in ce m pacientul sau isi structureaza experientele si reprezentar N.L.P., limbajul senzorial este constituit din substamtive, verbe, ‘si locusiuni adverbiale care trimit la unul dintre cele trei registre sen P. Sary (1990, p. 53) oferd un ghid util terapeutului in vederea reperarii registrului senzorial pe care se situeazi 192 partenerul siu de relafie, ghid pe care il vom prezenta si noi in cele ce urmeaza: VIZUAL Substantive: perspectivd, viziune, iluminare, opticé, umghi, punct de vedere, aspect, orizont, iluzie, imagine, fatada, grafic, ecran, ochire, privire. Verbe: a ilumina, a vedea, a observa, a vizwaliza, a imagina, a apre, a zdiri, a descrie, a detalia, a diminua, a elucida, a se figura, a focaliza, a picta, a scruta, a distinge, a discerne, a ilustra, a clarifica, a expune, a ilumina, a pri ascunde, a afisa, a artita, a se intuneca, a se lumina. Adjective: clar, net, stralucitor, colorat, vag, luminos, ‘mare, mic, deschis, inchis, izolat, indepdirtat, gigantic, nemésurat, imens, coplesitor, ingust. face luminé asupra, a avea in vedere, la o scurta privire, la prima vedere, a sari in ochi, batétor la ochi, a vedea rosu in fata ochilor, a fi bine véizut. AUDITIV Substantive: muzicd, cuvinte, discurs, 2gomot, strigt, soapti, neinjelegere, zarvd, audien{é, trancdneald, ton, voce, barfa, vorbirie, flecdreald, monolog, dialog, tonalitate, sunet, ritm, melodie, cacofonie, dezacord, ecou, simfonie, cdntec, audifie. Verbe: a auzi, a-(si)spume, a asculta, a urla, a schimba, a ‘mumi, a fosni, afredona, a amplifica, a anunta, a (se)intreba, a se exprima, a discuta, a emma, a bombéni, a mardi, a bodogéni, a declara, a striga, a suna, a réisuna, a dialoga.Expresii: a da tonul, a astupa urechile, a reduce la Kicere, a fi la unison, cu surle si trémbife, altfel spus, a pleca urechea,.a face pe surdul, a fine sub ticere, a impune tdicere. KINESTEZIC temperaturd, energie, stres. Verbe: a simi, a atinge, a palpa, a lovi, a apuca, a se ingreuna, a se incovoia, a apisa, a presa, a izbueni, a bate, a tatona. a avea picioarele pe pamént, a fi saitul pand bate cuie in talpd, a pune degetul pe rand, a fi Ta un pas de, a prinde 0 ocazie, a profita de 0 ocazie, a pune ‘ména in foc. 3. Observarea Conform programérii neurolingvistice, a observa inseam 194 iau in considerare corpul le), vocea (tonul, ritmul, (abdominal, median’, superioara, La nivelul macro-observari (postura, mersul, gest La nivelul micro-observari smicro-comportamentelor” fetei ta corespunde auditivului intern (, ior”), iar zona de jos din stinga att pacientul, cét si natura rel relatiei 4. Culegerea de informatiiformulate de terapeut Efectulscontat Reluarea, intro nies interoge-| [Gases unui cont exempla cae st puna I. Necesitate 2. Posibittate eebuie. nu webu, se impune, posit | imposbi Luerul cesta ma Specificarea real tatlor, a obstacoeor si consecineor. ext posibl. mu pot| $1 dae at putea Jedd comport|si..? calfel.! Regulijudeenyi | E rv sd fal ncral| Exe yiptrerea ta? |Regisirea origin fark origine) acesta! Conform cfrei|scestor cegliude-| specitieatt — | bine 28 fi onest! | paren? fei si preciaea Pe ce se bazeaxt|comextlui In care parerea ta? 5-0 feu afirmetia, (Cun i dl seama? Procesele de omisiune in categoria proceselor de omisit itrebirh Exemple formulate | Efectul scontat de terapeut ‘Sunt furios! Fajaide cine? | Precizarca Nu sunt de | Foja de ce? | contextului ‘acord! Suprimarea | Asta mu are | Ce _anume mu indexuluide | importants ‘are importanta? referintt Mis-aspus cd... | Cine anume a Ein ma asculta! | spus—uerul Cine came ma te asculti? ‘Omisianea | Sent mal putin | Mal pun carar comparativs | curajos! Jas decd cine? Emaiscump — | Mol scump deci ce? Verbale Elva respina! | Tace manier®? nespecifice am wrmat Cum? ‘fan! Ince fe? 3 Ela céstigat! eS ae Procesele de distorsionare in categoria distorsiunilor distingem: relati echivalenta complex, lectura gndurilor si nomiintrebari Exemple formulate | Efectul scontat de terapeut BI mi face si | Cum anume | Separarea rela mst. | pecans ct a | eh camutet si eAsirea unui ‘contra-exempl. Echivatenja | Numd-salah Disocierea celor complex ‘¢ supirat pe | saluat tnseam- | doi termeni ai (xdovedeste y) | mine. ind ct mu este | echivalentei si Daci mu mi-a | supdrat pe tine? | gisirea unui dmbit Inseam- | Dacé far ft | contra-exemplu, ind cd mu e mul- | zambit inseam- mit de mine. | nd c& este mul- unit de tine? Lectura Since avrutsi | Ce te face st | Regisirea sursei gindurilor erecl acest lucr? Cum tit acest ed ucra? Daca ai fi pint la mine ai fi that cmc place acest wer Nominalizaren | Dorese respect | In ce manierd? | Tnlocuirea (transformarea | din partea | Cum —anume | cuvantului unui proces tn | celorlalt dorestt respect | abstract cu un ceva stati, fix) verb. 5, Stabilirea obiectivalui psihoterapeutic _N.LP. propune urmatoarelecriteri de formulare eficientl a iv psihoterapeutic: formularea Formularea pozitiva a obiectivului A demonstreazd faptul c& multi pacienti je cu un obiectiv de insénatosire Sane ee meta-pro nu de indreptare spre atingerea respectiv, cel de stipdnire de sine in situa sd se indrepte spre... in sensul exprimarii Definirea unui context specific Psihoterapeutul va adresa intrebari menite s& precizeze {ntr-un mod clar obiectivul terapeutic, in ideea de a deveni cét formulat in termeni vagi lasik . Intrebarile sunt de tip "e vreti de Cum anume vrefi sii va comportagi intr-o situatie in ‘care urmeazii sd vorbifi In public?” Posibilitatea de a verifica obiectivul iv terapeutic si fie formulat intr-un mod ice diverse modalitati dea fi rapeutul va adresa pacientului la seama cé ai atins obiectivul 199mental mai adaptat al paci eficient& atunci cdnd cei doi parten peutice — si s& 0 pregiteasca inc& de la tnceputul ul de interventie terapeutic’. Fireste, ca toate cel intense si autentice, este greu de crezut c& experienta succesul terapeutic va fi usor uitati att de psihoterapeut, cat si de FILIALA "NICHITA STANESCU™ Calea Crangasi or. 19, BL118 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA J.C. ABRIC, Psihologia comun 2002. AT. Beck, Cognitive therapy and the emotional disordes, New York, International Universities Press Inc. 1976, p. $1-53. H. BERNHEIM, Hypnotisme, suggestions psychotherapy. Pais, Doi A.C. Bobart, L, S. Greenberg, Empaty Reconsidered: New Di Psychotherapy, New York, Brunet/Mazel Inc.1997. P. BRINSTER, Terapia cognitivd, Bucuresti, Editura Teor, 1997, p. 161-164 Counseling and Therapy, New York, Holt, ‘metode.tasi, EdituraPolirom, -veanu, C. Voicu, Gh. Neacsu, Studi gi sinteze de psibologie Didactic si Pedagogica R.A, V. ENATESCU, Dialogu! medie-boina, S. FERENCZ1, Poyehanalse J. Ocwores FISHER, Effective Casework Practice ~ an eletic approach, McGraw-Hill Book Company, 1978.L. G. FODOR, Moving beyond Cognitive-Behavior Therapy: Integrating Personal and Interpersonal Awa- and Behavioral Perspectives”, New York, The Press, 1987, p. 190-230. M, GELDER, D. GATH, R. MAYOU, Tratat de psihiatrie Oxford, Editia Bucuresti, Editura Asociatia Psihiatrilor Liberi din Roménia, 980. E.R. HILGARD, The Experience of Hypnosis. A Shorter Version of Hypno W. HUBER, Puihoterapile, Teropia potrivies flectrul pacie Ecitura Sting si Tehnic8, 1997. G. IONESCU, Trarat de psihologie medicala si psihoterapie, Bucuresti, : S.C. Favorit Print 8. A., 1999. G. IONESCU, M. BEIAT, V. PEVELCU, Peihologie clined, Bucuresti, ——~Baitura-Academiet, 1985; R. LADOUCEUR, 0. FONTAINE, J. COTTRAUX, Thérapie comportamen. tale et cognitive, Pati, Masson, 1993, 326, J. M, LEWIS, To be a Therapist: The theaching and learning, New York, Brunner/Mazel, 1978, p. 31-57 IPAN, Psihoterapia experientiala. O paradigm a autores. sf dezvoltrit personale, ed. a Il-a, Bucuresti, Editura i, 1996, alae ed. a Ika, Paris, PUF, 1957, éveloppement de la personne, Paris, Bordas, 1968, p. 237-245, RUDICA, T, COSTEA D., Modele ale reloyet medi-bolnay, tn Pie 5 Psihosomati P. SARRY, La strategic deDOINA SAUCAN, Valenje aptitudinale ale comunicativitatit didactice. l, Tez de doctorat, Institutul de Filozofie si ‘The Evolution of Psychotherapy, New York, Brunnes/Mazel Inc. 87. ‘The Evolution of Psychotherapy, The second Conference, New Brunnet/Mazel in. 1992, sal Manual of Mental Disordes (Third 2 -III-R. Washington DC, American Psy Association, 1987. 4.4, Tendinje modeme in terapie sipacientul iei interpersonale cevaluarile pacientului cu priv 3.Pacientul — fayé in fof cu tulburarea sa le negociere cu reactanfa/ noncompli la terapie anja3. Psihoterapia cognitiv-comportamentalé 3.1. Evenimente, procese i strueturi ia pslhoterapia multimodal. Capitolul 5 de consonant terapeutici tn programarea neuro- ich —Qrsinaca 2.1, Sugestie si sugest Bibliografie....Redactr: Elena DIATCU, “Tehnoredsctor:Flrica BUDNIC ‘Bun de ipar: 18. V.2004. Format: 16/54 x 84 Coli de tipar: 13 ‘TipografiaEditurit VICTOR