Scopul lucrarii

Scopul acestui proiect este de a cunoate principalele caracteristici fizico-geografice ale

arealului studiat, a tipurilor i formelor principale de relief i evidenierea particularitilor
turistice ale zonei alese, a factorilor de risc si a efectelor acestora asupra dezvoltarii turismului.
Alegerea zonei comunei Berca se datoreaza nzestrarii cu o varietate mare a potenialului
turistic ntr-un climat favorabil multor tipuri de turism datorit prezen ei unor fenomene unice
precum Vulcanii Noroioi, care se nscriu printre zonele cu o mare importan i poten ial turistic
prin atractivitatea zonei i diversitatea ofertei turistice.

Asezare geografica si descriere

Vulcanii noroioi sunt localizati in Subcarpatii Buzaului, pe suprafata comunei Berca
(Paclele Mici) si a comunei Scortoasa (Paclele Mari) din judetul Buzau. Sunt formai datorit
erupiilor de gaze din pmnt, care antrenez spre suprafa cantiti variabile de nmol i ap.
Prezint cratere de pn la 6 m nlime, cu erupii permanente sau intermitente, a cror
intensitate este dependent de cantitatea apei meteorice care se infiltreaz n sol. n jurul
vulcanilor noroioi se formeaz, n perioadele secetoase, suprafee cu eflorescene de sruri sub
form de crust, complet lipsite de vegetaie.
Vulcanii Noroioi de la Pclele Mari i Pclele Mici reprezint una dintre cele mai
interesante rezervaii mixte (geologic i botanic) din Romnia, protejat nc din anul 1924,
care se ntinde pe o suprafa de 30ha. Pe lng vulcanii noroioi, care constituie principala
atracie a rezervaiei, trebuie s mai amintim totui prezena unor plante rare.

Metodologia si etapele de lucru

Baza de lucru a acestui proiect o reprezinta harta Vulcanilor Noroiosi pe o scara de
1:25.000, georeferentiata in proiectia Pulkovo 1958 in programul Global Mapper. Desfasurarea
lucrului a avut loc in programul ArcMap 10.1 cu ajutorul caruia au fost realizate toate cele 8
harti, mai exact: harta utilizarii terenurilor, harta turistica, harta hipsometrica, harta pantelor,
harta umbrii, harta orientarii pantelor, harta umbrii, harta zonelor de risc si harta geologica, iar
ulterior reclasificarea acestora pentru a restabili zonele cu risc.
Pentru alcatuirea hartilor a fost necesara realizarea bazei de lucru, si anume, a curbelor de
nivel pe fiecare in parte cu linie si notarea altitudinii pentru fiecare dintre ele. Cea mai mica
valoare incepe de la altitudinea de 240 m, pana la altitudinea maxima de 370 m. La Pclele Mari,
vulcanii sunt situai la o altitudine de 322 m, pe un platou de form circular, constituit din

produsele de erupie a numeroilor vulcani activi sau fosili cu conuri i dimensiuni variabile, iar
la Pclele Mici, vulcanii sunt situai la altitudinea de 341 m.

Harta hipsometrica a fost realizata in urma trasarii curbelor de nivel din optiunea Arc
Toolbox - 3D Analyst Tool Raster Interpolation Topo to Raster. Prin aceasta harta vor fi
scoase in evidenta treptele de altitudini si intervalele pentru acest areal in functie de anumite
criterii.
A fost impartita in 5 intervale de altitudine si evidentiata prin 5 culori diferite. Arealul nu
are o dezvoltare verticala foarte accentuata, amplitudinea reliefului fiind de doar 130 m
altitudine. Intervalul 240 260 este stabilit de catre o parte din asezarile izolate si de drumul
principal care traseaza arealul din imediata apropiere a asezarilor, precum si cele 2 localuri ( La
Hangar si La Sopron) aflate la finalul drumului principal spre Vulcanii Noroiosi de la Paclele
Mici, alaturi de o parcare si un loc de camping.
In intervalul 260 280 se afla o zona putin mai fragila din punct de vedere geologic, este
o zona cu cele mai frecvente alunecari de teren, solifluxiuni ( = proces de alunecare lent a
solului pe pantele mici ca urmare a mbibrii cu ap a depozitelor superficiale) si depuneri de
sedimente, iar la baza acestor procese se gasesc majoritatea cuestelor( = form de relief ca un
povrni, aprut ntr-o regiune n care stratele cu roci dure alterneaz cu cele moi, datorit
eroziunii apelor curgtoare i retragerii treptate a versanilor).
Intervalul 280 300 este intervalul de unde incep aceste procese geomorfologice, in
special alunecarile de teren si are loc desfasurarea Vulcanilor Noroiosi de la Paclele Mici, pana
unde se gaseste traseul de la strada, unde se gasesc cele 2 popasuri cu parcare la 260 m altitudine,
unde traseul rutier se incheie. Alunecrile de teren, despduririle, ploile toreniale, scurgerile de
noroi dau ntregii rezervaii un aspect destul de bizar, selenar chiar.
Intervalul 300 330 este delimitat de catre desfasurarea Vulcanilor noroiosi de la Paclele
Mari si de oferirea unor puncte de belvedere mai numeroase si mai impresionante din zona.
Intervalul 330 370 este reprezentata de o desfasurare scurta a arealului cu cele mai mari
altitudini, data de prezenta traseului rutier catre Paclele Mari si de Pensiunea Vulcanii Noroiosi,
singura structura de cazare din zona. La ploi,apa se scurge n uvie pe flacurile conurilor crend
prin eroziune pe acestea un ansamblu de nulee, rigole, ravene; la exterior materialele
transportate prin acumulare, dau poale prelungi pe care apa se mprtie.

Harta pantelor este o harta morfometrica ce poate evidential valorile de inclinare ale
versantilor in grade, impartite in 5 intervale.

Intervalul 0 3 duce la realizarea anumitor procese specifice precum spalarea in

suprafata, sufoziune, tasare, acumularea apelor, iar intervalul 3 7 specific pentru realizarea
proceselor de eroziune in adancime de tipul ravenarilor (in zona Paclele Mici) si alunecarilor
superficiale, pe cand intervalul 7 16 duce la formarea proceselor de eroziune in adancime cu
ravenari, rigole, alunecari superficiale si depuneri de sedimente. Intervalul 16 - 25 este specific
proceselor de alunecari profunde si curgeri noroioase si ultimul interval 25 - 40 este specific
alunecarilor si rostogolirilor.
Relieful este reprezentat de pante mici si mediu nclinate Cele mai frecvente valori se
incadreaza in intervalele intre 0 -16, iar pantele foarte mari se incadreaza in special in zona
cotelor altimetrice. nclinarea accentuat a terenului, substratul de fli, caracterul torenial
cursurilor de ap genereaz un potenial de alunecri de teren foarte ridicat. Fenomenele de
alunecare sunt foarte frecvente i vizibile n zona pajitilor mezofile din bazinele praielor.
Harta expozitiei versantilor se refera la situarea acestora in raport cu punctele cardinale.
Aceasta reprezinta o importanta deosebita pentru intelegerea modului de utilizarea terenurilor,
precum si a dezvoltarii proceselor geomorfologice actuale. Dupa expozitie se pot deosebi:
versanti insoriti (orientate spre sud si sud-vest), versanti semi-insoriti (sud-est si vest), versanti
semi-umbriti (est si nord-vest), versanti umbriti (nord si nord-est).
Orientarea versanilor Repartiia versanilor cu orientri diferite este eterogen, rezultnd
un mozaic de areale cu suprafee destul de reduse. Expoziia versanilor reprezint nc un
parametru care ajut la interpretarea modificrilor morfologice ce apar n arealul analizat.
Orientarea versanilor produce diferenierile duratei insolaiei solare, care mpreun cu panta
acestora genereaz regimuri calorice diferite, fapt ce va influena umiditatea solului, inducnd
apoi nuanri calitative i cantitative ale proceselor geomorfologice.
In conformitate cu aceste harti, a putut fi realizata harta zonelor de risc pentru o mai
buna exemplificare a factorilor de amenintari si risc a arealului ales, scopul initial al proiectului.
Alunecrile de teren din cadrul anticlinalului sunt multe si trebuie incluse ca element
important n categoria pmnturi rele. Alunecri se produc, att pe centrul anticlinalului,
respectiv pe cele dou margini ale butonierelor longitudinale, fiind aproape toate de tip
obsecvent, deoarece alunec invers nclinrii stratelor.
Domin marnele de diferite tipuri, impermeabile, care se nmoaie repede la ploi si
alunec pe pant indiferent de nclinarea stratelor. Ele se combin si cu siroiri si torennti.
Alunecrile ce se produc pe flancurile externe ale anticlinalului sunt consecvente. Dar, la
degradarea terenurilor de pe acest anticlinal au mai contribuit si alte dou cauze: procentul
ridicat, pe alocuri, de sruri si despduririle.
Harta utilizarii terenurilor joac un rol important n reflectarea vulnerabilitii arealului
analizat. Observnd caracteristicile geomorfologice ale arealului studiat, n primul rnd cu

privire la intensitatea de desfurare a proceselor geomorfologice, n principal eroziunea n

suprafa i alunecrile de teren, este evident faptul c, influena antropic are un rol extrem de
important n degradarea actual a terenurilor. Aceasta se transpune n teritoriu prin modul
defectos de utilizare a terenurilor.
Terenurile au fost mprite astfel: - terenuri cu folosin agricol, reprezentate de fanete,
pune, livad, plantatie a pomilor fructiferi (pruni si meri) i zone de culturi complexe; terenuri cu folosin neagricol, reprezentat de suprafeele ocupate cu arbori izolati, terenuri cu
ape si terenuri intravilane.

Harta vulnerabilitatii pantelor a fost realizata urmand urmatorii pasi am creat un layer
nou pe care l-am denumit Limita2, unde am creat un chenar in zona de lucru. Pe acest layer am
urmat pasii ArcToolbox Spatial Analist Tools Map Algebra Raster Calculator
pante*L_35_90_C_d_Clip1.
Suprapunand zona de lucru peste harta geologica putem identifica marne, nisipuri, gresii,
marne nisipoase etc. redate in legenda cu simbolul P.

Facand reclasificarea dupa harta hipsometrica am obtinut o noua harta cu 5 clase de risc.
Prima reprezentand zonele cu riscul cel mai mare si 5 cu cel mai mic risc. Am stabilit aceste
clase in functie de factorul uman, infrastructura, terenuri, cladiri, trasee, procese geomorfologice,
resurse naturale, altitudine etc.
Coreland date geologice cu informatii privitoare la infrastructura si factorul uman , am
obtinut harta Riscurilor , care ne semnalizeaza zonele unde procesele de alunecare , depunere de
sedimente , scurgerile noroioase creeaza un mediu periculos pentru desfasurarea activitatilor
umane , inclusiv a activitatilor turistice .
Aceasta harta a constituit baza hartii finale a riscurilor, in urma realizarii reclasificarii.
Se observa astfel faptul ca zonele de risc maxim nu sunt sinonime cu zonele de maxima
altitudine , cel mai inalt grad al periculozitatii incadrandu-se in intervalul altitudinal 260-280 m ,
locul cel mai frecvent de manifestare a fenomenelor de alunecare de teren si spatiul de localizare
a cuestelor. Urmat de intervalul 300 330 m altitudine ce corespunde plasarii in spatiu a
vulcanilor noroiosi .