i sper ca cineva s-i dea crezare Un ultim gnd din rzboi Rzboi ce l purtam ntre noi... Ce-i neamu' i istoria? Aceast ntrebare atrna pe buzele fiecruia, i mndrie su rzboi? Este puterea Dacului din noi! Avem ochi-negrii de soare i sufletul linitit de mare Vorb dulce ca un vnt Iar trup puternic ca de pmnt. Durere mare s privesc napoi S vd c lucrurile astea au pierit din noi Nu mai suntem vitejii de altdat Suntem nite lai ntr-un rzboi fr vreo soart. i este doar un gnd din rzboi Ce a vrea s-l duc napoi Unde s piar printre sunete i foi, Dar nu se poate, Cci i un gnd din rzboi Rzboiul din mine i noi Un gnd ce ne va duce n moarte Sau la dreptate. i totui i un gnd din rzboi Un RZBOI ce-l purtam ntre NOI!