Rzboiul de Iarn (cunoscut i ca Rzboiul Sovieto-Finlandez sau

Rzboiul Ruso-Finlandez) a izbucnit n momentul n care Uniunea

Sovietic a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni dup
izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Drept consecin,
Uniunea Sovietic a fost exclus din Liga Naiunilor la 14
decembrie. Iosif Vissarionovici Stalin, conductorul statului
sovietic, se ateptase s cucereasc ntreaga ar pn la
sfritul anului, dar rezistena finlandez a zdrnicit toate
planurile sovieticilor, dei acetia din urm i depeau numeric
inamicii n proporie de 3 la 1. Finlanda a rezistat pn n martie
1940, cnd ara a fost obligat s semneze un tratat de pace prin
care ceda agresorului sovietic aproximativ 10 % din teritoriul
naional i cca 20 % din capacitile sale industriale.
Rezultatele rzboiului au fost confuze. Dei pn n cele din urm
forele sovietice au reuit s strpung aprarea finlandez, nici
finlandezii, nici sovieticii nu au terminat rzboiul fr a fi puternic
afectai. Pierderile sovietice au fost extrem de mari, iar statutul
internaional al rii a avut de suferit. Chiar mai ru, capacitatea
de lupt a Armatei Roii a fost pus sub semnul ntrebrii, un fapt
care a contribuit din plin la luarea deciziei lui Hitler pentru
Operaiunea Barbarossa (atacarea Uniunii Sovietice). Forele
sovietice nu i-au ndeplinit obiectivele iniiale (cucerirea
Finlandei), reuind numai s ocupe teritorii n zona lacului Ladoga.
Suveranitatea Finlandei a fost salvat i, n plus, ara a ctigat
un uria capital de simpatie internaional.
Tratatul de pace de la 15 martie a oprit preparativele francobritanice de trimitere de ajutoare Finlandei prin nordul
Scandinaviei (Campania aliat din Norvegia) i a stnjenit, de
asemenea, accesul Germaniei naziste la rezervele de minereu de
fier suedez. Invaziile germane ale Danemarcei i Norvegiei de la 9
aprilie 1940 (Operaiunea Weserbung) au ndreptat atenia
mondial ctre luptele pentru controlul Norvegiei.