ION VARLAM

PSEUDOROMNIA
CONSPIRAREA DECONSPIRRII
Interviuri acordate lui Liviu VALENAS

CUPRINS:
COLECIONARUL DE CONTROVERSE
PREFAA AUTORULUI. III.
CINE SUNTEI DUMNEAVOASTR, DOMNULE VARLAM? 1
CONSPIRAREA DECONSPIRRII.62
EXILUL, ETERNUL DUMAN AL REGIMULUI DE LA BUCURETI.90
P. N. T. C. D, UN COLAC DE SALVARE99
VA SUPRAVIEUI U. M. R. L DISPARIIEI LUI ION RAIU? 143
ROMNIA Sl UNIUNEA EUROPEANA.164
RUSIA, ETERNA PRIMEJDIE186
SECURITATEA, DOSARELE Sl INFORMATORII206
NAIONALISMUL ROMNESC Sl CAUZA NAIONAL.222
ION ANTONESCU Sl DEMNITATEA STATULUI ROMN260
BISERICA ROMNILOR282
DESPRE MINORITILE NAIONALE.311
MICAREA LEGIONARA, MITURI Sl REALITI.332
ALTE NOI FETE ALE ROMNIEI SECURISTE352
REGIMUL CONSTANTINESCU SAU FALSA SCHIMBARE366
DIVERSIUNE Sl COMUNISM396
RECONCILIEREA NAIONAL.415
POSTFA.421
COMENTARII N CHIP DE CONCLUZIE434
Anexa 1 -NCOTRO NE NDREPTAM? 438
Anexa 2 NORMALIZAREA EXILULUI441
Anexa 3a.446
Anexa 3b.447
Anexa 3c.453
NOTE.454

MULUMIRILE AUTORULUI462
NOTA ASUPRA EDIIEI.464

COLECIONARUL DE CONTROVERSE.
De cnd e lumea, existenta continua a divergentelor i a problemelor
nerezolute, care pun mereu sub lupa conflictul contrariilor, fac parte din nsi
expresia normala a vieii. Pentru ca viaa nu este dect o continua asumare a
controverselor. Lipsa acestora ar contrazice chiar ideea evoluiei omenirii.
Democraia a statuat Controversa ca o componenta fireasca a relaiilor
interumane i i-a netezit drumul spre convertirea n echilibru, n armonie, ca
un germene al dinamicii opiniilor, convingerilor, credinelor dar, cteodat, i al
intereselor disimulate.
Colecia controverse este destinata dezbaterilor contradictorii asupra
subiectelor care suscita divergente evident, sensibile n viziunea unor
experi, antagonist! n opinii, care i vor expune argumentatele analize n
paginile deschise lor.
Vrem sa oferim autorilor, indiferent de culoarea lor politica, posibilitatea
de a-i partaja ideile cu cititorii privind obiectul controverselor abordate. Nu
vom stabili nici o rigoare preconceputa care ar putea cenzura opiniile sau ar
putea devia coninutul argumentaiilor, aa cum deseori se-ntmpla n multe
cazuri nedemne de urmat.
Lsm o libertate totala cuvntului i tonului sau justificata, am putea
spune, de spiritul art. 30/1 din Constituia Romniei sau chiar al art. 11-71/1
din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene -pentru a permite, aa
cum un vas sub presiune, la anumite intervale, i elibereaz vaporii, o
descrcare a tensiunilor acumulate de-o parte sau de alta, oferind, prin acest
spatiu tipografic, complementar dreptu-lui de a exista i dreptul de a se
exprima fara opreliti. Dar, n acelai timp, autorii i vor asuma integral
responsabilitatea celor afirmate.
tim prea bine ca parlamentele prin care se manifesta puterea politica n
lumea democrata sunt alveole socio-umane n care convieuiesc i se modifica
substanial reprezentri ale balantei controverselor. Exponenii acestora,
parlamentarii, sunt investii, pe buna dreptate, cu imunitatea care-i absolv de
consecinele unor sentine exprimate. Tocmai pentru ca libertatea de exprimare
sa beneficieze de adevrat-i statura, trebuie sa extindem aceasta imunitate i
asupra celor care i exprima opiniile n cadrul prezentei colecii a
controverselor. Dorim, astfel, sa aducem n atenia cititorilor imaginea unei
normaliti subnelese.

Consideram ca lectorii notri au suficient discernmnt pentru a

departaja ideile expuse, argumentele care le susin, precum i atitudinea
subiectiva a autorilor fata de evenimentele i ntmplrile relatate, fcndu-i
propria lor judecata.
Iar cum toate divergentele i gsesc, pn la urma, drumul mpcrii
fara de care convieuirea ntr-o societate ar fi practic imposibila contrariile,
odat intrate n aciune, anuna promisiunea unor rezolvri ateptate. Ceea ce
justifica, n parte, opiunea colecionarului de controverse.
Editorul
MOTO: Asta nu este tara noastr, este tara lor! Romnia cea frumoasa i
bogata ne-au furat-o comunitii n 1947. Aceea este Romnia noastr i pe
aceea o vrem napoi!
Badea Gheorghe Timi din Bora, 1992
PREFAA AUTORULUI.
Am fcut din aceasta carte cu gndul ca prerile noastre despre unele
subiecte care-/preocupa pe compatrioii notri, i-ar putea ajuta pe cei ce au
trit izolai n nchisoarea care a fost Romnia i n starea de orbire produsa de
teroarea ideologica, sa neleag mai bine ce s-a petrecut cu ei n ultima
jumtate de veac, s-i explice cauzele strii n care se mai afla nc, i ei, i
tara. Vederi ale unui romn care i poate privi istoria, tara i compatrioii din
perspectiva ce i-o ofer dubla experienta a tririi sub totalitarismul marxist i
cunoaterea orizonturilor senine ale Occidentului, consideraiile noastre sunt
destinate celor ce vor sa se emancipeze de stereotipurile doctrinare i au
ambiia sa fac analize ntemeiate pe o judecata independenta. Am urmrit sa
le oferim repere clarificatoare pentru semnificaia faptelor i sa le uurm
articularea ideilor, fara de care cercetarea realitii nu poate duce la stabilirea
adevrului.
Numai examinarea strii reale, a adevrului gol-golu orict de ocant
le-ar prea acesta i poate face pe romni s-i dea seama de ce tara lor a
ratat tranziia de la totalitarism la democraie i care sunt cauzele neschimbrii
i a baterii pasului pe loc ce caracterizeaz situaia Romniei fata de a Cehiei,
a Poloniei, a Slovaciei sau a Ungariei. Dintre aceste cauze, prima ca
nsemntate i n ordinea n care se articuleaz ele logic, este faptul ca nu s-a
abordat, i nici astzi nu se abordeaz, n termeni clari i la nivelul esenei,
problematica tranziiei: ce a fost sistemul abolit n Decembrie 1989 i cum se
merge de la el spre cel la care aspira unanimitatea romnilor. Faptul *ca
democraia i totalitarismul sunt antinomice face ca ntre ele sa nu poat exista
compromis: trecerea nu poate fi dect o ruptura totala. Cu alte cuvinte, nu

poate fi lina. Este o trecere de la negru la alb, fara zone intermediare de

cenuiu. De asemenea, democraia nu se poate construi pe ruinele
totalitarismului sau din rmiele lui, ci numai fcnd tabula rasa, pe temelii
curate i sntoase.
Sistemul politic care a dinuit n Romnia ntre 1947 i 1990 a fost de
natura criminala i de obrie strin: un regim totalitar impus cu fora de un
alt stat, care a lipsit Romnia de suveranitate, spre a o stpni i exploata. De
aceea, termenii fundamentali ai fntregii problematici a tranziiei sunt foarte
simpli de formulat i accesibili nelegerii tuturor romnilor. Cele doua probleme
fundamentale ale tranziiei de a cror soluionare depinde lichidarea
sistemului impus la 30 Decembrie 1947- sunt:
1. Desovietizarea adic redobndirea tuturor prerogativelor politice i
teritoriale de care puterea coloniala URSS a spoliat Romnia; si
2. Decomunizarea adic lichidarea confuziei atributive i patrimoniale
ce rezulta din acapararea statului i a domeniului public de ctre fostul partid
unic, specifica totalitarismului marxist, cu exproprierea acaparatorilor i
restituirile pe care le implica acest proces.
Pentru amndou aceste operaii exista precedente care pot i trebuie sa
ne serveasc drept modele, mai ales ca unele dintre ele au dat excelente
rezultate. Desovietizarea este simetricul exact al decolonizrii din anii aizeci ai
veacului ce abia s-a ncheiat dar i al lichidrii colaboraionismului din statele
satelite ale Germaniei naziste, dup ultimul rzboi mondial. Decomunizarea
este simetricul exact al denazificrii modelul inconturnabil al trecerii de la
totalitarism la democraie.
Practic, ambele probleme pot fi rezolvate printr-o singura operaie:
lichidarea oligarhiei coloniale sovietice, adic a grupului social care i-a nsuit
monopolul puterii politice, economice, sociale i ideologice n Decembrie 1947fiind de la sine neles ca lichidare nu are sensul de eliminare fizica pe care i-l
dau marxitii. Altfel spus, este vorba de a nltura categoria profitorilor i a
beneficiarilor totalitarismului marxist din poziiile hegemonice pe care le-au
acaparat prin crima, jaf sau frauda i de aferenta restituire a acestora ctre
deintorii lor legitimi.
Criteriul legitimitii ne duce la al treilea element fundamental al
problematicii tranziiei: modelul de referin. Teoretic, acordul este unanim:
modelul este democraia. Dar democraia nu este o abstracie, ci o realitate
concreta, fructul istoriei i rezultatul unei practici politice, n Romnia, modelul
democratic este n mod precis sistemul politic presovietic, nlturat de marxiti
n 1947. Prin urmare.
Este vorba de o restaurare, de revenirea la sistemul nostru anterior,
adic de afirmarea validitii acestuia i de reluarea firului ntrerupt al

continuitii statale, odat cu nchiderea i evacuarea parantezei totalitare i

sovietice.
Discutarea serioasa a acestor chestiuni a fost sistematic mpiedicata de
cercurile interesate, care au recurs chiar la teroare -mineriadele din 1990
pentru a interzice dezbaterea lor publica. Romnii au dreptul sa tie de ce s-a
produs acest blocaj politic i cine sunt autorii lui.
ROMNIA, ANTI-ROMNIA Sl PSEUDO-ROMNIA.
Romnia este rodul unei istorii de doua ori milenare. Istoria nu este
altceva dect lupta neamului nostru pentru a supravieui. Trecutul unui popor,
ca i etnogeneza i statogeneza lui, i marcheaz n mod indelebil mentalul i
afectul. Iar ceea ce, sub presiunea politica, este refulat de contient, dinuiete
n subcontient i poate reveni sub forma de rbufniri periculoase. Acest lucru
trebuie avut n vedere de ctre cei care se joaca cu facerea i desfacerea
Romniei, inclusiv vrnd s-i nvee pe romni ceea ce au sau nu au, dup
gustul lor, voie sa fie. Pentru ca experienta trecutului ne arata ca popoarele nui iart pe cei care, nesocotindu-le aspiraiile, se joaca cu soarta lor, hotrndule viitorul fara a le consulta.
Anti-Romnia a nlocuit Romnia atunci cnd aceasta a devenit o posesie
sovietica, direct administrata de mputerniciii Moscovei. Adevrata Romnie a
disprut. Mai nti ca stat, totalitaris-mul marxist fcnd din ea instrumentul
altui stat, expresia altei voine dect a poporului romn. Apoi ca naiune, prin
nlocuirea propriilor determinani ai contiinei de sine cu criteriile contopirii n
ansamblul marxist ntruchipat de imperiul sovietic: contiina de clasa i
solidaritatea proletara, msurate prin ura fata de democraia identificata cu
capitalismul i prin dragostea i devotamentul fata de Uniunea Sovietica1
identificata cu socialismul.
nfptuirea acestei Anti-Romnii sovietice i marxiste, cu aferenta
desfigurare a romnilor ceruta de turnarea lor n abloanele omului nou i a
naiunii proletare a fost cauza celor mai cumplite suferine prin care poporul
romn a trecut vre-odata i a celor mai mari jafuri i distrugeri pe care le-a
cunoscut tara noastr n decursul zbuciumatei ei istorii. Aceasta prefacere
construirea socialismului a fost ncredinat unor mandatari numii i
controlai de Moscova, care au impus-o prin teroare fizica i morala, sprijinindu-se pe o reea alctuit din activitii partidului unic filiala locala a
internaionalei marxiste cu sediul la Kremlin i politia politica a acestuia.
Dup proclamarea oficiala a Anti-Romniei, la 30 Decembrie 1947,
autentica Romnie a supravieuit la nivelul esenei, ascunsa sau departe de
tara. Ea a fost salvata de ctre cei care, mpotrivin-du-se jugului sovietic i
regimului marxist, ncarnau adevratele nzuine ale romnilor. Daca
Rezistenta Naional a fost cu timpul nnbuita n tara, ea a continuat n

Lumea Libera, unde Romnia autentica a dinuit prin reprezentanii legitimi ai

naiunii, care au dus mai departe lupta pentru eliberarea de sub jugul strain i
lichidarea ornduirii criminale impuse din afara.
Schimbrile survenite dup 1989 n-au dus la renfiinarea Romniei
adic la eliberarea ei de falsa personalitate a Anti-Romniei n care era
nctuat i la redobndirea naturii ei adevrate, prin integrarea propriei
esene, regsite odat cu libertatea. Mai exact, aceste schimbri nu i-au
modificat dect aparentele; ele nu i-au redat fiina, ci au creat un alt fals, o alta
ne-Romnie. Atta vreme ct condiia prealabila i obligatorie a renfiinrii
Romniei autentice lichidarea Anti-Romniei nu va fi ndeplinita, nu va
exista dect o Romnie de impostura, Pseudo-Romnia din titlul acestei cri.
Concret, lichidarea Anti-Romniei nseamn eliminarea structurilor care sub
noi nume i aparente asigura perenitatea ornduirii impuse de Moscova la 30
Decembrie 1947. Pe planul uman, ruptura cu totalitarismul marxist i
dominaia sovietica nseamn, aadar, circumscrierea, izolarea i neutralizarea
grupului social care asigura continuitatea Anti-Romniei.
Mai vinovai nsa dect cei care poarta stigmatul vizibil al marxismului i
al legturii cu Moscova sunt, n privina afirmrii Pseudo-Romaniei, oamenii
schimbrii promise de CDR. Daca de la cei dinti se tia ce le poate pielea
lupul i schimba parul, dar nravul ba n cei din urma s-au pus mari
sperane tocmai pentru ca denunau Anti-Romnia care se ascunde sub masca
noii ne-Romnii i promiteau sa redea fiina Romniei autentice. Cei patru ani
de regim Constantinescu i de co-guvernare a partidelor istorice cu neocomunistii au servit mai mult Romniei de impostura adic Pseudo-Romniei
despre care este vorba n aceasta carte dect perioada 1989-1996, pentru ca
au fcut sa se estompeze contrastul dintre fals i autentic, compromind
reperele care serveau la identificarea spontana a acestora, i au mpins la
orizonturi imperceptibile revelatorii acestei dihotomii, neltoria i trdarea
fiind deopotriv mai dezgusttoare i mai periculoase ferete-m Doamne de
prieteni, ca de dumani ma apar singur! dect adversitatea, n aceasta carte
este mai ales vorba despre falii promotori ai Cauzei Romaneti. De unde i
nevoia de a stabili aici, n prefaa, atitudinea noastr fata de inamicii cunoscui
ai acesteia.
OLIGARHIA COLONIALA SOVIETICA Sl SECURITATEA.
Anti-Romnia este n continuare reprezentata n stat i n societate de
beneficiarii totalitarismului marxist, ale cror poziii publice i situaii
personale se datoresc crimei, jafului i fraudei care au caracterizat modul de
dominaie instaurat la 30 Decembrie 1947 si, numai teoretic, abolit la 22
Decembrie 1989.

nainte de a merge mai departe este necesara precizarea sensului dat de

autor unor termeni ca oligarhie coloniala sovietica i Securitate cu
derivatul ei securisf pe care cititorul i va ntlni foarte des n paginile acestei
cri. Am numit oligarhie coloniala sovietica grupul social al responsabililor i
profitorilor sistemului politic impus de Moscova, format din mandatarii locali ai
Kremlinului (nomenclatura PCR i consilierii sovietici), din parentela lor
(familia, neamurile i cumetriile nomenclaturii) i din clientela lor (colaboratorii
i uneltele respective). Aceasta sintagma acoper mai exact dect altele
realitatea umana pe care o cuprinde i este mai coerenta cu funcia i poziia
acestui corp strain i artificial, care paraziteaz societatea romneasca. Spre
pilda, o circumscrie mai clar dect noua clasa conductoare termenul
consacrat de lucrarea cu acelai nume a lui Milovan Djilas2 i mai concret
dect minoritatea imperiala termenul prin care este desemnata de unii
sovietologi dup 1990. Este evident ca cei prin care Moscova i impunea voin
la Bucureti inclusiv pentru a-l alunga pe agentul recalcitrant Ceauescu
nu vor i nu pot sa renfiineze Romnia. Acest lucru ar nsemna sa se
desfiineze pe sine, deoarece ei sunt Anti-Romnia, cu care se confunda. Spre a
rmne mai departe clasa conductoare a acestei tari, ei sunt astzi gata sa
fac o noua ne-Romnie, oferindu-i serviciile altor puteri dect Rusia, ale
cror criterii iden-titare le adopta cu slugrnicie spre a le dobndi bunvoin.
Securitatea este instrumentul prin care oligarhia coloniala sovietica o
minoritate alogena i-a impus voina n Romnia, recurgnd la teroare i la
diversiune pentru a supune i asupri majoritatea populaiei. Securitatea nu a
fost un organ de represiune al sta-tului, neavnd misiunea sa asigure ordinea
publica i sa fereasc tara de uneltiri strine, n primul rnd, pentru ca ea a
fost politia pri-vata a unui partid politic si, ca atare, a folosit la subordonarea
statu-lui prin definiie expresia interesului public fata de interesele particulare ale unui grup dependent de o putere strin, n al doilea rnd, pentru
ca sub regimurile totalitare aparatul de stat nu este o entitate de drept public,
ci una de drept patrimonial privat deoarece i aparine ca bun propriu
partidului unic, cu care se confunda prin anexarea lui la acesta, n fine,
Securitatea nu are caracterul national pe care-l au politiile politice ale altor
regimuri totalitare, pentru dublul motiv ca statutul de satelit sovietic lipsea
Romnia de atributele suveranitii i ca a fost ea nsi creata de NKVD,
tocmai pentru a asigura subordonarea tarii noastre fata de Rusia, o vocaie a
carei continuitate a fost clar pusa n evidenta de rolul jucat n nlturarea lui
Ceauescu, nscenata i regizata de KGB.
Pentru simplificarea expunerii, cnd spunem Securitate ne referim la
toate serviciile politiei politice, indiferent de numele diferite pe care le-au
purtat, desi au depins de un comandament unic. Avnd, ca i Inchiziia,

misiunea de a impune o gndire unica, Securitatea opera prin teroarea fizica,

menita sa disuadeze orice rezistenta sau mpotrivire, dar i prin teroare morala,
crend i meninnd reflexele condiionate pe care se bazeaz controlarea
mentalului colectiv.
Centrul de decizie al Securitii nu este cel vizibil, pe care-l reveleaz
organigramele diverselor ei structuri, ci unul ascuns, situat n departamentul
cel mai apropiat de Kremlin al conducerii PCR. Comandamentul efectiv al
aparatului de teroare i diversiune a aparinut seciei ideologice a CC al PCR
unde se planifica construirea comunismului, n care, dup declaraiile unui
membru al acestui organism, nu a ptruns pn la mijlocul anilor optezeci nici
un etnic romrfl. n acest cerc secret, format din comisari sovietici cu nume
conspirative, direct numii de Moscova, au fost concepute i elaborate scenariile
i strategia de lichidare a naiunii romne i s-au pus la punct aciunile care
trebuiau sa duca la contopirea Romniei n imperiul marxist universal i a
romnilor n magma apatrida a popoarelor care aveau s-l populeze. Aadar,
cnd vorbesc de securiti ma refer, n primul rnd, la aceti responsabili
oculi i de cel mai nalt nivel ai Securitii deoarece ei au planificat toate
experimentele criminale ale totalitarismului marxist i au vegheat la executarea
lor. Dar prin cuvntul securist i desemnez, deopotriv, pe toi cei inclui
acestei categorii de ctre legea Ticu Dumitrescu, care considera ca au fcut
politie politica toate persoanele fizice sau juridice care au acionat n sensul
instaurrii sau a meninerii totalitarismului comunist. Atta vreme ct arhivele
ex-Securitatii vor fi administrate de organismul care a nlocuit-o dup 1989, n
loc sa fie ncredinate unor structuri ale societii civile, SRI i va pastra
caracterul de politie politica, adic de instrument al partidului cruia i sunt
rezervate serviciile sale i n primul rnd informaiile pe care le produce,
amestecarea adevrului cu minciuna constituind principalul sau mijloc de
aciune. SRI-ul nu mai are n sarcina teroarea poliist pentru ca terorizarea
populaiei nu mai este necesara acolo unde opinia publica poate fi manipulata
prin dezinformare. Cum dezinformarea este principala componenta a
diversiunii, care este metoda de guvernare a partidelor iscate din PCR, se poate
spune ca SRI nu se deosebete prea mult de Securitate prin activitile sale.
Prin urmare, a-i desemna sub numele de securiti pe agenii i colaboratorii
instituiei care a nclocuit Securitatea (si celelalte servicii secrete) nu este o
greeal i nu poate trece drept o calomnie, indiferent daca ei provin direct din
rndurile instituiei create de NKVD n 1945 sau au fost recrutai dup 1989.
Rostul de politie politica al instituiilor care au nlocuit Securitatea este
recunoscut i de unii din beneficiarii sistemului abolit n 1989, nu neaprat
disideni. Spre pilda, D-l Vladimir Tismneanu, fiul unui comisar sovietic i
unul din cei mai buni cunosctori ai totalitarismului marxist, a fcut, n

primvara anului 1997, n gazeta establishment-u_intelectual comunist, 22, o

constatare att de plina de adevr nct are valoare de regula: n Romnia este
clar ca cine nu are dosar santajabil la SRI nu va putea juca nici un rol pe scena
politica'4.
Am lmurit pe scurt aceste lucruri, despre care va fi vorba mai pe larg,
numai pentru a face nelese titlul crii i ideile cu rol de fir conductor.
Subtitlul, Conspirarea deconspirrii, se refera la pregtirea din timp de ctre
Securitate/KGB i cu ajutorul disidenilor, special inventai n acest scop a
schimbrii din 1990, totalitarismul marxist fiind de mult hotrt sa evite
consecinele eecului i ale prbuirii sale, spre a scpa de soarta socialismului
hitlerist. Gratie disidenilor, care propuneau salvarea sistemului marxist prin
reforme, opiunile strategice ale Apusului democratic s-au schimbat n sensul
dorit de Kremlin. Ideea distrugerii totalitarismului marxist prin for a cedat
locul celei de a suscita modificri interne, susinnd aciunea disidenilor.
Astfel a reuit oligarhia coloniala sovietica s-i pstreze pozitiia hegemonica pe
care i-a con-ferit-o rolul de mandatar al Kremlinului. Dar, cum acestea fac
obiectul capitolului cu acelai nume din carte, nu ma opresc acum mai mult
asupra lor.
CE A NSEMNAT COMUNISMUL.
La ieirea din cea mai cumplita dintre ncercrile prin care i-a fost dat
neamului nostru sa treac, este firesc ca romnii sa vrea sa neleag ceea ce li
s-a ntmplat i s-i explice cauzele dezastrului pe care ncep s-l descopere
de cnd libertatea le ngduie sa vad starea n care stpnirea sovietica i
totalitarismul marxist au cufundat Romnia i pe ei odat cu ea. Ca s-i dea
cu adevrat seama cum s-a putut produce acest mers istoric de-a ndrtelea,
ce a dus la cumularea unei ntrzieri fata de Europa, care o depete cu mult
pe cea datorata jugului otoman i stpnirii fanariote, spre a putea recupera
ct mai grabnic i cu mai puine costuri aceasta aruncare n trecutul ntunecos
al barbariei, romnii trebuie sa dobndeasc o percepie clara a rului de care
au suferit adic sa neleag ce a nsemnat i ce nc mai nseamn
totalitarismul marxist pentru ei.
Lmurirea romnilor cu privire la experimentul la care au fost supui
este mpiedicata de faptul ca, la noi, structurarea discursului politic este n
continuare domeniul rezervat al establishment-u_comunist i n primul rnd
absolvenilor ex-academiei Stefan Gheorghiu i al emulilor mai tineri ai
acestora. Nimeni n afara de ei nu a fost autorizat sa creeze o coal de tiine
politice i faptul ca sunt mai multe astfel de instituii nu tine de acceptarea
pluralismului n domeniul gndirii politice, ci numai de diversiune, adic de
voina puterii de a aduce probe privitoare la independenta acestui tip de
nvmnt. Controlul gndirii, indispensabil pentru conservarea hegemoniei

ideologice prin care clasa dominanta creata de Moscova ncearc sa se menin

la putere, se face astzi cu metode civilizate, ntr-adevr, exclusivitatea
structurrii discursului politic i monopolizarea capitalista a mijloacelor de
informare ntrite de legile care, sub pretextul calomniei i al secretului de
stat, i interzic presei sa incomodeze puterea sunt suficiente pentru a-i
disciplina pe jurnaliti i a-i reduce la tcere pe comentatorii independeni.
Invazia de politologi, analiti politici i experi (autodeclarai sau prin
recunoatere reciproca, n cerc nchis) din presa scrisa i vorbita ne arata, prin
conformismul impersonal i uniform al interpretrilor destinate opiniei publice,
ca i prin noua limba de lemn pe care o folosesc, ca nu este vorba dect de o
alta nfiare a funcionarilor propagandei oficiale dinainte de 1990. Adoptnd
jargonul tehnic i grila de criterii a unor politologi americani, specialitii n
diversiune continua sa prezinte realitatea n aa fel nct publicul sa n-o
perceap dect ntr-o msur sau o forma care sa nu incomodeze puterea. Ei i
ndeplinesc misiunea fiind la fel de slugarnici astzi fata de State (SUA) pe ct
fuseser ieri fata de Uniune (URSS), veghind la linia politicallycorrecf a
gndirii post-marxiste de peste ocean cu acelai zel de care dduser dovada pe
cnd asigurau ortodoxia marxismului sovietic. Dar mimetismul i are limitele
lui i adaptarea acestei faune la noile condiii ale mediului politic nu a mers
pn la tergerea datelor genetice, pe care le pun n lumina amanute
revelatoare. Degeaba se ostenesc sa pronune americnete pn i locuiunile
i cuvintele latine, pentru c-i da de gol accentul lor sovietic (la propriu i la
figurat). Analizele i interpretrile lor sunt limitate de crdia lor tacita cu
puterea, deoarece, orict de sinceri democrai ar fi, ei doresc stabilirea
adevrului despre totalitarismul marxist numai n msura n care acest lucru
nu risca sa dea n vileag turpitudinile rudelor sau ale prietenilor, daca nu chiar
ale lor, dinainte de Decembrie 1989, ori din timpul mineriadelor.
Faptul ca nu se face procesul comunismului, mereu amnat prin
readucerea n actualitate i exploatarea perversa5 a unui conXI tencios de
multa vreme lichidate cu antajul aferent al antisemitismului i ca nu sunt
trai la rspundere autorii crimelor comunismului, se datorete voinei de a
mpiedica definirea n drept a totalitarismului marxist, adic de a se pune n
ecuaie parametrii acestui sistem. Tocmai pentru a le interzice romnilor
dobndirea unei percepii clare a faptelor i a unei concepii raionale a
termenilor, indispensabile pentru a analiza realitatea, a formula problemele, a
face judecai de valoare i a se determina prin opinii responsabile fata de
evenimente i de oameni. Lectura consideraiilor din carte constituie pentru
romni un mijloc de a face fata acestei carente i de a scpa de manipularea
specialitilor n diversiune care, nsrcinai cu formarea opiniei publice,
troneaz n mass-media. Mai mult, ideile noastre pot avea un efect terapeutic

asupra acelora care-i dau seama ca urmarea cea mai grava i mai durabila a
totalitarismului marxist este alienarea mentalului i a psihicului colectiv, la
care au dus destructurarea determinanilor specificului romnesc i ai
civilizaiei. Romnii sunt bolnavi pentru ca, eradicndu-li-se contiina
organul determinrilor valorice i al liberului arbitru li s-a deformat
percepia i li s-a alterat judecata. Condiionarea ideologica
Aa-zisa splare a creierelor i desparte de realitate prin ecranul
stereotipurilor marxiste i le reduce gndirea la raionamente mecanice,
declanate ca nite reflexe pavloviene de anumii stimuleni. Sunt bolnavi nu
doar cei care, intrnd n sistem, au fost laminai de el, dar i cei care au
ncercat s-i scape, cei pe care lupta pentru a rmne n afara lui,
strecurndu-se, a sfrit prin a-i deforma. Daca lepdarea de omenie pe care
o implica admiterea n sistem a fcut, din cei mnai de pofte i ambiii, nite
bestii n deplinul sens al cuvntului i din cei care s-au mulumit sa urle cu
lupii fara a lua parte la hituirea semenului lor, nite animale, cei care au vrut
sa rmn oameni n-au putut s-i pstreze demnitatea dect nvnd sa
trieze ca sa supravieuiasc. Despre mutilarea omului prin eradicarea
contiinei, filosoful Gabriel Liiceanu scrie ca cea mai grea vorba care se poate
spune despre un om este ca nu are nimic sfnt. Un om care nu mai are nimic
sfnt poate face orice, si, mai ales ales, se poate face orice cu el. Asemeni
oricrui om, un popor, pentru a nu se destrma i pentru a nu fi ameninat sa
dispar din istorie, trebuie sa aib mereu ceva sfnt.
Consecina acestei alienri generale este dispariia totala a rigorii, despre
care aproape nimeni7 nu mai tie ce nseamn. Pe cea morala, lipsa afiat de
scrupule a nomenclaturii o reduce la rangul de prejudecata pentru prosti. Iar
cea intelectuala este att de impregnata de neltorie ca exigenta vitala a
imposturii pe care se ntemeiaz sistemul marxist i ca criteriu existenial al
celor supui obligaiei de a se descurca pentru a trai nct zicala merge i
asa a devenit o adevrat deviza naional, o caracteristica a
comportamentului actual al romnului, al crui demers mental este
fundamental viciat de aproximaie i de improvizare. Pn ce nu vor redescoperi
noiunile de onestitate i de seriozitate i nu i vor apropia aceste noiuni,
romnii nu vor beneficia de ncrederea altora i nu vor fi sinceri cu ei nii.
Pentru a se restabili complet i definitiv, orice bolnav trebuie sa susin
efortul medicului prin ncrederea n diagnosticul pus i convingerea ca se poate
vindeca. Fara aceasta contribuie activa, remediile risca sa fie inoperante,
mobilizarea organismului de ctre voina celui hotrt sa se fac bine fiind
condiia prealabila a reuitei oricrui tratament. Daca romnii nu accepta ideea
ca o jumtate de secol de alienare i condiionare fizica i morala a fcut din ei
nite bolnavi, nu au nici o ans sa se nsntoeasc i vor continua sa fie

considerai i tratai ca atare recte ca un popor iresponsabil, incapabil sa se

organizeze i sa se conduc singur, precum i s-i aleag destinul att de
ctre cei care-i batjocoresc de cincizeci de ani ncoace, tratndu-i drept a
stupidpeople, ct i de cei binevoitori, care ar vrea s-i atrag n Lumea Libera.
Asa cum sunt astzi, o buna parte dintre romni se prezint ca nite
lobotomizati. Viziunea marxista fiind reducionista, adoptarea ei le-a amputat
anumite funcii cerebrale. Intervenia la care au fost supui de ctre autoritatea
care considera ca viziunea normala este o infirmitate, a fcut din ei nite
daltonist! Mentali. Cine nu accepta daltonismul marxist era considerat
anormal i urmrit ca periculos, pentru societate. Dup 1989 romnii au
nceput s-i dea seama ca au fost mutilai, multi dintre ei dorind chiar sa
redobndeasc viziunea dinaintea lobotomizarii. Totui, teama ca tratamentul
ar putea fi dureros i anestezia prea costistoare, i face sa prefere vindecrii
percepia deformanta cu care, de bine de rau, s-au obinuit. Reducionismul
marxist a fcut din oameni nite fiine care funcioneaz prin reflexe declanate
de alii. Ei se mulumesc, pasivi i iresponsabili, cu ceea ce li-se da inclusiv
pe planul ideilor i al raionamentelor n loc sa lupte pentru a obine fiecare
ceea ce i se cuvine, dup strduiala i capacitatea sa. Din aceasta stare nu pot
iei dect daca fac efortul necesar pentru a nelege ce li s-a ntmplat, care este
cauza nenorocirii lor i cui se datorete aceasta.
Teroarea ideologica i poliista a rupt ntregul lant al solida-ritatilor
umane, destrmnd esutul social, ncepnd cu celula lui de baza familia.
Orice apropiere umana era urmrit, neexistnd afinitate ntre persoane care
sa nu fie suspecta de a ascunde intenii dumnoase la adresa ordinii
marxiste. Solidaritatea naturala, determinata de afinitile spontane pe care se
ntemeiaz apartenenta persoanei la comunitate, a fost distrusa de teroarea
politica i de diversiunea ideologica prin care s-a urmrit nlocuirea specificului
national cu o identitate artificiala. Falsa solidaritate proletara, concretizata prin
ura de clasa, avea ca premiza excluderea sociala i ca liant frica de Securiate,
ntreinut prin incitarea la delaiune i tinerea sub supraveghere a unei
imense reele de informatori. Cum ntre victime i calai solidaritatea este
exclusa, ntre romni i mandatarii cotropitorilor strini laolalt cu ai lor
colaboratori nu exista nici o afinitate. Tot asa, ntre tagma jefuitorilor
ntruchipata de oligarhia coloniala sovietica i masa jefuiilor, adic
majoritatea romnilor.
Astzi, sentimentul de solidaritate mparte populaia tarii n doua tabere
situate pe poziii politice i istorice ireconciliabile: de o parte, majoritatea
romnilor, legai de convingerea ca Romnia nzuinelor lor este aceea
ntemeiata pe principiile de demnitate i buna-credin pe care au fcut-o i
inut-o prinii, bunicii i strmoii lor nainte de ocupaia sovietica i de

instaurarea comunismului; de partea cealalt, oligarhia coloniala sovietica, cea

care se agata de Romnia ca de o prada din care vrea s-i fac o moie
ereditara dup ce, ca vtaf al Kremlinului, a sectuit-o i desfigurat-o vreme de
50 de ani.
Reeaua de informatori ai Securitii a servit la terorizarea cetenilor dar
i la ntreinerea unei atmosfere de bnuial confuza, menita sa stvileasc
orice afinitate spontana, precum i reapariia oricrei forme de solidaritate.
Desi au trecut mai bine de 14 ani de cnd au scpat de teroare, romnii
continua sa se bnuiasc ntre ei. Suspiciunea i lipsa de ncredere sunt,
probabil, cele mai importante piedici n calea refacerii societii civile i a
restaurrii democraiei. Romnii se judeca unii pe alii n funcie de tabr din
care au fcut parte pn n 1990. Prima ntrebare pe care i astzi i-o pun,
unul despre altul, atunci cnd fac cunostiinta, este daca erau de partea
ucigailor i a tlharilor sau de partea prigoniilor i a batjocoriilor. Aceasta
dihotomie este validata n prezent de mprirea populaiei n profitori i
pgubii ai tranziiei, beneficiarii corupiei fiind, n genere, beneficiarii terorii de
odinioar.
Confuzia generata de suspiciune este ntreinut de post-marxisti pentru
a se menine la putere prin diversiune. Fosta Securitate S. R. I.
Care a rmas politia politica a clasei dominante, o organizeaz
dezinformnd presa spre a manipula opinia publica. Pe aceasta cale,
neocomunitii la putere au lansat o serie de idei prin care au slbit capacitatea
opoziiei democrate de a-i motiva militanii i de a atrage electoratul. Prima, a
fost aceea de vinovie colectiva, ntemeiata pe argumentul ca toi romnii au
colaborat cu sistemul comunist, nscriindu-se n PCR sau devenind
informatori ai Securitii pentru a ctiga o pine mai buna sau pentru ca
nu aveau alta alternativa. Aceasta culpabilizare difuza i generala este o
diversiune folosita tocmai n scopul scutirii de judecata a responsabililor
sistemului, prin relativizarea propriei lor vinovaii, diluate n-tr-un fenomen de
masa. Ca scuza, argumentul este falacios i autonselator. Majoritatea
romnilor nu a aderat la sistem, ci a trit n afara lui, tocmai pentru ca aceasta
alternativa a avut-o permanent fiecare dintre ei. Existenta alternativei este, n
mod precis, faptul pe care se ntemeiaz dreptul romnilor de a-i judeca pe
compatrioii care au colaborat cu totalitarismul marxist. Atunci, aveai de ales
ntre a intra n jocul puterii pentru a-i satisface interesele i ambiiile, sau a
rmne n afara lui ca s-i pstrezi demnitatea. Termenii alternativei erau
simpli i clari: sa rmi om sau sa devii neom. La care se adaug ideea ca
adeziunea la marxism nsemna nalta trdare -adica trecere de partea barbariei
i a dumanului, participare la desfiinarea civilizaiei i a propriei identiti.

Bunul simt al romnului l-a fcut sa priceap imediat ca marxismul este

neomenie. A neles i ca nu e obligat sa devina neom dect acela care vrea sa
ia parte la ospul antropofag. Nu era greu sa deduci ca accesul la deliciile
sistemului era condiionat de asocierea la omorul ritual, materializata prin
delaiune ca mod incon-turnabil de a trece din rndul victimelor n tagma
profitorilor. Sistemul, neputnd supravieui fara teroare, funciona numai prin
sacrificiul uman, fiecare din beneficiarii lui trebuind sa contribuie la
alimentarea acestui mecanism printr-un aport personal, furnizndu-i victime
daca voia s-i pstreze poziia sau sa i-o mbunteasc. Totalitarismul
marxist a fcut din eradicarea contiinei i a omeniei criteriul distribuirii de
avantaje i favoruri, dar nu i al supravieuirii. Aceasta a fost mereu posibila,
fara ntrerupere, n condiii materiale umilitoare, dar cu demnitatea pe care o
confer ntotdeauna respingerea compromisurilor njositoare. Cine semneaz
pactul cu diavolul se exclude din rndul oameniloR. i nu este nevoie de forme
explicite pentru un astfel de contract: adera la el toi cei care urla cu lupii.
Denunarea semenului tau, despre care tii ca duce la hituirea i sacrificarea
lui, este nelegere cu dracul, chiar daca se datoreaz fricii i nu asocierii la
actul bestial.
Repet ca, timp de aproape jumtate de veac n tara noastr nu a existat
stat, nu a existat naiune i nu a existat Romnia. Mai bine spus, n spaiul
carpato-danubian statul, naiunea i nsi Romnia au fost nite imposturi. La
30 Decembrie 1947, Romnia a devenit un teritoriu stpnit de alt stat, statul o
administraie coloniala strin, iar romnii o populaie supusa desfiinrii prin
eradicarea identitii i a contiinei lor naionale.
n acest rstimp, ideea romanitii, continuitatea fiinei naionale i a
statului au fost salvate ca de attea ori n trecutul zbuciumat al statelor
romaneti cotropite de nvlitori de bjenarii care le-au dus cu ei n afara
hotarelor tarii, asigurndu-le supravieuirea n exil. Evenimentele secolului XX
au prefcut aceasta tradiie istorica a noastr n realitate politica, introducnd
principiul continuitii extrateritoriale a statelor n dreptul public european.
Barbaria moderna extinznd experienta noastr la tarile apusene, unde
continuitatea statala i independenta naional a sateliilor Germaniei
naional-socialiste a fost asigurata de guvernele legitime refugiate pe lng
puterile democrate, a dus la definirea principiului8, care a intrat n dreptul
scris sub forma urmtoare: n caz de ocupare a teritoriului national de ctre o
putere strin, suveranitatea naiunii este ncarnata de capul legitim al
statului, care o exercita cu depline puteri din locul n care se afla, n cazul
concret al Romniei de dup 1947, continuitatea suveranitii statale a fost
ncarnata de Regele Mihai l i aceea a instituiilor democratice de ctre fruntaii
din Exil ai partidelor istorice, adic de liderii politici care au condus lupta

pentru eliberarea de sub jugul sovietic i pentru restaurarea democraiei, a

ordinii constituionale conforme cu voin naiunii.
Dincolo de legitimitate i de cadrul instituional, Exilul a reprezentat
nsi Romnia, innd treaza ideea de romanitate, trdata i voit pervertita n
tara de ctre ornduirea marxista. Acest lucru este elocvent ilustrat pe
planurile determinante ale culturii i limbii. Totalitarismul nu este prielnic
culturii, marxismul i mai putin, ntre 1947 i 1989 cultura romna a strlucit
aproape exclusiv prin reprezentanii i realizrile ei din Exil. Chiar i limba
(academica) s-a pstrat i s-a dezvoltat n Exil, pe cnd n tara s-a degradat sub
influenta unei clase conductoare inculte, antinaionale i a semidocilor care
formau establishment-uintelectual marxist. Romnii liberi nu sunt doar
depozitarii factorilor de continuitate de care depinde refacerea statului i a
societatii9 ci i ai esenei de care depinde regsirea propriei contiine i
regenerarea factorilor determinani ai identitatii1 si ai civilizaiei.
Romnia a fost lipsita de independenta naional atunci cnd i s-a impus
statutul de satelit al Rusiei sovietice, care a redus-o de la rangul de stat
suveran la cel de posesie coloniala. Partidele comuniste nu au fost niciodat
altceva dect instrumentele locale ale politicii statului suzeran adic URSS11.
Aceasta vasalitate consta ntr-o obedienta inconditionala, asigurata la nsui
nivelul gndirii politice de ctre ageni direct numii de Moscova. Ca sa vegheze
la ortodoxia interpretrii dogmelor marxiste, dar i pentru a organiza teroarea
prin care suzeranul impunea satelitului chiar la nivelul conducerii de partid
jocul sau strategic. Reamintesc faptul ca, pn pe la mijlocul anilor optzeci, nici
un etnic romn nu a fost admis n acest departament al Comitetului Central,
exclusiv format din comisari politici numii de Kremlin. De fapt, PCR a fost
armata de ocupaie sovietica pe care Gheorghiu-Dej a camuflat-o n haine civile
i Ceauescu a deghizat-o n straie populare. Naionalismul caricatural al
perioadei Ceauescu a fost o simpla diversiune, menita sa dea credibilitate
rolulului atribuit Romniei n strategia Kremlinului i un mod de a discredita
(prin ridicol) tradiia ca determinant al specificului national. Pn i
protocronismul este o invenie ieit din laboratorul ideologic al CC al PCR.
Rapoartele serviciilor occidentale de contraspionaj i arhivele sovietice dovedesc
ca, pn la prbuirea regimului instaurat la 30 Decembrie 1947, membrii
misiunilor diplomatice romne spionau pentru URSS, nu pentru Romnia.
Arhivele MAE12 arata ca relaiile externe ale Romniei nu erau controlate de
seful statului, ci de un cerc ocult care organiza dezinformarea despotului i a
consoartei sale, o activitate mult prea periculoasa pentru a fi ntreprinsa fara
protecia puterii suzerane, singura apta s-i fereasc pe fptai de consecine,
daca ar fi fost prini, nsi rsturnarea lui Ceauescu dovedete ca sistemul
nu putea funciona dect cu ncuviinarea stpnului moscovit, ieirea din

cuvntul acestuia ducndu-l la pierzanie pe autorul unei astfel de nesbuine.

Petre Tutea nu s-a nelat atunci cnd a spus despre comuniti ca erau rui de
limba romna. Nici astzi, dup mai bine de jumtate de secol, n-au nvat sa
vorbeasc romnete, ceea ce-i ngduie s-i recunoti imediat, dup accent
perceptibil n gndire daca nu n rostire.
Vreme de o jumtate de secol, romnii n-au avut stat, acesta fiind
nlocuit cu o administraie teritoriala de tip colonial13. Statul este expresia
politica a naiunii iar aceasta a fost sistematic mpiedicata s-i manifeste
voina de ctre oligarhia creata de Kremlin pentru a exercita mandatul colonial
n Romnia. Mandatarii Moscovei au uzurpat formal prerogativele suverane ale
naiunii din momentul n care au rsturnat, cu fora i printr-un act de nalta
trdare, ordinea constituional. Conform politicii de substituire a clasei
dominante, preluata de la ttari, Kremlinul a urmrit sa vasalizeze Romnia
prin distrugerea elitei naionale i crearea unei clase dominante formate din
propriile sale creaturi. La 30 Decembrie 1947 instituiile politice au ncetat sa
fie entiti de drept public, trecnd n domeniul dreptului patrimonial privat, n
urma anexrii lor de ctre un grup particular care a fcut din ele instrumentul
promovrii propriilor lui interese, n Romnia acest grup particular a fost o
minoritate strin, articulata n jurul indivizilor regrupai n CC al PCR/PMR,
crora Moscova le-a conferit mandatul de administratori coloniali. Caracterul
strain al acestui grup nu tine de alctuirea lui etnica desi, minoritarii erau
mult mai bine reprezentai n snul sau dect majoritarii ci de rolul lui de
mandatar al unui stat strain, funciar ostil romnilor i Romniei. Aceasta
oligarhie coloniala este numita de unii sovietologi minoritate imperiala
tocmai pentru ca interesele ei se confundau cu ale statului sovietic, cu care era
solidara mpotriva populaiei din tara pe care era nsrcinat s-o administreze
i pe care pretindea s-o reprezinte. Cei 150.000-200.000 de sovietici colonizai
n Romnia, dotai cu nume conspirative neaoe i plasai n centre de decizie,
influenta i obserXVIII vatie, au fost nsrcinai cu modificarea contiinei de
sine i a mentalului colectiv al romnilor.
Romnii au fost i sunt priviti de Moscova cu mai mare ostilitate dect
popoarele vecine, deoarece constituie un obstacol n calea panslavismului i a
expansiunii ruseti, n plus, neputnd fi contaminai de revoluie, au contribuit
prin nfrngerea bolevismului maghiar, nnbuirea n fasa a celui austriac i
stvilirea celui rusesc, la eecul jonciunii dintre forele comuniste din
Germania cu cele din Rusia, n 1919. Pentru aceste doua motive, oligarhia
coloniala sovietica a avut misiunea de a recurge la mijloace mult mai dure14
dect cele folosite n statele vecine, pentru a distruge contiina identitii
proprii a romnilor i a eradica instinctele contrarevoluionare ale acestui
poporis.

Sistemul politic care a dinuit n Romnia ntre 1947 i 1990 este de

natura criminala i de origine strin. Am artat deja ca, instaurat de Armata
Rosie, s-a meninut i a funcionat numai prin mandatarii puterii suzerane.
Mai mult, chiar i schimbarea lui a fost operata de Moscova, care a folosit
forele anticomuniste ca pe o masa de manevra, spre a-i pune din nou oamenii
de ncredere la crma statului i a conferi credibilitate noii ornduiri. Rolul
jucat de d-nii Itiescu i Brucan din 1989 ncoace este n aceasta privin
gritor, prezenta lor pe avanscena politica ilustrnd constanta pe care Rusia
nelege s-o dea raporturilor ei cu Romnia. Sa nu uitam ca cel din urma face
parte dintre bolevicii care au venit pe tancurile sovietice pentru a instaura n
Romnia totalitarismul marxist iar primul i datorete Moscovei ieirea din
anonimat i ntreaga sa cariera politica.
Natura criminala a sistemului politic dintre 1947 i 1990 tine de forma
lui totalitara i de substana sa marxista. Produs al Revoluiei Franceze i
invenie a iacobinilor, totalitarismul este expresia politica a crimei organizate,
altfel spus erijarea banditismului n sistem politic. Att ca structura ct i prin
scopul urmrit. Caracterul de banda de rufctori al partidelor totalitare
reiese din organizarea lor conspirativa i din mijloacele ilegale, subversive la
care recurg. Obiectivele lor reale nu concorda cu cele pe care le declara, fiind de
nemrturisit, deoarece sunt incompatibile cu principiile de la care se revendica.
Ca i iacobinismul de la 1789, din care se inspira i a crui motenire i-o
disputa cu celelalte totalitarisme, marxismul este n raport de antinomie cu
democraia, n numele libertii i reduce pe oameni la sclavie, prin teroarea
ideologica i poliista; n numele egalitii, instituionalizeaz discriminarea,
excluderea sociala i universul concentraionar; n numele omeniei
propvduiete ura sfnta ntre oameni, etc. Ca i iacobinismul sau naionalsocialismul, marxismul ntrunete toate caracteristicile crimei organizate
pentru ca aciunea sa politica lupta pentru putere, cucerirea acesteia, ca i
exercitarea i pstrarea ei se ntemeiaz pe mijloace care cad sub incidenta
codului penal, n plus, marxismul este criminal i prin ceea ce-l deosebete de
celelalte totalitarisme i constituie specificul sau: distrugerea planificata a
omului^, spre readucerea lui la rangul de fiina primara, manipulabila prin
condiionarea instinctelor sale. Aceasta ndobitocire a omului, pe care
marxismul a aplicat-o dup 1917, se ntemeiaz pe smulgerea din sufletul i
mintea omului a tot ce i-a adus civilizaia, spre anihilarea contiinei (creia
omul i datorese liberul arbitru si, prin acesta, demnitatea) i anularea raiunii
(gratie creia omul a descoperit libertatea, ieind de sub robia instinctelor).
CE S-A NTMPLAT DUP 1989
Regimul politic instaurat n 1990 i legitimat de constituia din 1991, nu
este o democraie, ci o impostura democratica. Neformaliznd ruptura cu

totalitarismul, el se situeaz, pe planul juridic, n continuitatea acestuia, nu a

statului democratic de dinaintea sovietizrii. Ca ornduire sociala, el este n
continuare expresia unei oligarhii strine, nu a vreunui segment al societii
romaneti. Noile instituii politice au fost create de ctre un grup de nomenclaturisti alei de Moscova, care le-au impus cu fora i prin manevre de
diversiune, excluznd de la reorganizarea statului i definirea noii ordini de
drept forele anticomuniste, alctuite din cei care l-au rsturnat pe Ceauescu
i partidele istorice, care ntruchipau legitimitatea democratica. Prin urmare,
actualul regim este viciat de la origine, nefiind de fapt rodul voinei poporului
romn, ci al mineriadelor prin care ex-PCR i ex-Securitatea au impus noile
instituii politice, ulterior legitimate prin diversiune i manipularea opiniei
publice. La referendumul din 1991, romnii au ales noua constituie aa cum
Adam a ales-o pe Eva.
La fel s-a ntmplat i cu pretinsele reforme, a cror menire era sa
asigure ruptura politica i sociala cu totalitarismul, scond din minile
partidului ex-unic aparatul de stat, administraia publica, economia i toate
celelalte domenii de activitate. S-au schimbat doar aparentele, monopolul de
facto a rmas, totul fiind controlat de aceasi mna de oameni: statul i
societatea sunt n continuare prizonierii asociaiei de rufctori constituite de
Moscova pentru a erija banditismul n sistem politic i a stpni Romnia.
Schimbrile se reduc la adoptarea etichetei democratice n ambele sensuri ale
cuvntului -dupa ce ea a devenit colacul de salvare al totalitarismului marxist
i al imperialismului sovietic. Obiectivele strategice ale celor din urma au rmas
aceleai, schimbndu-se doar cele tactice, adaptate la exigente de ordin
circumstanial, printr-o micare comparabila cu tangoul lui Lenin (un pas
napoi, doi pasi nainte), cunoscut sub numele de NEP17, tot o falsa revenire la
capitalism a totalitarismului marxist, consecutiva primului sau mare eec. Nu
din convingere s-au convertit marxitii peste noapte n adepi ai democraiei i
ai capitalismului, ci de nevoie, pentru a supravieuI. i nu definitiv, ci numai
pentru a ctiga rgazul necesar refacerii potenialului lor ofensiv, ntr-un
moment de criza, n care ntrzierea tehnica i financiara fata de adversar nu
mai putea fi recuperata fara ntreruperea confruntrii. Pauza este limitata la
durata transfuziei acordate de Occident, care a salvat deja de mai multe ori18
existenta sistemului marxist prin masive transferuri de tehnologie i de capital.
Adaptarea la circumstane nseamn i renunarea la teroarea poliist, inutila
i desueta acolo unde condiionarea indivizilor i manipularea maselor se poate
face prin acapararea mijloacelor economice i de comunicare.
Primirea n clubul statelor democratice fiind astzi condiia onorabilitii
politice, admiterea Romniei n aceasta adunare este folosita de neocomunitii
la putere numai pentru a obine recunoaterea poziiilor hegemonice ale

oligarhiei coloniale pe care o reprezint i a asigura impunitatea celor

responsabili de crimele totalitarismului marxist. Cu alte cuvinte, pentru a
consacra ireversibilitatea schimbrilor impuse de Moscova dup ultimul rzboi
sau, n termeni marxiti, validarea cuceririlor revoluionare de ctre nsui
dumanul de clasa. O ncheiere de bilan care reduce revoluia i
construirea comunismului la nlocuirea clasei conductoare autohtone cea
care a fcut Unirea Principatelor, Rzboiul de Independenta i Romnia Mare
prin mandatarii unei puteri strine, cei ce au distrus sistematic Romnia i tot
ceea ce este romnesc, provocnd dezasXXI trul fara precedent din care, de 14
ani, ne zbatem sa ieim.
Schimbrile au fost orientate i ritmate de ultimul comisar sovie-tic,
erijat n mare preot al democraiei i mentor al clasei politice dup ce a
ndeplinit cu succes misiunea de a-l nltura i lichida pe Ceauescu, D-l Silviu
Brucan. Poziiile oligarhiei coloniale sovietice sunt asigurate de conservarea
hegemoniei ideologice, adic prin monopolizarea structurrii discursului politic
ca izvor de legitimitate al puterii. Acest control este exercitat prin ageni,
desemnai ca experi sau specialiti de ctre D-l Brucan sau prin
recunoatere mutuala, recrutai mai ales din rndurile urmailor acelora care,
n numele ortodoxiei marxiste i la nsrcinarea Moscovei, au distrus metodic
Romnia i specificul romnesc, odat cu civilizaia n genere. Constituii ntr-o
elita autoproclamata, ei monopolizeaz structurarea discursului politic n
numele lui politically correct, poznd n interprei exclusivi ai gndirii liberale
pentru a justifica prin propava-duirea tolerantei reducerea la tcere i
excluderea de la dezbateri a reprezentanilor Rezistentei Anticomuniste.
Privilegiaii i profitorii totalitarismului ale cror situaii personale i
publice, dobndite prin crima, jaf i frauda nainte de 1990 se datoresc
confuziei atributive i patrimoniale dintre partidul unic i Stat continua sa
considere Romnia ca pe o moie proprie i resursele ei naturale,
manufacturate i bugetare, ca pe o prada rezervata lor. Poziiile colectiv
dobndite de ctre oligarhia coloniala sunt nsuite acum individual de membrii
ei, gratie mimrii procedurale a sistemului democratic i a mecanismelor pieei.
Restaurarea proprietii private i privatizarea economiei nu sunt, n realitate,
dect nite mecanisme de mprire a pradei i anume, a ntregului
patrimoniu rezultat din spolierea particularilor prin etatizri ntre membrii
nomenclaturii comuniste i ai Securitii, oportun botezai oameni de afaceri,
bancheri sau experi de tot felul, despre ale cror competente i expertiza
reala am fost pe deplin lmurii din scandalurile financiare care se
succedeazan lant, ruinnd economia Romniei pe msur ce umplu
buzunarele bandei de rufctori care continua sa conduc tara. Abuzurile i
corupia actualei puteri pe care seful statului sau al guvernului se mulumesc

sa le denune public atunci cnd interlocutorii lor occidentali le amintesc ca de

curmarea lor depinde acceptarea Romniei n UE ating proporii fara
precedent care pun n evidenta mentalitatea i comportamentul celor care
controleaz prghiile statului i ale economiei. Caracterul sisXXII temic al
delincventei factorilor responsabili de la toate nivelurile confirma post factum
natura intrinsec criminala a criteriilor i metodelor de recrutare, formare,
selecionare i promovare a acestor oameni. Prin purtarea i concepiile lor,
aceti indivizi dovedesc n mod definitiv ca partidul din care fac parte acum nu
se deosebete de cel din care provin, fiind aceeai organizaie de rufctori
care a anexat statul n 1948, spre a face din el expresia politica a crimei
organizate, nlocuirea terorii politice cu puterea banului nu a lichidat esena
criminala a puterii; s-a schimbat doar specificul criminalitii.
Conspirativitatea, crdia i obedienta nu mai sunt asigurate de politia
ideologica i politica, ci prin legturi financiare, antaj i rackett. Neocomunitii
au renunat la organizarea i metodele de tip revolutionar-terorist, adoptndu-le
pe ale mafiei, acest lucru preschimbnd totalitarismul ntemeiat pe arbitrariul
colectiv al unei bande ntr-un neototalitarism bazat pe arbitrariul individual al
membrilor bandei.
Justiia continua sa fie instrumentul oligarhiei coloniale, deciziile ei fiind
pronunate, anulate i revizuite dup cum vor potentaii zilei, adic cei care
dispun de mijloace de persuasiune politice i financiare, n Romnia exista
legi, dar nu spre a fi aplicate. Mai bine zis, ele nu se aplica dect n folosul celor
care-i pot constitui n detrimentul altora situaii bazate pe faptul mplinit,
tiind ca victimele lor n-au nici o posibilitate sa restabileasc legalitatea.
Uzufructuarii n indiviziune ai patrimoniului etatizat de totalitarism au devenit
mari capitaliti mprindu-i bunurile particularilor jefuii de partidul-stat,
prdnd periodic depozitele n care acetia i plaseaz economiile i nsuindui banii contribuabililor, pe care-i deturneaz n propriul folos de la destinaia
lor bugetara. Prin diversiunea privatizrii i a restituirii bunurilor funciare
i imobiliare, proprietarii legitimi au fost spoliai a doua oara de ceea ce le
furase partidul-stat. Cum n Romnia legile nu se aplica dect n folosul acelora
care le pot nesocoti, singurul recurs al cetenilor mpotriva noilor forme de
delincventa politica, administrativa i judiciara este apelul la Curtea Europeana
a Drepturilor Omului. Dar, pentru un caz care are privilegiul sa ajung pe rol
la Strasburg, sunt peste o mie de altele, ale celor umili care nu se pot lupta cu
autoritile ce-i bat joc de drepturile lorie. Legile, cu a cror echitate sau
generozitate guvernul se lauda, sunt anulate de procedurile complicate ale
masurilor de aplicare, ce se modifica i se nmulesc pn la confuzie,
proporional cu numrul celor care nu-i dau o stampila sau o parafa fara
baci, sfrind prin a avea efecte contrarii obiectivului declarat de legislator

cum este cazul, spre pilda, cu Legea Nr. 10/2001. Neputnd face fata corupiei
funcionarilor, hiurilor n continua dezvoltare a procedurilor administrative
i instabilitii legilor, multe din firmele strine care investesc n Romnia
rezista rareori mai mult de doi ani pn cnd se retrag din tara noastr. Iar
antreprenorii autohtoni sunt sufocai de bnci i de fisc daca nu cotizeaz la
PSD.
Aceeai domnie a bunului plac acoperit de norme juridice -sistematic
conturnate sub pretexte de ordin tehnic i procedural -guverneaza i presa,
oficial libera. Jurnalitii sunt disciplinai prin amenzi i procese care le
interzic s-i incomodeze pe potentai, a cror protecie legala opereaz ca o
cenzura i are ca efect lipsa de transparenta pe care mizeaz reuita imposturii
democratice a unui sistem politic delincvent. Cu alte cuvinte, nchide gura
celor care denuna ponderea pe care o au n toate centrele de decizie, influenta
i profit, structurile care provin din sistemul pseudo-statal de natura criminala
i de origine strin, doar oficial abolit n decembrie 1989, precum i celor care
subliniaz caracterul nelegitim al regimului impus prin aciunile teroriste
poreclite de bucureteni mineriade. Presa de astzi este o caricatura a celei
din 1990-1992. Redobndirea libertii, n decembrie 1989, a revelat publicului
o serie de jurnaliti tineri, talentai, capabili i curajoi, care tiau ca vocaia
presej este de a cenzura puterea, silind-o sa dea seama electoratului i opiniei
publice de faptele ei. Sub falsul motiv al profesionalismului ei au fost
nlturai n favoarea celor provenii din rndurile establishment-u_publicistic
comunist, care de atunci ncoace monopolizeaz formarea opiniei publice din
Romnia. Incultura, aroganta i mitocnia celor civa nou venii care, prin
verva i sagacitate, dar n primul rnd din voina puterii, i-au fcut un loc sau
un nume n presa scrisa i vorbita, constituie specificiti mentale i
comportamentale ce trdeaz imediat originea i obedienta lor politica.
Romnia este n continuare guvernata prin diversiune, atenia opiniei
publice fiind mereu deviata spre probleme menite s-o ocupe astfel nct sa nu
perceap micrile pe care le face puterea dect atunci cnd este prea trziu
pentru a i se opune sau a o mpiedica. Nu a fost abandonata nici diversiunea
istorica, adic folosirea trecutului mpotriva prezentului i a morilor contra
celor vii, cu aferenta fabricare de documente false20. Se poate face un istoric al
operaiilor de diversiune prin care oligarhia coloniala sovietica a manipulat
dup 1989 opinia publica, electoratul i chiar opoziia democratica, reuind nu
numai s-i pstreze poziiile, dar sa le i ntreasc. Daca aceea cu nu ne
vindem tara o lozinca de-a dreptul comica n gura unor oameni care numai
prin asta existaser i doar din asta triser pn atunci!
N-a prea prins, n schimb, aceea cu 4,5 milioane de membri de partid
care, mpreuna cu familiile lor, ar fi fcut 12 milioane de oameni i ar fi putut

amenina nsi tara cu un rzboi civil daca se proceda la epurri de tipul

denazificrii sau la masuri de tipul celor prevzute n Punctul 8 al Proclamaiei
de la Timioara, a reuit perfect. Proaspt ieii din clandestinitate, prost
informai i speriai de recurenta mineriadelor, conductorii partidelor istorice
au nghiit deopotriv cifrele i rationamentul21. A doua diversiune reuit a
fost aceea a pretinselor competente de care ar fi dispus ex-comunistii, de care
tara nu s-ar fi putut dispensa, fara ele administraia i economia riscnd sa
nceteze de a mai funciona. Nimeni nu s-a gndit sa rspund la acest fals
argument prin acela ca dezastrul general care caracterizeaz starea tarii li se
datorete tocmai acestor competente i ca rutina singura competenta de
care dispun membrii administraiei este, cu certitudine, ceea ce trebuie
distrus i nlocuit.
Clasa politica din Romnia nu numai ca este lipsita de voina de a face
schimbri reale, dar nu poseda niciuna din competentele cerute de punerea
problemelor n termeni operabili i de gsirea soluiilor adecvate. Rigoarea, att
morala ct i intelectuala, este incompatibila cu arbitrariul absolut care este
piatra de temelie a dogmaticii marxiste. Membrii clasei politice sunt tri de
formaia lor marxista. De aceea ei dispun de o nalta calificare n acele domenii
i pentru acele roluri pentru care au fost pregtii: neltoria, frauda,
simularea, dezinformarea, manipularea, subvertirea, etc. ntr-un interviu dat
canalului francofon TV5 i difuzat la 28 Aprilie 2000, d-l Silviu Brucan cruia
ca principal formator i mentor al actualei clase politice nu i se poate contesta
autoritatea n aceasta materie, a declarat despre ea ca nu merita nici o stima
pentru ca este compusa numai din activiti de partid i din securiti care vor
sa se mbogeasc, nchipuindu-i ca vor putea sa fac afaceri i sa deviXXV
na capitaliti cu mentalitatea i comportamentul lor de comunsti. La rndul
lor, membrii establishment-u_intelectual comunist participa la reproducerea
sociala a acestuia. Las de o parte diversele institute de studii politice controlate
de sistem22 i concepute pentru a-l perpetua, n loc sa fie o coal de modele
sociale, adic de ca-ractere capabile sa redreseze prin pilda lor coloana
vertebrala a unei naii care are nevoie s-i regseasc demnitatea, mult
ludata New Europe College pare sa fie doar o pepiniera de noi
nomenclaturistic fiind ntemeiata pe performanta intelectuala i reuita
personala, nu pe educaie, simul datoriei i aptitudinea de a servi: ea fabrica
vedete, nu valori. Meritul se deosebete de ambiie prin legitimitatea pe care i-o
confer subordonarea interesului personal fata de cel general, a crui expresie
superioara sunt principiile morale i ideea de drept ce decurge din ele. Cultura
i civilizaia sunt fenomene sociale a cror perenitate depinde de tradiie. Fara
intervenia pilduitoare i selectiva a depozitarului natural al tradiiei culte

elita sociala specialistul rmne un semidoct i burghezul un mitocan,

deoarece cultivarea presupune iniiere i civilizarea educaie.
Cei peste 12 ani care au trecut de la rsturnarea lui Ceauescu au dus
Romnia n pragul anomiei. neltoria practicata n interesul egoist al grupului
particular, care face din puterea de stat instrumentul propriului folos, este
urmata de surparea autoritii publice, de extinderea disfunciilor
instituionale, de sectuirea bugetului si, n cele din urma, duce la
descompunerea statului i disolvarea esutului social, cu riscurile de dislocare
teritoriala inerente incapacitii de a mai face fata unei agresiuni externe i
dezordinilor interne consecutive prbuirii economice sau a conflictelor
interetnice. Confuzia generala pe care dezorganizarea progresiva risca s-o
produc favorizeaz forele capabile sa recupereze dezordinea n propriul folos,
o aciune care nu presupune dect mijloace restrnse de aciune. Este inutil de
subliniat ca cei dintotdeauna specializai n diversiune i teroare sunt cei mai
bine plasai pentru a exploata astfel de situaii.
Ieirea din actualul impas i evitarea crizei al carei profil se contureaz
tot mai clar la orizont este condiionat de consumarea rupturii cu
totalitarismul marxist i cu dominaia sovietica, pe care le prelungete prin
manevre dilatorii actualul regim.
Eliminarea efectiva a acestor doua moteniri ale trecutului ce greveaz
evoluarea Romniei ctre normalitatea la care au ajuns Cehia, Polonia i
Ungaria, ncepe cu definirea punctului de ruptura, prin stabilirea adevrului i
a responsabilitilor cu privire: a) la natura criminala i la originea strin a
regimului instaurat la 30 decembrie 1947, i b) la faptele care greveaz
legitimitatea actualului regim politic de la Bucureti (aciunile teroriste de dup
decembrie 1989 i mineriadele din 1990).
Spre a dobndi un caracter efectiv democratic, regimul politic de de dup
decembrie 1989 trebuie s-i dovedeasc angajamentul antitotalitar prin
masuri concrete de lichidare a socialismului-marxist, de felul celor care au fost
luate pentru lichidarea national-socialismu-lui. Dreptul romnilor la demnitate
i la respectul celorlalte naiuni este absolut. Afirmarea acestui drept exclude
orice disparitate de tratament ntre socialismele totalitare, precum i orice
rezerva privitoare la identitatea dintre crimele svrite de ele. Cine deroga de
la acest principiu se asociaz cu rufctorii poporului romn, situndu-se
ipso facto n afara legturilor de solidaritate care determina apartenenta la
comunitatea naional. Justiia ar fi o farsa daca pedepsirea faptelor n-ar fi
proporional cu gravitatea lor, i n-ar mai exista deloc daca pentru fapte
identice nu s-ar da pedepse identice. De aceea, renunarea la procesul
totalitarismului marxist ar nseamn ca exterminarea n masa este definita ca o
crima mpotriva umanitii n funcie de identitatea victimelor si/sau a clilor,

i nu ca fapt n sine. Este evident ca aceasta relativizare a crimei ar da dreptate,

post mortem dar definitiv, lui Hitler24. Motivele pentru care romnii nu pot
recunoate ca reprezentative i legitime nite instituii politice care nu satisfac
cerina lor fundamentala de adevr i dreptate sunt, aadar, ct se poate de
limpezi.
Totalitarismul i democraia fiind antinomice, ntre ele nici un compromis
nu este posibil. Atta vreme ct paranteza sovietica i marxista nu va fi definitiv
nchisa i evacuata din viaa statului i a societii romneti, Romnia nu va fi
un stat suveran i democraia nu va avea o existenta reala.
Bucureti, 10 Mai 2002
CINE SUNTEI DUMNEAVOASTR, DOMNULE VARLAM?
Liviu Valenas Pornind lunga noastr discuie, as dori sa ncep cu
ntrebarea, cine suntei dumneavoastr, stimate domnule Varlam? Va propun
sa ne vorbii despre ascendenta dumneavoastr
Ion Varlam Pentru a contura personalitatea cuiva, cred ntr-adevr ca
este important de tiut cine i-au fost prinii i strbunii. Mediul familial este
hotrtor pentru felul de a vedea lumea, de a gndi i a se purta. Ceea ce ai
nvat nainte de a merge la coal i marcheaz definitiv viaa. Din partea
Tatei, ma trag dintr-un neam de boieri olteni. Boierimea, cum se chema la noi
nobilimea, a fost casta militara care, cu sabia-n mna, a fcut i a inut, prin
pilda per-! Sonala i sacrificiu de sine mai toate tarile Europei de astzi,
nscute * din sfrmarea Imperiului Roman de ctre nvlitorii barbari. '
Descoperind lumea antica prin arabi i Cruciade, Occidentul i-a ' cldit o
civilizaie pe temeliile celei vechi. La prabusitrea Romei de rsrit sensul
profund al civilizaiei ptrunsese de multa vreme n ~ mentalul populaiilor din
zona ei de influenta, unde l-a inut mereu ' treaz contiina deosebirii fata de
barbari, de ale cror nvliri tara noastr a fost rareori ferita mai mult de 20 de
ani. Pn-n secolul al XVIII-lea, cnd ceea ce se numea pn-atunci
Cretintatea a devenit Europa o schimbare gritoare n ceea ce privete
conceptele determinante ale aciunilor omeneti Varlamii n-au jucat nici un
rol politic n Tara Romneasca, desi erau nstrii i foarte bine nrudii. Sub
fanarioi, fiind rusofili, au trit n bejenie aa i se zicea pe atunci exilului
la Cernui, la lai i la Kiev. n 1821, Marele Ban Constantin Varlam fcea
domni, statornicind cine-i romn i cine-i grec dintre candidaii la tron.
Familia Mamei provine din neamul ge-novez al Rosettestilor, ajuns n secolul
XVII n Moldova, prin nrudirea cu Cantacuzinii, venind ca i acetia din Fanar,
cartierul cretin al Constantinopolei otomane, desi nu erau fanarioi n sensul
consacrat al acestui adjectiv. Rosettestii de astzi sunt, toi, urmaii colaterali
ai lui Antonie Voda Rue din nuvela lui Sadoveanu Zodia Cancerului.
Ramura din Muntenia, a lui C. A Rosetti, coboar i din Domnul tarii

Romneti Manole Rue. Mama Tatei era fiica unuia din fondatorii Junimii,
Nicolae Volenti, un membru al clanului Rapidi (Repede) al crui tata i
adugase numele de Volentiru dup ce fusese pandur pe vremea rzboaielor
napoleoniene. Bunica din partea Mamei era sora lui Barbu Stirbey
negociatorul armistiiului de la 12 Septembrie 1944 i a Elizei, vduva lui
Ionel BrtianU. Aa se face ca sunt informat de la sursa despre evenimente i
oameni, gratie legturii directe cu familiile care au jucat un rol de seama n
istoria Principatelor Romne i a Romniei moderne. Aceasta constatare nu
trebuie privita ca o fala deoarece lumea n care m-am nscut n-a considerat
niciodat ca acest lucru ar conferi drepturi sau importanta. De cnd am fost
copil, mi s-a bgat n cap ideea ca boieria este o calitate ntemeiata pe
ndeplinirea unor obligaii, pe care fiecare generaie trebuie s-o confirme prin
exemplaritate, n primul rnd, i cel putin cinstind printr-o purtare demna,
ntemeiata pe simul datoriei, numele ilustrat de naintai, a-i face datoria
nsemnnd la noi a servi n mod dezinteresat, artndu-ne amabili i
disponibili fata de oricine ne-ar solicita atenia sau sprijinul. Dragostea
Prinilor mei s-a manifestat prin exigenta, iar generozitatea lor prin sacrificiile
pe care le-au fcut spre a-mi arata ce nseamn Binele, Adevrul, Frumosul i
Dreptatea, pe care m-au nvat ca trebuie sa le servesc dup ce m-au nvat
ceea ce nsemna. Le sunt recunosctor pentru ca pilda lor luminoasa mi-a dat
ncredere n oameni i viaa, mi-a dat curajul de a lupta pentru convingerile
mele i sperana n viitorul neamului romnesc. Am menionat locul social al
naterii mele ca sa ajung la parametrii spiritului n care am fost crescut:
deprinderea simului datoriei pentru formarea caracterului i studierea
istoriei, spre cunoaterea oamenilor i nelegerea situaiilor gama
comportamentelor umane i circumstanele care le determina fiind limitate,
deci repetabile n timp. Cunoaterea trecutului este un mod sigur de a evita
repetarea experientelor negative sau sterile ale naintailor notri, n mintea i
n sufletul alor mei exista dorina de a-mi inculca, odat cu valorile specific
romneti, i contiina ca istoria familiei noastre este inseparabila de furirea
acestei tari desvrit n 1918 prin realizarea Romniei Mari. Bunicii i
Prinii mei au fost motivai de o extrordinara nsufleire pentru tot ce alctuia
Cauza Romneasca i gratie acestui lucru au reuit, mcar n parte, s-mi
transmit i mie acest entuziasm, care a fost principalul aductor de energie n
lupta pe care o duc de aproape jumtate de veac mpotriva dominaiei sovietice
i a totalitarismului marxist. Nu pot sa spun ca anticomunismul a fost singurul
motor al romnismului meu. Dar situaia politica a fcut ca, de la vrsta de
14 ani, aceasta manifestare a dominaiei strine i a barbariei asiatice sa fie
principala mea preocupare, chiar i ma raison d'etre, cum spun francezii, adic
rostul existentei mele. De la nceput am fost educat politic daca pot folosi

acest cuvnt la moda n familie, desi numai de la o anumit vrsta ncolo am

fost admis n compania adulilor
Nu cum se ntmpla acum, cnd toate barierele ntre prini, sau cei
mari i copii au czut, cu consecinele de rigoare, bune i rele (mai mult rele
dect bune)
Pn a lua parte la discuiile celor mari, nghieam istoria i politica
odat cu salata, carnea sau desertul. La toate mesele noastre se vorbea despre
lucruri din trecutul Romniei sau despre evenimentele n curs. Se discuta cu
pasiune i toate subiectele erau legate de viaa publica sau de fapte istorice,
nimeni nu avea preocupri burgheze, adic limitate la micile probleme ale
vieii personale. Eram nconjurai de lucruri frumoase, aveam o biblioteca
bogata i ascultam muzica buna, dar regret ca discuii despre literatura, despre
expoziii, despre concerte, nu se purtau dect pentru informare. Aceasta lipsa a
fost compensata mai trziu, de sora mai vrstnica a Mamei, care tria la
Braov, cltorise mult i avea o cultura mai vasta n domeniile literar i
artistic, mi aduc aminte, spre pilda, de discuiile legate de intrarea ruilor n
tara, despre constituirea guvernului Groza, discuii bazate pe informaii de
prima mna, dobndite, fie de la cineva din preajma Regelui, fie prin
intermediul unui membru al guvernului. De la Bunicul meu, Generalul Radu
Rosetti, istoric el nsui, am neles foarte devreme ca politica este istoria
prezentului, aa cum istoria este politica trecutului.
J La 22 Iunie 1941 Generalul Antonescu ordonase Soldai, trecei
Prutul!.
Aveam atunci numai trei ani, fiind nscut n 1938. De intrarea
Romniei n rzboi mi-aduc nsa foarte bine aminte deoarece mi-a rmas foarte
viu n memorie raidul, singurul raid aerian sovietic asupra Bucuretiului
soldat cu pagube nensemnate pentru noi, catastrofal pentru inamic.
Bombardamentul a avut loc n vara trzie a anului 1941 i n-a scpat aproape
nici un avion, fapt ce i-a determinat pe sovietici sa renune la astfel de operaii.
Pentru mine, bombardamentul rusesc a fost un spectacol minunat. Bubuiturile
de-abia se auzeau; n schimb era o iluminaie feerica din cauza parautelor
luminoase, caci ruii au venit noaptea. Era aidoma focurilor de artificii pe care
le-am vzut mai trziu, mi aduc aminte de discuiile pasionate de a doua zi,
ntre guvernantele nemoaice care ne duceau sa ne jucam ntr-un mic parc
situat ntre vila doamnei Lupescu de pe Aleea Vulpache i vila Principelui
Nicolae de pe aleea Alexandru, unde era instalat comandamentul german,
corespunznd curii actualului Minister de Externe. Tot o amintire legata de
anii rzboiului, sunt mturtorii de strada, mbrcai n uniforme de doc
cenuiu, aezai pe trotuar lng tomberoanele lor. i puseser pe jos nite
ziare, pe ziare un ervet i pe el pine, ceapa, ardei, roii, brnza telemea,

slnin i salam. Guvernanta ne-a oprit, pe fratele meu i pe mine, i ne-a spus
pe nemete: Va rog foarte mult sa va uitai, sa vedei ce mnnc oamenii
necjii i sa inei minte ca nu toat lumea poate cumpra lucrurile bune care
vi se dau vou la masa.
Ce mncau n timpul guvernrii Antonescu aceti mturtori de strada
este astzi doar un vis pentru multi romni
Da, aa este, este foarte trist ca Romnia a deczut n acest hal nsa
eu m-am gndit la aceti mturtori, la aceti oameni necjii mai ales n
timpul regimului comunist, cnd nu numai noi, cei din nchisori, jinduiam la o
bucata de pine Revenind la copilria mea, am trit deci n Bucureti, n acel
cartier nverzit cuprins ntre Dorobani i oseaua Jianu astzi Aviatorilor
pe atunci nou. Strada unde am locuit se numete astzi Muzeul Zambaccian,
dar se chema Aviator capitan Demetriade pn la izbucnirea celui de al doilea
rzboi mondial si, ntre tirnp, Inginer Nicolae Davidescu. n Romnia, n anii
1941-1944 fiind rzboi, vedeai pretutindeni militari. Multi ofieri, romni,
germani i italieni se plimbau la sosea. De-a lungul oselei Jianu, pe o banda
lata de circa doi metri, cu nisip, situata lng bordura trotuarului, era aleea
clreilor, pe care circulau permanent cai frumoi ncalecai de militari. De
asemenea, erau trasuri nchise, renumitele cupele conduse de nite vizitii
obezi, zii muscali pentru ca aparineau unei secte ruseti, scapeii. Tinerii
ofieri n permisiune, cu iubitele sau cu soiile lor, se suiau n aceste trasuri
nchise i plecau la plimbare.
O atmosfera ireala din care nu a mai rmas nimic, dar absolut nimic,
n Bucureti ui de astzi
Sa revin nsa la amintirile de ordin politic, la rebeliunea legionara.
Un lucru foarte important de remarcat nc de la nceput, este ca aceia care
fuseser nite legionari violeni n perioada 1940-1941 i care avuseser o
atitudine amenintoare la adresa boierilor n perioada aa zisului stat
naional-legionar, au reaprut cu aceleai argumente i acelai lozinci dar cu
o cma de alta culoare -n toamna anului 1944. Greu de tiut daca a fost
numai oportunism sau ifiltrare. Era vorba de crturarii satului: popa,
nvtorul i studenii care-i includeau i pe elevii de liceu. Pentru a obine
pmnt prin intimidare, susineau ca nu mai puteau atepta legea de
expropiere. O mtu de-a mea, femeie cu snge rece, l-a primit pe preotul
satului unde i era moia, i pe legionarii venii cu pistoalele pentru a o soma sa
dea pmntul n parte celor desemnai de ei. A refuzat categoric sa se supun
acestei expropieri forate, explicnd ca relaiile familiei ei cu ranii din sat
dureaz de veacuri i ca intimidrile n-o vor face sa renune la ndeplinirea
obligaiilor ce decurg din aceasta legtur ntemeiata pe ncredere. Legionarilor,
care au trecut la ameninri, intind-o cu pistoalele, n vreme ce-i explicau ca

la primvar tot o sa vi se ia pmntul i nu-l vei mai putea da n parte,

mtua mea le-a rspuns: Daca tii ca vei da legea peste trei luni, atunci de
ce va mai ostenii sa ma ameninai?
Acest argument i-a dezarmat pe legionari, care s-au retras. Pentru
moment. Deoarece au revenit n 1945, la adpostul altei doctrine la moda i
mbrcai n cmi de alta culoare, dar cu acelas scop. n ianuarie 1941 cnd
a izbucnit rebeliunea legionara ma aflam cu Mama, la Fgra, mbolnvindum, am fost dus la un pediatru cunoscut din Braov. Am plecat cu maina si,
pe drum, am fost oprii de un puti de maximum 14 ani, probabil legionar din
Friile de Cruce, care avea n mna un pistol enorm de care prea mai
nspimntat dect erau cei care asistau la scena. Era foarte frig atunci
Cu putin timp nainte fuseser mari nzpeziri din cauza unui viscol
foarte puternic
Nu stiu daca tin minte sau daca mi s-a povestit mai trziu ca ncercam
s-o conving pe Mama ca i caii fumeaz, pentru ca observasem ca le ieeau nori
de aburi din nri, din cauza gerului. Vacantele le-am petrecut ntotdeauna la
tara. Precizez ca am mers la coal (grdinia) de la vrsta de trei ani i ca la
patru ani Tata ma punea s-i citesc titlurile tirilor din Universul. Aceasta
ndeletnicire ma pasiona din cauza explicaiilor pe care mi le ddea, ca de la
egal la egal, crend astfel un fel de complicitate cu el. Pe Tata, care lucra mult,
l vedeam putin, seara nainte de culcare i uneori cnd venea la noi n odaie sa
ne distreze, mai ales fcnd pe clown-ul sau executnd salturi mortale pe
somierele paturilor noastre; ncuia usa ca Mama sa nu vad scena,
clandestinitatea dublnd placerea noastr. La tara supravieuiau multe
rmie feudale, n nelesul frumos al cuvntului, nu n sensul total
tendenios pe care i l-au dat iacobinii i marxitii.
Resturile feudale erau de fapt un gen de paternalism
Da, asta scrie i Engels atunci cnd compara neomenia i brutalitatea
relaiilor dintre patron i salariat n societatea capitalista cu raporturile idilice
i patriarhale ce caracterizau lumea feudala. La tara, unde mergeam, relaiile
cu ranii rmseser cu adevrat patriarhale, spre deosebire de cele create de
noii venii n categoria moierilor, care erau strini de loc i aduceau n mediul
rural ideea capitalista a maximizrii profitului o barbarie pentru spiritul
tradiionalist, prevalent pe atunci.
Boierul era un fel de printe al satului, un parinte-luminaf
Cam aa era! ranii veneau la curte n fiecare zi i boierul trebuia
s-i primeasc pe toi, sa le asculte pasul, sa le dea sfatul pe care-l cereau, sa
le acorde sprijinul de care aveau nevoie. La noi, n familie, boieria era nc un
veritabil serviciu public. Mai nti n sensul obligaiei de a tine la nivelul cel mai
ridicat posibil stacheta exigentelor de ordin calitativ, pentru a asigura

selecionarea valorilor, adic validarea caracterelor i a comportamentelor

demne de a reprezenta aspiraiile cele mai nalte ale comunitii. Pe planul
practic, n viaa de toate zilele acest serviciu public nsemna obligaia de a te
arata disponibil fata de cei care pot avea nevoie de tine, pentru a-i ajuta sau a-i
ndruma. Ca i rudele noastre, cnd era la tara, Bunicul exercita aceasta
funcie sociala petrecndu-i dimineaa cu audiente, primindu-i pe cei cu
probleme, i-i ocupa unele dup-amiezi cu demersurile i interveniile legate
de rezolvarea cazurilor care-i fuseser semnalate de oamenii din sat, ceea ce nu
prea fceau nici primarul, nici deputatul, nici prefectul. Mai existau i alte
obligaii feudale, spre pilda aceea de a boteza copiii ranilor i de a fi nas la
nunile din sat. La numai 5 ani, n 1943, am fost deja pus sa botez nite copii.
Asta era obligaia cretin a nrudirii spirituale Bunicii Rosetti construiser
n acel sat de pe Valea Trotusului prima coal i primul dispensar, evident nu
prin sponsorizri, ci din banii lor. Ei au fost, aa cum au scris despre ei
Nicolae lorga, Ghi Kirileanu i alti crturari de seama, i cum ati remarcat i
dumneavoastr, d-le Valenas, nite oameni luminai. Dar nu au fost singurii
dotai cu discernmntul mintii i al contiinei. Foarte multe familii aristocrate
din Romnia au avut aceeai atitudine. Formate din oameni culi, crescui n
spiritul cretin, ele au preluat aceasta misiune de la Biserica, aceea care
construise i inuse spitale, scoli, aziluri i orfelinate din donaiile primite, pn
la Cuza Voda, cel care a secularizat averile mnstireti, spre a lipsi Biserica,
deopotriv, de independenta materiala care o adpostea de tutela puterii laice
i de influenta ce decurgea din posibilitatea de a-i ajuta pe unii i pe alii. Am
gsit ntr-o ediie interbelica a Marelui Dicionar Enciclopedic Larousse un
articol despre familia Domnitorilor Ghika, a carei ctitorie, Eforia Spitalelor
Civile, ntemeiata n secolul al XVIII-lea prin donaie de moii, este prezentata
ca un precursor original al ocrotirii sociale moderne. Ct privete luminarea
aristocraiei din Principatele Romne, unde serbia a fost desfiinat cu treizeci
i ceva de ani naintea primei Revoluii Franceze, strlucirea ei a fost descrisa
de cunosctori precum Raicevici veneto-dalmatul care a fost primul consul al
Sfntului Imperiu n Principate sau de Corniele Langeron aghiotantul
Ducelui de Richelieu pe cnd acesta comanda trupele monarhitilor f rncezi
din armata tarului, care pe atunci ocupa Moldova i de numeroii principi
nrudii cu Familia Regala a Romniei care s-au perindat pe la Bucureti
naintea Primului Rsboi Mondial. Raicevici scrie despre familiile Cantacuzino,
Brncoveanu, Vcrescu, Rosetti i Ghika ca, att prin cultura lor ct i prin
inuta lor morala, ele sunt demne de cele mai mgulitoare aprecieri daca sunt
comparate cu familiile de prim rang din Italia, Germania, Spania i Frana.
Dealtfel, tnrul Marx, care a cunoscut la Paris familiile Golescu i Brtianu,
face observaii similare. Trebuie sa adaug aici, ca Abatele Comite de Hauterive

un diplomat francez care a trit ctva vreme pe lng Domnitorul Alexandru

Mavrocordat mpre-sionat de trsturile aristocratice ale taranului romn,
scrie ca, n ciuda unei stri materiale putin favorabile, acesta poseda o
independenta de judecata i un simt al demnitii cum n Occident nu aveau
dect marii boieri (Ies grands seigneurs). Din satul de pe Valea Trotusului mi
mai aduc aminte i de un act de rzboi, o agresiune frontaliera a statului
vecin, Ungaria, n august 1943, maghiarii au provocat un incident de frontiera
sub pretextul luptei mpotriva contrabandei. La aceasta agresiune s-a rspuns
prin aducerea de trupe romaneti care s-i susin pe grnicerii notri. Ungurii,
naintnd destul de mult, femeile i copii au fost evacuai. Tin minte linitea
verii la tara ntrerupte de urletul prelung i dureros al sirenelor, agitaia care-i
cuprinsese brusc pe toi adulii i circulaia automobilelor militare ce
invadaser drumul pe unde treceau pn atunci numai care trase de boi sau de
cai. Primul spital pentru rnii, improvizat atunci, a fost la noi n casa. Am
vzut cum erau scoi pe targa din ambulante oameni acoperii cu cearceafuri
patate de snge. Dar ceea ce m-a impresionat mai tare att de tare nct la un
moment dat m-a apucat greata i am nceput sa vrs a fost sunetul
nentrerupt al sirenelor. Anul urmtor, cnd sirenele au sunat prealarma,
alarma i ncetarea alarmei, aproape n fiecare zi, de la nceputul lui Aprilie
pn la mijlocul luPAugust, acest vuiet sinistru n-a mai avut nici un efect
asupra mea.'
Dup 1944 ati mai ajuns n acel sat de pe Valea Trotusului?
Nu, pentru ca n Moldova nu se mai putea merge dup ce ocupantul
sovietic instalase, nc din toamna lui 1944, primari i prefeci comuniti care
nu mai ascultau de guvernul tarii, cum au fost tatl Marianei i al lui Serghei
Celac i al disidentului Gheorghe Ursu. De aceea, vacantele postbelice le-am
petrecut la nite rude, n judeul Arge, pe malul Dmbovnicului. Acolo domnea
o atmosfera i mai patriarhala dect la Bunicii mei, prezenta permanenta a
boierului, care locuia efectiv la tara, ducnd la relaii particular de strnse cu
stenii. Unchiul meu a fost, mpotriva voinei sale, ales primar al satului n
locul comunistului adus i impus de o banda de derbedei venii cu camioanele
de la Piteti i pe care ranii l-au dat afara imediat dup plecarea btuilor
ce-l nscunaser. i n acest sat, Slobozia-Arges, legionarii care s-au agitat n
1940-1941 au devenit comuniti peste noapte, adoptnd comportamentul odios
al celor venii pe tancurile sovietice. Unii dintre ei erau chiar chiaburii satului,
din care exproprierea moierilor, n 1945, fcuse oamenii cei mai nstrii ai
locului. Primul aliat indigen al Moscovei n-a fost proletariatul, ci burghezia,
manipulata de comuniti prin sentimentul de invidie care-i motiveaz pe toi
arivitii: D-te la o parte s-i iau locul! De altfel, aa obinuia s-i numeasc
Corneliu Coposu: d-te laopartii.

 ntre timp veniser i eliberatorii, tovarii rui.

Sosiser i ncepuser sa jefuiasc, precum le era obiceiul. Unul din
pretextele sub care jefuiau era acoperirea pe care le-o oferea Comisia Aliata de
Control.
Termenul poate induce n eroare pe cititorii din tnra generaie. Desi,
teoretic, aceasta comisie funciona pe baza paritii dintre cei Trei Mari (ruii,
englezii i americanii), sovieticii controlau i dictau totul n Romnia.
Manipulai de Moscova, anglo-americanii se limitau s-i valideze deciziile
Aceasta comisie de control stabilea felul platilor (n cadrul reparaiilor
de rzboi pe care Romnia le datora ruilor i a cheltuililor de ntreinere a
trupelor de ocupaie), fcute parial n natura. La Bucureti, lng locuin n
care stteam, n casa unui domn care se chema Stefulescu, o vila mare i
frumoasa, s-a instalat o cantina pentru ofierii sovietici, al carei director era un
domn Goldenberg. Amabil i drgu cu copiii, acesta tia rusete i nemete,
ntr-o zi au venit la Slobozia-Arges nite camioane sa cumpere porci pentru
rui. ranii nu aveau porci de vnzare i i-au trimis pe cumprtori la boier.
Mare surpriza i bucurie pe noi copiii cnd l-am vzut n acel camion pe
Domnul Goldenberg, vecinul nostru. Era nconjurat de militari sovietici care nu
tiau o boaba romnete. Toate acestea se petreceau n timpul foametei din
1946, de care au suferit i porcii. Conu' Costachel, unchiul nostru, i-a spus
Domnului Goldenberg: porcii mei arata mai degrab a ogari de curse
Domnul Goldenberg nu s-a lsat: nu are importanta cum sunt porcii
dumneavoastr, tia habar n-au ce cumpr. Vindei-i aa cum sunt i facei o
afacere buna. Aa a scpat unchiul Costache de porcii de curse
Referitor la evenimentele strict politice din acei ani, ce va mai aducei
aminte?
n 1945 au nceput manifestaiile violente, cu ciocniri ntre comunitii
protejai de Armata Rosie i embrionul viitoarei Securiti divizia Tudor
Vladimirescu (divizia Horia Cloca i Crian era folosita n Transilvania, la
urmrirea primelor formaii de partizani, constituite imediat dup venirea
ruilor) i cei care erau mpotriva lor, forele democratice i patriotice care
prefigurau rezistenta de mai trziu. Victimele loviturii de for ratate din 24
Februarie 1945 nite manifestani adunai de FND n fata ministerului de
interne pentru a-l fora pe Generalul Rdescu sa demisioneze i mpucai de
Armata Rosie venita sa fac ordine au fost provizoriu nmormntate lng
casa noastr de pe strada Zambaccian, pe terenul viran unde s-a construit mai
trziu televiziunea. A fost apoi manifestaia de la 8 Noiembrie a aceluiai an,
urmata n Bucureti cel putin de ncierri periodice care au durat pn
dup alegerile din Noiembrie 1946. Contrastul dintre entuziastmul spontan al
taberei anticomuniste, creia i se alturau trectorii i riveranii strzilor, i

aspectul de trupa organizata i ncadrata ce aciona la ordin dar vizibil fara nici
o pofta, pe care-l avea tabra comunista, era izbitor. Pe atunci a avut loc i
prima mea arestare. Ca i n 1990, n 1945-47 manifestaiile aveau loc n
Piaa Victoriei i pe oseaua Jianu (Bulevardul Aviatorilor), deci lng casa n
care locuiam. Dup ce asistasem la o astfel de ncierare, am luat un recipient
cu var de pe un antier din apropiere (erau multe pentru ca se reparau casele
bombardate) i m-am dus sa scriu pe gardul singurului comunist din cartier
cunoscut de mine comandantul diviziei de trdtori Tudor Vladimirescu,
instalat cu ordin de rechiziie n apartamentul inginerului Petre Carp, cel cu
motorul avionului IAR 80- una din lozincile cele mai populare ale momentului:
Noi vrem pine i mlai, i pe Regele Mihai! Iar pe Groza sub tramvai!.
Poliaiul care pzea casa m-a lsat sa scriu tot textul, nu a ncercat sa ma
opreasc. Poate ca n sinea sa aproba ce scrisesem. Dup aceea, m-a apucat
frumos de un brat, m-a ntrebat politicos: Dumneata unde stai, tinere?, i ma predat unei fete-n casa pe care a pus-o sa curee mzgleala mea. Pn la
ntoarcerea Prinilor devenisem un mic erou, celebrat nu numai de personalul
nostru, dar i de al veciniloR. Aa a nceput activitatea mea de rezistent
anticomunist! Cu voia dumneavoastr, d-le Valenas, am sa revin la anul 1944.
Tatl meu lucrase pn la izbucnirea rzboiului la canalul Dunare-Marea
Neagra, proiectat sub domnia lui Carol l i pus n antier sub a lui Carol al lllea. ntreprinderea la care lucra PCA (Porturi i Comunicaii pe Apa) a fost
evacuata din Bucureti, lng Fgra, dup ce au nceput bombardamentele.
La 24 august 1944 locuiam n satul ssesc Cincsor, astzi dependent de
comuna Voila. Firete, ne jucam cu copiii din sat, care era ssesc, n dimineaa
aceea, cel mai mare din camarazii de joaca, pe care-l chema Fernengel, mi-a
interzis sa ma apropii de grupul copiilor sai, decla-rndu-mi solemn ca: de
astzi nainte nu ne mai jucam mpreuna!. Nedumerit, l-am ntrebat: De ce?,
iar el mi-a rspuns: Pentru ca de acum ncolo suntem dumani. Nemulumit
de rspuns, m-am dus la Mama, care mi-a explicat ca Regele a hotrt ieri ca
Romnia nu mai este aliata Germaniei. Peste cteva zile ne-am mutat la
Breaza de Sus, un sat de munte. Atunci am asistat la retragerea disciplinata a
armatei germane, care nu ddea deloc impresia unei armate nfrnte care fuge
i nu jefuia populaia din satele prin care trecea. Am vzut apoi teama ranilor
de venirea ruilor. Groaza de comunism data din 1919, cnd politia politica a
lui Bela Kun a comis nite asasinate de o mare cruzime, acolo, n regiune. De
altfel, primele grupuri de partizani anticomuniti din Fgra au fost alctuite
de ctre tinerii din 1919, care se organizaser pentru a-i nfrunta pe bolevicii
maghiari ale cror slbaticii au nspimntat lumea civilizata. Primele uniti
ale Armatei Roii i-au fcut apariia spre mijlocul lui Septembrie, cnd am
plecat la Bucureti cu trenul pe atunci trenurile noastre erau net mai elegante

i mai curate dect cele apusene de astzi! La Braov am vzut efectele

bombardamentelor la care asistasem, ca la un spectacol, de la aizeci de
kilometri, urmrind cu binoclul luptele dintre avioanele noastre i cele aliate.
Mi-a rmas n memorie imaginea trupelor sovietice, aa cum le-am vzut n
gara Ploieti, nc ntunecata de emanrile aparatelor fumigene. A fost un
spectacol ngrozitor, o viziune de apocalipsa: n vagoane de marfa, cu platforma
deschisa, o masa informa de corpuri umane murdare, aruncate claie peste
grmad, acoperite cu pelerine i prelate jegoase. Nu erau cadavre, ci soldaii
glorioasei Armate Roii, care dormeau, nvlmii unii peste alii, n mai multe
straturi, ca animalele. Soldeii sovietici, scunzi i pipernicii, cu mutre neanderthaliene ciupite de vrsat, purtau uniforme soioase i croite pentru alii
probabil n America de unde, pe atunci, le veneau toate n care preau ca
nnoata, fundul pantalonilor ajungndu-le la genunchi. Ofierii purtau tunici i
mantale ale cror umeri se ridicau ca streinile unei pagode i puteau de la o
posta a parfum de trandafir, de viorele sau de paciuli. Mizeria animala a acestei
amestecturi omeneti i comportamentul celor care o alctuiau era departe de
a corespunde imaginii impuntoare, de armata victorioasa pe care o fabrica
propaganda aliata, contrastnd izbitor cu aspectul demn al soldailor germani
nvini, pe care toi romnii i vasusera retrgndu-se n ordine. Subliniez nc
un contrast: desi erau generos nzestrai cu toate cele de ctre aliaii lor,
sovieticii furau ce puteau i-i ucideau pe cei care ncercau sa se mpotriveasc
jafului. Cu toate lipsurile de care sufer o armata care se retrage, n Romnia
nemii s-au purtat civilizat cu populaia civila. Spun asta pentru ca nu a fost
aa n Rusia, nici n Iugoslavia, i asta tot de la martorii romni o stiu. Nite
evrei polonezi, refugiai n Frana dup septrembrie 1939, mi-au spus ca i
americanii, ca eliberatori, s-au purtat mai rau dect nemii ca nvingtori.
Sa ne vorbii i despre coal urmata.
Bunicul meu din partea Mamei, care era un om cu mare autoritate n
familie, le-a spus Prinilor mei ca, dat fiind ca a nceput politizarea
nvmntului, ar fi bine sa ma dea la o coal strin. Aa am ajuns la
Institutul Francez din Bucureti unde, de altfel, am fost coleg cu fiica mai mica
a Anei Pauker, Masa Birnbaum, cu fiica. Lui Doncea, cel dinti primar
comunist al capitalei, cu fiica lui Vasiie Luca i cu alti copii de viitori
nomenclaturiti. Cum abecedarele pentru anul 1944-45 fuseser tiprite
nainte de 23 August, primul contact al elevilor cu coal a fost, n acea
toamna, un scurt curs politic urmat de o aplicaie practica: ruperea paginii
cu chipul lui Antonescu iar, mai trziu, la ntoarcerea din vacanta de Crciun
1947, a celor cu efigia Regelui Mihai i a Reginei Elena. Bunicul avea relaii
privilegiate cu directorul Institutului Francez, Marcel Fontaine, care fcuse
parte din misiunea Generalului Berthelot n care Bunicul a combtut dup ce a

plecat n Frana cu trenul Take lonescu. Va amintesc ca trenul a fost pus de

Puterile Centrale la dispoziia celor care au refuzat sa se supun pcii de la
Buftea, pe atunci practicn-du-se nc un cavalerism pe care l-a artat i
Renoir n celebrul sau film La grande illusiort'.
Vad ca Bunicul a avut o mare influenta asupra primei dum-nea
voastr tinerei.
Am fost foarte legat de el. Bunicul, care fusese ministrul
nvmntului sub Antonescu, a fost scos din cauza n timpul procesului din
1946 pentru ca fusese numit n funcie dup rebeliunea legionara i
demisionase cnd Armata Romna a trecut Nistrul, nefi-ind de acord cu
participarea tarii noastre la o expediie militara dincolo de granitele tarii, nsa
comunitii l-au arestat din nou n 1948 i a fost rejudecat i condamnat pentru
aceeai fapta, n ciuda unor principii de drept universal recunoscute:
autoritatea lucrului judecat i non bis n idem. Un istoric militar mi-a spus
acum doi ani ca a dat peste o minuta a guvernului Groza din care rezulta ca
Bunicul a fost printre cei condamnai la porunca personala a Anei Pauker. A
murit la 2 Iunie 1949 n acel an Ziua Eroilor la nchisoarea Vcreti.
Dispariia lui m-a impresionat foarte tare. A fost prima mea durere adevrat.,;
>.
Ce pedeapsa a primit bunicul Dumneavoastr?
A fost condamnat la doi ani de nchisoare cu suspendarea pedepsei,
conform unei dispoziii din Codul Penal Carol al ll-lea numita, daca nu ma
nel, legea Beranger, care nsa nu s-a aplicat. Vreau sa evoc acum un alt
moment important, care m-a marcat -abdicarea Regelui Mihai. Cnd s-a
anunat la radio abdicarea, n seara zilei de 30 Decembrie 1947, am vzut dup
fetele Prinilor mei, nite persoane deosebit de calme i de stpnite, a Bunicii
i a servitorilor (care au nceput sa plng), ca s-a ntmplat ceva foarte grav.
Deveniser palizi, trsturile lor erau aproape descompuse i aceasta
ncremenire a expresiei i schimba ntr-un mod care m-a impresionat. Am
neles ca s-a terminat ceva, ca s-a produs o ruptura dramatica. De fapt,
Moscova nelase Occidentul i opinia publica romneasca, mascnd prin
pstrarea formelor constituionale golirea de coninut a instituiilor politice:
regimul se schimbase de mult dar rmsese simbolul coroanei, ntruchipat de
persoana pe care poporul era nc liber s-o iubeasc i s-o aplaude. Curajul
tnrului rege, care se mpotrivea singur ocupantului sovietic, ncercnd sa
apere independenta naional, inuse treaza sperana, alimentnd iluzia ca
regimul comunist i ocupaia sovietica erau trectoare, aa cum fuseser
dictatura lui Antonescu, rzboiul i bombardamentele Trec la anul 1949.
Liceul Caragiale, fost Titu Maiorescu, unde am fost repartizat dup reforma
nvmntului, care nchisese colile particulare i strine, era frecventat de

copiii grangurilor comuniti ce ncepuser sa se instaleze n vilele din cartierul

vecin, UCB, zis acum Primverii, unde nu existau scoli. Fratele meu, pe
atunci n clasa a 3-a primara, era coleg cu fiul lui Avram Bunaciu (ministrul
justiiei i adjunctul Anei Pauker pe linie de partid) care a fost prins ca a scris
pe portretul acesteia gina sburlita pe perei lipita. Odraslele oligarhiei
coloniale sovietice erau desigur, responsabili UTM i instructori de pionieri.
Majoritatea acestora erau strini, abia vorbeau romnete. Nu trebuie sa uitam
ca, pn trziu n unele privine chiar pn n 1982 mandatul sovietic a fost
exercitat de strini, romnilor revenindu-le doar autoritatea nominala i
funciile subalterne. Ostilitatea sistematica i fara rezerve a micilor bolevici
fata de tot ceea ce era romnesc ncepnd cu limba, pe care nu-i ddeau nici
o osteneala s-o nvee se manifesta n primul rnd prin antajul cu
antisovietismu! i cu antisemitismul pe atunci principalele pretexte ale terorii
politice dnd urii de clasa, prin care prinii lor i legitimau poziia n
PCR/PMR, un vdit caracter rasist. Dintre acetia, pe atunci doar unul avea
nume romnesc Cristian Duma viitorul director al Bncii Romne de
Comer Exterior, care folosea aceasta funcie pentru a se plimba prin parcuri
cu fetele pe care le lua de la cursuri spre a le duce la pretinse activiti politice.
Turntoria fcnd parte din comportamentul normal la comuniti, majoritatea
acestor odrasle de nomenclaturiti se purtau anormal, desi profitau i ei de
poziia politica a prinilor pentru a chiuli sau a trece clasa fara sa nvee,
tiind ca profesorii erau suficient de terorizai de prezenta lor pentru a nu
ndrzni s-i sancioneze. Cu adevrat odioi, n sensul ca aveau deja
comportamente de securiti i chiar nclinaii de torionari, nu erau dect
civa, n frunte cu un oarecare Robert Deutsch, o figura de bolevic patibular,
probabil psihopat. Ceilali Iur Chisinevski, Mircea Raceanu i Iur Ranghet
-se mulumeau cu practicarea denunului, a intimidrii i a antajului, att la
adresa colegilor ct i a profesorilor. Deutsch care avea o sora foarte drgu,
Marion era o bestie cu instincte sadice, cruia la 16 ani i fcea placere sa se
joace de-a anchetatorul, teroriznd copii de 8-9 ani, pe care i chinuia i fizic
spre a-i face s-i denune prinii, tiind desigur ca nimeni nu avea curajul sa
intervin pentru a-l pune la punct. Am auzit de la diverse persoane care au
avut de a face cu ei n perioada 1948-1953, ca tot nite mici bestii bolevice au
fost i Mariana i Sergiu Celac, precum i Gheorghe Ursu, care-i terorizau
colegii i profesorii, hituindu-i pe strzi mpreuna cu alti huligani comuniti,
ncurajai de autoriti. Aceasta atmosfera, mbinata cu amintirea
manifestaiilor din anii 1945-1947, i-a mpins pe nite elevi biei i fete sa
constituie un grup anticomunist de coloraie monarhista, evident clandestin.
Cei din clasele mari au avut ideea sa repartizeze sarcinile, punndu-i pe cei
mai mici sa lipeasc afiele i sa mprtie manifestele. Printre acetia ma aflam

i eu. M-a prins miliianul de cartier, un om cumsecade care fusese sticlete.

M-a dus pn acas i mi-a spus: Daca te mai prind, te aduc de urechi la
taic-tu, s-i traga un toc de btaie pe care s-l tii minte, ca sa nu mai faci
prostii din astea n 1952 Securitatea a descoperit i ea aceasta organizaie
monarhista i a arestat mai multi elevi. Eu am fcut parte dintr-un lot de ase
adolesceni recrutai din rndul familiilor cu nume istorice. Arestrile se
fceau adesea cu scopul de a teroriza un anume grup social. Cred ca n-au avut
intenia sa ne pedepseasc pentru un fapt, desigur putin grav, dar de care unii
dintre noi nici mcar nu tiau, i asta din doua motive: n primul rnd, era o
fapta comisa cu trei ani mai devreme si, n al doilea rnd, teroarea oarba
constituia o metoda clasica a politiei politice comuniste. efa de lot era o fata,
fiica cunoscutului aviator Constantin-Bzu Cantacuzino, unul dintre asii
aviaiei de vntoare romneti n cel de al doilea Rzboi Mondial care,
profitnd de faptul ca fusese ales pentru a pilota avionul cu care cltorea Ana
Pauker, a cerut azil politic n Frana. Am fost arestat la 9 Iulie 1952, la vrsta
de 14 ani, am primit doi ani de pedeapsa administrativa, din care am executat
efectiv un an i 10 luni de nchisoare.
Un copil
I
Da, dar nu eram singurul copil arestat de comuniti. Am ntlnit la
nchisoare copii i mai mici dect mine. Spre pilda, nite puti de 10 ani, din
lai, care fuseser arestai fiindc -lund exemplu de la copiii unor comuniti
francezi, celebrai de presa PCR pentru ca scriseser pe pereii oraelor din
Frana, U. S. Go home s-au apucat sa scrie pe trotuarele lailor U. R. S. S.
Go nomei25
Ca fapt divers, i eu am avut activiti picturale: am scris cu creta
pe o vila din Borsec, n vara lui 1956, cuvntul pucrie, fapt ce a fcut sa fiu
anchetat pe loc de un securist, care nsa m-a lsat, din fericire, n pace.
Aveam pe atunci cinci ani
Iniial am stat cu adulii, la Jilava si, din Ianuarie 1953 pn n Aprilie
1954, am fost n ceea ce se chema o colonie de reeducare pentru minori. Acolo
erau nite ateliere mecanice unde nva! Sa fii strungar, forjor, lctu, etc. Ni
se ineau i cursuri de educaie politica. Bieii de la tara munceau la ferma M.
A. I. A regiunii Timioara, alturi de o cazarma sovietica unde nite puti, cam
de aceeai vrsta cu noi, nu duceau o viaa mult mai fericita. Duminicile, cnd
aveam uneori voie sa ieim n ora, i ntlneam plimbndu-se cte doi,
inndu-se de mna sau de talie. Pe atunci armata romna avea nc o inut
militroasa, care prin sovietizare vad ca a disprut total.
n aceti aproape doi ani de nchisoare administrativa, prinii v-au
putut vizita?

 Da, nu nsa fara autorizaia prealabila a administraiei. Mama a venit

sa ma vad de Crciun, doua zile dup ce fusese data afara din casa, fcnd
peste 1.000 km dus i ntors numai pentru a sta cteva ceasuri cu mine.
Bucuria mi-a fost att de mare nct nici nu mi-am dat seama ca avea aproape
40 de grade febra. Trebuie sa spun ca unul din comandani, Locotenentulmajor Virgil Radulet, a fost un om extrordinar de cumsecade, motiv pentru care
a i fost dat afara din slujba, sub motivul ca a favorizat criminalii politici. De
fapt, era psiholog de meserie, specializat n educarea copiilor cu handicapuri
mentale, i ajunsese ofier MAI prin comasarea colilor pentru surdomui, etc.,
cu orfelinatele i colile de corecie, i plasarea lor sub controlul Securitii. Tin
aici sa aduc un omagiu familiei unui cunoscut de-al dumneavoastr d-le
Valenas, Inginerul Horia Cozma. Bunica lui, sora lupttorului ardelean Ghi
Crian i fiica ei, d-na Alma Munteanu, care aveau i dnsele necazurile lor
politice i nu ma cunoteau, mi-au inut casa deschisa, ca sa am unde merge
cnd mi se ddea voie sa ies n ora. Mi-au uurat mult ndeprtarea de familie
artndu-mi afeciune i nelegere, ajutndu-m astfel s-mi pstrez
ncrederea n oameni la o vrsta la care purtarea urcioasa a unor aduli cum
era aceea a securitilor, care te supuneau unor simulacre de execuie pentru a
se distra, te poate nri pentru tot restul vieii. Una din fetele d-nei Munteanu,
binior mai mare ca mine, o fata foarte frumoasa i vesela, a contribuit i
dnsa, prin camaraderia pe care mi-a artat-o, la bucuria cu care ma duceam
n casa din Piaa Axente Sever, n a carei gradina rodeau cele mai splendide i
mai gustoase caise pe care le-am mncat n viaa mea. Timioara era nc, pe
vremea aceea, un ora curat i ngrijit, cum nu mai este astzi, desi locuitorii ei
nu i-au pierdut mndria de odinioar.
Dup eliberare ce a urmat?
M-am renscris, de-al dracului, tot la liceul de unde fusesem arestat,
la Caragiale, i trebuie sa spun ca am fost extrordinar de bine primit de unii
profesori, de parca eram un erou. mi era mie frica pentru ei, din cauza felului
n care-i manifestau bucuria de a ma revedea. Unii din profesori dispruser,
fuseser mutai disciplinar prin provincie, tocmai din cauza organizaiei
noastre. Cea mai demonstrativa primire mi-a fcut-o d-na Popescu, profesoara
de rusa, o basarabeanca nc frumoasa. Atunci am cunoscut-o i pe d-na
Brtescu, fiica mai mare a Anei Pauker, tot profesoara de rusa, pe care
arestarea mamei ei a fcut-o s-i manifeste i ea solidaritatea cu mine. Auzind
ca vin de la nchisoare s-a dus imediat s-mi aduc o punga cu portocale, un
lucru destul de scump pe atunci. Am terminat liceul n a doua serie cu zece
clase. Voiam sa intru la arhitectura, nsa nu eram bine pregtit, mai ales la
matematica, n schimb, o duceam foarte bine cu desenul, n special cel liber.
Ca sa nu stau un an fara sa fac nimic ceea ce le-ar fi displcut prinilor mei

 m-am nscris la facultatea de engleza, unde am intrat printre ultimii, dar

aproape fara sa ma pregtesc pentru examenul de admitere. tiam engleza de
acas. Mama i fraii ei, care au stat la Londra ct Bunicul fusese ataat militar
acolo i avuseser n continuare o guvernanta englezoaica, deprinseser
obiceiul de a vorbi englezete ntre ei. Prinsesem engleza dup ureche, mai
ales pentru ca era limba n care se spuneau cele pe care noi, copiii, nu trebuia
sa le nelegem. Anul urmtor am intrat la arhitectura.
1956, anul Revoluiei Maghiare
n noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1956 am fost arestat din nou.
Deci la numai patru zile de la intrarea tancurilor ruseti n
Budapesta
Am fost arestat pe motivul ca mi-am exprimat solidaritatea cu
revoluionarii maghiari. Au fost atunci mari arestri de studeni n toat tara.
N-am fcut parte dintr-un lot specific de la Facultatea de Arhitectura. Printre
cei arestai cu mine erau studeni de la Litere, de la Drept i de la Academia
Comerciala. Obinuit de la prima arestare cu Securitatea, nu m-a tulburat prea
tare a doua ei vizita nocturna, n caracterizarea pe care mi-a fcut-o
anchetatorul a specificat ca sunt nesimit, pentru ca m-am culcat i am
dormit linitit n timpul per-chizitiei fcute cu ocazia arestrii. Eram imunizat,
acest tip de tratament nu-mi mai strnea nici o emoie.
Ca o paranteza peste timp, din 1980 eram chemat periodic la sediul
Securitii din Oradea, pentru anchete. Devenisem i eu blazat i imunizat, ma
duceam acolo fara nici un fel de spaima, ca la o munca de rutina Eram
plictisit, anchetatorii mei la fel, tiam dinainte ce trebuie sa spun Devenise
rutina
n oarecare msur i pentru mine Insa trebuie sa spun ca, ntre
timp, anchetatorii Securitii deveniser mai stilai, nvaser sa vorbeasc
romnete si, mai ales, nvaser sa scrie. Prima data avusesem de-a face cu
ofieri de Securitate romni, dar agramai ceea fcea ca declaraiile i-le scria!
Singur. A doua oara cnd am fost arestat, procedura era alta: anchetatorul i
batea el la maina declaraiile, dar cnd ti le ddea sa le semnezi constatai ca
scrisese ce vroia el; tu de fapt nu declarasei aproape nimic din cele
consemnate de el nsa, daca erai tenace i perseverent, puteai negocia pn
modificai textul n sensul voit de tine. n parte mcar. Nu pot sa ma plng ca as
fi fost torturat, pentru ca nu aveau de ce s-mi smulg cine tie ce mrturisiri.
Am mai primit i eu cte o bleanda, cte un baston de cauciuc, nu mare lucru
n comparaie cu alti studeni arestai atunci, crora li s-au smuls parul din
cap i unghiile, etc. Un ofier cu mini grsulii i gesturi feminine, cpitanul
Marcel Turchisar, mi-a tras o palma de mi-a spart timpanul, nu dinadins, ci din
nendemnare. La a doua arestare am avut de a face i cu consilierii sovietici,

ceea ce dovedete ca NKVD-ul participa direct la ancheta. Unul din ei, care
putea a uica proasta de la un metru, mi-a tras nite pumni n prezenta lui
Alexandru Drghici, care a trecut prin toate birourile de ancheta, pentru a
vedea cum arata studenii contrarevoluionari.
Ce pedeapsa ati primit?
Am fost condamnat la cinci ani, pe baza Articolului 327, Aliniatul 3,
privitor la delictul de agitaie publica. Dup condamnare (sentina s-a
prununtat la 27 Aprilie 1957) am fost dus la nchisoarea Jilava, depozitul
Tribunalului Militar, ntre timp recursul mi-a fost respins i m-au uitat la
Jilava, care nu era dect o nchisoare de tranzit, unde n mod normal nu stteai
dect cteva luni. Eu am stat din Aprilie 1957 pn n Martie 1959. n legtur
cu recursul vreau sa fac o digresiune. Mama unui coleg de detenie, Dan Stoica,
mi-a povestit prin 1980 ca se afla la Tribunalul Militar al Rgiunii a ll-a n ziua
cnd ei i Mamei mele li s-a comunicat respingerea recursului. Foarte rau
impresionata de zmbetul nepstor al maica-mi, a alergat dup ea pe strada,
unde a apostrofat-o moralizator, ntrebnd-o daca este contient de faptul ca
acolo unde este fiul ei adic eu -se moare mai frecvent i mai putin natural
dect acas i ca era posibil sa nu ma mai revad niciodat. Era nc, dup 23
de ani, profund impresionata de rspunsul Mamei: Doamna draga, n primul
rnd, n ruptul capului nu le-a fi dat bestiilor acelea satisfacia sa ma vad
abtut de nelegiurile la care ne supun. Apoi, cu ce-l ajuta pe fiul meu daca ma
las abtut i plng, gndindu-m ca s-ar putea sa nu-l mai vad niciodat?
Sunt convinsa ca se va bucura, atunci cnd va iei din nchisoare, sa gseasc
o mama tnr i vesela, care s-l ajute n viaa, nu o baba istovita de jale! De
la Jilava am fost dus la Gherla dup ce s-a hotrt retrimiterea deinuilor
politici n lagre de munca silnica. Era sa murim pe drum, ntr-un accident de
tren, la Aiud, unde duba fusese uitata pe linia pe care trebuia sa treac un
accelerat. Am aflat asta de la securitii care ne pzeau, care i njurau de mama
focului pe ceferitii vinovai. La Gherla domnea nc teroarea consecutiva
rebeliunii din Iunie 1958. Noroc ca n-am rmas acolo multa vreme. Dup o
operaie de triaj, cu o vizita medicala de pura forma, la 25 Mai 1959 am fost
suii n trenuri de marfa i dui n Delta Dunrii. Am cltorit n condiii
absolut identice cu cele descrise de evreii care erau transportai de SS spre
Auschwitz i de comunitii Jean Lafitte i Jorge Semprun n crile lor. Adic 50
de oameni, ntr-un vagon mic de marfa pe doua osii i patru roti. nghesuii ca
vitele, am stat n picioare cele trei zile ct a fcut trenul de la Gherla pn la
Tulcea. De aici am fost mbarcai pe nite lepuri i dui la Periprava, unde am
stat de la 29 Mai pn la 5 Septembrie 1959. Am prsit porumb pentru patru
generaii i m-am gndit la pcatele strmoilor mei, poate blestemai de
clcaii care le lucrau lanurile de ppuoi La 5 septembrie 1959 am fost din

nou urcai pe lepuri i remorcai n amonte pe Dunre, vreme de doua zile,

pn la Salcia. Locul era situat n Balta Brailei, un cadru feeric ca i cel de la
Periprava. Un detaliu care, atunci a strnit foarte multe comentarii: lepurile,
aceleai care ne transportaser de la Tulcea la Periprava, i se numeau
Castros i D/mosfenos, trase de aceleai remorchere, Pasteur i Gironde
acestea purtnd sigla firmei SFND (Societe Frangaise de Navigation
Danubienne) erau acum, dup 3 luni, proaspt revopsite i arborau pavilionul
Regatului Elen si, respectiv, al Republicii Franceze. Menionez n treact ca am
mai beneficiat i n alte rnduri de ospitalitatea acestor proprietari de
ambarcaiuni nchiriate Securitii Banul nu are miros! Amintesc acest
amnunt deoarece, prin 1968, un om de stat vest-german, inginer de profesie,
care producea i nchiria baraci din elemente prefabricate, s-a aflat n centrul
unui mare scandal public atunci cnd s-a aflat ca principalul sau client i
locatar fusese SS-ul. n ambele lagre de munca am avut noroc sa fac parte din
micul grup care a ncercat i a reuit!
Ca prin inuta sa exemplara sa impun o atitudine demna, solidara,
colegilor i respectul persecutorilor notri, ambele spontane. Am pltit pentru
acest lucru cu bti i carcera dar, prin admiraia suscitata, am putut tine
vie omenia majoritii pasive, care ne-a urmat, sanctionndu-i prin izolare pe
cei cu comportamente nedemne i demascndu-i pe cei care ncercau s-i
menajeze o situaie mai confortabila prin turntorie i alte josnicii. Autorul
moral al acestei dictaturi a fost dramaturgul i eseistul Ion Homescu. La
Salcia am stat pn la executarea pedepsei i am prins a doua serie de
reeducri, care nu se mai fceau prin supunerea la torturi fizice, ci doar la
presiuni morale i la condiionri mentale. Pentru cine le accepta, deoarece
au fost mai uor de refuzat sau de respins dect cele din prima serie (19491953). De aceasta reeducare am scpat de ia nceput, pentru ca la prima
edin am avut o comportare recalcitranta. Drept urmare, am fost dat afara
din sala, condamnat la 25 de trgtori (eufemism militar pentru lovituri la
fund) i niciodat convocat la o alta adunare de acest tip. De altfel, ctva timp
dup acest incident, ofierul reeducator, un stalinist refugiat din Iugoslavia
titoista, a fost mutat disciplinar din cauza unei evadri care a reuit din vina
lui, fara a fi nlocuit pn la plecarea mea din Salcia. Acestui refuz de a ma lsa
reeducat, cumulat cu cel din 1957 de a colabora, i datorez faptul ca niciodat
Securitatea nu m-a mai cutat, nici ct am mai stat n tara, nici n strintate,
unde n-am figurat pe lista celor invitai la ambasada de 23 August sau de 24
Ianuarie, nici n-am primit Glasul Patriei i apoi Tribuna Romniei (revistele
destinate romnilor de peste hotare de serviciile de diversiune ale Securitii, la
care a fost redactor unul din conductorii Alianei Civice). La expirarea
pedepsei, n noiembrie 1961, am fost condamnat administrativ la 24 de luni de

domiciliu obligatoriu (DO), ca element nereeducat, neintegrabil n mediul

social, i deportat n satul Valea Clmui, zis i Rubla, cam la 40 de km nord
de Brila, ntre nsuratei i Viziru.
Acolo l-ai cunoscut pe stefan Pisoski care a lucrat la Europa Libera
pn la mutarea acesteia la Praga
Pe el, cu care am rmas prieten, i pe foarte multi alii. Erau acolo,
toat conducerea Partidului National rnesc, Oni Brtianu fiul mai mare al
lui Dinu nite ierarhi romano-catolici, etc. Pe vremea aceea i n contextul
acela, Corneliu Coposu i Ion Diaconescu erau dintre cei mai teri
reprezentani ai partidului lor, partid ilustrat la fata locului de personaliti ca
Nicolae Carandino, Victor Anca, Virgil Solomon, etc. Vara, cnd se putea lucra,
am trit din munca grea, pe care o preferam muncilor agricole pe la fermele din
mprejurimi. ranii de la GAC-urile vecine veneau sa munceasc la lAS-ul
pentru care lucram noi, unde, cu numai 17 lei pe zi, erau mai bine pltiI. i la
Rubla, peisajul cel din Pseudokynegetikos-ul lui Alexandru Odobescu era
paradisiac. Dar contemplarea lui i dispoziiile poetice ale vrstei nu ma
mpiedicau sa fiu frustat: sufeream grozav ca nu-mi puteam regsi familia i
prietenii, i ca nu-mi puteam continua studiile, n timpul liber citeam sub
supravegherea lui Alexandru Ivasiuc care-mi ndruma lecturile i-mi
mprumuta din crile lsate de colegul lui de lot, Mihai Serdaru, care plecase
n Frana, dar mai ales a lui Carandino care fusese confidentul meu literar i
ma sftuise sa ma las de poezie pentru a scrie mai degrab eseuri, pentru care
gsea ca aveam o mai mare dispoziie naturala. M-a obligat sa citesc o istorie a
filosofiei pe care o adusese cu el de la Paris, unde studiase, i ma asculta o
data pe sptmn, cu severitate, ca sa se conving c-am neles ce-am citit i
ca nu nvm pe dinafara. Omul cel mai respectat din tot satul pentru
extraordinara lui inuta att de ctre zbirii care ne supravegheau ct i de
localnici, adic de ranii romni i vabi care constituiau populaia iniial a
satului, precum i de fotii deinui politici care o completaser era Oni
Brtianu. Am avut privilegiul sa devin un familiar al sau, pentru ca m-a luat sa
lucrez cu el, n calitate de co-echipier, la cele mai grele munci din cte se fceau
acolo. Acest Brtianu era un om remarcabil, de o inut care impresiona pe
toat lumea, inclusiv pe ofierul de Securitate care ne supraveghea. Dup
revenirea mea n tara, am aflat ca, spre deosebire de alte personaliti
cunoscute de mine la Rubla, refuza sa dea curs invitaiilor primite de la
Securitate n anii optzeci, de a merge sa steie de vorba cu noii anchetatori,
stilai i politicoi. Le rspundea ca nu sta de vorba dect cu prietenii lui,
printre care ei nu se numra. Deci, sa nu se atepte sa le deschid usa daca vin
s-l vad, nici sa mearg la ei n vizita, altfel dect cu mandat de arestare. Ca i
la nchisoare i la munca silnica din timpul celei de a doua detenii, cei care s-

au ilustrat prin purtarea lor frumoasa au provenit, i la Rubla, mai ales din
rndul studenilor. Ei au fost cei mai iubii i cei mai populari. Eliberat aproape
doua luni dup expirarea sentinei, am ajuns n fine la Bucureti, la 23
Decembrie 1963. Am ncercat s-mi reobtin domiciliul n Bucureti, ceea ce a
fost foarte greu. Era un cerc vicios: nu puteai sa ai buletin daca nu aveai
serviciu, i nu puteai avea serviciu daca nu aveai buletin. Pn la urma am
obinut buletinul cu baciuri i cu relaii, aa cum este i acum obiceiul. Miam cutat apoi un serviciu. Ca fost deinut politic nu voiau sa ma angajeze
nicieri, nici mcar la Patriarhie! n cele din urma am lucrat la negru, ca
subcontractant scenograf, pentru un fost coleg de liceu, un biat iscusit care se
pricepea mai bine la negocierea contractelor dect la deseN. Aa am ajuns sa
ctig n numai doua sptmni ct ctig pe luna Tata, care avea un salariu
destul de frumos ca expert n probleme dunrene la Ministerul Transportului.
Tatl nu a avut de suferit pe urma celor doua condamnri politice ale
dumneavoastr?
Tatl meu era un specialist de reputaie internaional, unul din
putinii nc n viaa, n acel domeniu n Romnia. Dunrea inferioara nu mai
fusese ntreinuta vreme de 15 ani atunci cnd tatl meu a fost chemat sa se
ocupe de aceasta problema, mpreuna cu alti ingineri a conceput un plan de
dragare care a fost pus n aplicare n timp ce eu ma aflam la nchisoare.
Arestarea mea nu nsemna nsa nimica pe lng faptul ca era ginerele unui
criminal de rsboi! Pentru ca aveau nevoie de el l-au inut totui n slujba.
Ghetto-ul n care a trit i supravegherea la care a fost supus i-au adus i
avantaje, spre pilda ca nu i s-a cerut niciodat sa intre n partid sau sa dea
informaii Revin nsa la povestea mea. Dup cea de-a doua arestare, rudele
mele din Frana, aflnd de mine prin directorul Institutului Francez, Marcel
Fontaine, care fusese i el la nchisoare (ca cetean strain, fusese acuzat, aa
cum se obinuia, de spionaj), au nceput unele demersuri n vederea scoaterii
mele din tara. Arestat n 1950, Marcel Fontaine fusese scos n 1958 de
Generalul de Gaulle. Ajuns n Frana a scris o brour ntitulata La
Republique Populaire Roumaine contre la culture francaise. n acest opuscul
ma meniona i pe mine, atribuind arestarea mea altor motive dect cele reale.
Cele scrise de Marcel Fontaine au fost folosite de rudele mele din Frana, care
au umblat n stnga i-n dreapta, adresndu-se oamenilor politici, diplomailor
i oamenilor de afaceri francezi care aveau contacte cu Romnia.
Pe cine ati avut ca rude n Frana?
Aveam multe rude n Frana, care reuiser sa fuga la timp, nu mai
stau sa le enumr. Mai direct utila a fost o verioar ndeprtat, nscut
Ghika, fiica unui aviator-erou din rsboi, mritat cu un deputat gaullist. Ea a
ajutat-o cel mai mult pe nasa mea, Maria Braiescu, care a depus toate

eforturile, nainte de graierea deinuilor politici, a ncercat sa ma cumpere, o

procedura curent utilizata pn nu demult. Dar nu s-a putut.
In aceasta situaie, cum ati putut sa ieii din nchisoarea numita
Romnia?
La recomandarea censului Franei am fcut cerere de plecare definitiva
n Octombrie 1964.
De un an ncepuse deschiderea lui Dej
n martie 1965, imediat dup moartea lui Dej, a venit n vizita oficiala
n Romnia Valery Giscard d' Estaing (pe atunci min-sitru de finane n
Guvernul Pompidou), care a sosit cu o lista n buzunar, de vreo 120 de
persoane, pe care figuram i eu. Interlocutorul sau romn a luat lista i a
vegheat la plecarea acelor persoane. Eu am fost printre primii, gratie
extraordinarei amabiliti a consulului francez. Am plecat cu avionul de la
Bneasa i am ajuns la Paris n 13 aprilie 1965. Desi era Mari, zi n care se
spune ca nu trebuie sa pleci la drum Ajuns n capitala Franei, dat fiind ca
anul universitar era deja nceput, am gsit de lucru la un arhitect originar din
Romnia, n toamna lui 1965 am intrat la Universitate, mi-am terminat studiile
n 1970 si, satul de a-mi drmui banii, m-am npustit pe prima slujba cu
salariu convenabil ce mi s-a oferit. Pe atunci se gsea foarte uor de lucru n
Frana, mai cu seama daca ieeai dintr-o coal cotata.
Ct ati fost student n Paris, nu v-a fost greu din punct de vedere
financiar?
Ba da, dar cnd eti tnr, greutile financiare ti se par minore, nu au
importanta pe care o dobndesc cu vrsta. Lucram i dup orele de curs, desi
nu totdeauna, pentru ca multe seri le petreceam n biblioteca, unde nvm
din manuale (n Frana, spre deosebire de Romnia, toate cursurile magistrale
erau tiprite, deci nu era neaprat nevoie sa asiti la ore), mergnd numai la
cursurile profesorilor care-mi plceau. Am intrat la Facultatea de Drept i
tiine Economice, care inea de Sorbona, dar am avut ambiia sa termin o
grande ecole care s-mi foloseasc n lupta contra comunismuluI. Aa se face
ca am intrat la Institutul de tiine Politice din Paris, prima coal din lume cu
acest profil, care i astzi este una din cele mai reputate, l-am avut ca profesori
pe filosoful i politologul Raymond Aron, pe sociologul i juristul Maurice
Duverger, pe economistul Raymond Barre, pe sovietoloaga Helene Carrere
d'Encausse, pe constituionalistul George Vedel, etc. Din corpul profesoral
fceau parte i diveri ex-cetateni romni, dintre care unii m-au susinut n
1990-1991, cnd am ncercat sa fac la Bucureti un institut de studii politice
asemntor. Printre colegii mei s-au numrat viitori minitri, prim minitri i
efi de stat, dintre care i voi cita doar pe Preedinta Ceylonului (Sri Lanka),

Sarika Bandaranaike, i pe primul ministru al Republicii Mauritius, Getan

Duval.
Perioada n care v-ai fcut studiile cuprinde i primvara rosie din
1968
Pe care am trit-o din plin! Revin nsa la studiile mele, mai ales ca
sunt legate de acel an trist 1968. Vznd ca nu sunt un agitator-revolutionar,
sub-directorul Institutului de Studii Politice, Henry Grard, a aranjat sa mi se
dea un post de bibliotecar, ceea ce mi era de un mare ajutor, pentru ca puteam
studia la locul de munca i aveam, peste bursa foarte modesta, un salariu caremi fcea mai suportabila presiunea nevoilor. Nu a s/ress-ului, de care tin sa
spun ca n-am suferit niciodat, tocmai pentru ca am neles nc de la sosirea
mea n Occident ca, aidoma oricrei boli imaginare, nu te atinge dect daca te
faci complicele ei si, astfel, victima celor care triesc din inventarea i ngrijirea
maladiilor la moda.
Am terminat deci studiile n 1970. nsa nu la sesiunea de primvar,
caci am rmas corigent la un examen foarte important pe care nu aveai voie
s-l amni dect o singura data examenul numit expunere orala. Trebuia sa
faci un expozeu care sa dureze ntre 9 i 10 minute, nici mai mult, nici mai
putin, deci o toleranta de maximum 60 de secunde. Discursul se construia
obligatoriu dup un model canonic: primeai un subiect, aveai 10 minute timp
de pregtire i apoi ineai expunerea. Exigentele de forma erau la fel de severe
ca cele de fond. N-aveai dreptul sa faci aaa, cum au obiceiul sa fac astzi n
Romnia speakerii de la radio i televiziune, parlamentarii i minitrii, etc.
Pline de aaa-uri sunt chiar i discursurile Preedintelui Emil
Constantinescu, desi D-sa a absolvit (si) Dreptul
Deci era un examen de retorica, dar trebuia sa dovedeti i capacitatea
de a structura rapid un discurs a crui articulare logica sa fie fara defect. Spre
deosebire de mine, francezii nvaser retorica la liceu. Am czut la aceasta
proba, pentru ca am depit cele 10 minute. Dar n octombrie 1970 am reuit
i acest examen, absolvind astfel studiile universitare.
Sa revenim la evenimentele din mai 1968
Trebuie sa spun ca pentru mine acele evenimente au fost un mare
divertisment, ceva ca un spectacol. Un happening cum spun oamenii de teatru.
Era foarte interesant sa vezi angajndu-se pe strada (atunci toat Frana era
paralizata de greve, nimic nu funciona i totul se petrecea pe strada) dialoguri
spontane ntre oameni din medii sociale care nu veneau niciodat n contact;
intelectualul cel mai snob i directorul de banca pe care-i recunoteai dup
stilul vestimentar discutau cu mturtori de strada algerieni sau negri, ca
ntre egali, despre situaia politica, viitorul Franei sau decderea civilizaiei.
Am fost la Teatrul Odeon, unde fiecare se putea urca pe scena i i se ddea

microfonul ca sa vorbeasc despre ce voia el. Condiia era sa intereseze sau sa

amuze publicul; cnd publicul se plictisea, era adus alt vorbitor.
Exact aa s-a ntmplat i la evenimentele din decembrie 1989 n
Romnia. Tin bine minte discursurile care se ineau de la balconul primriei
din Oradea, unde vorbitorii, daca plictiseau auditoriul, erau scoi, prin
huiduieli, de la microfon i nlocuii imediat Un vorbitor a inut, tin minte, un
discurs fulminant n care i-a demolat Soacra, iar aplauzele primite au
demonstrat ca auditoriul (n numr de aproximativ 50.000) nu s-a plictisit
La fel se petreceau lucrurile i la Odeon! Cnd lumea se plictisea de un
orator, vocifera i striga sa vina altul Era foarte amuzant sa vezi nite studeni
africani, foarte elegant mbrcai, n care recunoteai imediat pe bursierii adui
pentru formarea cadrelor conductoare din fostele colonii, spunndu-le
francezilor, cu dispre i verde-n fata: Nu va e ruine, asta este exemplul pe
care vrei sa ni-l dai noua, negrilor?. Francezii rdeau, nu se simeau jignii.
Amuzant era i spectacolul luptelor de strada. Protagonitii ambelor tabere erau
tineri cam de aceeai vrsta i se comportau ca nite cocoei nerbdtori sa se
ncaere; cei care-i comandau de-o parte i de alta i puteau cu greu retine.
Atunci cnd unul din tabra lor era cu adevrat rnit, ofensiva se declana
spontan i ncepea btlia. Studenii erau mai bine ncadrai i narmai dect
trupele de politie. Aveau instructori militari (si politici) din Vietnam, Cuba i
Algeria, pratii fcute din camere pneumatice de autobuz cu care proiectau
buloane de cale ferata i sticle cu cocktail Molotov; erau dirijai cu walkietalkie din ambulante care circulau nestingherite n spatele liniilor inamice
Politia nu avea voie sa foloseasc dect bastoane de cauciuc i gaze
lacrimogene!
Eu aveam atunci 17 ani, iar n Romnia ceea ce se ntmpla n Frana
revoluionar era oarecum sub cenzura. Ceauescu, care tocmai l primise
triumfal pe de Gaulle i care avea o admiraie idolatrica fata de generalul
francez, era ntr-o situaie delicata, aa ca presa comunsita oficiala a tratat
oarecum marginal avenimentele din mai 1968
Ceauescu nsui voia sa fie considerat un de Gaulle al Estului, avea
deci tot interesul sa minimalizeze impactul i importanta dezordinilor
revoluionare din mai 1968. Trebuie sa spun ca ceea ce s-a ntmplat n
Frana i ndeosebi la Paris, a fost pregtit i organizat vreme de doi ani de
comunitii pro-chinezi i trokiti, i ca tot comunitii cei dirijai de Moscova
au fost cei care au pus capt revoluiei. Agitaia i grevele au luat brusc
sfrit cnd Partidul Comunist Francez s-a dezis de studeni i centrala lui
sindicala pe atunci cea mai importanta numeric a interzis muncitorilor
contactul cu agitatorii. A fost, aadar, o confruntare ntre Pekin i Moscova,

aceasta din urma ctignd partida obligndu-l pe de Gaulle sa se alieze cu

comunitii francezi pentru a iei din impas.
Un lucru este cert, manifestaiile studeneti din Frana anului 1968
s-au terminat printr-un fiasco
A fost un fiasco momentan deoarece, pe termen lung, a avut
consecine dezastroase. n primul rnd asupra nvmntului, mai ales cel
secundar i universitar, pe care seria de reforme declanate le-a dus la o totala
dezorganizare. Cu degradarea, n consecin, a sistemului educativ francez,
unul din cele mai bune din lume chiar i astzi, dar incomparabil cu ceea ce
fusese el pn n 1968. Apoi, a avut ca efect redobndirea hegemoniei ideologice
de ctre stnga, a carei influenta sczuse constant dup prbuirea Republicii
a IV-a, care ne-a adus cei 14 ani de regim Mitterrand i cei 3 de guvern Jospin,
pregtind astfel compromiterea operei de redresare naional pe care a realizato Generalul de Gaulle. n ziua n care generalul de Gaulle a disprut din
Frana, plecnd la Baden-Baden fara s-i anune minitrii, sa se ntlneasc
n secret cu generalul Massu, comandantul trupelor franceze staionate n RFG,
am fost de fata la conferina de presa n cursul creia Mitterand, care era
atunci principalul adversar al preedintelui, a spus: Declar puterea vacanta!.
i a nceput sa distribuie portofolii ministeriale, dintre care unele importante
comunitilor. Eu, vznd ce se ntmpla, mi-am zis ca situaia este foarte grava.
Atunci, considernd ca totul s-a terminat daca i n Frana comunitii vin la
putere, am decis ca trebuie sa plec urgent n alta tara. Familia fratelui meu se
instalase n Germania Federala (fara el, reinut cinci ani n Romnia dup
plecarea ei). Cum nimic nu funciona atunci n Frana, m-am decis sa fug peste
Rin cu autostopul. Dup diverse aventuri am ajuns n cu totul alt loc, lng
Nevers, la un var. Am cltorit n automobilul unui evreu p/ed-no/rdin Marsilia
care, dup ce vorbise tot drumul de faptul ca trebuie sa fim solidari, ajutndune unii pe alii n circumstane att de grele, a refuzat s-mi restituie valiza,
pusa n portbagaj, pn ce nu mi-a golit portofelul i portmoneul de ultimul
franc! A doua zi a avut loc acea uria manifestaie n favoarea generalului de
Gaulle, la care au luat parte, pe Champs Elysees, aproximativ un milion de
persoane, nainte de a ncerca sa fug n RFG, am fost i arestat de politia
franceza. Un episod care merita sa fie povestit. Cminul studenesc n care
locuiam era n cartierul Operei, iar evenimentele aveau loc pe celalalt mal al
Senei, n Cartierul Latin. M-am dus cu o fata sa vad un film La motocyclette,
o imbecilitate cu Alain Delon i Brigitte Bardot. Dup ce am condus-o pe fata
acas, m-am rentors pe jos spre domiciliul meu. Bineneles ca actele mele nu
erau n regula, pentru ca renoirea crii de identitate se fcea pe baza dovezii
ca ai bani la banca, iar banca fiind n greva nu puteai obine dovada ceruta de
politie Cartea mea de edere n Frana era deci n neregula.

 Aveai n 1968 numai statutul de refugiat politic n Frana?

Da, cetenia am primit-o n 1971. Ei bine, dup ce am traversat Sena,
din boschetele grdinii Tuileriilor unde erau ascuni, au tbrt asupra mea
nite poliiti care, cum vedeau pe cineva care prea mai tnr, mai student, se
repezeau la el s-i ceara actele. M-au suit ntr-un autobuz si, dup ce n
prealabil m-au bumbcit, m-au dus, cu cei nc 50 de ocupani ai vehicolului,
la cazarma de la Vincennes. Cum fusesem cu o fata la cinema, eram destul de
bine mbrcat: cmaa alba, cravata club, costum marron. Ieind chel din
nchisoare, ma purtam ras pe cap, cum sunt i acuma. Din cauza aspectului
meu, la cazarma de la Vincennes, unii din cei arestai au vrut sa ma lineze,
zicnd ca sunt un poliist strecurat ntre ei ca iscoada. Am scpat gratie unui
biat de vrsta mea, inginer, fiul comisarului Agalidis, pe care-l cunoscusem la
Rubla unde venea s-i vad tatl. Grec de origine, plecase din Romnia i
ajunsese la Paris, unde lucra la firma Philipps. A avut ghinion sa fie umflat
de politie pentru ca era deghizat n student, adic purta bluejeans. El le-a spus
imediat celor care se repeziser la mine: Stai, domnilor! l cunosc bine, nu
este un poliist infiltrat!. Amuzant este ca i cei din tabra cealalt m-au luat
drept poliist. Cnd am fost ncarcerat acolo mi s-au luat actele de identitate.
Poliistul care fcea formalitile, m-a ntrebat discret: Nu cunoatei pe cineva
bine plasat, cu relaii la Prefectura de Politie, ca sa va scape de aici? Eu am
spus numele viceconsulului Brazilei, un ex-colaborator al ministrului de
interne, Roger Frey, si, peste cteva ceasuri, am fost chemat ca sa mi se dea
drumul. Cel care mi-a restituit actele, un negru, s-a uitat la mine de sus n jos
i viceversa, i mi-a zis: Cu mutra dumitale de poliist n civil, cum de nu te-ai
strecurat?.
Cu luna mai 1968 v-ai nceput activitile politice n Frana?
Va referii la cele romaneti?
Da!
Ct timp am fost student, deci ntre 1965 i 1970, activitile mele
romaneti au fost destul de modeste: asistam la manifestrile exilului
romnesc, dar nu participam la ele n mod activ. Ulterior nsa, cnd am avut o
situaie independenta, adic venituri asigurate i comfortabile, m-am implicat
activ. Am nceput sa scriu articole, am inut mici conferine i am activat ntrun grup anticomunist ai crui membri erau de naionalitate poloneza,
maghiara, ceha, bulgara, albaneza, etc. Cei mai numeroi erau maghiarii i
polonezii i cu ei m-am neles cel mai bine. Cei identificai, din cnd n cnd,
ca ageni sovietici erau cehi.
Cum adic?
Pentru ca asta erau, ageni ai NKVD-ului. Am colaborat i cu rui, mai
bine zis rusoaice, cum erau, de pilda, fiicele secretarei Generalului Vlassov.

 Vlasov era ucrainean sau rus?

Nu are importanta ce naionalitate avea. A luptat mpotriva
bolevismului, dumanul ntregii omeniri, n limbile rusa i ucraineana,
Vlassov nseamn Romnescu vlas fiind echivalentul lor pentru valah,
numele prin care vechii germani i desemnau pe romani si, prin extindere, pe
urmaii acestora, printre care i pe noi. n 1975 a fost desfiinat, de facto,
Comitetul National Romn, care fcea parte din Asociaia Naiunilor Captive i
era recunoscut ca organ reprezentativ al Rezistentei Anticomuniste romneti,
dar nu n egala msur cu comitetele naionale din cel de-al doilea Rzboi
Mondial. Am sa amintesc aici un episod legat de acest fapt. n 1966 sau 1967,
Constantin Visoianu a venit n Europa, ca n fiecare an, pentru a face un tur de
orizont al situaiei din tarile comuniste, n general, i din Romnia, n
particular. Cu ocazia acestei vizite a fost ascultat, cu aceeai politee ca
deobicei, de reprezentantul ministrului de externe francez, dar interlocutorul
sau, acelas ca n anul precedent, i-a spus: Domnule Visoianu, eu apreciez
sinceritatea dumneavoastr, am acelai respect pentru dumneavoastr ca i
anul trecut, dar va rog sa ma iertai dac-mi permit sa pun astzi la ndoiala
informaiile pe care mi le dai Mirat, Visoianu a ntrebat din ce motiv spusele
sale fac dintr-o data obiectul unei astfel de circumspecii, lata ce i s-a rspuns:
Cu cteva zile n urma, n fotoliul n care suntei dumneavoastr aezat acum,
a stat Baronul Ion Mocsony-Strcea, fostul secretar al Regelui Mihai, care mi-a
vorbit despre tara dumneavoastr n termeni cu totul diferii de cei din analiza
dumneavoastr. Dai-mi voie s-l cred mai bine informat dect suntei
dumneavoastr deoarece a venit din Romnia abia de cteva sptmni
Mocsony-Strcea cel care a colaborat cu Securitatea la nscenarea proceselor
Maniu i Ptrcanu, al cror montaj se datoreaz mai ales imaginaiei sale a
continuat sa lucreze cu ea i dup eliberarea sa din nchisoare, i dup
stabilirea sa n Elveia, unde avea misiunea de a-l supraveghea i dezinforma pe
Rege. Am avut probe materiale n aceasta privin.
Cine era persoana cea mai activa a exilului romnesc n Frana, n anii
1960?
Sa nu confundam agitaie cu activitate. Cnd a nceput reorganizarea
Exilului, persoana cea mai activa a fost Nicolae Penescu, care a venit n Frana
prin 1968-1969. Fusese Secretarul-general al PN i ministrul de interne al
celui de al doilea Guvern Sanatescu (1944). i fcuse studiile la Paris i avea
multi prieteni n capitala Franei, printre care i pe tatl Preedintelui Giscard
d'Estaing care-l scosese din tara. Mie nu-mi era foarte simpatic. Cnd a venit
n Frana avea peste 70 de ani, dar era nc un brbat n plina putere.
Colaboratorii lui cei mai apropiai erau Radu Cmpeanu cu care se
mprietenise la nchisoare i un trepdu de-al sau de pe vremea cnd era

ministru, pe care el l-a adus n Frana, Cicerone loanitoiu. Penescu fusese

arestat cu lotul Tmdu, avusese o condamnare mai mica dect ceilali efi
PN, ieise din nchisoare i avusese domiciliu forat la Rubla pn prin 1961
anul n care am ajuns eu acolo i lsase n acest sat amintirea unui intrigant
incorigibil. Suferise cumplit la nchisoare din cauza ostracizrii la care fusese
supus de colegii de detenie, de la toate orizonturile politice, din cauza
atitudinii sale la proces. Nu a trdat, ca Vasile Serdici, dar a folosit instan ca
loc de lichidare a tuturor contencioaselor cu Maniu, uitnd ca rufele murdare
se spala n familie i ca cine nu respecta acest dicton nu beneficiaz de
respectul altora. Asistat de Radu Cmpeanu n principal i de Constantin
Cesianu (care fusese secretarul Fundaiei Culturale Carol l pn la nchiderea
acesteia) n subsidiar, a nceput sa lucreze la reoganizarea Exilului, a crui
activitate se resimea de pe urma dispariiei Comitetului National Romn.
Aceasta restructurare a dat natere unui organism numit Consiliul National
Romn, din care am fcut i eu parte, ca membru fondator.
Cel condus de Horaiu Comaniciu?
i de el, caci a mai avut doi preedini: pe Printele Vasile Boldeanu i
pe D-na Ioana Brtianu. Acest consiliu a fost de la nceput sabotat de Radu
Cmpeanu, care sistematic ncerca sa sabordeze organismele al cror
preedinte nu avea anse sa devina.
In Romnia, i nu numai n Romnia, dup 1990, a existat percepia
unanima ca Radu Cmpeanu a fost omul Securitii, parautat de DIE n
Frana.
Asta este o prostie absoluta! Radu Cmpeanu nu a fost omul
Securitii, ci victima megalomaniei sale de biat de bani gata! Avnd o prere
extraordinara despre el nsui, nu recunoate nici o ierarhie n afara celei n
vrful creia se plaseaz pe sine. Asta l face uor de manipulat prin mgulire i
admiraie. Cum nu este prea curajos, este incapabil s-i asume un risc i nu
se poate angaja singur n lupta. Nu ma refer la curajul fizic, de care se pare ca a
dat dovada la nchisoare. Spre pilda, Penescu fiind foarte slbit, s-a dus sa fie
btut n locul lui. A avut mai mult noroc dect mine n aceasta privin: i eu
am fcut acest lucru pentru Alexandru Ivasiuc care, spre deosebire de Penescu,
n-a fost impresionat de gestul meu de prietenie, pe care l-a zeflemisit cu
superioritate: Varlam asta vrea mereu s-o fac pe eroul!26 Cmpeanu s-a
sprijinit pe Penescu ct a trit acesta i apoi a funcionat cu doua proteze: 1)
lipsa de jena a unei consoarte creia formaia de activista de partid i tine loc de
apte ani de acas, care suplinete lipsa lui de brbie politica i 2) admiraia
nejustificata a unor personaje subalterne n permanenta cutare a unui sef pe
lng care s-i fac un loc, precum d-l Dinu ZamfirescU. Aa a ajuns s-i
creeze o aura de leader i s-a propulsat vremelnic pe scena politica a Exilului,

nc ceva: Radu Cmpeanu este convins ca cinismul este manifestarea suprema

a inteligentei, dar i scp din vedere corolarul acestei axiome, i anume ca nu
reueti sa fii cinic daca nu eti foarte detept! mpiedicat de mgulitori s-i
dea seama de limitele sale, el ncearc sa aplice propriul cinism la politica,
susinnd cu emfaza ca aceasta trebuie desprit de morala
A despri politica de morala este nu numai cinism, ci i prostie. Fara
morala ne ntoarcem la comunism. Asta dorea oare Radu Cmpeanu?
Cmpeanu nu este securist, nici comunist, dar actuala lui sotie, Dina
Lctu, este i comunista i securista. Ea a venit n Frana ca amanta lui, nu
ca sotia lui. Sotia lui, Monica Papadopol, tria deja n Frana, ea l scosese din
Romnia.
Dar cum reuise acest lucru Radu Cmpeanu, nu de alta, dar pe
vremea aceea era foarte greu s-i scoi din Romnia sotia, darmite amanta?
Ia Ducuresti. Pentru toat lumea era limpede ce joc fcea ea i multi cred
ca a fost trimisa cu misiunea de a-l manipula pe Radu Cmpeanu. Acesta nsa
n-a trezit nici un fel de bnuieli ca ar fi fost securist. A fost un anticomunist,
prudent i lipsit de viziune, e-ade-varat cum s-a artat i n August 1968
cnd a vrut sa dea o declaraie de solidarizare cu Ceauescu, n numele PNL
dar un anticomunist. L-au mpiedicat atunci sa se compromit prietenii lui, mai
ales Costel Mare, crora, n loc sa le fie recunosctor, le-a spus dispreuitor:
Sa nu-mi reproai mie daca mine vei constata ca rnitii ne-au luat-o
nainte! Folosindu-se cu iscusin defectele lui a fost manipulat ca sa semene
zzanie i diviziune n Exil. Revelator n acest sens este ce s-a ntmpalat prin
1986-1987, cnd dreapta a ajuns la putere, coabitnd cu Mitterand. Cutnd
s-i lrgeasc electoratul, candidatul Eduard Balladur a fcut atunci turul
comunitilor de refugiai politici, spre a-i asigura sprijinul lor. L-a adunat i
pe romnii cei mai reprezentativi, printre care era i Radu Cmpeanu, n casa
unei secretare romnce a unui deputat i viitor ministru gaullist. Cnd
Balladur ne-a spus tuturor la revedere, Radu Cmpeanu, mpins din spate de
Dina, i-a declarat despre noi, ceilali romni de fata: Prerea lor nu are nici o
importanta, singurul reprezentant autorizat al romnilor sunt eu!. Balladur
s-a uitat lung la el i i-a rspuns: Ca fost refugiat politic, daca partidul meu va
veni la putere, voi fi dispus sa va ajut sa luptai pentru restabilirea democraiei
n Romnia. Desigur, n msura n care relaiile Franei cu regimul de la
Bucureti mi-o vor permite, nsa nu voi sta de vorba cu dumneavoastr dect
dup ce va vei uni!
Cu ce s-a ocupat, concret, Radu Cmpeanu n Frana?
Politic, s-a bgat n tot felul de organizaii gata constituite sau a fcut
altele noi, cu scopul de a deveni preedintele lor, ca sa mai adaoge o linie pe
cartea lui de vizita, nsa, cnd ajungea preedintele unei asociaii, devenea att

de insuportabil nct toat lumea o prsea, ultimul care pleca fiind

ntotdeauna celul lui, cum era supranumit d-l Dinu Zamfirescu. La Paris
exista o serie de organizaii care aveau un singur membru, totodat
preedintele lor: pe Radu Cmpeanul Aceste asociaii erau supranumite de noi,
ironic: organizaii cuc. Rvna lui de a se face cunoscut a dat natere la
incidente comice, n cursul unei ceremonii religioase romneti, pe scara
bisericii Sfnta Magdalena, pendintele arhitectonic de peste Sena i Piaa
Concordiei al Camerei Deputailor, Radu Cmpeanu a fost lovit cu umbrela de
fratele sau, Toma, unul din leaderii tineretului liberal n perioada 1944-1948,
care a srit s-l bata acuzndu-l c-i uzurpeaza reputaia dndu-se drept el!
Pe plan material, din ce i agonisea traiul Radu Cmpeanu?
In Frana, Radu Cmpeanu nu era un om bogat; att el ct i nevasta
lui au muncit. Ea tia limba rusa dar nu avea calificare didactica; ddea lecii
n cadrul unor scoli populare pentru aduli ce ineau de primrie. Lipsita de
jena cum este, se vra pe unde era o procopseala, obinnd locuina cu chirie
mica, de la stat i tot felul de avantaje pe care le cerea la primar. Dup cte
stiu de la D-nii Dinu Zamfirescu i Radu Roseanu, ca i de la maiorul Adrian
Chintescu care improvizase un sistem de informaii al Exilului i dispunea de
un important fiier, Radu Cmpeanu nvase n Romnia meseria de normator.
Dup aceste surse, prietenul lui din tineretul liberal, Sandu Misirliu, care lucra
la Bouygues, l-a angajat ca normator la aceasta mare firma de construcii,
foarte activa i n Romnia dup 1989. Radu Cmpeanu are un fiu, din prima
cstorie, un biat cumsecade care a fcut studii bune la o coal de comer i
are o situaie profesionala comfortabila; sunt informat ca i-a ajutat substanial
tatl.
Cnd a venit n Romnia, Radu Cmpeanu, se spunea la Bucureti
sau se lauda chiar el, ar fi venit cu o mare suma de bani. De unde proveneau?
Nu va pot spune dect ceea ce stiu de la proprietarul publicaiei BIRE
(Buletinul de Informare a Romnilor din Exil) care a aprut pn n 1990 la
Paris, d-l Rene Theo, i de la d-l Mihai Musceleanu, un demnitar al lojei
masonice conduse de d-l Marcel Sapira. Hotrt sa cedeze altcuiva direcia
BIRE, l-a ales pe Radu Cmpeanu la recomandarea d-lui Sapira. Pentru fondul
de rulment al ziarului, Rene Theo, care rmsese proprietarul publicaiei,
obinuse de la banca, cu putin timp nainte de repatrierea lui Radu Cmpeanu
n Ianuarie 1990, un credit de 150.000 de franci francezi. Radu Cmpeanu a
ridicat din cont 135.000 de franci, cu care a plecat n Romnia. Rene Theo a
vrut s-l dea n judecata, dar a intervenit Marcel Schapira, care a garantat
personal rambursarea ulterioara a sumei i plata dobnzii. Banii au fost
restituii, dar nu de Cmpeanu, ci de Schapira, adic de francmasoni. Theo,
care era un grec din Brila, mi-a mai spus ca tie de la oameni din preajma lui

Mitsotakis primul ministru al Greciei pe vremea aceea ca un alt grec din

Romnia, Tsounis (Toni?) un notabil al partidului la putere care-l cunotea pe
Cmpeanu din tara i-ar fi dat sefului liberal, n 1990, o suma importanta
cea. 90.000 de dolari ca ajutor pentru cele 3 partide istorice care formau
atunci nucleul opoziiei democrate. Or, Cmpeanu n-a dat PNCD nici un ban.
Povestea mi-a fost repetata ulterior de persoana care a fost interpreta lui
Coposu n Grecia.
Sa nsemne intervenia d-lui Shapira ca Radu Cmpeanu este i un
produs al francmasoneriei?
Categoric, da. n sensul precis ca ea l-a promovat ca leader,
preferndu-l altor liberali din Exil, evident mai calificai dect el pentru
ocuparea acestei poziii de pilda Constantin Cesianu. Dar asupra lor oameni
ca d-l Shapira nu aveau nici un ascendent. Cmpeanu a fost jucat gratie
ambitei lui de a fi primit n secta, ambiie care a rmas nesatisfcuta, cel putin
pn la plecarea lui din Frana. Dar asta nu i-a mpiedicat, nici pe el, nici pe
Shapira sa participe la ntruniri i aciuni la care erau asociai antonescienii i
legionarii, care trec drept dumani ai evreilor i ai francmasonilor, n contextul
i momentul respectiv, legionarii erau mai influeni n comunitatea romneasca
din cauza atitudinii lor mai clar anticomuniste i din cauza militantismului
lor mai activ iar liberalii i rnitii aveau ceva mai multa audienta pe lng
autoritile franceze. Shapira are ceva n comun cu Cmpeanu: o incultura
dovedita, de pilda, n capitolul despre Romnia din enciclopedia masonica
publicata la sfritul anilor '80 la editura Presses Universitaires de France
egalata numai de buna sa prere despre sine i de ambiiile pe care le nutrete.
O nedreptate fcut lui Radu Cmpeanu, pe care eu vreau sa o repar,
este acuzaia ca el a distrus Partidul National Liberal. Nu l-a distrus numai el,
l-au distrus i alii: Mircea lonescu-Quintus, acum Valeriu Stoica. *
L-a distrus, n primul rnd, Securitatea i n al doilea rnd, d-l Emil
Constantinescu, cel care a regizat succesiunea de divoruri i fuziuni care a
marcat evoluia PNL dup 1992! Daca Radu Cmpeanu a contribuit la
distrugerea acestui partid, nu a fcut-o pentru ca era omul Securitii, ci prin
veleitarism i autoritarism. El a fcut nite gugumanii enorme, care nu merita
nici mcar sa fie numite greeli; sa ne gndim numai la propunerea
candidaturii Regelui Mihai la preedenia Romniei, n 1992, care a constituit
de altfel i actul de auto-eiiminare a lui de pe scena politica.
Pentru mine, Radu Cmpeanu a fost un antipatriot romn; nu ma
intereseaz ideile i crezul sau, ci numai rezultatele politicii sale, iar acestea au
fost catastrofale! Sa ne gndim numai la aciunile sale politice din 1990,
ruinoas sa nelegere cu Ion Iliescu, care a anulat din start Punctul 8 al
Proclamaiei de la Timioara, sau la refuzul sau obstinat de a se retrage din

alegerile prezideniale i legislative n mai 1990. Daca fcea acest lucru, FSN-ul
i Ion Iliescu rmneau fara legitimitate democratica, mai ales n exterior Am
mai putea vorbi i de retragerea din CDR n 1992, fapt ce a dus la pierderea
alegerilor din acel an.
Cred ca, n parte, avei dreptate, n 1990 am fost, n doua rnduri,
unul din promotorii aciunii de retragere a formaiilor democratice din alegeri,
care a euat, i la 10 Mai i la 14 Mai, numai pentru ca Radu Cmpeanu a
refuzat sa semneze declaraia oficiala a partidelor care luaser aceasta
hotrre. n Frana, fotii lui companioni politici spun ca specialitatea sa
politica este deturnarea de semntura, o formula inspirata de delictul pe carel constituie deturnarea de fonduri! Radu Cmpeanu avea obiceiul sa considere
ca un comunicat comun nu este bun deci publicabil dect daca redactarea
lui este revzuta de el. Cosemnatarii, avnd ncredere n el, l lsau sa aduc
micile modificri cerute de o formulare mai clara, pe care el le reclama. Pleca
acas cu textul si, spre surprinderea acelorai cosemnatari, n Bl RE aprea un
comunicat cu totul diferit de cel asupra cruia se puseser de acord i-l
semnaser! Radu Cmpeanu a fost un liberal de tip gutist, dar fara anvergura
lui Guta Ttrescu i a colaboratorilor acestuia, care au fost oportuniti, dar i
nite oameni deosebit de capabili de fapt primii tehnocrai ai Romniei. Ce-i
drept, au fost selecionai de Regele Carol al ll-lea, care nu se ncurca cu
mediocriti!
n ultimul interviu pe care mi l-a acordat, n 1994, Corneliu Coposu
mi-a spus ca doar PNTCD-ul este singurul partid autentic din Romnia, restul
sunt imposturi, inclusiv PNL-ul, care este continuatorul ramurii disidente
gutiste
Nu pot subscrie la aceasta analiza. De altfel, i Coposu a fost energic
contestat n propriul sau partid, n primul rnd de Penescu, primul care l-a
acuzat ca este informator. Apoi de, Cicerone loanitoiu, un alt personaj nefast al
Exilului. Expresie a mahalalei de provincie, acesta i-a ndeprtat pe romnii din
Frana de orice activitate obteasc. Comportamentul sau era de aa natura,
nct oamenii nu mai veneau la reuniuni din cauza lui. El este vinovat i de
situaia dezastruoasa de la Parohia (si episcopia) Ortodoxa Romna din Jean de
Beauvais, care a fost centrul Rezistentei Anticomuniste din Frana ntre 1948 i
1990.
L-a manevrat SRI-ul n 1997 pe Cicerone loanitoiu ca sa ncerce s-l
debarce din efia AFDPR pe Constantin Ticu Dumitrescu?
Cunoscndu-i orgoliile, preteniile i susceptibilitile, nu a fost greu
de manipulat. Cicerone loanitoiu este un om ros de invidie adic plin de ura
de clasa si, ca atare, uor de exploatat de Securitate. La Paris unde sunt
sigur c-a fost trimis de Securitate, nu n misiune ci ca psihopat, recte ca factor

natural de confuzie i dezordine a intentat o serie de procese diverselor

cpetenii naional-rniste pentru motivul ca nu-l recunoteau pe el ca
secretar-general al PN. Cum este un semidoct, crede sincer ca aceasta funcie
se poate transmite prin Testament. Deci, ca el a motenit-o cu acte de la
Nicolae Penescu! La 28 iunie 1994, tiind de boala lui Coposu, l-a considerat
deja ieit de pe scena politica, s-a proclamat sef al partidului lui Maniu i
Mihalache i a declarat nul i neavenit adaosul cretin-democrat, pe care l-a
taxat de impostura!
L
Esfe permanenta meteahna a romnului, care nu face ceea ce
realmente tie sa fac dar crede ca este multilateral dezvoltat si, n special, ca
are mari talente politice
Loanitoiu nu este strain nici de eecul Consiliului National Romn, din
care i de care toat lumea a fugit din cauza lui. Dup constatarea eecului
acestuia, s-a pus problema crerii unei alte structuri, o idee la care s-a raliat
pn i prudentul i complicatul Mihai Korne.
De ce este Mihai Korne un antimonarhist visceral?
Asta este treaba lui. Nu nseamn nsa ca nu am o deosebita stima
pentru d-l Mihai Korne, ca om de caracter i patriot. Total nepriceput n
politica, este o persoana demna de cel mai nalt respect i care, ca anticomunist
activ, s-a dovedit un bun romn. Aadar, a nceput sa se lucreze din nou la
organizarea Exilului, dar aceasta restructurare s-a terminat printr-un fiasco
pentru veleitari, n spe liberalii cmpenisti i grupul de la Paris. Negocierile
s-au terminat n Noiembrie 1983, cnd acetia au prsit reuniunea trntind
usa, creznd ca vor fi urmai de majoritatea celor din sala. Nu a plecat nsa
nimeni dup ei. Atunci s-a hotrt constituirea a ceea ce avea sa fie mai trziu
UMRL-ul condus de Ion Raiu. Factorul determinant, atunci, a fost indignarea
provocata de capriciile iresponsabile ale celor care prsiser sala, nu simpatia
pentru Raiu, pe care cei de fata, romni din Frana i din Germania, nu-l
cunoteaU. Aa s-a luat decizia de a convoca un congres, la care sa fie
reprezentai romnii din toate comunitile Exilului (cele doua Americi i
Europa Occidentala); atunci s-a constituit comitetul care trebuia sa redacteze
documentele ce aveau sa fie propuse congresului constitutiv (principiile i
obiectivele fundamentale, statutul i programul). Din comitet am fcut i eu
parte. Proiectul nostru avea sa devina realitate la congresul din 19-20 Mai
1984, inut la Universitatea din Geneva. Acolo, agenii i spionii Securitii,
plus cei de la Ambasada RSR din Berna, au venit sa ne filmeze i sa ne
provoace, creznd poate ca i intimideaz pe unii dintre noi
Acelas lucru l-au fcut i n Mai 1994 la Paris, la simpozionul Exilul
romnesc, identitate i contiina. >':;

 UMRL-ul a reuit ntr-adevr sa duca mai departe lupta nceputa de

Comitetul National, fiind recunoscuta ca instan cu reprezentativitate
naional n strintate si, mai trziu, de cei care continuau, n tara, sa se
mpotriveasc regimului comunist. Primul membru al UMRL din Romnia a fost
Oni Brtianu, d-na Cornea a aderat la organizaia noastr cu vreo ase luni
nainte de rsturnarea lui Ceauescu. Acest succes s-a datorat faptului ca, spre
deosebire de Comitetul National i de Consilul National, UMRL nu era
constituita prin asocierea unor partide politice, ci prin adeziunea personala a
tuturor romnilor motivai de lupta pentru restaurarea libertii i a
democraiei n tara lor. Am participat personal la organizarea i reuita acestei
instante, n afara de Ion Raiu, eram singurul ei membru cu pregtirea ceruta
de desfurarea unei activiti politice de un anumit nivel. Raiu a fcut
greeala sa delege intendenta asociaiei unui personaj subaltern, d-l Doru
Novacovici, un administrator eficace dar i un veleitar intrigant, susinut de o
gac de napani pe care-i subveniona i care, dup 1990, s-a dat cu FSN-ul.
Revenenind la viaa dumneavoastr n exil, ce ne mai putei spune, dle Varlam?
Menionez, n treact, ca am fost cstorit, ntre 1973 i 1978, cu o
srboaica din Bosnia, fiica unui ofier din armata regala iugoslava, care fusese
i ea deinut politica. Aceasta csnicie mi-a adus o mai buna cunoatere a
situaiei din Iugoslavia, ngaduindu-mi sa percep mai clar ceea ce se petrecea
acolo n ultimii ani. Fosta mea sotie se afla cu familia ei n Croaia, n 1941,
cnd a nceput rzboiul iugoslavo-german. Dup capitularea Iugoslaviei, tatl ei
a luptat n muni, alturi de generalul Drajna Mihailovici. Fosta mea sotie i
mama ei (srboaica din Arad i ruda cu dramaturgul Ion Homescu) au fost
salvate de la moarte (croaii ncepuser s-i asasineze pe srbi n masa) de un
ofier de politie croat (cruia tatl ei i fcuse un mare serviciu), care le-a
ascuns ntr-un vagon cu baloturi de paie pentru armata germanA. Aa au
putut ajunge la Belgrad. Cum am mai spus, am avut relaii foarte bune cu
ungurii i cu polonezii cu care am colaborat la organizarea tuturor
manifestaiilor anticomuniste din capitala Franei, tin sa amintesc numele
interlocutorului meu favorit, Eugen Sujanski un erou al revoltei de la
Budapesta a crui prietenie regret c-am pierdut-o n urma unei discuii
despre istoria Transilvaniei care, de fapt, nu avea nici un rost.
In august 1980 au nceput grevele muncitoreti din Polonia, care n
curnd aveau sa duca la crearea primului sindicat liber dintr-o tara comunista:
Solidaritatea. Ati avut atunci mpresia, d-le Varlam, ca a sunat ceasul
comunismului mondial?
Am fost convins ca asistam la un fenomen istoric care putea duce la
cderea comunismului, nsa nu am dobndit atunci certitudinea ca acest lucru

se va ntmpla att de repede. Am neles, n schimb, ca factorul cel mai activ n

lupta mpotriva comunismului era nsi clasa muncitoare, adic proletariatul
pe care ornduirea socialista pretinde ca se bazeaz! tiam de asemeni ca un
rol determinant n distrugerea totalitarismului marxist l va avea Cretinismul,
dar nu-mi nchipuiam ca el va motiva micarea muncitoreasca mpotriva
comunismului.
Faptul ca regimurile comuniste reprezentau clasa muncitoare a fost o
minciuna crasa!
Pe de alta parte, faptul ca n Polonia muncitorimea era asociata cu
Biserica a confirmat justeea analizei mele. De cum sosisem n Occident
nelesesem ca un adversar care folosete ca vrf de lance ideologia nu poate fi
combtut cu eficacitate dect prin alta gndire, i ca materialismului ateu al
marxismului care duce la barbarie prin ndobitocirea omului nu i se poate
opune cu anse de izbnda alt materialism, de pilda liberalismul, ci numai
doctrina cretin marxismul nu prinde n tarile musulmane unde credina
este puternica cea care de doua mii de ani l-a ridicat i l-a nnobilat pe om.
De altfel, este i unul din motivele care m-a fcut sa ader la curentul cretindemocrat n cadrul cruia militez din anii -70. Era evident ca sprijinita de
Biserica Romano-Catolic i nzestrata cu o baza doctrinala -Solidaritatea
devenise mult mai periculoasa pentru comunism. Cei din Occident au neles i
ei foarte repede ca Solidaritatea depise cu mult faza revendicrilor
economice, programul ei avnd obiective politice clare, chiar daca nu erau
explicit declarate.
Dar i intelectualitatea s-a 1980, i-a consiliat i i-a organizat
Aici lucrurile trebuie analizate cu onestitate, aa cum stau ele ntradevr, nu cum le prezint o anumit propaganda. Intelectualii din KOR s-au
raliat Solidaritii ca sa nu piard trenul, adic sa nu rmn n afara
evenimentului, dar i ca s-l supravegheze. Ei n-au venit ctre Solidamosc
spontan i din generoziate, ca s-o ajute, ci cu scopul de a recupera n propriul
folos nu cel personal, ci al reformismului marxist micarea sindicala. Lupta
fizica a muncitorilor care rezistau brutalitilor politiei, le-a permis sa
dobndeasc, fara nici un risc pentru ei, o poziie dominanta, bazata pe un joc
duplicitar. Pe de o parte, se plasau n rolul de mentori politici ai muncitorilor,
spernd ca acetia i vor recunoate ca strategi i leaderi. Pe de alta parte, ca
marxiti reformatori, intelectualii din KOR se prezentau n ochii puterii ca
nite garani ai ornduirii socialiste. Prezenta lor n fruntea micrii
muncitoreti era necesara pentru a o mpiedica sa alunece spre reaciunea
clericala sau contrarevoluie. Sa nu uitam ca Michnik, Kuron i Geremek nu
erau opozani ai regimului comunist, ci comuniti disideni: ei nu militau
pentru nlturarea totalitarismului marxist, ci doar pentru reformarea luL ceea

ce este complet altceva. Astzi, cnd tim mai multe despre ce s-a petrecut
atunci, este clar ca KOR-ul avea misiunea de a controla Solidaritatea
dirijndu-i aciunile. Misiune ncredinat de echivalentul polonez al Securitii
prin intermediarul Internaionalei Socialiste, la fel de consternata ca Moscova
de ceea ce se petrecea la Varovia. Exista o evidenta simetrie ntre disidenii
fabricai de Securitate n ultima perioada a comunismului romnesc i
disidenii regrupai n KOR.
Care a fost reacia comunitilor francezi la ce s-a ntmplat n Polonia
n 1980-1981?
n afara de faptul ca mureau de ciuda i nu se fereau s-o arate n
presa nu stiu sa fi avut alta reacie. Isteria anticretin, mai ales anticatolica,
era o constanta a propagandei comuniste ca i a celei socialiste. Foarte
important atunci a fost faptul ca la Vatican era un papa polonez i un
anticomunist ncercat (spre deosebire de papa Paul al Vl-lea, care nu i-a permis
cardinalului Mindszenty, refugiat la Viena, sa ia cuvntul n public i s-i
publice memoriile, tocmai pentru ca era anticomunist). A doua zi dup ce loan
Paul al ll-lea a fost ales papa, International Herald Tribune, care apare la
Paris, a publicat o caricatura nfindu-l pe Brejnev n biroul lui de la
Kremlin si, n fata lui, stnd smirna, un general sovietic cu pieptul acoperit de
decoraii; sub desen era urmtorul text: Asculta Ivan, ce nseamn asta
(alegerea unui papa polonez): noi i-am infiltrat pe ei, sau ei pe noi?
Cteodat caricaturile, care reduc realitatea la esena, prin accentuarea
contrastelor i eliminarea nuanelor, ofer cea mai exacta i mai sintetica
reprezentare a faptelor!
Revenind la chestiunile romneti, bnuiesc ca Securitatea era foarte
activa n Frana, nu?
Desigur! Am sa ilustrez acest lucru printr-o ntmplare aproape
uluitoare. Prin anii 1977-1978 s-a desfurat ntr-un orel situat la vreo 60
km de Paris un festival de teatru organizat de sindicatele comuniste. A
participat i o delegaie sindicala din Romnia, cu trupa ei de actori amatori. O
tehniciana proiectanta, membra a acestui ansamblu sindical, voia sa ceara azil
politic n Frana, iar eu fusesem ntiinat de acest lucru de ctre familia ei din
Romnia. Ajunsa n acest orel, a reuit sa scape pentru cteva minute de sub
supravegherea cerberilor francezi i romni, s-a dus la o cabina telefonica i ma chemat sa ma ntrebe ce sa fac. I-am spus sa se plimbe prin ora, sa
identifice jandarmeria i sa ceara azil politic, n plus, sa spun ca este urmrit
i sa ceara protecie. A fcut exact ce i-am spus si, ca sa nu strneasc nici o
bnuial, nici valiza nu i-a luat-o din camera. Eu am primit imediat un telefon
de la comandantul postului de jadarmi, care mi-a spus c-i va asigura protecie
acestei doamne, dar ca avea o problema: majoritatea populaiei era comunista

i exista riscul unei ncercri de rpire din nsui localul politiei. Cocoana
trebuia transportata la Paris, dar jandarmilor le era frica s-o duca cu maina
lor, ca sa n-o intercepteze comunitii.
Dar ce fel de stat era Frana daca autoritile se temeau de comuniti?
Asta a fost situaia atunci. Am primit apoi un alt telefon de la
jandarmerie, prin care am fost anunat ca persoana cu pricina va sosi a doua zi
la Paris, cu trenul numrul cutare, la cutare ora, n gara Montparnasse i ca
trebuie s-o atept pe peron. Mi-au dat i semnalmentele ei, eu necunoscnd-o
personal. M-am dus i am recunoscut-o imediat, dup eleganta ei, tipic
romneasca. N-am fcut zece pasi cu ea ca m-a i abordat un tip care m-a
ntrebat daca sunt Domnul Varlam. La rspunsul meu afirmativ s-a legitimat i
m-a rugat s-l urmez la postul de politie al grii. Fata a fost ncadrata de noi
doi, dar n momentul cnd am ajuns la captul peronului, unde se unete cu
cheiul grii, am fost nconjurai de un grup de tineri, care mimau un dans i
care ne-au interpelat direct: Salut Sorina! Ce mai faci?. Voiau s-o izoleze i
s-o rpeasc pur i simplu! Poliistul care ne abordase dup coborrea ei din
tren a neles ca i mine de altfel -manevra i l-a nfcat imediat de brat pe
cel care conducea sarabanda, lundu-l i pe el la comisariatul grii. Sorina
bineneles ca habar n-avea cine sunt aceti tineri, n realitate nite muncitori
de la cile ferate franceze, organizai n trupa de comando de centrala sindicala
comunista, la cerera Ambasadei RSR de la Paris. Dup arestarea sefului lor,
restul tinerilor s-au mai dezumflat oarecum, nsa, cnd am ajuns la
comisariatul de politie al grii sindicalitii comuniti au asediat pur i simplu
acest local.
Foarte frumos, iat metodele patrioticei i naionalistei Securiti.
La comisariatul grii, protejata mea a cerut oficial azil politic, nsa
imediat a aprut consulul general al Romniei la Paris probabil un alt ofier
de Securitate acoperit acompaniat de seful delegaiei romne care participa la
acel festival sindical, cu siguran securistul care supraveghea trupa ca artitii
sa nu rmn n Frana! Acesta a fcut o scena tragi-comica pentru a o
convinge sa se rentoarc n tara, unde o ateapt soul ei, care o s-l traga pe
el la rspundere, etc. n timp ce ncerca s-l conving i pe comisarul de politie
de situaia lui nefericita i de rspunderea pe care i-o luase fata de familiile
artitilor din acea trupa, comisariatul era luat cu asalt de sindicaliti care
voiau s-o elibereze pe romnca sechestrata de politie, ntre timp, am aflat de
la comisarul de politie trimis s-o ntmpine pe cunostiinta mea condiiile de-a
dreptul rocamboleti n care a fost scoasa de jandarmerie din acel ora
controlat de comuniti. S-a recurs la un montaj de roman poliist, lata care a
fost strategema: jandarmii l-au chemat la un pretins interogatoriu de rutina pe
un crciumar care era un braconier notoriu. Cnd era vorba de confruntri cu

comunitii acest crciumar era omul de ncredere al jandarmeriei deoarece era

de extrema dreapta i nu se ascundea. Crciumarul, bnuind o presupusa
afacere de braconaj, a crezut sincer ca este chemat la jandarmerie pentru a fi
anchetat. Jandarmii i-au strigat tare, s-i aduc maina, ca s-o cerceteze, sa
vad daca nu are urme de snge sau fragmente de pene de la animalele
mpucate. La post i-au spus omului adevrul i i s-a ncredinat misiunea de a
o ascunde pe cocoana despre care vorbim. Aceasta, fiind foarte mica, a fost
culcata n spatele scaunului din fata i acoperita cu o ptur pentru a fi scoasa
din incinta jandarmeriei. Crciumarul a inut-o pe candidata la azil pn a
doua zi cnd, conform planului stabilit cu jandarmii, a dus-o la o gara din
amonte, cea din ora i cele din aval fiind supravegheate n continuu de
comunitii care-o cutau.
Ce s-a mai petrecut la comisariatul de politie din gara Montparnasse,
asediat de sindicalitii comuniti?
Seful grii ne-a deschis o ieire secundara, prin spate, unde atepta o
main banalizata a politiei care a demarat apoi n tromba. Asediatorii ne-au
vzut, dar nu au avut timp sa ne blocheze trecerea. Am fost sftuit sa nu cumva
s-o iau acas pe protejata mea, ci s-o pierd ntr-un hotel dintr-un cartier
populat i sa o supraveghez cteva zile, prevenind imediat politia n caz de
nevoie.
V-ai mai ciocnit n Frana cu Securitatea i n alte ocazii?
Da, atunci cnd am fost din nou arestat de politia franceza.
Prima oara era n Mai 1968
n 1969 Ceauescu a efectuat prima sa vizita n Frana. Primul
ministru era Chaban Delmas. Pe atunci efii de stat erau transportai cu
elicopterul de la Orly pe Esplanada Invalizilor i de acolo mergeau la Elysee cu
un automobil decapotabil escortat, n stnga i dreapta, de clrei n uniforma
de parada, cu sbiile trase. Ulterior, Giscard d'Estaing a suprimat acest ritual,
atunci nsa era preedinte Pompidou. M-am dus mpreuna cu un var de-al meu,
sa desfurm o lozinca, pe care scrisesem i Vrem alegeri libere! Bineneles
ca locul era nesat de securiti pe care i-am recunoscut imediat dup
Pantofi! Cum ne-au vzut, s-au dus sa ne prasc poliitilor francezi, care neau arestat pe loc i ne-au dus la comisariatul cel mai apropiat. Comisarul a fost
nsa foarte cumsecade cu noi, spunndu-ne: Eu am toat simpatia pentru voi,
n locul vostru as face exact la fel. Din pcate nsa, avem o lege care spune ca
cine manifesteaz mpotriva unui sef de stat strain l insulta. Eu am sa va pun
nite ntrabari de rutina, la care voi nu suntei obligai sa rspundei. Avei un
avocat ca s-i dai telefon? Comisarul i-a pus pe poliiti sa desfoare
banderola si, vznd ce-am scris pe ea ne-a ntrebat: Ce-avei voi cu Algeria, ca

asta-i preedintele Romniei?, n loc de alegeri libere, nelesese Algeria

libera
Ct ati stat arestat atunci?
Putin, cam un ceas i jumtate. N-a fost nsa ultima arestare. La un
moment dat a nceput sa vina regulat Brejnev, care se ndrgostise subit de
Frana
n 1981 Brejnev I-a sprijinit pe fata pe Giscard d'Estaing, contra
socialistului Francois Mitterand, dar cu tot acest sprijin, Giscard a pierdut
alegerile prezideniale
Asta nu tin minte. Giscard oricum a fost mai putin ferm fata de
Moscova dect Mitterand, ceea ce explica poate afirmaia Dumneavoastr. Eu
fiind cunoscut ca activist anticomunist, eram arestat i dus la comisariat unde
trebuia s-mi dau cuvntul de onoare ca nu voi manifesta public contra lui
Brejnev dar eram asigurat ca pot lua parte la reuniunile care se tin n sali
nchise, n 1971, cnd a venit ei am fost deportat n Corsica pentru cteva zile.
n ianuarie 1990 o idee asemntoare i venise i lui Ion Iliescu: un
decret al FSN, semnat de el, stabilea ca demonstraiile nu se pot tine dect n
parcuri, stadioane etc Stimate Domnule Varlam, ajungem, vrem, nu vrem, la
momentul 22 Decembrie 1989. Sa vorbim deci despre acest moment
Cnd a nceput sa se clatine comunismul n Ungaria ma refer la
nhumarea lui Imre Nagy din Iunie 1989, la tierea srmei ghimpate de la
frontiera cu Austria i la plecarea n Apus a turitilor din RDG refugiai la
Ambasada RFG din Budapesta am nceput sa cred ca se va prbui
comunismul i n Romnia. Sincer vorbind, nu mi-am nchipuit ca acest lucru
se va ntmpla n 1989, nici n 1990, ci dup 1991 Noi apreciam ca regimul
politic al lui Ceauescu se gsea nc n plin paleolitic, fata de neoliticul n
care intraser celelalte regimuri comuniste din Estul Europei. Vedeam ca
Ceauescu avea ncpnarea sa reziste, chiar i mpotriva voinei Kremlinului
de a-i impune perestroika acea forma de modernizare a totalitarismului
marxist. Ceauescu nu a neles ce a neles Gorbaciov: ca, totui, comunismul
nu mai poate face fata confruntrii cu Lumea Libera. Fenomenul Solidarnosc
risca sa se generalizeze, antenele parabolice de pe fiecare casa puneau capt
definitiv minciunii oficiale i monopolului ideologic al puterii, furtul tehnologic
nu-i mai ngduia taberei socialiste sa tina pasul cu Lumea Libera n
domeniul industriei militare, Rusia pierznd odat cu cursa narmrilor ansa
de a dobndi hegemonia universala Ceea ce m-a impresionat n momentul
acela a fost intervenia popei Virgil Gheorghiu (scriitorul se fcuse preot),
unanim detestat de romnii din Frana
De ce detestat?

 Din cauza necinstei sale intelectuale revelata de felul cum s-a purtat
fata de Vintila Horia i a oportunismului sau politic. Deci, m-a suprins faptul
ca Virgil Gheorghiu, fara sa fie invitat, a venit sa tina o slujba la Biserica
Ortodoxa Romna din Paris, cea de pe Rue Jean de Beauvais, al crui decan,
pe vremea aceea, era printele Costandache. Era nsoit de un veritabil alai de
operatori de la televiziune, de poliiti etc. Doritor de publicitate, Costandache
nu i-a interzis cum ar fi trebuit s-o fac intrarea n biserica, unde putea veni
sa slujeasc doar daca era autorizat de episcopul nostru.
Cnd a avut loc aceasta slujba?
Pe data de 12 Noiembrie 1989, doua zile naintea ultimului congres al
PCR. Interesant, nu? Desi vorbea prost franuzete, predica a fcut-o n aceasta
limba, spunnd: Nu-i dau regimului de la Bucureti mai mult dect pn la
sfritul anului ca sa cada!. Profeia lui Virgil Gheorghiu s-a realizat, n aceea
perioada, n exilul romnesc domnea o foarte mare efervescenta, n plus, dintro data devenisem interesani i importani pentru francezi. Din cauza pregtirii
noastre i a relaiilor cu formaiile politice cu care colaboram, Alexandru Herlea
i cu mine am fost rapid recunoscui ca interlocutorii cei mai calificai, att de
ctre clasa politica franceza, ct i de mass-mediA. i aceasta n ciuda efortului
fcut de Mihnea Berindei, pentru a acapara reprezentarea romnilor, blocndune noua accesul la presa i televiziune, cu care, ca stngist i disident, avea
legturi mai bune dct noi.
Nu mai era Radu Cmpeanu?
Radu Cmpeanu nu a fost niciodat recunoscut, pretindea ca este! De
altfel, el a plecat imediat n Romnia, ca sa refac Partidul National Liberal, al
crui sef voia sa devina. Tot aa de repede, a plecat i Ion Raiu. Am spus deci
ca, mpreuna cu Alexandru Herlea, am devenit pentru francezi leaderii exilului
romnesc din Frana. Acest lucru s-a datorat mult televiziunii. Din pcate
romnii nu au ceea ce se cheama n Occident prestanta televizuala. Noi am
fost apreciai imediat. S-a spus (de la prima noastr apariie n mass-media):
Asta tie sa vorbeasc clar, ponderat, este capabil sa fac o analiza politica,
nsa trebuie sa spun ca am avut un concurent foarte periculos n Mihnea
Berindei care, mpins de la spate de socialiti, ncerca sa contracareze poziia
noastr de susinere a Partidelor Istorice. Socialitii erau laputere n Frana,
acest lucru nu trebuie uitat. Berindei a susinut nti FSN-ul, apoi tot
mpotriva opoziiei democratice orice ar fi putut ndeprta electoratul de
partidele anticomuniste. A susinut GDS, AC i alte grupri cu veleiti politice
ascunse, mpotriva militantismului politic fi al partideloR. i astzi are
misiunea de a ajuta establishment-uintelectual comunist sa nu piard
hegemonia ideologica.
Sa fi fost pilotat Mihnea Berindei i de Securitatea din Romnia?

 Eu cred ca a fost pilotat direct de KGB. Mihnea Berindei a avut

ncontinuu o politica ostila fata de Romnia, sprijinind constant ariergarda
comunista din tara din care, n calitate de disident a fcut chiar parte. Herlea
i cu mine aveam n fiecare zi ntlniri cu parlamentari i ziariti. Am avut deci
o activitate politica foarte intensa n aceea perioada. Interlocutorii notri erau
nedumerii de atitudinea lui Berindei care ncerca s-i previna contra Regelui,
contra Partidelor Istorice, scoase de la naftalina (sic!). Am participat la o serie
de dezbateri televizate, fiind invitat la nite emisiuni politice, la care am avut un
succes deosebit. Asta nu mi s-a urcat la cap, nsa recunosc ca mi-au fcut
placere victoriile pe care le-am repurtat contra redactorului oficiosului PCF,
ziarul l'Humanite i contra ex-disidentului Virgil Tnase cu care am polemizat,
mi aduc aminte ca, la sfritul emisunii, i-am spus celui dinti: Domnule, nu
va dau mai mult de cinci ani ca sa va fie ruine c-ai fost comunist!
Ati greit, comunitilor nu le este niciodat ruine ca au fost
comuniti! S-a desfiinat, din cauza ruinii, Partidul Comunist Francez?
Ma rog Oricum, la acea dezbatere televizata redactorul sef de la
l'Humanite n-a vrut sa recunoasc niciuna, dar absolut niciuna, din crimele
comise n URSS. La emisiunea cu Virgil Tnase acesta a recunoscut, aa din
senin, ca a fost securist Deci c-l minise pe Mitterrandz?!
ntre 1965 i 1989 ati fost n tara?
Nu. Pe data de 2 februarie 1990 m-am rentors, dup 25 de ani de exil
nentrerupt, n Romnia.
Cum vi s-au prut Romnia, Bucuretiul, dup 25 de ani de absenta?
Cumplit! Eu tiam ca Romnia nu este ntr-o stare prea buna, dar nu
ma ateptam s-o gsesc distrusa n aa hal! O Romnie complect ruinata de
comuniti, la propriu i la figurat!
Ce v-a impresionat cel mai mult? '!
Ce nu m-a impresionat?! Starea de ruina n care se afla totul, nti,
ruina materiala, tot ceea ce se vedea: case drpnate, strzi i drumuri
desfundate, grmezi de gunoi la fiecare colt de strada, murdria omniprezenta,
paragina generala i mirosul urt. Dar mult mai tare m-a impresionat ruina
invizibila din sufletul i mintea oamenilor. Din oamenii vii pe care i-ai lsat, sa
gseti nite cadavre ambulante, este nfiortor! Toat generaia mea am gsit-o
sufletete moarta: nvinsa de compromisuri i b^na^a mintal, fara proiecte,
lipsita de sperane, temtoare de schimbare. Dimpotriv, am constatat
vitalitatea oamenilor de peste 60 de ani, pe care-i renviase perspectiva regsirii
Romniei din tinereea lor. Pe cei tineri, care nc nu apucaser sa fie laminai
de sistem, adic cei n vrsta de 18-25 de ani, i-am gsit plini de entuziasm: ei
erau eroii zilei, lor li se datora rsturnarea comunismului, nu le era frica de
nimic. Daca ar fi avut i pricepere, nu s-ar fi lsat manipulai de comuniti i ar

fi putut schimba ntr-adevr sistemul. Romnia n-ar fi astzi, n urma Ungariei

sau a Poloniei, din punct de vedere politic vorbind.
Majoritatea tinerilor nu au putut fi intoxicai de comunism. Sistemul
comunist devenise att de absurd n ultimii 20 de ani, nct nu mai avea efectul
scontat
n Februarie 1990 tinerii aveau totul n mna lor, autoritile publice
nu mai existau n fata lor. mi aduc aminte ca la sosirea mea pe aeroprtul
Otopeni am fost ntmpinat de tineri, care m-au trecut prin toate barierele,
dnd la o parte poliitii i vameii cu simpla explicaie: Domnul este de la
Uniunea Mondiala a Romnilor Liberi! Eu venisem n Romnia cu scopul
precis de a ncepe procesul comunismului, dndu-l n judecata pe stalinistul
Silviu Brucan pentru crima mpotriva umanitii, rasism (Romanians are
idiots!), nalta trdare, etc. Doi ani mai trziu, fiind ministru al justiiei un
liberal, d-l lonescu-Quintus, procurorul general mi-a rspuns ca a clasat
dosarul pentru motivul ca nu am produs probe n susinerea acuzaiilor.
Rspunsul tine de ignoranta profesionala sau de diversiune deoarece, atunci
cnd este vorba de atentatul la ordinea publica, probele nu trebuie sa le aduc
prtorul, ci procurorul nsui. Acest lucru era cu att mai adevrat n
Romnia unde procuratura continua sa fie strns legata de aparatul
poliienesc, aa cum avea sa se dovedeasc n cursul represiunii antistudentesti
din Iunie 1990. Constatarea halului uluitor de degradare n care se gsesc
oamenii, mai ales cei din generaia mea, m-a impresionat ngrozitor. Cutam sa
ascund pe ct posibil acest lucru Prinilor, cunoscuilor i prietenilor mei, ca
sa nu-i fac s-i piard sperana.
Securitatea stpnea totul n Romnia, aa ca aceste sperane nu
puteau avea o baza solida. Ce ati mai fcut atunci, n afara de a-l fi dat n
judecata pe Brucan?
Aa este, dar ai nevoie de speran pentru a merge mai departe.
Observnd cu cta antipatie era privita noiunea de partid i ct de ostili erau
tinerii fata de politica n urma revenirii la putere a comunitilor, am ncercat
s-i conving sa se organizeze, pentru ca singuri n fata statului nu aveau nici o
ans sa realizeze obiectivele care i-au scos n strada n Decembrie '89. Am
inut n acest scop, la cererea Ligii Studenilor, nite cursuri, la Facultatea de
Arhitectura, ca s-i nv pe oameni cum s-i fac asociaii pentru a-i
promova ideile i a-i apra interesele. Multi ani mai trziu, am vzut n diverse
colturi ale tarii statute fcute dup modelul difuzat de mine n 1990.
Tot atunci v-ai nscris n PNCD, de ce?
Eu nu fusesem rnist nainte, familia mea fiind de tradiie
conservatoare. Partidul Conservator dispruse nsa de pe scena politica a
Romniei putin dup 1920. Eu nu uitasem fantasticul capital de simpatie de

care PN se bucurase din partea ntregii populaii a Romniei cnd, ntre 1945
i 1947, ntruchipa rezistenta naional n fata ocupantului sovietic. La mine n
familie, luliu Maniu era deseori ironizat pentru duplicitatea lui iezuita, dar era
unanim admirat pentru patriotismul sau exemplar i pentru curajul de care
dduse dovada n momentele grave: la Viena n 1918 i la Bucureti ntre 1945
i 1948.
Faptul ca Ion Raiu, preedintele UMRL, era un cunoscut frunta
rnist, nu a contribuit la nscrierea Dumneavoastr n PNCD?
Nu, pentru ca, pn n 1990, Raiu a respectat cu scrupulozitate
libertatea opiunilor politice ale membrilor UMRL. El tia ca sunt cretindemocrat. n 1988 i adresasem chiar o scrisoare, n care-i propuneam sa
elaboram o platforma comuna a liberalilor (reprezentai de Alexandru Herlea,
membru al unui partid liberal francez), a rnitilor (reprezentai de el) i a
cretin democrailor (reprezentai de mine). Ceea ce a contribuit la alegerea mea
a fost faptul c-i cunoteam att pe Corneliu Coposu ct i pe Radu Cmpeanu,
ceea ce-mi ngduia sa am o prere net mai buna despre primul dect despre al
doilea. M-am nscris deci la PNCD i am creat, la iniiativa lui Alexandru
Herlea i mpreuna cu Dinu Ghika (varul lui erban, secretarul-general al
acestui partid), o filiala a PNCD la Paris. Am revenit n tara i am candidat din
partea PNCD la alegerile din 20 Mai. ntre timp, redobndisem cetenia
romna, care mi s-a restituit n doi timpi i trei micri, adic fara nici o
procedura, gratie relaiilor noului secretar-sofer al lui Coposu, care avea sa se
dovedeasc a fi un securist. mi amintesc, n legtur cu acest episod, ca
persoana care s-a ocupat de actele mele, Doamna colonel Tibacu (devenita
peste civa ani prima femeie general de Politie din Romnia) a avut o atitudine
deosebit de corecta deoarece mi-a spus: Domnule Varlam, mi prei un om cu
convingeri sincere, de aceea as vrea sa va previn: nu este cazul sa va facei prea
mari iluzii n privina schimbrilor politice
nseamn ca a fost o femeie corecta
Probabil ca era iniiat, fcea parte dintre cei care, ca i Brucan, tiau
de pe atunci ce se va ntmpla Bineneles ca n-am intrat n Parlament de
altfel nici colistierul meu de atunci, actualul deputat PNCD, Emil Popescu. mi
aduc bine aminte de el, era un om vioi i amuzant. Am petrecut foarte bine n
compania lui, n timpul campaniei electorale din Teleorman. La volanul mainii
cu care mergeam pe teren recita cu emfaza piesele n versuri pe care le
scrisese, din care nu puteai nelege mare lucru deoarece el interpreta toate
rolurile, fara sa spun cnd trecea de la tirada eroului la rspunsul eroinei!
Rivalul nostru direct era Cazimir lonescu care, fara nici un fel de jena, cnd noi
ne duceam sa facem propaganda electorala, venea dup noi cu o trupa de
politie, comandata de un locotenent major, ca sa dezlipeacsa metodic afiele

noastre, lipite cu cinci minute nainte i le lua din mna oamenilor manifestele
distribuite de suporterii notri Era foarte distractiv! Liberalii i acolo au
trdat, desi contracandidatul liberal era un biat foarte simpatic, primarul liber
ales al oraului Turnu Mgurele, fost campion de not i unchiul lui Andrei
Pleu.
D-le Varlam, bine ca n-ai luat i btaie n aceasta campanie
electorala!
Am fost plin de admiraie pentru Ion Raiu, care abia a scpat de
btaie! La un miting electoral inut la Braov, unde 3.000 de muncitori
mbrigadati i ncadrai de FSN au ncercat s-l mpiedice sa vorbeasc, a stat
n picioare timp de doua ore, inndu-le piept cu rbdare i humor. Muncitorii
au obosit mai repede dect el, huiduielile lor au ncetat i i-a inut discursul
La Oradea s-a ntmplat, n acele timpuri, la fel. Ion Raiu nu a fost
lsat de FSN s-i tina mitingul electoral. A trebuit sa fie evacuat sub escorta
politiei, iar lumea s-a repezit s-l bata pe un dirijor care semna cu liderul
rnist Ion Raiu nu a fost prea surprins de cele ce se ntmplau n
Romnia, desi a mers ncontinuu pe o idee profund greit: el voia sa aplice n
Romnia normele democratice britanice, uitnd complet ca Romnia nu este
Marea Britanie
Adic un fairplay, care nu are ce caut ntr-o societate ce n-a atins un
anumit nivel de educaie, n ciuda bunelor mele relaii cu regretatul Corneliu
Coposu, n vara anului 1995, am ajuns sa am un conflict cu el. Nu accepta sa
prezint o varianta alternativa la statutul oficial al PNCD, desi el nsui nu
pronuna numele autorului acestei nemaipomenite bazaconii dect precedat de
dobitocul ala ceea ce, din partea unui om att de formalist cum era Coposu,
ne mira pe toi, de la disciplinatul avocat Lapusan pn la lichelua Dudu
lonescu. Vedei, aadar, ca/a/rp/ay-ul nu era ncetenit nici mcar 'n
conducerea PNCD! La congresul din 1996 al acestui partid cel care mi-a
interzis sa intru n sala a fost chiar dobitocul ala. Senatorul Dobrescu, un
avocat fara procese pentru ca nimeni nu are curajul s-i ncredineze o cauza!
L
mi aduc aminte de un moment foarte emoionant de la congresul
PNCD din Septembrie 1991 cnd ati pus o banda cu versiunea instrumentala
a Imnului Regal Romn, de fapt, cum bine ati subliniat atunci, Imnul National
al Romniei. Toat lumea s-a ridicat n picioare i a cntat cu cuvinte imnul
Ceea ce nu tie lumea este ca inginerul cu sunetul, d-l Dan Stnescu,
gratie cruia am difuzat Imnul la megafoanele din sala mare a Teatrului
National, a fost pedepsit de partid pentru fapta lui Trist, nu? Cei care l-au
persecutat au fost ceii de atunci, adic dulii de acum: Opri, Dudulonescu Tot atunci am propus congresului sa se introduc n statutul PNCD

urmtoarele dispoziii: (1) fotii membri ai partidului comunist nu pot candida

la funcii de conducere vreme de trei legislaturi (pn n 2004); (2)
parlamentarii, minitrii i aleii locali ai PNCD sunt obligai sa verse la
casieria Partidului o treime din venitul aferent acestor mandate. Desi ambele
moiuni au fost adoptate cu unanimitatea voturilor, niciuna din dispoziii n-a
fost introdusa n statut
Trist La acel congres, PNCD a fost acuzat ca a permis accesul
minerilor sa vorbeasc de la tribuna, inclusiv lui Miron Cozma, este adevrat?
Minerii au venit la Congres pentru doua lucruri: sa ceara iertare
pentru ceea ce au fcut la 13-15 Iunie 1990 i sa ne arate muniiile cu care au
fost atacai i rnii grenade lacrimogene, petarde i chiar cu gloane de
rzboi. Era normal sa fie lsai sa vorbeasc.
Eu am fost atunci, n septembrie 1991, la Spitalul de Urgenta din
Bucureti i am vzut mineri mpucai pe la spate, cu gloane de rzboi. Am
realizat i un scurt reportaj video pe care Alexandru Herlea l-a dus la Paris dar
televiziunea franceza, controlata de socialiti, n-a vrut s-l difuzeze
Miron Cozma dispruse imediat dup ce mineriada i atinsese
obiectivul: nlturarea lui Petre Roman. S-a dus sa se distreze, iar minerii lui,
din acel moment, nu au mai primit, nici instruciuni, nici mncare, nici cazare,
ba mai mult au fost vnai ca oarecii prin parcurile unde s-au dus sa doarm.
Am fost, cu Alexandru Herlea, cu Profesorul Mircea Mahailescu de la Cluj i cu
erban Madgearu de la Cotidianul care pe atunci nu avea linia echivoca de
azi sa vedem ce se-ntmpla la Cotroceni, unde se zvonea ca se trage n mineri.
Se trgea, cum s-a tras i n noi, adic n maina noastr, aa c-am ters-o
rapid, nainte de a fi rnii sau chiar ucii de explozia grenadelor lacrimogene
sau a petardelor care erau de mrimea unor cutii de conserva de o treime de
litru i sprgeau caroseria mainii. Ion Raiu, tot din cauza mentalitii sale
britanice, a fcut un gest curajos, dar complet nepotrivit cu situaia din
Romnia acelui moment, n loc sa profite de faptul ca minerii au invadat
Parlamentul i sa constituie, sprijinit de presiunea lor, un guvern democratic
care s-i nlture efectiv pe comuniti de la putere, el i-a invitat sa prseasc
sala, explicndu-le ortacilor ca ceea ce fac ei nu-i frumos, nici democratic
Ion Raiu, din pcate, nu a neles niciodat regulile jocului politic real
din Romnia, n plus, imediat dup ce a venit n tara, i-a luat consilieri i
sftuitori din Securitate, pe ridicolul motiv, ca doar acetia cunosc ce se
ntmpla n Romnia. Corneliu Coposu, i-a i spus n fata: Dabine, lancule,
pe tia ti i-ai luat consilieri, alii n-ai gsit? Raiu i-a rspuns senin: Eu sunt
plecat de peste 50 de ani din Romnia, nu cunosc situaia de aici, trebuie s-mi
iau consilieri de la Securitate, caci doar ei stiu ce se ntmpla n Romnia

Din gafele lui Ion Raiu, mai putem aminti cele trei numiri consecutive de
redactori efi ai Cotidianului.
Daca este adevrat ca Raiu n-a neles realitile societii marcate de
50 de ani de comunism i ca i-a recrutat, din nepricepere, colaboratori nu
consilieri, nici sfetnici din rndurile Securitii/SRI, dialogul cu Coposu pe
care-l citai este inversat. Cel care s-a nconjurat n mod deliberat cu securiti,
i a justificat acest lucru exact cu argumentele pe care le-ai menionat, a fost
Coposu. Am discutat cu el acest lucru nu o data. Rspunsul sau era, n esen,
constant: nu avem specialiti, trebuie s-i luam de la ei sau tu nu eti
obiectiv, nu-i poi suferi pe securiti pentru ca eti n continuare anticomunist.
Exact aceeai discuie a purtat-o i cu Alexandru Herlea. Raiu, care nu trecuse
prin comunism i plecase din tara de o jumtate de secol, nu avea priza asupra
realitilor terenului: mentalitatea i reaciile romnilor alienai de totalitarism
i scpau complet. Dar, spre deosebire de Coposu, fcuse studii de tiine
politice i de economie politica, ceea ce, n mod precis, l scutea de necesitatea
de a recruta sfetnici i consilieri. Era capabil, singur, sa puna problemele n
termenii cerui de gsirea soluiilor i sa le aduc rezolvarea adecvata. Pe scurt,
nu Raiu a fost cel care a mpnat PNCD cu activiti de partid i cu securiti,
ci Coposu! Securitii din jurul lui Raiu erau colabori subalterni, oameni crora
le delega trebile lui administrative i curente. De pilda, la Cotidianul, unde lau lucrat cu pricepere, ducnd ziarul la ruina fara a se mpotrivi liniei lui
politice, spre a-l convinge sa ia un redactor-ef cu succes comercial
comunistul Ion Cristoiu ca sa redreseze situaia financiara a ziarului.
Motenitorii sai au ajuns la concluzia ca cine nu-i ia un securist partener n
afaceri nu are nici o ans sa scape de faliment, n afara de momentul pierdut
de Ion Raiu la Parlament, n Octombrie 1991, au mai fost momentele
pierdute ale marului organizat de Alian Civica n Noiembrie 1991 i vizita
Regelui, din Aprilie 1992.
De fapt, ce s-a ntmplat atunci, de ce nu a putut fi nlturat pe loc Ion
Iliescu i FSN-ul sau? n fond, pe strzile Capitalei au fost atunci un milion de
oameni, care scandau numele Regelui. De ce nu s-a profitat de acest moment
uluitor de favorabil?
Regelui nu i s-a propus nimic concret iar, pe de alta parte, Regele este
un om de onoare: a promis ca sta doar trei zile i s-a inut de cuvnt, nsa
problema este alta: nimeni n-a propus o aciune realizabila! Asta a fost o
greeal constanta a leaderilor PNCD i m'ai ales a intelectualilor care se cred
investii cu miuni politice. Aceti veleitari au organizat mitinguri imense, cum
a fost cel al Alianei Civice, din 15 Noiembrie 1990, fara s-i duca pe
manifestani la ceva sau mcar undeva. Aceste demonstraii, spre a fi
folositoare tarii, trebuiau s-i motiveze pe participani printr-un proiect la

realizarea cruia sa fie asociai n mod concret, s-i faci sa participe, nu doar sa
asiste la eveniment. Astfel nct sa aib anse ca cei care au venit la adunarea
de azi sa mai vina i la cea de mine, n ziua de 15 Noiembrie 1990, cei
500.000 (unii zic un milion) de oameni scoi n strada de Alian Civica au fost
lsai balta. Veniser sa ia parte la ceva important i nu s-a ntmplat nimic!
Milionul de romni care au venit s-l vad pe Regele Minai n 1992 trebuiau sa
fie dui, nu la Cotroceni (Ion Iliescu trebuia sa fie doar izolat), cum a cerut
Petre Bcanu, ci acolo unde se putea face rapid i fara mari riscuri ceva util
pentru democraie, adic la Parlament ca, sub presiunea manifestanilor,
acesta sa repun n vigoare Constituia din 1923. Aa l-au restaurat rnitii
pe Carol al ll-lea n 1930, prin democraia directa. Era minimul pe care
trebuiau s-l fac nite oameni cu pricepere. Dar oamenii notri, adic cei care
se cred leaderi politici desi nu sunt dect nite vedete, au motenit de la
comuniti iscusina de a-i aduna pe oameni prin propaganda dar sunt
incapabili sa ordoneze termenii problemelor i n-au soluii la acestea
Eu consider ca i si manifestaia maraton din Piaa Universitii a fost
prost gndita pentru ca nu a dus la nimic concret, ca sa nu mai vorbim de
poziia duplicitara a lui Marian Munteanu care a i abandonat de altfel, la un
moment dat, Piaa Universitii.
A avut totui un succes concret, n fiecare zi, televiziunea romna
transmitea farsa CPUN-ului, unde Iliescu batea cu creionul n microfon ca sa
taie cuvntul vorbitorilor i impunea decizii arbitare, unde oamenii lui spuneau
lucruri ridicole, prin care se fceau de rs. inuta dezbaterilor i nivelul
discursurilor din Piaa Universitii, care contrastau flagrant cu prestaiile
pseudo-parlamentului CPUN, artau poporului care din cele doua tabere este
mai buna. Piaa Universitii a fost o manifestare de democraie directa, foarte
profitabila pentru educarea politica a populaiei Bucuretilor, mi aduc aminte,
n acest sens, de declaraia unui senator american care le-a adus celor de acolo
cel mai frumos omagiu: Noi am crezut ca, de la Pericles ncoace, primii care au
dat lumii o lecie de democraie au fost prinii fondator/' ai Statelor Unite.
Dar mi dau seama astzi ca, de fapt, primii dttori de lecii sunt oamenii
acetia. Creatorii democraiei americane vroiau puterea; tinerii romni vor
numai moralizarea ei. Eu as aduga ca scopul celor din Piaa Universitii era
deopotriv mai generos i mai greu de realizat! Au fost atunci civa oameni cu
gndire foarte lucida. Manevrelor terorist: diversioniste prin care comunitii
regrupai n FSN remodelau instituiile politice n propriul lor interes, excluznd
de la reorganizarea statului partidele istorice i pe cei care-l rsturnaser pe
Ceauescu tinerii care s-au btut pe strzile Timisoarei i ale Bucuretilor
nu li se putea opune cu folos dect democraia directa. De acest lucru s-au
temut cel mai mult comunitii, dup cum o dovedete slbticia cu care

puterea a reacionat contra fenomenului Spna i contra petiiei populare

pentru punctul 8 al Proclamaiei de la Timioara, care avea valoare de
referendum. Conducerea partidelor istorice n-a neles acest lucru; intelectualii
i mai putiN. Aa ca nu i-au sprijinit nici pe primarul Stetca, nici pe
organizatorii acestui referendum popular. Daca ar fi fcut-o, altfel ar fi stat
astzi lucrurile n Romnia! Cu brbia de care a dat dovada i cu bunul lui
simt rnesc, Stetca ar fi devenit un tribun popular mult mai puternic dect
Corneliu Vadim Tudor i Adrian Punescu, innd n centrul evenimentului
PNCD pentru o buna perioada de vreme, n loc s-i asigure imunitatea printrun mandat parlamentar, I-au sftuit sa fuga n Frana pentru a scpa de
hituirea ex-Securitatii. n 1990 i-am propus lui Corneliu Coposu un proiect de
constituie (de fapt o revizuire a celei din 1923) si, n 1992, am prezentat
punctul de vedere al opoziiei democratice la dezbaterile consecutive
prezentrii, n strintate, a Constituiei adoptate n 199128. Cum n Romnia
practic nimeni nu tia ce este aceea democraia cretin (sau cretin
democraia), mi s-a propus de ctre instanele cretin-democrate (eu sunt de
foarte multa vreme legat de Internaional Cretin-Democrat, fapt care de
altfel a contribuit la aderarea mea la PNCD) sa prezint n Romnia acest
curent politiC. Aa se face c-am devenit, cu sau fara voia ierarhiei PNCD,
doctrinarul de facto al democraiei cretine n Romnia. Dup dispariia lui
Coposu am fost ca de altfel toi rezistenii anticomuniti activi constant
marginalizat. Atunci cnd a fost nevoie de competente, experientei mele
financiare de peste 20 de ani dobndita la Societe Generale, una din primele
zece bnci ale lumii i-a fost preferata totala inexperiena a marxitilor
Ciumara i Spineanu, recomandai conducerii PNCD de ctre Tofan, unul din
miliardarii fabricai peste noapte de Securitate, care i-a repartizat lui sarcina
finanrii acestui partid (asa cum a fcut cu d-l Catarma pentru PNL).
Ostracizarea nu m-a mpiedicat sa lupt nsa mai departe. Ultima btlie pe care
am dat-o a fost procesul contra imposturii lui Virgil Mgureanu, a crui
formaiune politica i-a nsuit numele partidului lui luliu Maniu. Considernd
ca uzurparea identitii unui partid care simbolizeaz rezistenta naional
mpotriva asupririi strine inclusiv cea sovietica de ctre cel care
ntruchipeaz ceea ce aceasta asuprire a avut mai odios, politia politica
exterminatoarea veteranilor partidului National Romn, ncepnd cu luliu
Maniu constituie o insulta la adresa demnitii noastre naionale, un ultragiu
adus Istoriei Romniei i un act de diversiune politica ndreptat contra
Adevrului, am atacat n justiie nsuirea acestui nume de ctre partidul lui
Virgil Mgureanu. Subliniez ca PNCD, care face atta caz de figura lui Maniu
i este succesorul legitim al Partidului National Romn, n-a reacionat la
impostura i uzurparea pe care o reprezint folosirea neautorizata a numelui al

crui proprietar legal indubitabil este. n afara de mine, care am fcut-o n

numele UMRL, a depus plngere i Ion Raiu, ca urma al celui care a
ntemeiat partidul romnesc din Transilvania, eroul afacerii Memorandumului.
Procesul a fost trucat. De altfel, ex-directorul SRI ne-a trimis pe un fost
procuror i preedinte al Curii Supreme, d-l Raoul Petrescu, pentru a ne
preveni ca nu avem nici o ans de a ctiga, deoarece la nivelul la care se
judeca pricina nu exista nici un magistrat care sa fie la adpost de presiunile
pe care poate exercita d-l Mgureanu.
Cu radio Europa Libera ati colaborat?
Ocazional. N-am avut relaii prea strnse cu acest post de radio,
nainte chiar ca Nixon i Carter s-l fi luat n brae pe Ceauescu, Europa
Libera renunase la anticomunism i ddea rareori cuvntul reprezentanilor
Rezistentei. Aceasta schimbare de atitudine a fost indusa de KGB, prin
inventarea disidenilor, n 1966. Europa Libera a adoptat imediat poziia
disidentei: Comunismul nu poate fi nvins pe cale militara, nici rsturnat cu
fora; el poate fi doar reformat, din interiorul sistemului, de ctre marxitii
luminai (ca i cum aa ceva ar putea exista!). Cu alte cuvinte, nu mai era
vorba de distrugerea comunismului, ci doar de ameliorarea lui. De altfel,
disidenii susineau ca el este un lucru bun, i ca ideologie i ca sistem politic,
aspectele lui negative datorndu-se exclusiv corupiei sau incompetentei celor
care exercita puterea. Cei dinti promotori romni ai disidentei au fost sotii
Ierunca. Ei i-au i inventat, de altfel, pe primii notri disideni care au fost i
ultimii, pentru ca cei de dup micarea Goma au fost, mai toi, fabricai de
Securitate pentru conspirarea deconspirrii. Ajuns director al RFE, autorul
manifestului disidentei comuniste din Romnia, Vlad Georgescu, a evitat
constant i sistematic sa dea cuvntul Rezistentei Anticomuniste. Fara
interveniile personale ale lui Ion Raiu, nu s-arfi transmis pe undele acestui
post nici mcar comunicatele UMRL, care aveau cteodat o importanta vitala
pentru anumite persoane (ca Doina Cornea, de pilda) sau cercuri din tara. n
schimb, Mihnea Berindei era n permanenta prezent la Europa Libera, desi
activitile sale i informaiile pe care le difuza erau mai mult imaginare dect
reale. Victor Cernescu/Romilo Lemonidis ne spunea ca Berindei este
binecunoscut aici pentru evenimentele pe care le anun din sursa sigura, pe
care n-o poate divulga dar n-au niciodat loc.
Ului?
Cine erau persoanele de la Europa Libera ostile UMRL Ostile este mult spus. Persoanele cu care se putea vorbi erau
Lemonidis sau Mircea Carp, iar o persoana cu care nu se putea, pe motiv c-i
cerem lucruri pe care el nu poate sa le fac, etc., era d-l Stroescu-Stnisoara.
Pe vremea aceea am crezut ca aa are porunca de la stpnii lui americani, nu

m-am gndit la altceva. De cnd am aflat ca este ruda apropiata a senatorului

erban Sandulescu despre a crui colaborare trecuta i prezenta cu
Securitatea/S R l nu am de ce sa m-ndoiesc i ca acesta efectua frecvente
deplasri n Germania libera, ncep s-mi pun ntrebri, nainte de 1989,
indiferent din ce unghi am privi activitatea postului de radio Europa Libera,
bilanul sau global a fost pozitiv, a servit intereselor reale ale poporului
romn. A constituit, n primul rnd, o preioas sursa de informaii. Buletinele
de tiri erau foarte bine fcute aproape le fel de bine ca la BBC comentariile
nsa mai putin. Europa Libera i-a scandalizat asculttorii din tara prin diverse
oportunisme inutile. De exemplu, chiar naintea asasinrii lui Kennedy, Imul
National (Triasc Regele), cu care ncepeau i se ncheiau emisiunile, a fost
nlocuit cu rapsodia lui Enescu. Aceasta schimbare a fost urmata de
abandonarea atitudinii intransigente fata de regimul comunist. Un lucru pe
care l-a accentuat moda disidentei, din care Monica Lovinescu i Virgil Ierunca
i-au fcut un cal de btaie. Dup 1989 calitatea emisunilor postului de radio
Europa Libera a sczut continuu; mai dramatic dup mutarea lui la Praga.
nainte, Europa Libera era considerata drept un post de propaganda american,
ceea ce nu era suprtor fiindc propaganda americana era anticomunista i
antisovietica, deci conforma cu dezideratele i interesele poporului romn. Apoi
a devenit mai mult organul de propaganda al oligarhiei coloniale sovietice din
Romnia: le conferea onorabilitate i le fcea publicitate membrilor
establishment-u_par
60 comunist, crora le oferea o tribuna. Cu precdere
lor li se luau interviuri i li se cerea prerea despre evenimente ca i cum n
rndurile Rezistentei Anticomuniste nu s-ar fi gsit oameni competeni sau
demni de a li se asculta punctul de vedere29. S-au eliberat astfel certificate de
moralitate unor personaje deloc mai putin compromise dect criminalii de
rzboi judecai de Tribunalul de la Nuremberg. Analitii invitai sa comenteze
evenimenele sptmnii provineau exclusiv din presa (neo) comunista i de la
Academia Stefan Gheorghiu ceea ce, ab initio i din principiu, i descalifica
pentru a participa la astfel de emisiuni. Acelai lucru este adevrat i pentru
noii salariai ai RFE, recrutai dintre cadrele presei regimului abolit, desi dup
1990 se afirmaser n presa proaspt eliberata zeci de tinere talente, evident
mai calificate: onoarea profesionala le era intacta i se dovediser mai
competeni. Am auzit editorialiti ai Europei Libere (d-l Dan Alexe) afirmnd ca
lupttorii care i-au riscat pielea pentru libertate i democraie sunt nite
reacionari, meritul real pentru schimbrile survenite dup 1989 revinindu-le
comunitilor (disideni), i ca Securitatea a avut, grosso modo, un rol benefic
(d-l Emil Hurezeanu). Daca societatea civila i politica a Romniei postcomuniste este n continuare modelata de activitii de partid i de securitii
erijai n politologi, economiti, sociologi i analiti, acest lucru se

datoreaz mai ales Europei Libere, care a validat aceste imposturi cei vizai
aici fiind nite semidoci, dup cum o arata nsui felul n care se exprima.
Paralela dintre naional-socialism i socialismul bolevic este o obligaie
deontologica i metodologica pentru orice observator onest i serios al
fenomenului totalitar. Este evident ca, dup lichidarea regimului hi-tlerist,
presa scrisa i vorbita din SUA nu le-ar fi oferit unor nemi care nu trecuser
prin procesul de denazificare posibilitatea s-i dea cu prerea despre
restaurarea democraiei n Germania i despre situaia politica n genere.
Discriminarea pe care o pune n evidenta aceasta comparaie mi se pare
deosebit de grava. Nu numai pentru ca este o insulta la adresa romnilor ale
cror lupte i suferine sunt astfel batjocorite ci pentru ca denota dispre fata
de principiile democratice pentru a cror promovare Europa Libera fusese
nfiinat, n esen, conducerea seciei romne de la Europa Libera pare sa se
fi angajat ntr-o direcie diametral opusa de vocaia declarata a acestui post de
radio.
Cosne-sur-Loire, 16 februarie 2000
CONSPIRAREA DECONSPIRRII
Domnule Varlam, ati folosit ntr-un articol sintagma conspirarea
deconspirrii. Putei spune ce vrea sa nsemne?
Ca sa va explic ce nseamn conspirarea deconspirrii, trebuie sa va
spun mai nti de unde am luat aceasta expresie. Am auzit-o n timpul
deteniei, n anii '50, n cursul discuiilor cu anchetatorii, pentru ca ancheta
nu era fcut exclusiv din stoarcerea de mrturisiri, prin intimidare, njurturi
i bti. Erau i momente de recreaie, este drept scurte i rare, dar n aceste
pauze aveau loc discuii libere, adic neconsemnate n scris i pe alte teme
dect ale interogatoriilor. Noi, daca tot eram nchii vorbesc de cei cu o
antipatie nedisimulata fata de regim nu aveam nici un complex de a ne arata
ostilitatea i le spuneam anchetatorilor notri ce credeam despre ei: Gndii-v
la ziua i ea va veni, sa nu va facei iluzii -cnd dumneavoastr vei fi trai la
rspundere, aa cum au fost cei din politia politica naional-socialista, Gestapoul i SS-uL. i aceia au persecutat oamenii, pentru crezul lor politic, pentru
identitatea lor, pentru simplul fapt ca erau copiii, nepoii, asociaii sau servitorii
vreunui duman al regimului, real sau imaginar. Ei urmreau oamenii pentru
identitatea lor etnica, dumneavoastr pentru cea sociala. Ca i ei, considerai
ca dumanii regimului trebuie, daca nu neaprat exterminai nici ei n-au
fcut-o dect n timpul rasboiului, ca un fel de riposta sau de antaj la
capitularea necondiionat atunci mcar lichidai moral, lipsii de orice
posibilitate de a-i perpetua pozitiaso i identitatea. Cei care au luat parte la
astfel de persecuii au fost acuzai de crima mpotriva umanitii i au trebuit
sa plteasc pentru faptele lor Anchetatorii ne rspundeau i este sigur ca

aa fuseser instruii s-o fac, deoarece toi rspundeau la fel: Vai, cum va
nelai! Noi nu suntem nite fraieri, ca nazitii! Daca vom vedea ca eum, vom
ti sa ne conspiram din timp decon-spirarea! Multa vreme n-am neles ce
nsemna acest lucru. M-am lmurit complet abia dup 1989. nsemna ca, n
caz de nevoie, spre a-i asigura poziiile cucerite, ei vor pregti la timp
convertirea sistemului marxist, dintr-un sistem poliist nchis, ntemeiat pe
clandestinitate (conspiraie), ntr-un mecanism ntemeiat pe mimarea
procedurala a sistemului advers, aceasta parodie trebuind sa le asigure,
deopotriv, recunoaterea propriei legitimiti de ctre nsui dumanul de
moarte capitalismul, sinonim pentru ei cu democraia occidentala i
necercetarea frdelegilor pe care le-au comis. Primirea n clubul democraiilor
fiind astzi condiia onorabilitii politice, puterea de dup decembrie 1989 s-a
artat interesata de admiterea ei n aceasta adunare numai pentru a obine
urmtoarele doua lucruri: recunoaterea poziiilor hegemonice ale oligarhiei
coloniale pe care o reprezint i impunitatea celor vinovai de crimele
totalitarismului marxist. Cu alte cuvinte, ireversibilitatea strii de fapt sau, n
termeni marxiti, 'Validarea cuceririlor revoluionare de ctre dumanul de
clasa. O ncheiere de bilan care reduce revoluia i comunismul la
nlocuirea clasei conductoare autohtone cea care a fcut Unirea
Principatelor, Rasboiul de Independenta i Romnia Mare prin mandatarii
unei puteri strine, care au distrus sistematic Romnia i tot ceea ce este
romnesc, revelnd astfel adevratele obiective ale dominaiei sovietice i ale
totalitarismului marxist. La aceasta schimbare se refereau cei cu care
discutam noi n 1952-1956. Desigur ca nu tiau cum se vor petrece lucrurile,
dar li se spusese ce se va ntmpla n caz de eec i ca exista i pentru aceasta
ipoteza un plan sau, cum se spune astzi, abuzndu-se pn la lipsirea de
sens a termenului, o strategie. Se impune la acest stadiu al discuiei o
precizare cu privire la termenul conspiraie. Foarte multi romni sufer de
mania complotului, ca un fel de a justifica propria lor nevolnicie i diversele lor
eecuri. Este o manifestare a fatalismului romnesc, produsul sortii noastre de
popor mic, situat n calea expansiunii imperiilor, la rascucea dintre civilizaia
europeana i barbaria asiatica. Trebue deci sa definesc ce neleg prin
conspiraie. F. D. Roosevelt spunea ca n politica nimic nu este simplu
accidenT. i daca accidentul are, totui loc, putem fi siguri ca fcea parte dintrun plan. Pentru mine orice nelegere relativa la un tert are caracter de
conspiraie daca se face fara acordul i informarea lui, chiar daca nu este
specific ndreptata mpotriva lui i nu are un caracter secret. Conspiraia este o
iniiativ ale carei obiective sunt ascunse celui pe care-l vizeaz sau sunt
stabilite peste capul lui. De asemenea, oamenii sau statele conspira atunci
cnd se asociaz sau acioneaz n vederea unor scopuri diferite de cele pe care

le declara. De exemplu, folosirea ideii de aprare a drepturilor omului i a

libertii pentru a se amesteca n treburile interne ale altui stat, fara ca
urmrile acestei ingerine i intervenii sa justifice motivarea ei iniial,
constituie o conspiraie. Statele Unite au intervenit pentru cel putin a treia oara
n afacerile interne iugoslave i au practicat bombardamente umanitare
justificn-du-le prin aprarea unei parti a populaiei mpotriva persecuiilor
regimului Miloevici, care este taxat drept dictatorial, criptocomunist etc.
i nu este chiar asa?
Nu, nu este. Am sa spun i de ce. Un regim efectiv pluri-partid, n care
exista de multa vreme o opoziie instituional, care a restituit de multa vreme
bunurile furate de comuniti inclusiv familiei regale n care exista de multa
vreme mai multe canale de televiziune cu adevrat private i o presa cvasi-total
libera, nu ca n Romnia din ultimii ani, mai este el o dictatura? Cu alte
cuvinte, daca regimul instaurat prin mineriade la Bucureti, n care Rezistenta
Anticomunista este tolerata numai cu condiia sa nu ia parte la lupta pentru
putere, neiesind din limitele rolului de cheza al democraiei iliesciene, nu
este considerat ca fiind dictatorial, atunci cu att mai putin poate fi regimul
Miloevici, care este incomparabil mai naintat n lichidarea reminescentelor
totalitarismului.
Da, asta este regimul Milosevicil Ce spunei dumneavoastr, este ceva
de parada, o farsa. Opoziia este redusa la tcere, idem presa care vrea sa fie
libera (de exemplul postul de radio independent B 52). Ct privete canalele de
televiziune private, majoritatea sunt controlate de clanul Miloevici.
Nu, nu este dictatura, astea sunt minciuni prppagandistice. Pentru a
prosti opinia publica occidentala se furnizeaz informaii cu caracter unilateral
despre ceea ce se ntmpla n Iugoslavia. Acum aproximativ un an, am vzut pe
canalul international francofon TV5 o dezbatere la care au participat jurnaliti
de la toate societile mari de televiziune din Occident i reprezentani ai presei
de opoziie din Iugoslavia, pentru a fi scurt, iat ce au constatat, de comun
acord, toi participanii: 1) ca orice srb se poate informa alternativ de la canale
radio i TV srbeti i croate, publice i private, precum i de la toate canalele
strine pe care le pot prinde prin satelit, fiecare familie avnd o farfurie pe
casa; 2) n Occident nu se cunosc evenimentele dect prin prisma celor
maximum patru televiziuni importante: CNN, BBC, DW, TV5 i de la cele treipatru agenii de presa ale cror telegrame sunt reluate de presa din toat
lumea: Reuters, France presse, DPI i AP. Punctul de vedere al celor de la fata
locului, pe care evenimentele i privesc direct i care stiu cel mai bine care este
situaia reala, daca nu i adevrul, nu ajunge la urechile i ochii publicului
occidental dect extrem de rar, atunci cnd, cu totul excepional, este poftit cte
un jurnalist din Iugoslavia la o dezbatere retransmisa pe unde. Prin Mihai

Todea, Alexandru Naumescu i Andrei Sora care, lucrnd ca operatori, au

acoperit evenimentele din Iugoslavia pentru diverse televiziuni occidentale, stiu
ca de cele mai multe ori nu exista nici o legtur ntre imaginile artate i
comentariile care le nsoeau.
Rmn la prerea mea, nu ma putei convinge, d-le Varlam, n
Iugoslavia este o dictatura odioasa. Politia n mna cui se afla? Serviciile secrete
iugoslave n mna cui se afla? Nu se afla ele n mna lui MHosevici? Ce fel de
pluripartitism exista n Iugoslavia? Ceva de forma, egal cu zero
Atunci, va ntreb eu pe dumneavoastr, d-le Valenas, n Romnia, SRIul, urmaul Securitii, n minile cui este? n timpul lui Iliescu, a existat
pluripartism pentru ca aa se spune corect, n limba academica, nu
pluripartitism sau, i mai rau pluripartidism, care sunt nite derivate
incorecte ale lui pluripartit (deci nite semi-doctisme) repet, iertai-mi
paranteza, a existat pluripartism?
Nu, a fost o cacealma.
Daca nu a existat pluripartism n Romnia, atunci cum de a ctigat
CDR alegerile n 1996?
Vorba vine ca a ctigat, a fcut parte din scenariu. Asta nu este
pluripartitism, este o ficiune
Revin la diversiune i la ideea de conspiraie. Nite tari care intervin n
afacerile interne ale altora, sub nite pretexte care se dovedesc ulterior
mincinoase, tocmai pentru ca nu aduc nici o soluie acelor probleme pentru
care pretind c-au intervenit, comit nite acte de diversiune. Intreventia din
Somalia, cele doua intreventii din Irak, cele trei din Iugoslavia, toate au dovedit
caracterul mincinos al obiectivelor prin care au fost justificate. Ele constituie o
conspiraie ntru totul identica cu aceea care masca expansionismul militarist
sovietic n rzboaie de eliberare naional pentru simplul motiv ca obiectivele
lor reale urmrirea unor interese egoiste sunt mascate de principiile
altruiste prin care sunt justificate. Acest fel de a conduce lumea prin
diversiune, pentru ca opinia publica internaional cenzorul suprem sa nu
poat nelege la timp termenii reali ai dezbaterii, fiind pusa n fata faptului
mplinit (oricum ar reaciona nu mai poate mpiedica realizarea adevratelor
obiective ale conspiratorilor) se cheama conspiraie. Este evident ca regimurile
care funcioneaz pe baza terorii exercitate de o politie secreta sunt
conspirative. Ele nu pot dinui altfel. Acest fapt este simbolic ilustrat, printre
altele, de aceea ca numele oamenilor de frunte ai acestor regimuri este
conspirativ: Lenin, Stalin, Molotov, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Walter i
Petre Roman, Silviu Brucan, Leonte Rautu, Andrei Oisteanu, Paul Cornea, Zigu
Ornea, etc. O pseudoidentitate legata de activiti nemarturisibile deoarece
sunt neonorabile, uneori chiar i pentru doctrina de care se revendica, n

Basarabia i Bucovina, sovietizarea s-a fcut prin deportarea btinailor,

nlocuii cu alogeni rusofoni de toate neamurile, avnd n comun vorbirea limbii
ruse. n Romnia, dup 1944 au venit 180-200 de mii de sovietici, de varii etnii,
crora li s-a schimbat identitatea dndu-li-se patronime romaneti: Eugen
Preda, Vasile Ionel, losif Dulgheru, Alexandru Nicolschi etc., ca sa rmnem la
partea vizibila a icebergului. Fiul unui fost membru al politiei ideologice a PCR,
cu nume conspirativ i el, a publicat recent o lista cu numele celor care, n CC
al PCR, erau strategii terorii intelectuale, artnd ca, desi multi aveau nume
neaoe romneti, niciunul nu era romn. Romnia este plina de astfel de
oameni cu identitate falsa.,.,.. ,
Coloana a cincea
Sunt membrii oligarhiei coloniale sovietice, care constituie i astzi
clasa dominanta din Romnia, elita de substituie inventata de barbarii din
Asia ca mijloc de a stpni popoarele cucerite, preluata de Mongoli i
ncetenita de ei n Rusia. Nu este o minoritate etnica, ci o minoritate
imperiala, de tipul celei pe care o alctuiau pn n secolul XIX ienicerii,
necondiional asculttori fata de stpn, care se asigura de fidelitatea lor prin
situaia privilegiata pe care le-o ofer sau le ngduie sa i-o creeze dup plac.
Oligarhia coloniala sovietica este formata din membrii nomenclaturii adic din
mandatarii explicit nsrcinai de Kremlin cu sovietizarea romnilor din
parentela lor familiile, neamurile i ciumetiile lor, plasate n poziii
productive si, n fine, din clientela lor politica recte din oamenii pe care-i
folosesc ca mercenari, oferindu-le avanatje. Aceasta conspiraie este bazata pe
diversiune. Sursele politice ale acestei conspirri le-am descoperit pe vremea
cnd eram student la Paris, citind n mod obligatoriu, la cursul despre istoria
ideilor politice pe primii gnditori chinezi, care aveau idei cu conotaie de
doctrina politica. Unul dintre ei, nu-mi mai aduc aminte daca este Sun-Tzu sau
Lao-tseu, spunea, n Sfaturi ctre tnrul print asa: Atunci cnd vei intra
ntr-o disputa, sa ai grija sa redefinestl n continuu noiunile, n aa fel nct
adversarul tau sa piard orice priza asupra termenilor reali ai dezbateri!'. Cu
alte cuvinte, sa foloseti cuvintele pentru a altera percepia adversarului, pn
la a-l face sa nu mai tie pentru ce lupta el i cine-i este dumanul. Spre a fi
mai concret, voi ilustra acest lucru prin ceea ce am trit noi de la cel de-al
doilea Rsboi Mondial ncoace. Acelai conflict dintre civilzatia cretin
ntruchipata de Apus i barbaria asiatica ntruchipata de Rusia marxista a fost
numit de specialitii n semantica ai propagandei sovietice, Lupta pentru pace
(pe vremea lui Stalin), Coexistenta pasnica (sub Hruciov) i Destindere,
dup conferina de la Helsinki, care valida conform doctrinei SonnenfeldBrejnev, zisa i a suveranitii limitate -mpartirea Europei, hotrte la
Teheran, n 1943. Toate aceste imagini ale aceleeasi realiti au fost nite

diversiuni sovietice, menite sa modifice percepia Occidentului si, prin ea, s-i
altereze concepiile i raionamentele. Americanii au fost primele victime ale
acestei manipulri. Statele Unite sunt o tara n care clasa politica este
caraeterizata, nc de la crearea statului, printr-o constanta: repetarea de ctre
fiecare generaie politica a erorilor fcute de cea precedenta. Nu voi explica aici
acest fenomen socio-polttic. Americanii au trecut mereu de la prietenia fata de
Uniunea Sovietica la constatarea adversitii cu care aceasta tara rspundea la
mna ntinsa de ei -atunci cnd putea obine mai mult prin antaj sau rackett.
Au czut n aceasta capcana, pe rnd, generaia lui Wilson i a lui Roosevelt,
apoi generaia lui Kennedy i actuala generaie post Reagan, care astzi
ncepe sa descopere ca s-a grbit cnd a crezut ca schimbarea formelor i a
denumirilor a dus la dispariia comunismului i a Rusiei, ca mod de dominaie
i putere coloniala. Este vorba deci de o tehnica axata pe percepia
adversarului, folosita de URSS ca sa supravietuisca. Rusia sovietica devenea
amica Occidentului atunci cnd nu mai era n stare sa se descurce fara
sprijinul lui economic ce depindea, evident, de ncetarea ofensivei bolevice
contra democraiei pe care o combtea numind-o capitalism. Asta a nceput
sub Lenin, cu nelegerea de la Prinkipo, cu NEP-ul i acordul de la Rapallo i a
continuat sub Stalin cu criza alimentara din ani '30, cnd URSS a primit din
partea Statelor Unite i a Germaniei sume mult mai importante dect a primit
Europa prin Planul Marshal dup cel de al doilea Rsboi Mondial, chiar i
uzinele moderne care i-au ngduit sa echipeze Armata rosie cu tunuri, tancuri
i avioane de nivel tehnologic comparabil cu al dumanului i al aliailor
poteniali. Un alt instrument al conspirrii este cucerirea puterii prin
modificarea mentalitii, gratie hegemoniei ideologice, cum este propovduit de
Gramsci n scrierile sale: Nu este nevoie de lupta de clasa violenta, de
dictatura proletariatului i de cucerirea puterii prin lupte de strada; este
suficient s-i asiguri hegemonia ideologica, sa nu se mai spun i sa nu se mai
publice nimic din ceea ce nu-i este ie favorabil
Asta este ce s-a ntmplat i se ntmpla constant n Frana, unde
numai stnga are acces la presa
ntr-adevr, pentru ca ndoctrinarea este o invenie a Revoluiei
Franceze din 1789! S-a ntmplat i se ntmpla i n Italia, mai putin dect n
Frana, dar se ntmpla i acolo, peste 50 la suta din presa fiind n minile
comunitilor, mari capitaliti n peninsula cum sunt i peste Alpi. Acest lucru a
fost aplicat i n Chile, sub Allende despre care se uita ca, pn la alegerile
care l-au pus n fruntea statului, a fost conductorul partidului comunist.
Astzi, este deopotriv ocant i comic sa vezi ca generalul Pinochet este arestat
n Anglia i judecat pentru crima de a fi salvat America de Sud de comunism,
n vreme ce Honecker, responsabilul direct al nenumratelor crime svrite de

comuniti n fosta RDG, este iertat de pedeapsa la cererea ntregii stngi

europeene i lsat sa plece n Chile. Nu am auzit sa se fi dat dovada de
asemenea omenie fata criminalii naziti. Rudolf Hess care nu putea fi inculpat
pentru crimele judecate de Tribunalul de la Nuremberg din moment ce el era n
Anglia atunci cnd au fost planificate i comise a murit n nchisoarea de la
Spandau dup 45 de ani de detenie! Este evident pentru oricine ca era mai
putin vinovat dect Honecker, care a fost eliberat pe temei medical i lsat sa
plece n strintate, unde a vrut el.
Unde a i murit, cu o pensie confortabila, livrata chiar de Germania
Federala
O operaie magistrala pe care a reuit-o comunismul n cadrul acestei
conspirri a deconspirrii a fost inventarea disidenilor. Disidenii au fost
inventai odat cu lansarea pe piaa occidentala a scriitorilor sovietici: lulii
Daniel i Andrei Siniavski, care erau nite comuniti anticomuniti, daca
vrem sa facem paradoxuri jucndu-ne cu cuvintele. Spre deosebire de opozant,
care respinge sistemul ab initio i din principiu, disidentul, subscrie la el, adic
la ideologia oficiala i la regimul aferent. Mai mult, el este aprtorul i
propavaduitorul sistemului, n numele cruia condamna felul n care este pus
n practica de oamenii aflai la putere, erijndu-se n cunosctor al modului n
care ar trebui el sa funcioneze, daca guvernanii ar fi nite oameni competeni
i cinstii. Cu alte cuvinte, spre deosebire de opozani, care voiau sa distrug
comunismul, ei ncercau s-l salveze. Prin urmare, disidenii se plaseaz pe
aceleai poziii antidemocratice i antiumane ca i comunitii la putere.
Soljenin, nsa, care a fost prezentat tot ca un disident atunci cnd a devenit
cunoscut peste hotare, din comunist (fusese comisar politic n armata) a
devenit anticomunist declarat. De altfel, mpreuna cu Bukovski, a fost printre
primii care au considerat ca disidenta este o invenie tactica a KGB-ului. De
unde i extraordinara ostilitate cu care, spre deosebire de disienti, au fost
primiti de stnga occidentala.
Disidenta din 1966 a scriitorilor sovietici a fost o foarte abila manevra de
intoxicare a Occidentului, care a sfrit prin a abandona poziia ntemeiata pe
antinomia dintre democraie i totalitarism, pe care o adoptase n urma
confruntrii Est-Vest. Cu timpul, puterile occidentale au acceptat ideea ca
sistemul comunist nu poate fi rsturnat, ci numai modificat i asta doar din
interior, cu ncetul, prin sprijinirea disidenilor, care au nceput sa fie
prezentai drept nite refoma-tori.
Ideea era propavaduita i din Romnia, de Noica spre pilda
Acelai lucru l propavaduia la Paris, n ultimii ani '60. Gustav Pordea,
la reuniunile organizate de Printele Gherman o figura luminoasa de prelat i
de intelctual al Exilului la Misiunea Greco-catolica al carei vicar era. Ideea ca

sistemele comuniste nu pot fi schimbate dect din interior era n voga la

intelectualii care-i luaser n brae pe disideni, dar printre membrii Exilului
numai la sotii Lovinescu-lerunca. Toat presa de stnga, i nu doar de stnga,
numai despre ei vorbea i numai ei apreau la televiziune, n momentul n care
Soljenin a venit n Occident i a spus rspicat ca nu este disident, ci opozant
anticomunist, a fost marginalizat, au nceput sa se ridice glasuri mpotriva sa,
acuzndu-l ca este un reacionar, un trdtor, un naionalist periculos,
etc. Jurnalistul i scriitorul Jean Daniel, patronul revistei stngiste Le Nouvel
Observateur, un sptmnal bine scris care se vrea intelectual, i-a spus lui
Soljenin, la o ntlnire televizata: Un trdtor ca D-ta ar fi trebuit sa fie
mpuscat, nu lsat sa plece n Occident!
Nu vreau sa fac o comparaie greit neleas, sau sa par lipsit de
modestie, dar n discuiile pe care le aveam cu unii intelectualii din Romnia, n
anii 70 -W, eu le atrgeam atenia, ca eu nu sunt disident (nefiind membru al
PCR), ci pur i simplu un opozant contra regimului comunist din Romnia,
contra oricrui regim comunist din lume. Motiv pentru care am fost deseori
marginalizat, umilit i chiar insultat. Eu spuneam ca sistemul comunist nu
este reformabil, el trebuie distrus pur i simplu, iar aceasta distrugere nu o vor
face disideni comuniti de tipul Mihai Botez, Mircea Dinescu sau alii Ca sa
nu mai vorbesc de disidenii care au conceput scrisoarea celor ase
Cei doi sau trei disideni romni, care aveau un acces nelimitat la
radio Europa Libera, prin gura d-nei Monica Lovinescu i a d-lui Virgil Ierunca,
au fost creai artificial, spre a arata Occidentului, ca si Romnia are disidenii
ei
Da, aceti disideni s-au fabricat
S-au fabricaT. i eu pot depune mrturie asupra acestui fapt, mai ales
ca, ntmpltor, i cunoteam dinainte pe toi trei, doar atia au putut fi
elaborai: Vlad Georgescu, Paul Goma, Mihnea Berindei. Dintre toi, Mihnea
Berindei este cel mai periculos. Activitatea lui de dup 1989 aduce probe care
converg spre ipoteza ca a fost de la nceput un agent al KGB-ului, cum s-a
bnuit i de DST (Direcia Siguranei Teritoriale, servicul francez de contraspionaj) i de serviciile americane care s-au mpotrivit, respectiv, naturalizrii
lui n Frana i numirii lui n fruntea seciei romaneti de la RFE.
In privina rolului extrem de nefast pe care l-a avut i-l are Mihnea
Berindei, nu pot dect sa fiu absolut de acord, nsa nu vad de ce l ataai pe
Paul Goma acestei categorii. Este drept ca s-a nscris n 1968 n PCR (a explicat
de altfel stupidele motive care l-au determinat sa fac acest pas), dar el a fost
un opozant al regimului, nu un disident fabricat! Ar fi nedrept s-l acuzam pe
Paul Goma de lucruri neadevrate istoric. Dovada ca a fost un opozant i nu un

disident, este ura cu care toate regimurile postdecembriste s-au npustit

asupra sa
Tocmai asta mi se pare un compromis inacceptabil, sa treci de la
opoziie la disidenta, adic de la o poziie de principiu la una de compromis.
Este o trdare prin abandonarea taberei n care ai luptat i trecerea n aceea pe
care ai combtut-o. Cine nu nelege ca nu poi fi i alb i negru, ci numai alb
ori numai negru, i amputeaz singur credibilitatea care fiind ca i etica sau
onoarea condiionat de integritate, este incompatibila cu relativismul
presupus de compromis, n ianuarie 1977 s-a instalat la Casa Alba un nou
preedinte, Jimmy Carter. El a lansat o idee, cea a respectrii Drepturilor
Omului. Aceasta idee a fost conceputa, probabil, sa serveasc altor scopuri, dar
ea s-a dovedit utila n lupta mpotriva regimurilor comuniste, ntre altele
deoarece KGB-ul nu a mai fost n stare sa nscoceasc o metoda eficace de a o
contracara.
Carter nici nu a bnuit vreodat ca doctrina sa va fi o bomba cu
explozie ntrziata i ca va veni de hac comunismului T Probabil ca aa este. Ea fusese conceputa de Carter doar pentru a
mbunti regimurile comuniste, nu pentru a le nlocui. Autorul manifestului
disidentei romneti, publicat la Munchen de ctre editura Ion Dumitru, n
1982, n volumul Politica i istorie este Vlad Georgescu. n acest document,
ataamentul fata de versiunea sovietica a socialismului i de minunata
ideologie pe care se ntemeiaz este explicit enunat. Presa i universitile
occidentale au fost masiv infiltrate cu tot felul de oameni trimii din tarile
comuniste pentru doctorate sau pur i simplu sa ceara azil politic. tim bine
cine era lsat sa plece cu burse de studii n Occident. Nu erau nite opozani ai
comunismului, nu veneau sa fie alturi de noi, sa lupte pentru restaurarea
democraiei, ci se duceau sa fac cercetri, sa scrie articole n ziarele de stnga
sau ultrastnga n care semnau articole exclusiv ndreptate contra lui
Ceauescu, nu mpotriva totalitarismului marxist sau a sistemului comunist.
Cu alte cuvinte, pregteau activ conspirarea deconspirrii. Erau indiscutabil
foarte competeni pentru ca, n genere fii de nomenclaturiti, cunoscnd
sistemul politic din interior i de la centru, l puteau analiza cu mai multa
pertinenta dect criticii lui occidentali, cu o cultura i experienta democratica.
Preau bine plasai pentru a deveni, ca experi recunoscui, sfetnicii
specializai n relaiile cu statele comuniste ai cancelariilor occidentale. Acestea
au fcut greeala s-i consulte cu regularitate, determinndu-i astfel politica
fata de adversar -Uniunea Sovietica i China, cu sateliii lor n funcie de
interesele oligarhiei comuniste, oglindite solidar de transfugii pe care-i luau
drept consilieri. Ceea ce a nsemnat ca politica Occidentului fata de Kremlin era
indusa de Moscova, prin aceti ageni plasai n strintate. Am sa dau un

exemplu caracteristic n acest sens. Unul din cei mai buni analiti i ziariti din
Frana, specialist n Europa de Rsrit, dar care n mod evident este solidar cu
clasa din care provine ale carei turpitudini i crime nu poate accepta sa le dea
n vileag este Alexandre Adler, al crui nume romnizat era Ardeleanu, varul
primar al lui Petre Roman. El este un jurnalist talentat i unul din marii
specialiti n probleme de sovietologie din Frana.
Mie mi plac analizele fcute de Adler. Mi-a plcut de pilda o analiza, n
care Alexandre Adler nu a fost deloc ncntat de arestarea lui Pinochet,
spunnd ca daca se aplauda acest act, atunci ar trebui rapid arestai i alii,
Fidel Castro de pilda
Pentru a ajunge unde a reuit sa se infiltreze, Adler a trebuit sa
dovedeasc din cnd n cnd ca este i obiectiv. Sa nu uitam ca el a ajuns
consilierul politic i scriitorul discursurilor preedintelui parlamentului francez,
un candidat la plostul de primar al Parisului, Philippe Seguin, iar sotia sa,
Laure Adler, este i ea un personaj influent, o ziarista bine plasata, care face
regulat comentarii de actualitate la posturile TV franceze. Ca aceti oameni sa
nu fie demascai este evident ca trebuie sa aib o atitudine foarte prudenta.
Este clar ca ei niciodat nu vor lucra mpotriva mediului din care provin i cu
care rmn solidari. Niciodat nu ar accepta, de exemplu, ca Petre Roman sa fie
judecat pentru crimele lui, cum ar fi organizarea mine-riadelor prin care a fost
instaurat actualul regim politic de la Bucureti (ca sa ne referim numai la acest
lucru). Cred ca s-ar opune i judecrii lui Iliescu sau Brucan, din solidaritate
cu ntreaga oligarhie coloniala din care provin sau cu care sunt nrudii. Cnd
sovietologul de origine ceha Karel Bartosek a publicat o serie de documente din
arhivele de la Praga, dovedind ca Arthur London i alte pretinse victime ale
politiei politice comuniste erau n realitate ageni sovietici n serviciu comandat
i ca falsa lor persecutare era menita s-i acrediteze pe lng opinia publica din
Lumea Libera, misiunea lor constnd n manipularea factorilor politici care
decideau politica Occidentului fata de tabr sovieto-comunista, Adler i-a ieit
din fire, trdndu-i afinitile reale i solidaritile spontane ntr-un articol
isteric publicat de Le Monde, dup care nu mai poate ncpea dicutie despre
adevrata natura a relaiilor lui cu comunismul. Articolul cu pricina se ncheie
semnificativ cu lozinca comunitii vor fi cei care vor salva, din nou, democraia
de fascism!
Mi se pare absurd ca chiar Alexandre Adler, de la Paris, sa militeze
pentru aceste chestiuni, cnd nimeni n Romnia nu vrea s-l vad pe Petre
Roman dup gratii Ma refer, bineneles, la clasa politica romneasca.
Dumneavoastr procedai ca marxitii: deviai discuia spre aspecte
irelevante. Mie, ca romn, mi se cere, zi i noapte, fara ncetare, ca nainte de a-

i condamna pe comunitii indiscutabil vinovai de crime mpotriva poporului

meu, s-i condamn pe nite romni despre care unii spun c-ar fi fost antisemii.
Eu m-am referit la complet altceva
Spre a ma purta conform normelor pe care alii vor sa mi le impun, le
cer sa respecte i ei aceste reguli; altfel ele n-au nici o valoare. Comunitii,
indiferent ca sunt evrei sau nu, trebuie sa aib aceasi atitudine fata de mediul
din care provin i sa se arate solidari cu provaduitorii libertii i ai
democraiei, cnd este vorba de a condamna totalitarismul i crimele lui. Sa nu
deroge de la aceasta atitudine, cnd este vorba de ai lor. Trebuie sa ma refer aici
i la unii din experii prin care sotii Duda-Veringen i-au nlocuit pe sfetnicii
credincioi Regelui, i ei fiii unor membri marcani ai PCR, care nu pot fi
solidari dect cu interesele alor lor, din Romnia i din ex-URSS. Nu pot
susine, din lipsa de probe, ca exista vre-o crdie explicita ntre aceti domni
i d-l Brucan. Dar experienta luptei mpotriva comunismului i precedentul
nazist ma mpiedica sa iau drept simpla coincidenta prezenta n nite puncte
strategice att de importante a acestor promotori sau beneficiari ai
totalitarismului, nscui sau formai n centrul conspiraiei. Luciditatea politica
ma obliga sa iau n consideraie ipoteza foarte probabila a plasrii lor, ca ageni
de influenta, pe lng reprezentanii celor doi termeni ai antinomiei care se
confrunta n Romnia i aiurea: civilizaia europeana i barbaria marxista.
Aceasta solidaritate pantotalitara se extinde dealtfel i la trecut, cei care provin
din mediul indiscutabil culpabil al mandatarilor Moscovei neputnd accepta
ntinarea memoriei rudelor i prietenilor lor care au svrit crimele de care
vorbim.
In analizele celui pe care-/vizai nu se prea remarca acest lucru
Printre organismele care s-au specializat n crearea unei aure de
competenta i eliberarea de certificate de experi pentru comunitii venii sa
dobndeasc credibilitate sau onorabilitate n Occident, exista n Frana un
centru mpnat de trokiti, INALCO (Institutul National de Limbi i Civilizaii
Orientale), unde este profesoara D-na Catherine Durandin, care a voiajat mult
n Romnia i este o remarcabila cunosctoare a tarii i a istoriei noastre.
Capabila de mare obiectivitate i de cavalerism n dezbateri lucru rar n
Frana, rarisim la femei i cvasi-incompatibil cu apartenenta la stnga D-sa a
avut o prestaie foarte corecta la un simpozion organizat la Bucureti, n
octombrie 1994, pentru comemorarea actului de la 23 August 1944. Dar a dat
constant comunitilor de export, foarte mediocri i discutabili pe planul
intelectual, cauiunea tiinific a INALCO, gratie creia acetia au dobndit n
nvmnt i cercetare poziii n care nu au ce cuta. D-na Durandin face
acest lucru din solidaritate cu membrii establishment-u [uintelectual comunist,
pe care-i cunoate de multe ori personal, n scopul conservrii hegemoniei

ideologice a stngii, pentru ca subscrie la strategia propavaduita de Gramsci.

Daca nu tie care din aceti oameni sunt agenii acoperii ai SRI-ului, tie nsa
precis ca sunt membrii sau protejaii oligarhiei coloniale sovietice din Romnia.
Pentru ca este perfect la curent cu situaia din tara i-i cunoate pe cei care-i
recruteaz, pe studenii ce vin la INALCO, crora d-na Durandin le-a fcut o
constanta publicitate conferindu-le titluri universitare i invitndu-i sa tina
prelegeri la colocviile pe care le organizeaz. La Budapesta, cu banii
miliardarului Soros, s-a nfiinat o universiate a Europei Centrale, unde oficiaz
nite romni care ndeplinesc aceeai misiune, dintre care unii sunt bine
cunoscui ca informatori ai Securitii, n decembrie 1989 gasin-du-se n biroul
decanului facultii unde ineau cursuri copiile notelor informative pe care le
ddeau politrucului de serviciu, n Statele Unite, marxitii de la UCLA i
Universitatea Columbia lucreaz n acelai sens. Un alt centru unde se fabrica
astfel de specialiti este IHESS (Institutul de nalte Studii n tiine Sociale),
unde a oficiat un comunist romn, George Haupt care, spre deosebire de cel
despre care voi vorbi pe larg n continuare, era un universitar cu competente
recunoscute de confraii ce nu-i mprteau otiunile politice i un om fairplay.
O situaie de complezenta, datorata socialitilor la putere n Frana, o are la
IHESS, d-l Mihnea Berindei, fiul istoricului Dan Berindei, despre a crui
activitate sinistra am sa vorbesc ntr-un alt capitol al discuiilor noastre.
Mihnea Berindei a avut la dispoziie, i are n continuare, fonduri pentru
subversiune foarte importante, mai ales dup 1989. El a venit n Frana
naintea lui Goma. Cnd, dup trecerea celor cinci ani de rigoare, a cerut
naturalizarea, i s-a refuzat cetenia, tocmai din cauza activitilor sale
dubioase, care-l fceau suspect de a fi agent sovietic. A primit cetenia
franceza numai dup ce, din mila, o personalitate de origine romna a solicitat
intervenia Preedintelui Giscard d'Estaing Despre acest individ, deosebit de
periculos daca inem cont de cei pe care-i are n spatele lui, sunt nevoit sa
zbovesc mai pe larg. D-l Mihnea Berindei a fost nsrcinat de Internaional
Socialista cu misiuni pe msur mijloacelor logistice puse la dispoziia sa.
Concret, cine este de fapt Mihnea Berindei?
Pentru a spune cine este, sa vedem, concret, ce a fcut el dup
evenimentele din Decembrie 1989 din Romnia. A frecventat tot personalul
politic francez pentru a-i convinge pe deputai, minitri, diplomai ca nu cumva
s-i piard vremea ntreinnd relaii cu partidele istorice din Romnia, care
sunt nite vechituri scoase de la lada cu nafltalina a istoriei (asta este
expresia lui!), deoarece ele nu reprezint nimic, oamenii de viitor fiind Ion
Iliescu i Petre Roman. S'a strduit ct putea ca sa ne taie, noua, celor care
reprezentam Rezistenta Anticomunista, accesul la autoritile franceze, care pe
atunci se artau extrem de prietenoase fata de noi. El avea tot sprijinul

socialitilor, poate i pe al preedintelui daca iau n seama relaia lui

privilezgiata cu d-na Mitterrand, de care nu aveam cunotin pe atunci.
Vorbea cnd voia la oricare din televiziunile publice, circula n limuzine oficiale
escortate de poliai calare pe motociclete, etc. Dup alegerile din 20 mai 1990 i
mineriada din 13-15 iunie 1990, vznd ca nu mai putea susine fi FSN-ul,
a intrat, dar numai pe moment, ntr-o retragere tactica. Apoi, pentru a
neutraliza anticomunismul ca motivaie a opoziiei i a-i ndeparata n
continuare pe oameni de partidele istorice, a luat n brae Grupul pentru Dialog
Social (GDS), pe care l-a dotat cu mijloace de propaganda, susinnd ca toi
intelectualii, tinerii i aa mai departe, trebuie sa sprijine activitatea acestui
grup acelai pe care-l sprijineau atunci i cei de la INALCO.
GDS-ul a i concurat n alegerile de la 20 mai 1990 ca for politica
independenta, rezultatele au fost un zero absolut, un fiasco total i ruinos.
Dar de la o impostura politica i electorala ce se putea atepta?
Un asemenea rol l-a avut, un an mai trziu, i Aliana Civica, fiind i
ea obiectul unei ncercri de captare i de manipulare tot prin donaii i
subvenii din partea lui Berindei. El face parte acum dintr-o organizaie
ultrastngista a Partidului Socialist (si acest partid are mai multe aripi), chiar
trokista as spune, care, de faad, o are preedinta pe d-na Danielle Mitterand
i care se cheama France Libertes. Aceasta asociaie este specializata n
aprarea libertilor de tot felul, pretudindeni pe glob. Numai ca indignarea i
intervenia celor care-o conduc sunt selective: nu-i deranjeaz dect
persecutarea oamenilor de stnga, considernd nsa total ndreptit
persecutarea celor de dreapta, imediat taxai ca fasciti i rasiti pentru a fi
marginalizai. Aceasta organizaie i-a creat i o filiala pentru Europa de Est
(Est Libertes), al carei sef este Mihnea Berindei.
Mai rau nici nu se putea
n Frana, Mihnea Berindei nu s-a mulumit numai cu att. A ncercat
sa recupereze i apoi sa infiltreze Liga pentru Drepturile Omului din care, apoi,
a fost obligat sa plece dup ce, fara prea multe menajamente, i s-a artat ca
fcuse impostura practicnd abuzul de ncredere i alte manevre de genul
acesta. Nu s-a lsat nsa, crend o disidenta stngista, finanat de a 2-a, a 3-a
sau a 4-a Internaional Socialista, pe care n Romnia o reprezint APADORCH-ul d-lui Gabriel Andreescu, un alt disident de ultima ora, transformat peste
noapte din fizician n analist politic. Mihnea Berindei l mai are ca prieten i
colaborator pe d-l Nicolae Manolescu, de care se servete tot n scopuri de
diversiune.
Nicolae Manolescu, ca om politic, este mort complet, atunci

 Mihnea Berindei nu pare sa fie convins de acest lucru, crede ca mai

are un rol de jucat, se gndete ca Manolescu ar putea prelua conducerea
Partidului Liberal.
Dar cum stam atunci cu doctrina lui Berindei privitor la partidele
istorice, nu mai este brusc PNL-ul un partid scos de la naftalina?
Nu mai este deoarece ntre timp toi istoricii au fost scoi din PNL i
obiectivele lui definitorii au fost abandonate, aa ca nu mai este partid istoric,
nchei aceasta larga paranteza consacrata lui Mihnea Berindei cu o anecdota
amuzanta dar nu mai putin adevrat, n 1992, dup succesul primei vizite
fcute de Rege bucuretenilor, discutnd cu politologul Radu Portocala despre
situaia din tara, a spus iritat i lundu-se foarte n serios, despre monarh:
Daca nu se potolete va trebui s-l eliminam! Cum interlocutorul sau se arata
nedumerit, i-a rspuns: Da! n sensul fizic al cuvntului! Alt centru stngist
de fabricare a experilor este London Scool of Economics, oarecum Academia
Stefan Gheorghiu i Institutul de Economie Mondiala al Partidului Laburist
englez, de orientare trokista. Acolo activa singurul trokist romn identificat de
mine ca atare, economistul Ghi lonescu. Acesta s-a grbit s-i aureoleze cu
titlul de specialiti dup un stagiu de cteva sapamni, mai trziu completat
prin stagii de cteva luni pe doctoria jurnalista care s-a remarcat prin
comportamentul ei bolevic ct a condus departamentul de tiri de la
televiziunea de stat i pe un ex-activist de partid devenit disident, ca nu cumva
nite analiti politici cu adevrat calificai (absolveni cu titluri academice n
regula ai unor institute de tiine politice din Lumea Libera) i cu convingeri
democratice (dovedite prin lupta contra totalitarismului) sa le-o ia nainte,
afirmndu-se n tara, i sa puna n cauza hegemonia ideologica a stngii. Am
fost, ca autor al proiectului, direct implicat n crearea la Bucureti, cu
concursul Institiutului de tiine Politice din Paris, sub ministerul d-lui Mihai
Sora i nu ministeriatul, cum spun semidocii a unei scoli de tiine
politice care sa nu depind de stat, adic de partidul la putere, unde sa se
restructureze pe baze sntoase cultura i gndirea politica din Romnia,
scondu-le astfel din arcanele marxismului i a conformismelor politically
correct. Blocarea iniiativei a fost completa i proiectul a fost nmormntat. Un
astfel de nvmnt trebuia neaprat sa rmn n mna comunitilor, care au
i creat cele trei institute specializate, fcute i controlate de oamenii
establishmentu-lui intelectual comunist. Iniierea n tainele acestei noi
specialiti se mrginete, la noi, n deprinderea grilei de criterii i a jargonului
tehnic care au trecere la reprezentanii profesiunii n SUA; astfel, slugrnicia
fata de gndirea politica fara idei din America de azi lund locul celei fata de
dogmele sovietice de ieri. Privitor la aspectul conspirrii deconspirrii despre
care vorbim acum am sa va amintesc reacia lui Willi Brandt, fostul cancelar al

Germaniei, la drmarea zidului de la Berlin, cnd primul lucru pe care I-a

declarat a fost: -Democraie da! Dar nu fara socialism! Cu alte cuvinte:
situaiile create de comuniti trebuie sa fie ireversibile, poziiile cucerite de
stnga nu trebuie sa fie n nici un chip cedate, restituite sau mcar puse n
discuie. Deci, era vorba de a aplica teoria lui Gramsci pe invers: acolo unde
marxitii pierduser puterea politica, trebuia neaprat sa pstreze hegemonia
ideologica. Elocvent n acest sens este i faptul ca, atunci cnd s-a pus
problema susinerii unei formaiuni cu profil socialist din Romnia,
Internaional Socialista nu a ajutat Partidul Social Democrat din Romnia, ci
a luat n brae FSN-ul. Ceea ce dovedete ca, pentru Internaional Socialista,
obiectivul prioritar este construirea socialismului, nu aprarea democraiei.
Prin urmare, pentru responsabilii acestei micri, faptul ca PDSR s-a aliat cu
forele democratice mpotriva totalitarismului marxist impus de Moscova
constituie o abatere strategica mai grava dect exterminarea n nchisoare a
social-democrailor de ctre comunitii regrupai n FSN. Dup prerea mea,
ntemeiata pe observarea atenta a evenimentelor, ultima faza a conspirrii
deconspirrii, nc n curs, este transformarea partidului unic ntr-un partid
holding cu sucursale multiple i filiale specializate. Nucleul-holding este PDSRu|3i. nmulirea s-a fcut, prin partenogeneza n cazul sucursalelor PD,
PUNR, PRM, PNR, APR, etc.
i prin clonare n cazul filialelor specializate partidele istorice,
controlate de activitii PCR i de securitii infiltrai n conducerea lor. Analiza
spectrala a lumii politice ma face sa ajung la concluzia ca aproape toate
partidele politice, de la extrema stnga la aa zisa extrema dreapta
(comanditata de stnga marxista), sunt nite oficine teleghidate ale fostului
partid unic. Au fost repartizate sarcinile i create structurile care, ulterior pe
msur ce pe piaa politica apreau noi curente le colectau, un scop de
altfel marturist ntr-un document intern al FSN-ului, Programul de guvernare
distribuit membrilor acestuia n septembrie 1990.
Eu am susinut acest lucru nc din 1991, direct de la microfonul
Europei Libere, fapt ce a scandalizat (sic!) pe multi la data respectiva. Mai
recent, fostul prim ministru, Victor Ciorbea a avut acelai punct de vedere,
venind cu o serie de precizri suplimentare. Mi-a confirmat cele spuse de mine
n 1991
Conspirarea deconspirrii cuprinde mai multe aspecte importante.
Cnd s-a pus problema concreta a schimbrii cuprinse n ideea de
deconspirare, comunitii n sensul de forte politice legate de comunism au
vrut ca ei sa reorganizeze statul, dup cum le convenea lor, excluznd de la
aceasta operaie forele democratice, evident anticomuniste.
Cum este corect de spus dup 1989: comuniti sau neo-comunisti?

 n orice divergenta asupra limbajului, daca vrem sa descifram sensul

corect al noiunilor, trebuie sa ne punem de acord. Spunem despre ei ca sunt
neocomuniti pentru ca, desi sunt aceiai comuniti de mai nainte, ei apar cu
pretenia unei reformri i reforma cuprinde ideea de nou de unde neo. Nu
ma supra folosirea acestui termen, nsa exista nc un termen important pe
care trebuie neaprat s-l discutam din cauza rolului lor n viaa publica:
disidenii de ultim moment.
Dizidenii din anul 1989?
Exact! Dar sa tii ca se spune disideni, nu dijidenti. Cuvntul vine
din latinescul dissidere si, n toate limbile din care noi l-am fi putut lua, se
scrie cu doi de s. Revenind la ntrebarea dumneavoastr, pe msur ce ne
apropiam de sfritul anului 1989 apreau tot mai multi disideni. Anii care au
trecut de atunci ma fac sa vad lucrurile mai clar i sa judec mai la rece: admir
iscusina cu care s-a realizat conspirarea deconspirrii. Aceti disideni de
ultim moment au fost fabricai! Sunt nite produse ale Securitii, care i-a
lansat pentru a pastra puterea dup ce se va renuna la sistemul partidului
unic, ei fiind destinai rolului de purttori de drapel ai formaiilor care aveau sa
apar o data cu instituionalizarea opoziiei, revenin-du-le sarcina sa canalizeze
spre fgaurile construite de Securitate tendinele pluralismului care aveau sa
se manifeste.
Nu toi dizidenii au fost fabricai de Securitate. De exemplu, Ana
Blandiana a fost fabricata de Securitate? Daca da, care a fost rolul ei, pentru ca
nu a avut nici o funcie ulterioara n stat?
Nu a fost fabricata de Securitate pentru ca n-a fost disidenta, ci numai
dizgraiata: a ncetat sa beneficieze de favoarea puterii i de unele din
privilegiile aferente. Este de fapt un exemplu prost, deoarece D-na Ana
Blandiana nu a fost i nu este o personalitate politica, ci o vedeta, ceva
asemntor cu o stea de cinema sau de TV. Acest lucru nu scade, desigur, ntru
nimica, meritele ce-i revin din implicarea ei n viaa publica.
Dar nu avei impresia ca Securitatea a fabricat pe banda rulanta
disideni n Romnia anului 1989, dintre care unii nici nu tiau ca sunt
disideni cu voie de la politie?
Este posibil, ntr-adevr, ca unii dintre ei sa fie cu adevrat inoceni,
nsa aceasta categorie de disideni a avut un rol minor. As fi ispitit s-l pun n
acest grup pe Petre Mihai Bcanu, despre care am avut prilejul s-mi dau
seama ct este de uor de manipulat.
Unii dintre aceti disideni nu erau altceva dect coloana a cincea
sovietica n Romnia, adic ageni acoperii ai KGB-ului i ai GRU. Aceasta este
trista realitate Deci foarte multi disideni nu au fost fabricai de Securitate,
ci de KGB sau GRU

 D-le Valenas, eu nu m-am ndoit niciodat ca Romnia a fost, cel putin

pn n Decembrie 1989, un total satelit sovietic, dar acesta este un alt subiect
de discuie. Cine sunt disidenii de ultima ora? Domnii Andrei Pleu, Gabriel
Andreescu, Stelian Tnase, Mircea Dinescu etc. Rolul lor era simplu: sa apar
ca nite eroi, spre a fi credibili n funciile care aveau sa le fie atribuite dup
rsturnarea lui Ceauescu. Cred sincer ca unii din ei participa la acest joc n
calitate de cardai incontieni, fiind manipulai. De asemenea, sunt convins ca
unii din ei, spre pilda Stelian Tnase, i-au tiat cordonul ombilical atunci cnd
au prins gustul libertii.
Eu unul nu sunt de acord cu teza avansata nu numai de
dumneavoastr, dar i de generalul Ion Mihai Pacepa, ca regimul Ceauescu a
fost un satelit al Moscovei. Analiza obiectiva a datelor istorice arata contrariul.
Pe urma, daca era chiar aa de satelit acest regim, de ce l-au rsturnat, ntr-un
mod att de violent, sovieticii?
Povestea cu independenta fata de Moscova a fost o pura mascarada,
fcut de coniventa cu ruii daca nu total regizata de KGB. Desigur ca a
contribuit la acreditarea ei chiar megalomania lui Ceauescu, eventual folosita
fara ca el s-i dea seama. Pe rui nu-i deranjau parzile cu voievozi i alti eroi
naionali, cta vreme nu au dus la conflict cu ei i att timp ct Romnia
aciona disciplinat, con-formndu-se strategiei globale elaborate de Kremlin i
neiesind din rolul care i se atribuise n dispozitivul de urmrire a obiectivelor
planificate, tot de Kremlin. Diplomaia romna lucra pentru Moscova i agenii
romni din Lumea Libera spionau pentru GRU. D-l Minai Retegan a publicat n
toamna 1999 o serie de documente care dovedesc n mod irefutabil ca
ministerul romn de externe era direct condus de agenii Kremlinului, aa cum
era i direcia ideologica a PCR; ambele scpau controlului lui Ceauescu, ba i
acionau contra lui, cei implicai n aceasta activitate avnd, evident, garania
unei protecii mai puternice dect politia politica a dictatorului.3* Tot o
mascarada a fot i naionalismul de caricatura al lui Ceauescu, elaborat de
strategii din direcia ideologica a CC a PCR, instruii de rui, pentru a
destructura astfel i mai profund contiina naional a romnilor. Ce le mai
rmsese din mndria naional i din dragostea de tara a pierit prin scrba
pentru felul n care era ridiculizat trecutul lor i terfelita figura eroilor lor. Cnd
Gorbaciov a nceput sa fac presiuni, ca i Romnia sa se reformeze din
interior, Ceauescu a pus pe tapet chestiunea Basarabiei i a repetat ceea ce
spusese cu 21 de ani mai devreme cnd ruii au invadat Cehoslovacia. A fcuto din teama ca va avea aceasi soarta ca Dubcek i pentru ca nu accepta ca
Moscova s-l nlocuiasc cu un alt servitor: era tipul vechilului care se credea
stpn pentru ca i se pusese un grbaci n mna. Sa nu uitam ca mai toi
liderii comuniti de la noi au fost ageni sovietici, adui pe tancurile sovietice,

spre pilda Leonte Rautu, responsabilul ideologic al PCR, adic seful real al
tuturor mandatarilor locali ai Kremlinului, inclusiv Ceauescu. Legtur de
vasalitate dintre statele satelite i puterea suzerana era asigurata de religia de
stat marxismul i paznicul ortodoxiei acesteia, marele preot al gndirii
oficiale, era ntotdeauna omul necondiional ai Moscovei.
Este o contradicie aici, Leonte Rautu a fost debarcat de Ceauescu
personal, atunci?
El personal da, nsa familia lui, stricto i largo senso, a rmas n
continuare la putere, chiar i n Romnia de astzi. Fratele lui, Oisteanu, a fost
directorul Editurii Politice pe amndoi i-a chemat Oigenstein, Rautu i
Oisteanu sunt nume conspirative. Pn n ziua n care a czut Ceauescu,
agenii Romniei n tarile occidentale, acoperii sau nu de statutul diplomatic,
au lucrat pentru URSS, Cazul d-lui Bogdan Baltazar, demascat de Intelligence
Service cu prilejul numirii sale n consiliul de administraie al BERD de ctre dl petre Roman, este o proba n acest sens. Daca agenii tai, pusi sa adune
informaii pentru tine, fac spionaj pentru o alta tara, URSS, fara s-i inculpezi
pentru nalta trdare sau mcar s-i dai afara daca sunt prini, atunci care
este rangul tarii tale n raport cu puterea strin pentru care lucreaz ei? Nu
avea Romnia statutul de stat vasal fata de Uniunea Sovietica?
Este o exagerare, nu toi agenii romni lucrau pentru URSS. Pe urma,
ageni dubli sau ntori, au existat n fiecare serviciu secret din lume. Foarte
multi ageni americani au lucrat pentru KGB, sa ne aducem aminte numai de
Aymes. Asta nseamn ca Statele Unite au fost stat vasal al Uniunii Sovietice?
Un lucru este cert, cnd Moscova I-a debarcat de la putere pe Ceauescu pe 22
dexcembrie 1989, n locul sau s-au instalat numai agenii ei, cu Brucan, Iliescu
i Roman n frunte.
Moscova nu a fost deranjata de aerele de independenta ale lui
Ceauescu, dar a deranjat-o refuzul lui de a se supune atunci cnd acest lucru
a nsemnat prsirea puterii. Daca ar fi deranjat-o nainte de 1989, ar fi
ntreprins o expediie ca aceea din 1968 n Cehoslovacia i ar fi gsit motive
doctrinare pentru a-l nltura, cu fora daca ar fi fost nevoie, n virtutea
doctrinei Brejnev-Sonnenfeld, care actualiza partajul de la Teheran.
Odat cu rebeliunea lui Dej din 1962-1963 nu se mai poate vorbi,
din punct de vedere istoric, de Romnia ca stat satelit al Uniunii Sovieticii. Ca
stat n sfera de influenta sovietica, da, dar asta este o alta chestiune
Dej nu a avut n 1964 un conflict cu conducerea Uniunii Sovietice, ci
numai cu Hruciov. Din memoriile unui colaborator al lui Gomulka reiese ca
acest conflict personal mocnea nc din 1955, el fiind perceput de autor n
timpul traversrii Atlanticului, pe care toi liderii comuniti au fcut-o
mpreuna, pe nava Baltika, pentru a lua parte la prima sesiune a Adunrii

Generale a ONU consecutiva admiterii n rndurile acesteia a Albaniei,

Bulgariei, Romniei i Ungariei. Echipa lui Dej, mbrcat dup moda engleza,
nu s-a aezat la aceeai masa cu Hruciov i a afiat un dispre nedisimulat
fata de chefurile la care se dedau mpreuna cu seful, comesenii lui, care se
terminau, n fiecare seara, cu nite beii monstruoase, n sfidarea lui
Hruciov, Dej l avea atunci ca aliat pe Scriabin-Molotov, care nu lua nici el
parte la beii, uitndu-se dispreuitor i acru la felul n care se ddeau n
spectacol liderii comuniti. Oamenii de care vorbii Dumneavoastr, cei care au
preluat puterea dup Decembrie 1989, erau, unii din ei, n funcii importante
sau chiar n bune relaii cu clanul Ceauescu. n agenda de telefon cu numere
scurte adic cele de pe centrala interna a preedeniei i guvernului a Elenei
Ceauescu pe anul 1987 sau 1988, pe care am vzut-o la un disident cruia
i-o vnduse un igan care o terpelise de pe biroul 'tovarasei cnd a fost
invadata vila de pe Primverii, figura numrul unei persoane numite Ionel,
cred ca tii despre cine este vorba Fiind supus la tot felul de presiuni de
ctre Gorbaciov care-i cerea sa fac anumite schimbri interne, Ceauescu se
ferea n mod firesc de cei care se aflau n raporturi mai aproapiate cu ruii
dect el. Securitatea s-a mprit atunci n doua. Prima, cea care a favorizat
evenimentele pe care le tim, era evident condusa de rui, adic de KGB. Ea
avea sarcina sa aduc la putere grupul stabilit de Brucan cu Gorbaciov, format
din Iliescu, Roman, Mgureanu, etc., i sa se foloseasc de disidenii fabricai
n cursul anului 1989. Cealalt parte a Securitii este cea care i-a rmas fidela
lui Ceauescu. Zona de timp dintre 22 decembrie 1989 i 12 Ianuarie 1990,
ct a durat lupta pentru putere, corespunde, dup mine, i confruntrii dintre
cele doua aripi ale Securitii, cea care se tia protejata i cea care se temea
sa fie abandonata vindictei populare.
Dar se pare ca a mai existat o a treia ramura a Securitii, cea mai
mare, cea mai importanta numeric, condusa chiar de seful Securitii, Iulian
Vlad, o ramura oportunista, care a stat neutra, ateptnd derularea
evenimentelor, avnd grija sa nu se implice ntr-un fel care ar fi putut-o
incrimina, indiferent cine ar fi ctigat atunci partida n Romnia.
Toate aceste lucruri, fiindc suntem la capitolul conspi-rareadeconspirarii, trebuie sa spunem n mod clar ca au fost din timp pregtite.
Da, erau din timp pregtite. Exista o caseta video (care a fost n
posesia postului de radio Europa libera pn n 1995, apoi mi-a fost fcut
cadou) care arata ca n 1987 erau deja stabilii ocupanii celor mai importante
funcii n stat: preedinte, Ion Iliescu, ministrul forelor armate, Nicolae
Militaru, seful Securitii, Virgil Mgureanu. Exact asta s-a i ntmplat.
Contracarnd caracterul net anticomunist al revoltei populare! nsui
Mgureanu i Iliescu, ca i Roman, ulterior, n apariiile lor televizate, au pus la

ndoiala caracterul anticomunist al revoltei populare, desi acesta s-a manifestat

spontan i cu fora unei explozii din primul moment, att la Timioara ct i la
Bucureti. O serie de ziariti le-au reamintit atunci acestor personaje faptele,
prezentndu-le registrari videomagnetice care dovedeau fara putin de tgad
ca romnii nu au dorit numai rsturnarea lui Ceauescu, ci abolirea ntregului
sistem comunist.
La urma urmelor ce ar fi nsemnat daca lumea ar fi strigat numai Jos
Ceausesof?! Cine era Ceauescu? Un dictator din America Latina? Era
secretarul general al PCR, exponentul de frunte al regimului comunist din
Romnia
ntr-o emisiune TV a lui Marius Tuc, Iliescu i Roman au spus un
lucru foarte interesant, i anume ca, dezlnuindu-se revoluia i fiind foarte
mari dezordini n tara, ei au dat dispoziii imediate ca disdentii sa fie protejai,
ca nu cumva sa fie lichidai de Securitate. Roman a adugat: D-l Iliescu a dat
imediat ordin cuiva sa plece cu un automobil la Tescani, ca s-l ia de acolo pe
Pleu! Ce vrei mai concret?
Ce ar mai fi de spus?
Trebuie sa ma refer acum la un alt capitol al conspirrii
deconspirrii, cel care ne arata cam n ce direcie va merge ea. Dup moartea
lui Stalin, toate crimele comunismului au fost trecute pe spinarea sa, Lenin
fiindu-ne prezentat ca un personaj pozitiv, ba chiar ca o victima a lui Stalin
care l-ar fi omort, prin neacordarea ngrijirii medicale necesare (dar nu ni se
spunea c-a murit de sifilis sau de alcoolism!). Cnd nu s-au mai putut tgdui
crimele pe care chiar Lenin le-a pus la cale, ctre sfritul perioadei Gorbaciov,
s-a acreditat ideea, care nu a fost nici astzi demistificata, ca singurul
comunist cinstit i luminat a fost Troki numele conspirativ al lui Leon
Bronstein despre care nu se poate contesta c-a fost asasinat din ordinul lui
Stalin. Faptul ca, pn acum, nu s-au dat n vileag oribilele crime fcute de
Troki este legat de teama istoricilor sa nu fie acuzai de antisemitism desi,
dup ultimele revelaii ale arhivelor de la Moscova33, i Lenin ar fi fost evreu.
Ideea de a reabilita comunismul, care constituie unul din elementele de
continuitate a conspiraiei, este pusa n lumina de persistenta campaniei duse
de intelectualii de stnga de a-i reabilita pe sotii Rosenberg, desi, dup execuia
lor, s-au gsit i publicat sute de probe relative la faptul ca au fost ageni
sovietici i ca au spionat mpotriva Statelor Unite, inclusiv date din arhivele
KGB-ului, la care acum au acces cercettorii. Existenta conspiraiei este
dovedita i de existenta unui grup de oameni care i astzi militeaz pentru
reabilitarea acestor doi spioni NKVD. Spre mirarea i ngrijorarea noastr, astfel
de tentative de reabilitare pe felii a comunismului au nceput sa transpar i
la postul de radio Europa Libera. Pe undele acestui post, d-l Dan Alexe a

inversat cu dezinvoltura, acum ctva vreme, rolurile sindicatului Solidarnosc

cruia i se datoreaz n mod incontestabil i indiscutabil restaurarea
pluralismului i legalizarea opoziiei n Polonia, i n buna parte dispariia
Cortinei de Fier cu al disidenilor comuniti din grupul KOR. Acetia n-au
luat nici un risc n lupta cu puterea deoarece obiectivul lor nu era distrugerea
sistemului, ci pstrarea hegemoniei ideologice ca sursa de legitimitate a tuturor
aspectelor puterii. Domnii din KOR au fost impui sindicalitilor sub pretextul
ca ar avea nevoie de nite consilieri politici, scopul real al acestei tutele fiind
de a mpiedica micarea muncitoreasca sa devina purttoarea gndirii cretindemocrate din Polonia, ceea ce ar fi putut amenina hegemonia ideologica a
establishment-u_comunist din ntreg lagrul socialist. D-l Alexe i-a permis
s-l trateze pe cel care i-a pus existenta n joc pentru a restaura democraia
Lech Walesa de clerical reacionar (exact epitetul folosit de Pravda!),
eroizndu-i n schimb pe marxitii Jacek Kuron i Adam Michnik care se
strduiau sa pondereze anticomunismul sindicalitilor din Gdansk i s-i
ncadreze politic pe responsabilii acestuia, explicndu-le virtuile
materialismului dialectic.
Cea mai scandaloasa emisiune realizata vreodat de Europa Libera a
fost o masa rotunda moderata de Mircea lorgulescu, din vara anului 1999.
Tema: Legea Ticu Dumitrescu. La aceasta masa rotunda au mai luat parte Emil
Hurezeanu i Cristian Tudor Popescu, amndoi redactori efi, primul la secia
romna a postului de radio Deutsche Welle, al doilea la cotidianul Adevrul
(fost Scnteia) din Bucureti. Daca de la ultimul nimeni nu s-a ateptat dect
la terfelirea legii dosarelor, un veritabil soc au avut n schimb cei care au
recepionat emisunea auzindu-l pe Emil Hurezeanu fcnd elogiul Securitii i
chiar a fostei Uniuni Sovietice. Dup Hurezeanu, 'Securitatea nu a fost un
instrument ideologioc. Sovietic i antinaional, ci o adevrat politie care avea
aparentele unui instrument national. Tot Hurezeanu a mai afirmat ca
'Proiectul de lege al lustraiei este inoportun, inutil i ridicol nsa nu a fost
totul, acelai Emil Hurezeanu a mai spus cu prilejul acestei emisiuni: 'Cei care
au colaborat cu Securitatea, cei care au fost chiar securiti. Nu sunt neaprat
i cei mai impuri moral ceteni ai comunismului de stat romn n fine, op.
Cit. Tot Hurezeanu: 'S-ar putea ca multe din succesele democratice romaneti
sa se fi datorat, n parte, chiar experientelor administrative ale unor oameni ale
vechiului regim. 'Sa nu se demonizeze un trecut care, pentru foarte multa
lume, a fost mai degrab simpatic, nu att de demonic, att de infernal cum vor
sa fac unii sa se neleag astzi, a mai adugat acelai E. H. in final, Emil
Hurezeanu emite i o consideraie internationalist-istorica; 'America nu este
imperiul binelui, aa cum nici URSS. Poate nu era ntru totul imperiul raului'7
Dumneavoastr, d-le Ion Varlam, ati creat noiunea de 'oligarhie coloniala

sovietica ei bine, daca inei la acest termen, l putei ntroduce, cu toate

drepturile aferente, i pe dl. Emil Hurezeanu n aceasta categorie. Cine audiaz
nregistrarea magnetica a acestei mese rotunde (mrturisesc ca am ascultat-o
de vreo cinci ori, caci nu mi-a venit sa cred ca o persoana ca Emil Hurezeanu
poate afirma ceea ce a afirmat), descoper ca E. H. A vorbit fara nici o unda de
emoie, i-a calculat bine cele spuse, era pregtit bine, din tjrnrj, pentru
aceasta. Desigur, nu putea face elogiul Securitii i fostei Uniuni Sovietice daca
nu ar fi avut acordul deplin n acest sens al lui Nestor Rate, directorul
departamentului romnesc de la RFE. Pentru Nestor Rate lucrurile sunt de
neles, exista un document provenit de la Securitate, publicat n 1998 n
Statele Unite, care l arata n calitatea de informator al Securitii timp de 13
ani (1959-1972), document pe care Nestor Rate nu l-a declarat niciodat fals.
nsa Emil Hurezeanu a dat de neles ca el nu recunoate alegaiile ca ar fi fost
i el agent al Securitii, cu numele conspirativ de Hary, de aceea cele afirmate
de el au czut ca o bomba. Mrturisesc ca de la aceasta emisiune nu am mai
ascultat niciodat Europa Libera, caci daca vreau sa aflu lucruri bune la
adresa Securitii, ajunge atunci sa citesc crile semnate de Neagu Cosma,
Nicolae Plesita sau Pavel Corut, ca s-i citez numai pe aceti nali ofieri de
Securitate. Nu este un secret pentru nimeni, ca dup mutarea intempestiva a
RFE la Praga, calitatea emisiunilor romneti a sczut dramatic, pn la
punctul n care i-au pierdut 90% din auditoriu. Probabil asta s-a i urmrit.
Vina principala aparine lui Nestor Rate, o persoana dotata de altfel cu o
cultura precara i cu clare sentimente antiromneti, pe care nu s-a sfiit sa le
declare i n public. i-a alctuit o echipa redusa de redactori, din care 90%
aparineau minoritilor naionale, n sine nu este nimic rau n asta, dar mie
personal mi-a adus aminte de structura PCdR din perioada 1921-1944. O
asemnare stranie, ma refer la componenta etnica. Trebuie sa mrturisesc ca
acest lucru mi-a fost semnalat chiar de fostul director al departamentului
romnesc de la RFE, Nicolae Stroescu-Stnisoara, care i-a i reproat
directorului general al RFE, Robert Gilette, acest fapt. Mi-a spus odat la
Munchen, dl. Stroescu-Stnisoara: 'Ce s-ar ntmpla, daca la Tel-Aviv. Postul de
radio Kol Israel, n limba ebraica, ar folosi pe post de redactori i chiar de
director numai romni de religie cretin? Nu ar scandaliza acest lucru pe toi
evreii din lumea ntreaga? O simpla ntrebare, care nu este chiar retorica
D-l Hurezeanu este un oportunist fricos i un om ambiios. Ca sa
poat pontifica, cu aureola conferita de locurile ocupate la R. F. E. i D. W., pe
ecranele televiziunilor romne, este evident ca trebuia sa fac anumite
compromisuri cu puterea neocomunista, recte cu Securitatea-S. R. I. L-am
ntlnit la o reuniune inut sub auspiciile Consiliului Europei, la Strasbourg,
n noiembrie 1991, la care venise sa fac un reportaj, poftit de amicul sau

Mihnea Berindei. Dezbaterile aveau ca obiect progresele democraiei n fostele

state satelite ale URSS, atunci n curs de dispariie. Atunci a afirmat d-l Petre
Roman ca n ajunul celui de-al 2-lea Rzboi Mondial, Romnia era cel mai
democratic stat din Rsritul Europe!'. D-l Hurezeanu se aezase alturi de d-l
Gabriel Liiceanu, cu care prea sa fi venit, n pauza, au fcut grup aparte,
mpreuna cu d-nii Berindei i Roman, ferindu-se de a fi fotografiai cu
rezistenii, printre care ma numram, n momentul n care d-l Roman a fost
atacat subsemnatul ntrebnd-o pe d-na Catherine Lalumiere daca, dup
opinia D-sale, un demnitar hitlerist, neabsolvit de Comisia pentru Denazificare,
ar fi putut sa fie poftit n anii 46-48, la o discuie despre democratizarea
Germaniei -domnul Hurezeanu a srit de pe scaun i a fugit din sala, ca sa nu
fie martor la scena i discuii, i a nu avea de menionat n reportajul sau acest
incident. De unde, la nceput, se artase politicos, salutndu-m, cum i se
cuvine celui mai vrstnic din partea unui om mai tnr, dup aceea s-a utitat
la pantofi, fcndu-se ca nu ma vede cnd ne-am ntlnit pe culoare i n hali.
Ce prere pot avea despre d-l Rate, care a fost printre ntemeietorii AGERPRES
i i-a pstrat solidaritile din acea vreme de sinistra amintire, dup cum o
dovedete preferina artat membrilor oligarhiei coloniale sovietice, din
rndurile crora i-a recrutat cu precdere echipa de la Praga i crora le-a
oferit antena R. F. E. Pentru a-i reface o virgintate morala evident n
detrimentul militanilor democrai? Pe aceasta cale el a contribuit n mod
incontestabil la ntrzierea restaurrii democraiei, favoriznd rmnerea la
putere a clasei sociale create pentru exercitarea mandatului sovietic la
Bucureti. Cel mai grav mi se pare faptul ca, pe aceasta cale, a asigurat
supravietiurea monopolului ideologic exercitat de grupul care a terorizat
intelectual Romnia vreme de jumtate de veac, cauiunea R. F. E. ngduindule responsabililor inchiziiei marxiste sa pozeze n cei mai autorizai purttori
de cuvnt ai democraiei de tip occidental. Gratie d-lui Rate, autorii unor
crime care-i fac demni de a cunoate soarta celor osndii la Nuremberg n
1946 cum ar fi, spre pilda, d-l Silviu Brucan au scpat de judecata
poporului romn, ba, i mai mult, au ajuns sa ne dea lecii de democraie (pe
care ei au distrus-o!)
Cosne-sur-Loire, 23 februarie 2000 Nuremberg, 11 martie 2002
EXILUL, ETERNUL DUMAN AL REGIMULUI DE LA BUCURETI
Sa discutam i despre relaiile Exilului cu regimul Constantinescu
Un subiect trist
Cum a venit la putere preedintele Emil Constantinescu, au renceput
ostilitile cu Exilul romnesc, ceea ce ma face sa cred ca alegerea D-sale era
pregtit din timp de nomenclatura coloniala sovietica, nainte de a ncepe, este
util sa fac anumite precizri privitoare la subiectul pe care vrei s-l discutam

acum i pe care le cred necesare unei mai bune nelegeri a discuiei dintre noi,
de ctre romnii care n-au dubla experienta a totalitarismului i a democraiei
occidentale. Voi explica mai ncolo, atunci cnd mi vei da prilejul, din ce cauza
Exilul exista n continuare, n ciuda schimbrii din Decembrie 1989, care, n
principiu, ar fi trebuit sa puna capt acestei manifestri extra-teritoriale a
continuitii statale i a legitimitii democratice. Sa abordam cele cteva
aspecte metodologice pe care am propus sa le lmurim n prealabil. Deosebirea
fundamentala dintre diaspora i exil este aceea ca diaspora i cuprinde pe toi
romnii care au ales sa traiaca n strintate din alte motive dect cele politice.
Ceea ce nu nseamn ca opiunea lor este lipsita de semnificaie politica: a fugi
din tara ta spre a fi liber de a-i face meseria n condiii mai bune i chiar
numai pentru a trai mai bine este, cum spunea Lenin, a vota cu picioarele, n
favoarea democraiei, contra sistemului marxist. Totui, motivaia acestei
opiuni este de ordin personal i are un caracter precumpnitor economic.
Exilul, n schimb, este format din oamenii care s-au refugiat n Lumea Libera
din cauza persecuiilor la care au fost supui pentru ca s-au mpotrivit jugului
sovietic i totalitarismului marxist, spre a continua astfel, n strintate, lupta
pentru eliberarea Romniei, lupta care nu se mai putea duce n tara.
Este interesant de observat ca metodele de a se opune Exilului,
tentativele de a-i reduce la zero sau mcar de a-i diminua drastic activitile i
de a-l controla prin infiltrare, sunt aceleai acum ca nainte de 1989, ca i
oamenii folosii n acest scop! Dintr-o data, n 1997, au reaprut n centrele
unde exista comuniti romaneti active Paris, Frankfurt, Munchen,
Offenbach pe Main, Montreal, New York, Washington etc.
Exact acei oameni care fuseser identificai nainte de 1989 ca ofieri
de Securitate (din cadrul DIE, respectiv CIE), de noi ca i de serviicile
specializate ale statelor pe teritoriul crora operau, cu care trebuia, vrndnevrnd, sa schimbam informaii n vederea combaterii pericolului comun. Unii
lucrau probabil i pentru KGB -daca inem cont de faptul dovedit ca ageniile
romaneti de spionaj operau mai ales n favoarea URSS n timpul imediat
premergtor prbuirii lui Ceauescu. Care sunt metodele folosite de aceste
servicii specializate? Agenii lor opereaz, ca n trecut, mai ales sub
acoperirea unor activiti cu profil cultural sau cultual, adic bisericesc.
Bisericile independente trebuiau neaprat acaparate, pentru a le aduce sub
autoritatea Patriarhului un colaborator supus al regimului comunist i pe
aceasta cale a le mpiedica de a mai fi centre de contestare politica a regimului
de la Bucureti. Preoii care au reaprut acum sunt aceiai dinainte de 1989,
chiar daca acum poarta alt anteriu (unit n loc de ortodox i viceversa). Aazisul mitropolit Serafim, nscunat prin frauda, n 1994, la Munchen, ne este
bine cunoscut noua, la Paris, de pe vremea cnd se ndeletnicea cu activiti

care ineau mai mult de intriga politica i de diversiune, dect de religie. Pe

atunci se chema doar printele Romul Joanta.
Ce vrei sa spunei prin intrigi?
El manipula oamenii, ncercnd s-i conving ca biserica romneasca
nu este bine sa se afle sub autoritatea spirituala a ruilor, uitnd desigur sa
aminteasc de faptul ca aceasta obedienta fusese aleasa tocmai pentru ca
aceti rui din exil constituiau cea mai veche biserica explicit anticomunista
din Lume!
Nu neleg, Serafim i-a continuat studiile superioare la Paris, la
Institutul Sfntul Serghie al ruilor albi
Acest institut este al ruilor care depind de Patriarhia de la
Constantinopol, care are excelente relaii cu biserica oficiala de la Moscova, fara
al carei sprijin financiar nu se tie dac-ar supravieui Ce fcea Joanta era
clara diversiune. Le explica lor ca Biserica Romna din Exil este acaparata de
fasciti i de antisemii, etc. i fcea relaii cu notabilii locali, mgulii sau
amuzai sa aibe printre cunostiinte un prelat ortodox, ca subiect de interes sau
curiozitate pentru reuniunile mondene pe care orice om public trebuie sa le
organizeze spre a-i tine rangul. Tot cu diversiunea se ocupau i unii
intelectuali nsrcinai cu crearea de cercuri culturale sau influenarea celor
existente, editarea de reviste sau chiar de cri. Virgil Tnase, de exemplu care
a declarat el nsui la TV franceza, unde a fusese invitat odat cu mine, ca a
fost agent al Securitii. A reuit chiar s-l blufeze i pe vulpoiul acela btrn
de Mitterrand, pe care-l convinsese c-a fcut obiectul unei rpiri pe care a
mrturisit ca a organizat-o el nsui, pentru a-i face reputaie de disident.
Agenii care se ndeletniceau nainte de 1989 cu astfel de activiti, au reaprut
sub regimul Constantinescu. La Montreal am identificat un nou astfel de agent
care, pe vremea lui Ceauescu, avea rspunderi hoteliere la Sinaia. La diverse
reuniuni care au avut loc recent n Romnia, la care participau i reprezentanii
presei romne din Lumea Libera, am avut ocazia sa constat ca unele persoane
pe care noi le consideram ca fiind ageni, ntreineau vechi i intime legturi cu
o serie de funcionari ai Ministerului de Externe, despre care nici d-l Pleu, nici
bieaul pe care i l-a luat ca adjunct nu contesta ca sunt oamenii Securitii.
Constatarea mea este ca regimul Constantinescu a devenit i mai
agresiv fata de Exil dect era al lui Iliescu
Exact asta spuneam i eu! Regimul Iliescu s-a abinut n general de la
astfel de manifestaii. Nu dorea sa sufere afronturi prea mari. D-l Iliescu vzuse
ca membrii Exilului refuzau s-i strng mna, aa ca nu le-a mai ntins-o. L-a
pus pe alii sa submineze Exilul. Motivele pentru care regimul Constantinescu
asigura continuitatea celui comunist, ca i regimul Iliescu, sunt mai multe.
Printre cele fundamentale este excluderea liderilor Exilului de la reorganizarea

statului i din viaa politica, pentru ca FSN/PDSR respinge principiile pe care

Exilul le incarneaz n mod necontestabil. Este evir dent ca aceasta atitudine se
datorete deficitului de legitimitate de care se resimte regimul instaurat dup
1989, fapt de care reprezentanii acestuia, indiferent din ce partid fac parte,
sunt perfect contieni. Att Iliescu ct i Constantinescu stiu ca deintorul
legitimitii democratice i al continuitii statale este Exilul, ca portdrapel i
componenta a Rezistentei Naionale mpotriva dominaiei sovietice i a
totalitarismului marxist. Acest adevr fundamental este consubstanial, nu
numai cu ideea de drept din care-i trage legitimitatea ordinea democratica din
Romnia, dar cu nii determinanii identitii statului romn. Cauiunea
Exilului este condiia obligatorie a legitimitii regimului politic de la Bucureti:
numai aceasta recunoatere poate terge stigmatul imposturii, inerent felului n
care a fost instaurat. Regimul i va pastra caracterul de impostura atta vreme
ct el va fi contestat de ctre Exil, i aceasta stare nu va nceta dect prin
satisfacerea urmtoarelor prealabile: 1) formalizarea juridica a rupturii cu
regimul de natura criminala i de origine strin instaurat la 30 Decembrie
1947, cu eliminarea aferenta a parantezei totalitare din istoria statului romn;
si, 2) stabilirea adevrului despre actele teroriste prin care a fost instaurat i
tragerea la rspundere a celor care le-au organizat i executat. Ce nseamn,
concret, aceste doua prealabile? n primul rnd, condamnarea fara echivoc a
celor trei aspecte criminale ale actului de la 30 Decembrie 1947: a) complot
mpotriva ordinii constituionale, rsturnate cu fora; b) uzurparea
prerogativelor suverane ale naiunii, a carei voin a fost nclcat prin
impunerea unui sistem politic voit de un stat strain; c) nalta trdare folosirea
unei armate strine pentru acapararea puterii i suprimarea suveranitii
statale, odat cu adoptarea statutului de satelit, care a redus Romnia la
rangul de posesie coloniala a URSS; d) instaurarea unui regim politic de natura
criminala totalitarismul care este expresia politica a banditismului, n al
doilea rnd, investigarea crimelor svrite: a) ntre 6 martie 1945 i 22
decembrie 1989; b) imediat dup dispariia de pe scena politica a lui Ceauescu
atribuite unor teroriti rmai neidentificai i c) ntre Ianuarie i Iulie
1990, pentru a impune actualul regim politic actele de terorism numite
mineriade, ndreptate contra forelor democratice (care au urmrit excluderea
Rezistentei antiso-vietice i anticomuniste de la reorganizarea statului i
interzicerea de a dezbate public chestiunea noilor instituii politice sau de a
prezenta alternative la proiectul de constituie al puterii neocomuniste). Pe
scurt, recunoaterea regimului de la Bucureti de ctre Exil depinde de
consumarea efectiva a rupturii cu regimul oficial i teoretic abolit la 22
Decembrie 1989. D-l Constantinescu a pclit opinia publica, a minit
electoratul i a manipulat CDR, dar n-a putut proceda n acelai fel cu Exilul.

Nu l-a putut manevra ca pe alegtori i nici expropria de legitimitatea

democratica, aa cum a fcut cu PNL i PNCD. Frustrat de nerecunoaterea
sa, regimul de la Bucureti oricare ar fi persoana sau partidul care-l
reprezint caci structurile lui fundamentale nu s-au schimbat dup 1989
procedeaz la fel ca i nainte: instaurat prin teroare, se menine prin
diversiune. S-au creat acum i-i poi pune ntrebarea, de unde banii?
Zeci de noi parohii romneti n strintate. Preoii noi sunt n genere
venii din tara i i incita pe romni sa nu mai mearg la parohiile de alta
obedienta. La Paris, nsrcinat cu aceasta operaie, este arhiepiscopul losif,
care-i petrece o buna parte din vreme n avion, ntre Johannesburg, Roma,
Chicago i alte metropole ale Lumii. Nu tim exact cu ce s-a ocupat nainte.
Spune ca de formaiune este inginer. Se arata indignat de ceea ce a fcut
Mitropolitul Nicolae Corneanu la Paris, dar nu face nimic pentru a pune capt
acestei imposturi.
Cum inginer?! A devenit preot n timpul liber?
Nu n timpul liber. Dup prbuirea comunismului s-a decis sa fac
studii de teologie.
Foarte interesant, parca este ceva din cartea lui Vladimir Volkoff,
Strutocamila (titlul, traducerii romneasti de la editura Anastasia a
franuzescului Tretre, care este contractarea lui tratre = trdtor i pretre =
preot).
Din ce bani se fac toate aceste cltorii costisitoare, asta este
ntrebarea
Un document al Departamentului pentru Relaia cu Romnii de peste
Hotare (DRRH), condus de Viorel Badea, n 1999, cere depolitizarea cu
consecventa a organizaiilor romaneti din diaspora i cultivarea doar a
persoanelor cu o atitudine binevoitoare regimului de la Bucureti, care rspund
acestei depolitizri. Suna frumos, nu?
Da Regimul Constantinescu a mai creat, printr-un decret, n 1998, i
un Secretariat de Stat pentru Diaspora, care funcioneaz direct pe lng
Primul Ministru. Dup publicarea acestui decret, liderii comunitilor
romaneti din Canada au fost convocai de jandarmeria regala, responsabila cu
securitatea teritoriala, care i-a pus n garda contra colaborrii cu Ambasada
Romniei din Otawa, Consulatele generale i onorifice ale Romniei,
reprezentantele comerciale ale Romniei, etc. n sensul celor enumerate n
respectiva decizie a guvernului, deoarece ar comite fapte care cad sub incidenta
dispoziiilor ce sancioneaz ingerina n treburile interne ale Canadei, pe care
toate organizaiile romaneti din Canada au obligaia sa le denune autoritilor
de resort!
Dar ce era scris n acest decret?

 Este scris ceva foarte grav, i anume ca reprezentantele statului romn

au obligaia sa controleze activitatea comunitilor romaneti de peste hotare,
n genere.
Foarte frumos, o mai mare prostie nici nu putea comite regimul
Constantinescu! i se mai mira ca este complet izolat pe plan international.
Pentru a ncerca sa ias din izolare, d-l Constantinescu ncearc n
ultimul moment suntem la sfritul mandatului sau sa capteze iari
compasiunea romnilor din Lumea Libera. Numai ca metodele sunt rsuflate:
acelai fel de solidaritate ipocrita a ncercat i predecesorul sau sa suscite. De
altfel, din lipsa de idei i pentru c-i recruteaz oamenii din aceleai cercuri ca
i d-l Iliescu, preia acuma iniiativa acestuia, de a oferi diasporei sa fie
reprezentata, nu n Parlament, ci pe lng acesta, printr-un organ cu rol
consultativ -adica lipsit de puteri reale alegndu-l pentru promovarea acestui
proiect ntocmai pe acela cruia i fusese ncredinat de la origine: d-l Doru
Novacovici, seful disidentei FSN-iste a UMRL (astzi conduse de Dr. Munteanu,
fost ofier de Securitate la Sibiu). Exilul este indiscutabil acea parte a naiunii
care a susinut n modul cel mai constant i mai intens, dar i mai competent,
cauza romneasca n anii comunismului, mai cu seama dup ce nu a mai
existat nici o posibilitate de a combate totalitarismul marxist dinuntru. La
aceasta imposibilitate a contribuit n mod pervers i disidenta, aceasta iscusita
gselnia a KGB-ului, gratie creia structurile vechiului sistem i asigura acum
perenitatea mprumutnd vocabularul i hainele democraiei. Comunitii au
neles acest lucru nc din 1946-1947, cnd au fost pentru prima oara
confruntai cu reprezentanii Exilului, venii sa prezinte Conferinei de la Paris
care pregtea tratatul de pace cu fotii aliai ai Germaniei hitle-riste punctul
de vedere al adevratei Romnii, care deja nu mai putea fi exprimat n tara
ocupata de rui. Dintre membrii Exilului, unii au muncit ani de zile, cu
entuziastm, cu devotament i cu rvna la pregtirea schimbrii din tara,
gndindu-se la probelemele ce se vor pune n momentul eliberrii de comunism
i cutnd soluiile posibile la problemele despre care tiau ca se vor pune
imediat dup prbuirea totalitarismului, cercetnd n acest scop tot ceea ce
trecutul ofer ca modele compatibile cu cazul Romniei. Dup 1989, Exilul a
fost respins de la nceput34 i din motive evidente de puterea iscata din
rsturnarea lui Ceauescu perfect contient ca el, i nu ea, deine
legitimitatea democratica i reprezint continuitatea statului. A fost tratat cu
reticenta sau invidie de statele majore ale partidelor istorice care se temeau ca
cei din strintate ar putea sa ocupe locurile despre care credeau ca li se cuvin
lor. Exilul a fost privit cu ostilitate abia disimulata de o intelectualitate de
calitate proasta, complexata de compromisurile pe care se ntemeiaz nsi
existenta ei: adoptarea falselor valori ale comunismului; afirmarea prin

distrugerea culturii, a elitei i a tradiiei; selecionarea i promovarea membrilor

ei de ctre mitocanii semidoci, daca nu chiar agramai, din conducerea de
partid. Aceasta intelectualitate se teme de restabilirea ierarhiei valorilor pentru
ca aceasta ar putea s-i dea n vileag propria impostura. Biata plebe, ale carei
reacii sunt reduse dup 50 de ani de teroare i lispuri la simple reflexe
condiionate, a fost mental manipulata pentru a percepe Exilul ca pe o banda
de fugari care, nemulumii de mbuibarea de care au avut parte n societatea
de consum, se-ntorc pentru a o saraci pe ea, lundu-i napoi ceea ce-i
nchipuia ca primise de la statul comunist. Este dureros s-i vezi rspltite n
acest fel elanurile cele mai dezinteresate si, pe aceasta cale, stinsa dubla
bucurie a eliberrii i a regsirii. Precizez aici ca, daca simpatia spontana pe
care au strnit-o evenimentele din Decembrie 1989 a fost la originea
generozitii occidentale din anul care le-a urmat, ajutoarele au fost cerute,
adunate i '
I trimise, cu rare execeptii, de Exil. Exilul a continuat sa ajute opoziia
democratica i a sprijinit ct a putut, prin mijloace proprii, i cu susinerea
prietenilor politici occidentali, Convenia Democrata, inclusiv la alegerile din
1996, desi nu mai avea nici o ncredere n competentele i n sinceritatea
acestei formaiuni, mai ales n ale sefului ei. Ca dup aceea sa fie aruncat la
gunoi, ca o lmie stoarsa, pentru ca nu mai era nevoie de eL. Aa s-a
procedat i cu Regele pe care d-l Constantinescu a vrut s-l foloseasc n
scopuri publicitare i pare, ca i acum, sa fac obiectul unor demersuri
animate de intenii similare din partea d-lui Iliescu. Duplicitatea i
incompetenta ba uneori i ticloia fruntailor CDR au sfrit, nsa, prin a
epuiza bunvoin i indulgenta Exilului, care nu mai este dispus sa lase sa se
abuzeze de ncrederea lui nc o data. Este mai mult dect probabil ca
dezgustul i lipsa unei deosebiri substaniale ntre regimurile Iliescu i
Constantinescu sa acioneze n sensul unui dezinteres total al Exilului, dar i al
Diasporei, fata de alegerile de la toamna. Voi ncheia aceste consideraii despre
Exil cu o precizare referitoare la destinul acestuia. Existenta lui este, evident,
dependenta de evoluia regimului de la Bucureti. Atta vreme ct acesta va
uzurpa legitimitatea democratica, negnd rolul Exilului nu n trecut, ci ca
factor determinant al restaurrii democraiei i al refacerii Romniei Exilul va
dinui. Cnd se va face lumina n chestiunea actelor teroriste de dup
rsturnarea lui Ceauescu, cnd se va recunoate ca mineriadele din 1990
greveaz legitimitatea regimului de la Bucureti i cnd se va transa chestiunea
inconturnabila a continuitii statului, care pe planul juridic (constituional)
este n suspensie, atunci de-abia Exilul i va pierde raiunea de a fi. Tot atunci
vor fi democraia cu adevrat restaurata i Romnia din nou statul suveran
dinaintea sovietizrii. Avnd nsa n vedere lipsa de voina politica ce

caracterizeaz clasa conductoare din Romnia, tous partis confondus, viitorul

tarii noastre este imprevizibil, deciziile privitoare la soarta ei nelundu-se la
Bucureti, ci aiurea. Nu din pricina reactivrii vreuneia din conspiraiile care
ne-au adus la starea n care suntem, ci pentru ca supuenia subalterna i
incapacitatea funciara de a guverna Romnia, de care dau dovada cei care o
conduc de zece ani ncoace de fapt aceiai care o administrau sub Ceauescu
i se dovediser deja nite administratori incapabili i corupi constituie un
puternic stimulent pentru toi cei care de-abia ateapt sa rezolve problemele
noastre, peste capul nostru i mpotriva voinei noastrE. Aa ca, s-ar putea ca
Exilul s-i remprospteze vocaia, dovedindu-i din nou capacitatea de a
reprezenta cu competenta i cu cinste cauza romneasca, atunci cnd se va
ajunge la iugoslavizarea Romniei gratie neocomunitilor, gata sa ne duca la
rzboiul civil mai degrab dect sa prseasc puterea, i cu concursul
minoritilor naionale, care se vor lsa folosite pentru a se da o motivaie
umanitara interveniei militare a unor puteri strine. Sa ne fereasc Dumnezeu
de aa ceva! Dar fara venirea la putere a celor din Exil, singurii care poseda cele
doua nsuiri de care depinde ieirea din impasul n care ne nfundam voina
i competenta de a restaura democraia i suveranitatea statului nu prea vad
scpare de la desfacerea teritoriala i prbuirea statului.
Cosne-sur-Loire, 23 februarie 2000
P. N. T. C. D.
CUM A DEVENIT PORT-DRAPELUL REZISTENTEI ANTICOMUNISTE UN
COLAC DE SALVARE PENTRU COMUNITI
Domnule Varlam, va propun sa ne ocupam de istoria post-decembrista
a Partidului National rnesc Cretin Democrat, mai ales ca facei (nc) parte
din acest partid. Mai fac parte chiar i eu, cu titlu de simplu membru (pe care lam avut ntodeauna). Situaia PNCD a ajuns aproape disperata, fiind n pragul
disoluiei, va ntreb: din ce cauza s-a ajuns aici, cine sunt vinovaii pentru ea?
Pentru a nelege mai bine problema, trebuie sa facem un expozeu
istoric, altfel discutam n vnt, cititorii neputnd nelege cum a ajuns acest
partid pe panta ireversibila a toboganului pe care luneca, decznd din situaia
de principal reprezentant al Rezistentei Anticomuniste spre aceea de simpla
oficina a ex-PCR. Partidul National rnesc a fost reconstituit n ultimele zile
ale lunii decembrie 198935, de ctre doua grupuri distincte care au fuzionat.
Din punct de vedere cronologic, primii care au luat iniiativ refacerii lui a fost
nite tineri diplomai, care au avut i ideea adugirii epitetului cretin la
numele partidului.
Mai bine spus, de tineri securiti
Desigur, pentru ca diplomaia romna a fost o agentura a Securitii i
a KGB-ului, braul extern al politiei politice36. Pentru cele pe care le discutam

aici ma refer la d-nii Liviu Petrina, Iftenie Pop i la un domn Suianu care nu
mai face parte din PNCD. Hr; Plus poetul loan Alexandru i inginerul Victor
Negara
Ei au constituit acest prim partid, PCNT, au pus mna pe un local
situat pe oseaua Kisselef37. Cu 24 de ore mai trziu, s-a alctuit un alt Partid
National rnesc, care a fost nscris la tribunal de cel mai tnr i mai recent
dintre cei ase secretari ai lui luliu Maniu: Corneliu Coposu. Acest al doilea
partid a dat de la nceput dovada de mai putina cultura politica dect primul:
n-a neles rolul pe care democraia directa l are n faza trecerii de la violenta
revoluionar la domnia legii, adic a nlocuirii strii de fapt prin starea de
drept, cnd situaiile create prin aciunea politica devin instituii. Coposu ar fi
trebuit sa tina minte leciile istoriei, cu att mai mult cu ct eliberarea tarilor
din Europa de Vest avusese loc sub ochii lui i o urmrise cu pasiune, n 1945,
partidele din Rezistenta antihitlerista au pus prin fora capt situaiilor create
prin for. Pn la a participa la reorganizarea puterii n stat, PNCD n-a fost n
stare sa puna mna cum a fcut grupul Petrina pe un imobil pentru sediu,
sa recupereze mijloacele de lupta democratica de care fusese deposedat i la
care avea dreptul: bani, ziare, acces permanent la radio, televiziune, etc.
Menionez ca primul partid, creat de Liviu Petrina & C/e. Era doar o
diversiune, probabil ordonata de sus
Cum schimbarea politica din 22 Decembrie a fost opera Moscovei, este
probabil ca i echipa care a reconstituit PN avea agrementul Kremlinului. De
altfel, C'conul Alecu Paleologu mi-a spus n 1990 ca ideea de a-l numi pe el
ambasador la Paris i-a fost sugerata lui Brucan de ctre Gorbaciov, un lucru pe
care atunci nu l-am crezut, dar de care m-am convins ulterior.
Dar mai tiau ceva, poate mult mai grav: ca Ion Iliescu va candida n
primele alegeri libere
Ma ntorc acum la grupul celalalt, din jurul lui Corneliu Coposu. Acolo
au fost foarte multi oameni, n genere cei care fcuser parte din vechiul PN.
Acesta fusese, la noi, partidul cu cel mai mare numr de membri, pn la
scoaterea sa n afara legii, n 1947.
Avusese chiar cai mai mare numr de oameni, ca partid, ' din tot sudestul Europei *
PN a fost, indiscutabil, i partidul cu cel mai mare numr de arestai.
Acest lucru s-a datorat i unui factor suplimentar. Fiind partidul ranilor, avea
un electorat mai constant i o clientela politica mult mai devotata, deci mai
dispusa sa fac sacrificii dect burgezia, n genere mai acomodanta, deoarece
era motivata de interese individuale.
n Ardeal, PN a fost i partidul burgheziei romne

 nainte de 1918 da, dup aceea, burghezia transilvana a trecut la

liberali38. Dar masa covritoare a rnitilor care au intrat la nchisoare erau
rani, inclusiv cei numii chiaburi. Caracterul de masa impersonala al
acestei categorii de deinui a fcut-o sa fie cunoscuta n nchisori sub numele
de fauna rnist. Senatorii, deputaii i minitrii naional-rniti fceau
obiectul constant al derderii intelectualilor, care-i fceau o placere din a le
pune n evidenta incultura i lipsa de acuitate mintala. ranii au fost deci
baza PN i lor li se datoreaz reputaia de drzenie i de tenacitate pe care
acest partid a dobndit-o n anii comunismului. Pe Corneliu Coposu l-am
cunoscut personal, am avut amndoi domiciliul forat n acelai sat. Acest
lucru a fost unul din motivele pentru care am intrat n acest partid i nu n al
d-lui Radu Cmpeanu, pe care-l cunoteam de la Paris. Nu l-am mai vzut pe
Corneliu Coposu din 1963 pn n 1990. La Clmui, personalitatea sa nu
impresionase pe nimeni. Nu fcea parte din oamenii culi, demni de interesul
grupului nostru de tineri provenii dintr-un mediu instruit, care buserm cu
sete tot ceea puteam nva de la oamenii interesani pe care-i ntlniserm la
nchisoare. Pe atunci, Coposu nu se debarasase de provincialismul mic burghez
de factura transilvneana, nici de sectarismul naional-rnist ntru nimica
mai putin agasant dect cel legionar prin felul de a aduce totul la spuza sa i
de a reduce totul la unghiul optic al propriei prisme politice.
n domiciliul forat, din discuiile pe care le aveam cu el, reieea ca
toat istoria Romniei o fcuser naional-rnitii. Ba nici mcar ei: numai
Maniu! Este drept ca nu cdea n ridicolul pe care-l atingeau n aceasta privin
regretaii Liciniu Faina sau Ion Marinache, pe care-i citez pentru ca noi,
studenii, i erijasem n modele caricaturale, desi, n ciuda mediocritii lor mic
burgheze, erau nite bravi lupttori anticomuniti care meritau tot respectul
nostru, n schimb, spre deosebire de majoritatea comilitonilor sai de peste
Carpai, Coposu nu era tributar sectarismului unit, adoptnd fata de spinoasa
chestiune a obedientelor apostolice a romnilor aceeai atitudine neleapt pe
care a afiat-o public dup 1989, cnd s-a afirmat ca om politic de dimensiune
naional. Deci, Corneliu Coposu, care nu prea dotat cu o mare cultura, i la
prima vedere prea chiar un om ters, a dobndit n cursul celor 26 de ani ct
nu-l mai vzusem caliti politice care mi apreau cu att mai remarcabile cu
ct i eu devenisem mai exigent. Devenise un politician abil si, n comparaie cu
competitorii sai de pe scena politica, inclusiv cei din propriul partid, poseda o
indiscutabila cultura politica, n plus, impunea printr-o anumit inuta i
lucrul pe care-l preuiam cel mai mult n tara noastr dominata de mitocani
cu pretenii, i fcea imediat impresia unui domn, chiar daca politeea lui era
putin obsecvioasa. Cred ca abilitatea sa o depea pe a lui Maniu, a crui
iscusina era dup cum reiese din relatrile tuturor celor care au avut de a

face cu el limitata de iezuitismul greco-catolic. Probabil ca aceasta aptitudine

tactica, de calculator, s-a datorat pasiunii sale pentru jocurile de cri: am
cunoscut juctori de bridge de toate vrstele i din toate mediile sociale care lau ntlnit ntre 1970-1989 n cele mai neateptate locuri unde se ntlneau cei
pasionai de acest joc. Ceea ce a i-a conferit lui Coposu rolul politic de dup
1989 a fost mai ales calitatea sa de colaborator apropiat al lui luliu Maniu.
Cnd spun apropiat ma refer la sensul fizic al cuvntului, caci n-a fcut parte
dintre sfetnicii sai, nici dintre principalii sai asisteni politici (Alexandru de
Gattenburg, fraii Maldarescu, etc.). Fiind nsa cel mai tnr dintre secretarii
lui era cel mai disponibil si, de aceea, cel mai des lng el ntr-o faza de declin a
capacitilor sale, cnd asistenta fizica i devenise indispensabila. Liderul
naional-rnist suferea deja de anemia pernicioasa care avea s-l doboare i
aceasta boala l adusese ntr-o stare de dependenta pe care tnrul Coposu l
ajuta s-o fac suportabila.
Datorita staturii voinice pe care o avea n tineree, Coposu fusese, din
cte mi-a spus personal, eh iar garda de corp a lui luliu Maniu
Da, aa am aflat i eu de la rudele mele care au lucrat cu la ceea ce se
numea pe atunci ieirea separata a Romniei din rzboi. A fost deci un martor
calificat al unei serii ntregi de aciuni i de contacte pe care Maniu le avusese
ntre 1940 i 1947. Printre altele as aminti conciliabulele care au avut loc n
vara i toamna lui 1943, la Buftea, proprietatea lui Barbu Stirbey, fratele
bunicii mele. Coposu venea cu Maniu, dar nu lua parte la discuii, care se
desfurau ntr-un cadru strict confidenial: se plimba prin parc, fuma, i se
servea o cafea i apoi pleca cu seful sau napoi la Bucureti. Nu participa nici la
reuniuni care priveau doar ierarhia partidului organizate oarecum
conspirativ pentru ca partidele erau formal, recte numai de forma, interzise
de Antonescu i se ineau acas la cte unul din prietenii lui Maniu: Aurel
Leucutia, Mihai Popovici, Nicolae Polizu-Micsunesti. Dintre naional-rnitii
care au supravieuit perioadei de exterminare, Coposu a fost fara ndoiala acela
care a tiut sa preia aura lui luliu Maniu i s-o proiecteze asupra partidului
Militanii au ajuns sa transpun autoritatea lui Maniu asupra persoanei lui
Coposu, care astfel a devenit liderul cvasinecontestat al. PNTCD-ului. Corneliu
Coposu a avut mari merite dar i cteva mari defecte, crora li se datorete
actuala situaie din partid. Am sa ma refer mai nti la merite. Coposu a neles
dup mineriade ca nu se poate negocia cu neocomunitii, deci ca nu se pot face
compromisuri cu puterea postdecembrista. Ca i pentru Exil, pentru el
subsistau, dup 1989, doua Romnii incompatibile i ireconciliabile: cea
adevrat i eterna reprezentata n continuare de Rezistenta Anticomunista
care luptase pentru ea i cea de impostura, produsul puterii strine ai carei
mandatari sunt Iliescu, Roman & Cie., adic fetele care asigura perenitatea ex-

PCR. Aceste doua puncte de vedere au constituit singurele lucruri asupra

crora Cornel Coposu i Ion Raiu s-au neles ab initio, total i pn la sfrit.
n discuiile private pe care le aveam la el acas, Corneliu Coposu mi-a
spus n repetate rnduri ca nu se poate pune absolut nici o baza n cuvntul
comunitilor i al neocomunitilor: acetia pot promite orice i a doua zi vor
nclca, cu cinism, cele promise. Dup Corneliu Coposu, singura modalitate de
a trata cu comunitii era intransigenta, cu care, trebuie sa spun, i eu eram
perfect de acord.
Este nc unul din motivele pentru care am ales sa ma nscriu n
PNCD. Dar era intransigent numai pe planul principial, nu i n privina
purtrii oamenilor, fata de care adopta o atitudine fcut dintr-un amestec de
pragmatism prost plasat i de cretinism greit neles, care aveau sa coste
foarte scump partidul. Roadele acestei atitudini sunt nconjurarea lui cu
colaboratori care s-au dovedit nite nuliti patente i infiltrarea organelor de
conducere a partidului, la nivel central i local, cu activiti PCR i securiti.
Prima data cnd a venit n strintate, la Munchen i la Paris, n Martie 1990,
Corneliu Coposu ne-a declarat ca era n continuare urmrit de acelai colonel
de Securitate care pn la 22 Decembrie 1989 l chema periodic sa dea
declarai. Coposu ne-a spus ca acest personaj era un om civilizat, cu bune
maniere i doctorat n drept, n Februarie 1990 acest colonel de Securitate a
venit s-i spun: Domnule Coposu, n toi anii n cursul crora v-am
supravegheat i v-am pus ntrebri despre diverse lucruri, va rog sa ma credei
ca nu am fcut-o ca sa va persecutam sau ca sa va intimidam. Dar, cnd nu
exista libertatea presei i nu se poate constitui ceea ce se cheama opinia
publica, singura posibilitate de a msura variaia tendinelor i a lua
temperatura strii morale a populaiei, este sa supui la interogatoriu anumite
persoane pe care le consideri reprezentative pentru grupul social care te
preocupa. Acest colonel de Securitate a continuat (ne-a spus Coposu) cu o
punere n garda ct se poate de clara: Fiindc de cnd ne vedem mi-ai devenit
simpatic i pentru ca respectul meu fata de Dumneavoastr este sincer, mi-ar
prea rau ca acum, la btrnee, sa avei o noua decepie. De aceea, vreau sa va
previn ca, att n parlament, ct i n guvern nu vor intra dect cei pe care i
vom desemna noi, iar opoziia nu se va mica dect n limitele pe care noi i le
vom stabili. O observaie pe care am corelat-o, mai trziu, cu principiul lui
Tismneanu, la care ati observat ca ma refer mereu. Cnd ne-a relatat faptul,
Corneliu Coposu i-a atribuit un caracter de bluf: tia nu se lsa nici acum de
diversiune, ncearc n continuare sa ne intimideze
Nu stiu daca le-a intrepretat numai ca fiind un bluf, pentru ca n
Aprilie 1990 a stat de vorba cu mine despre acest subiect i mi-a spus ca are
date clare asupra faptului ca alegerile vor fi falsificate, cum vor fi falsificate i

cu ct va pierde PNCD alegerile. Rugndu-m sa scriu un articol pe aceasta

tema, am publicat pe pagina ntia a oficiosului Dreptatea articolul Spre
falsificarea alegerilor. Acest articol a strnit reacia furibunda a stafului FSN,
care a decis sa ma execute, n plus, PNTCD-ul a fost acuzat ca i pregtete
nfrngerea n alegeri (sic!).
n timpul acestei prime vizite, Corneliu Coposu a luat contact cu
cretin-democraii din Germania i cu partidele de centru-dreapta din Frana,
i acest lucru, cred eu, i-a dat elanul extraordinar
Pot sa spun chiar o a doua tineree care i-a marcat ultimii ase ani
din viaa. A renviat redescoperind libertatea i pasiunea pentru politica.
Coposu a crezut ca va renate rapid o Romnie adevrat, tot mai
asemntoare cu cea de dinaintea dominaiei sovietice. Dar au urmat campania
electorala i Piaa Universitii, au venit alegerile, cu rezultatele cunoscute, i
sinistra mineriada din 13-15 Iunie 1990
Ce sens a avut, dup prerea dumneavoastr, mineriada din Iunie
1990?
A fost ultima din seria loviturilor de for prin care a fost impus
actualul regim politic. Opoziia democratica trebuia intimidata i redusa la
tcere, ca sa fie definitiv eliminata de la reorganizarea statului. Pe aceasta cale
au fost interzise: dezbaterea publica a instituiilor politice i discutarea
proiectului de constituie al FSN-ului, cruia nu trebuia s-i fie opusa nici o
alternativa, n toamna lui 1990, imediat dup ce, din iniiativ UMRL
Concret, este vorba de trei universitari din Cluj: d-na Doina Cornea,
primul ei membru din Romnia, d-na Mariana Berinde i d-l Mircea Mihilescu
s-a constituit Formul Democratic Antitotalitar (devenit ulterior CDR),
Comeliu Coposu mi-a marturist ca, ntre timp, se convinsese ca ceea ce-i
spusese colonelul de Securitate nsrcinat cu urmrirea sa, privitor la limitarea
libertii de micare a opoziiei, se dovedise a fi o realitate
Trebuie sa repet, de acest lucru Comeliu Coposu era contient nc din
martie 1990, primise, probabil tot de la acel ofier de Securitate i cifrele pe
care urma sa le obin PNTCD-ul n alegerile din 20 mai 1990:2,4%
Lucrurile acestea au fost declarate de Cazimir lonescu marelui cotidian
International Herald Tribune, la sfritul lui Martie 1990. Cifrele pe care le-a
dat erau exact acelea ale scrutinului din 20 Mai, ceea ce dovedete ca totul era
bine pregtit dinainte, inclusiv rezultatele alegerilor
n realitate, FSN-ul, mpreuna cu partidele satelite, avea sa obin
aproximativ 80% din totalul locurilor din parlamentul bicameral. Corneliu
Coposu tia deci de dinainte ce victorie msluit aveau sa obin comunitii,
ma rog, neocomunitii i ce rezultate dezastruoase partidele de opoziie.
Contient fiind de aceste lucruri, Corneliu Coposu s-a hotrt sa retrag

PNTCD-ul din alegerile, care urmau sa aib caracterul unei mascarade. Nu a

reuit sa puna n aplicare planul sau pentru ca, pe de o parte, a fost sabotat
ncontinuu de acest domn numit Radu Cmpeanu, secondat de jalnica sa
echipa de la PNL, iar pe de alta parte, a fost supus unor mari presiuni din
partea administraiei americane (acest lucru mi l-a spus personal Corneliu
Coposu), care nu vedea cu ochi buni retragerea PNTCD-ului din alegeri.
Concret, americanii l-au ameninat, ca daca va retrage partidul din alegeri, pe
viitor administraia americana se va dezinteresa complet de acest partid,
conslderndu-l inexistent
Tocmai la aceasta retragere vroiam sa ajung. Am sa fac acum o
precizare istorica: n zilele de 10 i 14 Mai 1990, Coposu nefiind n Bucureti,
sau nevrnd sa se arate, am adunat la sediul PNCD pe conductorii tuturor
partidelor anticomuniste al cror candidat la preedenie era Ion Raiu. Toate
acestea le-am fcut aproape singur, acoperindu-mi iniiativa prin cauiunea dlui Diaconescu care a subscris imediat la ea i s-a ostenit personal s-i adune
pe cei a cror semntura era necesara. Am redactat o declaraie comuna, n
care artm ca, avnd n vedere condiiile inacceptabile n care se desfoar
campania, toate partidele semnatare se retrag unilateral din alegeri, nsa, ca sa
fie operanta, recte pentru a-l lsa pe Iliescu sa fie candidat unic, retragerea
propriului nostru candidat trebuia sa fie concomitenta cu retragerea lui Radu
Cmpeanu.
Altfel retragerea unilaterala a candidatului PNCD nu avea nici un
sens; daca nsa se retrgea i Radu Cmpeanu, Ion Iliescu ar fi candidat singur
si, ales n aceste condiii, nu ar ti avut nici un fel de legitimitate n Occident!
Exact! Amndou aceste reuniuni au euat din cauza refuzului d-lui
Cmpeanu personal, de a adera la aceasta micare tactica.
Prin ce au fcut atunci, n mai 1990, Partidul National Liberal i Radu
Cmpeanu n special, vor purta venic o grea rspundere, deoarece n aceste
momente cruciale pentru destinul Romniei, s-au aliat practic cu comunstii,
ipotecnd pe multe decenii viitorul tarii. Dar nu a fost prima trdare a
liberalilor i fara ndoiala nici ultima
Ati vorbit cndva de presiunile americane care au fost exercitate
asupra PNTCD-ului i personal asupra lui Corneliu Coposu. Mi-a vorbit i mie
de ele, dar numai n toamna, mult dup alegeri. Vreau sa precizez nsa ca, n
1990, americanii nu au sprijinit sub nici o forma PNTCD-ul.
n februarie 1990, Corneliu Coposu m-a rugat sa asist la ntrevederea
sa cu un senator american. Acesta, un biat tnr de 38 de ani, era, ca mai toi
senatorii americani, total strain de realitile din Romnia. Intrnd n camera
unde se afla preedintele PNCD, l-a felicitat pe acesta, pentru restaurarea
democraiei n Romnia (sic!). Corneliu Coposu i-a rspuns: Domnule

senator, nu avei de ce sa ne felicitai, pentru ca n Romnia nu avem nici o

democraie, ci doar dictatura mascata a comunitilor, care acum i spun
fesenisti
Printre meritele incontestabile ale lui Corneliu Coposu se numr i
faptul de a fi meninut unitatea Conveniei Democrate. Att timp ct a fost
destul de viguros pentru a o conduce el nsui, n-au existat tendine centrifuge,
nici cochetri ale formaiunilor din Convenie cu partidele neocomuniste.
Este corect, pentru Romnia, termenul de neocomuniti? Eu
personal sunt de prere ca tot comuniti pur i simplu trebuie sa le spunem?
Neocomuniti, n sensul ca sunt nite comuniti renovai. Noutatea
consta n faptul ca accepta competiia deschisa ca regula a luptei pentru putere
i a eficacitii economice. Ati observat, ca i mine, ca, de fapt, se prefac numai
ca s-au schimbat. Dar despre redefinirea lor, care nu este doar semantica, va
propun sa vorbim, d-le Valenas, putin mai ncolo, cnd vom discuta despre
poziia lui Coposu fata de comuniti. Deci, m-am referit la meritele regretatului
Corneliu Coposu, dintre care cel mai mare a fost acela de a fi intuit ca ntre
democraie i totalitarism nu poate exista compromis! Ca urmare a acestei
poziii principiale, el a fost perceput de opinia publica drept un om politic
intransigent.
Spre sfritul vieii curmate prematur daca ne gndim la ceea ce ar fi
nsemnat prezenta lui pentru evoluia situaiei politice de dup 1996 a fost
apreciat de majoritatea populaiei din Romnia ca singura personalitate politica
avnd o coloana vertebrala dreapta. Probabil ca amintirea lui Corneliu Coposu
a fost motorul ctigrii alegerilor de ctre Emil Constantinescu i (parial) de
CDR, n Noiembrie 1996 De fapt, odat cu Corneliu Coposu a disprut i
ultimul om cu o statura politica verticala, urmaii lui dovedindu-se nite
pigmei
n mare parte sunt de acord cu dumneavoastr. As mai aduga nsa
ceva: d-l Emil Constantinescu i Convenia au fcut capital politic din moartea
lui Corneliu Coposu i l-au folosit n campania electorala din 1996. Dovada ca
populaia Romniei a votat emoional, n amintirea celui care a fost Corneliu
Coposu, este ca imediat dup anunarea rezultatului alegerilor, cnd
preedintele proaspt ales a fcut turul Capitalei ntr-un automobil de culoare
alba, peste tot s-a strigat Coposu! Coposu!, nu Constantinescu!, nici
Emil!.
Probabil ca atunci d-l Constantinescu scrnea din dini
Ca sa fim oneti fata de cititori, va trebui sa ne referirri acum i la
greelile fcute de Corneliu Coposu. Preedintele Coposu nu era un organizator,
nu se pricepea deloc la oameni i era foarte sensibil la maguieala

 Eu, care am fost un apropiat de familia domniei sale, mrturisesc

sincer ca nu am observat acest lucru
Acest defect era luat tot de la luliu Maniu, care i el guverna partidul
n secret, cu un cerc de oameni ce-l adulau, ale cror competente i integritate
erau foarte discutabile. Remarca aparine d-lor Ion Diaconescu i rposatului
Emil Ghilezan, spre a cita numai opinii din conducerea partidului. Acest lucru
a fost adevrat i pentru Corneliu Coposu, l-am observat eu nsumi i destula
vreme pentru a-mi face o prere bine ntemeiata. Ct timp a fost valid, nu s-a
cumprat o coala de hrtie sau un timbru postai n PNCD fara ca el sa
semneze bonul de casa! Ctre sfritul vieii, devenise prizonierul unui grup
de curteni i de asisteni comuniti i chiar securiti. Acetia, cntndu-i n
struna i flatndu-l, denunndu-i pe unii i pe alii ca i-ar slabi autoritatea,
dar i ptrunznd n intimitatea sa, adic punndu-se bine cu surorile sale,
sub pielea crora s-au vrt satisfcndu-le dorinele ori fcndu-le diverse
servicii, au reuit s-l izoleze de restul partidului, n ultimele luni ale existentei
sale, respectivii comuniti luau decizii n locul lui, accesul lor n casa Coposu
unde ddeau buzna sub tot felul de pretexte ngduindu-le sa dea de neles
sau chiar sa afirme ca deciziile fuseser luate de el nsui, ceea ce era, n
general, neadevrat. Am putut verifica acest lucru, avnd chiar ocazia s-i
prind pe aceti comuniti i securiti infiltrai n PNCD cu falsuri i recurgnd
la efraciuni.
La ce persoane va referii, cnd vorbii de comuniti infiltrai n
PNCD?
Printre captatorii bunvoinei i a ncrederii, ba chiar i a libertii
de micare a lui Coposu figureaz, n ordinea importantei lor, d-l Mircea
Ciumara, un pseudoeconomist, care a obinut diplomele cu care se flete prin
activismul politic i poziia la Institutul de Economie Mondiala (nsui titlul
acestui institut este gritor!) prin nrudirea cu nomenclatura comunista.
Revelator pentru ataamentul lui Mircea Ciumara la valorile
comunismului este participarea sa la nmormntarea unui fost membru al CC
al PCR, loan Totu, care s-a sinucis prin 1992. Mircea Ciumara i pastra o
venic recunotina, pentru ca acesta l primise n PCR.
Asta confirma trecutul d-lui Ciumara. Oricum avea o poziie
privilegiata pn n 1989, gratie relaiilor sale de familie. Sora sa era mritat
cu fiul unor comuniti, deja colaborator al Securitii la liceu, care a devenit n
1990 purttorul de cuvnt al guvernului Roman i a fost identificat ca agent
sovietic de ctre serviciile de contrainformaii ale unor state din NATO, atunci
cnd a fost numit sa reprezinte Romnia la BERD, n 1992. Sotia d-lui Ciumara
este fiica unui membru al CC al PCR care, n momentul schimbrilor din
Romnia, s-a instalat n Germania Federala pentru a nu risca sa fie tras la

rspundere. Al doilea adulator promovat de Coposu, d-l Ulm Spineanu, nu este

nrudit cu cercurile conductoare ale PCR dar este fiul unui general MAI i a
avut o poziie obinut gratie prieteniei cu fiii lui Ceauescu. Tot un
pseudoeconomist semiintelectual, el este aparent mai savant dect Ciumara
pentru ca a fcut eroarea sa scrie o serie ntreaga de cri, nsa, nu este nevoie
sa fi un specialist n materie, nici medic psihiatru, ca s-i dai seama ca proza
d-lui Spineanu tine mai mult de grave tulburri de personalitate dect de
impostura intelectuala. Unii din consilierii strini ai guvernului Ciorbea mi-au
spus ca, desi pretinde ca a fcut un MBA sau un doctorat de business
administration la Boston, d-l Spineanu nu vorbete englezete i are nevoie de
interpret pentru a comunica cu interlocutorii anglofoni
Dar d-nii Ciumara i Spineanu cum au ajuns n PNCD?
Ajungem acum la mna proasta pe care o avea Coposu n alegerea
oamenilor. Un anumit conformism mic burghez motenit de la unguri, frecvent
la transilvnenii din generaia sa, l fcea sa fie epatat de titluri. Apoi, ca multi
intelectuali desi nu confunda ca ei instruciunea cu cultura investea
calitatea de specialist cu virtui magice. Credea ca meseria nu este o
deprindere ci o calitate personala, l impresionau titlurile universitare. Aceasta
specificitate ardeleneasca, potrivindu-se cu pretenia scientista a comunismului
ale crui dogme i superstiii erau impuse prin fraze stereotipe de genul este
tiinific dovedit ca. s-a ncetenit i la Bucureti. Cum a ajuns sa afle de cei
doi domni? La sfritul lui Februarie 1990, problema alctuirii unui program n
vederea alegerilor a pus n evidenta nevoia PNTCD-ului de a dispune de nite
economiti care sa puna la punct un plan de reforme economice. Partidul
nedispunnd de astfel de competente, Coposu a vorbit la stnga i la dreapta.
Eu, care am fost un apropiat de familia domniei sale, mrturisesc
sincer ca nu am observat acest lucru
Acest defect era luat tot de la luliu Maniu, care i el guverna partidul
n secret, cu un cerc de oameni ce-l adulau, ale cror competente i integritate
erau foarte discutabile. Remarca aparine d-lor Ion Diaconescu i rposatului
Emil Ghilezan, spre a cita numai opinii din conducerea partidului. Acest lucru
a fost adevrat i pentru Corneliu Coposu, l-am observat eu nsumi i destula
vreme pentru a-mi face o prere bine ntemeiata. Ct timp a fost valid, nu s-a
cumprat o coala de hrtie sau un timbru postai n PNCD fara ca el sa
semneze bonul de casa! Ctre sfritul vieii, devenise prizonierul unui grup
de curteni i de asisteni comuniti i chiar securiti. Acetia, cntndu-i n
struna i flatndu-l, denunndu-i pe unii i pe alii ca i-ar slabi autoritatea,
dar i ptrunznd n intimitatea sa, adic punndu-se bine cu surorile sale,
sub pielea crora s-au vrt satisfcndu-le dorinele ori fcndu-le diverse
servicii, au reuit s-l izoleze de restul partidului, n ultimele luni ale existentei

sale, respectivii comuniti luau decizii n locul lui, accesul lor n casa Coposu
unde ddeau buzna sub tot felul de pretexte ngduindu-le sa dea de neles
sau chiar sa afirme ca deciziile fuseser luate de el nsui, ceea ce era, n
general, neadevrat. Am putut verifica acest lucru, avnd chiar ocazia s-i
prind pe aceti comuniti i securiti infiltrai n PNCD cu falsuri i recurgnd
la efraciuni.
La ce persoane va referii, cnd vorbii de comuniti infiltrai n
PNCD?
Printre captatorii bunvoinei i a ncrederii, ba chiar i a libertii
de micare a lui Coposu figureaz, n ordinea importantei lor, d-l Mircea
Ciumara, un pseudoeconomist, care a obinut diplomele cu care se flete prin
activismul politic i poziia la Institutul de Economie Mondiala (nsui titlul
acestui institut este gritor!) prin nrudirea cu nomenclatura comunista.
Revelator pentru ataamentul lui Mircea Ciumara la valorile
comunismului este participarea sa la nmormntarea unui fost membru al CC
al PCR, loan Totu, care s-a sinucis prin 1992. Mircea Ciumara i pastra o
venic recunotina, pentru ca acesta l primise n PCR.
Asta confirma trecutul d-lui Ciumara. Oricum avea o poziie
privilegiata pn n 1989, gratie relaiilor sale de familie. Sora sa era mritat
cu fiul unor comuniti, deja colaborator al Securitii la liceu, care a devenit n
1990 purttorul de cuvnt al guvernului Roman i a fost identificat ca agent
sovietic de ctre serviciile de contrainformaii ale unor state din NATO, atunci
cnd a fost numit sa reprezinte Romnia la BERD, n 1992. Sotia d-lui Ciumara
este fiica unui membru al CC al PCR care, n momentul schimbrilor din
Romnia, s-a instalat n Germania Federala pentru a nu risca sa fie tras la
rspundere. Al doilea adulator promovat de Coposu, d-l Ulm Spineanu, nu este
nrudit cu cercurile conductoare ale PCR dar este fiul unui general MAI i a
avut o poziie obinut gratie prieteniei cu fiii lui Ceauescu. Tot un
pseudoeconomist semiintelectual, el este aparent mai savant dect Ciumara
pentru ca a fcut eroarea sa scrie o serie ntreaga de cri, nsa, nu este nevoie
sa fi un specialist n materie, nici medic psihiatru, ca s-i dai seama ca proza
d-lui Spineanu tine mai mult de grave tulburri de personalitate dect de
impostura intelectuala. Unii din consilierii strini ai guvernului Ciorbea mi-au
spus ca, desi pretinde ca a fcut un MBA sau un doctorat de business
administration la Boston, d-l Spineanu nu vorbete englezete i are nevoie de
interpret pentru a comunica cu interlocutorii anglofoni
Dar d-nii Ciumara i Spineanu cum au ajuns n PNCD?
Ajungem acum la mna proasta pe care o avea Coposu n alegerea
oamenilor. Un anumit conformism mic burghez motenit de la unguri, frecvent
la transilvnenii din generaia sa, l fcea sa fie epatat de titluri. Apoi, ca multi

intelectuali desi nu confunda ca ei instruciunea cu cultura investea

calitatea de specialist cu virtui magice. Credea ca meseria nu este o
deprindere ci o calitate personala, l impresionau titlurile universitare. Aceasta
specificitate ardeleneasca, potrivindu-se cu pretenia scientista a comunismului
ale crui dogme i superstiii erau impuse prin fraze stereotipe de genul este
tiinific dovedit ca. s-a ncetenit i la Bucureti. Cum a ajuns sa afle de cei
doi domni? La sfritul lui Februarie 1990, problema alctuirii unui program n
vederea alegerilor a pus n evidenta nevoia PNTCD-ului de a dispune de nite
economiti care sa puna la punct un plan de reforme economice. Partidul
nedispunnd de astfel de competente, Coposu a vorbit la stnga i la dreapta,
cernd sa i se recomande nite specialiti. Cei doi amintii i-au fost prezentai
ca economiti de nivel international de ctre miliardarul de carton Tofan, pe
care nu stiu cum de a ajuns s-l consulte. Planurile de reforma pe care le-au
redactat Ciumara i Spineanu au fost traduse, spre a fi prezentate unor
autoriti recunoscute din Europa occidentala. Cei nsrcinai sa discute
proiectele Ciumara i Spineanu cu aceti experi am fost Alexandru Herlea i cu
mine. Rspunsul experilor a czut ca o lovitura de bici: Autorii acestor texte
nu sunt doar nite incompeteni: sunt nite marxiti care n-au neles nici
mcar legile elementare ale economiei de pia! nlocuii-i urgent i aruncai
aceste planuri la gunoi daca nu vrei sa le lsai ntr-un sertar pentru ca
urmaii votri sa aib de ce rde! Nu s-a tras nici o nvtur din lecia
aceasta: n 1992 lucrurile s-au repetat ntocmai! n ciuda celui de-al doilea aviz
defavorabil al autoritilor consultate le fel de abrupte n aprecieri cei doi
nepricepui cu diploma, d-l Ciumara i d-l Spineanu, au fost primii doi minitri
desemnai de PNCD, dndu-li-se ministerul finanelor si, respectiv, al
reformei Diagnosticul pus n 1990 i n 1992 a fost confirmat n 1997 de
experii strini angajai de guvernul Ciorbea i de reprezentanii instanelor
financiare cu care au avut de a face. De aceea au i trebuit sa fie schimbai,
fiindu-le preferat ca interlocutor d-l D. T. Remesun fost contabil-ef de C. A. P!
Dincolo de incompetenta lor, d-nii Spineanu i Ciumara sunt legai de oligarhia
coloniala sovietica: ei nu pot participa la exproprierea acesteia de prerogativele
i situaia materiala pe care le-a acaparat nainte de 1989, fara a-i leza
propriile interese. De aceea, prezenta lor n PNCD i numirea lor n [funciile
pe care le-au avut dup 1996 trebuie privita ca o chezie data de acest partid
nomenclaturii comuniste: Ciumara i Spineanu vor veghea la aprarea
privilegiilor clasei dominante. Proprietile pe care i le-au nsuit n mod ilicit
dup 1990 i fac de altfel vulnerabili la antaj i ajungem din nou la
principiul lui Tismneanu. N-am putut verifica temeinicia unor informaii
care circula de multa vreme n PNCD adic de la scandalul din Mai 1991,
cnd Coposu era s-i piard locul din cauza gravelor nereguli financiare

pentru care i s-a cerut socoteala dup care, aa cum Catarama, Patriciu i
Coraci au fost nsrcinai de ex-Securitate cu finanarea PNL (si cu divorurile
i cu recasatoriile succesive ale fraciunilor acestui partid), Tofan ar fi fost
nsrcinat sa controleze acest partid finanndu-l. Faptul ca cei doi economiti
de baza ai PNCD au ptruns n conducerea acestui partid la recomandarea
lui Tofan, coroborat cu numirea lor n fruntea unor ministere de prima
importanta, n ciuda totalei lor necalificri, constituie indicii de natura sa dea
credibilitate rumorii citate mai naite.
Cine este la urma urmelor acest Tofan, regele cauciucurilor
romaneti (sic!)?
Este i el un miliardar comunist, exact ca i Catarama, Patriciu,
Punescu, Copos i alii, nvrtea bani multi pe vremea lui Ceauescu i i s-a
dat sarcina sa constitue un grup industrial, o ntreprindere care exista deja:
fabrica de anvelope Danubiana, condusa pn n 1990 de o prietena intima a
Ceausescilor, Silvia Coraci.
Mama senatorului PNL care a trecut la partidul d-lui Mgureanu,
Cezar Coraci, omul de maxima ncredere al preedintelui Constantinescu pe
vremea cnd era candidatul CDR! Foarte frumos
Dup cum vedei, n Romnia lucrurile se nvrt n cerc nchis. Tofan
pare sa fi primit de la Securitate sarcina sa finaneze Partidul National
rnesc Cretin Democrat. Alta persoana venita din structurile motenite de la
regimul anterior, dar mai mrunt, este ministrul de interne, care i-a dat
arama pe fata nainte de a-l propune spre decorare pe Ciolpan, asasinul de la
Sighet i omul NKVD-ului, prin rolul pe care l-a jucat n aducerea n partid,
promovarea i propulsarea spre conducerea acestuia a activitilor de partid i a
securitilor ntre care i Vlad Rosea inclusiv prin organizarea de lovituri de
for. Dar exista n PNCD securiti i mai periculoi, i recunoti dup
profesionismul de care dau dovada n folosirea tehnicilor conspirative specific
comuniste incompatibile cu activitatea unei formaii democratice a cror
cunoatere este mrturia clara a trecerii prin colile specializate ale Securitii.
Ei pot fi recunoscui prin singurele lor competente efective delaiunea,
subversiunea i diversiunea, ca mijloace de manipulare i autopromovare, i
prin solidaritatea lor spontana, automata i constanta cu activitii de partid i
cu ceilali securiti infiltrai n PNCD. Unii dintre ei, care ntre timp s-au
dovedit nite fricoi i nite lai, au venit n partid cu false merite de
revoluionari
i au blocat legea Ticu Dumitrescu pe timpul guvernului Ciorbea, cnd
s-au fcut avocaii Securitii,
Fotii deinui politici din urbele unde s-au produs faptele stiu exact ce
s-a ntmplat deoarece lucrurile s-au petrecut sub ochii lor, i-au vzut atunci i

la fata locului pe cei care se lauda acum cu certificate de revolutioar eliberate

cu meniunea a ptruns n localul Securitii n ziua de 22 Decembrie 1989.
n ziua prbuirii lui Ceauescu, oamenii se adunaser n fata sediului
Securitii i ascultau cu tranzistoarele n mna ce se ntmpla la Bucureti, n
momentul exploziei de bucurie care a urmat anunului ca Ceausescii au fugit
cu elicopterul de pe acoperiul CC, toat lumea a vzut deschizndu-se uile de
la balconul Securitii i pe comandantul acestei instituii ieind mpreuna cu
viitorul revoluionar i demnitar PNCD, care a strigat publicului: Fara
violenta! ceea ce, atunci i acolo, nsemna: Cruai-i pe securiti!. Acest
lucru nu s-a ntmplat doar la Ploieti, la Galai i la Constanta Prin urmare,
daca ceea ce afirma aceti domni cu privire la momentul ptrunderii lor n
localul Securitii este riguros exact, domniile lor sunt mai mult dect discrete
n privina felului n care au intrat i a scopului acestei penetrri. Pentru cei
dotai cu un minimum de luciditate politica este evident ca aceti ilutri
anonimi nu erau nite necunoscui pentru Securitate i ca aceasta i-a ales ca
revoluionari pentru a-i servi interesele. Este evident, de asemenea, ca au
ptruns n local ca invitai ai comandantului, cu care au stat probabil la
masa, bnd coniac sau fumnd igarete Kent, n ateptarea momentului n care
situaia era oportuna pentru acreditatarea lor ca revoluionari. Cunoatem
scenariul, de la Solidarnosc care ni I-a comunicat, la Paris n 1990, dup ce a
pus mna pe arhivele politiei politice poloneze i tim ca a fost elaborat de
KGB.
Este un caz banal, diveri torionari, securiti, miliieni i teroriti au
diplome de revoluionari, n general primite de la fabrica de diplome Ion
Iliescu Bebe Ivanovici. Acum Remus Opri este secretar general al PNCD,
fapt ce ma scutete de alte comentarii n plus
Acetia au fost oamenii venii din afara ca sa puna mna pe
conducerea partidului, n rndurile creia au ptruns gratie greelilor fcute de
Coposu n materie de recrutare, verificare, selecionare i promovare a cadrelor.
Cea mai grava eroare a fost desfiinarea fiierului biografic, inut pn n Mai
1991. n fine, nainte de a ajunge la securitii i activitii infiltrai, care
controleaz astzi total forurile conductoare ale PNCD, trebuie sa vorbim de
persoanele care au distrus partidul din interior: Gabriel epelea, Valentin
Gabrielescu, Nicolae lonescu-Galbeni, etc. Pentru ca asta a fost metoda:
promovarea, ntr-un prim timp, a colaboratorilor Securitii, inui i
manipulai prin antaj, pentru a-i plasa n punctele strategice ale organigramei
pe agenii care vor fi activai ntr-un al doilea timp, cnd idioii utili vor fi
aruncai la gunoi. Vicepreedintele i apoi Prim-vicepresedintele partidului,
profesorul Gabriel epelea, nu este o victima a sistemului comunist, ci un mare
beneficiar al acestuia. La data arestrii sale, ca membru al conducerii PN, era

profesor de franceza ntr-un liceu din Bucureti, cu o diploma obinut la Cluj.

n Romnia, cariera pedagogica (de profesor de liceu) era distincta de cea
universitara, adic, daca erai profesor de liceu, nu puteai sa devii asistent,
lector, confereniar i profesor universitar; erau doua filiere care se excludeau
una pe cealalt, n perioada comunista s-a meninut aceasta separaie. Dup
ce a ieit din nchisoare, la care fusese condamnat pentru fapte ce pe vremea
stalinismului constituiau crime grave, acest apropiat al lui Maniu a devenit
confereniar universitar si, atunci cnd s-a nfiinat Universitatea de ia Piteti, a
fost fcut sef de catedra i apoi decan al Facultii. Or, sub regimul comunist,
un decan de universitate fcea parte din nomenclatura!
Sincer sa fiu, nu am mai auzit ca un fost deinut politic, condamnat de
comuniti pentru uneltire mpotriva statului i nalta trdare, sa ajung, fie i
pe vremea lui Ceauescu, decan de universitate
Cariera pe care a fcut-o d-l Gabriel epelea sub regimul comunist
implica, fara discuie, relaii particulare cu sistemul represiv. Comunitii nu
fceau cadouri, trebuia sa le faci concesii ca sa obii ceva de la ei. Pentru cine
fusese clasat ca duman al poporului i avusese parte de o condamnare
politica grava, concesiile deveneau n mod necesar nite importante servicii. Ca
beneficiar al sistemului comunist, d-l epelea este n mod logic i natural
solidar cu oligarhia coloniala sovietica, creia, de altfel, i este asimilabil prin
privilegii, n mod precis, din acest motiv, el nu poate fi solidar cu Rezistenta
Anticomunista al carei portdrapel a fost PN i nu poate, n nici un caz,
subscrie la obiectivele proclamate (nc) de PNCD: restituio n integram care
nsemna expropierea oligarhiei coloniale sovietice, deci a celor crora le este
personal ndatorat; legiferarea punctului 8 al Proclamaiei de la Timioara
care nseamn ndeprtarea aceleeasi categorii i a persoanei sale de la
exercitarea mandatului electoral (cu avantajele aferente), etc. Chiar cnd nu
este explicita, aceasta solidaritate este trdat de reflexe i limbaj. De pilda,
cnd vorbete despre legionari sau despre regimul politic din perioada 19411944, d-l epelea nu se exprima ca noi, romnii, ci cu accent sovietic, folosind
termeni ca fascitii i fascismul antones-cian. Obedienta i solidaritatea i-a
dovedit-o cu asiduitate dup 1989, aducnd n PNCD securiti i activiti
PCR, pe care i-a promovat sistematic n detrimentul anticomunitilor. Pe trm
international, n forurile europene i cretin-democrate, a fcut mereu elogiul
lui Ion Iliescu, n loc de a denuna obstacolele pe care acesta le ridica n calea
restaurrii democraiei, n Parlament a fcut constant jocul formaiunilor
neocomuniste, nclusiv n privina legii Ticu Dumitrescu. Ca preedinte al
comisiei audio-vizualului a mpiedicat concesionarea de unde societilor cu
profil anticomunist si, gratie lui, nu exista nici o televiziune cu adevrat
independenta, adic necontrolata de oligarhia coloniala sovietica. Iar ca sef al

departamentului de studii al partidului a manipulat Congresele i Delegaiile

Permanente prin numrul mare de ageni pe care i-a inclus acestor adunri. Dl Nicolae lonescu-Galbeni care este, naintea d-l ui Remus Opri, centrul
tuturor intrigilor din PNCD, a fcut tot ceea ce a putut pentru a ntri
reputaia de colaborator al Securitii de care se bucura n mediile fotilor
deinui politici. Fcnd parte din comisia SRI a Parlamentului, a fost un
elogiator constant al politiei politice i principalul musamalizator al actelor
teroriste i al aciunilor de diversiune prin care ex-comunistii au instalat
actualul sistem politic, n aceasta calitate a contribuit la camuflarea tuturor
aciunilor criminale ale ex-Securitatii: asasinatele de dup 22 Decembrie 1989;
mineriadele din 1990; operaia Trgu Mure din 15 Martie 1990, etc. Ulterior,
s-a opus cu o ndrjire pasionata adoptrii Legii Ticu Dumitrescu. *
A fost omortorul sef (alturi desigur de liberalul-epi-gramist Mircea
lonescu Quintus) al acestei legi
A promovat sau a validat toate aciunile antistatutare ale comandoului
Sandulescu-Opris-lonescu, de nlocuire prin comuniti i securiti a celor liber
alei n diverse funcii de partid, i s-a folosit n acest scop de brigada de asalt
constituita de securitii din Organizaia Muncitoreasca. Patroneaz toate
intrigile i diversiunile lui Remus Opri.
Poate nici nu este aa de grava calitatea de fost informator al
Securitii, fata de noua calitate pe care i-au luat-o aceste persoane, inclusiv
preedintele PNL, Mircea lonescu-Quintus, de avocai ai fostei Securiti i ale
actualelor servicii secrete
Persoanele care au devenit avocaii fostei (?) Securiti i ai
actualelor servicii secrete (SRI. SIE, SPP, DIM, STS etc.), fie ca au fost nite
ageni n adormire, fie au fost recrutai dup 22 decembrie 1989. As vrea nsa
sa continuu acum cu greelile politice pe care le-a fcut Corneliu Coposu
Una din greelile majore a fost fara ndoiala aducerea i promovarea n
PNCD a d-lui Radu Vasile, descris de toi ca o mare nulitate i un om al
Securitii, probabil ofier acoperit
Asta este foarte uor de afirmat din partea cuiva care nu-l cunoate pe
fostul prim-ministru. Trebuie s-l cunoti pe om ca sa ai o prere despre el.
Altfel rmi tributar judecailor altora i te autodiminuezi. Este prima data
cnd aud ca ar fi securist acoperit. Ca om de finane am lucrat 23 de ani ntruna din cele mai mari bnci
; ale lumii, la departamentul finanelor internaionale pot afirma n
cunotin de cauza ca singurul dintre specialitii PNCD care tie despre ce
vorbete n materie de economie i ceea ce, n teorie, trebuie fcut pentru a
redresa situaia economica, este d-l Radu Vasile. E, de altfel, i prerea

autoritatior strine care au avut de-a face cu minitrii de specialitate ai

guvernelor Ciorbea i Vasile.
Eu l cunosc personal pe d-l Radu Vasile, aa ca fac aceste afirmaii n
cunotin de cauza
Multe personaliti pe care le-a adus Corneliu Coposu n PNCD sau dovedit mari mediocriti, mari nuliti. D-l Vasile nu face parte dintre ele.
Le-a adus el personal sau i-au fost bgate pe gt? Eu nclin spre
varianta a doua
Asta este nr-adevar greu de spus!
A/i/-/vad pe Corneliu Coposu umblnd pe strzi sau prin universiti
i racolnd oameni
Nici nu era treaba lui. N-avea dect s-i creeze un servicu specializat.
Dar nu-i plcea sa delege n tot cazul i lauda mereu pe Ciumara i pe
Spineanu i ne-a acuzat, pe Herlea i pe mine, ca, tiind ca sunt comuniti, nu
vrem sa le recunoatem competenta n domeniul economic. O carenta grava a
gndirii politice a lui Coposu ne este revelata de o butada care-i plcea i pe
care o repeta pn la saietate, fara sa neleag riscul pe care-l comporta, de-a
trece drept demagog sau oportunist: Noi suntem mpotriva comunismului, dar
nu mpotriva comunitilor! Or, realitatea politica ar fi trebuit s-l fac sa
susin exact contrariul. Comunismul nu a existat niciodat: a fost doar una
din minciunile justificatoare ale totalitarismului adic a banditismul erijat n
sistem politic. Dimpotriv, comunitii exista i constituie n continuare chiar
daca astzi, din motive tactice, sunt ntr-o faza de prudenta expectativa cel
mai grav pericol pentru pacea dintre state i cea interna a popoarelor.
Comunitilor nu li se poate acorda nici beneficiul dubiului, nici prezumpia de
inocenta: ei sunt n mod structural delincveni. Bertold Brecht, care era
comunist, scria, n substan, ca a fi comunist nseamn a nu ezita sa mini, sa
furi i sa ucizi. Nu degeaba se flesc comunitii ca i national-sociafistii de
altfel ca sunt urmaii iacobinilor, inventatorii banditismului politic!
Corneliu Coposu mi-a spus de mai multe ori ca este aberant, imoral i
contraproductiv sa fie eliminai nite oameni din PNCD i din viaa politica a
Romniei, pe motiv ca au fost membri ai PCR, sau chiar au avut funcii relativ
mrunte n acest partid
Dar, pe de alta parte, la Congresul din Septembrie 1991, cnd s-a
discutat statutul PNCD, Corneliu Coposu nu s-a opus moiunii propuse de
subsemnatul votata n unanimitate care stipula ca persoanele care au
exercitat rspunderi n PCR i care au fcut parte din aparatul represiv
comunist nu pot candida la funcii de conducere (n PNCD). Sa trecem acum
la alt personaj care s-a dovedit, cu timpul, a fi un securist infiltrat n acest
partid. Cnd Coposu mi-a vorbit urt de Dudu lonescu care efectua atunci un

stagiu n Statele Unite i-am amintit ca el nsui l-a adus n partid i ca fcuse
parte din grupul celor civa iniiai care-l nsoiser cnd s-a dus sa nscrie
partidul la tribunal, n 26 Decembrie 1989, daca nu ma nel. Asta-mi spusese
chiar lonescu, pentru care am avut foarte multa simpatie, deoarece era simplu,
prietenos, prea spontan i ddea impresia ca e sincer. Coposu mi-a confirmat
prezenta lui la tribunal n momentul nscrierii partidului, dar a negat categoric
ca l-ar fi vzut mcar pn atunci, susinnd ca fusese adus n PNCD de Liviu
Petrina i Iftenie Pop.
Foarte interesant
ncercnd sa clarific chestiunea, I-am ntrebat pe Iftenie Pop despre
care eu am convingerea ca a trecut de partea cealalt, sincer, definitiv i
complet daca lucrurile stau aa cum mi-a spus Coposu. Pop mi-a rspuns ca
nu: Dudu lonescu nu fcuse parte din cercul lor i nu-l cunoscuser pn la 26
Decembrie 1989. Faptul ca nu fcea parte din niciunul din grupurile
menionate denota ca Dudu lonescu era un infiltrat, adic trimis de undeva n
PNCD: nu avea cum, altfel, sa tie, n acel moment de confuzie generala, cu
dezordinea care domnea, ca atunci se nscria la tribunal acest partid. Ceea ce
mi-a confirmat ulterior aceasta deducie au fost nendemnaticele intervenii pe
care acest personaj le-a fcut n favoarea unor securiti dovedii i a unor ageni
infiltrai n PNCD. Faptul ca a fcut-o uneori n detrimentul propriei lui poziii
este o dovada suplimentara n acest sens: nseamn ca este inut de o
disciplina i executa ordine. Am asistat de cel putin doua ori la astfel de
inteventii: atunci cnd a fost demascata d-na Haika, o securista care se
infiltrase pe baza unei biografii falsificate n secretariatul lui Coposu, i cnd a
ncercat sa muamalizeze tentativa de spargere a lui Rosea, a carei principala
victima fusese chiar el. Cu puine luni nainte fusesem martor la manipularea
de ctre Dudu lonescu a scrutinului de la Organizaia Muncitoreasca, cnd l-a
propulsat pe Rosea n fruntea ei. Deasemenea, rolul pe care mpreuna cu Opri,
Rosea i Sandulescu l-a jucat Dudu lonescu n operaiile de comando de fiecare
data cnd echipa liber aleasa la conducerea unei organizaii locale trebuia
nlocuita printr-un grup de ex-securisti sau foti activiti de partid.
Singura modalitate practica de a depista oamenii Securitii, n lipsa
accesului la dosare, este comportamentul lor dup 22 Decembrie 1989.
Cteodat acest comportament spune totul De cnd Constantin Dudu
lonescu a propus amnistierea celor care au tras n populaie n Decembrie
1989, eu nu mai am nevoie sa vad dosarul domniei sale! Pentru mine lucrurile
sunt foarte clare.
Ce spunei dumneavoastr este confirmat de propunerea pe lista celor
care trebuiau decorai de Preedintele Constantinescu a fostului comandant al
nchisorii Sighet, adic tocmai a ucigaului elitei politice romneti n frunte cu

luliu Maniu! Rmn la convingerea ca, din pcate, Corneliu Coposu nu a tiut
sa asigure continuitatea partidului prin atragerea de oameni tineri verificai,
capabili sa duca mai departe crezul i lupta acestuia
Sa nu uitam ca n ultimul an i jumtate al vieii sale Corneliu Coposu
a fost grav bolnav, a stat mai mult n Germania, aa ca nu este corect sa i se
reproeze doar lui politica greit de cadre
Era un motiv n plus pentru a delega aceasta sarcina altei persoane! n
1993 am ncercat, cu sprijinul senatorului Ion Lup, sa organizez nite cursuri
de iniiere pentru tinerii deputai PNCD, care nu aveau nici cele mai vagi
noiuni despre domeniile ce fac obiectul dezbaterilor parlamentare. Am vrut sa
le dau cteva noiuni elementare de drept public, sa le explic ce este un buget,
ce cuprinde balanta de plati, etc. La aceste cursuri au venit Dudu lonescu,
Remus Opri, Ion Murean, Valentin Argeanu i nc vreo doi al cror nume
nu mi-l mai amintesc. Opri nu a stat niciodat mai mult de zece minute; avea
ntodeauna ceva mai important de fcut drept scuza pentru a pleca. De cnd
Corneliu Coposu mi-a dovedit ca ascensiunea lui n partid se datora
supravegherii i denutarii colegilor, am dobndit convingerea ca Opri venea
numai pentru a raporta sefului sau de atunci cine frecventa cursurile mele.
Singurul care, ntr-adevr, a ncercat sa nvee ceva i care se comporta civilizat
a fost actualul ministru al agriculturii, Ion MureaN. i Dudu lonescu a
ncercat sa nvee, dar obiceiurile rele ale trecutului i vechile lui legturi erau
mai puternice la el dect dorina i putina de a se schimba. Privind
retrospectiv, nu sunt convins ca d-l Coposu a privit cu ochi buni aceasta
activitate. S-ar putea ca cei care mi-au spus ca activitatea mea pedagogica l
deranja pentru ca i se spunea sau i se prea ca pe aceasta cale i diminuez
autoritatea sa fi avut dreptate, n tot cazul, reacia pe care a avut-o cnd am
propus un statut alternativ tinde sa justifice aceasta bnuial.
Revenind la boala lui Cornelia Coposu, el a stat luni de zile, n doua
reprize (n 1994 i respectiv 1995) n aa-zisa clinica a dr-lui Minat Baican
(Baican), care numai specialist n oncologie nu este. De ce s-a internat Corneliu
Coposu n clinica acestui doctor, despre care se tie ca a pus mna pe arhiva
revistei Stindardul, pe biblioteca i actele personale ale lui Ion V. Emilian, n
1985?
Vrei sa spunei a fost nsrcinat sa puna mna, deoarece este
evident ca arhiva a fost recuperata de Securitate! Corneliu Coposu a fost dus n
clinica doctorului Baican, inut la secret i total izolat. Doctorul Baican i
cedase telefonul sau mobil, dar nu ddea numrul dect cui i convenea lui,
stabilind astfel cu cine are voie sa vorbeasc Coposu. Am fost la fata locului sa
vad ce se ntmpla i am constatat ca, de fapt, Corneliu Coposu se gsea ntrun fel de arest la domiciliu. Mai era o persoana care decidea programul

arestatului: oferul lui Corneliu Coposu, Misu Barcan, a crui apartenenta la

Securitate era notorie. D-na Wenckec, vara Arlettei Coposu, la care seful PNCD
trgea cnd se ducea la Geneva, i-a spus de fata cu mine: -Cornele sa nu mi-l
mai aduci pe securistul asta-n casaf Doctorul Baican a sponsorizat
tratamentul lui Coposu, dar nu I-a ngrijit el nsui, neavnd competenta sa o
fac.
De ce aceasta generozitate suspecta?
n orice caz, Baican i-a asigurat lui Corneliu Coposu gzduire, pentru
ca ceea ce costa mai mult n Germania este ziua de spital. Coposu nu a fost
spitalizat, ci a fost inut n clinica lui Baican, sau n vila lui, unde i se fcea un
tratament ambulatoriu deplasndu-se, fie medicii specialiti la cptiul
sau, fie el la clinicile de specialitate unde i putea fi ngrijita boala de care
suferea, cancer! A plmni, tratament care a fost furnizat cu titlu graios, pe
baza reciprocitii serviciilor dintre medici. Baican a oferit doar casa, masa i
deplasri. i mai asigura i izolarea de restul lumii. D-na Ana Blandiana mi-a
spus ca, percepnd i d-sa aceasta izolare, l-a prevenit pe Dr Baican ca, daca
nu i se da voie imediat sa comunice cu Coposu, la ntoarcerea n Romnia va
declara presei ca acesta este inut prizonier n clinica doctorului Baican
Dubiul l indica pe doctorul Baican ca era probabil omul SRI-ului, adic al lui
Mgureanu, dar probe directe nu avem. In afara de ceea ce a fcut pentru
recuperarea arhivelor lui Emilian i de ngrijirea lui Coposu, mai este un
indiciu: insistenta cu care se vra n toate iniiativele romaneti i asocierea cu
oameni de multa vreme identificai de noi ca ageni ai Bucuretilor, doctorul
Mircea-Alexandru Munteanu, etc.
Pentru a face o precizare istorica, menionez ca eu am putut intra n
legtur telefonica cu Corneliu Coposu, n clinica sau casa acestui doctor
Baican (Baican), numrul de telefon mobil alocat preedintelui PNCD
primindu-l de la una din surorile sale, aflate la Bucureti. Cu aceasta ocazie,
am luat un lung interviu, publicat imediat pe prima pagina din Evenimentul
Zilei. Acest interviu a strnit reaciile furibunde ale lui Adrian Nstase, Nicolae
Mano/eseu i Sergiu Cunescu, ultimii doi somndu-l literalmente pe
preedintele PNCD sa revin imediat n tara spre a dezmini acest interviu
(fapt pe care Corneliu Coposu, cu eleganta sa obinuit, nu l-a relevat!), n caz
contrar, PSDR i PAC prsind Convetia Democrata, fapt pus n aplicare doua
luni mai trziu Revenind nsa la situaia medicala a regretatului Corneliu
Coposu, era evident ca un om cu luciditatea i raiunea lui tia ca boala sa este
incurabila i ca nu mai are mult de trit, n aceste condiii, cum a vzut el
succesiunea sa? Un testament scris nu a lsat, aa ca intram n domeniul
supoziiilor

 Nu cred ca problema succesiunii l-a lsat indiferent pe Corneliu

Coposu. Fapt este nsa ca nu s-a preocupat de ea, n sensul ca nu a ncercat
s-l desemneze, sau s-l indice pe cel care, dup prerea lui, ar fi fost cel mai
demn s-i urmeze la efia PNCD. De asemenea, nu a fcut nimic pentru a
limpezi atmosfera de intrigi din jurul lui, pentru a-i constitui mcar un statmajor credibil, pe care s-l lase motenire celui care avea s-l nlocuiasc la
conducerea partidului. Era bolnav, obosit i nu mai avea nici energia, nici
autoritatea, nici luciditatea necesara.
~ln ultimul interviu pe care mi l-a acordat, n noiembrie 1994, din
clinica (sau casa) dr-ului Baican, Corneliu Coposu i-a exprimat totala sa
ncredere fata de Ion Diaconescu, inclusiv fata de modul n care gira afacerile
partidului, n lipsa sa. Cu alte cuvinte, cred ca dar totui este o pura
speculaie Corneliu Coposu ar fi fost mulumit daca succesiunea partidului va
merge firesc si, dup dispariia sa, ar fi urmat Ion Diaconescu, ceea ce s-a i
ntmplat
Teoretic, lucrul acesta mi se pare adevrat. Dar mai este un adevr, n
momentul n care devenise evident ca Coposu nu mai avea mult de trit, diverse
persoane din PNCD au nceput sa se agite i sa traga toate sforile posibile, ca
sa preia ei conducerea care urma sa fie iminent vacanta. Printre aceste
persoane se numra Cicerone loanitoiu, Mircea Ciumara, Valentin Gabrielescu
i chiar Emil Constantinescu. Dintre acetia, unii au lucrat pe fata i n mod
asiduu, n cursul verii 1994, ca sa produc schimbri n conducerea filialelor
locale, punndu-i proprii clieni n fruntea organizaiilor judeene spre a le
vasaliza. Stiu, pentru ca din ntmplare n Iunie 1994 am fost pe urma lor, ca
Mircea Ciumara, mpreuna cu Vlad Rosea (o asociere foarte gritoare, care avea
sa fie recunoscuta public la 7 mai 1995!) au fcut turul filialelor din
Transilvania. Dup ei, dar i n alte filiale, a poposit Valentin Gabrielescu.
Acesta, (si eu am fost martor!) asigura de fapt conducerea interimara a
partidului, nu Ion Diaconescu, aa cum spunei dumneavoastr i cum credea,
probabil, n Germania, Corneliu Coposu. Gabrielescu, fost ofier i om fara
multa jena, tia ce hotrri trebuiau luate, cum trebuia procedat i n ce fel sa
se implice, spre deosebire de timoratul i ezitantul Ion Diaconescu, care nu era
n stare sa se apere nici de obrzniciile Nadiei Oprescu, pseudosecretara
securista care-l iscodea, n cursul unei discuii pe care am avut-o cu el n ziua
de smbt 7 Mai 1995 la Sinaia, cnd, invocnd eu fi iminenta dispariiei
lui Coposu i necesitatea urgenta de a pregti succesiunea, Diaconescu mi-a
rspuns. Domnule Varlam, eu, din cauza dosarului politic, nu am avut voie
sa fiu nici mcar sef de echipa pe un antier, darmite sa mi se ncredineze
conducerea unui serviciu Nu am nici o experienta de conductor i nu cred
ca la cei aproape 80 de ani ai mei as mai putea s-o dobndesc, n afara de asta,

uii un lucru esenial: sa fii seful unui partid nseamn sa lupi, iar eu nu mai
am nici energia, nici pofta sa ma bat! La care i am amintit definiia atribuita
ugubului Hruciov: Sa faci politica nseamn sa tii sa te aezi pe un arici
cu fundul altuia. Trebuie sa adaug aici ca, n ciuda autoritii pe care-o arata
purtarea sa, nici Coposu nu era convins de capacitatea lui de a conduce un
partid, n 1990 a cerut mai multor persoane, n tot cazul lui Alexandru Herlea
i mie de mai multe ori, dar am motive sa cred ca i d-lui luliu eitan, spre
pilda, s-l ajutam sa organizeze partidul. Eu i-am adus de mai multe ori
pentru ca schimbarea secretarilor sai i evenimentele din Iunie au dus la
pierderea, n doua rnduri, a documentelor remise de mine statutele,
organigramele i programele tuturor marilor partide democratice din Europa,
cu traducerile aferente i comentariile necesare familiarizrii romnilor cu
astfel de lucruri. Din pcate nsa, modelul reinut de d-nii N. Lonescu-Galbeni
i R. Dobrescu pentru PNCD a fost PCR. n timpul discutrii celui de-al doilea
statut cel adoptat de Delegaia Permanenta de la Alba lulia putin naintea
morii lui Coposu, d-nii Peiu i Levescu au dovedit cu textele pe masa ca, ntre
cele doua statute nu existau doar similitudini: d-l Dobrescu copiase pasaje
ntregi (peste 25%) din statutul PCR, cuvnt cu cuvnt.
efia PNTCD-ului era visata de la Paris i de Cicerone loanitoiu
Cicerone loanitoiu, care a ncercat prin toate mijloacele sa saboteze i
sa compromit simpozionul consacrat Exilului Romnesc ca expresie a
Rezistentei Anticomuniste, inut la Paris n iunie 1994, a mers pn la a-l
acuza pe Corneliu Coposu ca s-a vndut legionarilor care au organizat aceasta
manifestare. Cred ca, de fapt, se rzbuna ca nu a fost i el invitat. La 28 iunie,
a organizat el nsui o ntrunire, n sala Misiunii Greco-Catolice Romne din
Paris, ca sa anune. Renfiinarea Partidului National rnesc autentic i
suprimarea particulei CD, care este o prostie i o aberaie a unor oameni care
au dus partidul la deviere O alta greeal a lui Corneliu Coposn a fost
dorina de a-i marginaliza pe romnii care au trit n strintate, nu doar
constatata, ci explicit declarata Mie mi-a mrturisit, clar, regretul sau ca nu
eu am fost n 1990 candidatul PNCD la funcia de preedinte al tarii ci Ion
Raiu pentru ca a constatat post-factum ca as fi fost mai potrivit inea sa
ma previna ca romnii care au stat n strintate nu pot juca nici un rol politic
n tara. Aceasta lozinca nu era aadar numai a FSN-ului! n 1994, D-na Ana
Blandiana, care tocmai reuise s-l vad n Germania pe Coposu, i era de
acord cu el ca d-l Constantinescu este un candidat foarte slab pentru alegerile
prezideniale, a adugat ca, din pcate este prea trziu s-l mai schimbam, iar
pe de alta parte, nu exista altul mai bun nc o lozinca iliesciana! Eu i-am
rspuns atunci: Nu din lipsa de modestie, dar numai pentru a va da un
exemplu concret, eu as fi sigur mai bun dect d-l Constantinescu, pentru ca eu

cel putin am cultura i experienta politica de care candiatul CDR a dovedit cu

prisosin ca este total lipsit, adic pot veni cu soluii la problemele cu care
suntem confruntai. La care Ana Blandiana m-a pus la punct, sec: Probabil
ca da. Dar sa nu va nchipuii dumneavoastr, cei care ati plecat n strintate,
ca putei sa jucai vreun rol pe scena politica din tara! lata, dara, ceea ce m-a
fcut sa neleg mai mult, avnt la lettre, principiul lui Tismneanu pe care Iam citat sau invocat de mai multe ori pn acum!
Ion Raiu i Radu Cmpeanu au fost acceptai sa joace un anumit rol
politic n Romnia
Da, este adevrat, dar amndoi au venit imediat dup Revoluie, la
doar cteva zile, pe cnd comunitii i Securitatea erau nc n plin conflict
pentru remprirea prghiilor puterii, n decembrie anul trecut, evocnd
evenimentele din 1989, Ion Iliescu a declarat ca: Daca atunci ar fi venit i
Regele Minai, ar fi avut i e! Un rol de jucat n Romnia. nsa eu sunt, n
continuare, convins de validitatea sfatului pe care I-am dat Regelui la 2
ianuarie 1990, cnd am fost primit n audienta pentru a discuta despre
evenimentele din tara: sa nu se duca n Romnia, pentru ca daca se duce, va fi
omort.
S-ar fi gsit un terorist
Nu neaprat un terorist. S-ar fi montat un fel de operaie. Confuza i
ar fi fost masacrata toat echipa care s-ar fi dat jos din avion mpreuna cu
Regele. De asta, i astzi, sunt absolut sigur! Cmpeanu i Raiu au fost doua
personaje pe care tiau ca le vor controla: primul avea o nevasta care era de-a
lor, prin care-l manipulau de ani de zile, al doilea lipsise din tara att de multa
vreme nct nu mai cunotea pe nimeni i nu putea nelege ce este
mentalitatea comunista. Regele ar fi venit cu o echipa de sfetnici si, pe atunci,
acetia nu erau controlai de comuniti. Revin din nou la mar-ginalizarea celor
din Exil, n cadrul PNTCD-ului. Trebuie sa spun ca, la primul congres al
partidului, n 1991, ca sa pot vorbi a trebuit sa ma nscriu la cuvnt de 19 ori!
Cel care prezida dezbaterile, Emil Ghilezan, care pe vremea aceea nu ma
cunotea dect dup articolele mele din presa Exilului, gsind ca este o prea
mare nedreptate sa fiu exclus de la cuvnt i a 20-a oara, m-a poftit la
microfon, n, ciuda interveniei celor care stabileau lista vorbitorilor, Barbu
Piigoi i Adrian Srbu, care i spuseser lui Ghilezan ca mie nu trebuie sa mi
se dea cuvntul
Sa reluam, la 11 noiembrie 1995 a intervenit moartea lui Corneliu
Coposu.
Aceasta moarte a produs i echivocuri, pentru ca noi nu tim ce este
adevrat i ce nu este adevrat, din ce s-a pus n gura lui Corneliu Coposu
dup dispariia sa. De exemplu, nu tim daca este adevrat sau nu, ca el a

recomandat primirea i promovarea lui Victor Ciorbea n partid. Un alt echivoc

este invitarea lui Virgil Mgureanu la ceremonia decorrii cu Legiunea de
Onoare, la Ambasada Franei, cteva zile nainte de moartea lui. Avnd ocazia
sa constat indignarea suscitata de nedorita i deplasata prezenta a sefului
politiei politice la Ambasada Franei, nu l-am crezut pe Herlea cnd mi-a
declarat ca Mgureanu fusese poftit de Coposu personal. L-am ntrebat ulterior
pe Ambasadorul Le Breton care este adevrul despre acel neplcut incident. Mia spus ca de pe faxul secretariatului lui Coposu cu lista invitailor PNCD, el ia ters pe unii, printre care pe Mgureanu, i a retrimis lista, alturi de aceea a
propriilor sai invitai, spre aprobarea lui Coposu. Mare i-a fost mirarea cnd,
dup cteva minute, a primit un telefon de la Coposu, care i-a cerut personal i
cu insistenta, s-l puna pe seful SRI pe lista invitailor. Nu vom ti niciodat
daca acest telefon a fost spontan sau cineva I-a obligat pe btrnul bolnav
s-l sune pe ambasador n privina succesiunii la conducerea partidului, nu
nseamn ca, daca delegase o parte din puterile sale executive lui Ion
Diaconescu, Coposu subscria analizei pe care i-am i mprtit-o, tot n acea
smbt de 7 mai, la Sinaia, actualului sef al PNCD, anume ca singura
persoana care poate asigura unitatea partidului, pentru ca acesta sa nu se
scindeze n doua ntre sectarismul ardelean al frailor Boita i rnismul
stngist de tip Piigoi este Ion Diaconescu. Nu prin autoritatea sa pentru ca
toat lumea tia ca Ion Diaconescu este un om care nu ia hotrri ci prin
legitimitatea lui personala, fiind perceput ca motenitorul lui Ion Mihalache,
aa cum era perceput Coposu ca motenitorul lui Maniu. Nu se conturase nc
polul activitilor de partid i al securitilor, patronat de profesorul epelea i de
d-l lonescu-Galbeni, care au tras toate sforile la Congresul din ianuarie 1996.
Ce rol a jucat n aceasta perioada ton Raiu? ntr-o discuie privata cu
Corneliu Coposu, n noiembrie 1994 (cnd se afla la clinica dr-ului Baican) mia spus, ca Ion Raiu trage sfori la Bucureti, pentru a-i lua locul Corneliu
Coposu m-a rugat sa redactez n acest sens o nota, prin care Ion Raiu sa fie
atenionat drastic, ea a aprut pe prima pagina a Evenimentului Zilei
Cred ca asta este o vindicta mrunt a lui Corneliu Coposu, care a
avut mai multe conflicte cu Ion Raiu. n timpul verii anului 1994, cnd au avut
loc acele expediii de fidelizare a filialelor judeene ale PNTCD-ului, ntreprinse
de Mircea Ciumara i Valentin Gabrielescu, doi tineri care se afirmaser n
partid numai prin rolul subaltern pe care-l jucaser n intrigile i diversiunile
din partid -Remus Opri i Dudu lonescu s-au pomenit exclui din manevre i
trdai de principalul lor complice, securistul Vlad Rosea pe care ei l
aduseser n PNCD, din prietenie sau pentru ca aa li se poruncise. Temnduse ca vor rmne n afara acestui joc pentru putere i fiind convini ca ei nii
n-au suprafaa necesara pentru a se angaja singuri n competiie, au ncercat

sa organizeze i ei o linie de succesiune la conducerea PNCD. Se poate nsa ca

ei sa fi fost pusi sa fac ceea ce au fcut. L-au convins pe Raiu sa se manifeste
mai activ, pentru a putea prelua conducerea partidului la moartea lui Coposu,
el fiind cel ndrituit s-i urmeze. Atunci cnd s-au lansat pe acest fga,
organiznd conferine de presa i tot felul de ntlniri cu mass-media, Raiu a
fcut o declaraie care atunci a trecut neobservata sau cel putin n-a deranjat
pe nimeni, dar a fost foarte exploatata ulterior, n aceasta declaraie, Ion Raiu
observa, cu multa pertinenta de altfel, ca un sef de partid care nu prevede cine
trebuie s-l nlocuiasc atunci cnd este bolav sau absent, nu este un politician
responsabil. La ntoarcerea lui din Germania, n toamna '94, Coposu arata
nc destul de viguros; Dudu lonescu i Remus Opri au neles ca nu venise
nc momentul ieirii sale de pe scena. Atunci, ca s-i refac poziia n partid,
care dup cum am vzut, se deteriorase n timpul verii, au ncercat sa se puna
bine cu seful prin diverse turntorii i intrigi. Radu Vasile i-a i reproat
atunci lui Remus Opri, chiar la aeroport, ca I-a turnat lui Coposu cnd
acesta nici nu se dduse bine jos din avioN. Aa au readus ei n actualitate
declaraia lui Raiu care-l iritase att tare pe Corneliu Coposu.
La rentoarecerea sa precipitata din Germania (din cauza publicrii
interviului acordat subsemnatului), la sfritul lui noiembrie 1994, Corneliu
Coposu i-a spus n public lui Ion Raiu, lancule, iart-m pentru ca nu am
murit nc
Desi Raiu avea dreptate cu att mai mult cu ct se mulumise sa
aminteasc un principiu, fara sa ia parte la manevre de genul celor n care se
angajaser Ciumara i Gabrielescu Corneliu Coposu, la rentoarcerea sa n
Romnia, I-a pus la punct, ntr-o maniera destul de dura.
De la aceasta declaraie, Corneliu Coposu a mai trit nc un an de
zile. Ce s-a mai ntmplat n tot acest timp (noiembrie 1994 noiembrie 1995)?
El a fost din ce n ce mai bolnav i mai putin activ. Eu l-am vzut n
Mai 1995, putin dup ce a revenit de ia un nou tratament n clinica Dr-ului
Baican. Ddea impresia ca este foarte obosit, din ce n ce mai putin prezent.
Era nconjurat de o ceata de oameni care-i serveau drept proteze caci nu mai
putea funciona fara a fi asistat. Profitnd de lipsa sa de autonomie se
insinuaser la el n casa i i cenzurau relaiile cu partidul i cu prietenii.
Poziia pe care o ocupaser le ngduia sa acrediteze teza ca asta este decizia
(sau dorina) d-lui Preedinte ceea ce de multe ori nu corespundea
adevrului. Lucru pe care eu l-am putut constata n doua rnduri, n ziua cnd
Coposu mi-a artat delaiunea scrisa a d-lui Opri, secretara lui, care a fost
recepionista la unul din hotelurile din centrul Capitalei pn n 1990 se tie
cui i erau rezervate aceste funcii a venit s-i prezinte spre semnare un teanc
de note i scrisori pe care le redactase la indicaiile primite, dup cum reieea

din discuie, acas la el, pe cnd era n pat, cu febra. La un moment dat a scos
din teanc o scrisoare, al carei coninut nu-l cunosc, dar pe care am vzut
numele d-! Ui Vlad Rosea, i i-a spus secretarei: Mihaela, eu nu-mi amintesc
s-i fi dictat acest text. Mai ales ca ceea ce scrii tu aici n-am discutat cu
nimeni i nici nu mi-a trecut prin cap! A urmat un dialog care semna a
tocmeala si, n cele din urma, Coposu a cedat. A doua dovada mi-au adus-o doi
prieteni care au fost la el n cursul aceleai dup-amiezi, primul de la orele trei
i jumtate pn pe la ase, celalalt de pe la cinci pn la opt seara, n ajunul
reunirii Delegaiei Permanente care s-a inut n Iunie 1995 la Alba lulia,
Corneliu Coposu s-a simit mai bine i de pe la orele 15 a primit n vizita o serie
de oaspei care s-au perindat n casa lui pn la orele 20. Printre aceste
persoane se numrau D-nii erban Ghika i Alexandru Herlea. Pe la orele
16:30-17:00, putin nainte de Herlea, au venit secretara lui Coposu, Mihaela
Irescu (fiica lui R. Dobrescu) mpreuna cu Vlad Rosea. Au trecut prin salonul n
care Coposu edea cu musafirii i s-au dus n sufrageria separata de aceasta
ncpere prin nite ui de sticla, unde s-au aezat la masa i au lucrat la nite
hrtii. Tot timpul ct au stat acolo nu au avut nici o discuie cu Coposu, acesta
ntrebndu-i doar o singura data daca mai era loc la hotel pentru cineva care
voia sa mearg la Alba lulia. Pe la orele 18.30-19.00 au plecat amndoi,
lundu-i rmas bun de la cei din salon, pe care l-au traversat din nou, n sens
invers, ntmpltor, exact n momentul n care ei prseau casa Coposu, au
intrat pe usa Remus Opri, Dudu lonescu (si nc dou-trei persoane), care au
fost primiti de Preedinte pentru cteva minute. Vzui ieind cu un teanc de
hrtii din casa Coposu, cei doi D-na Mihaela Irescu i d-l Vlad Rosea -puteau
foarte bine sa spun c-au lucrat cu Preedintele i ca toate deciziile din actele
pe care le aveau asupra lor au fost luate de ctre Coposu. Nu stiu ce au spus,
dar asta au dat de neles. Pn am descoperit adevrul, aa am crezut i eu.
Lata, deci, cum se luau deciziile n PNCD n 1994-1995, cnd preedintele era
bolnav. Judecnd dup faptul artat de mine n apelul pe care l-am adresat
atunci membrilor BCCC, desi erban Ghika ma prevenise ca era prea trziu
ca activitii de partid i securitii controlau deja conducerea pNCD nainte de
Congresul din Ianuarie 1996, consider ca aceasta nstpnire s-a produs n
timpul bolii lui Coposu, prin manevre de tipul celor descrise mai sus. Am sa
mai dau un exemplu n aceasta privin. Pe cnd Dudu lonescu era plecat n
Statele Unite, pentru un stagiu de 3-4 luni, i-a luat locul, ca secretar general
adjunct, Vlad Rosea, faptul producndu-se n mod nestatutar, deoarece aceasta
hotrre nu o putea lua dect Comitetul de Conducere al Partidului, nici mcar
BCCC-ul. Coposu i-a dat seama de acest lucru dar, din motive de prestigiu, na dat napoi, desi spunea ca i s-a forat mna. n acea perioada era o mare
campanie de promovare a lui Vlad Rosea n partid. L-a luat n brae, aa cum

am spus, Mircea Ciumara care I-a dus cu el n acele campanii de fidelizare a

filialelor judeene. Tot atunci s-a ntmplat un incident grav: Vlad Rosea a
ncercat sa sparg seiful lui Dudu lonescu, n absenta lui. A fost prins asupra
faptului, cu Mihaela Irescu complice.
Dar ce cuta n acest seif Vlad Rosea?
Dup spusele de atunci ale lui Dudu lonescu care i-a schimbat
ulterior versiunea i a fcut presiuni asupra celui care i-a prins pe sprgtori
asupra faptului, cerndu-i s-i retracteze declaraia Rosea ar fi cutat o
hrtie, demisia n alb pe care o scrisese i semnase n momentul admiterii lui
n Partid. Preedintele Coposu I-a sprijinit oarecum pe Vlad Rosea, pe data de 7
mai 1995, la Sinaia, cnd, ntre orele 20:30 i 24:00, cum era ntr-o excelenta
forma, am avut o lunga discuie cu el. n acea zi, Corneliu Coposu, pe care l-am
vzut atunci pentru ultima data mai ndelung, se simea bine i era vesel. La
cina s-a discuat i evenimentul spargerii acestei case de fier. Ciumara s-a dat
singur n vileag. Bgndu-se n discuie, a afirmat ca el a comanditat operaia,
ncercnd s-l acopere pe Vlad Rosea. Al doilea moment n care Vlad Rosea a
jucat un rol foarte important a fost constituirea listelor de persoane care urmau
sa fie prezente la Delegaia Permamenta de la Alba lulia unde, din cauza
criticilor destul de aspre pe care le adusesem proiectului de modificare a
statutului, eu nu am fost primit
\pa Sa vorbim i despre Ion Diaconescu, : <.
Pe Ion Diaconescu l cunosc tot din domiciliul forat. Am fost surprins
de ascensiunea lui, pentru ca era un om modest, fara pretenii, ters i lipsit de
cultura indispensabila prezentei pe scena politica chiar ntr-un partid
rnesc Desigur, cum am mai spus, a contat faptul ca Ion Diaconescu este o
rubedenie indirect de-a lui Ion Mihalache. Ion Diaconescu este un taran siret,
cu rmie de bun simt, dar neavnd nici o aptitudine politica. A rmas
simplu i fara pretenii, desi n ultimii patru ani a pierdut mult din modestia
care-l caracteriza. Acum doi ani i-au aprut memoriile. Cine-l cunoate, i da
seama de autenticitatea acestui text: nu este nici elaborat de unii oameni care
I-au scris pentru el, nici prelucrarea unor note de ale lui, adic opera unor
negri. Textul poarta pecetea modului lui spontan de a vorbi. Ion Diaconescu
este un om extrem de influenabil, a crui prere despre un ins sau o fapta se
aliniaz ntotdeauna la aceea a ultimului sau interlocutor. Aceasta relatare se
poate completa cu ce s-a ntmplat, pe data de 15 decembrie 1995, la
parastasul de o luna al lui Corneliu Coposu, care a avut loc la biserica erban
Voda. Ion Diaconescu, care locuia alturi, mi-a acordat o ntrevedere la el
acas, spunndu-mi ca nu ma poate primi mai mult de 15 minute, pentru ca
sotia sa este bolnava. Am stat n cele din urma doua ceasuri, n acest timp sotia
sa venea periodic sa vad daca i-a reparat televizorul care se dereglase

 nseamn ca nu era foarte bolnava

Cu prilejul acestei ntlniri, al carei caracter semiclandestin prevestea
ostracizarea mea nu am putut merge la Congres dect ca jurnalist, desi eram,
n continuare vicepreedintele fililalei Frana -i-am adus aminte lui Diaconescu
de lista celor despre care aveam amndoi certitudinea ca erau ageni ai
Securitii, pe care o stabilisem mpreuna. Ma asigurase c-i va da afara
imediat dup moartea lui Coposu, care se opusese acestui procedeu. Or, nici
Ion Diaconescu nu luase nici o msur. Cu excepia lui Misu Barcan, soferulvalet al lui Corneliu Coposu, pe care d-l Diaconescu I-a dat afara din funcie,
dar nu i din PNCD. Barcan este cel care-l ameninase cu neplceri grave pe
martorul tentativei de efraciune a lui Vlad Rosea.
Cum a ajuns Misu Barcan oferul si, dup cum se prezenta,
secretarul lui Coposu?
Prin Securitate ca i Marius Luputiu care l-a adus. Au fost amndoi
ofieri la Dinamo. Revenind! A lista fcut mpreuna, cu cteva luni mai
devreme, Ion Diaconescu mi-a spus: Domnule Varlam, nu mai fi aa de
obsedat de problema iscoadelor, acuma nu mai au nevoie de ele Daca
Mgureanu vrea sa afle ceva, mi da mie direct telefon! (sic!).
Cum adic?!
Ce candoare! Candoare, cu toate ca Ion Diaconescu este tipul
taranului siret. Sa revenirp acum la Vlad Rosea. Acesta s-a nscris, imediat
dup Revoluie, la liberali. Din PNL a fost dat afara, n vara lui 1991, nu pentru
ca a fost ofier acoperit de Securitate, ci pentru ca a minit n autobiografie,
spunnd ca nu a fost. n momentul n care i s-au pus dovezile n fata n-a mai
putut nega i a fost dat afara. Dudu lonescu l-a adus imediat n PNCD. Este
greu de spus daca a fcut-o din prietenie sau pentru ca primise dispoziie s-l
infiltreze. Foarte repede, Rosea a ajuns sa joace un rol important n Organizaia
Muncitoreasca a PNCD, care a fost i este n continuare centrul operativ al
trupelor de comando folosite pentru loviturile de for i aciunile de
diversiune din snul partidului, prin care au fost promovai activitii de partid
i securitii.
Are n PNCD Organizaia Muncitoreasca influenta pe care o avea n
Legiune Corpul Muncitoresc Legionar?
Probabil ca da. Unul din primii pgubii a fost un vechi prieten i coleg
de facultate de-al lui Dudu lonescu, Viorel Grosu, pn-n Noiembrie '94
secretar al Organizaiei Muncitoreti i complice al lui. Funcia i s-a dat, prin
intrigi i falsificare de voturi, lui Vlad Rosea, noul prieten al lui Dudu. Pn
atunci, Rosea se plictisea la adunri i nici nu prea venea. De cnd a devenit
secretar-general al Organizaiei Muncitoreti n-a mai ratat niciuna. Oamenii de
acolo, vznd cine este el, au nceput sa plece pe capete. Cnd Dudu lonescu l-

a bgat n PNCD, ca sa se acopere pe sine, l-a pus pe Vlad Rosea s-i dea o
scrisoare de demisie n alb, ca astfel sa poat afirma, n caz ca iese la iveala
excluderea din PNL: Da, stiu cine este. Dar nu ne mai poate face probleme, i-a
dat astzi demisia Eu spun ca ceea ce voia Vlad Rosea din seiful lui Dudu
lonescu pe care a ncercat s-l sparg, era aceasta demisie n alb, de care,
gratie proteciei lui Ciumara, nu mai avea nevoie. Scopul dat spargerii de ctre
Ciumara n explicaia avuta cu mine, a fost altul: Am fcut lucrul acesta ca sa
splm onoarea prietenului dumitale, Dudu lonescu. Are nite programe de
calculator care ne sunt indispensabile pentru campania electorala. Le-a
confiscat n scopuri personale i le-a nchis n seiful lui Acest lucru era un
neadevr totalmente stupid, deoarece calculatoarele la care a fcut referire
Ciumara veniser din Marea Britanie cu programul gata bgat n ele! Mai
mult dect atta, sub pretextul ca el se pricepea la informatica, Vlad Rosea a
umblat la calculatorul lui Dudu lonescu i i-a ters acel program! Fapta lui
Rosea a fost nregistrata atunci ca un act de rea-voin, s-a fcut o ancheta, etc.
Autorul a primit o mustrare de la BCCC, dar pn la urma afacerea s-a
muamalizat, spunndu-se ca a fost o greeal de manevrare a
computerului
Care a fost cariera politica ulterioara a lui Vlad Rosea?
Spectaculoasa, ca a tuturor securitilor i activitilor de partid din
momentul n care sfritul lui Coposu devenise evident! Dup retragerea
btrnului lider rnist Lambru (tatl), Vlad Rosea i-a luat locul la conducerea
Organizaiei Muncitoreti, ajungnd sa i-o subordoneze complet. Fac acum o
mica digresiune, n toamna lui 1994, n cursul unei discuii cu Corneliu
Coposu, acesta m-a ntrebat: Ei, ce mai face prietenul D-tale Remus Opri?
Opri nu era exact ceea ce se putea numi un prieten de-al meu, dar, cum nu-l
descoperisem nc, aveam relaii bune cu el. Coposu mi-a nmnat atunci o
scrisoare manuscrisa de denun, semnata de Remus Opri, ndreptata contra
unuia din prietenii lui.
Sa neleg ca Remus Opri tiindu-se vulnerabil i era frica sa nu se
afle adevrul despre trecutul lui
Nu, lui Remus Opri i era frica de Vlad Rosea! Vlad Rosea a fcut
parte din echipa lui Victor Ciorbea, care pn n '89 aparinuse aparatului de
represiune comunist i n 1990 candidase pe listele partidului lui Verdet, Mai
nti la primrie; n momentul n care Ciorbea a fost desemnat ca primministru de Preedintele Constantinescu, a cerut n mod imperios ca Rosea sa
fac parte din echipa sa. L-a numit secretar de stat pentru relaiile cu
sindicatele, o funcie pentru care Vlad Rosea nu avea nici o calificare. Una din
metodele prin care poi determina daca o persoana este sau nu agent al exSecuritatii, este tocmai constatarea ca ocupa o funcie fara nici un fel de raport

cu competenta sau capacitile ttsale. Inteligent dar total ignorant i fara nici o
pregtire specifica, /Iad Rosea a fost numit asistent (de desen tehnic!) la
Politehnica Dentru ca este securist i fiu de general de Securitate. Are n
spatele sau o cariera notorie de delator (chiar i a propriei neveste), i de agent
de diversiune (tentativa de spargere a dulapului de fier al lui Dudu lonescu este
doar un incident ntre altele, spre pilda a ncercat sa cenzureze relaiile PNCD
cu Partidul Conservator britanic). Daca s-au adunat motive grave pentru a
exclude pe cineva din partid, pentru activitate ostila acestuia i n folosul
PDSR, acea persoana este Vlad Rosea. Dar Rosea este un agent foarte
important al structurilor subterane ale ex-Securitatii i de aceea nimeni nu se
poate atinge de el. Mai mult, n ciuda totalei sale lipse de pregtire, a fost
constant promovat, fiecare remaniere ministeriala sau schimbare de guvern
ducndu-l ctre o poziie i mai importanta. Desi nu are nici cele mai vagi
noiuni de drept i de administraie a fost numit ministrul administraiei
publice doar pentru a infiltra aparatul funcionresc al Romniei cu creaturile
fostei Securiti i clienii oligarhiei coloniale sovietice. Astfel, depolitizarea
administraiei motenite de la regimul comunist i transformarea funcionarilor
publici ntr-un corp de profesioniti a fost ncredinat tocmai reprezentantului
celor care trebuiau sa fie eliminai din aparatul funcionresc, care, n plus, nu
are nici o idee despre profesiunea pe C. Are trebuie s-o reorganizeze i este total
lipsit de cunostiintele profesionale cerute de activitatea pe care o exercita!
Pentru a-i identifica i elimina pe toi agenii infiltrai de Rosea vor fi necesari
douzeci de ani!
Dar d-l Radu Vasile?
Acesta s-a nscris prin 1990 n PNCD. n primvara lui 1991 l-am
cunoscut, prin intermediul lui Alexandru Herlea, care mi-a spus: 'Tipul asta
pare sa nu fie un semidoct, ca Ciumara sau Spineanu. Tu care ai fcut
economie politica i ai lucrat ntr-o banca, n-ai vrea s-l ntlneti, pentru ca ar
fi bine s-l sftuim pe Coposu s-i schimbe consilierii economici
Cta naivitate la Alexandru Herlea, ma mir sincer ^
Ca o paranteza, acum Herlea nu mai vrea sa aud de Radu Vasile, dar
pentru ca acesta a fost mrlan cu el. Cert este ca am constatat ca omul avea
cunostiinte serioase de economie. Nu a fost doar prerea lui Herlea, care
reaciona n primul rnd contra dezastrului Ciumara-Spineanu. n toamna
anului 1994 a fost la noi n tara, ntr-o misiune de observaie, un american,
Richard Selby, a crui meserie oficiala a fost cea de consilier economic pe lng
diverse legaii i ambasade americane n timpul guvernrilor democrate. Acest
om a fost foarte favorabil impresionat de cursurile pe care le inea Radu Vasile.
Apoi, el fost singurul universitar romn care a inut prelegeri despre
perspectivele economice ale Romniei, la Sorbona sau la College de France,

expunerile sale bucurndu-se de aprecierea cunosctorilor. De asemenea,

contrar lui Ciumara, a fcut o impresie favorabila (ca economist) ministrului de
finane grec i primului ministru Mitsotakis.
Ma mir sincer de toate aceste aprecieri
n PNCD, Radu Vasile a fost un independent. A jucat un rol personal
i n-a fost omul nimnui. Pn nu a aprut gaca de la Braov a fost un
solitar. A dovedit acest lucru, de exemplu, n timpul conflictului meu cu
conducerea partidului (cu excepia lui Diaconescu), pe chestia prezentrii unui
statut alternativ. Radu Vasile a avut curajul sa spun ca proiectul meu este mai
bun dect cel oficial i ca, n orice caz, trebuie sa li se dea oamenilor
posibilitatea de a-i face singuri o prere comparnd ambele texte. El a fost cel
care a multiplicat proiectul meu de statut i i-a asigurat difuzarea la scara
naional. Bnuiesc ca a avut acordul secret al d-lui Diaconescu, pentru c-i
mpatasea prerea. Trecutul lui Radu Vasile l arata ca pe cineva greu de
suspectat. Din spusele unor universitari care nu fac politica stiu ca a fost unul
din cei ase intelectuali romni care au avut curajul sa semneze o declaraie
mpotriva acordrii titlului de doctor honoris causa al Universitii Bucureti lui
Nicolae Ceauescu. Pentru acest motiv a fost imediat trimis ca profesor de
istorie la o coal medie ntr-un sat pierdut din Munii Apuseni. Faptul ca nu sa fcut din el un disident este n favoareea lui: aproape toi disidenii au fost
fabricai de Securitate pentru a acredita validitatea tezei despre schimbarea
sistemului din interiorul lui ceea ce am descris cnd am vorbit despre
conspirarea din timp a deconspirrii.
Alte date reflecta ca, de fapt, Radu Vasile a fost ofier de Securitate
acoperit Un secret de-a lui Polichinelle
Daca ar fi vorba, cum spunei dumneavoastr, de date, le-ai lua n
considerare pentru a-mi modifica prerile. De fapt nu sunt, pentru moment,
dect vorbe goale, fara nici o acoperire credibila. Legenda a lansat-o o doamna,
ziarista la un cotidian influent. Doamna respectiva este desigur bine informata
n privina securitilor infiltrai n PNCD: mama d-sale este persoana n a carei
discreie Securitatea a avut destula ncredere pentru a-i cere sa puna n ghips
piciorul Generalului Stanculescu fara a risca sa se afle ca era un truc! De
aceea, daca Radu Vasile era cu adevrat un ofier acoperit nu era lsat sa
publice informaia, sau era sancionata pentru ca l-a deconspirat.
Dar nu este vorba de rzbunare. Este vorba de date clare, primite din
diverse surse, care indica acelai lucru: dl. Radu Vasile a fost ofier de
Securitate acoperit. Nu degeaba a ajuns el prim ministru n 1998
Daca ati ti n ce circumstane exacte, de ctre cine i mpotriva cui a
fost numit, nu ati susine ceea ce afirmai. Am asistat anul trecut la nite
conferine de presa pe care le-au dat d-nii Constantinescu, Vasile, Lucinski i

Sturz, de aproximativ doua ceasuri fiecare. Pot deci sa afirm ca, dintre ei,
Radu Vasile este pe departe omul politic cel mai occidental i personalitatea cea
mai independenta. Nu-l deranjeaz ntrebrile incomode, nu se retrage
ndrtul conformismului de tip sovietic pentru a le eluda, nu-i pierde
cumptul cnd i se pune degetul pe rana. n plus, este servit de simul
umorului, al apropoului, raspunde n mod detaat i cu abilitate la orice
ntrebare i se pune, nu are ctui de putin factura mentala care-i
caracterizeaz pe oamenii de aparat ai PCR (sau PCUS). Daca nu este iubit,
acest lucru se datorete faptului ca i-a deranjat foarte tare pe unii dintre
membrii camarilei de la Cotroceni, prin adevrurile neplcute, care-i priveau
direct, pe care le-a spus n fatA. i pe romni n genere, pentru ca foarte multi
s-au recunoscut n ceea ce au gsit mai antipatic i mai tipic la el.
Distrugnd modelul social al domnului care este un om subire i cult
-comunistii i-au fasonat pe romni dup propriul lor chip, fcnd din mitocnie
i semidoctism norme de comportament social i demers mentaL. i mitocanul
i semidoctul sunt nscui jignii, parndu-li-se mereu ca nu li se recunoate
rangul pe care-l revendica. Ati observat ca ei nu spun niciodat mulumesc,
pentru ca li se pare umilitor? Cel dinti, pentru ca nu este recunoscut drept
egal de ctre cei pe care n-a putut nc s-i dea deoparte; cel de-al doilea,
pentru ca specializarea profesionala prin care a ieit din anonimat nu-i ajunge
pentru a fi admis n lumea din care pretinde ca face parte. Dup cum se
prezint, Radu Vasile ntruchipeaz mitocnia la nivelul cel mai tipic, deci cel
mai insuportabil pentru publicul care se recunoate n el: mbrcmintea,
unghia lunga de la degetul mic, inelele groase de aur de pe celelalte degete
Un mai clar exemplu de grosolnie nici nu se poate nchipui
Grosolnie i mitocnie nu-i tot una. Dar, n Romnia de azi,
ceteanul tipic este mitocanul! Nefiind dispui sa accepte o ierarhie a valorilor,
care implica recunoaterea superioritii altor categorii sociale, mitocanii nu au
dect clasa politica pe care o merita. Radu Vasile afieaz genul chelner, ceea
ce-i agaseaz pe unii minitri liberali care, dndu-i aere de urbanitate, cultiva
stilul frizer creznd c-i mai distins! Este drept ca, prin natura serviciilor
prestate, relaia frizerului cu lumea domnilor este mai intima dect a
chelnerului, de unde i mai marea lui 'nclinatie spre maimureala. Dar nu
este vorba dect de aparente: ambele genuri sunt variaii pe aceeai tema.
Romnii erau obinuii cu solemnitatea silita i conformismul cenuiu pe care
le afiau Dej i Ceauescu, un stil reprezentat astzi pe scena politica de d-nii
Iliescu, Constantinescu i Ciorbea.
Pe noi ne intereseaz acum complet altceva: de ce a fost aruncat ca un
balast nefolositor, i din PNCD i din guvern, Radu Vasile?

 Este vorba de o rfuial mai veche. El a fost impus ca premier de

PNCD, mpotriva voinei preedintelui Constantinescu al crui candidat
principal era Sorin Dimitriu, preedintele FPS, cu alte cuvinte cel care procura
bani. D-l Constantinescu, care-i urmrete ranchiunele cu minuie de
contabil, nu-i ierta d-lui Vasile faptul ca, n toamna anului 1994, n-a fost de
acord cu meninerea candidaturii sale la funcia suprema n stat. Cnd s-a
deteriorat grav starea l sntii lui Corneliu Coposu, Radu Vasile a spus, ca
dat fiind ca d-l Constantinescu este candidatul personal al d-lui Coposu, po?
Te ca ar l fi bine sa ne alegem un altul mai bun
Emil Constantinescu nu l-a iertat niciodat pentru aceste cuvinte
i i-a artat-o! Acum sa revin la demiterea-demisie a d-lui Radu Vasile
din fruntea guvernului. Dup ce d-l Emil Constantinescu a folosit tehnica
antajului cu dosarul, vznd ca nu da rezultate i risca sa se ntoarc
mpotriva sa, a folosit tehnica momelii
O tehnica tipic comunista, o stiu bine, ntr-o mna ciomagul, n
cealalalta, ciocolata
E veche decnd lumea! L s-a oferit atunci lui Radu Vasile nu numai
revenirea n funcia de secretar-general al PNCD, pe care dup statutul
partidului o deinea nc, dar i promovarea n funcia de preedinte al
Senatului cea mai importanta dup aceea de sef al statului n locul d-lui
Roman, devenit ministru de externe. Dup ce l-au fcut sa abandoneze lupta
proceduriera pentru gsirea unei soluii constituionale la criza, adic sa
prseasc pozifia de for pe care o avea n momentul n care i s-a fcut
aceasta dubla oferta, nu numai ca nu s-au inut de promisiune, dar l-au dat
afara i din partid, ceea ce este o dovada n plus ca d-l Radu Vasiie nu este,
cum spunei dumneavoastr un securist.
Motivnd ca i-a creat un grup propriu, grupul de la Braov?
Motivul este caricatural i ridicoL. Aa cum spune mereu d-l
Diaconescu: n PNCD au existat ntotdeauna grupuri. Eu adaug: i gti.
Dup prerea mea, a fost tot dorina d-lui Constantinescu. Omul acestuia n
PNCD este nc d-l Remus Opri care, pentru ca i-a luat locul d-lui Vasile,
este i aliatul preedintelui (cum a fost i aliatul d-lui Ciorbea ct i-a folosit
acest lucru).
Dar ce viitor va avea acest Partid Popular al d-lui Radu Vasile? Mie
personal mi se pare o diversiune jalnica
E greu de spus. Nu pare sa fie nconjurat de o echipa valabila dar nu
este nici om de echipa. Cred ca partidele care se pretind de dreapta cum sunt
deja ANCD-ul i UFD-ul au o singura ans n Romnia: sa fie ntr-adevr
formate din oameni necompromii. Altfel nu pot trece drept intransigente

 Iar d-l Radu Vasile este cam compromis, ca sa folosesc numai acest
eufemism
Avnd n vedere ca i-a oferit fiului sau, la mplinirea vrstei de 18 ani,
un automobil care costa n jur de 40.000 de dollari americani, nu poate scpa
bnuielii de a fi corupt. Nimeni nu-i nchipuie ca l-a pltit din veniturile lui
marturisibile! Dar masurile care s-au luat pe planul economic gratie
discernmntului i iniiativelor d-sale vor da roade i va trebui sa i se
recunoasc meritul de mprit cu Alexandru Herlea pentru pasul fcut n
toamna 1999, la Helsinki, n direcia Uniunii Europene.
In februarie a.C. A avut loc la Bucureti Conferina Delegaiei
Permanente, care nu s-a soldat cu schimbri spectaculoase, poate cu excepia
ascensiunii fulgurante a d-lui Remus Opri. Dup aceasta conferin, cum
vedei viitorul PNTCD-ului?
Partidul este n plina descompunere i ma tem ca sondajele de opinie,
care arata ca n-ar primi mai mult de 2% daca ar candida separat de CDR, sunt
verosimile. De altfel, este greu sa fie altfel cnd expresia lui actuala sunt d-nii
Remus Opri, Vlad Rosea i grupul lor de securiti din care n-a rsrit nici o
personalitate care sa treac mcar drept competenta ntr-un domeniu dat.
Nimeni nu mai percepe PNCD ca pe un partid cretin-democrat. n afara
momentelor electorale nici nu mai exista preocupri doctrinale i programatice
n partid. Actuala structura a Biroului Central face din PNCD o a X-a, sau a Ya sucursala a ex-PCR. Daca n-al fcut parte din partidul comunist nici nu mai
eti luat n seama.
Ion Diaconescu sa fie numai pe post de paravan?
Da, dar numai pn la urmtorul congres, care va decide succesiunea.
Ion Diaconescu este pstrat ca sef doar ca sa tina locul cald celui care i va
urma. Daca d-l Constantinescu este reales la toamna, este posibil sa nu se
rezolve imediat chestiunea succesiunii, deoarece Remus Opri, n ciuda
concursului prezidenial, pe care probabil l are deja asigurat, nu este singurul
care ochete fotoliul d-lui Diaconescu. Daca d-l Emil Constantinescu nu este
reales, are anse sa ocupe el acest loc, desi
Emil Constantinescu nu este iubit n PNCD
Nu este iubit pentru ca a ncercat mereu sa impun acestui partid
voina i oamenii sai. Dar nu asta este motivul pentru care ansele lui nu sunt
garantate suta la suta. Nemaifiind preedinte, chiar daca este ales senator, nu
va mai fi util gtii lui Opri, care nu-i va ceda fara lupta locul lui Diaconescu,
pe care-l vrea pentru unul din exponenii ei.
Dar care va fi viitorul dumneavoastr, domnule Ion Varlam, n acest
partid?
Deocamdat nu m-au dat afara i eu nc n-am demisionat

 Excluderea dumneavoastr s-ar putea produce rapid dup publicarea

acestui volum
Pn acum am vrut sa fiu consecvent i am refuzat ideea de a pleca
din acest partid, creznd ca mai poate fi schimbat dinluntru. Mrturisesc ca
mi-am fcut iluzia ca vor resimi absenta mea. Am crezut asta atunci cnd am
constatat, putin timp dup ce am fost redus la tcere, ca de fapt eu eram
singurul lor gnditor politic, n afara autorilor unor compilaii, care pot trece n
ochii profanilor drept nite teoreticieni ai crestin-democratiei, nimeni n PNCD
nu a mai elaborat puncte de doctrina, nimeni nu a mai fcut analize politice pe
care sa le confirme trecerea timpului, n ciuda marginalizrii mele, la o
reuniune a clubului liberal pentru tineret, la care d-l C. Balaceanu-Stolnici a
fcut istoricul democratiei-crestine, persoana care trebuia sa expun punctul
de vedere al PNCD, d-ra R. Badralexi, s-a retractat, purttorul de cuvnt al
partidului spunnd ca prezenta n sala a d-lui Varlam, care este principala
autoritate a partidului nostru n materie de doctrina cretin-democrat ne face
sa renunm la cuvnt n favoarea d-sale. Ceea ce nsemna ca, desi nu le sunt
pe plac, sunt obligai sa recunoasc faptul ca nu au alt doctrinar. Dar m-am
nelat, deoarece lipsa de cultura i de idei nu-i incomodeaz ctui de putin,
singura lor preocupare fiind intrigile i combinaiile ce le ngduie sa ajung n
poziii care sa le garanteze accesul la deliciile puterii adic, la mprirea
przii. Ma ntreb nsa, acum, daca nu a venit momentul sa ma angajez pe alta
cale politicaEu nu sunt un ambiios, n sensul ca, aa cum v-am mai spus, cred
ca singura ambiie legitima este meritul adic recunoaterea serviciilor
dezinteresate pe care le-ai adus. Dar posed o anumit pregtire i o experienta,
care pot fi utile societii romaneti i care, n comparaie cu ale celor care
guverneaz Romnia, sunt incontestabil superioare, de aceea ma gndesc sa
privesc spre un alt partid, care sa fie politicamente curat asta este condiia
mea i doritor sa fructifice n folosul societii romaneti un plus de
cunotine care-i va ngdui i lui sa dobndeasc un avans asupra altor
formaii politice. Desigur ca va trebui sa fie un partid care nu s-a discreditat,
deoarece primul principiu al dreptei este rigoarea i aceasta nu supravieuiete
compromisului.
Sa fie acest partid ANCD-ul?
Am fost anul trecut la reuniunea lor constitutiva, nefiind nsa convins
ca voi deveni membru al acestei noi formaiuni politice. M-am dus din prietenie
pentru fraii Boil, pe care i stiu de la nchisoare i despre care ca oameni,
nu ca personaliti politice -aveam o prere foarte buna. Doream s-i ajut sa
evite marea greeal, pe care au i fcut-o, de a steriliza o initativa bazata pe
curenia morala prin aezarea unor oameni compromii n fruntea noii
organizaii: nu te mai crede nimeni ca vrei sa aplici Punctul 8 al Proclamaiei de

la Timioara cnd l iei drept portdrapel pe un membru de frunte al aparatului

represiv comunist i ca organizator pe un fost securist. Am neles ca, adunare
de provinciali, ANCD este condamnat sa rmn un partid regional.
PNTCD-ul a fost vduvit grav anul acesta prin decesul oarecum
neateptat al lui Ion Raiu
Da, pot sa spun i eu ca a murit neateptat, probabil n momentul n
care tara ar fi avut mai mare nevoie de el, un moment prielnic mplinirii unor
ateptri pe care o nenelegere reciproca le-a prelungit vreme de zece ani. tim
acum, de la unii membri ai ex-BCCC, ca Raiu urma sa fie dat afara din partid
de Delegaia Permanenta care s-a ntrunit n Ianuarie a.c. Aceasta lovitura avea
sa grbeasc sau sa ntreasc o decizie pe care se codea sa o ia, din lealitate
fata de partidul n care, cum obinuia sa spun, se nscuse de doua generaii
i care, adaug eu, este o creaie a antecesorului sau omonim, memorandistul.
n Septembrie 1999 ncepuse^a-i dea seama ca desprirea de acest partid
devine inevitabila i sfrise prin a ceda la presiunile celor din UMRL i din
PNCD, care nc din 1998 cnd am lansat Apelul pentru asanarea morala i
revigorarea politica i cereau sa transforme UMRL n partid politic i sa preia
conducerea acestuia, devenind totodat candidatul lui la preedenia Romniei.
Promisese sa traneze definitiv chestiunea pn la 15 Ianuarie 2000, cnd
urma sa fac publica decizia sa. A ncetat din viaa n noaptea de 15 spre 16
ianuarie 2000 n Octombrie 1999 i s-a diagnosticat, la Bucureti, o tumoare
canceroasa pe esofag. Diagnosticul a fost apoi confirmat la Londra. Era prea
trziu pentru radioterapie i chimioterapie; trebuia operat si, cum o intervenie
chirurgicala de aces^tip este foarte mutilanta, Ion Raiu a refuzat-o. L s-a spus
ca are de trit maximum doua luni, dar probabil mai putin. A acceptat cu
stoicism sfritul, ascunzndu-i pe ct posibil boala deoarece avea oroare sa
fie comptimit. Dup ce i-a petrecut o ultima data Crciunul, Anul Nou,
Boboteaza i onomastica n mijlocul celor dragi, a decis sa nu se mai
hrneasc, pentru ca nu mai putea nghii i refuza sa i se puna evi prin nas
gura i vine. Ultima oara ca l-am vzut venea de la emisiunea lui Clinescu de
la PRO-TV, aproximativ n ziua n care criza constituional declanat de
ndeprtarea lui Radu Vasile ajunsese la paroxism. M-a impresionat ceva
puternic schimbat la fata lui dar am atribuit modificarea trsturilor -fata de
luna Octombrie cnd l ntlnisem nlocuirii vizibile a dentiiei printr-un
aparat dentar. M-a chemat sa ma ntrebe cum am gsit emisiunea de la care
tocmai ieea i i-am rspuns ca fusese mult mai buna dect erau de obicei
prestaiile lui Clinescu mai ales datorita politee! Cu care fusese tratat de
amfitrion, care nu obinuiete sa fie respectuos cu invitaii sai, mai ales atunci
cnd vin din alta zona politica dect a lui. Despre afacerea Radu Vasile mi-a
spus ca un diplomat britanic, care se ntorcea de la Moscova, i-a mprtit

prerea ca este o manevra ruseasca, legata de adoptarea unei poziii mai ferme
fata de Occident a Kremlinului, care ncearc s-i marcheze zona de influenta
punnd la putere oameni de-ai sai n tarile care fac parte din ea. Ceea ce,
avnd n vedere ca nlocuitorul de facto al d-lui Radu Vasile nu este altul dect
Petre Roman, omul pe care ex-KGB-ul I-a nscunat prim-ministru n
momentul nlturrii lui Ceauescu, pare a fi adevrat. Murind Ion Raiu, a
disprut i ultima personalitate de pe scena noastr politica, personalitate care
se bucura de ncredere n Lumea Libera. Fara el, viitorul PNTCD-ului mi se
pare i mai sumbru. Ma tem ca este sortit sa fie, ca i PNL, o simpla sucursala
a ex-PCR, ntr-un regim totalitar care mimeaz procedural democraia, ntre
altele printr-un pseudopluralism. Nu exista actualmente n PNCD nici o
personaliate capabila s-l afirme pe scena politica. Mai bine spus, n
conducerea lui nu exista dect per-sonulitati gselnia i aparine d-lui
epelea. n afara de d-l Vasile Lupu, i el handicapat de trecutul sau politic, nu
s-a remarcat nimeni care sa aibe vreun talent politic sau vreo iscusin
personala.
Cosne-sur-Lo/re, Februarie 2000
VA SUPRAVIEUI UNIUNEA MONDIALA A ROMNILOR LIBERI
DISPARIIEI LUI ION RAIU?
Stimate domnule Varlam, fiindc suntei un membru fondator (iar n
prezent preedintele interimar) al Uniunii Mondiale a Romnilor Liberi (UMRL),
va propun sa discutam despre aceasta organizaie, care a f acut attea lucruri
notabile n lupta contra comunismului din Romnia i pentru democratizarea
tarii
Uniunea Mondiala a Romnilor Liberi a fost constituita de l Exil, n
1984. n 1981, daca nu ma nel, se nfiinase un organism numit Consiliul
National Romn care, fiind constituit pe baza de partide (cum fusese i
Comitetul National Romn), a euat. Principala cauza a eecului a fost
ptrunderea mitocanului n viaa publica a Exilului, un lucru de a crui
importanta, nsa, ne-am dat seama prea trziu. Este vorba de un lucru foarte
grav i va rog s-mi dai voie sa l fac, n acest punct al discuiilor noastre
politice, o larga digresiune. Spre deosebire de exilurile celorlalte tari satelite ale
URSS, cel romnesc nu era afectat de diviziuni importante, poziiile forelor
componente, att fata de situaia din tara ct i fata de puterile din Lumea
Libera, fiind aproape* identice. Precizez ca social-democraii nu au fcut parte
din Exilul nostru. Internaional Socialista le servea venituri confortabile, cu
condiia sa nu ia parte la activitatea noastr politica, n tot cazul, dup
Hruciov, stngitii romni din strintate, de la social-democraii afiliai
Internaionalei a ll-a pn la trokitii afiliai celei de a IV-a (nu stiu dect un
singur romn care sa fi aparinut acestei categorii, economistul Ghi lonescu,

profesor la universitatea Partidului Laburist Britanic, cunoscuta sub numele de

London School of Economics). Fapt este ca nu i-am vzut aproape niciodat la
reuniuni romaneti i nu au luat parte la niciuna din aciunile ndreptate
contra dominaiei sovietice i a regimului totalitar. Exilurile polonez, ceh i
ungur cuprindeau partide net mai la dreapta dect legionarii i o ntreaga
varietate de formaii de stnga, unele dintre ele extremiste, care, fiind rivale, nu
se suportau una pe cealalt. Certurile ideologice care le divizau, de care noi
eram scutii, erau compensate de o mult mai mare disciplina organizatorica si,
mai ales, de faptul ca disputele personale dintre lideri, daca existau, nu afectau
ctui de putin viaa i activitatea politica a acestor comuniti. Or, marea
slbiciune a exilului romnesc a fost alctuit tocmai din permanentele
conflicte de personalitate ntre lideri sau, mai bine zis, ntre cei care se credeau
sau voiau sa fie lideri de drept, ncepnd cu nemsuratul orgoliu al Generalului
Rdescu care, ca sef al ultimului guvern legitim al Romniei presovietice, fusese
unanim recunoscut ca cel mai calificat pentru a reprezenta Rezistenta antitotalitara i antisovietica. Apoi, continund cu capriciile de prima balerina a celor
care pretindeau sa dein rolul principal n orice organizaie sau manifestare
romneasca din Lumea Libera i sfrind cu penibilele pretenii ale unor nepersonalitati, ca d-l Radu Cmpeanu, sau ale unor impostori, ca d-l Cicerone
loanitoiu care, lipsii fiind de orice credibilitate, nu se puteau reprezenta nici
mcar pe ei nii. Aceste conflicte permanente au fost racila care a minat
Exilul, reducndu-i mijloacele de aciune i impactul asupra opiniei publice i a
responsabililor politici din statele n care i desfura activitatea. Apariia n
Occident a d-lor Radu Cmpeanu i Nicolae Penescu fostul secre-ar-general
al PN a dus la degradarea nivelului dezbaterilor, atacurile personale trecnd
de la tonul pn atunci civilizat al polemicilor dintre oamenii politici ai Exilului
la stilul dialogului dintre Dimineaa i Porunca Vremii din ajunul ultimului
Rzboi Mondial. Ultima treapta a decderii a fost atinsa de apariia mahalalei n
viaa publica a comunitilor romaneti din Apus i de ptrunderea ei pe scena
politica a Exilului, ca efect al scderii calitative a candidailor la azil, revelata de
niveiul de educaie i de cultura, tot mai sczut, al ultimelor valuri de refugiai,
din ce n ce mai putin motivai politic, fugii din tara mai ales pentru
procopseala. Maxim Gorki scria, ntr-una din nuvelele sale, ca ceea ce-i
deosebete n mod funciar pe gentilom de golan este faptul ca gentilomul tie sa
se poarte n aa fel nct, n prezenta sa, oricine se simte n largul sau, n
vreme ce purtarea golanului, dimpotriv, face pe oricine sa se simt stnjenit.
Data fiind conotaia simpatica pe care a primit-o la noi, n 1990, cuvntul
golan, este mai bine sa spun derbedeu. Derbedeul este un produs al lumii
suburbane la propriu i la figurat adic o manifestare a mahalalei. Or, daca
mahalaua este locul predilect al comunismului i acest lucru ne este zilnic

dovedit de clasa politica, de presa i de televiziune, care sunt principalele

instrumente ale reproducerii sociale a establishmentului comunist ea nu este
monopolul lui exclusiv. Mitocani au fost i printre liberali, multi, mai ales n
zona tataresciana a acestei obediente politice. Dar, spre deosebire de rniti,
n decderea lor inerenta demagogiei nu au mers pn la mahala, ei avnd
ambiia de a rmne un partid de notabili. La Paris, nvlirea mahalalei a fost
ntruchipata de d-l C. Loanitoiu. Vrndu-se fara jena pretutindeni, el a sfrit
prin a face sa fuga din fata lui pe toi cei crora le repugna sa fie clcai pe
picioare, sa primeasc coate la ficai, sa li se vorbeasc necuviincios, sa
asculte discursuri agramate, sa asiste la ieiri vulgare i sa fie acoperii cu
invective sau insulte cnd sunt n dezacord cu oratorul. Unul dup altul, toate
forurile Exilului au fost invadate de mahalaua consoriului loanitoiu, din care
oamenii cu bun simt i obraz s-au retras scrbii, unul dup altul. Nu cred ca
d-l loanitoiu i socii sunt ageni ai Securitii, trimii n misiune i remunerai.
Dar sunt convins ca expedierea lui i a acoliilor lui dincolo de Cortina de Fier
este opera Securitii, care tia ca apariia unor derbedei i a unor scandalagii
pe scena politica a Exilului va avea un efect dizolvant mai sigur i mai rapid
dect infiltrarea unor ageni profesioniti, reprezentnd totodat o considerabila
economie pentru postul subversiune din bugetul destinat combaterii centrelor
de rezistenta anticomunista din afara granitelor. Aveam sa constatam, mai
trziu, ca derbedeismul politic a fost metoda pe care comunitii au folosit-o i
pentru a destabiliza UMRL. Sistemul a funcionat deosebit de bine n raport cu
regretatul lancu Raiu, al crui dezgust pentru comportamentele necivilizate
inea aproape de repulsia fizica. Ceea ce-l fcea uor de manipulat de ctre cei
care tiau sa foloseasc teama lui de vulgaritate i faptul ca grosolnia l
paraliza literalmente. D-l Novacovici a fost probabil, ca i d-l loanitoiu pentru
ca i el este un minus habens care sufer de delirul ambiiilor frustrate
instrumentul incontient al celor care voiau sa manipuleze prin el anumite
medii n care le era greu sa ptrund. Novacovici seamn mai mult cu
Cmpeanu dect cu loanitoiu, dar felul sau de a-l manipula pe Ion Raiu se
ntemeia pe agresivitate i pe repulsia fata de conflicte a celui din urma Revin
acum la constituirea UMRL. Pentru a limita zona nenelegerilor dintre forele
componente, s-a luat atunci hotrrea sa nu se mai repete greeala despre care
se credea ca a dus la eecul Consiliului National. Iniiativa a fost a lui Ion
Raiu, care din 1975 ncerca sa gseasc o formula pentru a reconstitui un
organism reprezentativ al Rezistentei Anticomuniste care sa fie recunoscut de
statele Lumii Libere, cum fusese pn atunci Comitetul National. Decizia am
luat-o la 13 Noiembrie 1983, la Paris, cnd am lansat manifestul prin care-i
chemam pe romnii liberi sa se organizeze. Ca i n cazul Consiliului National,
d-l Radu Cmpeanu s-a strduit sa saboteze aceasta iniiativ, cum de altfel a

fcut cu orice ncercare de a organiza aciunea politica a Exilului atunci cnd

i ddea seama ca nu are nici o ans sa devina seful grupului pe care
ncercam s-l constituim. D-lui Cmpeanu i lipsea nsa brbia politica: el
acion piezi, folosindu-se de alii, cum ar fi d-l Dinu Zamfirescu un intrigant
lipsit de abilitate dar cu talent la scris i mult mai instruit dect el care i-a
fost multa vreme cinele muctor, i de propria sa nevasta, o ex-activista
PCR, cu toate cele pe care aceasta calitate le comporta ca stil, nivel intelectual
etc. Adunarea constitutiva s-a inut la Geneva, n zilele de 19 i 20 mai 1984,
unde ne-am dus pregtii, cu statut, program etc. UMRL a fost, finalmente,
recunoscuta de facto, ca organ reprezentativ al Rezistentei Anticomuniste
romne i purttorul de cuvnt al opoziiei reduse la tcere din tara. Aceasta
reprezentativitate naional a fost tacit recunoscuta de ctre diversele cancelarii
i guverne occidentale, ca i de instanele internaionale, pe msur ce am
devenit interlocutorul lor, n urma demersurilor fcute spre a le informa despre
situaia generala din tara i a le semnala anumite cazuri speciale, cum a s-a
ntmplat, spre pilda, cu d-na Doina Cornea sau cu revolta muncitorilor din
Braov, de la 15 noiembrie 1987.
Accesul la aceste instante i cancelarii occidentale nu a fost anevoios?
Ba da. n primul rnd, pentru ca ntreineau relaii oficiale cu
guvernul de la Bucureti, n al doilea, pentru ca acordul de la Helsinki din
1975, care s-a terminat prin crearea CSCE, valida mprirea Europei conform
nelegerii zise de la Yalta (de fapt la Teheran, n 1943). Eram n plina doctrina
Sonnenfeld-Brejnev, zisa a suveranitii limitate, prin care fiecare din cele
doua superputeri i reafirma drepturile asupra zonei de influenta exclusiva
care-i era rezervata. Cum am acionat noi? Ion Raiu, reuind n afaceri, avea o
situaie materiala pe care noi nu o aveam, i putea permite sa ntreprind
cltorii costisitoare din cauza deprtrii tintei i a necesitii de a efectua
ederi lungi acolo unde era necesara prezenta unui reprezentant al nostru. Nu
era de nchipuit sa ai acces la o comisie senatoriala americana sau la
Departamentul de Stat fara sa faci anticamera vreme ndelungata, trebuia sa ai
multa rbdare, cnd ai fost dat afara pe usa, sa intri pe fereastra. Ion Raiu a
avut aceasta rbdare, tenacitate i temeinicie n aciune, mai mult proprie
ardelenilor dect regenilor, nu pentru ca acetia ar fi mai superficiali, dar
pentru ca nu au o experienta de lupta att de dura cu asupritorii, ca acea a
conaionalilor lor de peste Carpai. Sunt nevoit, din aceasta cauza, s-i aduc un
sincer omagiu, din pcate, postum Ion Raiu aparinea, sa nu uitam, primei
generaii de transilvneni care scpase de jub jugul maghiar. Iar ascendenii lui
i-au insuflat acest spirit de drzenie, de perseverenta, de patriotism mai
puternic dect al regenilor, din cauza suferinelor mai mari i a frustrrilor
acumulate de secole. Ion Raiu mergea deci n fiecare ora unde se inea o

adunare unde se putea vorbi despre situaia din Romnia, ne lipsind de la nici
o reuniune a Consililui pentru Securitate i Cooperare n Europa i ncerca sa
fie primit i sa aib ntrevederi cu personalitile de vaza, abordnd n special
domeniul care se chema coul al treilea, unde se discuta chestiunea
drepturilor omului, care era modalitatea cea mai practica, n aceea perioada, de
a aborda nelegiuirile care aveau loc n Romnia i extraordinarele suferine ale
populaiei, care era afectata de o penurie cumplita i de carente de tot felul.
Astzi, din cauza exasperrii ca urmare a speranelor dezamgite mai ales de
regimul Constantinescu, care crease iluzii imense concetenii notri au
tendina sa uite ce s-a ntmplat i cum o duceau nainte de 1989. Cnd
trebuiau sa se aeze la cozi, pe ger, n mijlocul nopii, spre a procura nite
nenorocite de ghiare de pasare n loc de carne copiilor lor, care aveau nevoie
de proteine i-i ateptau acas n apartamentul nenclzit
Cum lucra atunci, concret, conducerea UMRL-ului?
Era un comitet de conducere care se ocupa cu administrarea UMRL, la
care veghea d-l Doru Novacovici, un bun gospodar i un propagandist eficace,
lipsit nsa de orice cultura i viziune politica: anticomunismul lui era ntemeiat
numai pe suferinele ndurate, nu i pe cunoaterea problemelor i cutarea de
soluii. Din pcate, a vrut sa fac din UMRL instrumentul propriei sale
promovri dup modelul lui Cmpeanu, pe care-l admira, pentru care cauza
romneasca nu era dect un mod de a face sa se vorbeasc despre el i locul de
desfurare a veleitii lui de a juca un rol. Cu alte cuvinte: arivism politic.
Munca propriu zis politica o fcea un grup restrns, format din oameni cultivai
si, evident, mai pregtii: Ion Ghika, Dan Cernovodeanu, Alexandru Herlea i
subsemnatul, secretariatul nostru fiind asigurat cu eficacitate n mai multe
limbi de Dana Konea-Petrisor. Cteva cuvinte despre contribuia mea.
Studiasem tiinele politice, dreptul i finanele publice, cunoteam
totalitarismul pe toate fetele, din experienta dobndita n Romnia i prin
studierea lui la universitate i cunoteam foarte bine modalitile trecerii de la
totalitarism la democraie i de la economia cu planificare autoritara la cea de
piaa libera, pe care ncepusem sa le cercetez nc de pe vremea cnd eram
student. Menionez ca, imediat dup terminarea Institutului de tiine Politice,
m-am nscris la doctorat. Subiectul pe care-l alesesem era paralela dintre
comunism i naional-socialism. Din cauza terorismului intelectual exercitat de
stnga, toi profesorii la care m-am dus pentru a le cere s-mi fie directori de
teza au ncercat sa ma conving s-mi schimb subiectul i s-au desistat atunci
cnd au vzut ca nu renun. Desi i ncetase activitatea strict pedagogica,
indignat de reacia colegilor sai, profesorul Raymond Aron, s-a oferit s-mi fie el
director de teza. Din pcate, cum eram salariat i-mi trebuia aprobarea
ntreprinderii pentru a ma absenta de la serviciu atunci cnd aveam seminarii

la care prezenta era obligatorie, n-am obinut autorizaia efilor mei i nici pe
furate n-am reuit sa lipsesc de la birou. Cum militam n cercuri
anticomuniste de orientare cretin-democrat, eram la curent nu numai cu
actualitatea politica dar i cu anumite dedesubturi ale acesteia, pe care
mijloacele de informare nu le abordau. Cunoscnd mijloacele de aciune ale
comunitilor, tiam ceea ce trebuie fcut pentru a le contracara i care era
riposta potrivita. Grupul din care fceam parte i pregtea lui Ion Raiu
strategia i documentele de care avea nevoie pentru fiecare aciune de
exemplu, pledoaria pentru a se refuza Romniei clauza naiunii celei mai
favorizate, pe care rabinul Mozes Rosen se ducea n fiecare an s-o ceara la
Washington. Ion Raiu a fost ntotdeauna un mare democrat, n sensul ca a
tiut sa lucreze cu o echipa, respectnd principiul consensului, innd cont de
opiniile fiecruia din membrii ei i supunndu-se prerii majoritare. O sa
ilustrez acest lucru prin felul sau umoristic de a se descrie pe sine: cred ca nici
un alt romn nu are capacitatea mea de a lua suturi n fund cu zmbetul pe
buze. Trebuie sa spun ca aceasta disponibilitate a lui Ion Raiu la critica i la
amendare fcea din el un un om cu care era deosebit de plcut sa colaborezi.
Avea o foarte mare rbdare, niciodat nu te ntrerupea cnd vorbeai, te asculta
pn la sfrit i fcea acest lucru chiar cu un interlocutor dificil ca mine, care
sunt foarte exigent dar i pripit uneori. Cred ca eficacitatea n aciune este
condiionat de capacitatea de a decide rapid, riscul erorii evident mai mare
dect n cazul unei ndelungi chibzuine fiind net mai mic dect cel al unei
hotrri tardive, de obicei cauza eecurilor i a ratrii iniiativelor. Mai existau
i alte motive pentru nenelegeri
De ce?
Se ntmpla ca Ion Raiu, care nu mai tria n Romnia din 1939 i
avea dificulti n a nelege anumite probleme din tara, pe care nu le poi
cunoate dect din experienta trit, sa ma irite prin abstracia unor puncte
de vedere ntemeiate pe o percepie excluJ siv livresca a faptelor. Avea o anume
tendin care provenea dintr-o extrapolare a faptelor din propria sa tineree
de a face din extremis-jmul de dreapta ceva mai amenintor pentru libertate i
democraie | dect comunismul, pentru simplul fapt ca Uniunea Sovietica, din!
ntmplare i nu printr-o opiune deliberata atacul german din 21! Iunie 1941
fusese aliatul celor doua mari puteri democratice, Statele | Unite i Marea
Britanie. Nu putea sa neleag faptul ca aliana cu i legionarii mpotriva
comunismului era cel putin tot att de legitima
De aici provenea, bnuiesc i aversiunea (absurda) a lui Ion Raiu
contra Micrii Legionare?

 Aversiune este un cuvnt nepotrivit pentru un om att de moderat.

Dar de acolo venea nverunarea sa, absurda de multe ori, cum ati spus i
dumneavoastr, contra legionarilor n ansamblul lor.
Nutrea nsa o mare simpatie pentru unii legionari, de care rmnea foarte
legat. Spre pilda poetul Stefan Baciu, cu care fusese coleg la universitate i cu
care mprtise bucuriile petrecerilor din anii studeniei, al crui legionarism
rmne cu att mai greu de neles cu ct este evreu dup mama. Pe mine m-a
descumpnit reacia lui lancu Raiu la eseul despre totalitarism pe care mi l-a
publicat n Romnul Liber, din care am dedus ca nelesese foarte bine ceea
ce fusese hitlerismul i ceea ce fusese stalinismul, dar ca nu descoperise
totalitarismul ca esena comuna a ambelor fenomene. Dar de mortuis nil nisi
bene La Conferina pentru Securitate i Cooperare care s-a inut la Paris, n
Mai-lunie 1989, deci ultima sesiune a acestei instante dinaintea cderii
comunismului, UMRL a prezentat un raport foarte apreciat. Mrturisesc sincer
ca noi nu ne-am ateptat la acest succes pentru ca prezentaserm multe alte
memorandumuri bine fcute i interesante, dar, n general, ele nu se
bucuraser dect de aprecieri strict politicoase din partea celor crora le erau
remise. Era un document sintetic ce prezenta situaia din Romnia. Redactat n
limbile franceza i engleza (astzi tradus pe romnete i publicat la editura
Pampedia) a atras atenia unui conoscut editor american, Forbes patronul
grupului de presa cu acelai nume i directorul cunoscutei reviste Fortune
care ne-a cerut permisiunea sa reproduc cele mai semnificative pasaje n
publicaiile sale. ntre timp nsa, lucrurile din Romnia au evoluat n sensul
cunoscut i interesul pentru documentul nostru a fost eclipsat de descoperirea,
la fata locului, a unei realiti vii, care o depea cu mult pe cea descrisa n
elaboratele noastre. La aceeai conferin de la Paris a avut loc o foarte
importanta luare de poziii a preedintelui Mitterrand, care avea sa fie ulterior
recuperata cu un sens deviat, aproape pervers, de ctre diplomaia americana,
pentru a justifica diverse intervenii, cum a fost cea din Kosovo, de anul trecut,
ale cror scopuri reale s-au dovedit a fi cu totul altele dect cele (umanitare)
declarate. Preedintele Mitterrand a spus n 1989, ca obligaia de neingerinta
n afacerile unui alt stat nceteaz acolo unde ncepe datoria de asistenta al
celor ale cror drepturi sunt violate. Mitterrand a mai adugat, aproape intind
cu degetul la delegaia romna, exista rspunderi care nu pot rmne retorice
i va veni momentul cnd cei care recurg la retorica vor trebui sa rspund
pentru faptele/o/f
UMRL-ul trebuia sa fi fost i bine infiltrat. Greesc?
Am suferit, evident, tentative de infiltrare, dar le-am mirosit,
detectndu-le la timp. Unul din infiltrai, pseudocolonelul Mircea
Constantinescu din Frankfurt pe Main, a ncercat sa se bage prin mai toate

organizaiile Exilului. Acum este infiltrat n ANCD, fiind reprezentantul

acesteia n Germania! Probabil ca asta este misiunea lui, sa se infiltreze peste
tot. De d-rul Florin Matrescu nu pomenesc acum, voi vorbi de el mai trziu.
Deci UMRL-ul a fost creat dup eecul Consiliului National Romn
Dup dispariia, de facto, n 1975, a Comitetului National Romn,
iniiativa constituirii unui alt organism reprezentativ al Rezistentei
Anticomuniste a aparinut fostului secretar general al PN, Nicolae Penescu,
care a gsit printre legionarii moderai, aparinnd indiscutabil Rezistentei
Anticomuniste, nite colaboratori leali, sincer convertii la democraie, n
persoanele lui Horaiu Comaniciu i Fotin Enescu. De la nceput i ncontinuu
sabotat de Radu Cmpeanu, Consiliul National Romn a rezistat acestui
boycott, emfaticul tribun liberal neavnd partizani printre romni, nicj legturi
cu forele politice din statele occidentale, unde partidele liberale sunt nite
rariti nesemnificative, care supravieuiesc numai gratie oportunismului cu
care susin, alternativ, programele conservatorilor i ale socialitilor ce n-au
majoritatea necesara pentru a forma singuri guvernul. Consiliul National a
degenerat rapid n mahala atunci cnd n el s-a bgat, n cel mai ordinar sens
al cuvntului, d-l Cicerone loanitoiu, cea mai vulgara expresie a
mahalagismului politic din exilul romnesc. De omul care se baga nu poi
scpa, el se vra oriunde. Prezenta lui loanitoiu care a vut grija s-i aduc
acolii de aceeai plmad cu el i-a fcut pe toi oamenii serioi i deceni sa
refuze sa ia parte la reuniunile unde venea acest personaj suburban i
subaltern (a aprut pe scena politica n calitate de om de casa i mardeia al
lui Penescu, mai nti n 1945, la Bucureti, apoi la Paris n 1979) La un
moment dat, Ion Pantazi fiul ministrului condamnat la moarte i graiat n
1946 care era un proaspt venit n Occident (n 1978) i total strain de
politica, desi cu ataamente antonesciene foarte clare i justificate, a ntreprins
s-i reabiliteze pe cei de dreapta. Ceea ce a fcut era ntr'un fel inutil,
deoarece nici antonescienii, nici legionarii, nu erau exclui de la activitile
Exilului, din contra. Vreau aici sa fac o paranteza: romnii puteau sa fie uniti,
dar cu condiia sa fie vorba de scopuri limitate i precise. De fiecare data cnd
era de fcut ceva clar, de pilda o ncunostiintare a oficialitilor franceze despre
un anume fenomen grav din Romnia, care justifica mobilizarea i
militantismul, romnii se puteau uni i erau capabili sa acioneze mpreuna. La
Paris, exista un grup de romni, care se ntrunea periodic n sala misiunii
greco-catolice romne din rue Ribeira, ce mergea ca deschidere a evantaiului
politic de la legionari i antonescieni pn la ceea ce existase mai la stnga pe
scena politica romneasca, adic Partidul National rnesc, i care-l includea
i pe Marcel Schapira, care era deopotriv, seful unei loje masonice romaneti
din Frana i un reprezentant ai evreimii din Romnia. Prin urmare, nimeni nu

considera ca este imposibil sa stai la aceasi masa i sa iei hotrri alturi de

reprezentani ai Micrii Legionare i foti demnitari antonescieni, cum era de
pilda d-l George Barbut. Acest dialog era deci absolut practicabil. De altfel, el
avea loc periodic, fie i pentru a face un tur de orizont al situaiei din Romnia,
n afara d-lui Barbul, nsa, competente politice reale i capete luminate nu prea
erau printre participanii la aceste reuniuni.
Fiindc vorbim de legionari, de Micarea Legionara, acetia, ca i
antonescienii, s-au plns ca au fost exclui, din dorina i ordinul lui Ion Raiu,
din UMRL Este adevrat?
Nici gnd! Mai nti, ideea ca Raiu ar fi dat ordine o poate avea numai
cine nu l-a cunoscut pe C'conul lancu! Legionarii, ca i cei care se considerau
antonescieni, puteau face parte din UMRL, cu titlu personal. Nu exista nici un
fel de discriminare: nimeni nu putea sa vina n UMRL cu pretenia de a
reprezenta o micare politica, indiferent daca era liberal, rnist sau legionar.
Ba chiar comunist, nsa, din UMRL puteau sa fac parte numai oameni cu
angajamente democratice, pentru simplul motiv ca organizaia i propunea sa
restaureze democraia n Romnia. Iar ca organizaia sa fie credibila, nu puteai
sa vii n ea ca reprezentant al unui partid cu reputaie nedemocratica, daca nu
chiar antidemocratica, sau cu idek de acest fel. Fiecare venea n UMRL cu titlu
individual, aa ca am avut i legionari care au aderat la UMRL. n UMRL s-a
ntmplat nsa ceva extraordi. -: '.:' 152 nar i acest lucru poate fi privit ca un accident: am avut ca
membri, ba chiar ca membri fondatori, pe nite social-democrai din Romnia.
Or, pn atunci, Internaionalele respective le interziseser socialitilor de varii
obediente sa fac parte din organizaiile cu caracter anticomunist declarat.
Internaional a ll-a le asigura tuturor membrilor PSDR situaii excepionale n
Occident. Daca erau mai tineri, primeau imediat slujbe bine pltite (cazul
Bdru sau Krasnoselski), iar daca erau ceva mai btrni (Vinogradski i
Catona), aveau pensii imperiale, de cea. 3.000-5.000 de marci germane pe
luna. Dintre social-democraii romni ajuni n Occident patru erau activi:
Vinogradschi n Germania, Krasnoselski (cel de la Europa Libera) la Geneva,
Catona i Bdru la Paris. Niciunul dintre ei, nsa, nu s-a implicat n
chestiuni romneti, nu s-a artat solidar cu cauza romneasca, nu participa la
reuniuni, etc. Ei nu s-au manifestat cu ocazia unor evenimente care adunau
toat romnimea ntr-o singura suflare. Vinogradski i Catona au venit la
UMRL, dar nu ca sa fac ceva alturi de noi: au participat doar la reuniuni
festive, cum au fost cele prilejuite de congrese. Veneau, probabil, este o deducie
a mea, sa simt pulsul, trimii de conducerea lor.
Despre Duiliu Vinogradschi, din doua cri scrise de Minai Pelin & cie.
Aflam ca era n realitate omul Securitii, avea numele conspirativ de Leul

 Eu nu am nici o ndoiala ca unii dintre aceti social-democrai serveau

Securitatea. Dar i fata de d-l Pelin, un agent notoriu al Securitatii-SRI,
specializat n diversiune, am cea mai expresa rezerva. Pe social-democrai i
cunoteam din Romnia, din nchisori i din afara lor. Ei au fost primii care iau fcut mea culpa pentru a scpa cu mai putini ani de nchisoare, primii care
aii acceptat compromisul cu totalitarismul Ei au fost n centrul operaiei
Dialog din Germania, pe care PSD german l-a finanat spre a-i ndeprta pe
refugiaii romni de organizaiile anticomuniste ale Exilului i a-i face sa
dialogheze cu regimul de la Bucureti, o iniiativ care se nscria n strategia de
salvare a idealului socialist prin reformarea comunismului din interior. Socialdemocraii au marat de la nceput la diversiunea KGB pe care a reprezentat-o
disidenta, aceasta urmrind abandonarea obiectivului fundamental al forelor
democratice distrugerea regimurilor totalitare de tip sovietic, ca singura
modalitate a restaurrii sau instaurrii democraiei i nlocuirea lui doar cu
amendarea sistemului socialist, perfect acceptabil daca se punea capt
abuzurilor i incompetentei care-i grevau funcionarea, nlocuindu-se numai
civa factori responsabili.
Deci n UMRL nu se intra pe baza de apartenenta politica, UMRL-ul nu
era structurat pe partide?
Nu. Aveam multi rniti, dar nu erau primiti scandalagii ca Cicerone
loanitoiu. Se fcea un fel de selecie: trebuia sa fii un om civilizat, sa te pori ca
lumea. UMRL-ul a fost controlat, din punct de vedere administrativ, de familia
Novacovici, adic de sotii Novacovici. Trebuie sa spun ca ei au muncit mult n
acest domeniu. Fiecare dintre noi aveam o activitate profesionala. Doru
Novacovici, fiind inginer constructor, tria din expertizele pe care le fcea, pe
contul primriei de la Saint Maur, lng Paris, al carei salariat a fost pn la
ieirea la pensie. A avut mare noroc sa fie angajat acolo, legndu-se cu prietenie
de primarul, care de vreo 30 de ani tot este reales, ca reprezentant al unui
micropartid socialist de dreapta
Aud pentru prima data de aceasta noiune.
Avnd chiar legturi cu extrema dreapta, daca admitem ca acesta este
locul n care se situeaz Frontul National al d-lui Le Pen, cum pretinde massmedia din Frana. tim nsa ca Le Pen a fost la congresul partidului lui Vadim
Tudor i c-a trimis delegai la congresul partidului lui Jirinowski. Primarul cu
pricina l-a sprijinit foarte mult pe Novacovici. Gratie lui am putut noi sa inem
la Saint Maur reuniuni la costuri reduse, cum a fost cazul primelor doua
congrese de dup constituire ale UMRL. Buna credin i candoarea lui Ion
Raiu, care niciodat nu se gndea ca cineva ar putea sa se foloseasc de el, a
fcut ca Novacovioci sa se bucure din partea lui de un cec n alb: l las sa
fac orice n numele lui. Inclusiv s-l compromit Novacovici, care nvase

aceste tehnici mechereti de la primriile din Romnia, ncerca sa le aplice i

la Saint Maur, i n Frana n genere. Probabil ca Doru Novacovici s-a gndit sl compromit pe Raiu pe calea aceasta. Cum Novacovici era cel care, de facto,
nu de jure, dispunea de fondurile UMRL, a fcut nite transferuri, care n sine
nu constituiau delapidri sau deturnri, dar nu era el cel autorizat sa le fac.
Aceste transferuri s-au fcut fara semntura lui Ion patiu, iar acesta a trit tot
timpul cu frica de a nu se afla ca e! A fcut o neregularitate, desi ea era fcut
exclusiv de secretarul genera! Al UMRL, Doru Novacovici. Acesta a fost motivul
pentru care la faimosul congres al UMRL de la Saint Maur, din mai 1991, Ion
Raiu a avut o atitudine foarte pasiva, ceea ce a fcut sa fie dat la o parte.
Acolo, de fapt, s-a produs o clara manevra de diversiune, cu oameni venii de la
Bucureti. Printre alii, Doru Novacovici i-a Invitat din Romnia pe ziaristul
Sorin Rosca-Stanescu, un biat foarte simpatic, dar care, nu stiu daca voluntar
sau involuntar, a participat din plin la aceasta diversiune. Printre altele, a
prezidat adunarea, fiind total necalificat sa o fac (si din punctul de vedere
statutar i din cel al priceperii necesare) Doru Novacovici, care luase
exemplul lui Radu Cmpeanu (daca Cmpeanu este un personaj important n
Romnia, de ce sa nu fiu i eu), fusese n prealabil primit n audienta de Ion
Iliescu i de Petre Roman, i era extraordinar de mgulit de importanta pe care
emanaii i-o acordaser n plus, i constituise nite societi comerciale n
Romnia, visnd sa devina milionar, fcnd import-export!
Lucrurile ncep sa se lmureasc
Dup prerea mea, dar se poate sa ma nel, nevasta lui Doru
Novacovici era angajata n altfel de activiti, cu alte cuvinte era securista
Ion Raiu a fost, mpreuna cu Radu Cmpeanu, unu! Din putinii oameni care,
dup schimbrile din Decembrie 1989, s-au ntors imediat n Romnia. Ambii
au fost iniial nite patrioi, nsa pe acest patriotism s-au grevat nite ambiii,
inclusiv la Ion Raiu. Pentru ca nu se poate nega ca Ion Raiu avea ambiiile
sale: a dorit sa fie preedintele Romniei, poate mai mult dect Radu
Cmpeanu
De ce mai mult? Radu Cmpeanu a candidat de doua ori, la
preedinia Romniei, n 1990 i 1996, iar Ion Raiu o singura data, n 1990
Pot sa va spun acum ca, n toamna anului 1999, cnd am tdecis, n
principiu, sa cream din UMRL un partid politic, n ciuda re-! Zervei exprese a
lui Ion Raiu (nsa el, fiind un preedinte foarte demo-fcratic, s-a supus deciziei
Comitetului Coordonator), l-am rugat sa accepte, daca acest partid reuete sa
se nasc, sa fie candidatul sau la alegerile prezideniale din anul 2000.
nsa a intervenit boala sa incurabila

 Probabil ca el tia deja de acest cancer, pentru ca ne-a spus ca nu ne

poate raspunde nainte de prima jumtate a lunii Ianuarie 2000 A precizat
chiar i data: 15 ianuarie 2000! Deci cu o zi naintea morii sale
Sa revenim la evoluia UMRL-ului, dup congresul faimos de la Saint
Maur, din 1991
Trebuie sa reamintesc contribuia lui Ion Raiu la democratizarea
Romniei. El a adus, imediat dup ianuarie 1990, mijloace tehnice foarte
importante n Romnia, aparatura de birou, calculatoare, aparatura medicala,
au fost folosite fonduri considerabile, etc., ei bine, toate bunurile materiale
aduse de Ion Raiu i donate n diverse parti, au fost distruse TOTAL de mineri,
n 14-15 iunie 1990! Uniunea Mondiala a Romnilor Liberi nu s-a mai putut.
Ridica din aceasta ruinare
Ca sa fim coreci, nu minerii au distrus bunurile aduse de Raiu, ci
SRI-ul, Securitatea, deghizata n mineri
Absolut, aa este! Eu am dovezi ca aa s-au ntmplat lucrurile!
Acelai lucru l-am constatat n timpul mineriadei din sepetmbrie 1991, cnd
printre mineri erau securiti care-i organizau i-i ndrumau. Cnd scopul
mineriadei a fost atins ndeprtarea lui Petre Roman securitii au disprut
i minerii au rmas singuri, dezorganizai. Crendu-se impresia ca minerii sunt
pe cale de a fi recuperai ceea ce, din pcate, nu era adevrat tot securitii,
adic trupele SRI, au tras n ei. Am admirat-o mult pe d-na Doina Cornea
pentru curajul ei, dar nu i pentru pretenia ei de a face analize politice: era de
cele mai multe ori pe din afara cum se spune. Dar, n Septembrie-Octombrie
1991 a vzut just si, cum fceam aceeai analiza, am fost implicit alturi de ea.
A neles ca, n acel moment, presiunea minierilor abandonai pe strzile
Bucuretilor ar fi trebuit sa fie folosita de opoziia democratica pentru a
constitui un guvern care sa ncerce sa restabileasc regulile jocului democratic,
falsificate de formaiile iscate din PCR, recupernd poziiile pe care forele
anticomuniste le ocupau n Ianuarie 1990. Mai vreau sa spun ceva foarte
important: UMRL a ncercat tot timpul sa uneasc partidele, mai ales cele trei
denumite istorice (PNL, PNCD i PSDR), ca sa constituie un nucleu credibil
al opoziiei. UMRL-ul era convins ca aceste partide n-au nici o ans sa ctige
alegerile, dar ca trebuie sa se ntreasc pentru viitoarele alegeri si, n acest
scop, sa constituie un bloc capabil de a-i nfrunta pe neocomuniti. Aceasta
idee i-a nsuit-o i Preedintele Coposu, dar numai dup mineriada din Iunie
1990, cnd a acceptat sa se aeze la aceasi masa cu Radu Cmpeanu i Sergiu
Cunescu. La iniiativa UMRL d-na Cornea a fost unul din principalii ei
promotori, era primul membru din tara al organizaiei noastre s-a creat
Forumul Democratic Antitotalitar, care, n afara partidelor istorice, mai

cuprindea o serie de partidulete, din care a supravieuit doar Partidul Ecologist

Romn al d-lui Otto Weber.
Vorba vine ca a supravieuit A fost meninut n viaa artificial, acum
probabil va fi lsat s-i dea obtescul sfrit.
Este posibil sa avei dreptate. A fost meninut n viaa pentru ca
aceasta idee, foarte la moda astzi ecologia sa nu fie confiscata de stnga, ca
n Occident. Ulterior, UMRL-ul nu a mai acionat dect n cadrul CDR noua
denumire a Forumului Democratic Antitotalitar, un apelativ gritor, prin
redundanta sa, n privina nivelului de cultura politica a romnilor din tara.
Dispunnd de oameni pregtii -judecnd retroactiv, putem spune ca n afara
celor care au reprezentat n Convenie UDMR, au fost singurii oameni din
aceasta alian care aveau pregtirea necesara pentru a o putea face sa
funcioneze daca ar fi fost ascultai, ar fi putut sa o duca la victoria
electoralA. i aa UMRL-ul a avut un rol edificator i constructiv. Aceste
afirmaii nu sunt nite simple pretenii i nu se ntemeiaz pe complexul de
superioritate, justificat, dar injust atribuit romnilor care s-au ntors din Exil
pentru a-i ajuta pe cei din tara, n primul rnd cu cunostiintele lor. Exista, ca
martiyie a competentei membrilor ei, analizele politice i drile de seama care
arata poziia adoptata de UMRL n diverse ocazii. Parcurgerea acestor
documente astzi, dovedete oricui le cerceteaz, justeea vederilor noastre, att
n privina situaiilor n care ne aflam atunci, ct i a oamenilor a cror
candidatura ne era propusa. Calitatea unui analist politic nu este dovedita de
potrivirea vederilor lui cu configuraia politica a momentului n care o face, ci
de confirmarea lor de ctre evenimentele ulterioare. A avut deci loc, n mai
1991, operaiunea Novacovicf, urmata de nite procese, pierdute de Novacovici
i gruparea sa, n urma crora disidenta lor nu mai are voie sa foloseasc
numele nostru.
Operaiunea Novacovici este Congresul trucat de la Saint Maur din
1991?
Da. La acest congres, Novacovici a aranjat lucrurile de aa maniera,
nct el sa fie ales preedinte i s-i impun un birou compus din creaturile
sale. De fapt a reieit ulterior ca mai degrab a fost el creatura acoliilor sai.
Din acest birou fcea parte un domn Popovici, prieten de-al d-lui Gelu VoicanVoiculescu, prin care se pare ca acesta trimisese la televiziunea franceza,
contra bani, caseta cu a doua serie a procesului Ceausestilor, i un fost coleg
de-al meu de nchisoare, d-l Doru Dumitrescu, care s-a revelat a fi un securist.
Acesta i-a vzut n continuare numai de treburile sale de sereist sau securist
n Romnia (unde Novacovici l desemnase ca sef de filiala) i a disprut din
analele UMRL-ului. Al doilea ca importanta n disensiunea lui Novacovici, este
d-l Mircea Alexandru Munteanu, din Sibiu, fost medic-MAI, deci posibil ofier de

Securitate, fost demnitar comunist local i escroc. El a fcut bani multi n

Romnia, vnznd ajutoarele colectate gratuit de seciunea germana a UMRL.
Fiind medic tia foarte bine care erau medicamentele scumpe, pe care! E-a
vndut n loc de a le distribui gratis, avnd din cauza aceasta i unele
neplceri, nsa, cum cunotea judectorii i sistemul judiciar din Romnia, s-a
descurcaf fara sa aib de suferit de pe urma acestor vnzri ilicite, n
Germania el s-a dat drept refugiat politic, pretinznd ca a fost persecutat de
regimul comunist. Or, n Romnia fusese condamnat de drept comun pentru
extorcare de fonduri i abuz de ncredere, ntr-un proces n care au figurat,
printre victime, i nite rude prin alian ale familiei mele.
Disensiunea lui Ntivw&vici mai supravieuiete?
N-a murit nc! Ea are un nucleu activ n Germania, n jurul acestui
doctor Munteanu, care este noul preedinte (Novacovici fiind acum preedintele
de onoare). Mai sunt i circa 20 de persoane active n jurul lui Novacovici, care
locuiesc aproape toate, ca i el, la Saint Maur. n genere sunt clienii lui, adic
triesc din comenzile fcute de primria de la Saint Maur, pe care pn nu
demult le mijlocea el.
n afara de distrugerea UMRL-ului istoric, care ar fi alt scop al
acestei dizidente?
Nu cred ca scopul a fost distugerea UMRL-ului istoric, cum l
numii dumneavoastr, ci controlarea, captarea lui. Novacovici, Munteanu i
socii vor sa fac astfel cariera politica, sa joace un rol care sa le ntreasc
influenta asupra curentului de afaceri ntre Romnia i tara lor de reedin,
adic Germania i Frana. Au scos i o publicaie, uzurpnd numele de
Romnul liber, care este nregistrat la Londra i-i aparine lui Ion Raiu (de
fapt, i-a ncetat apariia n Iulie 1997). Novacovici a scos n paralel o revista cu
acelai nume, foarte prost fcut de el nsui, tiprit la imprimeria primriei
din Saint Maur, n care opt din zece articole erau semnate de el i de membrii
familiei sale. A dispus nsa de serviciile unui eminent analist politic, ale crui
articole din gazeta municipiului Saint-Maur le traducea n romnete. De
ctva vreme, aceasta gazeta apare n Romnia (la Cluj) i este mult mai bine
fcut as spune chiar ca este net peste media presei romaneti. Ca sa nu
poat fi dat n judecata, doctorul Munteanu, care o conduce acum, nu mai
folosete grafismul original al titlului Romnul Liber, dar continua sa
foloseasc sigla UMRL.
Cine scrie la acest ziar?
O serie ntreaga de jurnaliti, pentru mine nite necunoscui. Sunt
persoane din Germania i din Romnia, nume romaneti anonime. Orientarea
politica a ziarului este nationalist-patriotica i de natura sa placa publicului
romnesc, ba chiar s-l intereseze. Ceea ce spera Novacovici, i e cert ca se

dedica acestui ilt scop, este sa obin o reprezentare politica a exilului

romnesc, al crui purttor de cuvnt sa fie el i grupul sau. Am observat ca pe
lng preedintele Constantinescu are mare trecere desi acesta este perfect la
curent cu litigiul dintre noi i el, i ne datorete noua, nu lui Novacovici, i rolul
sau de Preedinte al CDR, i locul de la Cotroceni. Aceasta neleala preferina se
datoreaz faptului ca pe seful statului l deranjeaz competenta i rigoarea prin
care, spre deosebire de d-sa i de majoritatea formaiilor din CDR, noi ne-am
manifestat constant, refuznd minciunile pioase i demagogia, inclusiv pentru
a denuna escrocheria electorala numita contractul cu Romnia. Novacovici a
cultivat, din 1990, prietenia cu preedintele Iliescu, care i-a menajat
execelente relaii cu Televiziunea Romna, al crui departament International
(TVRI) i rezerva mereu cte o emisiune. Are trecere i pe lng cealalt ramura
a ex-PCR, d-l Petre Roman intervenind pe lng prefectul PD de Prahova, spre a
facilita tinerea la Buteni a congresului organizaiei lui Novacovici, n ciuda
interdiciei de a folosi numele de UMRL pe teritoriul Romniei, consecutiva
condamnrii n procesul pe care I-a avut cu noi.
Are trecere i pe lng SIE, pentru ca a dat n 1999 un interviu lung
unei reviste finanat de acest serviciu, Lumea Magazin
Novacovici a participat i la sesiunile Forumului Presei Romne de
Pretutindeni, unde am constatat ca este mare prieten cu reprezentanii
ministerului afacerilor externe care sunt cadre motenite de la regimurile
Ceauescu i Iliescu. Acelai lucru este valabil i pentru relaiile cu
responsabilii de la televiziune
Aceasta televiziune, patronata de Serviciul de Informaii Externe (SIE)
are i alti clieni permaneni, n afara de Dom Novacovici, de exemplu, pe d-na
Brndua Massion din Offenbach, Germania
Care pretinde ca a fost persecutata politic, pe motiv ca tatl ei a fost
legionar. Dup investigaiile fcute de romnii din Frankfurt i Munchen, se
pare ca d-na Massion i-a creat o falsa biografie
Doamna Brndua Massion, venita nu se tie cum n Germania pe la
nceputul anilor '80, a fost complet necunoscuta n exil, pn prin primavaravara anului 1997, cnd a aprut pentru prima data ca preedint unei
organizaii care grupa vreo 20 de romni din zona Offenbach-Frankfurt pe
Main. nainte nu luase parte la nici o manifestare romneasca, nu auzise
absolut nimeni de ea. Dintr-o data a devenit nsa extrem de activa. Revenind la
istoria UMRL-ului, de ce nu s-a putut uni exilul romnesc n anul 1988, cnd
Ion Pantazi a fcut acea tentativa de unificare, pe baze confederative, din care
s-a nscut Congresul Mondial Romnesc? Ion Pantazi a afirmat ca cel care a
sabotat unirea exilului n acel an a fost Ion Raiu, cu UMRL-ul sau

 UMRL-ul a fost reprezentat, la adunarea constitutiva a acestui congres

de la Paris, de ctre doi membri: regretatul Mircea Dumitrescu i cu mine. Au
fost mai multi umerelisti n sala, dar mputernicii am fost noi doi. Pentru noi
era clar ca aveam de-a face cu o manevra de diversiune, Ion Pantazi fiind nsa
omul manevrat, nu manipulatorul. Este curios ca printre promotorii aciunii lui
Pantazi -clar ndreptata contra lui Ion Raiu, pe care-l detesta pentru ca vorbea
la BBC contra regimului Antonescu, deci i a tatlui sau, fostul ministru de
rzboi se afla i doctorul Florin Matrescu, pe vremea aceea nc umerelist.
nc nu-mi este clar daca diversiunea, care a fost obiectivul constant al
activitii d-lui Matrescu, se datoreaz numai unei paranoia, daca era
comanditata sau daca era o combinaie a ambelor ipoteze. Acolo a mai aprut
i popa Calciu, care pentru mine nu este o persoana onorabila, nici de
ncredere, nu att din cauza rolului pe care l-a jucat la reeducri, ct pentru
faptul ca, desi este totalmente liber, refuza sa spun adevrul despre cea mai
perversa dintre crimele comunismului, al crui singur martor din lumea libera
este. Nimeni nu-i cere sa se spovedeasc public, ci numai sa mrturiseasc, n
sensul de a declara ceea ce a nregistrat el ca martor al celor care s-au petrecut
la Piteti i la Gherla. Sa nu uitam ca, dintre cei care au luat parte la
organizarea reeducrilor, el este singurul supravieuitor: ceilali au fost
executai sau s-au stins din viaa. Ca sa revenim la congres, Calciu a fcut pe
eroul acestui eveniment, n jurul sau trebuiau sa se centreze dezbaterile.
Printele Calciu s-a discreditat definitiv, acum doi ani n Romnia,
cnd i-a fcut temenele i i-a adus osanale patriarhului Teoctist si, n plus, a
declarat, ca sub comunism toi am greit
O alta ntrebare acum, dup moartea Iul ton Raiu: sare va fi viitorul
Uniunii Mondiale a Romnilor Liberi?.
Eu nu vreau sa rivalizez cu d-l Brucan, fcnd profeii fara acoperire.
Ca membru al UMRL-ului, doresc ca aceasta asociaie internaional s-i
continue activitatea, atta vreme ct obiectivele sale fundamentale, direct legate
de situaia din tara, nu sunt ndeplinite. Am amintit lucrurile astea n discuia
noastr despre exil. De altfel, la decesul lui Ion Raiu, UMRL a lansat o chemare
n care justifica continuarea activitii sale.
Dup moartea lui Ion Raiu, care este conducerea UMRL-ului?
Este o conducere interimara. Comitetul Coordonator este vduvit de
un singur membru, preedintele Ion Raiu. Pentru ca statutul nu prevede ce se
face n asemenea cazuri exprese (decesul preedintelui), interimatul este
asigurat de colaboratorul sau cel mai apropiat, adic de Secretarul-general,
subsemnatul. Dar nu voi candida pentru funcia de preedinte, cnd se vor face
noi alegeri.

 Moartea lui Ion Raiu nu va avea efectul unui vnt din pupa pentru
diversiunea Novacovicft
Este o problema pe care ne-o punem serios, dar o sa prentmpinam
aciunile pe care Doru Novacovici vrea sa le ntreprind n strintate,
ncercnd sa acapareze anumite filiale de ale noastre, profitnd de moartea
Preedintelui Ion Raiu. Totul va fi legat i de capacitatea noastr de a
desfura activiti care s-i mobilizeze pe oameni. Acest lucru este, n
principiu, dinainte garantat de extraordinarul val de nemulumire fata de
partidele istorice, perceptibil mai cu seama la oamenii fideli pn acum
Conveniei Democrate i la electoratul dezmgit de partidele istorice Astzi nu
mai este un secret pentru nimeni ca Ion Raiu era de multa vreme solicitat sa
transforme UMRL-ul n partid politic.
n CDR bnuiesc ca UMRL-ul este marginalizata complet.
Da, aa este, am fost marginalizai complet, dar nu numai noi, ci toate
formaiile zise civice care n-au prsit Convenia o data cu Aliana Civica,
atunci cnd au constatat ca aliana electorala nu mai funcioneaz. Noi, cei
care am rmas, ne-am constituit n Consiliul Formaiunilor Civice din CDR i
ne-am ntlnit cu o periodicitate regulata, spre deosebire de partide, care n-au
mai venit la Convenie din martie 1999. Compromisurile pe care partidele
istorice le-au fcut cu aripa Roman a ex-PCR le-au lipsit de legitimitatea gratie
creia fuseser alese sa guverneze. Este evident ca n tarile foste satelite ale
Kremlinului sursa legitimitii democratice continua sa fie lupta mpotriva
totalitarismului marxist. Acest lucru face din UMRL, care a fost organul
reprezentativ al Rezistentei Anticomuniste pn n Decembrie 1989, i din
AFDPR, care ntruchipeaz prin membrii sai aceasta rezistenta, stlpii
democraiei. Aceasta calitate este ntrit de discreditul cu care s-au acoperit
partidele istorice, astzi recuperate de activitii de partid i de securitii care au
pus mna pe conducerea lor. n ciuda marginalizrii lor de ctre mass-media,
UMRL i AFDPR rmn sursele de legitimitate de a cror cauiune are nevoie
orice for politica ce vrea sa se delimiteze de neocomu-nism. De aceea, UMRL
se gndete sa intre direct n politica. Deocamdat nu este vorba de
transformarea sa n partid, ci doar de reprezentarea sa printr-un partid, o
relaie de tipul celei dintre PAC i AC, mai bine spus, de felul celei care ar fi
trebuit sa fie ntre acestea
Cosne-sur-Loire, Februarie 2000
ROMNIA Sl UNIUNEA EUROPEANA
Ne apropiem de sfritul discuiilor noastre i n-am abordat nc
problema integrrii europeene.
Cred, ntr-adevr, ca trebuie sa discutam acum despre modelarea
democraiei romne dup ablonul democraiilor occidentale i legitimarea

interveniilor i presiunilor din exterior, n privina configurrii i structurrii

institututiilor politice i sociale n Romnia. As vrea sa ncep capitolul
intervenii revenind la perversitatea gndirii de stnga. Stnga reminescenta
adic socialismul care a supravieuit experimentelor bolevic i nazist, pe care
le-a susinut fcndu-se ca li se mpotrivete i de care nu s-a dezis formal
dect atunci cnd eecul lor devenise patent urmrete de fapt exact aceleai
obiective utopice ca i ele, utopic fiind un eufemism pentru pervers. Dar
vrea sa ajung la ele pe alte cai, prin cuceriri succesive, fiecare din acestea
constituind o etapa a schimbrilor ireversibile care duc la dictatura partidului
unic. Metoda politica consta n folosirea pluralismului democratic, combinat cu
tehnica hegemonica a lui Gramsci, pentru a elimina progresiv de pe scena
politica i de pe piaa ideilor politice tot cea ce se situeaz la dreapta
sectorului elastic i circumstanial ocupat de stnga, ajungndu-se n cele din
urma la monopolul ideologic i la partidul unic sau la pluralismul fictiv, de tip
front popular, recent ilustrat n Romnia de falsele alternative oferite de
formaiile iscate din PCR dup 1989. Acest plan se realizeaz asistam de mai
multe decenii la nfptuirea lui -prin amputarea, pe rnd, una dup alta, aa
cum se taie feliile la salam, a tot ce ajunge la extrema dreapta a spectrului
politic, ca urmare a precedentei amputri, sub aceleai acuzaii de
incompatibilitate cu democraia a ideilor i obiectivelor politice opuse stngii,
mpingerea constanta a spectrului spre stnga a ajuns sa reduc deschiderea
evantaiului politic de la 180 la 90 n 50 de ani, centrul liberal ajungnd astzi
la extrema dreapta, loc ce justifica clasarea lui ca fascist de ctre
propaganda socialista. Vezi cazul elocvent i actual al liberalului Heider, trecut
de aceasta peste noapte de la centru la extrema dreapta n momen-tul n care a
retras socialitilor sprijinul partidului sau, fcnd astfel sa basculeze spre
cretin-democrai echilibrul politic pe care se ntemeiaz jocul coaliiilor
guvernamentale n Dieta de la Viena. Reuita metodei socialiste a salamului a
fost favorizata de pasivitatea celorlalte forte politice. Liberalii sunt victimele
propriei lor compliciti, manifestate prin ncuvintarea eliminrii a ceea ce se
situa la drepta lor i prin asocierea lor explicita sau tacita la campaniile de
intimidare i denigrare care au dus la eliminarea conservatorilor, declarai
reacionari, sau a naionalitilor, taxai de nazism. Astzi le-a venit i lor
rndul sa fie victimele terorismului intelectual de stnga, cruia, din laitate,
oportunism politic i calcule electorale nu i s-au opus atunci cnd erau vizai
adversarii lor. Reaua credin a socialitilor este evidenta. Faptul ca nu-i
deranjeaz extremitii daca sunt de stnga dovedind ca nu salvarea democraiei
i preocupa, ci eliminarea dreptei i a centrului de pe scena politica. Partidul
liberal al lui Jorg Haider, cu care social-democraii austriac! Fuseser asociai
la putere vreme de mai multe decenii, nu este dect ultima victima. Dar nu cea

din urma pentru c-i vor urma altele daca mecanismul pervers al salamului nu
este spart. Urmtorul candidat la extrema dreapta va fi Partidul Popular
(cretin-democrat), cruia i va veni i lui rndul sa fie exclus, gasin-du-se sau
inventndu-se ad-hoc un argument pentru a-l asemui cu hitlerismul. Aceasta
micare hegemonica se produce astzi pe ntreaga scena politica europeana,
socialitii fiind la putere n 11 din cele 15 state ale Uniunii Europeene.
Cancelarul Schroder a reclamat n mod public intervenia tuturor statelor
membre, n cazul ca par-tidele politice din alte state dect Austria ar intra n
combinaii politice de orice fel cu formaii de tip neofascist ca a lui Heider.
Momentul Politic fcnd ca italienii sa se simt direct vizai, primul ministru,
ex-comunistul D'Allema, ca i preedintele Italiei, Ciampi, au reacionat
replicnd ca n Italia nu exista nici un partid nedemocratic?.
Oricum, o gafa de proporii (dar nici prima, nici ultima!) a cancelarului
Schrdder
Concomitent, o campanie isterica de aceeai natura ca n Austria a
nceput i n Belgia, unde o serie ntreaga de partide politice ncearc sa
exclud dreptul blocului flamand de a lua parte la jocul democratic. Acest lucru
este cu att mai periculos, cu ct Belgia este un stat multinaional, unde
triesc trei comuniti uicial recunoscute: flamanzii (olandezi), valonii (francezi)
i germanii. Manevrele pentru excluderea dreptei flamande risca sa duca la
spargerea statului i revenirea, prin disociere i apoi prin autoderminare, a
comunitii germane la Germania Federala, a celei valone la Frana, i a celei
flamande (de fapt neerlandeze) la Olanda, ntrebarea care se pune este: ce are
mai mare importanta pentru poporul belgian: meninerea unei Belgii care a
reuit foarte bine ca stat democratic i multinaional, sau desfiinarea
partidelor de dreapta i disocierea statului ca urmare a acestui atentat la
pluripartism?
Sa discutam despre Romnia n acest context
Romnia ntra n concertul european i are vocaia sa adere la Europa
ntr-un moment n care se produc i n lumea occidentala nite prefaceri
importante, am sa le numesc n linii mari. n primul rnd americanizarea, apoi
decderea, care este efectul combinat al materialismului i al demagogiei i
duce la barbarie daca resorturile sale nu sunt frnte la timp. Americanizarea
are ca efect globalizarea, care este, deopotriv, consecina hegemonismului
american i explicaia pudica a acestuia. Desi este de natura mai ales
economica, acest hegemonism este i produsul unei gndiri conspirative
pentru ca este difuzata pe ascuns numite de analiti Noua Gndire Unica,
afirmndu-i tezele indirect, prin obligaia de po/Y/ca/y corect', cu alte
cuvinte prin teroarea intelectuala i delictul de opinie, n numele drepturilor
omului, a tolerantei i a altor teorii recent erijate n dogme, se instaureaz noi

stereotipuri i tabuuri, mpotriva crora nimeni nu are dreptul sa se ridice, i

se sacralizeaz o anumit tendina politica, tinznd implicit ctre un nou
partid unic. Cum nu va fi voie sa gndeti altfel, i cum lumea va fi orientata
de ctre mass-medla pltit pentru a strni curente de opinie, oricine i va
permite sa vorbeasc sau sa se poarte altfel dect este condiionat s-o fac, se
va afla exclus din societate, pretutindeni pe glob! Una din manifestrile ridicole
dar revelatoare ale acestei noi intolerante practicate n numele permisivitii, a
fost scandalul Monika Lewinsky. Adic apariia unor forme inchizitoriale de
intruziune n zona cea mai intima a vieii private, transformate n spectacol
public i aruncate prada curiozitii nesntoase a mahalalei, folosita ca arma
politica. Vedem cum cei care mnuiesc opinia publica au transformat ideea de
toleranta care nu este un principiu, ci derogare de la principiu sl excepie de
la regula n mijloc de lupta contra libertii personale i a pluralismului
politic Printre simptomele decadentei se numr i demolatria, i aceasta
include tendina strnita de fctorii de curente de opinie de a substitui,
prin insinuri i confuzii voite, noiunea vaga i fugace de opinie publica unui
concept concret dar punctual, cel de electorat, i pe acesta la rndu-i cu
voin naional. Care este pericolul? Opinia publica evolueaz tot timpul, cu
fluctuaii iprevizibile, de multe ori abrupte. Astzi este una, mine va fi alta. Ea
nu are existenta reala dect atunci cnd msura voturilor i da un caracter
concret, adic la alegerile generale cu alte cuvinte numai o data la civa ani.
n restul timpului i n afara substanei pe care i-o da sufragiul, opinia publica
este o entitate virtuala, o simpla speculaie folosita de cei care se prevaleaz de
ea spre a da legitimitate propriilor lor interese. Clieele, care corespund unui
curent, nu trebuie confundate cu voin naional. Voina naional se
manifesta prin alegeri i intre doua scadente electorale consecutive prin
partidele politice care au vocaia s-o canalizeze i personalul politic ales, care
reprezint voina alegtorilor. Mass-medla, care nu are un statut politic
responsabil, are pe zi ce trece un Impact mal mare, pentru ca, prin televiziune,
ptrunde din ce f n ce mal mult n sufletul populaiei, pe care o poate manipula
sl Influenta. TV tinde sa acrediteze Ideea ca, felul n care ea reflecteaz opinia
publica reprezint mai fidel voina populara dect o reprezint parlamentul i
guvernul, expresiile ei recunoscute. Aceasta rivalitate ntre mass-media i
reprezentanta constituional, pe tema reprezentrii voinei naionale, este un
lucru destabilizator i destructurator. Destructureaz democraia i o face sa
alunece n mod inevitabil pe panta demagogiei, ducnd-o la mahalagism.
Devine un spectacol de circ. Afacerea Monica Lewinsky a nsemnat ptrunderea
celei mai suburbane vulgariti n nsui cadrul Senatului, care se vrea cea mai
distinsa instituie a unei democraii ce se nchipuie o pilda pentru lumea

ntreaga. Aceasta decadenta este, pe de alta parte, provocata de practica

lobbyngului.
Trebuie detaliata aceasta noiune.
Lobbying este un termen intraductibil. La propriu, lobby-de unde vine
lobbying nseamn vestibul, sala de ateptare, anticamera (si nu antecamera,
cum spun i scriu semidocii): la figurat, nseamn grup de presiune, adic
oamenii care fac anticamera la oamenii politici, ncercnd sa obin ceva de la
ei ntre doua ui sau, daca sunt organizai, sa le influeneze deciziile. Aceste
intervenii ies din cadrul instituional, n sensul ca obiectul lor nu face parte
din atribuiile statutare ale deputatului sau ale senatorului pe lng care este
ntreprins demersul, i acesta, n sine, este o procedura neprevzut de legi i
regulamente, n SUA, aleii poporului, imediat dup ce numele le-au ieit din
urne, sunt solicitai de diverse grupuri corporative, profesionale, financiare,
numite/oddy-uri, care le cer sa le promoveze interesele, facilitndu-le obinerea
de contracte publice, modificnd anumite legi sau regulamente, scutindu-le de
obligaii legale sau fiscale, etc. Aceste aranjamente ntemeiate pe promovarea
intereselor particulare n defavoarea celui general (public) pe care orice
reprezentant ales este presupus a le reprezenta se fac contra plata.
Abandonarea propriului electorat i a angajamentului de a-l servi pe durata
legislaiei, n favoarea unor teri, pentru bani, reprezint o deturnare de mandat
(electoral). Un senator, ales de statul Ohio, care odat ajuns n Senat,
reprezint firma Ford din Detroit sau abatoarele din Chicago Ilinois, i nal
elctoratul pentru ca se ocupa de interese diferite de ale alegtorilor sai,
eventual chiar incompatibile cu acestea, i de ale contribuabilului din ai crui
bani este pltit, n al doilea rnd, lobbyingul este trafic de influenta. Se
folosete autoritatea deputatului sau a senatorului, pentru a influenta deciziile
guvernului sau ale adunrii legislative n favoarea unor particulari, nclcnduse principiul ca expresie a interesului general, n fine, lobbyingul este corupie a
reprezentanilor naiunii sau a funcionarilor statului, pltii de grupurile care
le solicita intervenia. Practic, astzi, orice membru al Congresului SUA i
abandoneaz alegtorii de ndat ce a fost ales, pentru a se pune n slujba
lobby-ucare-i va asigura mijloacele necesare pentru finanantarea viitoarei
campanii electorale. Faptul este agravat de scurtimea mandatelor
parlamentarilor americani. Aceasta practica a lobbyingutinde sa se extind n
Europa, odat cu practicile de tip maffia. Dar el constituie nc, n majoritatea
tarilor europene, mai ales n cele democratice cu veche tradiie, cum ar fi Marea
Britanie40, Germania, tarile scandinave, Olanda, etc., un delict, n ciuda
faptului ca tinde sa se nceteneasc i acolo, ca i maffia. Cum anume?
Tocmai pe lng instanele europene de la Bruxelles i Strasbourg unde
pentru ca UE este o entitate de natura i origine eminamente economica,

construita pragmatic, pe etape, n care regulile jocului nc nu sunt clar

definite este loc pentru insinuarea i ncetenirea unor astfel de practici
ilicite.
Toate acestea nu sunt un bun exemplu pentru Romnia
n materie de corupie i de practici mafiote, oligarhia coloniala
sovietica nu are nevoie de exemple, poate da lecii! Restaurarea democraiei
spun restaurare pentru ca nu trebuie sa ne lsm dezarmai de criticii
marxiti: cel mai potrivit model pe care-l avem este al nostru. Chiar daca n
Romnia antebelica democraia n-a funcionat perfect, ntre 1859 i 1938 a
funcionat la fel de bine ca n Frana sau n Belgia (sa nu uitam, spre pilda, ca
Romnia a introdus sistemul de asigurri sociale i a acordat sufragiul femeilor
nainte de Frana, i sa ne aducem aminte de Constituia din 1923, data ca
exemplu pentru soluionarea problemei minoritilor, care sfasa Belgia)
Recldirea unei reale democraii la noi se va face ntr-un context n care
Romnia trebuie sa se gndeasc foarte serios la instituiile sale politice i sa
nu imite orbete sau slugarnic instanele i obiceiurile altor state. Chiar daca
aceste state sunt mari puteri i au mijloace de presiune asupra ei, exemplul lor
nu este neaprat valabil i este rareori aplicabil aiurea. Un exemplu de care eu
spun c-ar trebui s-l luam n consideraie, pentru ca este vorba de un stat care
s-a renscut n circumstane oarecum asemntoare cu cele cu care este
confruntata Romnia astzi, este Israelul. Acelas lucru este valabil i pe planul
refacerii economiei. Daca exista, indiscutabil, modele, nu se poate spune despre
cutare sau cutare din ele ca este obligatoriu. Exista precedente, ale cror
nvminte pot i trebuie sa fie trase. Pentru Romnia exemplul nu poate sa fie
Statele Unite, pentru ca acestea nu au dus niciodat lipsa de capital pentru
investiii i a fost foarte uor ca, practicnd temporar un anume voluntarism
economic, j guvernul sa obin modificri structurale i sa dea impuls
activitii, atunci cnd circumstanele au cerut-o, cum a fost de pilda pe
vremea New Deal-ului, consecutiv marii crize economice din 1929-1933.
Cei care au studiat cu atenie New Deal-ul preedintelui F. D.
Roosevelt au constatat ca de fapt nu exista nici o idee clara i directoare, exista
foarte mult populism i improvizare. Economia americana i-a revenit nsa
total, iar lumea a rmas cu impresia total greit ca New Deal-ul a fost cauza.
Cauza a fost, n realitate, cel de-al doilea rzboi mondial, care a relansat, prin
comenzi absolut uriae, n toate domeniile, ntreaga economie americana
Nu avei dreptate dect n parte, n 1938 rata omajului fusese redusa
la 5%, ceea ce era o cifra ntru totul acceptabila. Este adevrat ca rennoirea
flotei de rzboi i punerea n antier, n 1935, a superbombardierelor care
aveau sa rada oraele Europei continentale, au contribuit n egala msur cu
TVA41 i construcia autostrzilor la resorbirea lui i la relansarea produciei n

sectorul privat. New Deal-ul, ntemeiat pe intervenia directa a statului n

economie, s-a axat pe exact aceleai principii ca politica dusa de Hitler dup
venirea lui la putere, un an dup F. D. Roosevelt, o metodologie pe care a
teoretizat-o ulterior John Maynard Keynes, cruia i se atribuie n mod greit
paternitatea ei.
Sub ideile sefului Bncii Centrale a Reichului, Hjalmar Schacht, iar
creatorul miracolului german de mai trziu, Ludwig Erhardt a fost elevul i
discipolul lui Schacht
Este posibil sa fi fost elevul lui Schacht, dar sa nu uitam ca toat
Europa postbelica a practicat metoda Keynes. Pentru Romnia, interesante i
demne de urmat, sunt exemplele Italiei i Germaniei de dup 1945. Pentru ca
i aceste tari au avut regimuri totalitare, economie planificata autoritar, un stat
care controla aproape tot.
n parte, economia era de piaa libera n aceste state. Atunci cnd s-a
produs militarizarea economiei, a aprut planificarea n Italia i Germania?
Planificare autoritara nseamn repartizarea resurselor ctre aparatul
de producie i distribuirea veniturilor provenind de la * acesta, pe temeiul unor
criterii impuse, nu dup legile pieii i nevoile firmelor. Numai studiind
exemplul postbelic al acestor tari poate gsi Romnia reetele de care are nevoie,
nu supunndu-ne orbete recomandrilor FMI i Bncii Mondiale. I Cnd ai
adoptat modelul rusesc al unei economii mafioti-zate, nu-i rmne dect sa
te ploconeti FMI-ului i Bncii Mondiale
Logica FMI-ului, a Bncii Mondiale i a instanelor: europene este
dictata de principiile care sunt astzi n vigoare n tari care au ieit de mult din
marasmul economic, nu de realitile tarilor n care structurile sunt att de
sclerozate i napoiate cum sunt n '
Romnia, ntr-o tara care nu dispune de osele moderne i de atel liere cu
servicii de reparaii pe arterele rutiere, nu te apuci sa fabrici vehicule cu
complicate dispozitive electronice care au garda la sol de ' numai 15 cm, ci, ca
Hitler n 1937, un Volkswagen pe care oricine l tie meteri, ntreine i
repara. Pn cnd aceste infrastructuri se modernizeaz. Nu pui pe piaa
lucruri ultramoderne, destinate unei clientele care mental nu este apta sa
foloseasc un astfel de aprat] sofisticat.,. Europa este n momentul de fata
sfiat de imposibila conciliere dintre cele doua fete ale aceleiai monede,
materialismul. Pe avers scrie libertate, care este lozinca liberalismului i
justificarea lcomiei, adic a maximizrii profitului ca motivaie a activitii
economice, liberalismul fcnd din schimbul de bunuri motivaia adeziunii
individului la societate. Pe reversul medaliei scrie egalitate, deviza socialitilor,
care justifica prin justiie invidia, revendicnd mprirea bogiei pe care sunt
incapabili s-o creeze. Atta timp ct nu se iese din aceasta dilema, democraia

rmne ncuiata n economism, un impas care o face din ce n ce mai tributara

logicii i regulilor pieii. Democraia trebuie reinventata!
Sugerai deci o a treia cale?!
Da. O a treia cale este, desigur o opiune politica. Statul trebuie sa
asigure cadrul n care societatea funcioneaz pe baza de pluralism, n care este
deci loc pentru toate tendinele politice.
Dup dvs., socialismul european actual, inclusiv soclal-democratia, ce
reprezint n fapt? Un comunism neoliberal?
Socialismul reprezint forma frustata a liberalismului, i aduna pe cei
care vor sa moara capra vecinului, pe care l invidiaz ca poseda ce n-au reuit
ei sa aib. Dar i celalalt, capitalistul liberal, vrea ca ei sa albe ct mai putin, ca
sa controleaze preul caprelor, sa le vnd ct mai scump Exista o nelegere
tacita ntre ambele curente datorata tocmai faptului ca reprezint cele doua
fete ale aceluiai fenomen, materialismul care le face sa tinda la exclusivitate
n reprezentarea electoratului. De fapt, acest joc nu este vizibil dect atunci
cnd, consecutiv alternantei dintre ele, au loc naionalizrile i privatizrile
care se tot succedeaza n Europa Occidentala, de la al doilea rzboi mondial
ncoace, nelegerea se ntemeiaz pe raionamentul urmtor: Sa naionalizm
pierderile, ca sa nu le suferim noi, i sa privatizam beneficiile, c-i pcat sa se
piard n buzunarul statulur Aceasta micare se produce, culmea, pstrnd
conducerea ntreprinderilor, pe motiv ca este nevoie de specialiti.
Profesionalizarea funciei manageriale l-a emancipat pe seful ntreprinderii de
rspunderea fata de proprietar, al crui mandatar nu mai este dect teoretic.
Carierismul managerial a dus la dispariia creativitii, specula financiara fiind
mai rentabila dect o activitate productiva. Reaua administrare a
ntreprinderilor, excelent mascata prin tehnicile comunicatiei42, este astzi
principala cauza a scderii productivitii.
Nu numai modelul economic este important pentru Romnia, dup
mine nu trebuie pus carul naintea boilor. Mai nti ar trebui stabilita forma de
guvernmnt
Acest subiect extrordinar de important trebuie tratat n mod principial,
nu sentimental. Cred ca monarhia este o forma de stat superioara republicii.
De ce? Pentru ca fiind vorba de o persoana care este n afara luptei poltice,
monarhul reprezint n ochii comunitii un paznic, un arbitru n care se poate
ncrede. Paznic al constituiei, el poate mpiedica partidele sa se nstpneasc
pe domeniul public, fcnd din stat moia lor. Ca arbitru, poate mpiedica
degenerarea luptelor politice n afacerism i anarhie, n al doilea rnd, pentru
ca, spre deosebire de republica, monarhia poate s-i
V ' 172 . V,. '. -

Asigure statului un prestigiu, un respect i chiar o anumit strlucire

culturala.
Chiar i o unitate naional, Spania sau Belgia de pilda, altfel tari
multietnice
Sigur! Belgia, ca republica, ar dispare n cteva luni, daca nu chiar
sptmni Monarhia nu se bazeaz pe Ideea de putere, ci pe aceea de
autoritate, care este mai nobila dect puterea. Autoritatea este putere plus
legitimitate. Noiunea de putere are o conotaie fizica, de constrngere, n cazul
Romniei, monarhia este n primul rnd o chestiune de continuitate. Tara
noastr n-a cunoscut niciodat pn la comuniti, care au fost uneltele unei
puteri strine republica. In afara caraghioslcului de la Ploieti, al lui
Candiano Popescu.
Ce a fost republica de la Ploieti? A fost doar o cacealma, i att
Nu chiar. A fost un fel de noapte furtunoasa, adic o farsa populara
ntemeiata pe exaltarea demogogiei. Sa nu uitam, ca ploietenii sunt categoria
cea mai caragialesc a populaiei romneti, moftangii prin execeleta.
Revenind la serios, monarhia Reprezint ideea de continuitate. Chiar state
republicane azi, ca statele Unite, Frana sau Germania, poarta n ele amprenta
genezei) r. Degeaba vrea Republica Franceza sa rup cu trecutul monarhic, 3a
rmne marcata de el, perpetund spre pildTunele caliti i Jefecte ale
regalitii ca ntemeitoare a statului francez.
Mitterand a fost numit monarh socialist, dup alii, chiar lonarh
absolutist
Chiar el a definit Republica a V-ea, creata de de Gaulle, cnd el era n
opoziie, ca fiind o monarhie absoluta, al carei rege este ales de popor Dup
ce a denunat cu vigoare i dreptate sistemul trebuie s-o recunosc!
S-a ferit s-l modifice n ziua cnd a devenit beneficiarul lui!
Iar el ce a fost?
Trebuie sa recunoatem ca Frangois Mitterrand a fost totui, ca i de
Gaulle, un democrat, pentru ca n-a fcut dictatura desi sistemul i-o ngduia.
i-a exercitat voina, guvernnd ntr-un fel foarte personal, dar a respectat i
litera i spiritul constituiei. Sa revenim nsa la Romnia. Un fost comisar
sovietic la cultura, Sami Damian, a scris n 1996 ca i comunitii din PDSR ar
restaura monarhia, cu condiia nsa ca sfetncii Regelui Minai sa nu fie
politicienii care i-au mprtit soarta, n Exil, ci Ion Iliescu i Virgil
Mgureanu43 Ma tem ca nu este o butada i ca aceasta idee chiar poate fi
pusa n practica, tocmai pentru a nu schimba nimic, adic a-l folosi pe suveran
pentru a rmne definitiv la putere i stpni pe viitroul Romniei! nsui fostul
director al SRI a declarat anul trecut, ca neexistnd persoane politice meritnd
sa fie puse n fruntea statului, ncepe sa considere ca fiind utila restaurarea

monarhiei' De aceea fac o legtur ntre declaraia lui Sami Damian i aceea a
lui Virgil Mgureanu.
Este greu de crezut ca Virgil Mgureanu ar fi vorbit numai n numele
sau personal, el reprezint oricum serviciile secrete
Da, dar nu ale statului romn, ci ale clicii strine care ne guverneaz
i ale fostului-actual suzeran de la Rsrit! Romnia nu a fost o tara exclusa
din civilizaia europeana, nici mcar pe vremea izolantei dominaii turceti,
cnd Europei i se spunea Cretintatea. Cltori strini care au trecut prin
Principate, n secolul XVIII, constatau ca la curile domnitorilor i ale marilor
boieri domnea o foarte naintata cultura. Se citeau aceleai cri ca la Paris sau
la Viena, spre pilda Motesquieu sau Enciclopedia Franceza, n traducere greaca
sau italiana, dar uneori chiar i pe franuzete sau nemete. Pn i ideile
Revoluiei Franceze ptrunseser n Principate, prin filiera rusa, n timpul
ultimelor rzboaie ale lui Suvorov contra turcilor. Un diplomat francez, recrutat
ca secretar de unul din domnitorii Mavrocordat, a fost plcut surprins sa
descopere acest lucru, deoarece credea ca Romnia este ca i Turcia Mai
mult dect att, n memoriul pe care l-a scris, dup ederea n Principate,
constata ca, spre deosebire de cei din Frana, ranii romni adopta fata de
autoritii i de cei putemci comportamente foarte independente, de oameni
siguri pe drepturile lor. ranii liberi din principate nu se jenau deloc sa se
duca la judector i la reprezentantul domnitorului, ca s-i apere drepturile i
nu exista teama ca boierul va avea ctig de cauza pentru ca era un privilegiat.
Acelai lucru este constatat ulterior i de diveri alti strini. Deci, exista n
Principate o clasa instruita, dar incapabila sa ridice tara prin difuzarea
instruciunii i tiinei. Cauzele sunt multiple, dar Poarta Otomana are cea mai
mare vina sistemul fiscal impus de ea mpiedicnd orice dezvoltare.
Principatele nu erau state feudale cum erau cele din Vestul Europei, pentru ca
suzeranul lor, fiind asiatic, le impunea o dominaie de tip asiatic. Ca i aceea
ruso-sovietica de care am avut parte mai trziu.
Romnii trec uor dintr-o extrema n alta. nainte de decembrie
199944 se considerau ntr-o zona gri, exclui voit din Europa, abandonai nu se
tie cui Acum dup nceperea negocierilor cu Uniunea Europeana, deja se vad
cu un picior n UE
Romnii, saracii, se leagn cu iluzii, adic gsesc ca este mult mai
comod sa te agi de o speran ipotetica, dect sa te concentrezi asupra unor
eforturi, bazate pe voin proprie i autodisci-plina, pentru a urmri obiectivele
pe care ti le propui.
Sa nu fie desuet ndemnul Brtienilor, Prin noi nine?
Acest ndemn nu este i nu va fi niciodat desuet, pentru nici o tara,
nu numai pentru Romnia! El poate fi valabil n anumite circumstane i

Inadecvat n alte circumstane! Cum nu este desuet pentru nici un individ,

pentru nici o familie, pentru nici o comunitate/Daca vrei ca cel din jurul tau sa
te respecte i sa colaboreze cu tine, pe picior de egalitate, trebuie sa porneti de
la Ideea ca trebuie sa rzbeti prin eforturi proprii, deci prin noi nine. Daca
gndeti altfel, rmi un asistat i riti sa devii un supus. Ca sa nu mai spun
ca eti i dispreuit!
Presa din Romnia (Dilema, 22 etc.) au criticat ndemnul
Brtienilor de acum un secol i ceva, 'Prin noi nine, ca fiind anacronic i
desuet. S-a spus chiar, ca ar fi 'antieuropean (sic!).
Ce-ai vrea sa scrie despre acest subiect membrii esta-blishment-ului
intelectual marxist? Uitai ca aceste reviste sunt dirijate de nite indivizi care
provin direct din celula ideologica a BP al CC a PCR, n care, dup scrisele unui
veteran al acestei instante, pn putin nainte de dispariia lui Ceauescu nu a
ptruns nici un etnic romn?
Se spune ca prin noi nine ar fi autarhic, xenofob etc., uitndu-se
voit, ca n secolul XIX-XX, sub Brtieni, Romnia nu a fost izolata, aparinea
Europei, investiiile strine curgeau spre tara, exporturile creteau, etc
Autarhismul economic a aprut n momentul marilor dificulti
consecutive crizelor de dup primul rzboi mondial. S-a ajuns la autarhie n
momentul n care economia germana a fost sectuit prin plata datoriilor de
rzboi, n momentul n care Italia a intrat ntr-un marasm economic, ca sa nu
mai vorbesc de Rusia, care era izolata prin proclamarea unui sistem totalitar
bazat pe o economie colectivista cu preturi fixate autoritar. Printr-o propaganda
activa, cele trei state au ridicat n slavi autarhia lor i chiar Nae lonescu a czut
n capcana, creznd ca din punct de vedere economic Uniunea Sovietica este un
model util pentru noi. Autarhia a aprut ca o reet pentru ieirea dintr-o criza
sau chiar dintr-un marasm general, l-a ispitit pn i pe francezi i englezi, desi
ei dispuneau de tot ceea ce puteau oferi imensele lor imperii coloniale. Nu este o
reet permanenta i universal aplicabila de reuit economica. Prin noi
nine a fost i deviza Statelor Unite, a carei prima reuit economica a avut
loc ntr-o perioada istorica caracterizata de doctrina Monroe, care proslvea
izolaionismul.
La urma urmelor, toate statele din Uniunea Eurpeana i n special
statele cele mai dezvoltate au ajuns la acest stadiu prin noi nine. Acest
lucru nu este prea clar la Bucureti
Absolut! Pe de alta parte, nimic nu este clar la Bucureti, deoarece
clasa conductoare a Romniei este, ca i marea majoritate a intelectualitii,
inculta. Nu se poate face absolut nimic n economia de astzi, n viaa politica
de astzi, daca nu cunoti trecutul, ca sa poi evita repetarea erorilor. Daca iei
nite masuri economice care au fost utilizate n trecut (autarhia de pilda)

creznd ca sunt noi i originale, ai anse mult mai mari sa te neli, sa faci
greeli, sa ajungi la dezastru, dect daca cercetezi ce a adus n alte
circumstane acest tip de masuri. Trebuie sa cunoti doctrinele economice, ele
nu sunt o abstracie, ele au aprut ntr-o anume conjunctura i ntr-o anumit
faza de dezvoltare a istoriei i asta presupune o cunoatere a situaiilor
economice la care s-au aplicat anumite metode, anumite reete ale gndirii
economice. Desi este un om de finane bine pregtit, Mugur Isrescu, care este
un bun tehnician, nu pare nsa sa aibe cunostiinta de aceste doctrine
economice, care ar da aciunii sale o perspectiva n spatiu i n timp.
nsa toat clasa poltica romneasca, de la PDSR-PD la PNCD, resping
doctrina Prin noi nine, pentru ca ei nu sunt n stare dect sa atepte bani
mprumutai cu dobnzi foarte mari, de la FMI, de la Banca Mondiala etc
Tragic este, ca i populaia respinge acest ndemn generos, caci i ea ateapt
sa primeasc ceva, nu are importanta de unde i ct. Toi ateapt sa fie ajutai
de cei din Occident
Degeaba ateapt prostete romnii ajutor numai i numai din
Occident. Ce sa atepte? Sa le spun Occidentul sa nu-i cheltuiasc toi banii
pe igri? Fara autodisciplina i efort propriu nu este posibil nimic, dar absolut
nimic! Ca sa fim primiti n Europa, trebuie sa fim primibilf. Trebuie sa fim
acceptai, nu ca membri egali, caci asta nu putem fi, dar ca nite membri
silitori, cu un minim de credibilitate.
Eu unul nu cred ca pguboasa mentalitate romneasca de astzi se va
schimba de pe o zi pe alta. Aici nu pot dect sa fiu de acord cu Brucan
Bine, daca Brucan tie ceva, o tie din practica, dup Ct i-a trebuit
lui, ca om al Kremlinului nsrcinat cu distrugerea i aservirea Romniei, sa
strice mentalul acestui popor! Revenind la subiect, as spune ca nu este nici n
interesul romnilor sa fie primiti prea repede n structurile europene. Pentru
ca, cu ct stadiul n care te afli cnd eti primit este mai subdezvoltat n
raport cu cel la care au ajuns statele din Uniunea Europeana, cu att
sentimentul tau de inegalitate i de frustrare este mai puternic, putnd
contribui la prelungirea dureroasa a integrrii efective, adic a prinderii din
urma. Romnii vor descoperi, dup ce vor intra n Uniunea Europeana, ca
salariile lor vor fi durabil mai mici, pentru ca economia lor va fi nc mult timp
subdezvoltata. Atunci vor ncerca sa emigreze ctre tarile cu venituri mai
ridicate, iar Romnia va rmne un loc unde nu se acumuleaz capital i
dezvoltarea locala nu va tine pasul cu restul comunitii europeene. Va rmne
o regiune subdezvoltata, cum este Sicilia (desi Italia a fost unul din primele
state care au aderat la Comunitatea Europeana i beneficiarul unor foarte
importante programe de dezvoltare regionala finanate de autoritile de la

Bruxelles). Populaia acestei insule prefera i astzi sa fac salahorie n Nordul

Italiei, unde exista o alta economie, alte mentaliti i alte salarii.
Exemplul Siciliei este foarte bun pentru Romnia
Sigur ca s-a mai ridicat i nivelul Siciliei, dar desi au trecut 40 de ani
ea nu a putut nc recupera ntrzierea iniial. La fel i Sudul peninsulei,
sau Sardinia Nu au recuperat pentru ca oamenii nu au muncit la fata
locului, nu au acumulat capitalul pe care s-l reinvesteasc local i asta a dus
la o i mai mare contaminare cu activiti economice subterane.
Activiti de tip speculativ, n special imobiliare i funciare. Exact asta
se face i n Romnia, speculaii Plus excrocherii de tot felul, granita ntre
speculaie i excrocherie este de fapt foarte mica
Ca i escrocheria, speculaia este deplasare de bogie, nu creaie de
bogie; dar una este neltorie deliberata, cealalt este doar un comportament
egoist i iresponsabil. Ca sa rezumam n cuvinte ct mai puine, nu este n
interesul Romniei sa adere repede la Uniunea Europeana, nici sa devina o tara
asistata. Ea va trebui s-i ia n mna friele i prghiile i sa se puna pe
treaba, pentru a atinge nivelul de compatibilitate care s-i permit sa intre n
UE n condiiile cele mai favorabile, care sa acuze deosebiri minime fata de
restul comunitii. Trebuie sa ma mai refer i la nivelul de cultura al claselor
conductoare. Ce este Europa de astzi? Este refacerea unui univers, care a
existat nainte. Pn n secolul XVIII, cnd a venit moda laicismului lansat de
Revoluia Franceza, Europa era numita Cretintatea. Nu numai de cronicarii
romni. Acest termen era folosit deopotriv de francezi, englezi, germani etc., n
opoziie cu Imperiul Otoman, care reprezenta pagnismul i amenina pacea
continentului.
Turcii reprezentau Asia
Vad ca i dup noile teorii la moda, ale lui Huntington de pilda, ne
rentoarcem la o faza istorica caracterizata prin opoziii de acelai gen, Islamul
fiindu-ne prezentat ca cel mai mare pericol imediat. Daca lucrurile stau ntradevr astfel, singurul factor federator -pentru ca este numitorul indiscutabil
comun al tuturor statelor europene rmne filosofia cretin, cu morala i
dreptul aferent. Asta este Europa i nu alta
Dar ce se va ntmpla cnd Turcia va adera n Uniunea Europeana,
cum vor Statele Unite?
Este fara ndoiala o alta iniiativa americana ndreptata mpotriva
Europei. Dar i o manevra de diversiune. Europa reprezint ceea ce a mai
rmas civilizat pe planeta. Ea este prinsa n clete de cele doua barbarii care-i
urmresc distrugerea, disputndu-i succesiunea primatului ei n lume: cea
ruseasca i cea americana.

 Este cam mult spus fata de Statele Unite, nu merita a fi comparate cu

Rusia
n privina distrugerii europei merita. Sa revenim la oile noastre, n
ceea ce face Romnia pentru a intra n Europa trebuie sa existe i onestitate, n
relaiile lui cu Uniunea Europeana, statul romn s-a bizuit numai pe mecherie
i minciuna!
Ne facem ca facem cum vor ei, dar dup ce pleac din Bucureti, facem
tot cum vrem noi, spun guvernanii Romniei, din 1989 ncoace Noi suntem
mai mecheri dect cei din occident, ei sunt prosti, spun cei de la Bucureti
M-am bucurat i ma bucur de ncrederea fostului ministru al integrrii
europene, Alexandru Herlea, care-mi este un vechi prieten. Aceasta relaie a
fcut din mine un consilier de al sau, neoficial i ocazional. Astfel am putut
constata ca, daca Romnia adopta o serie de dispoziii, care armonizeaz
reglementrile i legislaia ei cu cele ale Uniunii Europeene, acest lucru nu are
nici o consecin practica, noile masuri neaplicndu-se. Un alt simulacru este
pseudoschimbarea survenita odat cu alegerile din 1996. Continuitatea
regimului Constantinescu fata de regimul Iliescu este demonstrata de
comportamentul clasei politice. Spre pilda, Privatizarea nu este altceva dect
mprirea przii patrimoniul particularilor deposedai de totalitarismul
marxist ntre oamenii aflai la puterE. Aa cum este practicata, este i ea un
aranjament ntemeiat pe faimosul algoritm: ie i dau fabrica aia, mie mi iau
fabrica asta etc. aa cum se face la Bucureti, nu este altceva dect o
renationalizare: deposedarea deintorilor legitimi de ctre oamenii puterii.
Proprietile trebuie sa fie nainte de toate date celor spoliai, numai resturile
putndu-se distribui altora. Dar ei pornesc de la doctrina totul trebuie
mprit ntre noi. Absurditatea a mers att de departe, nct i-au mprit
chiar lucruri care aparin prin definiie statului, fcnd parte din domeniul
regalian al acestuia: na ie vmile, lui politia financiara, mie Domeniile
Statului, etc Este foarte interesant de observat, ca politia financiara a fost
atribuita Partidului Democrat al lui Petre Roman, care nc din timpul cnd
scesta era prim ministru era implicat n cele mai mari afaceri, n cele mai mari
potlogarii. Deci, eu iau mi iau aparatul de represiune deoarece fraudele cele
mai importante tot eu le comit'. Vmile au revenit UDMR, care scoate astfel de
sub controlul puterii publice relaiile sale materiale cu Ungaria. Nu mai vorbesc
de Delta Dunrii, care este un domeniu extraordinar de productiv.
Nu am vorbit de Balta Brailei, de Balta lalomitei
Delta este o mina de aur, prin icrele negre i sturionii pe care-i
produce. Delta, care aduce n fiecare an minimum 30.000.000 de marci
germane venit, a fost data tot PD-ului. Geopolitic vorbind, Romnia s-a ntors la
situaia pe care o avea nainte de rzboiul de la 1877. Se afla din nou n

punctul de convergenta a trei forte cu propensiune expansioniststa: un vector

slav dinspre nord-est, un vector occidental, care corespunde celui germanoaustriac dinainte, i un vector turco-islamic dinspre sud-est. Ca sa poat fi p
tara de sine stttoare i capabila s-i stabileasc singura destinul Romnia
trebuie sa reueasc sa deplaseze n afara teritoriului ei acest loc de
convergenta. Ceea ce nu se poate face dect ntrind unul din aceti vectori,
care va mpinge n afara granitelor Romniei punctul de ntlnire al celorlali
doi. Dup prerea mea, acest lucru se poate realiza, numai daca Romnia este
dusa la o massa critica de credibilitate politica, militara i diplomatica. Efectul
urmrit este ca, acelor tari crora le-ar trece prin cap sa ia decizii privind
Romnia de exemplu modificarea frontierelor sale sau schimbarea regimului
sau politic sa tina cont, n modul cel mai serios, de capacitatea Romniei de a
reaciona. Cu alte cuvinte, sa nu se mai discute i sta-bilf nimic referitor la
Romnia, fara ca ea sa fie poftita la masa unde se iau hotrrile.
Uor de spus
Cum se poate obine acest lucru? Prin realizarea masei critice
necesare, de care vorbeam adineaori. Romnia are ponderea demografica i
dimensiunea teritoriala pe care le cere acest obiectiv: cu 22 milioane de
locuitori i aproape 300 de mii de kilometri ptrai, ea are talia unei puteri
europeene de nivel mediu, adic de rangul doi. n aceasta privin ea se resimte
pentru moment de sporul negativ al populaiei, atingnd pentru prima oara n
istoria ei un deficit de natalitate.
Alturi de Germania, Romnia are cel mai sczut ritm demografic,
bineneles, cu semnul minus
Cel mai important spor negativ l are Ungaria care deinea, acum
civa ani, i recordul mondial al sinuciderilor. Actuala tendin trebuie sa fie
rapid inversata prin masuri de ncurajare a naterilor. Pentru a satisface
celelalte condiii ale massei critice, este nevoie ca populaia sa creasc spre a
dezvolta potenialul economic, ncepnd cu punerea n valoare a resurselor
naturale existente. Ce mai rmne de fcut, dup aceea, este dezvoltarea
potenialului militar i diplomatic. Capacitatea armatei romne de a lovi orice
agresor trebuie sa ating caracterul disuaziv de care este nevoie pentru a
mpiedica orice iniiativ hegemonica la granitlele noastre, precum i orice
tentativa de a ni se impune cu fora soluii care n-au asentimentul nostru.
Conjunctura internaional care ncepe sa se deseneze sub influenta teoriilor
la moda peste ocean contribuie serios la urgentarea obinerii capacitii
militare. Asistam deja la prbuirea sistemelor de securitate colectiva, datorata
introducerii lupului rus n stna europeana de ctre ciobanul american i
deturnrii de ctre SUA a Pactului nord-atlantic ctre obiective tot mai direct
legate de proiectarea la scara mondiala a politicii lor de supraputere, cu

asentimentul Moscovei, asociata la construirea noii ordini mondiale prin

prelungirea partajului de la Teheran printr-o noua sfnta alian de tipul celei
antinaziste, justificata de astdat prin pericolul islamic. Aceasta coaliie va
sacraliza din nou poziia Rusiei re-KGB-izate de Putin, lsat de SUA sa ne
terorizeze iari n numele principiilor democraiei pe care le-a invocat i n
1945-1947, ca sa ne vasalizeze impunndu-ne regimul de obedienta
inconditionala sub care am trit pn n 1990. Noua sfnta aliana se
configureaz n absenta unui dispozitiv european de aprare i intervenie
rapida, care sa preia rolul iniial al Alianei Nord Atlantice, de a preveni i
combate orice aciune agresiva a Rusiei n Europa i n zona de securitate a
acesteia. Nici o tara din lume nu poate fi condamnata pentru c-i dezvolta
potenialul militar, producnd arme eficace pentru a se apra si, eventual,
pentru c-i scoate banii cheltuii n acest scop fcnd i nite afaceri cu
armament. Condamnrile morale i ncercrile de a bloca narmarea unei
armate, nu trebuie luate n considerare atunci cnd vin din partea marilor
puteri i vizeaz state mici. Trebuie respinse categoric i cu demnitate!
Pe vremea Epocii de Aur, Romnia era al optulea exportator mondial
de armament. Daca judecam prin prisma afacerilor, nu a fost o idee proasta a
lui Nicolae Ceauescu Acum exportul romnesc de arme este aproape la
pmnt
Ajungem acum la aspectul diplomatic al massei critice despre care
vorbim. Romnia trebuie sa ating massa critica sporindu-i capacitatea de
aciune dincolo de frontierele tarii. Nu ntr-un scop expansionist. Nu ma refer
deloc la cuceriri, nici la presiuni asupra statelor vecine, ci la asocierea cu tari
ale cror interese fundamentale converg cu ale noastre i ale cror aciuni se
pot mbina sinergetic cu ale noastre. Alturi de Romnia se afla o alta tara, pe
care Rusia nu o amenin direct, prin presiuni, ci indirect, prin nvluire i
izolare. M refer la Ungaria! Romnii i ungurii sunt singurele populaii neslave
din oceanul slav i risca sa fie supui slavizrii, mai ales dup eventuala lor
admitere n Uniunea Euroepana, care va nsemna suprimarea granitelor i
libertate absoluta pentru migrarea populaiilor. Slavii, situai n zona marginala
a Europei care este cea mai expusa presiunilor Rusiei, sunt o populaie cu
potenial demografic mai puternic dect al ungurilor.
Planuri de unire a Ungariei cu Romnia au exista imediat dup 1918,
chiar Nicolae lorga l-a sftuit pe regele Caro/al ll-lea sa accepte n 1930
coroana Sfntului stefan. Planul a euat din cauza opoziiei lui Mussolini, care
nu voia un stat foarte puternic la Dunre. Planul a fost reluat i a murit,
definitiv pe moment, n 1945. Lorga i-a spus clar lui Caro/, citez din memorie:
Sire, cele doua popoare sunt condamnate sa se neleag, sunt singurele
popoare cretine i neslave ntr-o masa ostila lor

 Este vorba de o alian biologica de supravieuire. Deaocamdata nsa,

starea psihologica a romnilor i ungurilor ma^ ales a celor din Transilvania
nu este prielnica unei astfel de evoluii
Credei? Eu sunt de alta prere.
Am ntlnit prin cercurile diplomatice maghiare de la Paris^ de
asemenea, la Chiinu, unde m-am ntreinut cu un diplomat maghiar, un viu
interes pentru acest punct de vedere. Cred ca acest interes a crescut la
Budapesta dup ce diversele guverne care s-au succedat dup 1990 au avut
ocazia sa se conving ca Germania nu va sprijini Ungaria n msura
ateptrilor acesteia. Coroana Sfntului Stefan i fusese oferita Regelui
Ferdinand, dup ce Ungaria l-a dat pentru a doua oara afara pe Carol de
Habsburg, din ntmplare escortat de Bunicul meu, Generalul Radu Rosei, de
la Episcopia Bihorului pn la distrugtorul britanic care l-a dus n exilul din
Portugalia unde, n 1922, a murit la Funchal45 n srcie, la mai putin de 40
de ani. Tratativele cu Coroana au nceput efectiv, dar printre cei reticeni se afla
cel mai puternic om politic, Ionel Brtianu. Motivul rezervei lui era urmtorul:
n perspectiva, operaia mi se pare absolut justificabila, momentan nsa mi
apare ca inacceptabila. Ungurii au O, burghezie mult mai solida dect a
noastr, n sensul ca este mai instruita i mai bine dotata financigr dect a
noastr, ceea ce face ca unirea ar duce la acapararea vieii economice romaneti
de ctre Unguri i ca am ajunge la o a doua supunere a Romniei fata de
Ungaria. Sa fim mai nti egalii lor, n iscusin i mijloace! Vom putea atunci
pune la punct i realiza acest plan46. Boala regelui Ferdinand a ntrerupt
negocierilE. Aa cum ati spus i dvs., venirea lui Carol a dus la reluarea
tratativelor. Negocierile au renceput la Londra, unde lordul Rothermerre, care
era un ungarofil, a dat impuls tratativelor pe cnd Carol mai era nc n exil,
intermediarul fiind ex-ministrul Romniei la Vatican i apoi Ministrul de
externe al Guvernului lorga-Argetoianu, Dimitrie Ghika47. El a fcut ca
negocierile sa mai avanseze. Cu soluionarea litigiului privitor la imensul
patrimoniu funciar al Bisericii Catolice maghiare din Transilvania i apoi
venirea lui Hitler la putere, tratativele s-au ntrerupt, unirea personala a celor
doua regate ne mai strnind interes la Budapesta. Hevenind la viitor, eu cred ca
o unire romno-maghiara este posibila. Austria nu mai este un partener
interefeant pentru Ungaria de cnd a fost, pot s-o spun fara a grei,
anschlussizatS1 adic ncorporata Germaniei Federale prin aderarea la U.
E.
Tratativele cu Ungaria, culmea! Au fost reluate din 1943, cu aprobarea
lui Mihai Antonescu i cu acordul tacit al marealului Antonescu. Tratativele sau purtat la Sinaia, ntre contele Banffy i Virgil Mironescu. Tratativele s-au
dus nsa sub imperiul fricii reciproce, n fata naintrii ruseti, dup dezastrul

de la Stalingrad. Ele nu au dus la nici un rezultat, caci nainte de orice,

reprezentantul romn a cerut retrocedarea imediata a Ardealului de Nord, ceea
ce contele Banffy nu a putut accepta, spunnd ca nu are mandat pentru aa
ceva. n ianuarie 1945 tratativele au fost reluate, dar de data aceasta ntre
Mihail Sturdza, ministru de externe n guvernul lui Sima de la Viena i
omologul sau din partea guvernului Crucilor cu sgei al premierului Szalassi.
Cei doi au czut de acord, ca numai o unire a celor doua tari va rezolva
diferendele istorice i va constitui o pavz comuna mpotriva bolevismului i a
panslavismului
Diplomatul George l. Duca, fiul primului ministru ucis de legionari,
care avea tot felul de cunotine la Budapesta, a fost pus la punct, chemat la
ordine, de seful sau Eugen Filotti, ministrul Romniei n capitala Ungariei,
care i-a spus ca nu este cazul sa aib astfel de relaii, dup Arbitrajul din 1940
de la Viena. Fac acum o digresiune care ma duce la o observaie ce-mi pare
importanta, nainte de acest arbitraj, Hitler a spus ca nu va putea garanta
frontierele Romniei dect dup ce tara noastr i rezolva toate diferendele
teritoriale cu vecinii, se nelege cu URSS, cu Ungaria i cu Bulgaria. Presiunile
exercitate de Hitler n ajunul dictatului de Sa Viena sunt, n mod straniu, ntru
totul similare cu cele de care ni se spune ca le-a fcut asupra noastr NATO n
1995-1997, cnd ne-am pripit sa semnam tratate cu Ucraina i Ungaria. Mdef,
cteodat istoria se mai i repeta! Mai ales atunci cnd decidenii i ignora
nvmintele!
Nuremberg, Iunie 2001
RUSIA, ETERNA PRIMEJDIE
Va propun, stimate domnule Ion Varlam, sa ne referim la un subiect
delicat i complex n acelai timp: Romnia i Rusia fn cadrul complicatului
context politic international
Am sa ncep cu o declaraie peremtorie: comunismul nu s-a prbuit,
asta este o falsa percepie, impusa cu abilitate de propaganda ex-sovietlca,
ruseasca, spre a condiiona reaciile personalului politic apusean. Ceea ce s-a
ntmplat a fost refa-sonarea sistemului de dominaie n funcie de datele
evoluiei tehnico-economice. Rzboiul stelelor pe care l-a proclamat
preedintele Reagan i abila sa propaganda despre imperiul rului, a fost
urmat, practic i concret, de imposibilitatea statului sovietic de a-i mai mini
populaia i de a continua cursa narmrilor. De cnd fiecare locuitor al URSS a
putut s-i instaleze, daca avea bani, o antena parabolica i sa prind
emisiunile televiziunilor occidentale transmise prin satelit, contactul sau cu
restul lumii a nceput sa se fac direct, percepia realitilor americane,
britanice, germane etc., scpnd posibilitilor de manipulare de care dispunea
pn atunci propaganda regimului. Al doilea factor important a fost micarea

Solidarnosc, de a carei extindere la ntregul paradis socialist Kremlinul nu

s-a temut mai putin dect de ptrunderea adevrului despre iadul capitalist,
tot prin ecranele televizoarelor, n ultimii ani ai sistemului sovietic, cei mai
puternici factori de anticomunism i de antisovietism s-au dovedit a fi clasa
muncitoare i credina cretin, ambele ntruchipate n anii '80 de sindicatul
polonez Solidaritatea. Aceasta micare inspirata de morala cretin, solid
implantata n societate de Biserica Romano-catolic, a fcut din ea o
manifestare de rezistenta contra [noii religii impuse de Moscova: marxismul.
Poporul rus, ia obrie cretin, pstrase ascunsa undeva n sufletul lui credina
strmoeasc, a carei tendina de a renate era stimulata de sentimentul
nedreptii consecutiv nemulumirii sociale tot mai mari. Gorbaciov a fost
nevoit, aadar, sa gseasc un substitut regimului bazat pe minciuna i pe un
crez politic ce devenise inoperant: nimeni
|nu mai subscria la ideologia oficiala. Acestor factori U s-au adugat
[alii, probabil mai importani n strategia Kremlinului: tehnologia i finanele
cerute de competiia cu Lumea Libera, n special de cursa
|namarilor pe care Stalin o lansase odat cu Rzboiul Rece. Pn ntrun timp nu foarte ndeprtat, Uniunea Sovietica putuse tine pasul; u
Occidentul. Gratie, pe de o parte, unei capaciti de a spori pre|siunea fiscala, mai mare dect a tarilor cu regimuri democratice, si, De
de alta parte, furtului tehnologic realizat de savanii cu convingeri) ro-sovietice
care lucrau n tarile n care progresele tehnologice se fceau cel mai rapid:
Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Frana, etc. n ultima faza, evoluia
tehnica devenise att de rapida, nct ritmul furturilor nu mai putea acoperi
ntrzierea de care suferea Uniunea Sovietica i care, astfel devenea tot mai
mare.
O economie bazata tehnologic numai pe furt duce n mod sigur la
faliment
Pn n anii '80 nu a dus la faliment, dovada ca Uniunea Sovietica a
tatonat ndeaproape Occidentul. Acesta, n schimb, nu avea asemenea mijloace
pentru a recupera propria lui ntrziere n domeniul aviaiei de vntoare, de
pilda.
Uniunea Sovietica nu a putut tine pasul cu Occidentul niciodat,
numai ca decalajul n-a fost att de evident de la bun nceput. Din perioada
Brejnev lucrurile au devenit clare chiar i pentru un orb
Sa nu uitam totui ca URSS-ul a fost prima tara care a lansat un
satelit artificial, prima tara care a lansat un om n cosmos etc.
A avut doar un avans n domeniul tehnologiei spaiale, dar i acesta
doar pn prin 1965

 Hegemonia mondiala, constituind nsi raiunea de a fi a URSS,

pentru conductorii acestei tari nu a contat dect industria direct legata de
nevoile armatei i tehnologia spaial care avea aplicaii militare certe. Pn
cnd nu a rbufnit nemulumirea populara de care vorbeam, Uniunea Sovietica
nu a fost interesata de nivelul de trai al populaiei. Puterii i ajungea ca oamenii
sa nu moara de foame, ca starea lor de sntate sa fie meninut n limite
compatibile cu eforturile la care erau supui i ca nemulumirile lor sa nu fie
mai puternice dect teama de teroarea poliist. Exact ca sl copia lui de la
Bucureti, regimul sovietic considera ca o oarecare carenta i penurie este
benefica pentru putere, deoarece tine populaia ntr-o permanenta stare de
anxietate i de nesiguran, favorabila sistemului prin aceea ca grifa zilei de
mine nu lsa timp altor preocupri. De la un moment dat, recuperarea
ntrzierii, nu s-a mai putut face dect cu bani, pentru ca prin furturi nu se
mai putea acoperi o prpastie uria (technology gap). Ruii aveau nevoie
pentru aceasta de credite, adic de acces la piaa financiara, i de ridicarea
blocadei la care era supusa dobndirea tehnologiei de vrf. Obinerea acestora
presupunea schimbarea poziiilor de natura sa modifice atitudinea
Occidentului fata de Uniunea Sovietica, care s-i permit acesteia s-i ajung
din urma, ntr-un interval de timp ct mai scurt, principalul competitor, Statele
Unite. Dup prerea meA. i mi-se pare ca faptele confirma aceasta apreciere,
Rusia, Uniunea Sovietica de ieri, a fcut urmtorul calcul: Teroarea nucleara
i-a terminat traiul, putem acum sa ne ntoarcem la o strategie clasica. Ce
conteaz astzi, n lupta dintre puterile occidentale i noi, este capacitatea de
intervenie rapida, n orice loc de pe glob, acolo unde prezenta noastr este
necesara, fie pentru a destabilza adversarul, fie pentru a ne sprjini aliatii'.
Rusia n'a pierdut n urma schimbrilor politice interne solidaritile ei
internaionale dinainte de 1991, nici afinitile conspirative. i-a pstrat aliaii
i crdiile de pretudindeni, ceea ce-i ngduie sa provoace, oricnd i oriunde
vrea ea n sfera de influenta exclusiva a adversarului ca i n zonele cenuii
care fac obiectul competiiei dintre ea i Occident conflicte de natura etnica,
sociala sau confesionala care sa justifice o intervenie internaional. Astfel,
poate sa acapareze pentru ctva timp atenia opiniei publice i a clasei politice
occidentale, cu concentrarea asupra acestor obiective a activitii NATO i n
special a administraiei de la Washington, pentru ca n Occident, unde exista
un sistem democratic, mecanismele de decizie sunt complicate i hotrrile
privitoare la angajamente militare nu se iau rapid. Preedintele Statelor Unite
nu poate, ca seful statului ex-sovietic, hotr trimiterea unei forte de intervenie
care 12 ore mai trziu sa fie la punctul de destinaie. Este comandantul suprem
al forelor armate, dar trebuie sa aibe aprobarea Senatului, de care depinde
finanarea operaiei. Apoi, mecanismul de mobilizare a trupelor i transportul

lor la fata locului, este un proces ndelungat i greoi. Toat energia i atenia
statelor occidentale care se implica n astfel de intervenii se concentreaz
asupra acestui obiectiv, permindu-i Rusiei, care scap n acest rstimp de
vigilenta i capacitatea de reacie a adversarului, sa realizeze rapid anumite
obiective pe care nu le-ar fi putut atinge n condiii normale. Profitnd de faptul
ca Statele Unite au atenia deturnata, Moscova poate interveni ntr-o alta zona,
sau chiar pe teritoriul ei cum ar fi n Cecenia fara sa fie stingherita.
Diversiunea caci despre asta este vorba fiind un mijloc de aciune unilateral,
constituie n continuare un avantaj strategic pentru Rusia, a crui importanta
este sporita i de dispariia antajului nuclear; ea poate pune, gratie acestui
monopol al surprizei, Apusul n fata faptului mplinit, crend situaii
defavorabile acestuia. Nefiind supus unui sistem democratic de control, seful
statului ex-sovietic, poate asigura mobilizarea i deplasarea unor uniti
militare n cteva ore, trimind trupe aeropurtate unde vrea.
Sau pe cale terestra, ceea ce s-a i ntmplat n Kosovo
Occidentalii i americanii au avut un veritabil soc cnd i-au gsit pe
rui acolo! I-au descoperit exact unde i cnd se ateptau mai putin sa dea de
ei
O mare surpriza nu cred ca a fost pentru americani
Ba da, d-le Valenas, ruii au operat ntotdeauna prin bluf, ei nu vor
rzboi. Au ncercat sa testeze nc odat limita rbdrii occidentalilor i
capacitatea lor de reacie.
Eu am o poziie mai nuanata, bluf-urile ruilor sunt nite
cacealmale limitate, ei nu mai dispun de capaciti militare serioase. Rzboiul
din Cecenia, starea mizerabila a flotei militare, instrucia soldatului rus, toate
demonstreaz ca s-a dus timpul cnd Armata Rosie fcea sa tremure lumea. A
mal rmas ultimul recurs al ruilor, arma nucleara, nu ca potenial real militar,
ci ca potenial continuu de antaj. Att le-a mai rmas ruilor.
Ruii, n momentul de fata, se afla ntr-o faza de restructurare i de
concentrare a forelor. Nu sunt ntr-o faza de expansiune, ci de refacere, dar pe
baze noi. n aceasta faza i-au pstrat capacitatea de a opera rapid, fara a
putea sa fie contracarai, acolo unde i intereseaz pe ei.
Repet, ma ndoiesc
Ruii, nc pe vremea secolului XIX i asta o susine Marx n
articolele sale (scrise pe cnd tria la New York) asupra chestiunii orientale
(conflictul dintre Rusia i Turcia) evitau rzboaiele pe care nu erau siguri ca le
pot ctiga. Ei intimidau curile europene, prin ropotul cizmelor a milioane de
soldai cu care fceau manevre la frontiere i prin zngnitul sbiilor
amenintor trase din teacA. Aa nspimntau pe atunci lumea. Tot cu bluf au
operat i din 1918 ncoace, n plus, n general, au pus pe alii sa se bata pentru

ei, fcnd ceea ce americanii numesc rzboi prin intermediari (war by

proxies), folosindu-i pe coreeni, pe vietnamezi, pe cubani, pe angolezi etc.
Consider ca, dup 1990, Rusia a acceptat de bunvoie pierderile teritoriale,
care nu i-au fost Impuse din exterior. Le-a acceptat cu luciditate, reducerea
spaiului fcnd parte din planul ei, corespunde teoriei langoului lui Lenin: doi
pasi nainte, un pas napoi Ca s-mi iau elan, trebuie sa dau putin ndrt,
nu?
Cea urmrit de fapt Gorbaciov, n 1989, prin declanarea aa
numitelor revolui! De catifea (cu excepia sngeroasa a Romniei)?
Este foarte simplu. El a ncercat sa salveze comunitii, n aa fel nct
ei sa devina autonomi n aceste tari i Uniunea Sovietica sa nu mai fie nevoita
s-i sprijine la fata locului. Adic a ncercat sa provoace ceea ce a vrut sa fac
i la el acas, o reformare a comunismului de tipul celei pe care o propavaduiau
disidenii. De aceea, tocmai acolo unde a existat o micare disidenta mai
puternica i mai ncetenita, lucrurile s-au petrecut mai bine, deoarece
comunitii colii de sovietici au predat cu buna nelegere disidenilor puterea,
iar acetia din urma le-au garantat o situaie foarte convenabila, inclusiv
neurmarirea penala, aa cum s-a fcut n fosta Cehoslovacie, n Polonia i n
Ungaria, n Romnia nsa au dat de un sef de stat ndrtnic, care nu a
acceptat aceasta schimbare. Atunci s-au angajat direct n operaiile de
provocare, forndu-l pe Ceauescu sa reacioneze, ducndu-l n cele din urma
la pierzanie. Pentru mine proba ca Gorbaciov nu a prevzut i nu a dorit
democraia, ci doar modernizarea i rentabilizarea sistemului, o constituie felul
n care el nsui a fost eliminat de pe scena, mi exprimam nc de pe atunci
prerea i unele surse istorice mi-o confirma deja ca puciul din August
1991, de la Moscova, a fost fcut de Gorbaciov contra lui nsui! De ce? Ca sa
mai smulg de la nemi i de la americani cteva zeci de miliarde de dolari,
crendu-le spaima ca dispariia lui de pe scena politica ar putea duce napoi, Ia
situaia dinainte
Astea sunt simple speculaii, cel putin pentru moment
Nu sunt speculaii. Probe, este adevrat, nu exista, nsa dispunem de
mai multe indicii convergente, n primul rnd este ce spune Eln. Eu am
publicat aceasta opinie a mea n 1992. Pus de Eln, tot n acel an evident
independent de mine Ruslan Hazbulatov, pe atunci preedintele Sovietului
Suprem al Rusiei (din 1993, Duma de Stat), a publicat n Le Monde aceasi
teza.
Atunci de ce a fost eliminat Gorbaciov peste numai patru luni?
Faptul ca Gorbaciov a pierdut partida se datorete unui alt factor.
Neavnd structura mentala democratica, deoarece nu era un democrat, pentru
el era de neconceput ca linia oficiala a partidului sa fie contestata la nsui

nivelul celor care o stabileau i cu att mai Putin sa apar un rival.

Nenelegnd ca deschiderea sistemului antrena, incontumabil, competiia
fi pentru putere, el nu se Atepta ca unul din colaboratorii sai sa profite de
dispariia terorii Politice pentru a-i lua locul.
Eln nu era rivalul lui Gorbaciov pe linie de partid, era pe linie de
stat
Gorbaciov gndea nc n termeni de partid unic, iar Eln l-a nlturat
tot printr-o lovitura de for, conform unei tradiii ruseti pluricentenare.
Desfiinarea Uniunii Sovietice. IQ 26 decembrie 1991. n urma
tratatului-surpriza dintre Rusia. Ucraina i Belarus. A avut ca unica rnc-tivatie
dorina lui Eln de a scpa de Gorbaciov. Acesta era, ia data respectiva, nc
preedintele URSS (din funcia de sceretar general al PCUS i dduse demisia
n urma cu aproximativ un an) i a rmas din aceea data fara obiectul muncii
Cu alte cuvinte, Eln a mers pn la a sacrifica URSS numai pentru a se
vedea descotorosit de Gorbaciov i unic stpn pe situaie. Asta s-a ntmplat la
26 decembrie 1991, i nu altceva. Ca o paranteza, nainte de a face pasul
decisiv, Eln a cerut acordul telefonic al preedintelui Bush, CM Gorbaciov nu
a vorbit absolut nimic. Acosta a aflat de dispariia URSS-ul din presA. Aa cum
a aprut URSS-ul, aa a i disprut, prin lovituri de stat date de bolevici
Eln a devenit, fara ndoiala, un adversar al PCUS, al oamenilor din
conducerea partidului comunist, nu nsa i al comunismului ca practica
politica; aparinea doar oligarhiei de partid, mentalitatea i comportamentul lui
fiind definitiv marcate de acest lucru.
Prin fora lucrurilor, devenit stpnul autocrat al Rusiei i mare
capitalist, a nceput sa nu mal digere comunismul. Fara Eln sprijinit de
oligarhi, comunitii ar fi revenit la putere n Rusia, asta este clar Mai adaug
ceva, tot ce s-a ntmplat n relaiile internaionale ntre anii 1989-1991, arata
fara dubli ca americanii voiau sa menin n viaa, chiar artificial, URSS-ul.
Dispariia imperiului rului era privita cu spaima de americani. In orice caz,
preedintele de atunci al SUA, George Bush, nu a avut nici o viziune planetara.
Gorbaciov nsa a tiut din timp ca URSS-ul nu este viabil, ca atare a pregtit un
alt tratat al Uniunii, care transforma URSS-ul dintr-un stat federativ ntr-unul
cvasi-confederativ. Tocmai de aceea au declanat pucitii lovitura lor de stat, cu
numai o zi nainte de semnarea noului tratat, n august 1991! El tiau ceva
concret, orice liberate acordata n plus popoarelor din URSS trecerea de la un
sistem federativ rigid la un sistem confederativ mal suplu ar fi nsemnat
dispariia definitiva a Uniunii Sovietice. Acest lucru au vrut el s-l mpiedice
Disprnd URSS-ul, Statele Unite au sperat mcar ntr-o federaie a statelor
slave, Rusia, Ucraina, Belarus, dar nici asta nu s-a ntmplat. Peste un an a
fost creata Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar care pare mai

^degrab un organism nscut mort, fara o importanta excesiva.

nsa, d-le Varlam, ati fost foarte aspru fata de, ati spus ca nu avea
mentalul unui democrat. Poate. Dar tasta numai nainte de 1991, dup aceasta
data, Gorbaciov a dovedit clar, prin tot ce a fcut, prin tot ce a pledat, ca a
aderat la ideile
^democraiei de tip occidental (de aceea n alegerile prezideniale din
Rusia, din 1996, avea sa obin doar incredibila cifra de 1% din sufragii), n
timp ce Eln a devenit un veritabil dictator, de tip arist, un fel de Nicolae l, la
fel de brutal Cu toate acestea mujicul rus, mai precis spus neomujicul rus,
l asociaz pe Gorbaciov cu toate relele jrezente n Rusia, mizerie, srcie, haos,
puse pe seama dispariiei lURSS-ului Drept urmare, la un miting electoral n
Siberia, n 1996, Pun omer i-a dat, n public, chiar un pumn lui Gorbaciov. Un
pumn n plina fata.
Prerea mea este ca n momentul de fata Rusia iese din procesul de
restructurare i ncepe sa se afirme din nou ntr-un rnod brutal pe plan
international, ca putere hegemonica. Acest lucru este foarte grav pentru
Romnia. Deoarece, daca alegerile din acest an vor fi ctigate de Ion Iliescu i
de PDSR i nu am de ce sa ma ndoiesc ca aa va fi nseamn ca Romnia
va fi din nou orientata ctre Rusia, n ciuda meninerii tratativelor cu Uniunea
Europeana i cu NATO. Putem chiar pronostica o apropiere i o susinere
mutuala ntre Bucureti i Moscova, daca Iliescu i PDSR ctiga alegerile.
O apropiere de Rusia este o apropiere de un mgar mort. n Rusia este
haos, mizerie, media de vrsta este cea mai sczut din Europa (fata de
timpurile URSS-ului, a sczut cu 15 ani!), alcoolismul, tuberculoza,
subnutriia, SIDA, sifilisul, drogurile etc., fac ravagii. Armata este ntr-o stare
jalnica, flota s-a redus cu 60%, iar restul bastimentelor nu se tie ct timp mai
oot fi operaionale. Mafia, corupia, crima organizata, prbuirea oricrei
moraliti, asta este Rusia de astzi. Despre starea economiei i despre imperiul
oligarhilor, mai bine sa nici nu mai vorbim Ce este Rusia astzi? Un stat
poliienesc, organizat de FSB (ex-KGB~ul) sl de mafia oligarhilor, cu Vladlmlr
Putin pe post de jandarm-sef. Viitorul Rusiiei va fi rentoarcerea la comunism?
Dup mine este exclus! Mai mult dect att, daca prin absurdul-absurdului se
va instuara comunismul n ntreaga lume, atunci singura tara fara comunism
va fi Rusia! De ce? Pentru ca oligarhii nu vor lsa niciodat din mna
stpnirea Rusiei!
Nici eu nu cred ca Rusia o sa redevin un stat comunist, adic pur
totalitar. De la rui vine ideea conspirrii deconspirrii! Dar nu se poate nega
ca tot comunitii conduc Rusia, caci cine sunt aceti oligarhi? Nu provin ei din
nomenclatura comunista sau din KGB? Astzi ideologia nu mai are nici o
importanta, a fost aruncata la coul de gunoi de cnd i-au luat locul banii. Dar

au rmas factorii imuabil! Ai sistemului: diversiunea sl terorismul ca metode i

hegemonia universala ca finalitate! Cu alte cuvinte, s-a schimbat doar forma
imposturii i a neltoriei! Apoi, sa nu uitam ca, daca marxismul nu mai este
religia oficiala, solidaritatea dintre marxiti nu a pierit.
Un mgar mort nu poate aspira la hegemonia universala! Cnd va
renvia, mai discutam
Metodele Rusiei sunt subversive i ascunse. Nu va ajunge n nici un
caz la metodele democratice, adic transparenta, claritate, confruntarea
cavalereasca n fata opiniei publice, care n urma dezbaterilor alege n deplina
cunostiinta de cauza oameni i soluii; desigur, uneori cu scprile generate de
slbiciunile umane cnd se trece de la teorie la practica. In Rusia nsa nu este
vorba de scpri: sunt numai jocuri fcute pe sub masa, ctiga doar cel care
este mai tare n neltorie, exact ca i n Romnia sovietizata, n realitatea post
comunista, cel care poate s-i ncalce drepturile, punndu-te n fata faptul
mplinit, tie ca genereaz o situaie pe care nu o poi redresa pe cale legala sl
considera ca nu dispui de mijloacele necesare pentru a-l pune capt altfel.
Deocamdat treneaz, n continuare, semnarea tratatului dintre Rusia
i Romnia. Partea romna combate refuzul prii ruse de a face referire i de a
condamna pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, dorete rezolvarea problemei
Tezaurului, Iar partea rusa vrea n tratat o clauza, care ar limita posibilitile
Romniei de a ncheia aliane cu cine dorete ea. Menionez ca primul care a
ngheat tratativele cu ruii (din motive numai de el tiute), a fost chiar
preedintele Iliescu, n 1995. De ce credei ca treneaz semnarea tratatului
dintre Romnia i Rusia?
n primul rnd, Tezaurul nu este format numai din cele zece vagoane
de aur despre care se vorbete. El cuprinde importante i numeroase obiecte de
arta i documente de mare valoare istorica. Arhivele nu au nici o legtur cu
pagube i despgubiri. Ce s-a ntmplat cu tablourile? Le-au vndut ruii
milionarilor americani care cumprau opere de arta de la ei, cum ar fi Armnd
Hammer sau Paul Getty? Ce este important n Tezaurul romnesc nu este
cantitatea de aur sau de bani lichizi, pentru care se pot calcula despgubiri
corespunztoare; importante sunt tablourile, obiectele arheologice, bijuteriile,
arhivele, ceea ce este unic i de nenlocuit. Nu prea vad cum se pot recupera. As
vrea sa abordez acum alte chestiuni legate de relaiile cu Rusia, n discuiile cu
noi, de cnd nu mai avem frontiere comune, referirea directa la pactul
Ribbentrop-Molotov nu mai este aa de importanta. Mai ales de cnd Rusia, ca
i Germania, l-a denunat formal. Altceva trebuie discutat: genocidul practicat
n Basarabia, Transnlstrla sl Bucovina. Concret, este vorba de stabilirea
rspunderilor pentru alterarea alctuirii etnice a acestor teritorii prin
deportarea forat a btinailor sl colonizarea de rusofoni. Transferul de

suveranitate politica i teritoriala face din Ucraina succesorul consecinelor

acestui genocid. Sl alte state au trebuit s-i asume rspunderi similare.
Aceasta este adevrata problema.
Pentru aceste deportri, cineva trebuie sa rspund chiar penal
Evident ca nu trebuie sa dam vina pe Uniunea Sovietica sau pe Rusia,
acolo unde ea este a prii romne. Cum este incapacitatea de a reprezenta
interesele fundamentale ale poporului romn, a'e statului romn i de a impune
respectul fata de Romnia n relaiile cu alte state, fie ele mari puteri! Vina o
poarta preedintele Iliescu i anturajul sau, preedintele Constantinescu i
anturajul sau. Problema teritoriilor anexate n urma pactului sovieto-nazist din
1939 trebuie abordata cu Ucraina i nu cu Rusia. Argumentul Ucrainei, ca ea
nu are nici o responsabilitate, nefiind parte semnatara a pactului din 1939,
tine de manevra dilatorie. Orice succesiune cuprinde deopotriv pasivul i
activul patrimoniului transmis; acestea sunt indisociabile. Prin urmare,
preluarea pasivului i a activului, de la statul motenit de ctre cel motenitor
este o consecin incon-turnabila a succesiunii de care beneficiaz. Deci,
Ucraina este succesoarea contenciosului dintre Romnia i Rusia, ca urmare a
faptului ca a acceptat i preluat frontierele nscute din pactul RibbentropMolotov. Romnia nu trebuie sa atepte revenirea teritoriilor n litigiu la trupul
de care au fost desprite pentru a regla acest contencios, mcar n parte. Ea
trebuie sa acioneze de ndat ce poate, adic acuma, pentru pedepsirea celor
vinovai de genocidul din Basarabia, Hera, Transnistria i Bucovina, att timp
ct vinovaii, victimele i martorii sunt nc n viaa, n aceasta situaie, sunt
direct puse n cauza credibilitatea i profesionalismul sefului statului romn i
al ministrului de externe. Pn acum, acetia n-au abordat niciodat aceste
probleme. Mai mult dect att, nu au fost n stare sa apere n mod credibil
drepturile romnilor, adic sa obin de la autoritile ucrainene garantarea
aplicrii lor efective. Romnii nu au tiut sa negocieze; a negocia este
negustorie, nu trebuie sa ari de la nceput ct vei fi de mulumit sa obii n
cele din urma.
Cu Ucraina exact asta a fcut Romnia, a dat de neles prii
ucrainene ca este dispusa sa cedeze la orice revendicare teritoriala, n aceste
condiii, ucrainenii au negociat de pe o poziie de for; nu trebuie condamnai,
din punctul lor de vedere, ei au fost patrioi fata de interesele lor.
Absolut!
v
n plus, ucrainenii i-au gsit consilieri foarte buni, chiar americani,
pe cnd romnii nu s-au lsat sftuii de nimeni, n virtute^ eternului
principiu, tim noi mai bine,.

 Romnia a fost, de la bun nceput, supusa presiunilor americane ca

nu cumva sa manifeste un interes prea pronunat pentru Basarabia.
Da, de aceea a scris i scrie n 22 Gabri&l Andreescu articole contra
reunificrii Romniei cu Basarabia
Incompetenta celor care au dus negocierile cu Ucraina este dovedita
pn sl de faptul ca textul romn al tratatului este plin de greeli de sintaxa. Lam ntrebat pe ambasadorul Dumitru Ciausu daca negocierile s-au dus ntr-o
limba ter, pentru faptul ca el i-a fcut studiile la Moscova, n limba rusa. Mia rspuns ca textul a fost redactat n limba romna, chiar de el. Daca
negociatorul-sef al prii romne nu este n stare sa prezinte un text clar, care
sa nu dea natere la echivocuri pe motive gramaticale, ce fel de diplomai are
Romnia? Chiar daca ar dori sincer sa apere interesele Romniei, daca asta le
este calificarea nu sunt n stare s-o fac!
D-le Varlam, sa ne referim acum la problemele Rusiei i din
perspectiva americana.
Pentru americani, Rusia este un partener strategic important i
permanent. Poziia geo-politica face din Statele Unite o putere maritima:
continentul american este o insula nconjurata de oceane. De obrie coloniala,
Statele Unite sunt o putere comerciala i ntreaga lor gndire politica este de tip
mercantil, nsi naterea statului american este legata de o mentalitate de tip
comercial, o operaie comerciala. Ea corespunde transformrii unei dominaii
feudal-militare ntr-una colonial-comerciala. Statele Unite doresc sa fie puterea
dominanta a lumii din punt de vedere economic (financiar), nu militar. Numai
n mod adjuvant i numai unde a fost strict indispensabil SUA au recurs la
operaiuni militare. SUA i-au dezvoltat att de mult potenialul militar numai
pentru a contracara expansiunea militara a URSS, statul sovietic fiind un stat
deopotriv militarist i expansionist. Americanii erau mulumii ca eliminaser
pe rnd preponderenta celor mai mari puteri economice: Marea Britanie (pn
n 1914) i Germania (pn n 1940). Daca nu era URSS, nu i-ar fi dezvoltat
potenialul militar n atta msur, deoarece cel economic le asigura
supremaia. Astzi, cel mai mare pericol pentru Statele Unite nu este Rusia,
caci nu are zone de conflict frontal cu ea, i puterile mrginae: la apus, China
(care are tradiii manufacturiere vechi de 5.000 de ani) i la rsrit, Uniunea
Europeana (cea mai puternica economie a lumii i cea mai mare exportatoare
neta de Creaie intelectuala). Statele Unite tin sub dependenta lor Uniunea
Europeana agitndu-i sub nas pericolul Islamului i al Rusiei, la care se
adaug acum cel al invaziei populaiei din lumea a treia, care moare de foame.
Pe de alta parte, doresc sa controleze China, care risca sa devina a doua putere
economica a lumii dar i contestatarul puterii militare americane n Pacific.
Pentru a tine n ah i China i Europa, au nevoie de Rusia. Rusia, care se

teme de China pentru ca i-a rpit Siberia i tie ca demografia chineza va duce
la ridicarea acestei probleme teritoriale, este un aliat util pentru SUA.
Ameninat cu pericolul rusesc, Europa este inut sub tutela ei protectoare de
SUA, care o mpiedica sa se structureze ca entitate de tip statal, cu o politica
militara i externa proprie. Spre apus, China este, la rndul ei, ameninat cu
riposta militara, eventual comuna, a Statelor Unite i a Rusiei.
Deja se manifesta o oarecare migraie chineza spre Siberia; peste trei
milioane de chinezi s-au stabilit, legal sau ilegal, n partea rsritean a Rusiei,
pe motiv ca fac afaceri. Ruii cred n mod serios ca aceste trei milioane de
chinezi ar fi coloana a V-a, ori avangarda unei invazii i mai masive care, n
prima faza, se va produce pasnic.
Este cursul firesc al lucrurilor. Statele Unite sunt geopolitic
condamnate sa aib Rusia ca aliat strategic natural.
Eu rmn la prerea ca americanilor le este frica de rui, din mai
multe motive, n primul rnd desigur, din cauza avantajului armei nucleare.
antajul rusesec este mai subtil, se antajeaz America i cu posibile dezordini
interne, din cauza lipsei banilor, pentru solde, salarii i pensii, ceea ce ar face
ca Rusia sa devina incon-trolabila
Asta este un aspect minor, americanii stiu foarte bine ca pot oricnd
sa tina n ah Rusia, din punct de vedere nuclear. Lor le-ar fi teama ca Rusia sa
amenine nuclear Israelul, care este un aliat privilegiat.
innd cont de bunele raporturi, chiar i militare, dintre Rusia i
Israel, aceasta ameninare este, n prezent, inexistenta. Dar de un conflict
nuclear ntre China i Statele Unite, din cauza Taivanului, ce prere avei?
Privitor mai nti la Israel, antajul nu va fi exercitat de Rusia direct, ci
prin intermediul unui client arab al acesteia. Cu China
! Nu va fi nici un rzboi, caci, atunci cnd se va pune problema, Statele
Unite vor abandona Taiwanul, cu acelai cinism de care au dat dovada n cazul
Indochinei. Negustorii nu au scrupule atunci cnd sunt n cauza interesele lor!
Depinde nsa i de Rusia. Daca Rusia va considera ca o alian cu Statele Unite
n chestiunea Taiwanului este profitabila nu acum, desigur pentru a
contracara presiunile chineze n privina Siberiei, i vor da mpreuna un
ultimatum Chinei. Atunci, de asemenea, nu va fi nici un rzboi, caci va renuna
China. Dar, daca n momentul ultimatumului sau atacului chinez Rusia va
avea alte prioriti, America singura nu va reaciona, ci va gsi argumente
ipocrite de pilda, democratizarea regimului de la Pekin -pentru a abandona cu
cinism Taiwanul, aa cum a fcut cu Vietnamul, Laosul i Cambodgia, pe care
se angajase sa le apere de comunism
Deocamdat Rusia a ncheiat un fel de partenariat strategic cu China.

 Sa ne nelegem, este ceva strict conjunctura! Nu este ceva pe termen

lung. Nu este un partenariat strategic, ci unul tactic! De ctva vreme
strategie este un cuvnt folosit excesiv i n mod inapropriat, mai ales de
oameni care habar n-au ce nseamn -cum sunt economitii i acest lucru l-a
demonetizat, lipsindu-l de sens. Sa ne rentroarcem nsa la zona politicogeografica din care face parte Romnia. Care este poziia ruilor i a
americanilor n aceasta zona? Ruii s-au retras strategic dup 1989, dar asta
nu nseamn ca zona care a ieit n acel an de sub influenta lor a czut sub
influenta americana. Este o zona cenuie, care se afla n plina contestaie.
Americanii i ruii mping fiecare s-i fac mai mult loc n aceasta parte a
Europei, fara nsa a se supra prea tare ntre ei. Desfacerea Cehoslovaciei i ce
s-a ntmplat n Iugoslavia, sunt efectele voinei celor doua puteri de a-i
menaja o parte din aceasta zona gri. Romnia nu a ajuns nc n faza de
contestaie. Divorul Cehiei de Slovacia a fost n mod virtual o mprire,
Slovacia Amnnd n sfera de influenta ruseasca iar Cehia trecnd sub cea
americana.
Nu cred. Slovacia va aparine ct de curnd Europei Occidentale, o sa
vedei. Ruii au pierdut partida n aceasta tara, slovacii, ntre noi fie spus, nu
au nutrit niciodat mari sentimente de prietenie fata de rui. n al doilea rzboi
mondial Slovacia a luptat contra URSS, apoi sa ne mai aducem aminte i de
anul 1968
Este posibil ca viitorul sa va dea dreptate, deoarece contestaia
continua. Cu o condiie nsa: ca forele democratice sa ctige partida, spre a
slabi influenta ruseasca exercitata de comuniti. Dup divorul lor din 1993,
nu este exclus ca aceste doua tari, Cehia i Slovacia, sa se reuneasc. Oar pn
atunci trebuie sa inem seama de faptul ca partidul ex-comunist din Cehia a
redevenit cea mai puternica formaie unitara din parlamentul de la Praga.
Se vor reuni n Uniunea Europeana
Cred ca nainte, i vor da seama ca, reunite, altfel vor discuta cu
Uniunea Europeana condiiile de adeziune. Sa nu uitam ca Slovacia are un
potenial economic mult mai mare dect al Cehiei, inclusiv n domeniul
industriei de armament, astzi motorul dezvoltrii economice. Daca Rusia
este potrivnica extinderii NATO, favorizeaz n schimb integrarea europeana.
Este clar ca Slovenia i Croaia se afla n sfera de influenta americana. Desi
interesul pentru Kosovo al SUA, ntemeiat pe zcmintele de crom un minereu
care lipsete cu desvrire pe continentul american este evident, soarta
acestei provincii srbeti colonizate de diveri ocupani strini cu etnici albanezi
nu este certa. Printre factorii care vor determina curnd poziia puterilor
occidentale fata de Albania, Kosovo i Bosnia se numra vizibila intenie a
statelor islamice de a transforma regiunea ntr-un cap de pod, crend la fata

locului state fundamenta-liste. Romnia se afla nc n zona gri sl tocmai de

aceea situaia noastr este periculoasa, mal ales cu viitorul guvern PDSR, cu
Ion Iliescu preedinte i cu dezastruoasa situaie economica n care se afla tara.
Va fi ocazia sa vedem daca Ion Iliescu, pe care eu niciodat nu l-am suspectat
ca ar fi un prost sau un mediocru, este capabil sa se schimbe cu adevrat, fiind
de la sine neles ca la 70 de ani cu greu mai evoluezi. Iliescu nu va putea
deveni un democrat, este mult prea trziu, nsa s-ar putea ca el sa fi devenit
contient de interesele fundamentale ale Romniei, pe spinarea creia, el i a sa
clasa politica, vor sa triasc. Aceasta clasa a devenit oarecum o clasa feudala
autonoma sl, ca toi feudalii n aceasta situaie, pot dori sa nu mal fie vasali,
sau sa se nchine altul suzeran dect Rusia
nclin i eu spre aceasta ipoteza.
Vom putea foarte rapid sa ne edificam daca este valabila sau nu. Ct
privete jocul americanilor, trebuie sa fim ucizi i sa nu ne bgm degetele n
ochi. Umanitarismul nu are nimic de-a face cu intervenia din Kosovo
Credei? Ce trebuiau sa fac americanii? Sa se uite linitii la toate
atrocitile comise de srbi? $a-i dea mna libera lui Miloevici?
Este o folosire ipocrita a unor principii generoase pentru a apra nite
interese egoiste.
Realitatea faptica arata ca americanii nu au vrut sa intervin militar n
Kosovo, au mpins ct mai mult posibil negocierile cu regimul Miloevici. Au
intervenit abia n ceasul al 12-lea
Americanii trebuiau sa puna franc pe masa subiectul real al discuiei:
Iugoslavilor, vrei sa fii cu ruii, sau cu noi, occidentalii? inei minte ct de
bine v-a prins dup 1948 sa fii sub influenta noastr, i sa nu pii ce au
pit cei care au rmas sub obrocul Rusiei: bulgarii, cehii, polonezii, romnii,
etc. T Daca puneau problema astfel, rezultatele ar fi fost imediate. Pentru ca n
Serbia exista deja un pluralism politic real, nu ca la noi.
Partidele politice i presa din Iugoslavia au avut un sprijin material i
politic masiv din exterior, unde triesc cteva milioane de Gastarbeiteri care le
sprijin i sunt activ implicai n privatizarea economiei. Iugoslavii au
televiziuni private, necomuniste, nc din 1989. La noi ce sprijin material au
avut partidele i presa? Rmn la ideea mea, ca americanii trebuiau sa discute
cu iugoslavii pe fata. Mai exista nsa i o alta ipoteza, bazata pe alte calcule
machiavelice: ca Statelor Unite le convine sa ntrein n Balcani permanente
surse de conflict, pentru a-i justifica posibilitatea de a interveni i a-i apra
intresele n respectiva zona. Aici trebuie sa fac o comparaie cu Irakul. Cele
doua intervenii americane n aceasta tara au dovedit ca obiectivele proclamate
nu corespund scopului cu adevrat urmrit Pentru ca, n realitate,

Washingtonul nu urmrete eliminarea cauzelor rului pentru care susine

oficial ca a Intervenit!
Cu Irakul lucrurile sunt ceva mai complicate. Pe de o parte, n
intervenia din 1991, Statele Unite au participat ntr-o coaliie n care
majoritatea erau state arabe, care doreau doar o intervenie limitata, conform
rezoluiilor Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, Statele Unite i-au
pus problema, ce se va ntmpla n Irak, daca dispare Saddam Hussein?
Dispariia lui ar fi putut nsemna ceva i mai neplcut i anume o
recrudescenta a fundamentalitilor islamici, plus o influenta mai mare a
Iranului, ceea ce nu ar fi convenit sub nici o forma Statelor Unite i Israelului.
Un Saddam Hussein, existent i slbit, la putere, asigura, pentru americani, un
oarecare echilibru politic n zona? Singura chestiune n acest real politik este
ca la bietul popor irakian nu s-a mai gndit nimeni
Asta ce demonstreaz? Ca americanii nu sunt consecveni: una spun,
alta fac, l vnd mine pe cel pe care l-au mbriat ieri i viceversa! Acolo
unde au pretextat ca se violeaz drepturile omului, au intervenit pentru a
schimba efectiv puterea politica, precum n Kosovo. Acelai lucru putea fi fcut
i n Irak, daca scopurile lor erau sincere, n al doilea rnd, cnd i deranjeaz
un conductor, l pot elimina. Nu s-au sfiit s-l asasineze pe Ngo Dinh Diem n
Vietnamul de Sud, catolic i pro-francez, ca sa sa puna n locul lui un budist
pro-american. Au eliminat i n America Latina nite dictatori, de pilda pe
Noriega. A fost de ajuns un telefon al lui Kissinger la Atena ca sa se
prbueasc dictatura coloneilor! aa ca, daca realmente voiau, l puteau
elimina i pe Saddam Hussein. Este o incoerenta suprtoare ntre ceea ce
declara i ceea ce fac, i aceasta, din pcate, sfrete ntotdeauna prin a se
ntoarce contra lor. n Somalia ce s-a ntmplat?
n Somalia nu a fost rea-voin, ci numai dilentatism pe toat linia
Da, aa cum a fost i expediia americana din 1980, plecata s-i
salveze pe ostatecii de la Ambasada SUA din Teheran. Eu nu pot sa uit
Vietnamul i ma gndesc ca i Statele Unite folosesc metode machiavelice i pot
mbrca intersele egoiste n principii altruiste. Este evident, aa cum ati spus i
dumneavoastr, ca Statele Unite au o complicitate tacita cu regimul lui Saddam
Hussein, dintr-o serie de raiuni tactice. La fel i cu Miloevici. Cnd nu le va
mai folosi, l vor debarca fara bancuri umanitare i bombardamente
spectaculoase!
Politica embargourilor comerciale i-a dovedit eecul n Cuba mai ales.
Fidel Castro este, din 1959, neclintit pe post De atunci s-au perindat la Casa
Alba noua preedini americani, inclusiv BHI Clinton, care i va ncheia
mandatul fara sa poat veni de hac Cubei. Un embargo care nu a folosit la
nimic

 Sa ne ntoarcem acum la problemele Romniei. Suntem vecinii Rusiei

i ca atare condamnai sa ne nelegem cu ea. La rndul ei, Rusia este
condamnata la decolonizare, ca toate celelalte puteri coloniale. Cu ct reuete
sa se desprind mai repede de tarile pe care le-a subjugat i cu ct sunt mai
corecte ca sa nu spun generoase condiiile acestei separri, cu att mai mari
sunt ansele ca relaiile ei viitoare cu ele sa fie mai bunE. i Frnt a ncercat
sa dea alura de federaie imperiului ei colonial, nainte ca acesta sa se
prbueasc. Nici C. S. I. Nu va dura, dect cel mult ntre tarile slave, la care se
pot eventual aduga cele doua sttulee cretine din Caucaz Georgia i
Armenia pentru a se proteja de expansionismul islamic, dintotdeauna o
ameninare pentru ele. Conflictele de tip Cecenia se vor nmuli daca Kremlinul
nu nelege mersul istoriei i urmeaz exemplul Franei i al Portugaliei, care sau agat de imperiile lor, mpotmolindu-se i ele n rzboaie coloniale pe care
erau sigure ca nu le pot pierde. Rusia se va prbui prin rsturnarea politica pe
care o vor provoca militarii stui de rzboaie care nu mai pot fi ctigate. Este
bine ca noi sa ajungem de pe acum la o ntelgere pe baze durabile. Trebuie sa
convingem diplomaia ruseasca ea dirijeaz politica externa a C. S. I.
Ca singurul mijloc de a ne mpiedica sa fim candidai permaneni la
toate alianele ndreptate contra Rusiei este sa ne restituie teritoriile rpite de
cnd a ajuns sa albe frontiere comune cu noi, precum sl sa ne 9aranteze
integritatea teritoriala, ntr-un stat cu comportamente hegemonice nu se poate
avea ncredere, iar buna vecintate este exclusa atta vreme ct teritoriile
romaneti luate cu fora i colonizate cu rusofoni pentru a li se schimba
identitatea istorica, nu sunt restituite. Este n interesul Rusei s-i fim prieteni,
nu sa servim drept baza de atac contra ei, profitnd de orice conflict pentru a
recupera teritoriile pe care ni le-a rpit. O Romnie fara frustrrile inerente
spolierilor teritoriale i desfigurrilor etnice, cu ct este mai puternica, cu att
poate rezista mai bine la presiunile puterilor care ar dori sa o antreneze n
aliane anti-rusesti (anti-CSI). Dar, ceea ce ne intereseaz cel mai mult n
momentul de fata este viitorul NATO. Va mai fi aceasta organizaie, In
momentul n care speram sa aderam la ea, ceea ce a fost pn recent? Multi nu
sunt de acord cu mine, dar eu cred ca NATO i-a pierdut sensul care i-a
justificat existenta iniial. Partenerii Statelor Unite nu o mai privesc cu aceeai
ochi buni ca la nceput. Statele Europei Occidentale sunt nelinitite, se tem ca
Statele Unite sunt mai interesate de relaiile cu Rusia dect de cele cu Uniunea
Europeana, mai ales de cnd a devenit evident ca prioritile politicii externe
ale Washingtonului se deplaseaz spre zona Pacificului, ceea ce le ngrijoreaz
profund. Pericolul rusesc, motivaia care a dus la pstrarea alianei nordatlantice dup distrugerea Germaniei hitleriste, a disprut, cel putin pentru
moment. Pentru America, dar nu pentru Europa. In ultimii ani, Alian a

nsemnat antrenarea statelor europeene ntr-o serie ntreaga de conflicte care

intereseaz mai ales Statele Unite. Frana, de pilda, nu a dorit sa fie angrenata
n conflictul din lark, dar nu a avut ncotro. Tarile europene regndesc aadar
sistemul lor de aprare; doresc sa puna pe picioare un dispozitiv care sa le
asigure iniiativa ripostei n caz ca sunt atacate. Unele $ri europene se ntreab:
In caz de agresiune, ne vor apra oare Statele Unite cu adevrat, sau se vor
retrage peste Atlantic i ne vor ias descoperii?' Astzi aceste lucruri se discuta
fi ntre principalii parteneri europeeni ai SUA. Uniunea Europeana este ntro faza de reorganizare datorata creterii numrului ei de membri. Apoi, U. E.
Devine contient de pu-terea sa i de faptul ca a fost inut de Statele Unite,
pn nu de mult, ntr-un rol de partener impotent, desi Europa este creancierul
Americii. Sunt convins ca se va produce foarte curnd o remodelare a politicii
europene, care va duce la o politica externa proprie (la una economica i
financiara s-a ajuns deja) i asta va antrena Imediat st constituirea unei armate
europene.
Acest lucru a nceput sa fi& fcut, ntr-un mod toarte decis, prin
crearea Eurocorp-ului
Statele Unite nu vor mai avea 15 parteneri, pe care i domina uor, ci
unul singur, care nu va mai accepta sa fie permanent comandat
Eu nu cred ca rolul NATO s-a terminat pentru ca nu mai exista
Tratatul de la Varovia, Comunitii lansaser teoria: Noi desfiinam Tratatul
de la Varovia, dar desflintati-v sl voi NATO, concomitent Acum se vine cu
ideea ca nu mai exista pericol rusesc ca atare nu s-ar mai justifica existenta
NATO
Este evident ca pericolul rusesc exista n continuare, lucrul nu poate fi
negat. Eu nu afirm ca NATO, ca aliana militara, este inutila, ci ca organizaia
politica i-a pierdut rostul n momentul n care SUA au fcut din Rusia
partenerul lor i au recunoscut ca, spre deosebire de statele membre ale
NATO, ea are interese majore dincolo de granitele ei! Nu este nevoie ca
ciobanul sa aduc lupul n stna ca sa fuga oile este destul sa stea cu el la
masat Cosne-sur-Loire, 12 Februarie 2000
SECURITATEA, DOSARELE Sl INFORMATORII CU SE FARA LEGEA
TICU DUMITRESCU
Sa discutam, domnule Varlam, despre aa numita Lege T/cu
Dumitrescu i accesul la dosarele fostei Securiti
Desi este nevoie sa fim lucizi cnd privim la realitate, n-a vrea sa fiu
prea critic fata de aceasta lege, mai ales fata de iniiatorul ei, senatorul
Constantin Ticu Dumitrescu, care-mi este simpatic. S-a btut pentru ea cu un
curaj i o tenacitate care merita toat admiraia. A fost marea fapta a vieii lui i
i-a fcut un punct de onoare n a o duce pn la capt, de unul singur.

 Constantin Ticu Dumitrescu s-a dezis ntre timp complet de aceasta

lege, a cerut chiar sa nu-i mai poarte numele, sa poarte numele de Galbeni
sau de Diaconescu
Eecul suferit de senatorul Ticu Dumitrescu nu consta atta n ceea ce
deplnge d-sa, i anume, golirea legii de coninutul ei iniiai: denaturarea ei de
ctre cei care doresc sa se protejeze, ascunznd n continuare colaborarea lor
cu regimul comunist n genere i cu Securitatea n particular, asta nu este att
de important cum susine dnsul. Aceasta nereuit de care, dup cum vom
vedea, este vinovat i senatorul Constantin Ticu Dumitrescu se datorete mai
aies temporizrii, perioadei care a trecut de cnd legea a fost prezentata
Parlamentului i pn la votarea ei, un timp consumat n lungi dezbateri
sterile, gratie chiibuurilor procedurale, iar -ca specialiti ai diversiunii
comunitii care domina reprezentanta naional le cunosc att de bine. Timp
pierdut pentru cei pentru care legea vine prea trziu timp ctigat pentru
aceia care mizeaz pe scurgerea lui pentru ca faptele lor sa fie uitate, pentru ca
banalizarea subiectului sa estompeze indignarea, pentru ca cei care lupta
pentru dreptate sa oboseasc i pentru ca plictisul sa sature opinia publica de
dezbaterea acestui subiect. Prima vina a d-lui Dumitrescu este de a fi fcut din
adoptarea proiectului sau o chestiune personala, ceea ce l-a mpiedicat sa se
bucure de sprijinul unor juriti competeni i de concursul unor colegi cu un
trecut comun ale cror concepii i obiective politice sunt apropiate de ale sale
pe care le-ar fi putut obine daca recunotea limitele propriilor sale
competente i posibiliti, n al doilea rnd, n loc sa abordeze problema
deconspirrii aparatului terorist diversionist al regimului comunist n termeni
care sa duca la stabilirea responsabilitilor n ordin ierarhic, ncepnd cu
factorii de decizie, d-l Dumitrescu a fcut din chestiunea dosarelor o cruciada
mpotriva Informatorilor cea mai mrunt i mai putin vinovata rotita a
mecanismului represiv. Neavnd pregtirea necesara pentru a duce la bun
sfrit un proiect att de complex i lipsindu-i abilitatea de a grupa n jurul sau
forele direct interesate de adoptarea proiectului sau de lege, d-sa a crezut ca
poate rzbi singur daca se sprijin pe nite specialiti beton (specialitii sunt
nc un mit motenit de la gndirea tiinific pe care marxitii le-au bgat-o
n cap romnilor). Astfel, s-a adresat unor avocai n loc de a recurge la
serviciile unor juriti, mulumindu-se cu tactica n loc sa elaboreze o strategie.
In afara faptului ca nu avocaii sunt cei care gndesc i construiesc dreptul i
despre asta era vorba cei pe care i i-a ales drept sfetnici sunt tributari
formaiei comuniste pe care au primit-o i deformai de logica sistemului n
care i-au practicat meseria, ceea ce dintr-un bun nceput i descalifica de a
interveni n domeniul pentru care d-l Dumitrescu le-a solicitat concursul. Ca sa
nu mai vorbim de propriile lor legturi cu cei care se mpotrivesc legii din

motivele expuse mai nainte daca nu sunt chiar ei vulnerabili la presiuni.

Importanta pe care legea Ticu Dumitrescu o acorda problemei informatorilor
contribuie n mod considerabil la popularitatea autoru-'ui ei. Pentru ca omul
simplu i atribuie turntorului nu factorului decizional responsabilitatea
concreta a arestrii i a suferinelor fale: crede ca daca n-ar fi fost denunat sau
iscodit, n-ar fi ajuns la lnchisoare. Nu-l bnuiesc pe d-l Dumitrescu de
demagogie, dar con-stat ca legea sa merge n sensul vindictei populare mai
degrab dect n cel al stabilirii rspunderilor reale. Situeaz problema
Securitatli/SRi pe planul electoral, nu pe planul moral. O lipsete astfel de
adevrata ei semnificaie politica: Securitatea a fost politia privata a unui grup
particular, cruia l-a servit pentru a teroriza ansamblul populaiei, cu scopul
precis al anexrii i controlrii tuturor prghiilor puterii. Avnd n vedere
caracterul strain al acestui grup particular, Securitatea a fost i aparatul prin
care un alt stat i-a exercitat controlul asupra mandatarilor sai locali roiu! Ei
n rsturnarea i nlocuirea lui Ceauescu dovedind clar de unde primea
ordinele i de care stpn se temea mai tare. Identificarea de ctre serviciile de
contraspionaj ale statelor din NATO, a unor personaje de prim plan ale vieii
publice de dup Decembrie 1989, ca ageni sovietici nu romni!
Activi pe te-ritoriui lor Intre 1980 i 1989, dovedete acelai lucru. Pe
de alta parte, cred ca preedintelui AFDPR i-a scpat din vedere faptul ca
proiectul sau de lege este ceea ce poate conveni mai bine Securitii/SRl. ntradevr, satisfacerea vindictei populare prin identificarea informatorilor este cel
mai bun mijloc de a devia dezbaterea de la termenii ei reali: inventarierea
crimelor i identificarea responsabililor. Distrgnd atenia opinei publice n
alta direcie, Legea Ticu Dumitrescu i exonereaz de fapt pe adevraii vinovai
factorii de decizie, torionarii i clii de orice responsabilitate. Din pcate,
legea despre care vorbim este nc o ilustrare a veieitarismuiui ce caracterizeaz
att de funciar clasa noastr politica: oameni cu intenii desigur oneste dar
total nepregtii pentru mandatul pe care-i solicita, se bga-n fata i se afla-n
treaba, dndu-i deoparte pe cei care au vocaia i calitatea pe care le cere
exercitarea responsabila a acestuia. Daca d-l Ticu Dumitrescu considera
necesar sa utilizeze un exemplu strain, trebuia sa aleag denazificarea mai
potrivita situaiei din Romnia dect dispozitivul Gauk. Fiind un mecanism de
verificare obligatorie, prin care au trebuit sa treac toi cetenii germani care
exercitau sau doreau sa exercite un mandat sau o funcie, denazificarea a
contribuit efectiv la restaurarea democraiei i la lichidarea rmielor politiei
politice, pe cnd Institutul Gauk se limiteaz la a oferi cetenilor unui stat de
multa vreme i cu adevrat democratic posibilitatea de a cunoate adevrul
despre activitatea politiei politice comuniste i a colaboratorilor acesteia. De
altfel, fara o lege a lustraiei, chiar ne desfigurata cum se plnge autorul ei

ca a fost kL legea Ticu Dumitrescu nu ar fi servit la nimic deoarece ea nu

prevede sanciuni: nimeni nu-l obliga pe demnitarul demascat ca turntor
sau securist sa demisioneze. Legea definete clar ca membru al politiei
politice pe orice persoana care a contribuit la Instaurarea si/sau meninerea
totalitarismului comunist, dar nu stabilete nici o sanciune la adresa celor
astfel desemnai ca securlsti. Poate, ntradevar, ca electoratul nu ar vota pe un
individ daca ar ti ca el a fcut parte din aparatul terorist al partidului
comunist Dup prerea mea, nu este foarte grav daca Legea Ticu Dumitrescu
a fost sterilizata de Parlament pentru ca astzi ea are o utilitate foarte limitata
i aceasta din mai multe motive. Primo, nu urmrete dect deconspirarea
Securitii: nu-i propune sa desfiineze politia privata a oligarhiei coloniale
sovietice, al carei rol este de a apra i promova poziiile hegemonice pe care
acest factor alogen i le-a nsuit. Secundo, n cei peste zece an! Ci au trecut
de la aa-zisa Revoluie, Securitatea rebotezata SRI a putut sa fac tot ceea ce a
vrut cu dosarele din arhivele pe care nici azi nu vrea sa le lase din mna.
De acest lucru sunt convins i eu, nu am nici o iluzie n acest sens
SRI-ul a avut tot timpul sa le msluiasc sau sa le reduc la ceva
nesemnificativ, n biografiile efilor de Stat-major ai Armatei Romne45 datele
privitoare la detenia Generalului Gheorghe Mihail -le cunosc deoarece este un
prieten de familie i am stat cu el la nchisoare pe care SRI-ul le-a comunicat
autorilor, sunt grosolan msluite. La fel i datele despre Corneliu Coposu
furnizate d-lui Gheorghe Onisoru pentru studiul pe care d-sa l-a citit cu prilejul
inaugurrii Fundaiei Coposu, la Sala Radio, n toamna lui 1998. n prima
versiune a memoriilor sale49, Belu Zilber scrie ca n anii aptezeci se
falsificaser deja arhivele penitenciarelor, mergndu-se-cu minuia pn la a
trece n registrul de buctrie de la Aiud fripturi i alte delicateuri, n locul
invariabilelor fierturi de varza murata, de burta nesplat i de arpaca. Daca
s-a ajuns cu conspirarea deconspirrii pn la menu-uri, putem fi siguri ca
tot ceea ce poate ncpea pe mna cercettorilor care vor investiga faptele a fost
aranjat din timp pentru a face dosarele sa dovedeasc numai adevruri voite
de Securitate fara nici un raport cu Adevrul i cu Istoria, nelegerea cu d-l
Emil Constantinescu, survenita ntre cele doua scrutine din Noiembrie 1996,
care i-a ngduit d-lui Virgil Mgureanu s-i desemneze nainte de a prsi
SRI, tot din rndurile Securitii adjunctul d-l Mircea Gheordunescu i apoi
succesorul d-l Costin Georgescu precum i faptul ca acetia continua sa se
mpotriveasc deconspirrii fostei politii politice, ne autorizeaz sa consideram
ca dosarele vor continua sa fie folosite n scopuri politice, adic falsficate de
lucrtorii specializai, dup nevoia momentului, n interesul oligarhiei care
asigura continuitatea sistemului abolit n 1989 i conform Principiului Iul
Tismneanu. n Romnia, cine nu are dosar santajabil la SRI nu va fi lsat sa

joace nici un rol pe scena politica. La fel s-a ntmplat i n Ungaria, ntr-o
perioada mult mai scurta. Acolo, atunci cnd legea accesului la dosare a fost
votata i pusa n aplicare, cetenii au avut surpriza plcut sau neplcut
sa constate ca n dosarul lor nu figurau dect date total nesemnificative i
inutile, n ceea ce privete deconspirarea Securitii, n sensul exact al
cuvntului, aceasta constituie un subiect important i grav pe care Legea Ticu
Dumitrescu pur i simplu l eludeaz. Deconspirarea Securitii nseamn
demontarea rolulului pe care aceasta instituie I-a jucat n statul i n
societatea romneasca n vederea scoaterii definitive a acestora de sub
controlul i influenta fostei politii politice i a succesorului acesteia, SRI.
Aceasta operaie rmne o formalitate birocratica lipsita de semnificaie atta
vreme ct nu se publica lista cu numele tuturor salariailor instituiei,
publicitatea fiind unicul mijloc de a pune capt caracterului ei conspirativ.
Deconspirarea Securitii implica cercetarea faptelor, aflarea adevrului i
sancionarea celor vinovai. Pentru ca Securitatea a fost o organizaie criminala,
cu scopuri criminale sl metode criminale: terorizarea tuturor romnilor i
lichidarea fizica i morala a celor desemnai ca dumani ai clicii guvernante
oligarhia coloniala sovietica. Deconspirarea Securitii nseamn, de
asemenea, stabilirea i publicarea adevrului privitor la conspiraia care a
deviat revoluia anticomunista din Decembrie 1989 de la obiectivul ei, i la
actele teroriste prin care a fost instaurat actualul regim politic, ntemeiat pe
sngele celor pesta 1.500 de romni asasinai ntre momentul fugii lui
Ceauescu i ncheierea mineriadei din Iunie 1990. Niciunul din reprezentanii
i beneficiarii acestui regim, ncepnd cu d-nii Iliescu i Constantinescu, nu ia manifestat voina de a proceda la aflarea adevrului despre activitatea fostei
Securiti, ca sa nu mai vorbim de pedepsirea vinovailor. Pe de alta parte,
instanele cele mai active ale societii civile, cum este Aliana Civica am
discutat personal acest lucru cu d-na Ana Blandiana au refuzat ferm sa se
implice n organizarea unui proces moral, mcar de tipul celui fcut de
Tribunalul Russell, instituit pentru judecarea pretinselor crime contra
umanitii pe care forele ONU le-ar fi comis n Coreea sub comandamentul
generalului Ridgeway, poreclit n acest scop generalul ciuma de propaganda
comunista. S-ar fi putut astfel utiliza, altfel dect pentru constituirea de arhive,
mrturiile celor care au fost maltratai, schingiuii, deportai, condamnai,
spoliai, jefuii, i aa mai departe, ale cror numr i memorie scad pe zi ce
trece. Nu este vorba numai de procesul Securitii ca organizaie terorista i
politie ideologica, ci de procesul ntregului aparat represiv, care era la dispoziia
ei sl coordonat de ea. Procuratura n-a fost altceva dect o anexa a Securitii,
specializata n mbrcarea terorii politice n argumente juridice sl proceduri
legale. De asemenea i instanele judectoreti, care nu fceau altceva dect sa

rosteasc sentinele comunicate de Securitate, care stabilea singura ncadrarea

penala i durata pedepsei. Trebuie pus n cauza ntreg aparatul represiv, n
mod concret, cercetndu-l pe factorii de decizie; executanii sunt vinovai numai
individual, n msura rspunderii lor (daca nclcarea demnitii sl a
drepturilor victimelor, torturarea i uciderea fceau parte din obligaiile lor
profesionale) n caz ca au fcut exces de zel sl/sau ca sl-au depit atribuiile.
Acelai lucru l-a susinut i senatorul Ticu Dumitrescu. El a spus ca l
intereseaz n special ofierii de Securitate acoperii, care sunt cei mai
periculoi i mai nocivi
Sper ca avei dreptate. Recunosc ca nu arn discutat acest fucru cu d-l
Dumitrecu, dar ma tem ca prin ofieri acoperii d-sa tot '^formatori
subnelege i asta ma aduce la al treilea motiv pentru c*re, ntr-un anumit fel,
nu era nevoie de Legea Ticu Dumitrescu, Legiferarea Punctului 8 l Proclamaiei
de la Timioara ar fi rezolvat complet i definitiv problema colabora-tarilor
Securitii i a ntregului aparat represiv. Nu n sensul tragerii lor la
rspundere, ci n acela al excluderii lor din viaa publica i al lipsirii lor de orice
influenta asupra societii romaneti. Or, atta timp ct acest punct nu a
devenit litera de lege nu este prea trziu ca el sa fie legiferat. Aplicarea
Punctului 8 al Proclamaiei de la Timioara*0, care suna astfel: Propunem ca
legea electorala sa interzic pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul
la candidatura, pe orice lista, al fotilor activiti comuniti i al fotilor ofieri de
Securitate. Prezenta lor n viaa politica a tarii este principala sursa a
tensiunilor i suspiciunilor care frmnta astzi societatea romneasca. Pn la
stabilizarea situaiei i reconcilierea naional, absenta lor din viaa publica
este absolut necesara. Cerem, de asemenea, () sa (se) interzic fotilor activiti
comuniti candidatura la funcia de preedinte al tarii. () A fi fost membru de
partid nu este o vina. (.) Activitii au fost nsa acei oameni care i-au abandonat
profesiile pentru a sluji partidul comunist i a benficia de privilegiile deosebite
oferite de acesta. Un om care a fcut o astfel de alegere nu prezint garaniile
morale pe care trebuie sa le ofere un preedinte., mi se pare minimumul
necesar pentru a asigura transparenta recte curenia i onorabilitatea clasei
politice -de care depinde cre-dlbllitatea el, att n tara ct i n strintate.
Daca ea ar avea un minimal simt al onoare!
Ceea ce romnit numesc obraz acest lucru ar fi fost de mult fcut.
Dar nici asta nu s-a fcut; s-a opus categoric preedintele Emil
Constantinescu
Da, a fost primul gest de negare a angajamentelor sale electorale.
Pentru asta trebuie identificai i izolai toi colaboratorii Securitii. Nu
neaprat pentru a-i trage la rspundere, ci pentru a face curenia de care
depinde restabilirea ncrederii, fara de care nu se pot reface solidaritile

umane, adic esutul social lezat de suspiciunea prin care s-a meninut regimul
comunist, ncredere fara de care democraia, care se ntemeiaz pe
transparenta, nu poate funciona. Identificarea i izolarea securitilor (lato
senso) 9 poate foarte bine face de ctre societatea civila, fara sa albe legi la
dispoziie, prin metode foarte simple. O sa ncep cu izolarea deoarece este mai
uor de realizat: este de ajuns sa vrei s-i izolezi pe securiti i sa organizezi
acest boycott. Nimeni nu te poate mpiedica s-o faci. Asta nseamn sa nu-i
salui, sa nu le dai mna, sa nu-i invii, sa nu discui cu ei, etc., adic s-i
privezi de tot ceea ce tine de onorabilitatea i de recunoaterea sociala.
Societatea civila s-ar substitui pe aceasta cale statului, care nu este n stare sa
le aplice securitilor masurile de degradare civica pe care le implica
ndeprtarea lor de la procesul de refacere a societii i de restaurare a
democraiei, la care ca principali distrugtori ai acestora nu pot, evident, lua
parte. Metoda este foarte eficace deoarece, ca i aderarea la PCR, intrarea n
Securitate este participare la o impostura i aceasta este sortita eecului daca
nu aduce autoritatea sociala pe care o sconteaz. Dar aa ceva cere solidaritate
i perseverenta. Sa trecem acum la identificare. Securitii se recunosc dup
limbaj i maniere: ei constituie o fauna aparte, foarte uor de recunoscut prin
trsturi specifice, comune celor care o alctuiesc: incultura, vulgaritatea i
tupeul direct proporionale cu ignoranta care sunt date n vileag de limbaj i
de purtare. Pentru a fi admis n acest grup social este necesar sa dai dovada de
o serie de caliti, precum: lichelismul, ticloia, arivismul fara scrupule, etc.,
adic sa abdici de la demnitatea umana, s-i lipseasc ultima rmi de
obraz, sa renuni la respectul fata de tine (care-l condiioneaz pe acela fata de
alii), sa renuni la independenta de judecata i sa nu existe vre-o josnicie n
fata creia sa te dai n laturi daca ti se cere s-o faci. Pentru a ti daca un
cetean anume a colaborat cu Securitatea i la ce nivel, este destul s-i
parcurgi biografia i s-i retrasezi cariera. Pornind de ia mediul social din care
provine i de la educaia primita, reconstituin-du-i curriculum-studiilor (la ce
facultate a fost admis, daca a fost primit la doctorat, i cnd), cariera
(profesionala, sociala i politica) i situaia patrimoniala, poi stabili cu mare
exactitate daca a colaborat sau nu cu Securitatea, i ce natura precisa au avut
aceste relaii. Pentru a fi mai bine neles, o sa fiu mai concret. Erau faculti
unde, din cauza ncrcturii ideologico-politice care fi se ddea materiilor -cum
au fost: facultatea de filosofie, facultatea de drept, ntr-o anumit perioada
facultatea de istorie nu se intra dect pe baza unui dosar Politic beton. D-l
Rzvan Theodorescu, pe care l-am cunoscut n copilrie, a fost ani de zile un
persecutat politic, un exclus social, pe temeiul ca avea origine sociala proasta.
Mai trziu a devenit un membru marcant al establishment-u_comunist i unul
din stlpii regimuiui care a asigurat continuitatea totalitarismului marxist dup

989. La un om inteligent i instruit, evident contient de natura cri-a

sistemului a crui victima a fost nainte de a-l servi, o turnare att de
dramatica a poziiei i a solidaritilor determinante nu se poate explica fara
intervenia Securitii. Pn n 1990, numai anumite persoane puteau sa aib
acces la unele posturi, pentru care selecia bazata pe criterii exclusiv politice
era extrem de severa. Nu putem, spre pilda, sa nu ne punem ntrebri despre
onorablitatea persoanelor care precum un recent prim-ministru au intrat de
foarte tinere n angrenajul aparatului represiv comunist, ajungnd chiar la
Procuratura generala.
Am putea sa ne punem ntrebri i asupra faptului ca actualul
preedinte, Emil Constantinescu, a ajuns, imediat dup terminarea facultii de
drept, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, judector la Sibiu
Desigur! Dar simpla bnuial pe care o suscita faptele este ntrit
chiar de afirmaiile d-sale. Ati spus ca preedintele Constantinescu a fost
judector la Sibiu n primii ani aizeci. Amintesc ca imediat dup Revoluia
Maghiara nu mai puteai intra la Drept daca nu aveai un dosar politic foarte
solid. Faptul ca, imediat dup terminarea facultii, d-l Constantinescu a fost
numit judector nseamn ca a beneficiat de ncrederea responsabililor
aparatului represiv comunist, adic a Securitii. Daca a fost chemat sa dea
condamnri politice aa cum a declarat chiar d-sa anul trecut51, n Statele
Unite, explicnd de ce i-a dat demisia din justiie nseamn ca se bucura de
o maxima ncredere, mai precis corespundea ntru totul celor mai exigente
criterii de verificare ale Securitii, organul care dirija ntregul aparat represiv.
Pentru a-i identifica pe securiti mai dispunem i de alte metode. Spre pilda,
cnd un om este numit ntr-un post de rspundere, fara ca aptitudinea,
pregtirea, experienta sau meritele sale sa justifice atribuirea acelei funcii,
putem fi siguri ca este vorba de un securist. Acesta este, de exemplu, cazul
celor doi secretari-generali ai guvernelor de dup 1996, al responsabilului
guvernamental cu relaiile industriale actualmente nsrcinat cu
administraia publica (recte cu mpnzirea ei cu securiti a cror identificare i
nlturare va dura ani de zile) a) sefului de protocol al guvernului, al sefului
mnoasei regii a SPP sau al bieaului numit secretar de stat la MAE, dintre
care, niciunul nu are vreuna din calitile necesare pentru a justifica numirea
n funcia deinut. Nite consilieri strini ai guvernului Ciorbea, pe care i-am
cunoscut, se ntrebau despre unele din aceste persoane daca totala lor
necalificare pentru postul ocupat tine de veleitarismul ce caracterizeaz clasa
politica de la Bucureti, de iresponsabilitatea celor care i-au numit sau de
sabotajul deliberat, organizat de reprezentanii unor interese ascunse, evident
incompatibile cu ale Romniei. Aidoma ex-KGB-ului, fosta Securitate s-a
tranformat n cel mai important pol de putere economica al tarii. Nu pentru ca

ar poseda cadre competente ci pentru ca a pus mna pe toate resursele bancare

i financiare existente n momentul dispariiei clanului Ceauescu de pe scena
politica. Astzi vasalitatea fata de suzeranul ex-sovietic este asigurata prin
legturile financiare oculte ale reelei controlate de ex-Securitate cu structurile
mafiote ruseti, evident controlate de ex-KGB, care opereaz circuitele bancare
internaionale ale cror macazuri vizibile sunt Malta i Cipru. Nimeni n
Romnia nu este miliardar fara voia i concursul fostei politii politice.
Stanculescu, Voiculescu, Paunestii, Tofanii, Vntu, Catarama, Copos, Srbu
(Pro-TV), Murean (Dacia Felix), Tiriac, Patriciu, vasalii lor i vasalii vasalilor
lor, constituie o reea ierarhizata, structurata de ex-Securitate i controlata de
ex-KGB. Pn n 1990, nfruptarea din patrimoniul agonisit prin crima i jaf al
partidu-lui-stat era riguros supravegheata de clanul la putere: Dejii i apoi
Ceauetii (n sensul larg). De atunci ncoace, mprirea pradei este dirijata de
structurile ascunse ale fostei Securiti, n vederea privatizrii, fotii ageni ai
politiei politice pusi n disponibilitate cei crora nu li s-au ncredinat
fructificarea capitalurilor i stoarcerea ntreprinderilor utilai cu sumarele
noiuni de drept pe care le-au primit n colile pentru securiti, au fost
reprofialti ca notari, arhivari, judectori, grefieri i executori judectoreti, i pe
aceasta cale asociai la acapararea ntregului patrimoniu provenit din etatizarea
proprietii, acaparare pe care a ntreprins-o oligarhia coloniala sovietica. Astfel,
ex-Securitatea controleaz toate actele relative la proprietate i tranzacii,
asigurnd conspirarea deconspirarSi jafului pe care se ntemeiaz material
poziia dominanta a oligarhiei coloniale sovietice. Cu alte cuvinte, gratie unor
notari (intermediari oneroi i proce-durieri, a cror intervenie are un rol
disuasiv i temporazitator), arhivarilor corupi (nsrcinai prin dispoziii
verbale s-i mpiedice pe Cei jefuii de regimul comunist s-i gseasc sau
reconstituie titlurile? E proprietate i sa nu emit actele cerute de administraie
i de instanele judectoreti pentru redobndirea bunurilor spoliate) i
Judectorilor aservii (care valideaz situaiile create prin fora sau pe calea
faptului mplinit), ex-Securitatea se opune primei i celei mai importante faze a
procesului de privatizare: restituirea proprietilor particulare confiscate de
regimul comunist. Scopul urmrit pe aceasta cale este de a definitiva trecerea
n patrimoniul oligarhiei coloniale sovietice a acestor bunuri, pe care n
virtutea confuziei atributive i patrimoniale dintre partidul unic i stat pe care
o ncarna i le nsuise de facto prin masurile de expropiere, care fceau din
PCR gestionarul i uzufructuarul ntregului patrimoniu national. Numrul
mare de magistrai i grefieri provenii din rndurile fostei politii politice asigura
acoperirea juridica a acestui transfer. Unii ageni ai ex-Securitatii se
demasca singuri, prin neadevrurile cu caracter de diversiune din
discursurile i declaraiile lor, care le dau n vileag relaiile cu ex-actuala politie

politica. Generalul Degeratu -actualmente consilier militar al sefului de stat a

declarat n 1999, pe cnd era nc seful Marelui Stat-major, ca printre ofierii
superiori ai Armatei romne nu se mai numra niciunul care s-i fi fcut
studiile n ex-URSS. Un neadevr grosolan, imediat denunat de d-l Valerian
Stan ntr-un articol din Cotidianul, n care a dat numele a cel putin zece
militari cu funcii i comandamente nalte, care aparin ntocmai acestei
categorii. Dar, cum pentru comuniti cinstea este o prejudecata burgheza,
surprinderea n flagrant delict (de minciuna) a unui demnitar nu afecteaz
instituia pe care-o reprezint i nu constituie un motiv de demitere din funtie.
D-l Andrei Pleu care, atunci cnd i-a cedat prietenului sau, Petre Roman,
portofoliul externelor, n Decembrie 1999, a declarat ca pleac mulumit de a fi
curat instituia pe care a condus-o de cadrele motenite de la regimul
comunist, neafectndu-l ctui de putin zecile de dezminiri pe care i le
administreaz realitatea concreta, ca sa nu mai vorbim de propria sa declaraie,
fcut cteva luni mai devreme n fata Parlamentului, n care se plngea ca este
neputincios n a verifica i epura cadrele ministerului care i se ncredinase, n
mod analog i-a dat arama pe fata i junele adjunct al d-lui Pleu un alt
nechemat n funcia atribuita d-l Ungureanu, n Noiembrie 1999, la Forumul
Presei Romne de pretutindeni, creznd probabil ca romnii de peste hotare, la
ale cror ntrebri rspundea, sunt nite fraieri care pot digera orice neadevr
daca este rostit cu fermitate de o gura oficiala. De altfel, ntre timp, d-sa i-a
artat clar solidaritatea cu actualele structuri ale ex-Securitatii, justificnd
meninerea n funcie a agenilor acesteia prin riscul de a de-profesionaliza
corpul diplomatic care ar decurge din demiterea lor (sici) Or, tot romnul care
are apte clase poate constata greelile de limba i de gramatica din tratatele,
recent ncheiate cu vecinii notri, pe care le-au negociat i redactat
profesionitii protejai de d-nii Pleu i Ungureanul n rest, de aproape zece
ani am avut timp sa ne facem o prere despre performantele de care sunt n
stare aceti diplomati-politruci, auzind sau citind analizele lor, dndu-ne seama
de ideea despre Romnia pe care i-o pot face interlocutorii lor din lumea
civilizata, constatnd dup implicarea lor n turpitudinile diverselor partide
neoccmunise, t sunt de calificai sa reprezinte interesele naiunii. Am artat
mai devreme de ce nu avem nevoie de legi speciale pentru a-i identifica pe
colaboratorii Securitii i a stabili calitatea i nivelul acestei relaii. Securitatea
nu a fost un organ de stat, ci politia politica a unui partid care nu era dect o
armata de ocupaie strin i paznicul intereselor particulare ale acestui grup
prin definiie ostil populaiei majoritare. De aceea, responsabilitatea salariailor
sl a colaboratorilor acestui aparat de teroare i diversiune se pune n termeni
de participare la Instaurarea sl meninerea unui regim de natura Intrinsec
criminala i la nalta trdare, ca origine a acestuia. Cu alte cuvinte, ei au luat

parte la un complot organizat de o putere strin, ndreptat contra suveranitii

de stat sl a independentei naionale a Romniei i la uzurparea prerogativelor
suverane ale naiunii. Cel care, ca d-f Corut, afirma ca, lucrnd la Securitate, el
au servit statul romn deci interesele tarii sl ale Neamului -uita ca statul
ncetase sa existe atunci cnd Romnia fusese lipsita de suveranitate prin
reducerea la rangul de satelit sovietic i ca Securitatea nu a fost instrumentul
de protecie al ordinii publice i ai drepturilor cetenilor ca expresii a
interesului general, ci, dimpotriv, politia privata a unui grup particular care i
anexase aparatul de stat pentru a promova interesele puterii strine al carei
mandatar era. Nu vom repeta niciodat destui ca pCR nu a fost dect o trupa
de ocupaie pe care Gheorghlu-Dej a mbrcat-o n haine civile de i Ceauescu
a deghizat-o n straie populare.
Revenind la Legea Ticu Dumitrescu, amputata prin cele aProape 300
(sic!) de amendamente, la ce va folosi ea n final?
Nu la mare lucru daca partidele democratice sunt n continuare
reprezentate de nite nechemai i infiltrate de agenii neoco-munismului!
Actualmente, ea servete numai comunitilor: este praf aruncat n ochii lumii
occidentale, ca sa i se arate ca i n Romnia s-au adoptat masuri de lichidare a
comunismului! Cum legea a fost adoptat de o majoritate CDR, va fi probabil
folosita de PDSR i de celelalte partide neocomuniste pentru a astupa gura
celor care vor cere o adevrat epuraie. Cam la att va folosi. Cu toate lacunele
ei i desi nu prevede sanciuni, Legea Ticu ar putea nsa folosi -daca s-ar gsi
oameni cu pricepere i trie de caracter la nlturarea din viaa publica a
celor pe care ea nsi i desemneaz ca membri ai politiei politice, pe toi cei
care au participat la instaurarea i la meninerea totalitarismului comunist n
Romnia. Una din componentele acestei farse bazata tot pe parodierea
institutului prezidat de Pastorul Gauk este Consiliul National pentru
Studierea Arhivelor fostei Securiti, CNSAS. Prezenta n acest organism a
unor membri ai esfaJb/shmenf-ului comunist este tot att de Inadmisibila i de
intolerabila pe ct ar fi fost admiterea unor reprezentani ai hitlerlsmului n
Comisia pentru Denazificarea Germaniei. Inadmisibila din cauza evidentei
solidariti cu membrii aparatului de represiune al sistemului din care provin;
intolerabila pentru ca este o insulta la adresa victimelor Securitii i a
suferinelor acestui popor batjocorit de comuniti. Admind ca ar avea
pregtirea necesara ceea ce n genere nu este cazul aceste personaliti nu
poseda, nici independenta de judecata, nici statura morala care sa le confere
aptitudinea i demnitatea pe care le presupune exercitarea unui astfel de
magister. Refuzul d-lui Andrei Pleu de a epura, la cererea Parlamentului,
Ministerul de Externe de cadrele legate de ex-Securitate i ex-KGB, i declaraia
falsa n aceasta privin pe care a fcut-o n Decembrie 1999, dovedesc In mod

neechivoc sensul solidaritilor politice ale d-sale. Caracterul de diversiune al

discursului pe care d-l Gheorghe Onisoru l-a inut cu prilejul inaugurrii
Fundaiei Cornel Coposu, n 1998, a demonstrat public ca d-sa este, fie un
istoric incompetent manipulat de ex-Securitate, fie un agent al acesteia, adic
al SRI. Scriitor cu talent i cu verva, comunistul disident de ultima ora Mircea
Dinescu nu este un om de cultura, ci un mscrici care n-are nimica sfnt, a
crui notorietate este ntemeiata mai ales pe relativizarea moralei i a valorilor
printr-o zeflemea de tip suburban. Lansat n viaa publica printr-o stngace
tentativa de victimizare inutila caci accentul discursului sau trdeaz
proveniena sa intelectuala d-l Horia-Roman patapievici i caut o identitate
(cea autohtona nu-i convine) erijn-du-se, ca multi alti reprezentani ai
establishment-u_marxist, n portavoce locala al noului politically correci, i
vrea s-i afirme inteligenta ca un tocilar cu ambiii de premiant, scriind despre
orice cu o competenta de autodidact i ntr-o limba fara reguli, folosind cuvinte
al cror neles i scpa, spre a trece drept specialist n ochii profanilor,
reuind s-i sperie pe prosti. Faptul ca asa-zSsui colegiu nu cuprinde printre
membrii sai nici un notabil recunoscut al Rezistentei Anticomuniste, apt sa o
reprezinte cu cinste i cu competenta, este scandalos i l lipsete, chiar de la
nceput, i de legitmitate, i de credibilitate. Pe care de altfel a pierdut-o formal
prin violarea statutului sau, care prevede ca membrii sai sa nu fi fcut parte
din nici un partid politic, nainte i dup 1989. Nu vreau, totui, sa fiu greit
neles: criticile mele nu nseamn ca propavadu-iesc desfiinarea CNSAS.
Dimpotriv, ma tem ca previzibila revenire la putere a fostului partid unic va
duce la modificarea sau la abrogarea legii care ne preocupa i la transformarera
CNSAS ntr-o agenie guvernamentala specializata n antajul cu dosarul. De
cnd funcioneaz, CNSAS a dovedit cu prisosin ca servete exclusiv
interesele oligarhiei coloniale erijate n stpnitor al Romniei. Desi ploua cu
exemple care dovedesc ca certificatele de onorabilitate eliberate de CNSAS se
dau pe sprnceana, ne vom mulumi cu unul singur pentru a ilustra faptul. Am
spus ca legea care a creat aceasta instituie definete n termeni explicii ce este
un agent i un colaborator al Securitii. Or, conform acestora, funciile
deinute pn n 1990 de d-l Ion Iliescu l desemneaz n mod explicit ca agent
al politiei politice. Cu toate acestea, autorul Minimei Moralia i ceilali domni
din comisie care i-au examiant dosarul cu prilejul alegerilor din anul 2000 s-au
fcut ca nu vad acest lucru Cu o astfel de comisie sa nu ne mire daca vom
afla din dosarele traficate ale Securitii ca adevraii eroi ai luptei contra
comunismului nu sunt cei care i-au riscat viaa fcnd sacrificii pentru a i se
mpotrivi, ci nii clii i torionarii acestora dintre care unii pozeaz acum
n victime ale sistemului de care au profitat primii i cel mai muft, iar alti
folosesc tribuna P (c) care le-o ofer actuala conducere a Europei Libere spre a-

i gsi ferite de lupttori pentru libertate i democraie n nsui creierul

^sternului. De fapt, aceasta neobrzat inversare a rolurilor nu ar tr (r) bui sa
ne mire deoarece, n ex-URSS, unii istorici l prezint deja pe Beria
organizatorul terorii prin care a fost instaurat comunismul n Europa de Est
dup 1945 ca fiind un democrat a crui opera de liberalizare n-a putut fi
realizata din cauza lui Stalin (sicl) La aceasta pervertire a adevrului istoric
Europa Libera participa chiar direct prin comentatorii sai acreditai (e. G. D-l
Dan Alexe), care le atribuie comunitilor disideni polonezi meritele lupttorilor
din Solidarnosc i-i acuza pe acetia de clericalism reacionar relund
ntocmai termenul folosit n 1980 de KGB la adresa lor, spre a justifica
reprimarea micrii sindicale de la Gdansk. La noi, titlul de erou al luptei
anticomuniste este pe cale sa fie confiscat de membrii nomenclaturii staliniste,
n frunte cu d-nii Iliescu, Roman i Brucan nu sunt ei principalii autori ai
rsturnrii lui Ceauescu?! Aceasta arogare este susinut prin campania de
victimizare a unor ex-nomenclaturisti i prin recunoaterea meritelor de
promotor al democraiei la care pretinde ultimul sef al ex-Securitatii, d-l Virgil
Mgureanu. n aceasta privin este deopotriv ciudat i gritor faptul ca,
dintre victimele Securitii i ele sunt multe i glorioase singura din care
justiia a fcut un caz judecat i presa un eveniment mediatizat este cel al unui
disident dubios, despre care nu tim mai nimic concret. Cnd asasinul lui luliu
Maniu insulta public, la televiziune, memoria celor pe care i-a exterminat la
Sighet, fara a fi urmrit penal ba mai este i decorat dup aceea de d-l Emil
Constantinescu este logic sa ne ntrebam daca erijarea lui Gheorghe Ursu n
victima a Securitii nu se datoreaz tocmai faptului ca era comunist,
ntmpltor chiar fiul bolevicului pus de Armata rosie n funcia de prefect al
judeului Covurlui. O alta ntrebare arztoare i legitima pe care o ridica cazul
Gheorghe Ursu este urmtoarea: daca fundaia care poarta numele acestei
victime neateptate a comunismului i poate da n judecata pe torionarii i
ucigaii presupui ai unui individ, de ce nu-i poate chema Fundaia Sighet, sa
rspund n fata justiiei, pe clii oficiali ai miilor de mori de la Poarta Alba
sau de la Aiud??! O posibila explicaie, daca nu i un rspuns la aceste
ntrebri, ne-o da prezenta la o emisiune sptmnal a PRO-TV a unuia din
cei crora Stalin le-a ncredinat instaurarea totalitarismului i reducerea
Romniei la rangul de satelit sovietic, profesorul care-i permite sa dea lecii
de democraie dup ce a distrus-o n prealabil, n fine, aducerea n fruntea
diplomaiei romne a celui pe care KGB-ul l impusese ca prim-ministru cu zece
ani mai devreme, pentru ca era demnul fiu al unuia din ofierii NKVD care a
creat Securitatea, este o indicaie clara n ceea ce privete kJnatura i
orientarea pe care oligarhia coloniala care ne administreaz nc tara vrea sa le
dea regimului i gndirii politice oficiale. Astzi, rmnerea comunitilor la

putere, tot cu ajutorul ex-politlei politice, depinde de fabricarea unul mit al

comunistului democrat, victima a celui rau sl corupt, singurul vinovat de
viciile sistemului. Vrnd sa ctige timp, cei vizai de procesul comunismului
membrii i colaboratorii Securitii stiu ca sunt primii vizai -ncearca s-l
amne pn la suprimarea sau dispariia tuturor evidentelor (martori i
dosare), mpotrivindu-se adoptrii unei legislaii specific destinate stabilirii
adevrului i restabilirii dreptii, ei risca sa cunoasc soarta responsabililor
national-socialisti (Adolf Eichmann) i a colaboraionitilor din statele satelite
(Ren Bousquet), lichidai de victimele lor, exasperate de faptul ca nu ii-se
face dreptate la timp. Niciodat nu se va Insista destul asupra paralelei dintre
marxlsm-lenlnlsm sl hitlerlsm. Procesul de la Nuremberg sl denazlflcarea
Germaniei constituie singurele referine concrete n materie de trecere de la
totalitarism la democraie, adic de ia un sistem bazat pe arbltrarlul absolut la
unul ntemeiat pe supremaia dreptului. Pentru ca au dat rezultatele scontate.
De aceea, precedentul german este reperul Inconturnabll sl exigenta constanta
a politicii de restaurare a democraiei n tarile ex-comunlste. Orice ncercare de
a deroga de la aceasta comparaie trebuie privita ca o diversiune. Cel care
ncearc sa deosebeasc comunismul de national-sociallsm crend o ierarhie a
faptelor de aceeai natura, relativizeaz crima n funcie de Identitatea
victimelor si/sau a clilor, justificnd astfel discriminarea Instituional pe
care se ntemeiaz ntotdeauna totalitarismul sl dnd dreptate posf mortem lui
Hltler.
Cosne-sur-Loire, 19 Februarie 2000
NAIONALISMUL ROMNESC Sl CAUZA NAIONAL
Va propun sa purtam o discuie pe marginea unui subiect delicat:
naionalismul n general i naionalismul romnesc n particular. Va reamintesc
faptul ca am purtat asupra acestui subiect doua discuii, pe ct de ample, pe
att de aprinse, cu analistul politic erban Orescu, pe care le-am cuprins i n
volumul publicat n anul 2000 la Editura Ars Longa din lai, Eecul unei
reforme, 1996-2000. Doresc deci sa cunosc i ideile dumneavoastr asupra
acestei chestiuni
Sa ncepem cu cteva consideraii de ordin general. Ludovic al XVI-lea,
cruia i plceau maximele, obinuia sa spun ca dragostea de neam sl de tara
este o chestiune de mndrie care tine de demnitatea personala. Ca introducere
n subiect voi evoca un episod de la un colocviu care a avut loc nu de mult la
Bucureti, pe tema identitii naionale. Printre vorbitorii invitai era i
profesorul Pierre Hassner de la Institutul de Studii Politice din Paris, prima i
cea mai prestigioasa coal de tiine politice din lume. Nu am fost ntotdeauna
de acord cu dnsul, dar de data aceasta am fost plin de admiraie pentru
curajul pe care l-a avut, de a sari la cei care culpa-bilizeaza sistematic

naionalismul, intervenind cu vigoare mpotriva celora care-i neaga nu numai

orice legitimitate, dar i semnificaia profunda, n orice ansamblu uman,
solidarltatile se structureaz dup anumite criterii care nu sunt nite creaii
artificiale, precum adeziunea la Charta Drepturilor Omului sau la principiile
enunate de nite partide care nu concep democraia n acelai fel. Solidaritile
sunt produsul natural al istoriei, s-au creat prin secole de coexistenta n snul
aceleeasi comuniti, pe un teri* torlu anume i sunt agregate n factori care
determina n cele din urma identitatea naional. Aceti factori sunt naturali sl
concrei, nu sunt nite abstracii teoretice; adeziunea la ei este spontana, nu
rezultatul unui proces mental, nici o opiune calculata. Este vorba n primul
rnd de simul de apartenenta etnica ce pornete de la realitatea concreta a
familiei, a gintei, a clanului, a tribului primele entiti politice, care au fost
constituite pe baza con-sanguinitatii. Lrgindu-se comunitatea prin sporirea
numrului membrilor ei, a crescut numrul cercurilor de solidaritate aa cum
creste ceapa nmultindu-i-se foile care se nasc din aceeai rdcin, legturii de
snge i s-au adugat altele, ntemeiate pe limba sl obiceiuri, apoi pe religie, pe
cultura (populara i docta). Specificitatea a dobndit o a doua dimensiune cnd
criteriului originar al apartenentei la grup l s-a alturat cel geografic, al
legturii cu pmntul, teritoriul loc de batin, glie strmoeasc, moie
sl patrie ca spatiu de afirmare i perenitate al comunitii. Este evident ca pe
msur ce cercul solidaritii este mai larg, legtura dintre cei pe care-i
cuprinde este mai slaba. Experientele tragice ale acestui veac ne-au artat ca
politica de destructurare a factorilor determinananti ai Identitii comunitare
(naionale) i voina de a substitui unor solidariti spontane altele, artificiale,
duce la practici criminale. Prbuirea totalitarismului marxist, care vreme de
apte decenii a dus o astfel de politica, a dovedit ca, orict de radicale sl de
sistematice ar fi metodele folosite, ea este sortita eecului. Francezii au un
proverb care convine perfect acestei realiti: chassez le naturel, ii revient au
gallofti (gonii firescul i va reveni la galop!). Evreii, care au ieit ntrii din
ncercrile prin care au trecut n timpul celui de al doilea Rzboi Mondial, au
reuit sa impun, nu numai la ei n Israel, ci ntregii omeniri, principii i legi
care definesc aceste practici drept crime de genocid i mpotriva umanitii.
Frana, de (c) xemplu, a; adoptat o lege care pedepeseste orice ncercare de a
disocia factorii determinani ai identitii n cazul arnintit, pe oricine ncearc
sa separe mozaismul de iudei-tatea evreilor, recte factorul identitar religios de
cel etnic sau rasiaL. Aa trebuie sa fie i n Romnia unde este nevoie de legi
care s-i sancioneze pe cei care, n virtutea unor abstracii vehiculate de nite
intelectuali care triesc din ceea ce este la moda, v'n sa propun revizuirea
operei lui Eminescu i epurarea ei de tot ce poate favoriza naionalismul
(sic!). Desi nu despre asta-i vorba, subliniez n trecere nivelul de cultura pe

care astfel de aseriuni l pun n evidenta, la nite membri ai Academiei

Romne, nu la nite jurnaliti semidoci!
Daca ar exista o astfel de lege n Romnia (cum exista n toate statele
civilizate, pentru a apra identitatea religioasa i etnica a poporului evreu), ar
trebui pedepsii toi cei de la revista 22 sau Dilema
Bineneles! Cei numii de dumneavoastr sunt primii care protesteaz
cnd au impresia ca se atenteaz la Identitatea minoritilor naionale din
Romnia Dar poziia lor este falsa deoarece susin dreptul la difereniere a
minoritilor, ceea ce este normal pentru ca tine de toleranta, nsa neaga
dreptul la specificitate al romnilor, ceea ce este intolerabil, pentru ca este
incompatibil cu principiul majoritar pe care se ntemeiaz democraia i are un
caracter de discriminare etnica! Astzi, singura justificare a suveranitii
statale compatibila cu principiile legitimatoare ale democraiei este
autodeterminarea; ceea ce nseamn ca vocaia statului democratic consta n
mod precis i obligatoriu n afirmarea identitii specifice comunitii a carei
expresie politica este. Daca, pe planul extern, suveranitatea statala nu este
garania dreptului la diferena, adic la definirea propriei identiti sl la
afirmarea specificului comunitii reprezentate de stat, acesta i pierde sensul:
nu mai are rost. Acest sector al suveranitii este imprescriptibil i
netransferabil deoarece atributele personalitii (individuale i comunitare) tin
prin definiie de domeniul exclusiv i absolut al liberului arbitru prin care
partea se raporteaz la ntreg, pe planul contiinei de sine i la nivelul propriei
imagini. Rmne de vzut daca este vorba de o comunitate constituita pe cale
teritorial-administrativa formata din locuitorii unui anume spatiu adic de o
comunitate artificiala, sau de o comunitate definita prin criterii spontane de
solidaritate i contient de identitatea ei, care este comunitatea naturala. Este
evident ca, n primul caz, naiunea este definita de stat, care impune cetenilor
sai identitatea naional voita de el, ca stpn/administrator al teritoriului, n
vreme ce, n al doilea caz, identitatea este impusa statului de o comunitate
preexistenta lui, tocmai pentru ca este contient de trsturile ei definitorii,
care o deosebesc de alte comuniti. Totalitarismele iacobin, marxist i
naional-socialist au dovedit, cu tragica relevanta, ce nseamn naiunea de
ceteni definita de stat prin excludere, care duce inevitabil la
instituionalizarea discriminrii cu implicaiile incontur-nabile ale acesteia:
reducerea la sclavie i distrugerea celor exclui. Statul clasa al patrioilor
din 1792 i al bolevicilor din 1918, precum sl statul rasa al hitlerlstilor au
constituit experiente de natura a ne face sa nelegem, odat pentru totdeauna,
de ce nu trebuie, niciodat i sub nici un motiv, lsat statului latitudinea de a
defini identitatea cetenilor sai, fcnd sa coincid conceptele de naionalitate
sl cetenie. Naiunea nu este formata din administraii statului (cetenia este

o situaie ce decurge din exercitarea unor atribuii teritoriale care oglindete

relaia pasiva a individului cu autoritatea) ci din cei care se simt legai prin
solidariti spontane, rod al legturilor concrete pe care le-a creat n timp
mprtirea acelorai proiecte, probleme, obiceiuri si, nainte de toate, a
aceleiai limbi. Revin acum la domnii de la 22 i Dilema, recte la paznicii
hegemoniei intelectuale a establishment-u_comunist, care-i pstreaz rangul
de preoi locali ai ideologiei propava-duite de suzeran, trecnd cu dezinvoltura
de la monopolul interpretrii ortodoxe a marxismului, n numele cruia
fulminau pn n 1989, la arogarea dreptului de a-i excomunica pe cei care
vehiculeaz idei neconforme cu vulgata politically correct pe cale sa devina
noua gndire unica. Este inutil de spus ca pseudo-internatio-nalismul i
pseudo-antinationalismul ideologiilor cu pretenii universaliste de felul
marxismului i al liberalismului propavaduiesc valorile cu iz specific sau vdit
particular ale unor mari puteri, pe care nimeni nu-i poate ngdui sa le
denune, demascnd acest naionalism, fara sa fie nfierat (prin metode de pe
vremea ttucului Stalin) ca duman al pcii, al democraiei i al altor diferite
principii cu care respectiva putere pretinde a fi identificata. Pentru vechii
paznici ai noii ortodoxii, romnii nu au dreptul s-i afirme identitatea, dar
minoritilor le este ngduit s-o fac. De exemplu, dup ei, iudeitatea se
definete indiscutabil prin raportarea la religia mozaica; n schimb, rmnitatea
nu poate retine drept criteriu cretinismul deoarece o astfel de referin/-ar
exclude pe evrei din rndurile naiunii romne (sic!). Daca aa ar sta lucrurile,
ei n-ar mai fi o minoritate naional lar palestinienii ar fi cuprini n naiunea
israeliana. n raporturile naionale, ca i n cele internaionale, seriozitatea,
sinceritatea i i i lustitatea nu sunt doar obligaiile unei singure parti, ele
sunt obligatorii pentru toi. Practicile discriminatorii, mai ales cnd sunt
ntemeiate pe aa-zise principii, duc n mod ineluctabil la refulri colective
generatoare de frustrri care pot fi deosebit de periculaose n relaiile
internaionale. Umilinele i vexaiunile la care au fost supui germanii,
nfometai de egoismul orb al puterilor nvingtoare care voiau sa se refac pe
spinarea lor i sistematic jignii n mndria lor naional de masurile
discriminatorii prin care se mpiedica redobndirea locului pe care Germania
avea dreptul s-l ocupe n concertul european, au fost, deopotriv, generatorii
national-socialis-mului i reeta succeselor electorale care l-au dus pe Hitler la
funcia de cancelar. Fara frustrrile cauzate de purtarea aroganta i
acaparatoare a celor care afiau cu ostentaie statutul lor de reprezentani ai
unor interese strine, tineretul romn n-ar fi fost atras de Garda de Fier, mai
apropiata prin ideile ei de micrile de eliberare naional din colonii, dect de
naionalismul cu conotaii hegemonice, de tip musolinian sau hitlerist.

 Unii intelectuali romni afirma, ca naionalismul este un balast inutil,

care se poate arunca la coul de gunoi al istoriei, ca este opium pentru prosti
i aa mai departe
Astea sunt lozinci ieftine, lansate de o categorie de oameni care aparin
unei internaionale oculte sau fie ce urmrete s-i impun dominaia
printr-o gndire reducionista. n afara de cazul cnd este vorba de gugumanii
veleitari care au mania sa se vre pretutindeni ca s-i spun prerea fara a ti
despre ce este vorba, ceea ce bineneles c-i ncnta pe comuniti, care se
folosesc de ei. Formata din teorii ntemeiate pe idei decretate ca politically
correcf mondialismul, globalismul, economismul si, mai nou, metisajul -adica
pe noi dogme politice, aceasta gndire urmrete uniformizarea omenirii prin
suprimarea specificului i a particularismelor pe care le presupune
diferenierea ca fundament al personalitatii-Toate deosebirile trebuie sa dispar
prin contopire, indivizii i comunitile trebuie nghesuii n abloane
confecionate dup norme care, daca stai sa le judeci la rece i cu bun simt,
sunt nite inepii, i este legitim sa te ntrebi daca cei care le-au conceput sunt
numai nite gugumani ignorani sau i nite ticloi.
Cei care sunt mpotriva naionalismului romnesc i argumenteaz
poziia prin faptul ca romnii i-au rezolvat problema unui stat unitar, sunt
strni toi n interiorul unei granite (sici), ca Romnia trebuie sa se integreze
n Europa i aa mai departe
Aceste lucruri ar putea fi susinute cu buna credina daca, n urma
agresiunii unei mari puteri URSS de ieri, Rusia de astzi -un teritoriu de
aproximativ 100.000 de km ptrai i o populaie de 4,5 milioane locuitori nu ar
fi desprii cu fora de Romnia, statul din care fac parte n mod firesc.
Cei care arunca la coul de gunoi naionalismul romnesc, uita
sistematic acest amnunt istoric i politic
Nu se poate vorbi de configurarea unui stat fara sa se tina cont de
istorie, pentru ca ntreaga lui evoluie este genetic marcata de felul n care s-a
nscut. Romnia de azi este doar ceea ce a mai rmas dintr-un teritoriu locuit
de o populaie latinofona, izolat de restul lumii romane dar nu desprit de ea.
Etnogeneza romnilor se ncheie cu nvlirile barbare de dup prbuirea
Imperiului Roman de Apus, prin aportul slav. Statisticile administraiei
financiare otomane i rapoartele observatorilor occidentali ne arata ca, pn pe
la mijlocul secolului al XlX-lea, populaia majoritara din Bulgaria i de pe
teritoriul fostei Iugoslavii era romneasca. Romnii au fost surprini, n cel de
al doilea Rzboi Mondial, sa descopere ca n Transnistria populaia majoritara
era romneasca, nu slava. Pn atunci se credea la Bucureti ca R. S. S. A.
Moldoveneasca, avnd capitala la Balta, creata n 1924, era un artificiu politic
menit sa serveasc la revendicarea Basarabiei de ctre Rusia sovietica. Putini

sunt istoricii romni care stiu ca pe hrile din timpul Revoluiei Franceze i a
rzboaielor napoleoniene stabilite de cartografii de la Gotha ce-l nsoeau pe
Principele de Coburg, comandantul armatei austriece care lupta contra turcilor
alturi de Suvorov hotarele Moldovei se ntind pn la Bug.
Bine ca tia Stalin, nu degeaba crease n 1924 aa numi-*a Republica
Sovietica Autonoma Moldoveneasca (RSAM) n 'ransnistria. Romnii nici mcar
nu stiu ca i n prezent, n tara pri-eten Serbia, triesc, numai pe Valea
Timocului, ntre 700.000 i
7.000,000 de romni Romnii nu stiu ca ei vorbesc n Romnia, exURSS, Bulgaria, Valea Timocului, Banatul zis srbesc, Ungaria etc., un singur
dialect, cel daco-romn; ei cred ca vorbesc mai multe dialecte (restul de patru
dialecte se vorbesc exclusiv la sud de Sava-Dunare)
Drepturile istorice ale romnilor din diversele teritorii n disputa au
fost mai bine aparate de strini dect de romnii nii. Exemplele sunt
nenumrate. Un mare geograf francez al secolului al XIX, Elyse Reclus, care a
lsat un tratat monumental de geografie universala, scrie ca de la Adrianopole
la Epir i de la Dunre pn la Corint, populaia majoritara este romneasca i
anun, prin 1850, ca va fi asimilata de noile state naionale, slave sau greceti,
din cauza nvmntului i a serviciului militar obligatoriu, care se fceau n
limba oficiala a tarilor proaspt desprinse de Turcia. Acelai autor -primul
geograf care i-a redactat tratatele dup ce a fost la fata locului cu o echipa de
topometri, antropologi i arhiteci, sa studieze terenul, populaia, obiceiurile,
habitatul, etc.
Spune ca grecii, slavii i turcii nu locuiau dect la es i n oraele
situate pe cai importante de comunicaii, majoritatea teritoriului, care era
muntoasa, fiind ocupata de romni (sau cuto-vlahi). Tot el afirma ca ei
constituiau cea mai veche populaie din zona deoarece deineau monopolul
celor mai vechi meserii, n domeniul construciilor 'In dur, le fusese conferit de
mpraii bizantini i confirmat de sultanii otomani, ceea ce fcea din ei un fel
de francmasonerie operativa. Era o meserie pe care romnii o transmiteau n
Peninsula Balcanica din tata n fiu, sau din socru n ginere, ' nimeni altcineva
nefiind autorizat sa o nvee sau sa o practice. Acest monopol mai exista nc la
sfritul secolului XIX, n capitala Turciei, Istambul, ca i la Adrianopole. Aveau
i monopolul comerului cu boi, oi i capre, rasele 'Valahe, cutate pentru talia
lor mare, fcnd nc obiectul unui important articol din enciclopedia Webster
n ajunul ultimului Rzboi Mondial. Istoricul francez, Georges Castellane,
autorul unui studiu despre Serbia din perioada reconstituirii statului national
(1820-1850), arata ca romnii erau populaia economic dominanta i factorul
civilizator din aceasta tara. Aveau n minile lor bncile, cile ferate, navigaia
dunrean SK datorita cstoriilor prin care ajunseser sa influeneze cele

doua dinastii rivale, ncepuser sa controleze politica statului. Toate acestea au

sfrit prin a-i face odioi populaiei, care a pus capt rolului regiune locuita
compact de romni se chema n limba ceha Malo Vlasia, adic Valahia Mica.
Din cauza frumuseii lor, aceste sate romaneti dezertificate au fost
transformate n muzee, nc de pe vremea Austro-Ungariei. Muzeul Satului de
pe oseaua Kiseleff este mrunt i srccios fata de mrturiile pstrate i
astzi acolo din grija statului Cehoslovac (nu stiu daca sunt astzi n Cehia sau
n Slovacia), n crile de telefon de la Praga, Brno i Bratislava se gsesc nume
strvechi romaneti din Maramure i Bucovina, precum Sturz, Bal sau
Flondor. Un istoric ceh, venit la Paris n 1998 pentru dezbaterile organizate cu
prilejul aniversarii acordului de! A Miinchen, cu numele de Sturz, tia ca este
de origine romna. Am vizitat acum civa ani Hradcinul, palatul regal de la
Praga. Acolo am dat peste o capela a Sfntului ioan al Valahilor (Sviati Jan
Vlasimi, exis* i o ieire de pe autostrada Praga Bratislava care poarta acest
nume), ntrebnd pe ghid cine a fost acest personaj, am aflat ca jucase un rol
important n cretinarea unuia din primii regi ai Boemiei, al crui sfetnic era.
Felul pasnic i liber-consimtit n care s-a schimbat, n detrimentul romnilor,
alctuirea etnica a Valahiei Mici, constituie un model de pierdere a fiinei
naionale la care ar fi bine ca romnii sa se gndeasc cu cea R. Ta*, ars
seriozitate astzi, cnd compatrioii notri viseaz sa plece aiurea pentru a gsi
un trai mai bun, lsnd pmntul pentru care s-au luptat strbunii lor, acelor
strini care ar fi doritori s-l lucreze sau s-l cumpere. Ar fi bine sa nelegem la
timp ca nu tehnocraii de la Bruxelles sau de la Strasbourg vor asigura
perenitatea neamului nostru pe aceste meleaguri, nici caracterul romnesc al
statului care va administra acest teritoriu. Cred ca este bine ca romnii s-sl
aduc aminte de aceste lucruri, de aceea le menionez, chiar daca nu cadre? Za
cu tema anunat n titlul dialogurilor noastre. Este bine sa se sublinieze ca
Romnia de astzi este doar spaiul rezidual al romanitii i ca Romnia Mare
nu este spaiul global al acesteia, cum cred unii, ci numai acela pe care romnii
au putut sa se constituie n entiti politice proprii, ca sa reziste nvlirilor
barbare. tim ca, dup retragerea aureliana, primii care au aparat acest
spatiu de nvlirile barbare au fost vreme de vreo doua sute de ani goii, care sau refugiat n cetatea naturala a Carpailor spre a rezista incursiunilor pe care
le fceau hunii, care triau din prada i tribut. Goii au fost, de altfel, cretinai
(de episcopul Ulfila, la sfritul sec. IV) pe teritoriul lor odat cu asasinarea
ultimului rege Obrenovici. n timpul rzboaielor balcanice din 1912-1913, doi
scriitori francezi, Claude Farrere i Pierre Loti, ofieri de marina, se aflau pe
navele franuzeti trimise n Marea Egee i Marea de Marmara pentru a
supraveghea desfurarea ostilitilor. Amndoi scriu ca primul lucru pe care
bulgarii i grecii l fceau cnd intrau ntr-o localitate din Rumelia, era sa

extermine populaia romneasca, de obicei majoritara. Astzi se Ignora sau se

oculteaz adevratul motiv pentru care ' Cadrilaterul a fost revendicat de
Romnia n 1913 acela de a oferi un adpost romnilor din Peninsula
Balcanica, nevolti sa ' se salveze de masacrele cu caracter etnic i recurent pe
care noile state balcanice le organizau. Continuitatea romneasca nu a
disprut n Balcani nici imediat dup cel de al doilea Rzboi Mondial, n 19451957, cnd subzista oarecare libertate de circulaie, romna era nc limba
vehiculara i toi frontieristii balcanici au folosit-o pn trziu, n anii 70. Am
ntlnit la nchisoare un frontierist, condamnat n 1958, taran cvasianalfabet
care tria de pe timpul Austro-Ungariei din negoul clandestin cu piei de miel
Karakul, cumprate n Basarabia sau Transnistria i vndute la Milano. Nu
avusese niciodat nevoie sa nvee rusa sau srba pentru a se descurca i nu
fusese niciodat prins pn atunci! Din secolul XII pn la nceputul secolului
XIX a existat, pe teritoriul actualelor Bosnia-Heregovina, Kossovo, Montenegro
i Albania un principat autonom romnesc, pe rnd vasalul Serbiei, al
Neapolelui, al Veneiei i al Porii Otomane, avnd ca centru politic i economic
oraul Moscopole (astzi Voscopole) pe lacul Van i ca centru culturalreligios Ohrida. Se numea Mavro-Valahia (Valahia de sud, pe grecete) i
locuitorii ei apar n cronicile occidentale sub numele de morlachi (pe italienete)
i morlaques (pe franuzete). Morlachia a disprut dup distrugerea
Moscopolei i a Ohridei de ctre albanezi, care rvneau la bogiile acestui
principat, asupra cruia fceau periodic invazii de acelai tip ca nvlirile
ttarilor n Moldova. Morlachii sunt strmoii istro-romnilor, dar i ai
scheienilor, i ai tuturor aromnilor stabilii n Transilvania i Ungaria: Gosa,
Moga, Mn, aguna, Bellu, Baltazzi, Grabowski, Mocionea, etc. In centrul
Europei a disprut, n secolul XIX, o populaie romneasca numeroasa,
concentrata la limita dintre Moravia i Boemia. Nu prin asimilare forat sau
izgonire, ci prin mutaia pe care a adus-o industrializarea rapida a acestei zone
din Dubla Monarhie, exodul rural golind satele romaneti. Aceasta Romniei i
al Bulgariei de azi, i de la ei avem prima mrturie ca, la acea data, btinaii
erau deja cretini. Ideea de continuitate a fost preluata i de goi, care au dus-o
cu ei acolo unde au slluit ulterior. Pe mormintele din Castilia Veche a regilor
vizigoi pe care profesorul Alexandru Ciornescu m-a trimis sa le vizitez
scrie Ataulf al y-lea, Rex Godorum et Dacorum et Gaetorum et Hispaniae
ReyC Deci, att de puternica fusese influenta localnicilor, nct, patru-cinci
secole dup ce hunii i izgoniser de pe meleagurile noastre, ei se considerau
nc regii unor comuniti definite prin nume etnice i istorice cu care
pierduser orice contact Aceasta amintire se perpetueaz i la urmaii nordici
ai goilor, spre pilda la danezi, lucrul fiindu-ne recent amintit de Regina
Magareta a! L-a, cnd a declarat ca de la daci au luat strmoii ei civilizaia

greco-romana. Fptui ca romnii s-au nscut ca o comunitate naional cn^1

i-au constituit primele uniti statale, din necesitatea de a reziste nvlitorilor,
este amintit chiar de vecinii notri, n primele lor cronici. Toi vecinii notri cu
excepia albanezilor si, parial, a grecilor au venit trziu pe aceste meleaguri,
n calitate de nvlitori. Aceasta amprenta a rezistentei contra navalitoriloragresori i a aprrii n fata cuceritorilor-acaparatori este una din trsturile
specificului romnesc. Subcontientul romnilor este impregnat de ea i de aici
vine gelozia cu care-i apr neaoismul i pmntul. Denumirea oamenilor
liberi rumni, moneni (din moi i moie) i neamasi (de neam) evoca i ea
ideea de continuitate. Ceea ce se poate reproa romnilor n relaiile cu strinii,
nu este lipsa de omenie sau de ngduin. Dimpotriv, comparai cu celelalte
popoare, romnii au fost ntotdeauna foarte primitori i s-au purtat frumos cu
toi ocupanii i nvlitorii. Prea frumos, daca luam n consideraie frecventa cu
care se invitau nepoftiii la noi! nsa aceasta cerbicie n aprarea gliei
strmoeti i a obiceiurilor ancestrale se datorete continuei ameninri la
care Romnia a fost supusa. Sa nu uitam ca de-abia s-au mplinit 60 de ani de
la ultima sfrtecare a Romnei de ctre vecinii ei, n 1940. M, 'vo
mi este teama ca nu a fost i ultima data
Spre deosebire de vecinii lor, Romnii nu au o istorie fcut din
cuceriri pe seama altora. Lupte au fost, dar romnii nu i-au anexat teritorii de
la unguri, de la srbi, de la bulgari, ca sa nu mai vorbesc de cei care s-au
dovedit a fi dumanii lor cei mai cruzi ruii. Este elocvent, n acest sens,
rspunsul Romniei la declaraia de rzboi a Marii Britanii, din 7 Decembrie
1941, (citata n capitolul despre Marealul Antonescu). Este deci firesc ca, la
prbuirea unui regim impus de o putere strin i a asupririi de ctre o clica
pornita sa acioneze mpotriva poporului romn, ca mandatar al acestei puteri,
ncercnd s-i distrug contiina naional i s-i altereze specificul, n toate
domeniile religie, cultura, tradiii, limba i aa mai departe -sa existe, odat
cu redobndirea libertii i o cutare a identitii istorice i politice. Acest
lucru nu se poate face dect prin revenirea spre isvoarele noastre istorice. Cine
suntem noi? Care este vocaia noastr de popor strvechi, aici la margine de
civilizaie? Care este traiectoria destinului nostru, cel pe care am ncercat sa nil alegem inquii, nu cel care ne-a fost impus de alii? Aceste ntrebri sunt
inerente punerii ntre paranteze i a eliminrii din mentalul i psihicul
poporului romn a experintei de satelit sovietic i de dictatura marxista.
Exemplul renaterii naiunii evreieti, dup holocaustul nazist, odat cu
restaurarea statului Israel, constituie cel mai bun exemplu i argument n
aceasta privin. Este firesc i inevitabil ca pceasta regsire de sine sa
cunoasc i mici exagerri de accent, care unc. A le suna neplcut. Asta nu
nseamn ca n Romnia sunt manifestri de naionalism ovin, care

pericliteaz identitatea minoritilor naionale. Romnul nu este xenofob, ci

xenodul.
Vreau sa revin la biata minoritate romneasca de la sud de Dunre.
Toate tarile balcanice (cu excepia notabila a Macedoniei) nu recunosc nici
mcar dreptul la existenta a minoritii romaneti. De ce regimul
Constantinescu, ca i cel l'Jescu de altfel, nu au fcut nimic, pentru a ndrepta
situaia? Czu! Cel mai strigtor la cer este Grecia, o tara membra a Uniunii
Europene i a NATO, care nu recunoate dreptul la existenta a minoritii
aromne i macedoromne, n timp ce n Romnia minoritatea elena se bucura
de toate drepturile posibile, inclusiv de reprezentare parlamentara
Prerea mea personala, bazata pe cunoaterea parial a problemei,
caci nu sunt bine documentat, este ca, pe de o parte, guvernul romn nu
dorete sa se implice n aceste probleme deoarece e foarte doritor sa arate ct e
de obedient fata de principiile propovduite de Consiliul Europei. Pe de alta
parte, nu are mijloacele sa o fac: nu are bani ca s-i ajute pe romnii din
sudul Dunrii. Gradul de dezorganizare a statului romn de astzi este att de
mare, nct nu poate sa fac nimic, iar responsabilii sai nu au nici o idee
despre felul n care ar putea fi salvata identitatea romnilor la care v-ai referit.
Cnd este vorba de a face zzanie i de a infiltra comunitile romaneti
politicamente ostile regimului de la Bucureti, atunci nu pregeta nici un efort.
Cnd este de luptat contra romnilor din Exil, regimul de la Bucureti
are i bani, i oameni, i strategiei
Da! Asta este nc o dovada, ca pe ei nu-i intereseaz romanitatea, ci
puterea.
Ati spus ca regimul de la Bucureti este obedient Consiliului Europei.
Dup prerea mea nsa, Consiliul Europei se preocupa de soarta minoritilor;
nu a spus niciodat, ca aceste drepturi sunt bune de aruncat la coul de gunoi.
Asta e perfect adevrat. Dar avem, pe de o parte, subal-ternitatea
clasei dominante create de Moscova, astzi n cutarea unui nou stpn care
s-i legitimeze poziia si, pe de alta parte, avem veleitatea Consiliului Europei
de a nu permite reglarea acestei probleme pe baza reciprocitii, prin negocieri
i acorduri bilaterale. Vrea sa impun rezolvarea lor prin nelegeri
multilaterale, care s-i confere lui un rol, adic puterea de a interveni n
afacerile interne ale statelor. Daca nu te supui unor rgelementari globale i-i
rezolvi problemele direct cu vecinii, nseamn ca instanele internaionale nu au
nici un rol de jucat. Or, noi ne-am supus acestei dorine a instanelor
internaionale, acceptnd sa nu rezolvam singuri, cu vecinii notri, pe baza
reciprocitii, chestiunea statutului care sa asigure supravieuirea i
conservarea identitii minoritii maghiare din Romnia, a celei romne din
Ungaria i aa mai departe.

 Sa ne referim i la ruinosul tratat ncheiat de preedintele

~nstf*ntinescu (fiindc el l-a promulgat i chiar iniiat!) cu Ucraina.
U &ste un act de trdare naional?
Sunt de acord cu dumneavoastr, este un act de trdare naional! Am
scris de altfel i un articol pe aceasta tema. Articolul mi-a fost i cenzurat, pe
ici pe colo, dar aspectele eseniale au fost reproduse.
Cine v-a cenzurat?
Revista Dilema, condusa nominal de Andrei Pleu, n realitate de
vechi membri ai politiei ideologice comuniste Preedintele Constantinescu a
dat dovada, timp de patru ani de zile, de o atitudine absolut slugarnica. Nu s-a
scandalizat cnd nite senatori americani i-au scris (nu n numele Senatului, ci
n calitate de particulari, caci nu erau mandatai de acea instan!) i au
intervenit grosolan n treburile interne ale Romniei, cerndu-i sa interzic
reabilitarea pe cale juridica a unor demnitari ai regimului Antonescu.
, Dar Cum recursul n anulare fusese deja naintat de Procurorul;<
General, preedintele Constantinescu s-a speriat (?!) i a luat masurile
necesare pentru anularea procedurii!
Este inadmisibil ca aa ceva sa se ntmple ntr-un stat,; declarat, de
drept
Da, dar Romnia nu este ceea ce dumneavoastr numii un stat de
drept. Eu afirm ca la noi n tara nu exista stare de drept. Nu va suprai, d-le
Valenas, dar trebuie s-mi permitei sa fac aici o precizare: romnii confunda
statul de drept cu starea de drept. Cultura politica a romnilor a fost, la
pornire, de obrie franceza, iar pe franuzete, stare i stat se spun i se scriu
la fel; de aceea, pentru a evita confuzia, cuvntul ncepe cu majuscula atunci
cnd este vorba de instituia politica (att i Etat). Starea de drept este opusul
arbitrariului, adic al strii de fapt, sl nseamn domnia legii, pe cnd stat de
drept vrea sa nsemne cu totul altceva. Un deziderat, despre care nu stiu sa fi
fost dus la nfptuire undeva, statul de drept este caracterizat de controlul
efectiv al societii civile asupra societii politice. Este un concept german de la
mijlocul secolului trecut, care presupune dreptul i libertatea indivizilor sl a
comunitilor (entiti publice sl private), de a se adresa unui tribunal special
sau ordinar, pentru a contesta legalitatea unui act administrativ sl
constituionalitatea unei legi. Singurul stat din lume care ncearc sa
instituionalizeze acest lucru este Germania Federala, unde Tribunalul
Constituional de la Karlsruhe poate, n principiu, sa primeasc sesizarea
oricrui alt tribunal ordinar, care la rndul sau a fost sezisat n aceasta materie
de un cetean sau de o asociaie. Dezideratul de a se ajunge la un stat de drept
este proclamat nsa de mai toate statele n ultima vreme. Acum 35 de ani, cnd
am studiat eu dreptul public, n Frana, noiunea de stat de drept era

menionat ca o curiozitate, ca o specificitate a gndirii publicitilor germani

i austrieci, ce-i drept recunoscui ca fiind cei mai buni din lume, n ca-litatea
lor de motenitori legitimi ai dreptului public roman n dreptul britanic i
american conceptul de stat de drept nu exista; nu exista nici mcar termenul.
Sa revenim asupra tratatului cu Ucraina. Romnia a pierdut tot, iar
Ucraina a ctigat tot! Opera lui Adrian Severin i a preedintelui
Constantinescu
Nu s-a pierdut nimic, caci orice tratat este renegociabil. Deci, Romnia
poate s-l renegocieze pe cel cu Ucraina, daca nu-i convine.
Termenul sau de valabilitate este pe zece ani, din care trei ani au i
trecut
Un nou regim politic poate oricnd sa schimbe un tratat, s-l
renegocieze, chiar daca nu i-a expirat validitatea. De ce s-a ajuns la acest tratat
cu Ucraina? Din mai multe motive, n primul rnd din cauza dorinei slugarnice
de a fi pe placul Marilor Puteri, care la noi s-au exprimat prin gura americana,
dar i n interesul Rusiei, n al doilea rnd, pun acest tratat pe seama totalei
inculturi i incompetente a clasei noastre politice. De contiin naional i de
aprarea intereselor Romniei, adic de patriotism, sa nu mai vorbim. Clasa
Poltca romneasca nu vrea altceva dect sa se procopseasc si, Pentru aceasta
se ploconete spre a sta ct mai mult n fotoliile n Care s-a instalat. Unul din
felurile ei de a se menine la putere este recunoaterea internaional. De
aceea, polticienii romni cnta n struna concertului international ca, fiind pe
placul celor care dau tonul au organizeaz cacofonia, sa se menin la putere.
Asta ne face sa ajungem din nou la situaia de impostura la ptrat pe care o are
clasa conductoare a Romniei. Membrii ei doar se fac, n fata instanelor
internaionale, ca sunt reprezentanii Romniei, iar la Bucureti pozeaz n
autoriti recunoscute i onorate peste hotare. Se pun singuri ntr-o situaie
falsa, pentru ca niciunul din aceste doua aspecte nu este real.
Sa trecem acum la relaiile Romniei cu Republica Moldova. Nu
este o aberaie, din toate punctele de vedere, aceasta Republica Moldova?
Desigur ca este! A fost o mare greeal din partea Romniei ca a
recunoscut Republica Moldova! Romnia nu trebuia sa recunoasc statul
Moldova, trebuia pur i simplu sa ocupe Moldova noastr, pentru a restabili
frontiera din 27 Iunie 1940, aa cum o autorizeaz Charta Atlanticului sl
Declaraiile Naiunilor Unite din timpul rzboiului, validate de dreptul
international n vigoare! Poate ca ar fi trebuit chiar sa profite de prbuirea
sistemului sovietic pentru a redobndi granitele istorice i etnice dinaintea
expansiunii ruse ctre sud, proclamarea R. S. S. A. Moldoveneasca constituind
un act explicit de recunoatere a romanitii Transnistriei de ctre Moscova
nsi! Americanii s-au temut de acest lucru i i-au trimis n acest sens un

mesaj preedintelui Iliescu, recunoscnd primii suveranitatea statului de la

Chiinu. Dar asta nu nseamn ca Iliescu trebuia sa renune, n august 1991,
nici Ucraina, nici Rusia nu erau n situaia de a se mpotrivi. Frontiera
Romniei putea atunci, fara nici un risc, sa fie mutata pe Nistru, sau chiar pe
Bug. Pericolul a aprut abia n 1992, cnd a avut loc i conflictul dintre
Moldova i Transnistria, evident regizat de Kremlin.
De ce americanii s-au mpotrivit acestei idei?
Ca sa nu-i supere pe rui, de care sunt legai, se pare, sentimental
Serios vorbind, au vrut sa arate ca nu au intenia sa impieteze asupra zonei de
interese prioritare ale Moscovei.
Ce a fost n 1991 a fost, roata istoriei nu mai poate fi nvrtita napoi.
Ce este de fcut acum cu aceasta Repblica Moldova?
Roata istoriei nu merge numai nainte, ca sa nu mai vorbesc de faptul
ca parcurgerea celor 360 a rotaiei implica revenirea periodica la acelai punct.
Ca membru activ al Exilului, am fost implicat n demersurile pe care romnii
din Lumea Libera le-au fcut dup puciul euat din August 1991, la
desfiinarea URSS, pe lng guvernele Marilor Puteri occidentale, privitor la
dreptul Romniei de a redobndi suveranitatea politica i teritoriala asupra
provinciilor anexate de URSS ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, odat
cu denunarea formala a acestuia i n acelai fel ca republicile baltice.
Rspunsurile primite de la guvernele i cancelariile acestor Mari Puteri au fost,
n mare, ca: a) ele nu pot ncuraja Romnia sa ia o astfel de initativa, b) le mira
faptul ca puterea de la Bucureti nu a luat-o nc, i c) n cazul n care aceasta
ar lua-o, ele s-ar alinia curentului de opinie, care, n acel moment, n-ar putea
sa fie defavorabil Romniei. Constituiile Coreei de Sud i Germaniei Federale
dinainte de 1990 prevd dreptul la reunificare, conform tratatelor
internaionale: statutul Ligii Naiunilor, reluat de charta Naiunilor Unite.
Romnii puteau foarte bine sa introduc i ei n Constituia din 1991 aceasta
dispoziie, c-i rezerva dreptul imprescriptibil, de a se reuni pentru a trai n
interiorul frontierelor aceluiai stat i de a nu recunoate mpririle artificiale,
impuse de alte state Romniei. Numai ca aceasta constituie n-a fost scrisa de
romni, ci de membrii oligarhiei coloniale sovietice, adic de reprezentanii
locali ai puterii care i-a nsuit teritoriile cu pricina. Romnia nu trebuia sa
numeasc un ambasador la Chiinu, asta este clar! E culmea ridicolului!
Putea s-i spun acestui reprezentant comisar sau delegat, dar nu s-i dea
un titlu care sa nsemne o recunoatere.
Chiar daca a fost numit de regimul Iliescu, regimul Constantinescu
avea datoria s-i retrag ambasadorul de la Chiinu.,.

 Putea, fara sa ajung la ruperea relaiilor, sa numeasc un comisar

special sau ad-hoc, justificnd prin dreptul ei la redobndirea suveranitii
politice i teritoriale caracterul special al legturilor u Chiinul!
Sunt nevoit sa repet ntrebarea: ce se poate face concret cu aa-zisa
Republica Moldova? Singura constatare pe care rn^o permit este ca regimul
Constantinescu a urmat exact linia trasata de regimul Iliescu, cu alte cuvinte,
nu a fcut NIMIC n vederea reunificrii
Ce se poate face acum, concret, este, n primul rnd, punerea pe tapet,
ncontinuu, n raporturile cu Rusia i Ucraina, a eliberrii lui Iiie Ilascu i
pedepsirea celor vinovai de aruncarea iui dup gratii. Asta este o foarte mare
lipsa, a ntregii societi romneti, nu numai a clasei politice. Este i deficienta
presei romneti, pentru ca scandalul acestei ntemniri este nemaipomenit.
El este cu totul comparabil ca semnificaie cu arestarea i aruncarea n temni
a memoranditilor.
Nu tocmai! Memoranditii nu au stat prea mult n temni i au fost
oricum tratai civilizat n nchisoare de ctre autoritile maghiare, spre
deosebire de grupul Ilascu inut n nite carcere feudale, administrate de
oamenii provenii parca din Hoarda de Aur Pe urma, de memoranditi s-a
ocupat imediat regele Caro/, care a obinut eliberarea lor, printr-o intervenie
directa la mpratul Austriei, Franz Josef Acum nu-l mai avem pe Caro/
Vrei sa spunei ca nu mai avem oameni politici de calitatea lui Caro! i
ca grupul Ilascu nu are anvergura grupului memoranditilor. Nici presa
romneasca de azi nu se compara ca nivel cu aceea care a jucat un rol
hotrtor n eliberarea memoranditilor, ca sa nu mai vorbim de solidaritatea
naional care mobiliza toat opinia publica de fiecare data cnd era persecutat
un romn, sentimente i manifestri pe care zeci de ani de otrava marxista leau amorit. Cazul ilascu se pare ca nu intereseaz pe nimeni. Oricum, nu este
tratat cu seriozitate i competenta de nici un segment al societii civile. Au fost
doar ncercri literare i diletante, ale unor persoane care improvizeaz politic,
fredonnd disonant pe diverse teme. Iar multele asociaii specializate n
aprarea drepturilor omului n afara celei conduse de d-nul StefanescuDraganesti sunt oficine ale unor cercuri care, prin ele, ncearc s-i exercite
influenta n Romnia, ntre altele acreditnd dogmele gndirii politically
correct. Spre pilda aceea ca toleranta care este prin definiie contrariul
principiului, fiind execeptie de la regula i derogare de la principiu ar
constitui, ea nsi, un principiu! Poate ca actualul ambasador al Romniei de
la Chiinu, Victor Brsan, un cunoscut publicist, care s-a ocupat cu
competenta de chestiunile basarabene se va implica mai mult, desi este i el
legat de establish-rnent-uintelectual comunist. Romnia are n prezent o
proasta reprezentare politica: puterea nu are nimic n comun cu poporul

romn. Nu se poate conta pe ea pentru a apra interesele naionale, nici n

interiorul granitelor actuale ale Romniei, nici n afara acestora. Subliniez
importanta simbolica pe care i-o acord cazului Ilascu deoarece cred ca btlia
Neamului se da astzi pe frontul pe care s-a btut el, aa cum n 1890 se
ddea pe cel aparat de memoranditi. Diversele vizite pe care le-am fcut n
Basarabia i lupttorii romni din Bucovina i Transnistria pe care i-am
ntlnit m-au convins ca acolo se afla astzi elita neamului, care se formeaz i
se afirma ntotdeauna acolo unde lupta este mai grea, deoarece, opernd ca un
revelator de valori, adversitatea pune n evidenta fora de caracter i
competenta prin care se afirma indivizii. Oamenii cel mai capabili sa
nsufleeasc lupta pentru cauza neamului nostru, prin abnegaia cu care i se
dedica, prin curajul cu care i nfrunta dumanii singuri i lipsii de mijloace
de cele mai multe ori prin valoarea pilduitoare a sacrificiilor fcute spre a tine
treaz idealul national i prin calitatea tezelor pe care se ntemeiaz n aprarea
drepturilor ntregii romaniti, sunt astzi fraii notri de peste Prut, aa cum
au fost pn la 1916 cei de peste Carpai. Un al doilea lucru concret care s-ar
putea face ar fi sa se ceara identificarea i urmrirea penala a persoanelor
Implicate n genocidul din Basarabia, Bucovina de Nord, Hera i Transnistria.
De asemenea, ar trebui sa se puna n fata instanelor internaionale problema
repatrierii celor 2-3 milioane de romni care au fost deportai n Cuban, Caucaz
i Siberia. Romnii sunt i astzi supui la persecuii inimaginabile, n special
din partea Ucrainei i a Rusiei. Despre toate aceste prigoane au depus
mrturie, la primul Forum al Presei Romne de Pretutindeni, nu numai etnici
romni, dar i evrei i chiar ucrainieni
Tratatamentul intolerabil pe care l suporta romnii n Craina este i
opera tratatului ruinos ncheiat cu aceasta tara. Interesant ca partea tehnica
a tratatului a fost negociata de rnitru Ciausu, ambasadorul Romniei la Paris.
Ce este interesant aici? Toi diplomaii romni sunt scpliti la
Moscova, n afara de civa, desigur. Unul din ei fiind d-l Tudor Dunca,
ambasadorul Romniei la Bonn, un om de treaba, dar profesional complet pe
dinafara. Cu excepia domniei sale, nu stiu sa fie cineva fara conexiuni
dubioase la MAE
Sa trecem la un alt subiect delicat: Romnia ca stat national-unitar. In
ultimul timp, o serie de intelectuali romni pun n discuie acest termen,
avansnd chiar ideea federalizrii Romniei
n democraie oricine are dreptul s-i spun prerea despre orice. Dar
asta nu nseamn ca o poate face cu competenta i ca prerea sa are vreo
greutate! Trebuie sa va spun i am s-o fac n mod hotrt i agresiv ca
opinia gugumanilor, n genere, nu ma intereseaz i a gugumanilor cu pretenii
i mai putin! Aceti oameni nu au nici o chemare sa vorbeasc despre aa ceva.

Cnd este vorba de a discuta serios despre lucruri grave sa mi se dea voie sa
nu ascult prerile profanilor, ale afonilor, ale celor care cred ca daca sunt
competeni ntr-o anume specialitate au devenit intelectuali i pot tine
discursuri pe orice tema! Cei care abordeaz astfel de subiecte trebuie sa
cunoasc realitile despre care vorbesc, precum i sa posede argumente solid
ntemeiate. Toate acestea nu sunt la ndemna autodidacilor, nici a diletanilor.
Dar, mai nti, cteva cuvinte despre federalizarea Romniei i apoi sa stabilim
ce nseamn stat unitar sl stat national. Am avut pe tema federalizrii o
nenelegere cu reprezentantul Fundaiei Hanns Seidl la Bucureti, n urma
creia am pus capt unei colaborri strnse, rodnice i plcute. Militant
cretin-democrat n Frana, m-am simit mai apropiat de CSU dect de CDU
din doua motive precise: unu, cea din urma este dispusa la compromisuri cu
liberalii i marxitii care-i pot amenina identitatea cretin, i doi, tot ea
respinge ideea ca totalitarismul nu poate fi eradicat dect daca este condamnat
n bloc, ncepnd cu rdcinile, i nu doar distrugndu-i pe rnd ramurile, cu
sperana ca nu va mai rodi. De aceea, CDU nu vrea sa atace totalitarismul
originar, adic ideologia iacobina i impostura democratica a Revoluiei
Franceze. De Fundaia Hanns Seidl m-am desprit ca urmare a abordrii
temei federalizrii Romniei, cnd am constatat ca o ncurajeaz suscitnd
particularismul i mpingnd industriaii germani sa investeasc numai n
Transilvania, n disputa pe care am avut-o pe marginea acestui subiect, am fost
ntrebat: De ce eti dumneata att de potrivnic federalizrii Romniei, care ar
duce la soluionarea problemelor etnice i ar menaja susceptibilitile pe care le
trezete n provincie credina autoritilor centrale ca toate problemele se
rezolva la Bucureti? Nu vezi ce bine am reuit noi n Germania? Astzi suntem
un model pentru toat Europa, un model care s-ar putea chiar sa fie adoptat
pentru structurarea politica a Uniunii europeene. La care eu am dat urmtorul
rspuns: Primo, Germaniei i-au trebuit multe secole pentru a dobndi fora
centripeta necesara meninerii statului national, constant ameninat de forele
centrifuge stimulate de puterile strine, reuind sa dobndeasc aceasta
massa critica de-abia acum o suta i treizeci de ani, cnd a luat locul Franei
i Angliei, devenind prima putere europeana. Secundo, riscul de desfacere a
statelor federale care nu au o astfel de pondere ne-a fost recent ilustrat de ceea
ce s-a petrecut dup dispariia Cortinei de Fier, cu Iugoslavia i cu CehoSlovacia. Nenelegerile etnice, abil cultivate i stimulate de puterile care voiau
sa ptrund n zona rezervata intereselor majore ale Rusiei definite ca atare
de acordul de la Helsinki, care, n 1975, prelungea mpreala de la Teheran
au favorizat i provocat spargerea federaiilor nscute din voina popoarelor
slave de sud i de vest de a se constitui n astfel de state, voina care, de altfel, a
fost cauza imediata i motivul izbucnirii primului Rzboi Mondial. Srbii, fiind

un popor care s-a btut fara ncetare, vreme de patru veacuri, contra
dominaiei otomane i pentru pstrarea propriei identiti (ca i croaii, de
altfel), nu erau ctui de putin dispui sa abandoneze ceea ce obinuser n
1920 i apraser cu atta nverunare n timpul ultimului Rzboi MondiaL. i
cu att mai putin sa li se creeze state musulmane i capete de pod fundamental
iste pe teritoriul lor! Era natural ca acest neam, condamnat de o istorie vitrega
sa fie rzboinic, sa se opun cu armele n mna celor care vor s-i desfac tara,
spulberndu-i un ideal abia mplinit. Sa nu uitam ca srbii, muntenegrenii,
croaii i bosniacii au aceiai obrie etnica, vorbesc aceeai limba i se
mprtesc de la aceeai cultura i de 'a aceleai tradiii populare, fiind
artificial desprii de ocupanii maghiari i otomani, care le-au impus proprie
religie de stat pentru a-i asimila mai uor. Cehii, nite burghezi comozi care nu
s-au prea btut n decursul istoriei lor contra diverilor cotropitori, au acceptat
fara sa crcneasc dispoziia care li s-a dat, de a divora de Slovacia, sub
pretextul ca debarasarea de aceasta, considerata mai rusofila i mai
comunizata, ar accelera admiterea lor n structurile occidentale i accesul la
bunstarea spre care aspira. Terzio, Romnia nu este, spre deosebire de
Iugoslavia i Cehoslovacia, un stat multietnic, ci un stat romnesc, adic
national, cu minoriti etnice beneficiare de drepturi sl liberti de care nu se
bucura nicieri minoritarii n Europa unde nu se obinuiete a se recunoate
caracterul national al alteritii lor. Recuperare istorica a ceea ce a mai rmas
din teritoriile majoritar locuite de romni de-a lungul veacurilor, mereu
amputate de tentativele hegemonice ale puterilor vecine, Romnia este stat
unitar prin vocaie: s-a constituit n scopul precis al unificrii teritoriale i din
voina expresa a tuturor romnilor de a trai uniti n interiorul acelorai granite,
prin fuzionarea celor trei Principate ntr-o singura entitate politica, n 1940,
administraia centralizata a unui regim autoritar n-a putut face fata politicii de
dislocare teritoriala duse de vecinii revizioniti care, cu ajutorul puterilor
revanarde, au anexat poriuni importante din solul national. Quarto, astzi
Romnia este din nou locul de convergenta al vectorilor expansionist! Care au
mpiedicat-o sa accedeze la rangul de stat suveran i s-sl realizeze idealul de
unitate naional ba i ameninaser recurent nsi existenta. Ea este cu att
mai vulnerabila la forele centrifuge ncurajate din exterior, cu ct conjuncturii
defavorabile descrise mai sus i se aduga o situaie Interna dezastruoasa i
faptul ca este condusa de o clasa politica deopotriv incompetenta i aservita
unor interese ostile. Cu alte cuvinte, este aproape total lipsita de mijloacele
necesare pentru a face fata dificultilor externe i dependenta de bunvoin,
putin probabila, a unor puteri cu interese eventual convergente, caci de
simpatia lor nu poate fi vorba. Prin urmare, federalismul nu este doar
incompatibil cu sensul formarii i al continuitii statului romn, ci constituie

chiar un pericol pentru supravieuirea Romnei ca stat i a romnilor ca

naiune. Voi reveni ulterior asupra coninutului acestei ultime afirmaii. Sa
trecem acum la noiunile de stat national i de stat unitar. Ceea ce opune statul
national statului-naiune este esena lor. Statul national este de natura
comunitara: este expresia politica a unei comuniti contiente de Identitatea ei
singulara.
Statul-naiune este o entitate de natura adminlstrativ-teritori-ala,
instrumentul juridic prin care stpnul solului impune propria sa identitate
celor care locuiesc pe el. Stat unitar este acela n care nu exista particulariti
istorice, de ordin etnic, cultural sau religios care sa Justifice o organizare de tip
federal. Federaia este de obicei un stat care s-a constituit progresiv, prin
aglutinare de uniti diferite, care nu au avut pn atunci o istorie comuna si,
pe de alta parte, nu se mprtesc de la aceeai religie i aceeai cultura, nu
vorbesc aceeai limba, nu au aceeai obrie, etc.
Nu chiar, exemplul Germaniei Federale va contrazice. Chiar i Statele
Unite va contrazic
Dimpotriv, sunt ntocmai exemplele care-mi convin mai bine pentru
a-mi susine afirmaiile! Germania este stat federal din motive deopotriv
istorice i etnico-religioase, adic o aglutinare de particularisme. Ea a fost, n
mod succesiv, sub Primul Imperiu (1273-1806) o imbricaie complexa de
vasaliti, n care comitate, marchizate, ducate, principate i regate autonome,
erau supusele unui mprat, ales pn n 1556 i apoi ereditar de facto;
Confederaia Germana i apoi Renana (1806-1870) a reunit state egale sub
conducerea unui preedinte ales; al Doilea Imperiu (1870-1918) a fost o
federaie de monarhii subordonate unui mprat ereditar; sub Prima Republica
(1918-1935), a fost o federaie de Landuri (fostele monarhii) configuraie
politica pe care a preluat-o statul german de dup Hitler. Germania a fost
mcinat de conflicte dinastice, etnice i religioase pn n 1870. Numai mna
de fier a lui Bismarck a putut da statului federal ponderea necesara pentru a
rezista forelor centrifuge ale statelor federate, gata sa se alieze cu statele vecine
pentru a-i afirma independenta. Statele Unite nu sunt un stat n sensul pe
care termenul l are n Europa. Ca i Rusia, sunt o vasta administraie
teritoriala care guverneaz o masa umana lipsita de o [^entitate comuna, care
nu poate fi numita naiune pentru ca este nc o magma n curs de nchegare.
Mettingpot-ueste o ficiune propagandistica deoarece, departe de a fuziona,
etniile din SUA indo-arriericanii, afro-americanii, iudeo-americanii, italoamericanii, sino-arnericanii, etc.
Sunt juxtapuse i rivale. Un caz asemntor a fost njunea Sovietica.
Aceasta, sub forme juridice acceptabile pentru comunitatea internaional i
amestecnd populaiile prin deportare i colonizare, pretindea ca a rezolvat

problema naional, n realitate, nu a rezolvat nimic! Dimpotriv, cu ipocrizie a

urmrit rusificarea prin slavizare a etniilor recunoscute pe hrtie ca
autonome sau independente, reuind doar sa inhibe sentimentele naionale
care, dup zeci de ani de frustrare, se defuleaz ofensiv dup prbuirea
totalitarismului. Dar, credei ca se poate susine, n mod serios, ca Uniunea
Sovietica a fost un stat federal?
Nu! URSS a fost doar un imperiu
Da, un imperiu puternic centralizat. Sa luam un exemplu comparativ:
spre deosebire de Frana, care este un stat unitar doar cu numele, pentru ca
este hipercentralizat, Romnia este un stat unitar prin aceea ca este uniform
locuit de o populaie omogena, care nu rezulta din voina unei familii
domnitoare de a-i extinde posesiile reunind sub stpnirea ei nite teritorii cu
populaii de varii etnii. Frana este un stat nfiinat de cuceritori germani
(francii) care i-au dat i numele, unde se vorbete o limba romanica dar care
este locuit de o populaie pestri basci, celi, italieni, catalani, flamanzi,
nemi legata laolalt de sentimentul dinastic, pe care apoi republica l-a
nlocuit cu dogmele Revoluiei din 1789. n aceasta privin, totalitarismul
iacobin pare sa fi reuit mai bine n Frana dect cel marxist n Rusia! Romnii
n schimb, datorita luptelor continue pe care le-au dat cu diverii nvlitori, au
avut o contiin naional n sensul precis al perceperii deosebirii dintre ei i
popoarele vecine care i-a fcut sa vrea ei nii sa se uneasc ntr-un singur
stat.
Ralizarii
Cu astfel de argumente nu o s-i convingei pe adepii fede Adepii federalizrii se numr la noi pe degetele unei singure minii
Romnia nu este un stat multinaional: are o populai (c) omogen romneasca
i o mica proporie de alogeni. Daca ar fi fost multinaional, s-ar fi justificat
poate federalizarea. Romnia are doar o singura minoritate care nu are patrie,
cea igneasca, i care d aceea ar putea cere o oarecare autonomie
Att ar mai lipsi Romniei
Ungurii au un stat vecin, Ungaria, care le poate asigura identitatea.
Ungurul care i face griji pentru identitatea lui se poate duce n Ungaria, ca sa
se resurseze n maghiarism i apoi sa se ntoarc n Romnia, fericit ca i-a
fcut plinul de substan identi-tara. Evreii, la fel, daca sunt nemulumii de
felul nemaipomenit de liberal care le este oferit de noi, pentru a-i pastra
identitatea, pot sa fac o cura de iudaism n Israel.
Mie mi se pare cinica o astfel de argumentare. Daca o acceptam,
atunci trebuie acceptata i reciprocitatea ei. De exemplu, grecii ar putea sa
puna aromnilor: daca nu va convine n Grecia, ducei-v n Romnia i nici
nu mai venii napoi!.

 Aa este, cum spui dumneata. Dar nu este cinism. Este numai

justificarea rezolvrii acestor probleme pe baza de reciprocitate, prin negocieri
bilaterale. Nimic nu-mi justifica, rnie ca romn, acordarea unor drepturi
maghiarilor din Romnia de care romnii din Ungaria nu ar beneficia i ei.
Sunt categoric mpotriva acestui punct de vedere! Un stat i poate
cldi democraia fara sa se refere i sa se compare cu altul. Asta pe de o parte.
Pe de alta parte cnd este vorba de drepturi democratice, iar drepturile
minoritilor intra n acest domeniu, ele trebuie acordate, indiferent daca un
stat oarecare, vecin sa spunem, nu le acorda. Daca ucrainienii se poarta oribil
cu populaia romneasca de la ei, nseamn ca Romnia trebuie sa le
interzic ucrainienilor de la noi, predarea n limba lor materna? Sau sa ne
imaginam absurdul-absurdului: daca Ungaria ar masacra populaia
romneasca de la ei, Romnia ar trebuie, pe baza de reciprocitate, cum
spunei dumneavoastr, s-i extermine pe toi maghiarii din tara?
Unde nu exista reciprocitate n aplicarea principiilor apar discriminri
interesate. Mai ales ntre vecini, caci vecintatea Qenereaza mereu conflicte de
interese. Noi ne-am obinuit cu preteniile minoritilor de la noi, inacceptabile
aiurea mai concret, neacceptate de nici un alt stat care vor sa triasc i sa
se com-Porte ca un stat n stat. Este relevanta n aceasta privin aciunea lor
Pe lng Aliai care, la Conferina de la Versailles, n 1919, au dorit sa le
satifaca doleanele crend un Consiliu al Minoritilor evident pus sub tutela
Marilor Puteri!
Care ar fi instituionalizat discriminarea i segregaia, mprind
cetenii romni n doua categorii, dup aparte^ nenta lor etnica: majoritari i
minoritari. Acest proiect dispunea ca majoritarii sa fie supui legilor statului
romn, legi ce nu erau obligatorii pentru minoritari, acetia putnd apela la
Consiliul Minoritilor ale crui dispoziii ar fi primat dreptul intern, nclcnd
astfel suveranitatea Romniei. Caracterul totodat absurd i inie al instituiei a
dus la respingerea jurisdiciei ei de ctre statele vizate si, n cele din urma, la
abandonarea proiectului. Este interesant de notat ca, exact n aceeai perioada
(1919-1920), principalele puteri europeene luau masuri de o extrema duritate
mpotriva propriilor minoriti, care, desigur, nu ar fi putut beneficia de
protecia Consiliului. Frana i ntemnia pe alsacienii care cereau, nu
autonomie, ci alipirea prin referendum, nu prin anexarel, iar Marea Britanie se
punea cu tunul pe irlandezi!
Sa revenim la relaiile cu Ungaria, cu minoritatea maghiara. De ce
trebuie Romnia sa se raporteze la Ungaria? Daca Ungaria a asimilat o buna
parte din minoritatea romneasca de acolo (nsa vina nu aparine numai
statului maghiar ci chiar Romniei i chiar celor asimilai pentru ca unii aa
au dorit). Romnia trebuie sa treac la asimilarea forat a ungurilor din

Transilvania i Banat? Ar fi absurd Las la o parte ca ar fi i complet

neelegant.
Eu nu pledez aici cazul romnilor din Ungaria., stiu ca asimilarea lor
s-a produs i din vina lor, cum ati spus i dumneavoastr, d-le Valenas. nsa
am afirmat altceva, i anume ca singura modalitate de a le apra identitatea
naional este ca autoritile romneti, atunci cnd discuta cu cele maghiare,
sa puna n discuie i situaia romnilor din Ungaria. Daca Budapesta
abordeaz problema minoritii maghiare din Romnia, atunci automat trebuie
discutata i problema minoritii romaneti din Ungaria. Numai ca Romnia nu
cere niciodat acest lucru! Desi pn n 1940 o fcea sistematic!;
De ce sa se intereseze Bucuretiul de 50.000 de romni din Ungaria,
cnd nu se intereseaz de aproape un milion de romni din Valea Timocului,
administrata de prieteniisi fraii srbi
Pn n 1940 Bucuretii s-au interesat de soarta tuturor romnilor de
peste granite. Au construit scoli i biserici, au finanat programe culturale i
sociale, etc. Revin nsa la reciprocitate. Este foarte simplu: cnd eu nu am alte
mijloace de a aciona asupra partenerului, sunt obligat sa folosesc
reciprocitatea, ca sa nu-mi pierd capacitatea de a negocia i a nu compromite
poziia pe care ma situez! Este unul din mijloacele recunoscute ca valabil,
curent folosit n relaiile dintre state. Eu, Romnia, nu am alt mijloc de a obliga
statul maghiar sa respecte drepturile romnilor de acolo, dect evocnd
drepturile ungurilor de aici. Cu alte cuvinte, sa fac din ceea ce dau eu
minoritarilor de la mine garania celor pe care vreau sa le obin pentru
minoritarii mei de peste granita! Ma refer doar la relaiile dintre Romnia i
Ungaria. Altfel se pune problema n negocierile cu reprezentanii maghiarimii
din Romnia. Pentru ca nu am auzit ca maghiarii din Romnia sa militeze
pentru drepturile romnilor din Ungaria, nici sa se arate solidari cu lupta lui
Ilie Ilascu!
Ar fi i absurd, doar nu ei trebuie sa militeze, ci statul romn. Trebuie
nsa reamintit un lucru interesant, pe nedrept uitat, n chestiunea reunificrii
cu Basarabia, reprezentanii maghiarimii din Romnia, UDMR-ul adic, au avut
o poziie clara i lipsita de orice echivoc, susinnd necesitatea acestei
reunificri! n schimb, partidele romaneti (vorba vine!) au tcut Inclusiv
cele istorice, cu particula nationar n denumirea partidului Revenind la
UDMR, mie m! Se pare sl singurul partid responsabil din Romnia, ma refer n
special la responsabilitatea fata de propriul electorat.
Asta aa este! Subscriu total la cele afirmate de dumneavoastr cu
privire la comportamentul responsabil fata de alegtorii sai al UDMR, dar tin sa
adaug ceva: are cadre foarte competente! Desi UDMR-ul provine i el din fostul
PCR, i este dominat de foti comuniti, nu de cei cu idei liberale, n plus,

spre ruinea noastr, unii dintre aceti comuniti vorbesc mai corect romnete
dect parlamentarii romni!
Nu-i chiar asa '
Am spus dominat, nu total controlat. Dar comunitii din UDMR sunt
cei mai responsabili dintre comuniti, pentru ca, spre deosebire de cei romni,
i-au schimbat efectiv haina, chiar daca au fcut-o cu regret. Dup 1989,
aceti comuniti au fost trimii sa nvee n Anglia i n Germania ce nseamn
realmente democraia, nu doar sa strige lozinci, cum au fcut pn peste
saietate politicenii romni de aceeai sorginte. Au aparat interesele maghiarilor
din Romnia cu acea cinste pe care o dovedeti dnd seama de ceea ce ai fcut.
La scadenta, oamenii au venit cu bilanul, spunnd: uitai ce am obinut
pentru voi. N-au venit cu noi promisiuni, ca sa se uite cele vechi nendeplinite.
Asta nu nseamn nsa ca ei au i sentimente prieteneti fata de Romnia i ca
se poarta ca nite ceteni leali. Ei au o atitudine disimulata, daca nu
subversiva, n privina drepturilor pe care le cer. ncearc sa obin autonomia
teritoriala n mod piezi, cernd sa se recunoasc locuri, zone, unde ei
reprezint majoritatea, ca sa poat obine ulterior un regim particular n
Romnia. Este un prim pas spre o autonomie teritoriala, pentru noi total
inacceptabila.
Revenim din nou la federalizare
nainte nsa, hai sa definim care sunt limitele autodeterminrii.
Autoderminarea nu nseamn neaprat independenta: poate fi i autonomie n
limitele unui stat existent. Am asistat nu de mult n Transilvania, la nite
manifestri pur demagocice de autodeterminare, ale unui domn Sabin
Gherman. La lai l avem pe primarul acestui municipiu, care-i face partidul
moldovenilor (?!) n curnd mai pot aprea i alii.
Primarul laului, Constantin Simirad, nu a cerut nici un fel de
autodeterminare, i-a creat doar un mic partid, Partidul Moldovenilor i-att
Deocamdat nu militeaz pentru autodeterminare. El exprima
frustarea moldovenilor, care se simt considerai nite ceteni de rangul doi.
Dar asta i sunt, aici i-a adus Bucuretiul, i nu de ieri, de alaltieri,
ci din 1859 ncoace. Ca o prere strict personala, cred ca a fost o mare greeal
stabilirea capitalei Principatelor Unite la Bucureti. Trebuia sa fie la lai. I,?! T.
Moldovenii sunt foarte suprai ca nu li se aloca fonduri bugetare
conform procentului de populaie pe care-l au n Romnia de astzi. De asta
sunt frustati.
Cnd va reveni la putere Ion Iliescu i PDSR-ul, ardelenii i bnenii
vor fi i mai frustrai. Se va arata cu degetul spre un singur vinovat de toate:
Bucuretiul

 Cunosc aceasta teza: Bucuretiul este locul unde se aduna toate

incompetentele Aceste teze meschine, bine ntreinute, se bazeaz pe socoteli
mrunte de prvlie.
Dar nu este vorba aici de meschinrie, ci de pura realitate: cu sau fara
federalizare, ardelenii i bnenii sunt extrem de nemulumii de rolul rezervat
lor n Romnia de azi i vinovatul, pentru ei, este Bucuretiul. Eu sunt ardelean
get-beget, din mosi-stra-mosi, aa ca stiu prea bine cum gndesc ai mei
Un om care-i iubete tara, care are contiina naional, trebuie sa
treac peste resentimentel
Curios, numai ardelenii i bnenii trebuie sa aib contiina
naional, numai ei trebuie sa iubeasc Romnia, cei din Vechiul Regat sunt
exonerai de aceste obligaii. nsa nu trebuie sa ne ascundem dup aparente,
sa ne legnm cu iluzii, sau sa folosim fraze patriotarde, caci un lucru este
cert: cel din Transilvania i Banat s-au saturat pn peste cap de Bucureti. Nu
mai vor sa aud de el. Alii s-au saturat chiar i de Romnia. FSQreta sincer ca
nu mai fac parte din imperiul austro-ungar Au regretat sincer, chiar i o serie
de intelectuali, toi romni get-beget, din Cluj i Oradea, la un simpozion
organizat de revista Familia n 1993 Nu vad unde este meschinrie aici. Unii
poate sunt meschini, Sabin Gherman, care i-a lansat cartea sa, M-am saturat
de Romnia, la Budapesta, tot acolo are acum i o catedra universitara,
Asta nu mai este meschinrie, este perversitate de-a drep-tul
interesul national cntrit cu ocaua micilor probleme individuale al existentei
zilnice! 3
Imperiul austro-maghiar, pe care-/regreta amarnic acum multi,
inclusiv romni, a intrat n istorie prin administraia sa exemplara. ^
Da, dar ca orice birocraie, paralizanta i fara suflet. Ea a golit de
adaptabilitate i fora vitala Dubla Monarhie Revin la ale noastre, n medie,
burghezia transilvnean era mai numeroasa, mai serioasa, mai de cuvnt, mai
bine pregtit i aa mai departe. Dar cu excepia lui Vaida-Voievod st a lui
Aurel Popovici ardelenii nu au avut cadre de vrf. De unde i incapacitatea lor
de a guverna. Maniu a fost un vizionar, pe asta se baza aura i prestigiul sau.
Pentru ca astzi vorbim despre naionalismul romnesc trebuie sa spun cteva
cuvinte despre locul pe care Transilvania l ocupa In afirmarea romanitii.
Transilvania, a fost spaiul ei central, att ca situare, ct i ca importanta, din
mai multe puncte de vedere. Sa nu uitam ca toi romanii din Moldova i
Muntenia care puteau s-o fac, n frunte cu familiile domnitoare, se refugiau n
Transilvania de cte ori aveau loc nvliri barbare sau ocupaii strine.
Concret, de cel putin doua ori n decursul celor 30 de ani ct se socotete a fi
durata unei generaii. Cotropitorii prdau, jefuiau i distrugeau ce nu puteau
cara; luau prizonieri sclavi mai bine spus din cei rmai pe loc. Astfel

dispreau ntre 10 i 15% din populaie, care se refcea apoi prin migrri
provenite din Transilvania. Migraiune datorata i faptului ca taranul ardelean
era mai asuprit i mai srac dect cel din tara Romneasca i cel din Moldova.
Pentru ca nu avea pmnt deloc sau foarte putin, n timp ce ambele principate
i ofereau posibiliti mai mari, i pentru ca erau, pe an, peste 100 de zile de
claca n Transilvania, contra nu mai mult de 36 peste Carpai pn la fanarioi
i 60 n momentul desfiinrii serbieI. Aa s-a constituit comunitatea ciangailor
(bjenari) n perioada maghiarizrii romnilor i a secuilor de ctre calviniti.
Acest proces a continuat pn la 1900. Aa s-a ajuns ca n Moldova i
Muntenia sa existe sate ntregi de ardeleni. Aadar, Transilvania a fost centrul
de conservare i rezervorul demografic al romanitii un rol pe care pare s-l
fi preluat astzi Moldova, unde sunt cei mai putini igani i unde se fac destui
copii pentru a-j trimite sa munceasc pmntul muntenilor i al ardelenilor.
Transilvania este i rezervorul de romanitate, zona unde se vorbete limba
romneasca cea mai putin alterata, n Tara Hategului aproape ca nu exista
cuvinte slave n vocabularul de baza.
Nu prea exista nici n Tara Moilor.
Neaoismul romnesc s-a pstrat n Transilvania mai bine dect In
alte parti; asta din cauza ungurilor, i din doua motive: atitudinea ostila,
dispreuitoare care i-a izolat pe romni i a mpiedicat amestecurile, iar pe de
alta parte, opresorul a fost tot timpul acelai, nu s-a schimbat. Opresiunea i-a
permis romnului ardelean sa se pstreze nealterat si, pe de alta parte, s-sl
apere contiina propriei identiti mai bine dect romnii din Moldova i
Muntenia, care erau doar prdai i omori, nvlitorii nepunndu-le nsa
identitatea n pericol. Nimeni nu a vrut sa le schimbe religia, cum s-a ntmplat
cu ardelenii, sau s-i fac sa vorbeasc alta limba, ca n Basarabia. Trebuie sa
vedem i care a fost deosebirea, la noi, dintre societatea urbana i cea rurala.
Spiritul civic, propriu urbei, nu este neaprat favorabil pstrrii identitii
naionale. Sa ne gndim numai la ce au pit tarile slave, Polonia, Cehia, fosta
Iugoslavie, Bulgaria, care au disprut ca state secole de-a rndul, puterea
publica i organizarea sociala fiind impuse de ocupant. Identitatea naional sa pstrat nsa la sat, n mediul rural, n jurul preotului, iar cultura proprie a
supravieuit numai datorita mnstirilor. Populaia trgurilor s-a germanizat n
Polonia, Cehia i Slovenia, s-a maghiarizat n Croaia i Slovacia, s-a grecizat
sau s-a romnizat n Bulgaria i Serbia, unde trgoveii erau adesea macedoromni. Clasa de mijloc nu are identitate i valori proprii; ea aparine unui
univers tranzitoriu, de mutani, care se detaeaz de valorile clasei din care
provine, rnimea. In acelai timp, ea aspira la integrarea n clasa de sus; i
imita ideile i comportamentele, nainte ca s-i aparin cu adevrat dup ce i-a
asimilat valorile. Motivaia clasei de mijloc fiind reuita sociala, ea nu cunoate

alt principiu dect eficacicatea. Ea nu ntreprinde dect ce este util; nu are idei
platonice, n cutarea unei noi identiti, burghezii sunt gata sa adere la o alta
comunitate etnica sau religioasa, daca aceasta adeziune favorizeaz reuita lor
sociala, arivismul, n majoritatea cazurilor, solidaritatea comunitara a fost un
factor de identitate mai puternic dect adeziunea la ordinea sociala, fcnd-o sa
prefere romanitatea, n schimb, o parte din burghezie s-a maghiarizat fara mari
rezerve i scrupule, acceptarea maghiarizrii fiind condiia nsi a ridicrii
sociale ce constituie motivaia e*istentiala a burghezului. Rscolesc acest trecut
neplcut numai Pentru nvtura pe care o pot trage din el cu privire la
prezent.
Clasa de mijloc din Romnia, inclusiv cea din Basarabia i Bucovina de
astzi, este gata sa renune la romanitate, n schimbul unui statut mai prielnic
intereselor ei. Daca ar putea, multi din membrii clasei de mijloc ar emigra
definitiv, spre a deveni ceteni ai SUA, Canadei etc., fara nici un regret pentru
obria abandonata. Popor cu mentalitate aristocratica, romnii n-au o prere
prea buna despre burghezie. Acest lucru este oglindit, deopotriv, n cultura
populara i n literatura culta. Poporului i datoram termenii, ironici daca nu i
dispreuitori, prin care sunt desemnai reprezentanii acestei clase: parveniii
sunt ciocoi; arivitii sunt mitocani adic urbanizai doar pe jumtate iar
cei care, n calea lor spre ora, i-au pierdut bunul simt fara a pune ceva n loc,
sunt mahalagii adic suburbani.
Termeni din Vechiul Regat, n Ardeal i Banat cuvintele au ptruns
abia prin secolul XX
Aceste cuvinte provin din mentalul colectiv, sunt gselnie populare,
dar ele au ptruns n limba culta. Credei ca transilvnenii din secolul XIX nu-l
citiser pe Nicolae Filimon i nu parcurgeau presa de peste Carpai? Literatura
romna, spre deosebire de alte literaturi europeene, nu cunoate figuri pozitive
de burghezi. Ea i prezint sub trsturile lui Dinu Pturica, ale moftangiilor lui
Caraglale sau a chiaburului Ion din romanul lui Rebreanu. De altfel i Apostol
Bologa, din Pdurea spnzurailor a aceluiai autor, este tot un exemplu de
uitare a propriei obrii i a trdrii solidaritii naturale i spontane, din
dorina de a fi admis n clasa de sus, dup ce a trecut prin procesul prealabil al
maghiarizrii. Sigur ca exista circumstane n care voina de a aparine unei
culturi dominante i de a se afirma n cadrul acesteia, ntr-un anumit context
politic, poate determina modificarea identitii individuale, nsa nu cred ca ea
este benefica, nici acceptabila pe planul colectiv i comunitar. Nu cred ca
romnii, n corpore, ar abdica de la trsturile lor specifice, adic de la tot ce
constituie specificul romnesc limba, tradiiile, cultura, religia pentru a se
procopsi. Asta este o atitudine care corespunde unuia din aspectele cele mai
putin ludabile ale societii contemporane, care tinde ctre uniformizare din

cauza pasivitii mentale, supunnu-se dogmelor politically corect', care

mping spre globalizare, n sensul precis de contopire n magma informa i uni'
forma a unei populaii fcute nu din ceteni responsabili, ci din consumatori
disdpWWtkcare cumpra i vottfZa numai ce le indic$televiziunea. #/i; u*,.
Revenind la problema federalizrii, cei care o propaga acum nu o vad
realizata pe criterii etnice, ci pe criterii, sa le spunem, teritoriale. S-a luat ca
exemplu Germania, unde un singur popor triete n 16 landuri distincte, care
beneficiaz de o autonomie foarte larga. Deci acelai popor n 16 entiti
autonome.
Comparaia pe care o fac federalitii romni este aberanta. Istoria
Germaniei este complet diferita de a Romniei. Repet, ea nu a fost dect n mod
tranzitoriu un stat centralizat, ntre 1935 i 1945, pe vremea lui Hitler, adic
sub un regim totalitar, n rest, a fost tot timpul un stat descentralizat, chiar i
pe vremea lui Bismarck, cnd fiecare sttule german avea monarhul sau,
parlamentul sau, guvernul sau; n comun aveau doar armata, finanele i
politica externa, o relaie analoga cu aceea care exista ntre Ungaria i Austria
pe vremea Dublei Monarhii. Austria nsa nu a simit nevoia s-i proiecteze
puterea spre exterior, n timp ce Germania, din cauza impresionantei creteri
economice, a pornit la cucerirea noilor piee de desfacere i a surselor de
materii prime, inclusiv prin aventura coloniala, ceea ce a dus inevitabil la
ntrirea autoritii centrale. Am artat mai nainte de ce modelul german nu
este potrivit pentru poporul romn. Avem cele doua exemple clare care ne arata
de ce este chiar periculos: desfacerea federaiei iugoslave i divorul dintre cehi
i slovaci.
Exemplul nu este elocvent, n aceste tari s-au desprit popoare total
diferite.
Tocmai pentru ca sunt diferite s-au constituit n state federale! Daca
nu erau, configurarea lor ca state s-ar fi fcut pe baza modelului francez, unitar
i ultracentralizat, ai cror adepi erau arhitecii lor, Eduard Benes i Regele
Alexandru al Serbiei. Daca slovenii i macedonienii la a cror desprire srbii
nu s-au mpotrivit sunt popoare diferite, n schimb, bosniacii i croaii
alctuiesc un singur popor.;
Ma ndoiesc t/v, -:
Ca sunt popoare diferite este doar propaganda americana, musulmana
si. Nazista.
De ce propaganda americana? Croaii de mult voiau independeni:
ntre 1941 i 1945 i-au avut deja un prim stat independent modern. Tot
americanii sunt de vina pentru statul croat condus la vremea aceea de Ante
Pavelici?

 Cnd trebuie s-i credem pe americani, atunci cnd i fac curte lui
Saddam Hussein i se aliaz cu el contra Iranului, sau atunci cnd l
demonizeaz? Atunci cnd sunt aliaii fundamentalitilor musulmani contra
ruilor i a iugoslavilor, sau atunci cnd se aliaz cu ruii contra lor? Va las
rspunderea afirmaiei ca o entitate de tip colonial i cu coninut totalitar,
condusa de un ex-bolsevic trecut la fascism, avea un caracter modern i se
bucura de independenta. Acel stat croat de care vorbii a fost creat de Germania
i Italia, nu s-a desprit de Iugoslavia prin referendum, adic prin voina liber
exprimata a poporului. Croaii au vrut de secole sa fie uniti cu srbii, ca i
bosniacii, i acest deziderat a fost una din principalele cauze ale Primului
Rzboi Mondial. Aducei-v aminte de atentatul de la Sarajevo.
Arhiducele Prnz Ferdinand a fost omort exclusiv de srbi, organizai
de francmasonerie i de Rusia; croaii i bosniecii nu au avut nici un amestec.
Dincontra, au condamnat aproape unanim infamul atentat.
Asta este sofistica i diversiune. Dumneavoastr amestecai adevruri
bine cunoscute cu neadevruri grosolane. Prinklpo, asasinul, era bosniac dar
srb pentru ca astfel erau trecui n acte ortodocii de ctre administraia
austriaca a Bosniei-Herzegovina. Atentatul a fost condamnat i de guvernul, i
de presa de la Belgrad! Iar cum n Croaia i Bosnia-Heregovina s-a instaurat
imediat starea de asediu, nu puteau avea loc manifestaii publice, nici mcar
pentru a condamna atentatul! aa cum am mai spus, srbii, bosniacii, croaii i
muntenegrenii vorbesc aceeai limba, mprtesc aceeai cultura, au aceleai
tradiii deci sunt unul i acelai popor.
Acesta este sofismul. Daca a vorbi aceeai limba nseatfna ca eti
acelai popor, nseamn ca irlandezii i englezii sunt popor identic, la fel negrii
din Africa cu francezii din Metropola
Alta diversiune, pentru ca tii foarte bine ca irlandezii sunt celi de
limba gaelica, engleza fiind limba ocupantului, nu a propriei culturi, chiar daca
a rmas ca i n India un instrument de comunicare. Singurul lucru care i
deosebete pe iugoslavii numii de mine este religia, impusa de cotropitorul
strain. Ungurii i-au trecut pe croai la catolicism cu sabia, iar turcii cu
impozitele (scutiri de dri) pe bosniaci la islamism. Daca factorul religios
constiuie un element suficient pentru a determina ruperea n doua a unui
popor i a tarii n care triete, ar trebui sa existe doua Romnii, una ortodoxa
i una unita! Desfacerea Ceho-Slovaciei i a Iugoslaviei a fost orchestrata de
Germania, sprijinita, cum am mai spus, de Washington. Bonn-ul nu a dorit ca
Iugoslavia i Ceho-Slovacia s-i puna n pericol echilibrul social, atrgnd prin
ieftintatea i calificarea minii lor de lucru industria electrocasnica i
electronica din care triesc n Germania cteva sute de mii de salariai.

 Ce i-a interesat pe americani n Kosovo? Albanezii, de care nu stiu cum

sa se descotoroseasc? Sa fim serioi! I-a interesat cromul, indispensabil
industriei lor, un metal de importanta strategica i care nu exista pe
continentul american. Sa revin la federalizare. Am artat ca ea nu este viabila
dect acolo unde tendinele centrifuge sunt mai slabe dect fora centripeta.
Altminteri se ajunge la ruperea unor parti din anumite state cu corelata
ncorporare a lor la alte tari. Este exemplul Austriei. Dup prbuirea dublei
monarhii, Austria a vrut sa se uneasc, dup cum se tie, cu Germania, ceea
ce era un lucru foarte firesc, innd cont ca nemii i austriecii sunt acelai
popor, deosebirea dintre ei nefiind mai importanta dect aceea dintre prusaci i
bavarezi sau renani i saxoni. Nu s-a putut uni atunci, pentru ca s-au opus
Marile Puteri. Ulterior s-a folosit argumentul ca Austria a fost prima victima a
expansionismului hitlerist Pentru a mpiedica rmnerea ei n cadrul
Germaniei, dup nfrngerea celui de al lll-lea Reich.
Unirea a fost fcut de Hitler n 1938, desi o buna parte din istorici
prezint total tendenios acest act, considerndu-l o anexare (cam aa cum a
anexat Romnia Basarabia, n 1918, n optica istoricilor rui). Fostul
cancelar Kohl a urmrit, ca i Hitler, acelai lucru, sa reuneasc Austria i
Germania. A fcut-o oarecum Indirect, prim primirea Austriei n Uniunea
Europeana. Frontiera dintre cele doua state germane s-a desfiinat complet
au aceeai moneda unica, euro Limba oficiala este identica
Aa este, avei perfecta dreptate! O reunificare pe fata nu ar fi fost
posibila, pentru ca ar fi protestat Statele Unite, Marea Britanie i Frnt mai
ales, care nu vad cu ochi buni o ntrire excesiva a Germaniei.
Sa revenim la subiectul abordat, nu de la Bucureti vine
disfuncionalitatea Romniei? Nu au dreptate cei care nu mai vor sa aud de
acest Centru?
Disfuncia sau disfuncionarea disfuncionalitatea este efectul ei
se poate elimina prin reforma, nu este nevoie de federalizare. Este categoric
necesara reorganizarea fundamentala a Romniei. Totala! Nu numai din
punctul acesta de vedere. Romnia este un stat care funcioneaz cu rmiele
administraiei comuniste i aceasta nu este mai competenta ori mai putin
corupta n provincie dect n capitala. Este o realitate, nu are rost s-o
ascundem.
Nici mcar nu s-a revenit la vechile judee, sunt foarte multe judee
abuziv desfiinate. De altfel preedintele Constantinescu a promis ferm, n
campania electorala a anului 1996, renfiinarea lor, dar nu s-a inut nici n
acest domeniu de cuvnt.
Eu sunt de acord ca, fara o federalizare efectiva adic nu prin
autonomie teritoriala, ci prin delegare de competente de la centru ctre periferie

 sa se fac o reforma administrativa n Romnia i ma gndesc la nite entiti

teritoriale mai mari dect judeele, spre pilda cele trei Principate istorice i
Banatul, cu subdiviziunile lor: Tara Romneasca, cu Oltenia, Muntenia i
Dobrogea; Transilvania, cu Muresana (Transilvania propriu zisa), Crisana i
Maramureul; Banatul (singur); n fine, Moldova, cu Bucovina, Basarabia S'
Transnistria cnd ne va nvrednici Dumnezeu sa le readucem 'a trupul tarii.
Negarea nsa a importantei Centrului ar duce la situaia Italiei, care triete n
anarhie de cnd noua constituie le ngduie provinciilor sa ignoreze autoritatea
Romei. Exista nsa, dup mine, o cale de mijloc. Bucuretii nu mai sunt o
capitala viabila. Este situata excentric, n ciuda cartierelor cu totul occidentale
care au mai rmas, arata ca un ora din Asia sovietica, i este sufocat de
cartiere-tumori, generate de cancerul mega-industriilor i de exodul rural
forat, primul punct al reformei administrativ-teritoriale ar trebui sa fie
construirea unei capitale plasate n centrul tarii.
La Braov?
Nu la Braov, care este durabil afectat de aceleai rele de care sufer i
Bucuretii. Undeva unde nu exista nimic, unde sa fie ridicat un ora complet
nou, care sa fie o capitala politica i administrativa, i nu o metropola
industriala, comerciala i aa mai departe. Ceva de genul a ceea ce este
Canberra, Washington, Otawa, etc., dar sa devina, spre deosebire de ele, i un
centru cultural. Mai este un avantaj, daca pui capitala n inima Carpailor,
ntre izvoarele Oltului, T retuului i Mureului, atunci scapi definitiv de
preteniile autonomiste ale maghiarimii. Trebuie sa spun ca proiectul
construirii unei noi capitale a Romniei figura i n programul propus de UMRL
atunci cnd a fost vorba ca Ion Raiu sa se prezinte n calitate de candidat
independent la preedenie, pentru alegerile din 2000.
Din ce bani se va construi aceasta noua capitala?
De ce trebuie bani? L-au trebuit lui Hitler bani ca sa scoat Germania
din mizerie dup 1933? Dar lui Roosevelt pentru a lichida consecinele marii
crize din 1929-1933? Marile proiecte ale statului 86 finaneaz prin scontarea
de efecte publice, adic avansuri ale 'stitutului de emisiunE. Aa s-a finanat i
reconstruirea tarilor din <-uropa occidentala dup rzboi. Desigur,
descentralizarea nu este legata de mutarea capitalei. Capitala trebuie mutata
pentru ca nu mai este un ora viabil, problemele lui grevnd i guvernului i
refacerea tarii; este o msur legata de reor-zarea pe criterii sntoase a ntregii
tari. Aceasta trebuie fcut ^ ^ai grabnic. Trebuie fcut prin eforturi proprii i
nu apelnd la a sau la sfaturile strinilor, crora voluntarismul statului trebuie
sa i. '. 257: '.' ': le dovedeasc hotrrea de a reui acolo unde se angajeaz.
Descentralizarea trebuie fcut pe baza principiului subsidiaritii. Statul
central este nsa necesar. Dau un singur exemplu n acest sens: Romnia este

literalmente desfigurata de faptul ca fiecare construiete ce vrea, dup cum l

duce capul. Noile cldiri care apar, n sate ca i la ora, case de locuit sau
imobile destinate altor folosine, sunt fara ndoiala oroarea Europei, nite
kitschuri nfiortoare. Trebuie neaprat ca puterea centrala sa intervin
mpotriva acestei poluri a peisajului construit, impunnd respectarea unor
norme stilistice, chiar la nivelul specificului local. Exista caracteristici
arhitectonice locale bine conturate, rod al tradiiei, al cror bun gust nu poate fi
contestat. Am sa mai adaug ca, spre a ajunge la organizarea de tip federal, un
stat trebuie sa fie bine rodat i sa fi funcionat ca lumea multa vreme; or, statul
romn este prea recent pentru a-i putea permite experiente de acest tip. Mai
mult dect att, astzi ne aflam ntr-o stare de reconstruire a aparatului de stat
i de refacere a societii civile. Acest lucru nu se poate face ntr-un cadru
descentralizat brusc, dintr-o data diluat n autonomii i confruntat cu forte
centrifuge. Actualmente este indispensabil un voluntarism politic care,
indiferent de deosebirile partizane, sa porneasc recldirea Romniei, cea fizica
i cea morala, pentru ca este vorba de resuscitarea civilizaiei romaneti. Aici se
pune din nou, evident, chestiunea fundamentala sl inconturnabila a nsi
naturii Romniei, care constituie firul cluzitor al discuiilor noastre. Care este
adevrata natura a Romniei? Dintre Romnia i Pseudo-Romnia, care este
cea care duce la reconstruirea unui stat i refacerea unei societi prin care
tara noastr sa aparin iari de Europa i de Civilizaie? Cea presovletlca,
adic Romnia care sl-a fixat destinul sl instituiile luptnd mpotriva celor ce
voiau sa le impun din afara, sau Pseudo-Romnia cea desfigurata de regimul
criminal de obrie strin a crui continuitate este asigurata de oligarhia
coloniala sovietica prin care este controlata i acum viaa politica, economica i
sociala? Spre a va face placere, pentru ca vad ca inei la federalism i credei n
valoarea modelului german, am sa nchei aceasta discuie despre naionalismul
romnesc evocnd un proiect de federaie n care i eu cred. El mi apare drept
singurul mod de a garanta perenitatea celor doua state pierdute ca doua insule
n oceanul slav, 'ce risca sa le nnece daca nu se unesc: Romnia i Ungaria.
Peste doua sute de ani romnii i ungurii vor fi nite reminescente etnice
muzeale d sorbilor din Lusacia sau al istro-romnilor din Croaia dar* lul
* ^ci ri l j QA neleg pentru a construi mpreuna un ansamblu statal
capabil ai asigure controlul teritoriilor pe care triesc astzi. Romnia Ungaria
vor supravieui ca state numai constituindu-se ntr-o entitate politica apta, prin
dimensiunea i massa ei adic prin demografie potenial economic i
capacitate militara sa interzic altor state sa hotareasca, peste capul lor,
soarta romnilor i a ungurilor. Cei care-i nchipuie ca instituiile europene i
statele care le domina vor vrea i vor putea sa garanteze granitele i existenta
statala a tarilor situate n zona n care panslavismul poate oricnd fi reactivat

de o ideologie la moda, sunt total lipsii de cultura i de realism politic. Astzi,

cnd costul minii de lucru genereaz vaste micri migratorii i provoac
delocalizarea produciei, modificnd n consecin alctuirea etnica a tarilor,
numai statele naionale pot asigura drepturile istorice ale btinailor, care n
fond nseamn recunoaterea dreptului lor la un loc sub soare, n afara de
guvernele de la Bucureti i de la Budapesta, nimeni nu va apra teritoriul
Romniei i al Ungariei de invazia slava, ncurajata de politica ntemeiata pe
eficacitatea economica a tehnocrailor de la Bruxelles, care le poate amenina
identitatea.
Cosne-sur-Loire, 22 februarie 2000
ION ANTONESCU Sl DEMNITATEA STATULUI ROMN
Va propun sa discutam un alt capitol de istorie, dar cu puternice
ecouri pn n prezent, persoana marealului Ion Antonescu. O discuie cu
multiple conotaii politice
n cadrul discuiilor noastre cazul Ion Antonescu constituie un subiect
deosebit de important. Nu pentru motivele care s-ar putea crede, ci pentru cu
totul altele. Discuiile fara sfrit despre soarta tragica i rolul acestui personaj
controversat ca orice om remarcabil pe care le suscita n mod interesat i
recurent unele cercuri, duc, din pcate, la angelizarea sau la diabolizarea lui,
nu la circumscrierea adevratelor lui merite i carente. Antonescu este un
subiect Interesant deoarece, n acest moment istoric, el constituie un model
pentru oamenii politici crora le revine sarcina de a reface statul romn, model
de care este cu att mai mare nevoie cu ct niciuna dintre personalitile care
se agita astzi pe scena noastr politica nu Inspira respect opiniei publice,
colegilor din tara i omologilor din strintate, acest fapt excluznd da capo
capacitatea acestei categorii de a reprezenta cu demnitatea cuvenita Romnia.
Nu se poate contesta ca Ion Antonescu a fost conductorul politic care, prin
atitudinea sa personala sl ideea pe care o avea despre tara lui, a Impus
guvernelor sl cancelariilor strine respectul fata de Romnia, fapt ce a conferit
statului nostru o demnitate care nu-i mal fusese recunoscuta de marile puteri
dect sub domnia lui Carol I. Cu importanta deosebire ca circumstanele
afirmrii acesteia au fost iqcomparabil mai vitrege n timpul celui de al doilea
Rzboi Mondia' dect pe vremea Congresului de la Berlin i agravate de
barbaria moravurilor totalitare. Acest simt al statului l va impune ca model pe
Antonescu, indiferent de greelile politice pe care, indiscutabil, le-a fcut i
dincolo de nimicnicia istoricilor fara independenta de judecata care se nclina n
fata jocurilor politice, actualiznd trecutul n funcie de interesele puternicilor
zilei. Georges Bernanos spunea ca statul nu exista dect acolo unde sunt
oameni care s-l conceap, s-i dea un sens i s-l poat ntruchipa, dnd
poporului o anumit viziune despre el. Astzi nu avem aa ceva n Romnia.

Mai bine spus, dup Antonescu cel ce ne-a artat, prin felul cum i-a inut
piept lui Hitler, care este ideea lui despre statul romn nu am mai avut pe
nimeni care s-o fac. Prima viziune care trebuie sa fie data poporului despre
stat, ca el sa fie respectat, este ideea de demnitate, n toamna anului 1998,
cteva personaliti politice americane au adresat folosind abuziv calitatea lor
de senatori pentru ca acionau ca mandatari salariai ai unor teri i recurgnd
la termeni a cror necuviina este greu comaptibila cu funcia de care se
prevalau mesaje de protest preedintelui Constantinescu, deplornd faptul ca
n Romnia se manifesta tot mai mult tendina de a-l reabilita pe Marealul
Antonescu, cruia i s-ar erija chiar un cult. Faptul ca acest demers n-a fost
respins cum s-ar fi cuvenit, din simpla demnitate nu cu o demnitate ofensata
de ctre oficialitile romne, este o slugrnicie de-a dreptul indecenta!
Demnitatea de romn ar fi ajuns pentru a le da acestor distini inter-venienti
rspunsul potrivit, anume ca, a stabili cine este i cine nu este un erou
national, i a decide a cui memorie are dreptul s-o cinsteasc, l aparine n
mod exclusiv poporului romn!
Cum aparine fiecrei tari stabilirea eroilor naionali i cinstirea lor
Absolut! Tin de la nceput sa subliniez ca gesticulaiile naionaliste ale
unor publiciti, poei i istorici implicai nc de pe vremea totalitarismului
marxist n recuperarea antones-ciana adic ntr-o operaie de diversiune
bazata pe folosirea morilor contra celor vii, ndreptata contra Regelui ca sef al
Rezistentei Anticomuniste nu au nimic n comun cu memoria Marealului,
nici cu dragostea de tara i de Neam. Este amuzant de observat ca printre
acetia se numr i cei care, la solicitarea lui Mozes Rosen i din ordinul lui
Ceauescu, scriau articole violente, cu caracter rasist, ndreptate contra
marelui rabin, atunci cnd acesta avea nevoie s-i refac pe lng instanele
evreieti din Occident un credit recurent compromis de colaborarea cu
totalitarismul marxist i cu URSS. Aceste personaje joaca i astzi rolul atribuit
atunci, adevratele lor opiuni politice fiindu-ne dovedite de poziiile pe care le
ocupa n stat, exclusiv rezervate membrilor oligarhiei coloniale sovietice.
Ca sa fac o comparaie elocventa, ce s-ar ntmpla daca cinci deputai
ai Bundestagului german l-ar soma pe preedintele Franei sa tearg de pe
monumente litera N, ca sa nu mai fie ntreinut cultul lui Napoleon?
Ar putea chiar recurge la reciprocitate: Daca voi nu ne lsai s-l
comemoram pe Hitler, i s-i celebram amintirea, atunci nici noi nu va lsm
sa mai cinstii memoria lui Napoleoni Reputaia de erou, ntotdeauna
dobndita prin lupta, este rareori recunoscuta de duman. Sa revenim la
preteniile americanilor de care vorbeam. Va sa zic, noi romnii, care nu neam permite s-l ridiculizam pe generalul George Washington, suntem somai sa
subscriem la modul lor grotesc i caricatural de a-l prezenta pe Antonescu! Ce

ar spune domniile lor daca le-am aminti ca Washington n-a fost deloc
personajul glorios cu care le place sa se laude? nainte de a fi eroul Revoluiei
americane a fost un ofier dat afara din armata pentru felonie deoarece, n
timpul Rzboiului de apte Ani, i-a ucis pe parlamentarii francezi condui de
Jumonville, care negociau cu el un armistiiu. A pstrat aceste apucturi i
dup ce a devenit comandantul noii armate americane, hotrnd uciderea
prizonierilor de rzboi -n frunte cu generalii Burgoyne i Cornwallis pe care
numai intervenia ferma a Reginei Franei i-a salvat de la spnzurtoare. Este
aadar evident ca, n ochii britanicilor, Washington nu poate trece drept erou!
Nu numai pentru ca un felon nu este un gentleman i pentru ca a trdat
Anglia, ci pentru ca a fost dumanul democraiei moderne care s-a nscut n
Parlamentul de la Westminster, nu n America!
Atunci ntruchipata de oamenii politici contra crora s-a rasvratit,
ntre altele pentru a instituionaliza sclavia negrilor. Deci, dup standardele
europene, el nu poate trece drept un personaj onorabil. Acestea fiind spuse,
este dreptul americanilor de a-l mitiza, pentru ca aa se face istoria unei tari,
construind personaje model n care trebuie sa crezi, ca sa fii convins de
legitimitatea statului i de ntemeierea dreptului tau de a exista i de a fi ceea
ce eti. Judecnd dup criteriile folosite pentru a interzice comemorarea lui
Antonescu, tot un criminal a fost i viitorul om de stat Menahem Beghin, care
i-a nceput cariera politica cu o serie de asasinate, ntre altele a Contelui Folke
Bernadotte, emisarul Crucii Roii Internaionale, venit la Ierusalim pentru a
media un armistiiu ntre arabi i evrei
Unitatea unui popor se menine n jurul unui idol istoric, un personaj
n jurul cruia toi trebuie, mai mult sau mai putin, sa se regseasc. Poporul
cruia i se drma idolul istoric rmne orfan de orice identitate, nu mai tie
pentru ce mai sta mpreuna.
Probabil ca asta se i urmrete n cazul poporului romn! De cincizeci
de ani ncoace n tot cazul
Se poate merge i mai departe, un popor care nu are nici un personaj
demn de a fi comemorat i cinstit, este un popor de neisprvii, care nici nu
merita sa mai triasc
Aceste demersuri au venit i din partea unor persoane extrem de prost
plasate pentru a le face. De pilda reprezentantul unei organizaii evreieti din
Statele Unite care a deschis o filiala n Romnia, dndu-i numele lui Mozes
Rosen un om care a ofensat grav poporul nostru i unul din marii vinovai i
profitori ai totalitarismului marxist. Desigur nu aa de mare ca Dej sau
Ceauescu, dar direct asociat la crimele i jafurile lor. Aceste persoane, care-l
acuza de antisemitism pe Antonescu, nu l-au nfierat niciodat pe Silviu
Brucan pentru declaraiile rasiste cu caracter anti-romnesc, pe care le-a fcut

n presa occidentala. De asemenea, nu le-am auzit protestnd atunci cnd

autorul moral al masacrelor de la Sabra i Satila asimilate chiar n Israel,
ntre alii de publicistul i militantul Jacobo Timerman, cu Auschwitz-ul a
devenit un nalt demnitar al statului evreu.
Preedintele Constantinescu, prin ce a fcut, plecndu-se Acestui
ultimatum adresat de cinci congresmeni americani, a nclcat grav legile tarii,
a calcat n picioare demnitatea romnilor i a atentat chiar la identitatea
europeana
Demersul celor cinci senatori americani este categorie antidemocratic,
pentru ca ei au nclcat principiile fundamentale ale democraiei, inclusiv a
celei americane, i au comis o ingerin grosolana n treburile interne ale unui
stat suveran. Det se prevaleaz de aceste principii pentru a-l critica pe
Antonescu, ei l-au violat cu dezinvoltura pe acela al separrii puterilor n stat,
cerndu-i sefului executivului sa ncalce independenta altui organ al
suveranitii statale, justiia Ca sa nu mai vorbim de abuzul de ncredere,
care este un delict de drept comun: ei au intervenit ca simpli particulari
pentru ca nu aveau nici un mandat de la senat sau, mcar, de la grupul lor
parlamentar folosind ilicit calitatea lor politica pentru a face presiune asupra
destinatarului scrisorii lor de protest.
Ion Iliescu, din motive numai de el tiute, a vrut sa reboteze bulevardul
Victoria Socialismului cu numele marealului Ion Antonescu, nsa a cedat
pn la urma, n urma unor alte presiuni americane, transmise prin Petre
Roman, l s-a promis ca n schimbul renunrii la o astfel de idee, va fi sprijinit
n campania electorala prezidenial din 1996. Fapt ce s-a i ntmplat,
ambasadorul SUA, Alfred Moses, fiind agentul sau electoral nr. 7 Pe de alta
parte nsa, n perioada 1990-1996, Ion Iliescu a autorizat botezarea a diverse
strzi i bulevarde, din oraele provinciei, cu numele marealului Ion
Antonescu. A permis i ridicarea unor statui Ungaria nsa a beneficiat de un
alt tratament. La renhumarea amiralului Miklos Horthy au participat, cu mult
fast, toate autoritile statului, iar americanii nu au protestat absolut deloc. De
ce acest tratemnt complet diferit aplicat Romniei i Ungariei?
La nhumarea amiralului Horthy au participat reprezentanii
comunitilor evreieti originare din Ungaria Este un tratament
discriminatoriu, o injustiie strigtoare la cer. n timp ce una din tari, Romnia,
a refuzat s-i predea nemilor pe proprii ei evrei i pe cei refugiai pe teritoriul
ei, cealalt, Ungaria, i-a dat pe toi! Mai mult, evreii din Transilvania aflata sub
administraie maghiara n timpul rzboiului sunt contabilizai la rubrica
Romnia pe stela holocaustului de la Washington! La care d-l Iliescu s-a dus
sa se nchine, n vreme ce omologul sau bulgar, Jeliu Jelev, a refuzat sa o fac
daca nu este n prealabil ters numele tarii sale cee ca s-a fcut pe loc. Iat,

deci, ca prin demnitate se poate Impune respectul! Aici vreau sa precizez i

faptul ca evreii bulgari s-au refugiat n Romnia Marcel sapira este unul din ei
i nu viceversa, ceea ce dovedete unde au fost mai putin persecutai. Pentru
ca acestea s-au petrecut pe teritoriul Statelor Unite, d-l Iliescu ar fi putut s-i
aminteasc d-lui Bush SR. Ca, dup atacul de la Pearl Harbour, americanii de
origine japoneza au fost internai n lagre de concentrare i tratai ca inamici,
trecnd prin umiline i suferine cum evreii din Romnia n-au cunoscut n
timpul rzboiului. Tot ca ceteni inamici au fost tratai i evreii germani care se
refugiaser n Anglia pentru a scpa de masurile antisemite ale regimului
naional-socialist, spre deosebire de evreii austrieci i evreii marxiti, care au
beneficiat de ngduin autoritilor britanice! Faptul ca Antonescu a reuit
s-i impun lui Hitler propria $a idee despre demnitatea Romniei a contribuit
la felul n care a protejat evreii din tara sa! Interpretul oficial al acestuia,
ambasadorul Schmitt, povestete n memoriile sale ca Ion Antonescu vznd
ca gazda sa i permite sa tipe la el i s-i bata cu pumnul n masa -s-a ridicat
n picioare, a dat i el cu pumnul n masa, i i-a rspuns pe acelai ton ca
reprezentantul statului romn nu-i permite nimnui sa i se adreseze n felul
acesta. Cunoscnd accesele de furie ale Fuhrer-u_ Schmitt nghease de
spaima: l vedea deja chemnd garda i poruncindu-i s-l aresteze pe mareal!
Dar gestul lui Antonescu I-a calmat instantaneu pe dictatorul german i i-a
ntrit respectul pentru omologul sau romn.
Sa revenim la discuia noastr, ce reprezint Antonescu n istoria
poporului romn?
n istoria contemporana a Romniei, Ion Antonescu a fost omul politic
cu cel mai acut simt al demniti! Naionale sl cu cea mai precisa Idee despre
drepturile fundamentale ale poporului romn. El are meritul de a le fi afirmat
valoarea de principii, n circumstane deosebit de defavorabile noua,
asumndu-i riscul adversitii pentru a le impune celor pornii * le ncalce.
Dintre oamenii de stat pe care i-am avut dup ntre-9'rea din 1918, el a fost cel
care a avut n cel mai nalt grad cnvingerea legitimitii Cauzei romaneti sl
tenacitatea nece-Sara pentru a ndeplini pn la ultimele consecine datoria de
a uPta pentru ea Inclusiv prin sacrificiul de sine. Felul n care l Antonescu s-a
purtat, i la proces, i la execuia sa, l arata ca orn cu o mare trie de caracter,
ntotdeauna afirmata prin simul datoriei de care era ptruns. Eroii, ca i
martirii, se afirma n situatii-limita, atunci cnd viaa devine preul
confruntrii cu inacceptabilul. Soldatul Antonescu tia ca, n lupta lui pentru
drepturile neamului nostru i demnitatea Romniei, felul n care el i va
ntmpina moartea va tine viu idealul de dreptate, preschimbnd nfrngerea n
triumf, chiar daca vor trece veacuri pn atuncI. Aa cum Ionel Brtianu pe
care-l cunoscuse bine tia ca, fara moarte tragica, pilda lui Mihai Viteazul nu

ar fi rodit n sufletul romnilor, ducndu-i la desvrirea idealului lor de

dreptate, n 1918. Vreau sa fac o corectare: am spus procesul sau; a fost o
farsa ignobila, iar execuia sa, un asasinat cu att mai ruinos cu ct a fost
comanditat de un nvingtor care fcea parada de generozitate. O parodie
propagandistica nscenata pentru a se exonera pe sine de faptele imputate
nvinsului!
Procesul lotului Antonescu a fost o mascarada sinistra.
Eu sunt convins ca membrii lotului au venit din Rusia gata
condamnai la moarte, aa cum veneam noi la tribunal, gata condamnai de
Securitate. Este cert ca ruii i-au numit pe magistraii care au judecat
procesul. Procurorul era Alexandra Sidorovici, nevasta lui Silviu Brucan, omul
lor Preedintele completului de judecata, Alexandru Voitinovici, era un tnr
i obscur jurist de provincie, recrutat de rui imediat dup 23 august i
rspltit pentru serviciile sale cu funcia de Procuror General, adic de sef
oficial al aparatului de represiune: n 1952 i 1956 tot el semna mandatele de
arestare i de percheziie. Ale mele, de pilda! Cei care au trit epoca aceea, a
procesului Marealului, au rmas cu contiina nempcat ca n-au putut face
nimic pentru a-l salva
Insa unii nu au dorit acest lucru, inclusiv din clasa politica
romneasca a anului 1946
Probabil. N-am sa spun ca Antonescu nu a fcut greeli grave, sau ca
a tiut sa se fac iubit dovada e faptul ca n ziua de 23 august, la arestarea
lui, niciunul din colaboratorii i prietenii M care puteau s-olaca, n-a ncercat
s-l salveze. Orice ar spune anumii evrei obsedai de mascarea propriilor lor
turpitudini din timpul comunismului, Antonescu a fost acela care i-a salvat pe
evreii din Romnia, dup cum, de altfel, reiese n mod indiscutabil din
documentele procesului Eichmann. Tot nite scorneli sunt i pretinsele probe
privitoare la aa-zisa schimbare de atitudine a marealului, consecutiva
eecurilor suferite de Axa la Tobruk i la Stalingrad, cnd sortii izbnzii
trecuser n tabra Aliailor, n iunie 1942, deci nainte de nceperea acestor
batalii i chiar naintea deportrii evreilor, consulatele romne au organizat
repatrierea evreilor romni aflai n Frana, Belgia, Austria i Germania, pe
seama statului romn care, n acest scop, a pus la dispoziia lor vagoane
special adugate la garniturile trenurilor internaionale. Antonescu fusese
ataat militar la Paris i la Londra i rmsese, ca toi cei care luptaser n
primul Rzboi Mondial, antigerman. De fata cu nemii, anglomania sa, un tic
cu care se ntorsese de la Londra, era de-a dreptul ostentativa. La 4 Septembrie
1939, a doua zi dup izbucnirea rzboiului, s-a ntlnit cu generalul Radu
Rosetti, al crui adjunct fusese n 1916-1917 la Marele Cartier General, cu care
a czut de acord ca Germania nu poate nfrnge Marea Britanie deoarece nu

dispunea de resurse umane, financiare, industriale, energetice i de materii

prime comparabile, n martie sau aprilie 1940, la masa la Sabina Cantacuzino
fiind, perora nc despre valoarea armatei franceze i-i ddea lui Gamela, pe
care din genial nu-l scotea, maximum trei sptmni pentru a defila cu
trupele sale pe Unter der Linden^! Aliana cu Hitler a fcut-o fara vreun
angajament scris (desi a fost cel mai important partener al Germaniei) n
termeni de contribuie la operaiile militare!
Numai pentru ca era singura maniera de a recupera ceea ce se putea
din teritoriile pierdute n urma pactului Rlbbentrop-Molotov i de a-i scpa pe
compatrioii sai de cea mai cumplita dintre barbariile acestui secol pe care, ca
i ei, o vzuse de ce este n stare. Asistase la ororile svrite de bolevici, nai
nti n Moldova unde victimele au fost ofierii i subofierii rui, apoi n
Basarabia contra populaiei civile si, n fine, n Ungaria lui Bela Khun, unde
masacrele comuniste le-au depit n cruzime i pe 6le din Rusia. Ce s-a
descoperit n Bucovina i Basarabia dup un an de stpnire sovietica printre
altele, uciderea prin gazare a deinuilor politici care n-au putut fi evacuai!
A confirmat impresiile de dup primul Rzboi Mondial, n anticamera
biroului pe care i-l amenajase la Ministerul de Externe, astzi sediul
guvernului, era o icoana ctre care se ndrepta uneori n momentele de
ncordare, cnd lipsa soluiilor fcea ca deciziile sa fie foarte greu de luat; i
ridica ochii ctre ea si, fcndu-i semnul crucii, spunea cu glas tare: -Fa,
Doamne, ca nemii s-i bata pe rui i englezii pe nemi! Interesul vital al
Romniei l-a mpins pe Antonescu spre dumanul Rusiei sovietice, tot la fel
cum interesele Angliei i ale S. U. A. Le-au dus la aliana lor cu dumanii
Germaniei naional-socialiste. Aceste aliane au fost pur conjuncturale;
democraia a fost sacrificata victoriei: ctigarea rzboiului putea salva
democraia, pierderea lui nu. Pragmatismul pe care s-au ntemeiat aceste
aliane contra naturii a gsit cea mai sintetica formulare n afirmaia pe care a
avut-o Churchill la Potsdam, n 1945 cnd, referindu-se la preferina pe care
puterile occidentale i-o acordaser lui Stalin, fata de Hitler, a spus: -/am
affraid we chose the wrong p/g! (Ma tem ca ne-am nelat n alegerea
porcului!).
O ntrebare struie, n lotul Antonescu au fost date apte condamnri
la moarte. Printre ele i cea a lui Radu Lecca, comisarul pentru romnizare,
deci cel care rspundea de chestiunea evreiasca n Romnia. Oficial, un fel de
Eichmann. Surpriza: Radu Lecca este graiat! De ce? L-au cumprat evreii cu
bani viaa de la guvernul Groza?
Se poate Eu l-am ntlnit la nchisoare i i cunoteam foarte bine
sora, Laura, cstorit cu diplomatul i istoricul Radu Crutescu, ambii prieteni
ai Bunicului i ai Prinilor mei. Radu Lecca era un cinic, dar n-am auzit sa fi

fost un turntor. Evreii nu-l iubeau, pentru ca era antisemit. Ceea ce, nsa, nu
l-a mpiedicat sa le fac mari servicii. De ce era antisemit? Tatl sau a murit de
inima la 40 de ani pe cnd el avea zece. A rmas de atunci cu convingerea ca
fusese n realitate asasinat de evrei, din rzbunare, prin medicul de casa,
evreu, care i-ar fi provocat o criza cardiaca. Tatl lui Lecca fusese prefect de
Bacu si, n aceasta calitate, aplicase n judeul de care rspundea o lege care
interzicea debitele de butur crciumile -n mediul rural. Or, n Moldova,
majoritatea crciumarilor de sat erau evrei. Putin dup Primul Rzboi Mondial,
Radu Lecca fusese consulul Romniei la Lyon si, n aceasta calitate, spionase
pentru Germania.
Daca venea la putere Serviciile germane de spionaj erau prin urmare
bine informate despre inteniile Regelui, n caz ca Liberalii nu mai puteau forma
guvernul dup alegeri.
Alegeri care nu au mai avut loc niciodat
Ba da! Este vorba de cele din decembrie 1937. Campania electorala
fusese nceputa de Goga n Ianuarie 1938, dar Carol a curmat-o, instaurnd n
Februarie regimul zis de dictatura regala.
La putin timp Octavian Goga a murit. A fost asasinat?
Goga are descendeni care triau pe atunci. Sunt n viaa fiicele
fratelui sau iar vduva acestuia, nepoata scriitorului Alexandru Odobescu, pe
care am cunoscut-o foarte bine, a murit n 1990. Familia Goga spune ca, daca
cineva l-ar fi otrvit, aa cum s-a auzit, n circumstanele de atunci, numai
Veturia, consoarta lui ar fi putut s-o fac. Radu Lecca n-a crezut niciodat n
teoria otrvirii. Cum n-a crezut nici n asasinatul masonic, ca sanciune a
masurilor antisemite i a discursului antievreiesc, inut la radio, n care-i
anuna demisia. Pe vremea aceea, francmasoneria tria nc n plina euforie,
visnd la afaceri suculente cu cel de-al lll-lea Reich, cruia-i abandonase fara
scrupule Austria i Cehoslovacia, i se pregtea s-i abandoneze Polonia, n
sperana de a'provoca o ncierare ruso-german, care, la rndul ei, i-ar
permite sa lichideze dintr-un foc pericolele comunist i nazist55. Sa nu uitam
ca Kristallnacht (Noiembrie 1938), care a fost primul semnal de alarma, nu
avusese nc loc. Lecca povestea ca Goga era un tip coleric, care se nfuria
deseori, amintind ca astfel de oameni sunt predispus! i la infarct i la congestii
cerebrale.
Ce interes avea Veturia Goga s-i asasineze soul?
Interese ar fi avut. Personale i comanditate. Ea lucra pentru cineva.
Pentru cine?
Speculaii putem face, dar nu avem dovezi. Lecca spune ca, n 1938, ea
lucra pentru nemi. Fiind el nsui omul nemilor, sunt Dup 1940, Lecca a
salvat viaa multor evrei strini. Este foarte posibil, aadar, ca unii din ei sa fi

dorit s-l salveze la rndul lor. Nu exclud posibilitatea unei intervenii a lui
Simon Wiesenthal In favoarea lui. Din arhive reiese ca singurul membru al
guvernului din timpul Rzboiului care inea discursuri antisemite era Mihai
Antonescu. nsa nu era dect o mecherie, ca sa nu se uite nemii la ce face el
n ascuns, adic sa nu bnuiasc nici pe departe ca duce tratative secrete cu
anglo-americanii i ca ncearc s-i asocieze la aceasta iniiativ pe alti aliai ai
Germaniei.
Mihai Antonescu a acionat tot timpul cu aprobarea tacita a
Marealului
Nu ntotdeauna. De exemplu, cnd a arbitrat conflictele dintre Familia
Regala care ameninase chiar, n 1942, ca va prsi tara i Mareal. Revin
acum la Radu Lecca, folosesc ocazia, ca sa prezint unele fapte necunoscute
majoritii romnilor. Radu Lecca a fost omul care l-a dus la Hitler pe Octavian
Goga. Fuhrer-ul a cerut s-i fie prezentat liderul altui partid de dreapta dect
Legiunea, n care nu mai avea ncredere de cnd unii din ierarhii acesteia54 i
criticaser rasismul (ca fiind cea mai vulgara forma de materialism) i
anticretinismul (ca ntoarcere la pagnism i barbarie). Avea nevoie de cineva
care sa se mpotriveasc lui Carol al ll-lea, considerat de el ca fiind omul
englezilor i al francezilor. L-a ntrebat pe Lecca, atunci: Care este omul politic
naionalist pe care eu s-l pot tine cu bani? Lecca l-a numit pe Goga, despre
care tia ct este de avid de parale. Acesta, care vorbea bine nemete, a fost
singurul romn pe care Hitler l-a primit fara martori, n afara de Gheorghe
Brtianu dar acesta din cu totul alte motive era singurul romn pe care-l
admira, ca istoric cu viziune. Goga a avut apoi o ntrevedere cu Himmler, cu
care, n prezenta lui Lecca, s-au stabilit condiiile financiare, mpreuna cu
Alfred Rosenberg, Radu Lecca a fcut parte din grupul de oameni care s-au dus
cu sotii Goga n Elveia, ca turiti, dar pentru a nchiria un seif ntr-o banca,
unde au depus cele doua milioane de franci elveieni pusi la dispoziie de
Himmler.
O suma uria, daca era i reala.
Dar banii nu erau pentru alegerile din Decembrie 1937. Era t>rea
trziu. Erau pentru cele pe care Goga trebuia sa le organizeze motive s-l
credem. Cnd o prindea spionndu-l sau umblnd prin hrtiile lui, Goga i
striga: Spune-mi, cine te pune sa ma iscodeti?
De ce ulterior Veturia Goga a intrat n anturajul marealului Ion
Antonescu, fiind una din cele trei Veturii, care conduceau Romnia, cum
brfeau romnii n acele vremuri?
Antonescu, om de o cinste ireproabil, era nsa foarte influenabil. Pe
de-alta parte, Maria, sotia sa, o femee destul de simpla, era mgulita de
frecventarea notabilitilor. Cele trei Veturii erau: mama lui Gheorghe Barbul,

secretarul i biograful Marealului, apoi Veturia Goga i Veturia Manuila, sotia

lui Sabin Manuila, directorul Institutului de Statistica i sora lui Pufi
Leucutia, cel mai intim prieten al lui Maniu. Doamnele acestea formau nucleul
camarilei din jurul Antonestilor, care nvrtea foarte multe afaceri, de care s-a
tiut i vorbit nsa mai putin dect de cele fcute de familiarii lui Carol al ll-lea,
pentru ca, fiind rzboi, se petreceau lucruri mai grave i exista o alta ierarhie a
preocuprilor; pentru ca presa nu mai era libera; si, n fine, pentru ca nu mai
exista opoziie care sa cenzureze puterea. Repet, au fost afaceri mari de
corupie, legate de aprovizionarea frontului i de dorina unora de a profita de
pe urma evreilor care, desi se simeau n siguran n Romnia, aveau un statut
care i fcea vulnerabili, nu doar la cele mai mici presiuni, ci i la zvonuri. Dar
fara ca sotii Antonescu sa fie implicai: erau candizi i total dezinteresai.
Verificarea ruvoitoare de ctre comuniti, n timpul instruciunii procesului
Antonescu, a Patronajului, nu a dus la descoperirea nici unei nereguli
contabile sau financiare care sa permit incriminarea lor. Revin la Veturia
Goga. La nmormntarea poetului, Radu Lecca le-a spus celor care o
comptimeau pe proaspt vduv, pe care nu voiau s-o lase singura la Ciucea,
sa n-o mai Plng, deoarece are griji mai presante dect sa vegheze la
mormntul soului. Se referea la recuperarea banilor din seiful de la Basel,
pentru ca tia ca cele doua chei ale acestuia se aflau, una la (r) a i una la sora
lui Goga, Doamna Bucan. Veturia Goga a ajuns la banii din Elveia naintea
cumnatei sale. D-na Lili Bordan-Morariu, Cumnata patriarhului Miron Cristea,
era prietena din tineree cu Petru rr2a. ntlnindu-l la Budapesta, n vara de
dup Stalingrad, Groza 'a spus: Mai, fato, rzboiul vezi bine c-l ctiga ruii
i cu tia
* n (r) fie mult mai rau dect ne-a fost cu ungurii. Ca sa ne descurcam i
sa trim onorabil trebuie sa ne punem bine cu comunitii. Sa tii ca n-o spun
i n-o fac din interes personal; trebuie sa ne facem frate cu dracul pn trecem
puntea Doamna respectiva mi-a spus bnuielile sale ca ar fi fost, de pe
atunci, o alian secreta ntre Petru G roza i Veturia Goga.
Asta este cert! Cnd Groza a fost arestat din ordinul marealului
Antonescu, Veturia Goga a intervenit imediat pe lng Minai Antonescu, pentru
ca Groza sa fie eliberat fara proces, ceea ce s-a i ntmplat
Nu stiu daca a fost totalmente eliberat; mi se pare c-a fost trimis n
lagrul de la Trgu Jiu cnd a ieit de la Malmaison, unde -dupa cte
povestete chiar el n crulia intitulata n umbra celulei -i se servea masa de
ctre un chelner care venea de la Athenee Palace cu meniul pe care-l
comandase la telefon. Nu se lipsea nici de ampanie! Groza era prieten cu
Veturia de pe vremea studeniei lor la Budapesta. Poate ca i din recunostiinta
a lsat-o sa stea n continuare la Ciucea. Moia nu i-a fost luata dect dup

moartea lui, cnd a ncetat protecia. Cine a mai beneficiat de un astfel de

tratament pe vremea comunitilor? Groza, de bine, de rau, a fost un prieten
fidel. Cu unii cel putin. Ct timp a trit el, nimeni nu s-a atins de Onisifor
Ghibu. Cum a murit Groza, acesta a fost arestat, dus direct la Jilava, bgat
ntr-un proces cu oameni de care nu auzise n viaa lui, condamnat i trimis
ntr-un penitenciar, murind la scurt timp dup eliberarea din nchisoare!
Groza era un fanfaron, dar avea un simt al onoare/tipic ardelenesc.
Eliberat din nchisoare, la intervenia Veturiei Goga, a vrui s-i mulumeasc
marealului Antonescu, nsa acesta a refuzat categoric s-l primeasc la
Preedinia Consiliului de Minitri. A spus ca, daca vrea s-i mulumeasc, sa
vina la Predeal, la vila sa. Groza s-a dus, i-a mulumit Marealului i i-a spus
n ncheiere: QaL& nemii ctig rzboiul, vei fi stpnul Romniei, daca l
ctiga englezii i americanii, va fi Maniu. Iar daca l ctiga ruii, voi fi
Antonescu i-a rspuns pe loc, ca ultima varianta va fi groaznica pe^ tru
Romnia Groza a fost un comunist calculat, nc din 1938. Obinuia sa
spun: Sunt mare moier, am o banca n uzina electrica, toat Deva este a
mea, dar eu trebuie sa Qomunist. Pentru ca viitorul este al lor! Cu aceasta teza
reuise s-l enerveze pe Ion Antonescu chiar n 1938, la nmormntarea lui
Goga. Presupun nsa ca i Groza s-a nfruptat din seiful din Elveia al lui
Goga
Mai nti o precizare: simul onoarei este o nsuire aristocratica, aa
cum bunul simt este una populara. Specific pentru burghezie, creia i
aparinea Groza, este simul utilitii, cu dispreul aferent pentru onoarea i
bunul simt, considerate nite prejudeci pentru ca sunt inutile. Ca sa
revenim la banii pe care a pus mna Veturia Goga, i eu cred ca Groza a
profitat de ei. Lata de ce. mpreuna cu alt romn, Groza s-a asociat cu un
nazist britanic refugiat n Romnia, Alfred Tester56 avocat cu geniul afacerilor
i tatl balerinei Violeta Taylor crend o societate de salvare preventiva a
averilor evreieti din Transilvania. Toat lumea de peste Carpai tia ca
potentatul de la Deva era intim cu vduva lui GogA. Aa ca, de fiecare data
cnd acesta i trimetea oamenii pe la industriaii, bancherii i negustorii evrei,
s-i informeze despre iminente masuri de naionalizare a proprietilor
evreieti, acetia se gndeau ca tirea provine dintr-o sursa autorizata dar nu
oficiala, concret: ca este o indiscreie a Veturiei Goga. Capitalul societilor
evreieti era fictiv vndut celor trei asociai, care erau remunerai proporional
cu beneficiile pe care le aducea. Iniiat n afaceri cum era, m-ar mira ca D-na
Goga sa fi dat informaii att de preioase n mod dezinteresat. Viceversa, m-ar
mira ca Groza sa fi scpat prilejul de a vmui, la rndul lui, suma recuperata
de Veturia din safe-ul de la Basel. nc o paranteza, tot de la Lecca stiu ca unii
oameni de afaceri evrei se aranjau cu Veturia Goga pentru a scpa de masurile

de romnizare fcnd donaii Patronajului. Eu le-am ntrebat pe fetele lui

Eugen Goga, Ruxandra Goga i Anita Hariton, ca i pe mama lor, Cucoana
Lizica, tot felul de lucruri despre unchiul, respectiv cumnatul lor. Mi-au povestit
ca, n vara lui 1936 sau 1937, i petreceau ca de obicei vacanta la Ciucea.
Castelul avea trei saloane mari care ddeau unul ntr-altul, fiind desprite de
ui din sticla care puteau fi Deschise pentru a se forma o singura mare
ncpere. Nepoatele lui Gga erau n salonul din mijloc, deschis spre parc i cu
uile nchise sPre cel n care era biroul scriitorului. S-a auzit un fonet i Goga,
Care juca cri cu fiicele lui frate-su, a srit ca ars, s-a dus n ncperea de
alturi i a revenit cu Veturia, pe care-o prinsese scotocind n coul de hrtii.
innd-o strns de coc, a ntins-o pe canapea i a nceput s-o loveasc
ntrebnd-o pentru cine-l spioneaz.
Pentru cine spiona ea?
Aceasta ntrebare am pus-o i eu cumnatei i nepoatelor lui Goga. Nici
ele nu tiau, dar mi-au spus ca nu era exclus ca, n acea perioada, Veturia
Goga sa fi spionat pentru Carol al ll-lea. Am vzut ca Lecca o bnuia ca lucra
pentru nemi. Cert este ca Veturia Goga era o femeie fatala i liberala (gluma
este a d-rului Ion Jovin). Era o personalitate multilateral dezvoltata, ca sa
folosim un termen la moda ntr-o anumit perioada. Fusese cstorit cu un
preot ortodox, Triteanu, devenit protopop, dar care avea ambiia sa fie episcop.
Nu putea fi trnosit pentru ca era preot de rnir, deci cstorit. Goga, care se
ndrgostise de Veturia, i-a spus protopopului, Daca tu mi dai nevasta, eu i
dau crja de episcop Zis i fcut! Cornel Veltianu, care a cunoscut-o pe
Veturia Goga la Paris dup ce auzise de ea de la comilitonii lui, care o
frecventaser la Budapesta, unde cntase la opera pe cnd ei erau deputai n
Parlamentul maghiar, spune ca era 9 femeie extraodinar de frumoasa i de
instruita, n al carei salon se adunau cei mai strlucii brbai din capitala
Ungariei, din lumea politica, artistica i a afacerilor, din toate clasele sociale i
de toate naionalitile.
Sa revenim la Radu Lecca
Radu Lecca a fost coleg de celula cu cei doi Antonesti, cu Alexianu,
cu generalul Pantazi i cu Eugen Cristescu, n perioada ct au fost judecai la
Bucureti, n 1946. Dup condamnare, Marealul! e-ar fi spus: Ati fost
condamnai la moarte, trebuie sa acceptai 'sentinta; ati luptat, ati pierdut,
trebuie sa va comportai ca nite soldai pe front, nu avei de ce sa cerei, ca
civilii, graierea!. Lecca 5 mai povestea ca lui, mai mult dect lui Mihai
Antonescu care nu ' cunotea n amnunt dreptul penal i se datora faptul ca
Marealul a < acceptat n cele din urma ideea cererii de graiere, despre care
ruii! Decisersera ca trebuia sa fie semnata de toi condamnaii pentru a fi
luata n consideraie. Dintr-o data, noaptea, Lecca i-a amintitit ca legea

prevedea dreptul familiei i al avocatului, de a semna n locul condamnatului

cererea de graiere. Pe urma, patru din cei apte au fost executai. Atunci
comunitii au lansat perfidul zvon ca Ica Antonescu s-ar fi comportat nedemn,
ca un las, s-ar fi aruncat pe jos, etc. Astzi, avnd acces la filmul original al
execuiei, turnat de operatorul militar Ovidiu Gologan, tim definitiv ca acest
lucru nu este adevrat: Mihai Antonescu s-a comportat foarte demn, exact ca i
ceilali. Condamnat pe viaa, Radu Lecca a fcut multi ani de nchisoare, unde
nsa nu a stat pn la decretul din Aprilie 1964. A ieit mai devreme, fiind
graiat medical. Este posibil ca evreii sa fi intervenit din nou pentru el. La
mijlocul anilor '90, SRI a publicat o carte, atribuita lui Lecca, cu titlul Eu i-am
salvat pe evreii romni De fapt este o prelucrare a depoziiilor lui Lecca din
timpul anchetelor, deci nc o diversiune, n celula unde era i Lecca, toi
oamenii erau interesani, chiar i tmpiii! Ionel Lugosianu, frunta rnist
dintr-o familie nstrit frate cu sotia lui Mihai Popovici, era el nsui castorit
cu una din fetele lui Stelian Popescu, proprietarul Universului fusese
ambasador la Roma i condusese apoi cotidianul socrului sau. Tmpitul
celulei era Ilie Rdulescu, zis Ilie Lptrie, editorul i directorul ziarului
Porunca Vremii, de extrem-dreapta, dar nu legionar, ci de scandal, la care
scriau Popescu-Prundeni, unul din marile talente ale presei antecomuniste, i
Istrate Micescu. Cinicul Radu Lecca, care era necrutor cu prostii i cu
pretenioii, i executa de obicei n doua, maximum trei cuvinte. Din pcate
nu-mi mai amintesc acum ce spunea, fiindc vorbele sale erau foarte hazlii.
Gsea mereu astfel de formule executorii. Pe Lugosianu, un intelectual
ardelean preios n exprimare, nu-l putea prinde pe picior greit deoarece era
toba de carte. Dar i fichiuia lipsa de naturalea i de humor. Alt locatar al
celulei era Aurelian Bentoiu, avocat, demnitar liberal i tatl compozitorului cu
acelas nume. Desi tatarascian, era un martor cinstit al evenimentelor, nu
trgea spuza pe turta lui.
Era antiantonescian
Era anti-orice cnd era vorba de a fi cinstit. Publicului din an'| '50 i
se mpuiase capul cu tot felul de romane politice ale unor ^riitorj comuniti de
duzina. Unul din ei, losif Ludo, scrisese o carte, yegele Palaelibus, care era o
versiune tendenioas i romanata a acerii Skoda, din care reieea ca regele
Carol al ll-lea fusese cel care luase comision pentru comanda de tunuri. Noi l
rugam pe Bentoiu sa ne spun care este adevrul despre afacerea Skoda. El
refuza mereu, spunnd ca: Afacerea Skoda a fost un lucru urt din istoria
Romniei, un lucru care nu face cinste nimnui i nu vreau sa vorbesc despre
ea. Cunotea bine chestiunea deoarece fusese raportorul Parlamentului pentru
anchetarea ei. Alii nsa vorbeau, dndu-i cu prerea. Satul de attea prostii i
invenii, Bentoiu s-a nfuriat ntr-o zi i ne-a zis: Bine, am sa va istorisesc cte

ceva, foarte putin, dar edificator, caci de spus ar fi foarte multe, n momentul n
care a venit la mine primul ministru Gheorghe Ttrescu, i m-a anunat ca
Dorina Maiestii Sale este sa dovedeti ct mai repede vinovia lui luliu
Maniu i a apropiailor lui57, am hotrt sa ma duc la Carol ca s-i anun
demisia mea. N-am sosit bine la Palat ca, n biroul Regelui, a dat buzna
Ttrescu nsui, venit tocmai pentru a ma mpiedica sa abordez acest subiect!
Din discuia care a urmat, ntre Rege, Bentoiu i seful guvernului, a reieit ca
totul fusese nscocit de Gheorghe Ttrescu, care voia cu orice pre s-l
nfunde pe Maniu. Monarhul, furios pe primul ministru care i atribuise
intenii strine de el, a spus ca, desi atitudinea PN semna a obstrucie sterila
mai mult dect a opoziie responsabila, neoferind nici o alternativa concreta, nu
putea fi de acord cu compromiterea lui Maniu: Asta nu este o soluie
acceptabila deoarece democraia nu poate sa funcioneze -fara o opoziie
puternica. Bentoiu a continuat: Mi-am dus mai departe mandatul, am
prezentat raportul meu Parlamentului; n el nu era nimic grav pentru Partidul
National rnesc sau Maniu personal. Ginria lui Boil era un caz
individual, nu o afacere de partid, nici un scandal politic. Cu adevrat
scandalos era faptul ca Virgil Madgearu, care-l ajutase pe Seletzkiss sa distrug
probele, nu era pus sub urmrire. Cnd totul se terminase, dup ce am primit
felicitrile Regelui pentru felul n care ma achitasem de aceasta misiune
neplcut, m-am dus la clubul liberal, sediul partidului nostru, unde ma
ateptau n capul scrilor Sassu i Dinu Brtianu. Cel dinti era rou de furie
iar celui de-al doilea i tremura barbionul cnd mi-a spus, cu rr-urile lui
accentuate: -Domnule Bentoiu, din parrtea jurrist eminent ca dumneata, ma
ateptam sa scoi arrgumente i piatrra contrra lui luliu Maniu!
Multi i descriu pe liberalii din perioada interbelica, ca rn&fl canalii >
Pai, dup moartea lui Duca, au cam fost canalii, nu mari, din lipsa
de anvergura Vaida-Voievod spune n memoriile sale ca total duplicitara a fost
i politica lor fata de legionari. Pe de o parte i oprimau, pe de alta i susineau
cu bani. nsa asta nu trebuie sa ne fac sa trecem cu vederea doua lucruri:
primul, deosebita competenta de administratori i reformatori a liberalilor, st, al
doilea, afacerile PNT-ului din aceeai perioada, ntru totul comparabile, daca
ne gndim la faimosul comision luat de Minai Popovici de la statul francez ca sa
accepte condiiile creditului acordat Romniei. Duplicitatea lui Maniu n
privina Regelui Carol al ll-lea, pe care el l-a readus n tara, pentru ca, apoi, sa
le reproeze liberalilor, care-l eliminaser de la tron, ca sunt oamenii
Palatului Armnd Clinescu n-a fost dect un Ttrescu rnist, la fel de
talentat dar cu mai multa brbie. Memoriile lui Gafencu i jurnalul lui
Clinescu ni-i arata pe Mihalache i Madgearu ca pe nite jalnici rivali
turnndu-se reciproc la Palat n sperana de a fi numii prim-minitri

Conducerea PN n copore manifesta alturi de comuniti, aducnd sprijinul

sau Frontului Popular din Spania, numai pentru ca guvernul liberal
recunoscuse regimul lui Franco Titulescu a fost dat afara, ntre altele, pentru
ca negocia (peste capul Regelui i al guvernului, poate nsa cu acordul lui
Maniu) cu Litvinov dreptul de trecere prin Romnia a trupelor sovietice n
cazul atacrii Cehoslovaciei de ctre Germania Lichelismul politic din
Romnia interbelica se datorete sufragiului universal, care l-a adus pe mitocan
n viaa publica i la tribuna Parlamentului. Omul neinstruit, fara educaie, a
crui singura motivare este reuita sociala, adic procopsirea, poate eventual sa
fie un bun gospodar adic un priceput administrator local dar nu deputat
si, cu att mai putin, ministru. Cum sa reprezinte o naiune acela care nici pe
sine nu este n stare sa se reprezinte?! Cum sa vegheze ta destinele neamului
nite oameni preocupai numai de micile lor interese?! Aceasta decdere a
afectat n egala msur partidele alternativei democratice, alienndu-le
simpatia opiniei publice i a lectoratului, alimentnd totodat simpatia pentru
legionari, care Anunau racilele clasei politice, nsa, orict de sincer le-ar fi fost
Cr (r) zul, tot mitocani au fost i ei, ba chiar derbedei acolo unde, prin
cmportament, semnau cu comunitii. Dar lumea n-a neles asta atur>ci,
pentru ca aveau alturi de ei, mai mult dect n snul lor -t serie de crturari
strlucii i de oameni subiri, a cror cauiune e~a adus mai mult credit dect
meritau sau puteau sa onoreze.
Adevrul s-a vzut abia cnd au ajuns la putere. Pentru ca tot srim de
la una la alta de cnd am pierdut firul conductor al discuiei noastre de azi, i
pentru ca veni vorba de Armnd Clinescu, putina lume tie ct de legat de
acesta a fost Ion Antonescu. Prietenia lor, care data din copilrie, a fost
curmata n Iunie 1938 de brutalitatea masurilor de represiune pe care
ministrul de interne le luase contra legionarilor, cnd generalul i-a predat
portofoliul de ministru al aprrii pentru ca le considera intolerabile. Mama lui
Ion Antonescu s-a recstorit, cnd el avea 7 ani, cu viitorul colonel Baranga,
fratele viitorului general Baranga, tatl Adelei, viitoarea nevasta a lui Armnd
Clinescu. La rndul sau, tatl acestuia, tot ofier (medic veterinar), era vecin
de moie i vechi prieten cu fraii Baranga. Srbtorile de Crciun i de Pasti, i
apoi lunile de vacanta la tara, pe care le petreceau mereu mpreuna, fcuser
ca Armnd i Ion sa fie ca doi frai. Cu frumoase state de serviciu pe front,
carlisti convini, ambiioi, capabili i apreciai de Rege, au jucat amndoi
cartea Restauraiei din plin, ajutndu-se reciproc sa fac strlucite cariere, care
i-au dus n 5 ani la cele mai nalte funcii. Dar toate aceste digresiuni i de
data aceasta eu sunt de vina ne ndeprteaz din nou de subiectul pe care neam propus s-l discutam aici

 Da, avei dreptate, haidei sa revenim la Antonescu, exemplu de sef de

stat motivat de simul demnitii naionale. Spunei-mi, totui, mai nti, de
unde cunoatei att de bine natura relaiilor dintre Antonescu i Clinescu?
La Paris i-am cunoscut pe nepoii lui Armnd Clinescu. De fapt, este
vorba de nepoii de sora ai nevestei lui, Radu Lobei i Alexandru DragomirescuBaranga, care i-au fost i secretari n timpul ct a fost ministru de interne i
seful guvernului, nu din nepotism ci pentru a face economii. Aparatul de stat
fiind foarte restrns nainte de venirea comunitilor, cabinetele ministeriale nu
aveau secretariate importante. Desi deveniser absolut necesare n 1938-1939,
nu puteau fi create pentru ca nu erau prevzute n buget. Lobei terminase
dreptul la Paris, Baranga abia l ncepuse, l-a luat pe ei i din motive de
ncredere, ministrul de interne fiind omul pe masa cruia se aduna toate
secretele statului Un ultim detaliu nainte de a reveni definitiv la Antonescu.
Lobei i Dragomirescu-Baranga sunt cei care au redactat, la dictarea unchiului
lor i innd cont de remarcile lui Istrate Micescu, textul constituiei din
Februarie 1938. Ceea ce> as vrea acum sa adaug despre Mareal este o
precizare de o^tfK tiinific i un text pe care eu l consider cel mai
semnificativ n privina subiectului pe care ni l-am propus Antonescu, omul
datoriei pentru ca reda, pe scurt, viziunea lui politica, viziune despre care am
vzut, la nceputul acestei discuii, ca este una din condiiile sine qua non ale
nsei existentei statului. Mai nti precizarea: regimul antonescian nu a fost
fascist, nici totalitar deoarece nu s-a ntemeiat pe dictatura unul singur partid;
a fost o dictatura militara clasica, de cea mai permisiva spe. Mi-ar plcea sa
ncheiem cu un text nltor acest capitol al discuiilor noastre deoarece este
manifestarea cea mai gritoare a ideii pe care Antonescu o avea despre statul i
neamul sau, din a cror slujire i-a fcut ambiia suprema. Tocmai din cauza
circumstanelor tragice ale momentului istoric. Omul acesta era inteligent i
avea simul rspunderii. El tia ca exista conjuncturi spre pilda conjungarea
agresiunii externe cu subversiunea Interna n care regimul democratic este
incapabil sa asigure integritatea teritoriala, supravieuirea statului i chiar
fiina naiunii, mai ales daca adversarul este o mare putere. Dictatura a fost
pentru el o opiune lucida, dar nu o preferin politica. Era strict legata de
misiunea de sacrificiu pe care era decis s-o asume cu preul propriei lui
pierderi, aa cum fcuse i Marghiloman cu Pacea de la Buftea, n 1918. Daca
s-a rs de el pentru felul n care se desemna pe sine, vorbind la persoana a
treia ca i Generalul de Gaulle, s-a rs pe nedrept. Aidoma celui care a redat
Franei simul demnitii i locul n lume, Antonescu i iubea tara pn la a se
confunda cu ea. Acest sentiment nu are nimic n comun cu pseudoamorul de
tara al agentului sovietic Ceauescu, care n paranoia lui de vtaf care se vedea
mprat, ajunsese sa cread n minciunile patriotice pe care i le fabricau

intelectualii linge blide care astzi sunt senatori! Am serioase motive sa cred
ca naionalismul de blci al ciubotarului din Scorniceti este tot o nscocire
marxista, menita sa compromit n mod durabil, daca nu definitiv, simul
demnitii naionale al romnilor. Ceea ce a trecut drept megalomanie la
Antonescu n-a fost dect voina de a-i cinsti patria ndicndu-se pe el la cel
mai nalt nivel a ceea ce, n concepia 'u'> tara sa atepta de la el. A fi contient
de valoarea ta atunci cnd totul se prbuete n jurul tau din cauza
mediocritii generale, incapabile de a pricepe situaia, de a imagina soluii i
de a-i asuma rspunderile, i cnd tii ca tu poi face fata greutilor, fie
numai din curaj, pentru ca trebuie sa le nfruni, nu este megalomanie, ci simt
al realitii la cel mai nalt grad, cel al contiinei locului unde politica se
ntlnete cu destinul. Las acum celor care ne vor citi prilejul sa judece ei
singuri cea mai simpla dar i cea mai elocventa lecie de demnitate pe care
Antonescu o lsa urmailor sai, celor crora le va reveni sarcina de a reprezenta
interesele reale ale romnilor i de a-i asuma, n mod cu adevrat responsabil,
conducerea statului romn. Valoarea textului este scoasa n evidenta de faptul
ca, dup 60 ani, i pstreaz intacte, i valabilitatea, i actualitatea. Mai mult,
n momentul grav n care romnii l-au ales ca sef al statului pe un om care i
datoreaz ieirea din anonimat, statutul social i prezenta pe scena politica,
inclusiv dup 1989, rolului de mandatar al unei puteri strine, demnitatea lor
naional, att ct le-a mai rmas dup 50 de ani de daltonism marxist, ar
trebui sa se trezeasc la citirea acestui texT. Lata deci, rspunsul Marealului
la declaraia de Rzboi pe care Anglia, la cererea Rusiei sovietice, a adresat-o
Romniei la 7 decembrie 1941: Declaraia de Rzboi nu are nici un temei.
Regret ca att de putin s-a neles sbuciumul i tragedia n care de secole se
sbate bravul i necontenit ncercatul i nedrept lovitul popor romn, care a
luptat i va lupta ntotdeauna pentru a-sl apra fiina i dreptul sau la viaa, la
libertate, la linite sl la unire, aprnd civilizaia i mplinind o misiune de
jertfa n Carpai i pe Dunre. Marea Britanie nu a mai cunoscut de secole
tragedia i umilinele ocupaiei strine. Noi am trecut de doua mii de ani, nu
numai n cursul veacurilor, dar i n cursul aceluiai veac, din lupta n lupta,
din ocupaie n ocupaie, din umilina n umilin, din tragedie n tragedie.
Marea Britanie se bate de secole pentru a cuceri, noi ne batem pentru a ne
apra. n aceasta lupta aspra i ne egala am fost de multe ori nfrni, am
ngenunchiat, dar niciodat n-am cedat, n-am renunat. Azi, ca sl n trecut,
avem credina n Isbnda noastr i n dreptatea noastr; i lsm contiinei
universale i Istoriei sa judece i sa ne judece. Romnia primete aceasta
provocare, avnd credina nezdruncinata ca, luptnd mpotriva comunismului,
ea slujete nu numai crezul national, dreptul de conservare i onoare al
poporului romn, dar slujete, ca i n trecut prin lupta i jertfa e!

 Civilizaia nsi, de care Marea Britanic nu poate fi strin.

Nici un cuvnt din acest text nu este deplasat, de prisos sau depit, n
ciuda marilor greeli politice pe care le-a fcut, Antonescu va rmne n istoria
noastr ca o pilda. El a reuit ca nici un alt om de stat, ntr-o perioada att de
critica pentru tara noastr, sa le impun, prin inuta sa demna, att lui Hitler
ct i reprezentanilor celeilalte tabere, respectul fata de Romnia. Nici un om
serios i de buna credin nu-i poate contesta Marealului meritul de a fi
asigurat, populaiei n genere, un nivel de trai cum nu se mai pomenea nicieri
n Europa copleit de poverile Rzboiului i izolata de blocada aliata. Precum
nu poate contesta faptul ca le-a garantat evreilor o oaza de supravieuire cum
numai n Spania59 au mai gsit, ceea ce a fcut ca, pe toat durata Rzboiului
i nu numai din tarile vecine, s-au ndreptat ctre Romnia, unde tiau ca vor fi
lsai sa triasc i nu riscau sa fie predai nemilor, n perioadele de
adversitate, cnd circumstanele sunt vitrege, a reduce suferinele la cel mai
sczut nivel posibil nseamn chiar a face binele!
Cosne-sur-Loire, 25 februarie 2000
BISERICA ROMNILOR
Va propun, domnule Ion Varlam, sa abordam un nou aspect, rolul
Bisericii n Romnia de astzi, mai ales ca n toate sondajele de opinie, Biserica
apare ca prima instituie a statului n care romnii au ncredere. O tratare a
rolului Bisericii nsa nu poate fi fcut daca nu apelam i la unele date
istorice Pentru nceput, poate fi considerata Biserica Ortodoxa de la noi ca
fiind naional, de stat etc.?
Cei care neaga calitatea de biserica naional a Bisericii Ortodoxe
Romne, fac o eroare fundamentala sau recurg la o diversiune. De fapt, fiecare
stat are cte o biserica naional, indiferent daca mrturisete ori nu acest
lucru. Biserica naional este acea biserica al carei crez participa la formarea
specificului national i ale carei instituii au contribuit la naterea i afirmarea
statului national, i pe aceasta cale la asigurarea perenitii comunitii, ca
fiina aparte. Ar fi evreii ceea ce sunt i Israelul (ca idee i ca stat) ceea ce este,
daca nu s'ar ntemeia pe crezul dat de Moise? La fel i europeenii i statele
iscate (direct sau indirect) din Imperiul Roman, care, fara Cretinism n'ar fi
ceea ce sunt. n Romnia putem considera ca naionale doua Biserici: cea
Ortodoxa i cea Unita (Greco-catolica); celelalte sunt biserici sau religii strine.
Cea Ortodoxa este una din componentele indisociabile ale identitii romaneti
i unul din generatorii statului romn. Cea Unita, care vine pe locul al doilea
mai putina ei importanta datorn-du-se apariiei ei tardive, mult dup
formarea naiunii i a statelor romne, i caracterului ei de particularism local
a dobndit rangu' de biserica naional prin contribuia ei la dezvoltarea
contiinei naionale i rolul pe care l-au jucat oamenii educai gratie ei n

desvrirea idealului nostru national: unirea tuturor romnilor ntr'un singur

stat. Biserica Ortodoxa a marcat n mod indelebil poporul nostru pe plan
spiritual; uniatismul care nu este, de altfel, dect o ortodoxie recuperata de
papalitate altoind pe factura noastr mentala unele elemente de obrie
germanica (juridismul i raionalismul dogmatic al Catolicismului) ale cror
consecine sunt comparabile cu ale protestantismului i ale determinismului
materialist (libera! i marxist).
Unii protesteaz cnd aud de biserica de stat, spunnd ca statul
romn este laic
Asta este, dup caz, o prostie sau o impostura. State laice, n
adevratul sens al cuvntului adic absolut indiferente n aceasta privin
nu exista! Cele care se pretind a fi, au o religie nemrturisit, pe care o
tgduiesc pentru a combate cu mai mare eficacitate religiile tradiionale i a
nlocui n contiina cetenilor lor principiile pe care se ntemeiaz liberul
arbitru, prin pseudovalorile pe care se bazeaz sistemul politic n vigoare.
Ideologiile puse la moda de doctrinarii Revoluiei franceze nu sunt altceva dect
nite crezuri politice adic tot nite religii. Primul campion al statului pretins
laic au fost Statele Unite, nu Frana, cum cred unii. La Washington, laici-tatea
a fost modul masoneriei de a-i impune propriul crez ca religie de stat, n vreme
ce la Paris ea a servit la distrugerea autoritii Bisericii, legata de stat i
naiune prin nsui actul de natere al Franei: cretinarea lui Clovis i a
cuceritorilor franci (deci germani) ai Galiei, la 496 A. D.
Credei ca masoneria este i ea o religie?
Cnd propui un crez ntemeiat pe nite dogme (adevruri
jndiscutabile), cnd pui un mare arhitect n locul lui Dumnezeu, nseamn ca
faci din masonerie o religie. Numai ca adoptarea religiei 'jelor presupune
abandonarea contiinei personale, n vreme ce re'igia cretin se ntemeiaz,
dimpotriv, pe desvrirea acesteia. Caracterul secret al masoneriei i
pretinsul ei esoterism care, dup trei secole de existenta, au dovedit ca n'au
alta menire dect sa ascund adevratele ei obiective ndrtul unor ritualuri i
taine i dau un caracter religios manifest.
Marele Orient nsa se declara de la bun nceput ateu
i ateismul activ este un crez, ca orice anticrez, deci tot o religie cum
sunt i ideologiile, care sunt nite religii politice. Daca Marele Orient, o deviaie
relativ recenta (1881) a masoneriei, practica un anticretinism agresiv, ateismul
sau este mult mai prudent fata de iudaism. Religia ortodoxa a participat la
formarea i pstrarea identitii romneti n toate provinciile istorice, deci i n
Transilvania. La un moment dat nsa, o parte din clerul ortodox romn din
Transilvania a decis sa se uneasc cu Roma, pe baza principiilor stabilite la
Conciliul de la Florenta-Ferara (1428-1432). Aceasta conversiune nu a fost

religioasa, ci politica, la fel ca i aceea a mpratului roman loan al Xlll-lea i a

Mitropolitului Visarion, care au acceptat acest compromis cu impostura
imperiala germana60 i cu biserica acestuia, numai pentru a salva ceea ce mai
rmsese din Imperiul Roman, Bizanul ca referin i simbol al civilizaiei
confruntate cu barbaria. Prin unire, romnii exclui social i politic din viaa
Principatului Transilvaniei de ctre cuceritori au urmrit recunoaterea lor de
ctre stat i obinerea unui statut paritar gratie sprijinului Bisericii de la Roma.
La rndul lor, Papa i braul sau secular, Habsburgii, urmreau extinderea
propriei dominaii asupra romnilor i considerau trecerea acestora sub
autoritatea Romei ca o victorie asupra schisi-maticilor ortodoci. Daca
aceasta schimbare nu a avut efecte semnificative pe plan religios, pe cel socialpolitic Biserica Unita a constituit principalul factor de redeteptare naional a
romnilor din Transilvania i Banat, ntr'un prim timp si, ntr'un al doilea,
fermentul regenerrii care a dus la desvrirea idealului national, n 1918.
Trebuie subliniat ca acest lucru nu a fost dorit, nici urmrit de ea ca instituie
i nc mai putin de ierarhia ei de la Roma. Dar prin ea au avut acces la cultura
i la izvoarele crturreti ale obriei lor cei mai asuprii dintre romni,
ardelenii.
Nu numai de acolo, influenta Bisericii Unite a fost resimita i n
Moldova i Muntenia, sa ne gndim numai la operele crturarilor scolii
Ardelene.
Constituirea Bisericii Unite a permis, n fine, apariia unei paturi
intelectuale romaneti. Pn atunci, nu erau cu adevrat instruii dect fiii
boierilor. Multi dintre aceti crturari au emigrat n Moldova i Tara
Romneasca, unde au devenit profesorii copiilor de boieri nainte de a participa
la crearea primelor academii domneti i apoi a nvmntului public, nainte,
boierii i trimiteau odraslele pe la universitile i academiile din Italia,
Germania sau Polonia, ori le aduceau preceptori recomandai de curile
diverilor domnitori strini cu care erau n legtur. Prin aceasta influenta,
ardelenii (uniti i ortodoci) educai de Biserica Unita au jucat un rol esenial n
restaurarea Domniilor Pmntene, cu care a nceput renaterea noastr
naional. Crturarii ardeleni stabilii la lai i la Bucureti au fost fermentul
micrii de la 1848. Este drept ca ei au beneficiat i de modernizarea
Principatelor Romne de ctre administraia impusa de rui, sub Regulamentul
Organic, gratie creia au gsit situaii profesionale peste Carpai. Intelectualii
care i-au nsufleit pe moldoveni i pe munteni n luptele pe care le-au dus
pentru realizarea Romniei au fost ardeleni. Secretarul Domnitorului George
Bibescu, militant, ca i fratele sau, Domnitorul Barbu Stirbey, pentru unirea
Principatelor, a fost fagarasanul Ion Codru Dragusanu (fratele bunicii materne
a lui Ion Raiu); unul din preceptorii altui Barbu Stirbey semnatarul

armistiiului de la 12 Septembrie 1944 care a luptat pentru marea Unire din

1918, a fost scriitorul ardelean loan Slavici.
Dar cei de la Islaz, erau mai toi munteni, i toi aparineau
francmasoneriei, spre deosebire de ardeleni, crora biserica greco-catolica le-a
interzis categoric sa intre n masonerie, cu riscul excomunicrii
Pn la 1815 nu sunt deloc aa de sigur de riscul excomunicrii.
Francisc l i losif al ll-lea erau, ca multi alti monarhi din epoca aceea,
francmasoni. Cum au fost i Horea, incai sau Ion Budai-Deleanu. tim cu
certitudine acest lucru de cnd, destul de recent, istoricii au publicat listele cu
numele masonilor de diverse obediente din arhivele politiei imperiale, care-i
fcuse i ea o masonerie, spre a 'e infiltra pe celelalte. Paoptitii munteni, ca i
cei moldoveni, au fst iniiai n tainele masoneriei de ctre profesorii lor, mai
toi ieii d'n nvmntul greco-catolic! Romantismul revoluionar al secolului
XIX preluase ideea reformelor radicale de la iezuiii refugiai la curtea despoilor
luminai din secolul al XVIII-lea, iar intelectualii adic burghezii care au
adoptat ca profesie tiutul, care nu se confunda cu cunoaterea luptau sa ia
locul elitei formate din clasele culte: clerul i aristocraia. Ma ndoiesc ca
ardelenii nu se fceau masoni de teama bisericii ntr'o perioada n care
mpratul practica un anticlericalism vehement i despuia biserica oficiala de
privilegii i averi: credei ca spuneau la spovada daca frecventeaz sau nu lojele
organizaiei secrete din care fcea parte nsui suveranul?
Nu, nu erau, nici Avram lancu nu a fcut parte din masonerie.
Avram lancu a fost n primul rnd un naionalist i n al doilea un
revoluionar, adic un conspirator. Mi-e greu sa cred ca a scpat curentelor la
moda din vremea sa. n perioada romantica a ascensiunii ei, burhezia idealiza
obiectivele i metodele Revoluiei franceze. A adera la organizaii secrete i a
participa la conspiraii aveau pentru ea aceeai semnificaie pe care o avusese
n Evul Mediu, pentru nobilime, participarea la cruciade i primirea n ordinele
cavalereti. Apoi, sa nu uitam ca totalitarismul iacobin s'a bucurat de aceeai
atracie n rndurile crturarilor ca i derivatele sale din secolul XX, ncepnd
cu bolevismul i fascismul, care i-au fascinat pe intelectualI. i ca s'a
ntemeiat, ca i ele, pe ideologie, adic pe propaganda, din care intelectualii iau fcut repede domeniul rezervat, devenind sacerdoi! Lui a avea dreptate,
pn i mpotriva Adevrului! Biserica Unita a avut un rol determinant n
realizarea statului romn modern, un rol politic, nu religios. Prin intermediul
intelectualilor ardeleni care au ajuns n Moldova i Tara Romneasca, ea a
contribuit la emanciparea de sub dominaia turceasca i la unirea
Principatelor. Din punct de vedere doctrinar i ideologic, ardelenii grecocatolici i ortodoci au fost cei care au realizat unirea Principatelor, prin
profesorii care i-au crescut pe Koglniceanu, pe Brtieni, pe Goleti, pe Cuza,

etc., adic pe toi cei nsufleii de elanul revoluionar de la 1848, care, nu

trebuie sa uitam, a enunat principiul naionalitilor, prima manifestare a
dreptului de auto-determinare pe baze etnice. Germenul care a aprins scnteia
acestei micri i a dus la dobndirea independentei noastre naionale a fost
adus la noi de ardeleni, nainte de a veni de la Paris cu paoptitii. Acest lucru
a continuat i mai trziu, pot sa aduc mrturia familiei mele. Sora mai mare a
bunicii dup Mama, Eliza Brtianu (a murit cnd eu aveam aproape 19 ani),
mi-a spus ca, n afara de patriotismul insuflat frailor lor transcarpatici pn la
intrarea n rzboi, ardelenii au contribuit decisiv la continuarea luptei dup
dezastrul din 1916. Btui de nemi, lovii de mizerie, frig i foamete, de tifosul
exantematic care fcea ravagii, romnii retrai n Moldova au rezistat numai
gratie moralului lor fantastic61, care se datora mai ales refugiailor ardeleni
care triau n mijlocul lor. Sa nu uitam ca au jucat acest rol i la Chiinu,
unde l-au avut ca reprezentant pe Onisifor Ghibu.
Propagandistul de la fata locului, adic de la lai, al rezistentei
romaneti pn la capt nu era altul dect marele poet Octavian Goga, care
electriza toat suflarea romneasca, prin articolele i editorialele sale
incendiare
Aa este! Loan Slavici nsa, era un mare duman al ruilor i se ruga
n fiecare zi la Dumnezeu ca rzboiul s-l ctige Austria Era totui un mare
patriot. Credea ca victoria Puterilor Centrale asupra Rusiei va fi spre binele
Romniei.
La fel au crezut i Caro/, Petre Carp i Alexandru Marghiloman, dar i
multi alti patrioi romni
Multi credeau ca Romnia ar putea fi ncorporata, ca regat distinct, cu
Basarabia cu tot, ntr'o federaie monarhica condusa de Habsburgi. Asta era i
teoria lui Slavici,.,.,.
Nu stiu daca ar fi fost chiar rau
Eliza Brtianu i Bacalbaa spun de Carol l ca era convins a Dubla
Monarhie se va prbui singura n cel mult 20 de ani, ceea Ce fcea inutil
rzboiul pentru unirea cu Transilvania, dar ca era la fel ^e convins ca trebuia
sa profitam de moment pentru a recupera asarabia, pentru ca Rusia care,
spre deosebire de Austria, era o Putere n ascensiune rmnea un pericol
permanent pentru fiina PPorului i a statului nostru. Dar sa revenim la
subiectul nostru. Este nc|iscutabil ca pentru constituirea societii civile i a
unui stat modern, Biserica Unita a jucat un rol foarte important. Dar nu ca
biserica, nu ca factor religios, ca aport de credin, ci pe planul laic al educaiei
i al luptei politice. Ea a fost o coal de dezvoltare a contiinei politice a
romnilor. Biserica Ortodoxa este cofondatorul entitilor statale i al naiunii
romne. Ea reprezenta religia populaiei din zona aceea a Europei n momentul

cnd s'au constituit naiunile, sentimentul solidaritii comunitare

preschimbndu-se n contiina de sine, adic n contiin a unei identiti
proprii, distincte de a poparelor vecine. Stiu, mi vei raspunde ca pe atunci nu
era nc difereniata Biserica ntre catolici i ortodoci.
Teologii catolici spun ca nu se poate vorbi pn n 1054, pe teritoriul
actual al Romniei, de o biserica ortodoxa, ci de una catolica, pentru ca limba
liturgica era latina, abia mai trziu a fost introdusa medio-bulgara, aa zisa
slavona
Aici sta necinstea catolicilor. A amesteca personalitatea, identititatea
specifica a unei anume denominaiuni religioase cu limba liturgica,
confundndu-le n noiunea de rit, este o prima impostura intelectuala. O a
doua este amestecarea limbii liturgice cu limba de predica i evanghelizare, n
vreme ce prima este rezevata preoilor adic unor iniiai i servete la
svrirea unor taine (mistere), adic a unui rit, cea de a doua este destinata
poporului credincios, recte unor profani. Trebuie sa ilustrez cu exemple aceasta
afirmaie, n 1974, cnd a avut loc revoluia garoafelor din Portugalia, s'au
artat la televiziune filme cu provinciile indiene Goa i Diu, care fuseser
portugheze pn cnd India le-a ocupat mnu militari. Bisericile de acolo au
fost ntotdeauna romano-catolice de rit latin, nsa, desi svrit pe latinete,
liturghia era aproape identica n ce privete ritualul (forma) cu cea ortodoxa.
Pentru ca ritul romano-catolic european este rodul unei modernizri continue.
Biserica Siriaca, tot de obedienta catolica, pstreaz i ea ritul iniial (ortodox)
daca ne referim la svrirea liturghiei. Pn n secolul XVI, n bisericile
catolice, spaiul sacru al altarului, n care tainele trebuie svrite la adpost
de curiozitatea necuviincioasa a privirii profanilor, era separat de restul navei,
cum este la ortodoci, de jube, un perete cu o poarta la mijloc, care nlocuise
cu doua sute de ani mai devreme cancellus, gardul despritor de pn
atunci. Ritul romano-catolic actual este, cum am mai spus, rezultatul unor
modernizri succesive, de felul celor petrecute sub ochii notri, de la Conciliul
Vatican II ncoace, cel care a hotrt, printre altele, eliminarea limbii latine i
reducerea liturghiei la o simpla comemorare, aproape ca la protestani.
Este drept ca Biserica Romano-Catolic s-a modernizat i se
modernizeaz continuu, nici nu se poate altfel, trebuie sa fie n pas cu vremea,
n schimb Biserica Ortodoxa a rmas complet anchilozata
Nu stiu daca a rmas anchilozata. Lucrurile care aparin de religie
sunt de natura metafizica, ele nu au nevoie de modernizare pentru ca sunt
atemporale, scap curgerii vremii. Ceea ce trebuie sa evolueze n funcie de
exigentele vieii seculare este purtarea preoilor fata de laici.
Nu aceste lucruri trebuie modernizate, ci funcionarea bisericii nsi.
Biserica este a lui Dumnezeu pentru oameni, ca atare slujbele trebuie inute n

limba pe care o vorbesc. Daca nu se elimina latina, o limba moarta, nu era att
de puternica astzi Biserica Romano-Catolic.
Riturile sunt reprezentri simbolice ale tainelor, ele nu se pot explicita
fara a li se pierde nelesul. De aceea ele nu se pot modifica spre a fi aduse la
nelegerea celor care, ne fiind pregtii prin educaie, nu pot pricepe
semnificaia ritualului, adic a seriei de proceduri din care sunt fcute
slujbele religioase! Modernizarea este i profanare, adic pogormnt. Gndiiv la ceea ce nseamn reprezentarea lui lisus Hristos sub trsturile lui Apollo
i a Maicii Domnului n chip de Venus, chiar daca pe plan strict artistic este o
mare reuit! Apoi, mi permit sa va fac sa observai ca sub Papa Pius al Xll-lea,
cnd limba liturgica era pretutindeni latina, Biserica Catolica era mai unita,
mai populara i mai puternica dect este de cnd s'a babilonizat prin explozia
lingvistica i a fcut sa dispar deosebirea dintre liturghia catolica i un
serviciu religios protestant. Accept rostul modernizrii n rolul Bisericii ca factor
de civilizaie i de cultura, pentru ca ea trebuie s-i nsoeasc pe oameni n tot
ceea ce tec ei. De aceea Biserica Ortodoxa greete atunci cnd refuza sa Se
coboare n veac, pentru c-l las pe om singur i dezorientat. De a'tfel acest
refuz este ipocrit: preoii notri de mir profita ct pot de avantajele i placerile
modernizrii! Pe acest plan recunosc superioritatea Bisericii romano-catolice,
dar nu am nc o explicaie pe de-a'ntregul mulumitoare. Pentru a fi mai pe
nelesul tuturor, nu-mi dau bine seama de ce grecii n'au mai dat lumii nimic
de la Pericle ncoace, n vreme ce italienii, care n'au fost mai ferii dect ei de
rzboaie distrugtoare i de dominaii barbare, nu i-au ntrerupt niciodat
activitatea creatoare, continund sa fie un model pentru ntreaga lume
civilizata. Or, i asimilez pe unii cu Biserica de Rsrit i pe ceilali cu cea de
Apus. Daca Muntele Athos ar fi fost un centru de cultura i de civilizaie
comparabil cu Roma, nespus mai mari ar fi fost strlucirea, prestigiul i
influenta ortodoxiei n lume!
Dar se poate numi naional o biserica, care a avut ca limba liturgica
limba unui ocupant strain, bulgara, ma refer la Biserica Ortodoxa Romna?
tiau romnii bulgara medie?
n primul rnd, slavona nu era limba ocupantului bulgar, care a
aprut pe meleagurile noastre trei secole dup cretinarea slavilor de sud i de
vest, de ctre misionarii bizantini Chirii i Metodiu. n al doilea, slavona nu se
confunda cu bulgara medie, n fine, locuitorii Sfntului Imperiu german sau
ai Regatului Sfntului Stefan nu tiau nici ei latina, care era limba lor liturgica
i de curte!
Dar nu au fost slavii un popor migrator, nvlitor? N-au fost bulgarii o
populaie nvlitoare, venita din Asia Centrala?

 Ba da, exact ca i germanii sau ungurii. Dar asta este o alta chestiune.
Problema este ca n aceea parte a Europei, locuita i de romni, slavona a fost
multa vreme limba oficiala de curte i de cancelarie aa cum n Apus era
limba latina. Iar limba liturgica a fost, n Evul Mediu, limba oficiala a statelor.
Totui este absurd! Romnii vorbeau o limba provenind din latina
vulgara, iar Biserica Ortodoxa le-a impus o limba pe care nu o nelegeau deloc,
medio-bulgara
Dar nu este deloc absurd. Ce, sunt germanii un popor latin? Pn nu
de mult slujbele se fceau la ei n limba latina. Latina de biserica nu este o
limba culta, ci un jargon popesc, o fabricaie de tip esperanto a clerului de
etnie germana care a dominat episcopia de la poma vreme de apte secole62, de
la rsturnarea Imperiului de Apus pn la emanciparea efectiva a Italiei (si a
Papalitii) de sub stpnirea germana, la prbuirea dinastiei de
Hohenstaufen.
De ce trebuie sa complicam lucrurile, mai bine ar fi sa le simplificam.
Nu neleg de ce s'a abandonat limba liturgica latina pentru limba mediobulgara
Limba latina nu a fost niciodat limba liturgica la romni! Asta este o
invenie tardiva a propaganditilor catolici.
Da? Dar atunci ce limba liturgica s'a folosit nainte de stabilirea
bulgarilor n Peninsula Balcanica?
Nu tim exact ce s'a petrecut pe vremea cretinismului folcloric, cum
ndrznesc sa numesc practica cultului de la nceputurile evanghelizrii
meleagurilor noastre, de ctre Sfntul Apostol Andrei, pn la
instituionalizarea lui, tocmai pentru ca nu avem indicii auto-rizndu-ne sa
spunem c'a fost clandestin, cum era la sud de Dunre, unde adepii lui erau
prigonii de autoritile romane. Apostolii care au cretinat Europa romana nu
tiau latinete, greaca fiind limba folosita de ei i n Italia*. Textele sacre, Sfnta
Scriptura i Liturghia, n'au fost traduse din limba greaca n cea latina dect la
sfritul secolului IV, sub Constantiu, unul din fiii lui Constantin cel Mare. Or,
pe vremea aceea, romnii erau deja cretini, acest lucru fiind dovedit de
anumii termeni specifici, ca Dumnezeu sau Biserica. Ceea ce tim n mod
documentat privete liturghia oficiala, adic a unei biserici cu organizare i
ierarhie recunoscuta. Astfel, la noi, prima limba liturgica oficiala a fost cea
gotica (situata ntre germana primitiva i slava Primitiva, fata de trunchiul
lingvistic comun) deoarece primul stat prestin de pe teritoriul Romniei a fost
regatul goilor, care a dinuit ntre retragerea legiunilor romane i ultima
nvlire a hunilor. Ulfila -care era contemporanul lui Constantin cel Mare i al
fiului acestuia, Constantiu a tradus biblia i textele liturgice din limba greaca,
nu ^ latina, pe teritoriul actualei Romnii, n momentul ridicrii Cresti-

^lsmului la rangul de religie de stat, limba liturgica a ntregii Biserici. 'n

Imperiul Roman era greaca, nu latina. Predicile se fceau, desigur, n 'mba
localnicilor, n urechile crora trebuiau sa intre. Pn la Chirii i Metodiu, care
au introdus slavona bulgarii, care au venit n Balcani cteva secole mai trziu,
nu au nimic de a face cu asta -liturghia s'a fcut probabil n grecete deoarece
limba oficiala (de administraie) a Imperiului nu a fost niciodat latina n zona
preluata de la motenitorii lui Alexandru cel Mare, adic la est de Italia; la fel n
Europa ct i n Asia i Egipt, n tot cazul, pe plan ierarhic, bisericile din
Balcani nu intrau n jurisdicia episcopului de la Roma. Dar, hai sa ajungem la
un compromis: aceleai aberaii lingvistice le-au svrit ambele biserici, att
cea ortodoxa, ct i cea catolica. Biserica Catolica, impunnd limba latina unor
popoare germanice i slave, iar cea Ortodoxa, limba slava veche unor latini,
romnii. Asta este Ct privete obedienta, autoritatea Patriarhului de la Roma
-care s'a numit papa mult mai trziu ea nu s'a extins la rsrit de Italia dect
dup ce el a devenit n mod oficial cpetenia religioasa a popoarelor germanice,
sub Carol cel mare. Polonia, Boemia (Cehia) i Ungaria cretinate de Bizantau
trecut sub ascultarea patriarhului de la Roma numai dup ce, nfrnte i
supuse de mpratul german Otto al lll-lea, au fost obligate sa rup relaiile cu
cel de la Constantinopol. nainte de a fi rebotezat Stefan, regele ntemeietor al
Ungariei purta un nume slav, Vajk maghiarizarea lui Voicu (rzboinicul) i
asculta slujba n limba slavona.
Sa lsm disputa lingvistica la o parte rmn categoric la poziia mea
i sa vedem ce a fcut concret Biserica Ortodoxa pentru poporul romn?
Contrar celei Catolice, a sprijint constant statul romnesc, ca sa nu i
se alieneze identitatea prin adoptarea religiei ocupanilor strini. Pn la Pacea
de la Adrianopole popa i boierul au fost stlpii societii rurale pe care s'a
ntemeiat civilizaia romneasca i aprarea fiinei romneti, mereu
ameninate de stpnitorii strini i de nvlitorii barbari. Biserica a inut
spitalele, colile, orfelinatele i azilurile de saraci pn cnd Alexandru loan
Cuza i-a confiscat averile, tocmai pentru a o lipsi de legturi concrete cu
poporul i de influenta asupra societii.
A.l. Cuza a declarat nsa altceva, ca a confiscat aceste averi, pentru ca
a trebuit sa se termine cu imixtiunea unui stat strain> Grecia, n treburile
interne ale Romniei
Asta este o scuza, dar nu un adevr! Biserica Ortodoxa din Romnia
nu era obedienta fata de Grecia. Mai mult dect att, Biserica greceasca nu
putea trai fara veniturile domeniilor din Romnia care erau nchinate
mnstirilor aflate sub administraia Patriarhiei de la Constantinopol. Cu alte
cuvinte, Tara Romneasca i Moldova au inut, de la cderea Bizanului pn la
Cuza-Voda, cu banii lor, pe cpetenia Bisericii Ecumenice care tria n Fanar,

mnstirile de la Sfntul Munte i de pe Muntele Sinai (Rusia nu a contribuit

financiar la ntreinerea lor dect dup tarul Pavel I). l neleg i pe Domnitorul
Cuza, pe care l deranja o hemoragie financiara att de importanta (o septime
din venitul agricol al tarii!). Din ziua cnd Cuza a confiscat averile mnstireti,
Muntele Athos s'a prousit, ca strlucire, probabil pentru totdeauna
Daniel Barbu susine nsa ca n tara Romneasca, n secolele XIII-XIV
domnitorii erau romano-catolici (teza contestata nsa de Pavel Chihaia). Ce s'ar
fi ntmplat daca, totui, catolicismul s'ar fi impus n tara Romneasca i
Moldova? Ce s'ar fi ntmplat daca Doamna Clara ar fi reuit n planurile ei de
catolicizare a tarii Romneti?
Muntenii ar fi devenit unguri i moldovenii polonezi. Aducei-v aminte
de felul n care Biserica catolica a susinut ncercrile de vasalizare a
Principatelor Romne sub Vlaicu-voda i Alexandru cel Bun. Sau ar fi cunoscut
i unii i ceilali soarta romnilor din Transilvania, ceea ce ar fi nsemnat
nerealizarea Romniei ca stat, aceasta avnd ca origine entitile statale cu
identitate romneasca. Istoria nu se face cu ce s'ar fi ntmplat daca
Noi nu facem acum un volum de istorie pe care s-l predam Academiei.
Purtam o discuie speculativa. Ce s'ar fi ntmplat daca Principatele Romne
deveneau catolice?
Faptul ca au devenit catolici i-ampiedicat oare pe croai sa fie
dominai de turci?
Croaii au fost putin dominai de turci, n istoria lor turcii nu a^ jucat
mai nici un rol
Ungurii au fost vreme de aproape doua secole (1526-1699) un paalc
turcesc si, drept urmare, adui la un nivel la fel de sczut ca al bulgarilor i al
srbilor. Daca n'au rmas la acest nivel este c'au fost ajutai sa se ridice de
administraia germana i austriaca, nu de catolicism, ei fiind catolici i sub
turci. Croaii au fost i mai multa vreme sub turci, pe mna crora au intrat
mult nainte de Mohacs i de care au scpat dup unguri. Iar Heregovina
care este catolica este i astzi mai turcizata dect a fost vreodat Bulgaria!
Da, dar Austria era un stat suta la suta catolic. Sa revenim la Biserica
Ortodoxa Romna, sa ne referim i la cea d>n Ardeal (renfiinata prin secolul
XVIII, exclusiv prin misionarismul episcopatului srb de la Karlowitz), care n
1916, a protestat vehement contra cotropirii scumpei Patrii, Ungaria, de ctre
invadatorii romni Protestul a fost semnat de trei episcop! Ortodoci, cel al
Oradiei Mari, al Aradului i al Caransebesului, ultimul nimeni altul, dect
Miron Cristea. Devenit ulterior primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne
reunite i autocefale
Atunci Biserica Ortodoxa Romna din Transilvania a iuot supusa unor
persecuii absolut comparabile cu cele suferite dup 1948 de cea Unita. Ea nu

a putut fi nsa desfiinat, funcionnd cu episcopi clandestini, trnosii de

mitropolit! Celor doua Principate trans-carpatice i acetia, la rndul lor, au
continuat sa hirotoniseasc preoi. Deci, ea nu putea fi, cum spunei,
renfiinata. Pentru a combate elementul romnesc, tocmai pentru ca era
majoritar, autoritile politice care au redat un statut oficial acestei religii
tolerate, au pus bisericile romaneti din Ardeal sub tutela Bisericii Srbe. Nu
tiam ca au fost i episcopi ortodoci care au condamnat atacul romn de la 15
August 1916. Colaboraionismul celor uniti, dup trecerea Transilvaniei sub
administraie maghiara, este descris n memoriile lui Alexandru Vaida-Voievod,
care da numele celor care fceau turul satelor pentru a-i mbia pe romni sa nu
voteze candidaii Partidului National, ca statul maghiar sa nu reduc stipendiile
acordate Bisericii de la Blaj!
Da? Nu exista nici un gram de adevr n afirmaia respectiva, n 1916,
cnd armatele romne au intrat n Ardeal, episcopii uniti au tcut, pe cnd cei
ortodoci au protestat vehement, cernd ca romnii din Ardeal sa lupte pn la
ultima pictur de snge, pentru respingerea invadatorilor
Trebuie sa spun ca Biserica nu nseamn numai ierarhia. Martiriul i
umilinele la care a fost supusa Biserica Unita, dup 1948, n-au nici o
justificare. Cum n'au avut nici expediiile din mijlocul secolului al XVIII-lea n
tara Fgraului, contra ortodocilor care refuzau sa se uneasc cu Roma.
Acolo, ura fata de catolicism a famas vie pn n ziua de astzi, stiu asta
deoarece am pftetenr acolo, undema duc n fiecare an.
Istoric, lucrurile stau putin altfel. Tara Fanatasului a aparinut n
repetate rnduri Domnitorilor tarii Romneti, care eian ortodoci.
Ducatul Fgraului nu a aparinut Domnitorilor tarii Romneti n
repetate rnduri, ci permanent, pn la Constantin Brncoveanu inclusiv. Iar
Biserica Ortodoxa nu are pcate mai mari dect cea Catolica! Categoric.
Indignarea pe care o suscita comportamentul ierarhilor ei se datorete faptului
ca frdelegile lor sunt contemporane. La catolici, confuzia dintre prerogativele
spirituale ale episcopului Romei i cele temporale ale pontificelui, doua funcii
exercitate de aceeai persoana, setea de putere a papilor, voina lor de a fi
suzeranii regilor i a mprailor, luptele dintre papii care se excomunicau
reciproc, Inchiziia, rasboaiele religioase i toate frdelegile care au generat
ereziile protestante care macin cretinismul occidental
Ce are Biserica Greco-catolica Romna cu Inchiziia? A funcionat
Inchiziia n Transilvania dup 1700?
A fost expediia antiortodoxa a generalului Buccow cautio-nata, daca
nu comanditata, de Primatul Unit romn altceva dect o [manifestare tardiva a
Inchiziiei care, ceva mai devreme, i trecea Prin foc i sabie pe ucrainienii
care respingeau uniatismul polonez? Cnd ma refer la rspunderi majore

vorbesc de Biserica Romano-Catolic, nu de cea Unita, care nu este dect un

instrument al ei. Astzi Biserica Unita trebuie sa aleag ntre ortodoxie i
catolicism! Ca *ti hibrizii, ea este sterila: nu-i poate asigura singura
continuitatea.
Cum adic?! Sa prseasc Roma?
Nu este vorba de asta! Ci de faptul ca trebuie sa aleag, ntre
apartenenta la poporul romn i internaionalismul papal.
Pentru ca noi vorbim acum despre biserica naional i o biserica
universala care este prin definiie nenaional. O biserica relativ recenta, cum
este cea unita, nu poate sa fie naional daca opteaz pentru o obedienta de tip
mondialist, international.
Dar chiar dumneavoastr ati susinut anterior, ca i Biserica Unita
este o biserica naional. Daca susinei teza contrarie, nseamn ca uti nei
tezele lui Ion Iliescu, dup 1990 Biserica Greco-Catolica aparine desigur de
o biserica universala, cea catolica, dar este o fiica mai mica a ei, mult mai mica,
avnd propriile reguli de funcionare. Dar pe de alta parte, ce a fost papalitatea,
nu a fost totui, cu toate greelile fcute, un avocat a! Poporului romn? Nu
este actualul papa, loan Paul al/-/ea un mare admirator i prieten al poporului
romn? Biserica greco-catolica romna este obedienta papei, dar ea nu are
vocaii universaliste, ea apar n prunul rnd interesele poporului romn, aa
cum le-a aparat timp de trei secole. Acum nsa i posibilitile ei sunt mai mici,
deposedata de comuniti i de Biserica Ortodoxa n 1948 de toate bunurile ei,
de toate bisericile, a ajuns o biserica relativ sraca. Dar nu banii sunt problema
Bisericii Unite ci, mai dureros, faptul ca peste doua milioane de greco-catolici se
afla n administrarea bisericii ortodoxe
Dar de unde ati luat aceste cifre? Biserica Unita nu a avut niciodat
mai mult de un milion doua sute de mii de credincioi n Transilvania!
Spunei mai bine trei milioane. Dar nu are rost sa ne certam asupra
cifrelor, caci nu cifrele sunt importante.
Ba da, cifrele sunt importante daca vrei sa discutam serioS. i
statistici avem, slava Domnului, destule dup 1848!
Da? Dar atunci sa discutam i ci ortodoci sunt n Romnia. Sunt
un milion? Caci restul par mai degrab atei
Dar ei sunt botezai ortodox, se considera ortodoci i mplu bisericile
Dumineca mai mult dect cretinii apuseni. Ca atare u pot fi considerai atei.
Ca sa nu mai vorbim de numrul de biserici are, cu toat srcia lucie de
astzi, se cldesc din iniiativ i banii credincioilor! Din pcate, caci sunt una
mai urta dect alta!
Daca la atta se rezuma cretinismul, atunci nu mai am ce sa mai zic.
A fi cretin ortodox nu nseamn doar sa fii botezat i autodeclarat ortodox. Mai

nseamn i multe alte lucruri, pe care nu prea le vad la cei care se considera
crestin-ortodocsi n Romnia. Din pcate Pe de alta parte, recensmntul
populaiei din 1990 a fost falsificat grosolan de Securitate i FSN, s'a urmrit
gonflarea numrului de ortodoci, n detrimentul altor culte, n detrimentul
catolicilor n primul rnd. De ce s'a fcut acest lucru, care au fost motivaiile,
nu ma ntrebai, ca nu stiu, nu le-am putut descoperi. De bnuit, le bnuiesc
nsa.
Poate ca n Transilvania, acum, lumea nu mai vrea sa revin la grecocatolicism? ranii, oamenii simpli n general, spun: De ce sa trec la alta
biserica, la alt preot, cnd slujba este aceeai?
Discuia noastr aluneca pe o panta care ar putea induce n eroare pe
cititor. Eu nu atac absolut deloc Biserica Ortodoxa, orice catolic cinstit, cu Papa
n frunte, regreta sincer starea jalnica n care se afla aceasta biserica n
Romnia.
Papa a fcut cea mai mare prostie ca s'a dus n Romnia, n Mai 1999!
De ce a fcut o prostie? Dimpotriv, a fcut un lucru extror-dinar.
Ba da, a fcut o prostie. Mai nti s'a lsat umilit de Teoctist, adic de
bolevici, care i-au restrns libertatea de a circula. Piactic, i-au interzis sa
prseasc Bucuretiul, tocmai pentru a nu s (c) duce acolo unde triete
populaia catolica. Pe urma, i mai grav, v'zita lui este o cauiune data lui
Teoctist, care recpta astfel legi-rnitate i-i reface reputaia, terfelita de toate
porcriile la care s'a i se preteaz n continuare.
Nu, nu este adevrat. Papa nu i-a ales el partenerul de discuie, caci
nu el alege Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne. Dect consideraii de culise,
mai importanta mi s'a prut reconcilierea i dialogul sincer dintre cele doua
biserici. Nimeni nu poate uita atmosfera extraordinara din Bucuretiul acelor
zile de Mai ale anului trecut Sa revin nsa, nici un catolic cinstit nu dorete ca
Biserica Ortodoxa sa dispar.
Se mulumete cu anexarea ei!
Este o afirmaie fara nici un fundament. Ar dori sa dispar aceasta
biserica un om ca monseniorul Surdu?
Nu, el nu. El chiar deplnge catolicizarea Bisericii Greco-Catolice
Dar este un lucru firesc
Da, i eu cred ca este un lucru firesc. Astfel mcar apele se vor limpezi.
Fiindc am vorbit de printele Surdu, el mi-a spus acum cteva zile:
Domnule Valenas, eu mi pun sperana n clerul ortodox tnr, dumneata ce
prere ai? l-am spus ca nu am mari sperane n clerul ortodox tnr, care este
i el corupt (desigur nu vorbesc despre toi), dar corupia pentru un viitor preot
ortodox ncepe odat cu intrarea la un institut teologic, unde trebuie s-i
cumpere admiterea. Nu eu spun asta, a recunoscut-o chiar Sfntul Sinod al

BOR, referitor la situaia scandaloasa de la Institutul Teologic Ortodox din

Bucureti, scandal nsa ruinos muamalizat. In fond, doua instituii ale
statului au rmas imobile, nu au fost supuse la nici o epurare: Securitatea i
Biserica Ortodoxa Romna.
Aa este! De vina este clerul, nu Biserica, n sensul de adunare a
credincioilor.
Monseniorul Surdu mi-a mai spus: Preedintele Constantinescu a
minit cnd spunea ca el nu-l poate schimba pe Teoctist fiindc chestiunea ar fi
exclusiv de resortul Sfntului Sinod; el nu trebuia schimbat, ci doar judecat
pentru ce a fcut pe 22 decembrie 1989, ca i nainte de aceasta data!. Nu s-a
fcut nimic, i jar cu absolut aceeai ierarhie de pe vremea lui Ceauescu (minus
i cei care au rposat ntru venic odihna) nu se poate atepta la o morala a
Bisericii Ortodoxe Romne
Avei dreptate! Chiar i mitropolitul Nicolae Corneanu al l Banatului
trebuia sa dea socoteala, spre pilda pentru faptul ca, pus de Securitate, a
ncercat sa ia cu asalt biserica romna din Paris. Pentru acest lucru
Mitropolitul n-a cerut iertare nici pn astzi, nici credincioasilor molestai de
securitii deghizai n clugri, nici cleruI lui vizat de aciunile de diversiune pe
care le-a condus, nici romnilor [de care i-a btut joc fcndu-se scula
Securitii!
El este totui singura figura luminoasa a Bisericii Ortodoxe!
Nici gnd, asta este o farsa securistica!
Eu rmn la prerea mea Apoi, mitropolitul Corneanu a tria s-i
recunoasc colaborarea cu fosta Securitate, pe |cnd alii au tcut mlc
i ce daca a recunoscut, n termeni generali, vagi i irespon-Isabili,
acest lucru? Este absolvit de pcat daca nu mrturisete [faptele de care se face
vinovat, nu arata cina pentru ele i nu cere [iertare personal celor crora le-a
fcut rau? Pentru fapte de o aseme-jnea gravitate, orice om public i cu att
mai mult o nalta fata bi-Jsericeasca ar fi trebuit sa se retrag departe de
lume, pn i se [curata, prin lacrimi de cin, obrazul de ruine. Pentru
preotul iNicolae Corneanu nu exista alta soluie daca era sincer dect sa
[plece imediat la mnstire!
Sa revenim la conceptul de biserica naional., d-le Ion Varlam, suntei
profund ataat de lupta mpotriva comunismului. Nu a fost atunci o biserica a
poporului romn, Biserica Unita, care a refuzat sa se plece n fata comunismu~ njcj un episcop nu a defectat, toi au preferat sa devina martiriconditiile n
care Biserica Ortodoxa a ales ruinosul drum al colab-rationismului cu
ocupanii sovietici, cu Securitatea, cu comunismul?
Eu salut acest martiriu i ma plec n fata acestor episcopi, n primul
rnd a cardinalului luliu Hossu. Pentru a rmne credibil nsa, domnule

Valenas, avei interes sa va nuanai afirmaiile. Nu chiar toi episcopii catolici

au refuzat colaboraionismul, iar preoii uniti, n marea lor majoritate, au trecut
la ortodoxie!
Nu chiar! Iar unde au trecut, n unele cazuri, au trecut cu autorizaia
secreta a conducerii din clandestinitate a Bisericii Unite. S-a considerat ca este
mai bine ca acelai preot unit sa pstoreasca aceeai parohie, trecuta n mod
abuziv la ortodoxism. Este simplu Jnsa nalta ierarhie unita a dat, integral,
fara nici o excepie, un exemplu nepieritor. Toi episcopii uniti au preferat sa
mearg la pucrie, nu a defectat nimeni!
Daca n chestiunea exemplului avei dreptate, mai intere-sati-v cu
privire la excepii: vei avea surprize! Episopul Astileanu, de exemplu, a trecut
la Ortodoxie ca sa scape de nchisoare i a fost remunerat n consecin,
dndu-i-se o dioceza! Relativ la autorizaia secreta a conducerii din
clandestinitate, doua mici comentarii. Iertai-m, dar este o formula care mi se
pare scoasa direct din arsenalul cel mai rsuflat al propagandei comuniste, care
o folosea pentru a-i justifica post factum colaborarea cu nazismul i a dovedi
ca partidul are ntotdeauna dreptate. Este drept ca acelai lucru urmrete i
doctrina infailibilitii papale. Dai-mi nsa voie sa cred ca duplicitatea
propavaduita de iezuii se ntemeia pe argumente mai subtile i mai serioase
dect ale marxitilor! Recunosc ca i d-l Liviu Petrina64 mi-a spus ceva care
merge n acelai sens, anume ca Episopul Hossu ar fi recomandat n toamna lui
1944 tuturor uniilor sa intre n PCR, pentru a-l infiltra. Dar aceasta
autorizaie secreta, daca ar fi adevrat, mi-ar aduce mie, nu dumneavoastr,
apa ia moara n chestiunea colaborrii Bisericii Unite cu comunismul! Eu am
stat la nchisoare cu preoi uniti, romano-catolici i ortodoci, care, trebuie sa
recunosc, erau mult mai putini dect ar fi trebuit sa fie n raport cu
reprezentanii celorlalte culte, innd cont de proporia credincioilor lor. Uniii
i romano-catolicii erau considerai de comuniti ca fiind reprezentanii unei
puteri strine, Vaticanul. Anecdota cu Stalin, care ntreab cte divizii are
Papa, avea ceva adevr n ea. Ca mare preot al bisericii marxiste, el tia foarte
bine ct de reala era puterea Papei! La nchisoare, unde toi preoii au fost
martirizai, pot sa spun ca cei civa care s'au purtat ca nite sfini au fost mai
de graba preoii ortodoci, pentru ca erau umili. Cel mai spectaculos s'au
purtat cei catolici, dar indiscutabila lor eleganta era ntovrita de afiarea
ostentativa a sentimentului lor de superioritate. Multi dintre cei cu ranguri se
credeau un fel de principi preocupai de onorurile care li se cuveneau, ceea ce-i
lipsea de sincera smerenie de care trebuie sa dea dovada orice fata
bisericeasca. Nu pentru ca era unchiul meu, caci familia mea l judeca destul
de aspru pentru prozelitismul sau catolic, ci pentru ca este prerea tuturor
celor care au stat cu el n celula, Monseniorul (arhimandritul) Vladimir Ghika

fcea excepie de la aceasta regula. Dar au fost nite oameni care s'au purtat
extror-dinar n nchisoare i meritau admiraia tuturor. Aici sunt obligat sa
adaug ceva: clericii romano-catolici, contrar celor uniti i ortodoci, aveau o
mare cultura tiau mai multe limbi, aveau cunostiinte temeinice n domenii
diferite (literatura, arta, istorie i tiin), umblaser prin lume. Diferena era
imensa ntre ei i ceilali. Era o placere sa ai n celula preoi romano-catolici,
aveai ce nva de la ei.
Spre surprinderea mea, att Iliescu, ct i Constantinescu s'au ferit,
ca dracu' de tmie, sa numeasc Biserica Ortodoxa Romna ca biserica de
stat, sau biserica naional. Acest lucru a fost evitat i n Constituia din
1991, fapt ce a nemulumit profund BOR. Care este motivaia guvernanilor
romni, pentru aceasta retrogradare a Bisericii Ortodoxe Romne?
Probabil ca organismul numit Consiliul Europei, unde acum
predomina stnga atee i anticretin, le-a dat de neles guvernanilor romni
ca asta ateapt de la ei. Cum autoritile romne fac exces de zel n
slugrnicie, s'a ajuns acolo unde ati spus. Este de fapt Ion Iliescu credincios?
Dar poate fi considerat romn un individ care-i datorete ieirea din anonimat,
nteaga cariera i revenirea pe scena politica, tocmai faptului ca este un agent
credincios al Moscovei, adic al altei biserici internaionaliste?
Este Emil Constantinescu credincios?
Nu stiu. nsa a-i face zeci de cruci nu nseamn ca eti i Credincios.
La comuniti totul se rezolva foarte simplu: aa cum sPuneau Triasc Stalin!,
acum spun Doamne ajuta! Biserica Ortodoxa Romna trebuie sa beneficieze
de un statut constituional, pentru ca, indiferent ca puterea laica o dorete sau
nu, puterea spirituala este o realitate: influenta ei asupra populaiei este cel
putin la fel de mare ca aceea a presei. Dar asta nu nseamn ca celelalte culte
trebuie persecutate, excluse sau situate pe un plan minor. Biserici de drept
public nu pot nsa fi dect cele organic legate de poporul i statul romn, cum
sunt cea Ortodoxa i cea Unita, care au luat parte la formarea contiinei
naionale i la ntemeierea statelor romneti, ntmpltor sunt autorul unui
studiu comparativ despre relaia dintre stat i biserica naional, aa cum
reiese din constituiile a 14 state europene democratice. Am dat spre consultare
parlamentarilor romni i reprezentanilor principalelor biserici un proiect de
lege cu valoare constituional privitor la organizarea relaiei dintre cele doua
puteri, n care, pentru a evita sintagma biserica naional (care ar putea leza
una din parti), am optat pentru formula ambele sunt biserici de drept public,
complectata de precizarea ca Biserica Ortodoxa Romna are ntietate asupra
celei Greco-catolice pentru ca este mai veche i pstorete un numr mai mare
de credincioi. Aceasta idee exista i n Constituia din 1923.

 Da, dar ce a fost valabil n 1923, nu mai este valabil n 2000, dup
ase decenii de colaboraionism continuu al BOR. Personal nsa nu voi putea fi
niciodat de acord cu o soluie constituional n care Bisericii Unite sa nu i se
recunoasc aceleai drepturi ca Bisericii Ortodoxe.
n Germania, Biserica Romano-catolic i cea Luterana (evanghelica)
sunt puse pe picior de egalitate, ambele fiind considerate biserici naionale. Dar
populaia lor este aproximativ egala n proporii. Celelate culte au dreptul de a fi
practicate, cu rezerve la diferite secte din cauza scandalurilor n care au fost
implicate (escrocherii i chiar crime). De aceea mi se pare intolerabila situaia
impusa Romniei, o mica tara care face obiectul unui neocolonialism religios,
fiind invadata de tot felul de secte exotice i de o serie de biserici
neoprotestante, care beneficiaz de o larga finanare exterioara. Acest pericol
trebuie stvilit energic, caci sectele nu urmresc altceva dect sa altereze
identitatea i personalitatea romnilor, i pe aceasta cale sa vasalizeze
Romnia. Sa revenim la preponderenta Bisericii Ortodoxe Romne. Democratic,
se poate recurge la un referendum. Dar aceasta proba a adevrului va slabi i
mai mult giserica Unita
Nu totul merge la romni pe baza de referendum. Cnd 80% din
populaie se declara ortodoxa, mi se pare absurd ca prin referendum sa se
decid cine are ntietatea, BOR sau Biserica Unita? Atunci putem organiza un
referendum i asupra retrocedrii caselor confiscate, iar chiriaii, mai numeroi
dect proprietarii, vor avea ei dreptate
Argumentul dumneavoastr este specios i comparaia total
nepotrivita. O biserica recenta, de creaie strin, care nu pstorete nici a
zecea parte din ci credincioi adera la BOR (nu la ierarhia acesteia), nu poate,
n mod serios, pretinde la o egalitate de tratament n raporturile cu statul,
orict de mari ar fi meritele ei din secolele XVIII-XIX i suferinele ei din ultimul
veac. Soluia este mpcarea preoilor ntre ei.
Nu se pot mpca atunci cnd observi o serie de atitudini dure la unii
de la care chiar nu te-ai atepta deloc. Printele Galeriu de pilda.
Tocmai pe Printele Galeriu l-ai gsit, care face jocul PDSR-ului
lund, n pricina cu Familia Regala, poziie n favoarea lui Paul Lambrino pe
care l-a i cununat numindu-l Paul de Romnia! Ce alte dovezi mai vrei, dle Valenas, despre identitatea comanditarilor Printelui Galeriu? Care, ca sa fim
obiectivi, este un om deosebit de talentat si, desigur, un prelat cu indiscutabila
autoritate naturala.
Este interesant ca n 1994 am stat de vorba la Munchen, cu printele
Galeriu, care mi-a spus, ca Se roag zi i noapte lui Isus, pentru unirea dintre
cele doua biserici surori, Catolica i Ortodoxa. Dar n aceasta unire, nu era
loc, pentru printele Galeriu, pentru Biserica Unita, fiind socotita doar o

disidenta trdtoare a BOR. ntrebat de d-na Cornea, ce se ntmpla cu

Biserica Unita, parinteJe Galeriu a replicat nervos: Ce Biserica Unita, nu
e*'s/a o astfel de biserica, exista numai biserica trdtoare de la 1? 00 i att!
Fara comentarii.
Asta este o pornire extremista, sunt de acord, nsa eu cred ca exista un
consens ntre Biserica Romano-catolic i cea Ortodoxa, privind reunificarea,
care va fi posibila dup dispariia Bisericii Unite. Cum va dispare? Fie revenind
de unde a plecat, la Biserica Ortodoxa, fie fiind absorbita de cea Romanocatolic.
Este o schema simplista de a vedea lucrurile.
Nu, nu este o schema simplista, cred ca exista deja un consens asupra
faptului ca nu va exista pace ntre cele doua biserici surori (catolica i ortodoxa)
atta vreme ct va exista Biserica Unita.
Ma ndoiesc ca va exista un papa care sa fie de acord cu dispariia
bisericii greco-catolice.
n dialogul cu ortodoxia, al crui scop este reunirea celor doua Biserici
Apostolice, romano-catolicii nu-i pot demonstra sinceritatea dect trecnd ei
nii la uniatism, ca un prim gest de apropiere, ori renunnd la instrumentul
de anexare a ortodoxiei prin captarea ierarhiei care este Biserica Greco-catolica.
La fel se pune de ctre catolici problema unirii cu reformaii i cu protestanii:
nu se poate produce dect prin revenirea lor la catolicism (este i condiia pusa
de ortodoci pentru dialogul cu ei). Referitor la reunificarea dintre bisericile
catolica i ortodoxa, problema reala nu este dogma, ci rivalitatea ntre popi.
Asta a mcinat de o mie de ani biserica! Chestiunile dogmatice sunt doar nite
pretexte justificatoare. Eu am citit, dintr'un interes istoric, nu dogmatic, drile
de seama ale ultimului conciliu catolic-ortodox, care s'a inut la Ferara i
Florena ntre 1428 si1432. Erau, i unii i alii, de o rea credin uluitoare, cu
ceva mai mult fa/r play din partea catolicilor care, fiind mai putin culi (un
contemporan, Cardinalul Bembo, scrie ca nici limba latina n'o cunoteau aa
de bine ca grecii) i totodat reprezentanii unui suveran laic Papa ca
pontifice nu atinseser nc rafinamentul duplicitar al prelailor ortodoci,
versai n disputele juridice din cauza nesfritelor conflicte cu mpraii
Romani de la Constantinopol.
In sondajele de opinie, poporul romn arata cea mai mare ncredere n
biserica, cu 1-2 procente mai mult dect n armata, pe ultimul loc fiind
parlamentul. Ce prere avei?
Derenta Bisericii Ortodoxe Romne. Democratic, se poate recurge la un
referendum. Dar aceasta proba a adevrului va slabi i mai mult Biserica
Unita.

 Nu totul merge la romni pe baza de referendum. Cnd 80% din

populaie se declara ortodoxa, mi se pare absurd ca prin referendum sa se
decid cine are ntietatea, BOR sau Biserica Unita? Atunci putem organiza un
referendum i asupra retrocedrii caselor confiscate, iar chiriaii, mai numeroi
dect proprietarii, vor avea ei dreptate.
Argumentul dumneavoastr este specios i comparaia total
nepotrivita. O biserica recenta, de creaie strin, care nu pstorete nici a
zecea parte din ci credincioi adera la BOR (nu la ierarhia acesteia), nu poate,
n mod serios, pretinde la o egalitate de tratament n raporturile cu statul,
orict de mari ar fi meritele ei din secolele XVIII-XIX i suferinele ei din ultimul
veac. Soluia este mpcarea preoilor ntre ei.
Nu se pot mpca atunci cnd observi o serie de atitudini dure la unii
de la care chiar nu te-ai atepta deloc. Printele Galeriu de pilda
Tocmai pe Printele Galeriu l-ai gsit, care face jocul PDSR-ului
lund, n pricina cu Familia Regala, poziie n favoarea lui Paul Lambrino pe
care l-a i cununat numindu-l Paul de Romnia! Ce alte dovezi mai vrei, dle Valenas, despre identitatea comanditarilor Printelui Galeriu? Care, ca sa fim
obiectivi, este un om deosebit de talentat si, desigur, un prelat cu indiscutabila
autoritate naturala
Este interesant ca n 1994 am stat de vorba la Munchen, u printele
Galeriu, care mi-a spus, ca Se roag zi i noapte lui/sus, pentru unirea dintre
cele doua biserici surori, Catolica i Ortodoxa. Dar n aceasta unire, nu era
loc, pentru printele Galeriu, pentru Biserica Unita, fiind socotita doar o
disidenta trdtoare a BOR ntrebat de d-na Cornea, ce se ntmpla cu
Biserica Unita, printele Galeriu a replicat nervos: Ce Biserica Unita, nu e*'sf
o astfel de biserica, exista numai biserica trdtoare de la 1? 00 i att! Fara
comentarii
Asta este o pornire extremista, sunt de acord. Insa eu cred ca exista
un consens ntre Biserica Romano-catolic i cea Ortodoxa, privind
reunificarea, care va fi posibila dup dispariia Bisericii Unite Cum va
dispare? Fie revenind de unde a plecat, la Biserica Ortodoxa, fie fiind absorbita
de cea Romano-catolic.
Este o schema simplista de a vedea lucrurile
Nu, nu este o schema simplista, cred ca exista deja un consens asupra
faptului ca nu va exista pace ntre cele doua biserici surori (catolica i ortodoxa)
atta vreme ct va exista Biserica Unita.
Ma ndoiesc ca va exista un papa care sa fie de acord cu dispariia
bisericii greco-catolice
n dialogul cu ortodoxia, al crui scop este reunirea celor doua Biserici
Apostolice, romano-catolicii nu-i pot demonstra sinceritatea dect trecnd ei

nii la uniatism, ca un prim gest de apropiere, ori renunnd la instrumentul

de anexare a ortodoxiei prin captarea ierarhiei care este Biserica Greco-catolica.
La fel se pune de ctre catolici problema unirii cu reformaii i cu protestanii:
nu se poate produce dect prin revenirea lor la catolicism (este i condiia pusa
de ortodoci pentru dialogul cu ei). Referitor la reunificarea dintre bisericile
catolica i ortodoxa, problema reala nu este dogma, ci rivalitatea ntre popi.
Asta a mcinat de o mie de ani biserica! Chestiunile dogmatice sunt doar nite
pretexte justificatoare. Eu am citit, dintr'un interes istoric, nu dogmatic, drile
de seama ale ultimului conciliu catolic-ortodox, care s'a inut la Ferara i
Florena ntre 1428 si1432. Erau, i unii i alii, de o rea credin uluitoare, cu
ceva mai mult fair play din partea catolicilor care, fiind mai putin culi (un
contemporan, Cardinalul Bembo, scrie ca nici limba latina n'o cunoteau aa
de bine ca grecii) i totodat reprezentanii unui suveran laic Papa ca
pontifice nu atinseser nc rafinamentul duplicitar al prelailor ortodoci,
versai n disputele juridice din cauza nesfritelor conflicte cu mpraii
Romani de la Constantinopol.
In sondajele de opinie, poporul romn arata cea mai mare ncredere n
biserica, cu 1-2 procente mai mult dect n armata, Pe ultimul loc fiind
parlamentul Ce prere avei?
Parca spuneai, adineauri, ca romnii nu sunt ortodoci! Ei au
ncredere, nu n ierarhia bisericii i a armatei, ci n instituiile respective.
Pentru poporul romn, care are nevoie sa se agate de j ceva care-i pare solid,
biserica i armata reprezint instituii secu-rizante. Ca, de fapt, percepia
aceasta este iluzorie, datorata infan-j tilizarii romnilor de ctre comunism,
asta-i altceva!
Cu toate acestea, bisericile sunt destul de goale Poate l contribuie la
acest fapt i moralitatea dubioasa a multor preoi, ca sa J nu mai vorbim de
nalta ierarhie a BOR
Desi va nelai n privina umplerii bisericilor, care sunt j pline n
fiecare Duminica, avei mare dreptate, din pcate, n privina ierarhiei i a
moralitii clerului de rnd. Iar lucrul acesta i se datorete lui Cuza n primul
rnd. Anticlericalismul liberal i conservator din Vechiul Regat de sorginte
apuseana, mai ales franceza, dar venit i pe cale unita-ardeieana vezi, spre
pilda, cazul notoriu lai foarte influentului Titu Maiorescu a fcut ca rareori
oamenii de calitate sa se ndrepte ctre preoie. Preoii fiind, ca i nvtorii, l
fruntaii satelor, aceste vocaii cu caracter de apostolat au rmas, din l lipsa
celor dedicai, pe seama arivitilor care le-au compromis. De la Cuza ncoace, n
afara de Patriarhul Nicodim, care era un teolog de

(reputaie internaional i de Mitropolitul Balan, un intelectual distins

dar fara caracter, biserica majoritara n'a dat nici un ierarh demn de j interes
pentru contemporani sau de cinste pentru posteritate.
Nicodim a fost de altfel lichidat (prin otrvire?) de.
Cine l-a vegheat la pat cnd era bolnav? Un tnr clugr I pe nume
Teoctist Arapasu! Se bnuiete deci ca cel care l-a otrvit la fost chiar actualul
Patriarh Aceasta n'ar fi dect prima implicare a Fetelor bisericeti n activiti
politico-politiste care au mers pn la [asasinate comanditate, comise cu
asentimentul Sfntului Sinod. [Mnstirea de la Smbta de Sus pare a fi fost
un loc de formare a (securitilor care trebuiau sa fie mascai n preoi, pentru a
fi trimii cu misiuni speciale n Occident. Ar fi fost i locul unde s'a pregtit
sau Realizat lichidarea fizica a unor oameni incomozi: Mitropolitul Nicolae al
Sibiului, Arhimandritul Cornila, adus de la Ierusalim cu sila n acest scop,
Arhimandritul Serafim Popescu, stareul de la Smbta, clugrita infirmiera
care a denunat viitorului Mitropolit Plmdeala pregtirea asassinarii lui
Mladin, etc Dovezi nu avem i martorii se tem sa vorbeasc. Poate ca probele
se afla n arhivele comanditarilor acestor crime, ale cror urmai le folosesc n
virtutea binecunoscutei metode a antajului cu dosarul.
Este trist ca Biserica Ortodoxa Romna defileaz cu aceeai nalta
ierarhie
Nu este trist, este scandalos i inadmisibil! Prima revelaie a falsitii
schimbrilor din Romnia a fost readucerea, n Aprilie 1990, de la mnstirea
Sinaia a Patriarhului retras acolo dup revoluie!
Acum vreo doi ani, episcopul Rmnicului i Buzului a declarat, ca va
veni vremea, cnd prin voina Celui de Sus. Nicolae Ceauescu va fi sanctificat
de Biserica Ortodoxa Romna.
Este o gluma bnuiesc. -;
Nu, nu este deloc o gluma. Un alt episcop ortodox.
A declarat, ca daca la el n episcopie va calca vreodat Regele Minai,
nici mcar cu un pahar de vin nu-l va servi Sa nu mai aducem aminte i de
stareul de la mnstirea Plumbuita, Simeon Tatu, deputat FSN-FDSN-PDSR,
care i sculpta bustul lui Ceauescu
nainte de 1990 fusese deputat n Marea Adunare Naional.
Ajungem la implicarea Bisericii Ortodoxe Romne n politica. Acest
lucru l-a cerut explicit, n 1999, Bartolomeu^, arhiepiscopul Vadului,
Feleacului i Clujului, care a dorit ca BOR sa ia parte activa la politica, inclusiv
sa spun credincioilor pe cine sa voteze, ce prere avei?
Bine a fcut, asta trebuie sa fac toate bisericile, asta este vocaia lor,
s-i ndrume pe credincioi!

 Statul laic vrea sa le interzic participarea la viaa cetii, talar asta

este misiunea lor. Catolicismul i sectele protestante (transatlantice reprezint
un pericol pentru BOR numai pentru ca iau [parte la viaa oamenilor
interesndu-se de nevoile lor pmnteti i jusurndu-le mizeriile trupeti, ceea
ce implica i sfaturi privitoare la [opiunile politice oferite credincioilor ca
alegtori. Daca BOR nu s'ar fmargini la botezuri, cununii, nmormntri,
parastase i sfetanii, dica la pregtirea vieii de apoi, ci s'ar implica iari n
viaa de toate zilele, angajndu-se temeinic n activiti de ordin caritativ,
social, Jucativ i cultural, nici catolicismul, nici sectele n'ar mai fi un pericol
jjpentru identitatea naional deoarece romnii nu s'ar mai ndeprta Je
ortodoxia, creia astzi nu-i pasa de necazurile i nevoile lor zil-Inice. Cnd la
noi au loc catastrofe naturale, organizaiile catolice i [protestante contribuie la
uurarea celor lovii prin ajutoare materiale; [patriarhul nu gsete altceva de
oferit sinistrailor dect rugciunile [preafericirii Sale! Foarte frumos, dar asta
nu le tine nici de foame, nici je frig! Apoi, nu poi disocia libertatea cultelor de
libertatea opiniei, adic de dreptul preoilor de a recomanda votarea cutrui
partid mai degrab dect a altuia. Nu poi interzice preoilor ceea ce le garan-|
tezi jurnalitilor!
Stiu ce vrei sa spunei, dar ce facem ca la alegerile din 990 i 1992
BOR a luat parte activa la campania lui Ion Iliescu i a FDSN-PDSR i
atunci?
Trebuie epurat clerul Bisericii Ortodoxe. Este ceva simplu,: u condiia
sa existe voina de a o face. Nu numai de cei politicalente compromii, dar i de
cei corupi: nicolaismul i simonia aa lumete biserica desfrul i corupia
care domnesc n popimea de zi, cu asentimentul sau ncurajarea ierarhiei,
constituie un adevrat: andal!
Dar cum? Sfntul Sinod este o adevrat caracatia,. Sfntul Sinod
spune ca este total independent de stat- ' *! Laic, nu trebuie s-i dea nici un fel
de socoteala
Dar episcopii din ce bani triesc? Cine-i finaneaz?
Sunt finanai de stat. '
Foarte bine, nseamn ca statul are tocmai din lipsa unei separri
clare i explicite a bisericii de stat posibilitatea sa intervin, impunnd
decapitarea ierarhiei ecleziastice. Toi cei care s'au compromis colabornd cu
Securitatea i cu regimul comunist, sa fie trimii la mnstire, i daca le
lipsete vocaia, s-i gseasc alta: sa deschid garaje sau prvlii, sa se fac,
precum alti securiti, bancheri sau oameni de afaceri. Eu cunosc de altfel un
preot ortodox, are acum vreo 40 de ani, care s'a fcut popa exclusiv pentru
procopseala. Nu a fost securist, nu a colaborat cu comunitii. Cariera acestui
popa de tara, care provine dintr-o familie de preoi ortodoci, este caracteristica.

A studiat la un institut teologic pe vremea lui Ceauescu, acum merge la

biserica cnd trebuie sa tina slujbe sau sa celebreze cstorii ori sa oficieze la
nmormntri, dar n rest vegheaz la alte preocupri. i-a deschis o statie de
benzina, n spatele ei i-a fcut un motel. Este un exemplu frumos i util
pentru satul lui, dar nu pe planul vocaional al preoiei. Popii mireni ar trebui
sa aibe un venit garantat, fixat n funcie de nevoile familiei lor, care sa le
asigure un nivel de viaa compatibil cu misiunea i demnitatea funciei lor, dar
ar trebui sa li se interzic orice activitate lucrativa. Aceasta constrngere ar
opera ca un factor de selecie i ar duce la o neta i rapida ameliorare a calitii
preoilor.
Da, eti un fel de funcionar al bisericii, ai o statie de benzina, ai viaa
de familie, ai un hotel, ai nite afaceri, iar n timpul liber mai tii nite slujbe.
Cam aa vine chestiunea asta. n 1996 a i candidat un astfel de popa rspopit
n alegerile prezideniale, Nutu Anghelina, care avea o fabrica de pine i alte
afaceri. Teoctist nu l-a caterisit pentru aceste fapte
Am sa ma refer acum la o problema grava, direct legata de
superioritatea clerului catolic (roman) fata de cel ortodox (romn). Criteriul de
selecie pe care l reprezint celibatul i renunarea la avere, pe care-l implica
preoirea la catolici. Asta i da putere Bisericii catolice, druirea ce rezulta din
aptitudinea de a renuna! Accesul la demnitate se face tocmai prin renunri
lucide, nu prin goana dup satisfacerea poftelor.
Este relativ, Papa admite cstoria la preoii catolici, dar numai la unii,
cei greco-catolici Pe de alta parte, actualul pap$> pentru a apra celibatul la
preoii romano-catolici, a spus, ca nu este obligatorie cariera de preot pentru
nimeni. Este un angajament benevol, admis fara nici o constrngere, de nici un
fel.
Trebuie spus ca obligaia celibatului i renunarea la avere au aprut
trziu n Biserica Romano-catolic, abia n secolul al XIII-lea. De altfel, ele au
fost adoptate ca masuri de redresare a clerului ntr'un moment n care acesta
trecea printr'o grava criza morala, cu scopul precis de a combate simonia i
nicolaismul, racilele care discrediteaz astzi clerul ortodox romn.
Preoii trebuie sub orice forma sa evite sa fie nite funcionari ai lui
Dumnezeu. Din pcate avem i astfel de preoi, n toate bisericile O
funcionrime celesta.
Preotul trebuie sa fie un asistent permanent al omului, nu numai n
nevoile sale strict spirituale i emoionale, ci i n toate nevoile i problemele
vieii sale de zi cu zi. Am avut, la Congresul PNCD din 1991, o discuie cu
Printele Galeriu i i-am spus ca, daca preoii ortodoci nu se implica n nici un
fel n activitatea sociala, ca-ritativa i educativa, sa nu se mire ca activismul
catolicilor i a sectelor le vor lua preoilor ortodoci toat clientela! Galeriu mi-

a rspuns ca Biserica Ortodoxa nu are nici o tradiie n acest domeniu. La

care eu i-am replicat ca regret, dar istoria l dezminte i i-am amintit de colile
i spitalele inute de Biserica Ortodoxa pn la secularizarea averilor
mnstireti.
Puteai s-i aducei aminte i de Oastea Domnului
Oastea Domnului nu degeaba a fost desfiinat i prigonita de
comuniti, i supra tocmai activismul sau cu implicaii sociale.
O biserica desprinsa de problemele vitale, care nu se implica n social,
nseamn ca nu ndeplinete lucrarea Domnului
Cam aa gndesc i eu!
Dar poate Biserica Ortodoxa sa fac munca sociala, cari-i educativa
cu aceasta ierarhie de pe timpul lui Ceauescu?
Evident ca nu. Tristul adevr este ca BOR, ca instituie, nu ca o
comunitate, nu poate sa fac nimic pentru a se salva daca nu se reformeaz
radical; i acest lucru este preconditionat de nlocuirea ntregii ierarhii i
epurarea clerului de rnd. Dar, aceasta condiie prealabila nu poate fi
ndeplinita daca nu se spune adevrul, tot adevrul, ncepnd cu cel mai
scandalos, i anume, acoperirea obligaiei de a colabora cu Securitatea prin
dezlegarea data preoilor de a comunica acesteia informaii culese cu prilejul
spovedaniei.
Cosne-sur-Loire, 23 februarie 2000
DESPRE MINORITILE NAIONALE
Va propun sa abordam acum aspecte legate de situaia tnoritatilor
naionale din Romnia.
n Romnia exista doua categorii de minoriti alogene: cele care
dispun de o patrie-mama, cum sunt ungurii, germanii i slavii si, de la
ultimul rzboi, evreii i iganii, care sunt un popor fara tara. Prin minoriti
alogene neleg populaii care nu sunt originare de pe aceste meleaguri, unde
au venit dup ncheierea proceselor de etnogeneza i de statogeneza. Unele
dintre ele sunt chiar rmiele unei dominaii strine, prezenta lor pe solul
romnesc corespunznd voinei unor puteri strine de a se nstpni pe un
teritoriu majoritar populat de romni sau de a le impune romnilor voina lor
politica. Romnii triesc de peste o mie de ani sub ameninarea nvlirilor
strine, de care rareori au fost cruai mai mult de douzeci i cinci de ani.
Pentru nelegerea relaiilor dintre romni i vecinii lor trebuie luate n seama
doua lucruri care, ca orice factor de natura genetica, i pun definitiv pecetea pe
evoluia popoarelor: statogeneza i etnogeneza. Statogeneza Romniei este de
sens contrar cu cea a statelor vecine; de asemenea etnogeneza. Romnii sunt o
naiune de bastinasi-rezistenti, nu una de navalitori-cotropitori. Prezenta lor n
spaiul geografic n care triesc este imemoriala. Contiina altertatii lor, care a

determinat constituirea lor din popor n naiune, se datorete n mod precis

nvlirilor barbare i cotropirii ariei geografice pe care triau pn atunci
numai ei. Acest lucru trebuie luat n consideraie deoarece 'storia marcheaz
indelebil contiina i mentalul popoarelor, geneza Catului i a naiunii lsnd o
amprenta definitiva asupra instituiilor i a gndirii politice. Toate acestea fac
parte din specificul national, condiionnd acele caracteristici pe care le adaug
trecerea timpului i experienta, care deosebete ntre ele colectivitile aa cum
personalitatea i deosebete pe indivizi. Cine vrea sa fac abstracie de ele, sau
se neal pe sine i face analize care-l duc la eec, sau ncearc s-i pcleasc
pe alii. Cei mai vechi slluitori pe aceste meleaguri, romnii, s'au constituit
n entiti statale nu n detrimentul altor popoare, nclcndu-le drepturile i
moia, ci tocmai spre a se mpotrivi cuceritorilor care veneau sa le ia pmntul,
s-i reduc la erbie i sa le distrug identitatea. Este suficient sa privim la
corelaia dintre frontierele etnice i politice ale Europei din ultimele doua sute
de ani pentru a constata n ce msur spaiul geografic ocupat de romni s'a
restrns. Sub proprii notri ochi, alctuirea etnica a Basarabiei, a Bucovinei i
a Transnistriei a fost modificata cu sila, prin deportarea btinailor i
colonizarea de alogeni rusofoni, cu scopul precis de a putea justifica ulterior
anexarea acestor provincii. Statisticile oficiale ale Republicii Populare Maghiare
pe anul 1968 stipuleaz, la capitolul minoriti naionale, prezenta unei
populaii romaneti de aproape 100.000 de suflete, fata de cele 250.000 din
primul recensmnt de dup Trianon i de cei sub 20.000 de romni ci ni se
spune ca ar mai trai astzi n Ungaria. Chiar i populaia din interiorul
actualelor granite a fost etnic modificata, prin crearea unei minoriti
imperiale ce altceva este oligarhia coloniala sovietica, formata din mandatarii
Moscovei, familiile lor i clientela lor?!
Care, indiferent de originea etnica a membrilor ei i de romnizarea
numelor acestora, este expresia locala a unei puteri strine cu care continua sa
fie solidara, mpotriva naiunii romne i a statului romn, ntemeiata pe o
experienta de veacuri, teama de dominaia strin dominaie care a
mpiedicat realizarea idealului nostru national: furirea statului unitar i de
manifestarea concreta a acestei temeri colonizarea cu alogeni este o
constanta a istoriei noastre. Aceasta teama este oglindita de altfel de
preocuprile legiuitorilor, care au introdus n textele cu valoare constituional
ale Principatelor Romne de pilda, aa-zisele Capitulai! Ale Porii Otomane
dispoziii care interzic slluirea pe teritoriul lor a celor de alt neam i de
alta lege (credina). Colonizarea la care am fost supui n ultimii 50 de ani
prelungita astzi de poziiile dominante pe care minoritatea imperiala le ocupa
nc n stat i n societate -ne ndreptete sa continuam a fi deosebit de
vigileni i de intransigeni fata de manifestrile particulariste sau centrifuge

ale populaiilor susceptibile de a face jocul unor hegemonii incompatibile cu

suveranitatea Romniei sau portivnice intereselor fundamentale ale romnilor,
dintre care cel dinti este pstrarea caracterului romnesc al statului. Statul
este expresia comunitii i nu viceversa: naiunea nu este determinata prin
acte admnistrative, adic alctuit de legtura materiala pe care o reprezint
atribuirea unei cetenii de ctre o birocraie care este, de fapt, un accident
teritorial. Naiunea este determinata de contiin naional, un factor de
esen spirituala ce are dimensiuni care transcend spaiul i timpul. Statul
trebuie sa fie expresia politica a contiinei acestei identiti distincte, altfel nu
are rost, este o simpla administraie teritoriala. Nu avem voie sa uitam jocul
practicat de Kremlin, care s'a folosit de minoriti pentru a sateliza Romnia,
asmuindu-le contra romnilor i asociindu-le ia ospul antropofag. Tot asa,
nu putem trece cu vederea faptul ca fraciunea de populaie care se arata cea
mai zeloasa interpreta a vulgate! Politically correct, pe care o prezint romnilor
drept suma valorilor democraiei occidentale, este ntocmai aceea care a
asigurat la nivelul cel mai nalt (ortodoxia gndirii oficiale) obedienta Romniei
fata de URSS. Establishment-uintelectual comunist, recte aripa luminata a
minoritii imperiale, este instrumentul prin care aceasta i perpetueaz dup
1989 hegemonia ideologica. Dup aceste consideraii de ordin teoretic, as trece
acum la chestiuni concrete. Cea mai numeroasa minoritate din Romnia este
astzi cea igneasca, a carei expansiune demografica este, daca nu exploziva,
cel putin n cretere net mai mare dect a celorlalte etnii care triesc n
Romnia.
Ritmul de cretere a populaiei igneti din Romnia poate fi
considerat exploziv, fara riscul de a grei
Populaia igneasca din Romnia vine, n termeni relativi (procentaj)
dup aceea din Ungaria, fosta Iugoslavie i ex-Cehoslovacia, i n termeni
absolui dup aceea din Ucraina, Rusia i fosta Iugoslavie. De altfel, pn nu
demult, Romnia a servit drept tara de azil iganilor din Rusia, discret i
constant mpini spre Vest de puterea sovietica. Un fel de a rezolva problema
unei etnii neanco-rate teritorial pe care ruii l-au mai folosit, populaia
evreiasca de la noi provenind, n marea ei majoritate, din Lituania i Polonia, de
unde a fost sistematic mpinsa ctre Sud i Vest n secolele XVIII-XIX, dup ce
tarii au pus mna pe aceste tari. iganii sunt o minoritate aparte i pentru ca
sunt singura fata de care romnii au anumite datorii istorice.
Personal, sunt de prere ca orice stat civilizat are obligaii egale fata de
toate minoritile naionale de pe teritoriul sau. Nu vad de ce Romnia, n
virtutea cror fapte istorice, ar avea o obligaie preferenial pentru minoritatea
igneasca, n raport cu alte minoriti naionale.

 n Romnia, romnii au fost multa vreme oprimai de minoritile

naionale, care au fost expresia dominaiei strine a momentului. Ca mandatari
ai unei puteri feudale sau coloniale, ori ca misii ai unui ocupant, ele au primit
sau i-au constituit situaii privilegiate gratie rolului de asupritori ai majoritii
romneti, rol pe care-l jucau n mod concret, la fata locului, n numele
mandantului lor. n Transilvania, maghiarii (cu secuii) i germanii au fost
asupritorii romnilor, pe care i-au lipsit, i de pmnt, i de drepturi: romnii
nu fceau parte din cele trei naiuni recunoscute; religia lor nu fcea parte din
cele patru religii acceptate. Cu alte cuvinte, romnii au fost supui nu numai la
oprimare (deposedare i exploatare), dar i la depersonalizare, prin negarea
identitii lor naionale. Evreii, la rndul lor, au aprut n Romnia ca un
exponent al imperialismelor german (austriac i prusac) i rusesc, care s'au
extins n secolul XIX pe seama celui otoman, sprijinit pn la Eterie pe
minoritatea greceasca (fanariota). Venind din Polonia, ei au fost mpini i
folosii de Viena, Berlin i Petersburg ca mandatari ai lor, n virtutea
principiului divide et impera. As cita aici pe filosoful evreu Manes Sperber, care
spunea ca n Europa de Est, principala cauza a antisemitismului este dorina
evreilor de a dobndi privilegii fcnd pe intermediarii celor puternici, adic ai
unei puteri strine sau ai unei clase dominante. n Romnia, rolurile de
arendai, de cmtari i de ageni ai unor forte rau intenionate fata de tara n
care triau (Puterile Centrale i bolevismul, n timpul primului Rzboi
Mondial), roluri pe care de multe ori au ales sa le joace, n'au contribuit s-i
fac simpatici, aa cum nu-i fcuser nici pe greci naintea lor. Daca au
participat n mod considerabil la dezvoltarea capitalismului la noi n tara, acest
lucru s'a petrecut n dauna civilizaiei i ocnd omenia unei populaii
predominant rurale i profund credincioase; reeta rapidei reuite a evreilor
fiind, dup nsi mrturia agenilor lui Cremieux (seful Alianei Israelite
Universale) ruinarea proprietarilor (deopotriv boieri i rani) prin credite
ipotecare cu dobnzi de 30-40% pe luna, precum i exploatarea cu o brutalitate
nc nentlnita la noi (inspirata de cea din Rusia) a minii de lucru, n schimb,
iganii au fost o minoritate pe care noi romnii am oprimat-o. Desi i-am tratat
cu infinit mai multa omenie dect au fcut-o americanii cu negrii lor pn n
1865, i-am inut i noi robi i i-am vndut.
Eliberarea din robie a iganilor este opera domnitorului A.l. Cuza
Asta face parte din legenda pe care stnga i-a fabricat-o lui Cuza. El a
generalizat dezrobirea, impunnd-o tuturor particularilor. Dar ea fusese fcut
mai nainte, de ctre Domnitorii Barbu stirbey i Grigore Ghika, pentru moiile
statului i ale deintorilor de funcii publice. Majoritatea stpnilor i-au
eliberat pe igani din proprie iniiativ, deoarece n clasa conductoare din
Principate a existat, ntre 1830 i 1860, un interes real pentru reforma i

modernitate. Acestea fceau parte din dorina sincera de a se apropia de

Occident imitndu-l, idee ntru totul analoaga dorinei de integrare euroatlantica a romnilor de astzi (dar nu i a clasei conductoare de azi, care este
expresia minoritii imperiale, a oligarhiei coloniale sovietice).
iganii au rmas robi pn la 1864 pe domeniile mnstireti
Nu va contrazic, dar cred ca va nelai asupra datei: dezrobirea s'a
fcut mai devreme. Un lucru este cert: poporul romn are o obligaie morala
fata de minoritatea igneasca, cel putin din Punct de vedere educativ i social.
Dup eliberarea lor din robie, nu s (c) poate spune ca iganii au fost persecutai
n Romnia; dar nici n'au fst ajutai sa recupereze ntrzierea ce decurgea din
statutul pe care I-au avut pn la mijlocul secolului XIX. Astzi suntem obligai
s-i aMam, daca vrem sa nu ne facem din ei nite dumani. Pentru ca amenii
acetia s-au trezit, sunt susinui de tot felul de cercuri ^rine, dintre care
unele nu sunt tocmai dezinteresate i vor s-i 'seasca. Sa nu uitam ca iganii
sunt, ca i evreii nainte de ultimul rzboi mondial, o minoritate etnica fara tara
dar cu statut international: i gseti peste tot n Europa i s'ar putea ca
Romnia sa fie aleasa pentru a le crea o patrie, ceea ce avnd n vedere
dorina de a emigra a unei parti nsemnate a tineretului romn ar putea sa ne
duca la situaia de astzi a fostei Palestine, Am sa dau n acest sens drept
exemplu o ntmplare care ar fi putut sa aib urmri grave i care reprezint
un scenariu care se poate repeta n viitor, cu alti actori, n 1991 am citit ntr'un
ziar de limba engleza ca mpratul Iulian a fost nvitat n Pakistan, sub
motivul presupus de a semna un acord prin care i se puneau la dispoziie
profesori ca s-i nvee pe copiii igani din Romnia o limba igneasca
literarizata i i se ofereau bani ca sa construiasc scoli. Dar el nu se atepta
la condiia de care era legata acordarea acestui sprijin, i anume, mbriarea
religiei islamice, mpreuna cu toat etnia lui. Fapt care l-a determinat pe Iulian
s-i fac de trei ori semnul crucii, spunnd: Doamne fereste! Eu sunt cretin,
ca toi ai mei S-ar putea ntmpla nsa ca altul, mai putin credincios i mai
iubitor de bani, sa accepte astfel de condiie i sa ne trezim cu sute de mii de
funda-mentalisti musulmani cu cetenie romna, care sa fie nu numai un cap
de pod al Islamului cuceritor, dar i doritori sa li se recunoasc stpnirea
asupra unei poriuni din teritoriul Romniei.
Acest lucru nu se poate realiza, din mai multe motive. De bine, de rau,
iganii din Romnia sunt toi cretini, chiar daca nu sunt prea credincioi
(pentru multi, apartenenta la Biserica cretin are un caracter formal), iar pe
de alta parte, nici o persoana de etnie igneasca nu are o autoritate reala
asupra iganilor din Romnia, ca atare un provaduitor al islamului ar avea
anse nule de a-i islamiza pe iganii din Romnia

 Actualmente, iganii din Romnia sunt foarte doritori sa se integreze n

societate i se considera foarte mulumii daca li se da posibilitatea sa fac
studii i sa fie egalii cetenilor de etnie romna. Tocmai de aceea trebuie sa ne
grbim sa facem efortul necesar pentru a rezolva n mod definitiv problema
igneasca acum, ct acest lucru se poate face prin educaie i integrare
sociala.
Din pcate, dup cum se vede i cu ochiul liber, aceasta integrare este
aproape utopica
Nu, nu este utopica, n sensul ca nu este de nerealizat. Daca oamenii
nu s-au ocupat serios de lucrul acesta i totul a rmas la nivel declarativ, nu
nseamn ca integrarea este imposibila sau utopica.
O trista realitate nu poate fi escamotata, anumii igani s-au fcut
stpni n Romnia pe anumite sate, cartiere ale unor orae, controleaz o
parte din mafie i terorizeaz efectiv o buna parte din populaia romneasca,
maghiara i germana din Romnia. Pentru a nu fi greit neles, eu nu
incriminez etnia igneasca n ansamblul ei, ci doar anumite segmente ale ei.
Lucrurile acestea se ntmpla tot din vina puterii. Din motive
demagogice i pentru a fi pe placul diverselor grupuri de presiune care se
erijeaz n aprtoare ale drepturilor omului i fac din toleranta o noua dogma,
statul cedeaz sau abdica n loc de a-i face datoriA. Aa se explica relativa
teama a puterii de a combate la igani delincventa (nu infracionalitatea, un
semidoctism comunist i un cuvnt care nu exista!) cu metodele folosite
mpotriva populaiei majoritare. Toate presiunile strine, inclusiv pentru
aplicarea gugumniei numite discriminare pozitiva, sunt legate de tinerea
noastr sub colimator de ctre cei la care facem apel spre a obine mijloacele de
finanare indispensabile pentru a face fata dezastrului economic n care
continua sa ne nfunde ex-comunistii la putere. Autoritile iresponsabile de la
Bruxelles (eurocraii nu au mandat politic) sunt fericite sa fac economii
bugetare, gsind motive ca sa drmuiasc fondurile alocate Romniei, iar
guvernele occidentale gsesc comod sa oculteze problemele create de propriile
lor minoriti vezi terorismul basc, irlandez sau corsican scond mereu n
evidenta discriminarea la care Romnia, Iugoslavia, Croaia, Ungaria, Slovacia
i Cehia i supun pe igani. Despre relaia minoritatea maghiara am mai vorbit.
Eu nu o concep dect pe de reciprocitate, stiu ca dumneavoastr, domnule
Valenas, nu ti de acord cu acest punct de vedere. Minoritatea ungara nu tre-sa
revendice nici un drept sau avantaj de care sa nu beneficieze romna din
Ungaria, iar aceasta reciprocitate poate sa fie asigu-numai prin negocieri
bilaterale cu Budapesta i definirea n Ornun a statutului de care trebuie sa se
bucure cele doua populaii lr) oritare. Este evident ca aceste drepturi sunt
limitate deoarece le droit la difference procede du devoir cfa/fegeance66,

romnii din Ungaria trebuind sa se supun faptului majoritar inerent

caracterului maghiar al statului n care triesc, i viceversa pentru ungurii din
Romnia. Limita definitorie n acest domeniu este preferina naional: aceasta
este romneasca n Romnia i maghiara n Ungaria. De aceea, nu este totuna
sa fii cetean romn de naionalitate ungara i cetean maghiar cu reedina
n Romnia. Nu poate exista dubla alegenta: fiecare membru al unei minoriti
alogene de pe teritoriul unui stat trebuie sa aleag ntre statutul de cetean
leal al acelui stat i cel de cetean strain cu drept de reedina n acel stat. Cu
alte cuvinte, exista o diferen ntre a face parte din diaspora unei naiuni,
acceptnd, ca minoritar, cetenia statului n care triete (permanent), i a
locui (provizoriu) n acel stat ca strain, cu cetenia tarii n care este etnic
majoritar. Alogenii nemulumii de situaia inerenta faptului majoritar
consubstanial democraiei pot pleca n tara-mama daca au impresia ca
statutul de minoritari este insuficient pentru pstrarea identitii lor. Pentru o
tara n care majoritatea etnica sufer de aproape 150 de ani (de cnd se fac
recensminte) de denatalitate, cum este Ungaria, un astfel de exod poate chiar
fi o soluie interesanta.
n Romnia avem i minoritatea evreiasca, este drept, drastic redusa
numeric fata de cifrele din vremea Romniei Mari
Ca slluitori, evreii n'au aprut n Principatele Romne dect n
secolul XVIII, n calitate supui austrieci, pentru ca veneau din Galiia,
teritoriul polonez anexat la monarhia habsburgica odat cu Bucovina, n
secolul XIX, mai ales dup pacea de la Adrianopole, au venit n cantiti care iau fcut pe observatorii strini (raporatele diplomailor occidentali) sa spun
despre acest curent migrator ca a avut proporiile unei adevrate invazii. Au
intrat n Moldova clandestin i au fost tolerai ca paaportari. n timpul
Congresului de la Berlin (1878) triau n Romnia peste 300.000 de evrei,
dintre care mai putin de 20% erau nscui n tara. Romnia Mare a avut o
populaie evreiasca de aproape un milion. Cel putin un sfert din ei se aflau nsa
n mod ilegal pe teritoriul tarii, unde veniser clandestin, mai ales din URSS, n
urma a rscoalelor civile, a teroarei i a foametei. Scopul lor iniial era, n
genere, emigrarea n Palestina sau America, dar rmseser la noi, fara s-i
regularizeze situaia, prin frauda S1 gratie laxismului administraiei noastre,
care fcea ca locul sa fie deosebit de prielnic pentru o populaie ntreprizatoare,
priceputa la
(afaceri, dispunnd de relaii internaionale i de faciliti de credit la
care putini btinai aveau acces, n privina relaiilor cu evreii, exista un lucru
absolut inacceptabil pentru romni i anume antajul cu antisemitismul, folosit
deopotriv ca mod de dominaie i ca mijloc de a mpiedica cercetarea crimelor
comunismului, ncercarea de a diviza lumea n evrei i antisemii, taxnd drept

antisemit pe oricine ridica o privire critica asupra evreilor i de a recurge la

acest argument pentru a culpabiliza comuniti ntregi, constituie metode de
dominaie bine cunoscute, din vechime l propavaduite de autorii tratatelor de
iretenie asiatica (vezi Les Livres de la Ruse), antemergtorii chinezi, persani,
arabi i evrei ai lui Machiavel. Aceasta strategie tainica a fost adoptata i de
marxitii occidentali n perioada luptei antifasciste principalul ei
propavaduitor fiind Gramsci, ale crui scrieri, la moda n anii '60, sunt l
ocultate astzi deoarece s-ar ntoarce mpotriva celor care au obinut gratie ei
hegemonia ideologica n Europa i America. Eu cred ca [toat lumea, i n
primul rnd cei de care vorbim acum evreii (care au posibiliti mult mai mari
dect romnii de a-i face auzit glasul n mass-media) ar fi fost scandalizai
daca, n 1945, cnd s'au descoperit ororile nazismului, armenii ar fi ncercat sa
acapareze atenia opiniei publice cu evocarea nencetata a nenorocirilor lor de
pe vremea genocidului la care i-au supus, n 1915, Junii Turci. A reaminti
necontenit romnilor ceea ce au ndurat ei n timpul rzboiului, pe teritoriul
Romniei, este deopotriv deplasat i arogant att timp ct problema centrala i
fundamentala deci prioritatea absoluta!
A ntregii societi romaneti traumatizate de o jumtate de secol de
totalitarism marxist este inventarierea crimelor comunismului, cu aferenta
identificare a autorilor lor. Mai mult dect att: a readuce mereu n actualitate
cele perecute n timpul rzboiului denota necinstea intelectuala, deoarece se
tie foarte bine ca procesul antisemitismului s-a fcut deja, o prima data n
1945-1947, si, a doua oara, n perioada 1948-1953, n condiii de totala
nedreptate, cu toate e*agerarile i abuzurile care au caracterizat anii
consecutivi invaziei sovietice i epoca stalinismului triumfant. n perioada
instaurrii dic-teturii proletariatului, antisemitismul a fost mpreuna cu
antisovietismul principalul pretext folosit de terorismul bolevic pentru a
vasaliza Romnia i a distruge specificul romnesc, prin aruncarea a peste un
milion de romni n nchisorile i lagrele de exterminare unde au pierit sute de
mii de nevinovai. O mare parte a celor ntemniai ntre 1948 i 1955 au fost
arestai la simpla pra ca ar i fost antisemii sau ca ar fi avut un
comportament antisemit, i asta cel mai des pentru ca delatorul dorea sa
obin apartamentul sau situaia profesionala a celui pe care l denuna. Lucrul
acesta nu poate fi trecut cu vederea, nici uitat. Abuzuri s'au comis i n materie
de despgubiri. Imediat dup ultimul rzboi mondial, evreii au obinut de la
statul romn la fel ca URSS i gratie acesteia, de altfel despgubiri fixate
practic discreionar de cei care le cereau. Au fost numeroase cazuri de evrei cu
situaii materiale modeste care sub motivul ca, victime ale masurilor
antisemite, ar fi fost deposedai de bunurile lor au putut s-i constituie ntre
1944-1946 situaii materiale mai mult dect comfortabile.

 Dar pe de alta parte, evreii comuniti nu s-au sfiit sa arunce dup

gratii multi conaionali de ai lor, pe diverse motive: ca sunt sioniti, ca sunt
spioni, ca sunt ageni ai imperialismului american, britanic etc., sau pur i
simplu ca sunt Capitaliti (sic!). Sa ne reamintim doar de modul absolut
incalificabil i ruinos prin care evreii comuniti din Romnia l-au izgonit din
tara pe Rabinul sef Alexandru Safran, n 1947, confiscndu-i absolut toate
bunurile, pn i ultimul leu Deci chestiunea este mai complexa, iar orice
generalizare simplifica m mod nepermis problema.
Specialistul nr. 1 n astfel de delaiuni a fost Mozes Rosen, cel care i-a
luat locul marelui Rabin sef pe care l-ai pomenit. Eu am stat la nchisoare cu
mai multi rabini, denunai i aruncai dup gratii de acest agent bolevic.
Rein numele celor doi cu care am stat mai mult, Rabinul Herscovici din
Bucureti i Rabinul Deutsch din Oradea. Mozes Rosen era supranumit de
evreii neco-munisti Comisarul Sovietic la Problemele Evreieti. El este cel care
I-a dat afara din Romnia, aa cum ati subliniat i dumneavoastr, pe Rabinul
Alexandru Safran. Tot el i-a ajutat pe Teohari Georgescu i pe Alexandru
Nikolski numele conspirative ale agenilor sovietici care conduceau dup 6
Martie 1945 Ministerul de interne i Siguran s-i bage la nchisoare, sub
acuzaia ca au colaborat cu fascismul, pe liderii comunitii evreieti din
timpul rzboiului care nu apucaser sa plece n strintate, pentru fapte care
admind ca ar fi fost adevrate, ceea ce nu era cazul constituiau delicte
minore pe lng cele de care se fcuser ei nii vinovai dup 23 August 1944.
Exista n rndul evreilor din Romnia, doua scoli. Una favorabila romnilor,
care i-a manifestat solidaritatea cu ei mpotriva comunismului i a dominaiei
sovietice; cealalt, dimpotriv, este constant ostila romnilor i solidara cu
totalitarismul bolevic. Am sa numesc coala Safran-Filderman i coala
Rosen-loanid. coala Safran-Filderman este cea a evreilor oneti i leali care,
trind n Romnia n timpul celui de al doilea rzboi mondial, stiu n mod
pertinent ca salvarea populaiei evreieti de pe teritoriile ramase sub
autoritatea guvernului romn se datorete lui Ion Antonescu67. Acest lucru
este ct se poate de evident pentru ori cine cunoate documentele din dosarul
EichmanN. i nu vreau sa fac pe interesantul, dnd de neles ca as fi avut
acces la acte secrete. Aceste documente au fost folosite ca probe n cursul unui
proces rsuntor, n jurul cruia s'a fcut o imensa publicitate, cu scopul de a
dovedi ca se putea rezista presiunilor Germaniei daca exista voina politica de a
refuza adoptarea masurilor antisemite preconizate de naziti. Cazul concret al
Romniei, pus n lumina de arhivele nemeti, a fost folosit de tribunal tocmai
pentru a demonstra acest lucru. Publicate dup aceea, n parte cel putin,
aceste documente sunt accessibile oricrui cercettor. Eu am gsit dosarul
procesului Eichmann n biblioteca Institutului de tiine Politice de la Paris, pe

care l-am absolvit n 1970. Nu exista, ca sa spun asa, dovezi mai favorabile
pentru regimul Antonescu, dect documentele din arhivele germane conservate
n SUA, folosite de acuzatori n cursul procesului Eichmann. Romnia a fost, n
afara de Spania care nsa era neutra singura tara din Europa care a
acordat, n acele vremuri de prigoana, azil evreilor: celor austrieci n 1938, celor
cehi n 1938 i 1939, celor polonezi n 1939, celor greci i bulgari n 1941, i n
fine, n 1944, evreilor unguri. Fara sa cedeze presiunilor germane i fcnd
sacrificii pentru a-i salva pe cei refugiai pe teritoriul ei, aa cum subliniaz
Fildermann. Mai mult, regimul Antonescu, care nu a refuzat azilul nici unui
evreu care l-a cerut, n-a extrdat pe niciunul din evreii cerui de autoritile
naziste (contrar guvernelor elveian i suedez!) i care a organizat repatrierea
evreilor romni ce se aflau n tarile ocupate d (r) cel cel de-al lll-lea Reich, le-a
permis evreilor din Romnia, Diferent de cetenia lor, sa emigreze spre
Palestina, n plin rzboi. ^ri. Aceasta era pe atunci un teritoriu controlat de o
putere care cleclarase rzboi statului romn i care-i nrola pe tinerii evrei n
trupe ce luptau mpotriva taberei n care se afla Romnia. Ceea ce dovedete ca
regimul antonescian situa principiul omeniei mai presus dect chestiunile
legate de operaiile militare. Rolul lui Antonescu n salvarea evreilor a fost de
altfel constant salutat de postul de radio Kol Izrael (n limba romna), de la
mijlocul anilor '60 pn n 1984 cnd, din motive necunoscute mie, i-a
schimbat brusc atitudinea. Sa nu uitam ca la plecarea sa ctre Cairo, unde s'a
dus sa negocieze ieirea separata a Romniei din rzboi, Principele Barbu
Stirbey a primit un mesaj de la dr. Willy Fildermann, care l-a rugat s-l aduc
la cunostiinta interlocutorilor sai occidentali, lata ce scria, la numai cteva
sptmni de la revenirea sa din Transnistria, unde fusese deportat din motive
politice, seful comunitilor evreieti: Daca romnii n'ar fi fcut sacrificiul de a
lupta pn la Stalingrad, pierznd astfel 300.000 de oameni n Rusia, atunci,?
N mod sigur, germanii ar fi ocupat Romnia i nu se tie daca ar mai exista o
populaie evreiasca n aceasta tara'eB. Dar sa vorbim i de coal Rosenloanid, care nmulete aproximativ cu zece numrul morilor i evoca fapte
care nu au avut loc niciodat.
Radu loanid i Mozes Rosen i-au pus n crca marealului Antonescu^
pn i pe evreii exterminai de nemi cu acordul autoritilor maghiare din
Ardealul de Nord, teritoriu cedat Ungariei n 1940. Dar au pus la capitolul
mori i pe cei mori de moarte naturala, pe cei emigrai n Palestina, pe cei
fugii n URSS i aa mai departe. Ei cred ca se poate face istorie i n acest
mod, dar a face o astfel de istorie duce n primul rnd la jignirea poporului
evreu, la minimalizarea holocaustului
coala Rosen-loanid are multi reprezentani n rndurile actualului
establishment evreiesc din Romnia i se definete prin solidaritatea cu

oligarhia coloniala sovietica. Ea perpetueaz la infinit antajul cu

antisemitismul, n primul rnd pentru a-i apra pe membrii ei mpotriva
consecinelor decomunizrii. Aceasta coal a avut i are un singur scop: sa
asigure reprezentanilor ei rolul de mari preoi ai ideologiei dominante, gratie
cruia a dobndit poziiile hege-monice pe care, desi nu prea mai sunt evrei n
Romnia, le ocupa i astzi. De aceea, ea se strduiete sa mpiedice att
stabilirea adevrului despre totalitarismul marxist ct i judecarea
responsabililor regimului de natura criminala i de origine strin care a
dinuit n Romnia ntre 1948 i 1990, deoarece acest lucru ar da n vileag
turpitudinile membrilor ei, ale rudelor i ale prietenilor acestora. Acest lucru
este ntructva valabil i pentru unii din politologii i analitii evrei originari din
Romnia care triesc n Occident, unde au dobnidit autoritate ca specialiti ai
Europei de Est. Convertirea lor la democraie nu este dect parial i
conjuncturala: ei nu sunt solidari 'cu forele democratice din Romnia i nu
doresc restaurarea democraiei n tara noastr, dect n msura n care acest
lucru nu duce la revelarea adevrului despre rudele i prietenii lor, ca i la
punerea n cauza a privilegiilor dobndite de acetia ca beneficiari ai
totalitarismului marxist de sorginte sovietica, n cursul primei vizite pe care a
fcut-o n Israel dup rsturnarea lui Ceauescu, Mozes Rosen a declarat
presei locale ca n Romnia, pentru evrei, regimul comunist a fost mai bun
dect democraia, artndu-i astfel, cu cinism, preferinele. Urmaul
rabinului de sinistra amintire, doctorul Cajal, care nu are reputaie de agent
sovietic sau de securist, s'a alturat i el acelora ce vor sa asigure perenitatea
structurilor create de Armata Rosie mpotriva celui care, ca simbol al
Rezistentei Anticomuniste, reprezint legitimitatea democratica i continuitatea
istorica a statului romn angajndu-se ca parte n procesul prin care
neocomunitii au ncearcat sa l lipseasc definitiv pe Regele Minai de cetenia
pe care i-au retras-o n Martie 1948. i pentru ca vorbim de sechelele
comunismului, nu se poate trece cu vederea rolul jucat de unele personaje
sinistre, printre care Mozes Rosen, ministrul de facto al afacerilor externe al lui
Ceauescu, i Leonte Rautu (numele lui adevrat este Oigenstein), marele preot
al marxismului ortodox (recte sovietic) pn n 1982. Departamentul ideologic
al CC al PCR, care a elaborat strategia de distrugere a Romniei i a romnilor,
n vederea vrsrii acestora n magma umana a imperiului marxist universal,
a fost un cvasimonopol al evreilor pn putin nainte de dispariia lui
Ceauescu; asta scriind-o chiar unul din membrii acestei mafii n oficiosul
establishmentului intelectual ex-comunist69. i este foarte probabil ca nsui
naionalismul caricatural din anii '80, menit sa compromit durabil ideea
naional la romni, sa fac parte din acest plan. Cred ca este aa deoarece
comisarii sovietici la dezromnizare au inventat teoria protocronismului, cu

care I-au manipulat i pe ex-legionarul l. C. Drgan. Politia politica a pCR,

Securitatea, a fost constituita tot de nite evrei, ofieri NKVD: GrimbergNikolski, Neulander-Roman70, Dulberger-Dulgheru, Koler i Zeller, pentru a
rmne la organizatorii i executanii programului de lichidare fizica i morala
a adversarilor politici i a dumanilor de clasa, ale cror rezultate ncep deabia acum sa fie cunoscute de opinia publica din tara. Aceasta distrugere a
constituit prima etapa a planului de desfiinare a naiunii romne, de care
vorbim n alt capitol al acestei cri. Trebuie s-l amintim aici i pe stalinistul
rasist Silviu Brucan (tot un nume conspirativ), a crui calitate de agent sovietic
este reconfirmata, deopotriv, de rolul de salvator al oligarhiei coloniale pe carel joaca de cnd a reaprut pe primul plan al scenei politice n 1989, i de faptul
ca Moscova i-a conferit, din nou, misiunea de mentor al clasei politice i de
manipulator al opiniei publice. Pe care o exercita i pentru a asigura
continuitatea hegemoniei ideologice a clasei dominante, gratificndu-i pe
specialitii n diversiune plasai de el n mass-media cu titluri ca experi,
analiti politici sau politologi. Cu neobrzare bolevic i acoperit de oricnd
posibilul antaj cu antisemitismul, Brucan a fcut n strintate declaraii de
natura rasista cu privire la romni (care ar fi strnit un adevrat scandal daca
ar fi fost ndreptate contra evreilor!), revelnd astfel adevrata motivaie a
ncrncenrii cu care a urmrit i urmrete n continuare distrugerea
Romniei. Tot la pasivul scolii Rosen-loanid se nscrie i gestul insulttor al
alegerii numelui unuia din criminalii comuniti pentru secia romneasca a
B'nai Brith. Faptul ca cei care protesteaz mai vehement mpotriva reabilitrii
lui Ion Antonescu i-au dat acestei instante numele lui Mozes Rosen, i nu al
unui frunta evreu care s'a distins prin cordialitatea relaiilor sale cu romnii i
prin lealitatea sa fata de Romnia, ilustreaz ct se poate de limpede ostilitatea
lor fata de tara noastr i fata de neamul nostru. Exista printre evreii comuniti
i oameni oneti, care i-au asumat riscul ostracizrii spre a dezvlui
adevratul rol pe care unii din conaionalii lor care se plng acum de
antisemitismul romnilor l-au jucat n Romnia ntre 1945 i 1989. Dar
excepiile nu fac dect sa confirme regula. Nu este vorba de a-i culpabiliza pe
evrei n genere. Exista evrei cumsecade i evrei ticloi, pentru ca evreii sunt
oameni ca toi ceilali. Dar, cnd este vorba de relaiile dintre doua comuniti,
acestea se examineaz n mod obligatoriu la lumina datoriilor mutuale, deci i a
vinoviilor reciproce. Daca evreii doresc n mod sincer ca, pentru ntreinerea
de relaii bazate pe respectul mutual, romnii s-i recunoasc greelile fata de
ei, este indispensabil ca i ei s-i mrturiseasc greelile fata de romni. Orice
derogare de la aceasta regula, indiferent de argumentul care i-ar servi drept
pretext, tine de duplicitate si, ca atare, este inacceptabila. Dreptul romnilor la
demnitate i la respectul celorlalte popoare este imprescriptibil. Afirmarea

acestui drept exclude orice disparitate de tratament ntre comunism i

naional-socialism. Orice abatere de la acest principiu joaca n favoarea
rasismului, pe care-l legitimeaz. Cei care instituie o distincie ntre victimele
holocaustului nazist i cele ale genocidului comunist, dnd unor fapte identice
semnificaii diferite, n funcie de identitatea victimelor i a clilor sau de
proiectul politic n numele cruia au fost svrite, nu fac dect sa justifice
instituionalizarea discriminrii, care nu este dect primul pas ctre teroarea
politica i nclcarea drepturilor fundamentale ale omului. Procednd astfel, ei
adopta argumentele i comportamentul politic al national-socialistilor, dndu-i
dreptate post-mortem lui Hitler. Mai trebuie spus aici nc ceva. Observam ca
gruparea Rosen-loanid, prin minciuni i insinuri, invocnd principiul
responsabilitii colective, ncearc sa culpabi-lizeze ntreg poporul romn,
susinnd ca pretinsul antisemitism al acestuia ar tine de mentalul colectiv,
tributar unor stereotipuri culturale motenite. Dup ei, experienta celor doua
sute de ani de relaii romno-evreiesti nu are nici o legtur cu felul romnilor
de a-i percepe pe evrei i acest lucru face necesara o reeducare care, prin
destructurarea personalitii naionale, sa duca la eradicarea acestor cliee
din mentalul colectiv al poporului nostru. Unii dintre evreii responsabili de
crimele comunismului, care le cer acum romnilor s-i asume istoria
sintagma ce acoper perfid ideea de responsabilitate colectiva inclusiv
dezicndu-se de unii dintre reprezentanii cei mai de seama ai culturii
romneti, acuzai de crima de neiertat de a fi avut simpatii legionare sau de
a fi aparinut Grzii de Fier n tinereea lor, revendica pentru ei nii dreptul
la eroare. Pretenia lor de a fi fost nite idealiti dezinteresai dezminita de
statutul lor de profitori ai crimei, jafului i fraudei pe care s'a ntemeiat
totalitarismul marxist este o scuza pe care nu sunt dispui s'o acorde nici
unuia dintre cei pe care-i nfiereaz ca fasciti. Membrii coaliiei antinaziste
au fost surprini de crimele hitleriste, a cror amploare i oroare le-au scpat
pn la descoperirea lagrelor de concentrare. Dar ei nii recunosc ca erau
foarte bine informai despre ceea ce se petrecea n lagrele din Rusia, pentru
simplul fictiv ca de la nfiinarea Gulagului pn la constituirea alianei antinaziste trecuser mai bine de doua decenii. Unii evrei considera ca orice critica,
de orice natura, la adresa unui anume evreu, este o critica la adresa evreilor n
genere, deci o manifestare de antisemitism. Voina de a institui doua masuri i
doua greuti, aplicabile n funcie de apartenenta etnica sau rasiala a unora
sau a altora, duce n mod ineluctabil la sacralizarea unei anumite comuniti,
i denota voina de a o plasa deasupra celorlalte o aberaie care trdeaz
intenii hegemonice i are indiscutabile conotaii rasiste. Eu nu cred ca Mozes
Rosen sau dl. Radu loanid reprezint vreo iudaitate oficiala sau mcar
recunoscuta. Am convingerea ca sunt doar expresia intereselor acelor evrei din

Romnia care s-au compromis colabornd intens cu ocupantul sovietic i cu

totalitarismul marxist, trgnd foloase semnificative de pe urma lor, i ncearc,
prin santa-jui cu anusemitismul, sa mpiedice aflarea adevrului, spre a scpa
de tragerea la rspundere i a conserva privilegiile pe care le-au dobndit sub
regimul abolit n 1989. n cazul d-lui Radu loanid (un nume conspirativ,
adoptat de tatl sau, Virgil Iticovici, un agent sovietic), lucrurile au o
consistenta foarte concreta, fiind vorba de aprarea propriilor prini, ale cror
poziii din timpul lui Stalin i pn recent i situeaz printre responsabilii
ornduirii de natura criminala i de origine strin creia romnii i-au fost
supui dup subjugarea tarii de ctre Rusia sovietica. Legturile cu Moscova iau asigurat tatlui d-lui loanid, ca i Preedintelui Iliescu cu care a fost
coleg pe cnd ambii studiau n Rusia ca bursieri sovietici71 o situaie
excepional, de care au profitat i dup 1989. Aceasta prietenie i-a fcut pe dnii Ion Iliescu i Radu loanid sa colaboreze, att n vederea salvrii oligarhiei
coloniale sovietice de tragerea la rspundere pentru crimele comise i de
oprobriul public, ct i pentru conservarea poziiilor dominante i a situaiei
patrimoniale pe care membrii nomenclaturii i le-au constituit n cei aproape
cincizeci de ani de dictatura marxista, n aceasta combinaie, d-l Iliescu este cel
care procura dovezile i d-l loanid cel care obine protecia. Marxistul Ion
Scurtu, numit de d-l Iliescu paznic al Arhivelor aflate sub controlul
Securitii/SRI, a asigurat monopolul accesului la documente i a cauionat
probabil falsurile confecionate de serviciile specializate (ale MAI), pe care,
gratie intermedierii d-lui loanid, le-a vndut Muzeului Holocaustului de la
Washington, sub forma de micro-filme. Este foarte greu de crezut ca n arhivele
cercetate, de attea ori i cu atta minuie, de oamenii plini de ura, care se
agau de cea mai mica chichia pentru a fabrica acuzaii cum au fost cele ale
Consiliului de Minitri, ale Marelui Stat Major i ale Marelui Cartier General
sa fi rmas documente neexploatate de specialitii NKVD i ai Securitii, care
le-au purecat aproape 15 ani n sir. Presupunerea ca o buna parte din copiile
comunicate muzeului din Washington sunt plastografii este ntrit de faptul
ca, nici astzi, cercettorii istorici i experi nu au acces la documentele
originale. Utilizarea recurenta a antajului cu antisemitismul, prin readucerea
constanta n atenia opiniei publice a unui pretins holocaust svrit de
regimul Antonescu, servete aadar la ocultarea problemei fundamentale a
Romniei: desovietizarea i decomunizarea statului i a societii care nseamn
redobndirea suveranitii statale i restaurarea democraiei. Or, aceasta
problema nu poate fi soluionat fara lichidarea prealabila a oligarhiei coloniale
sovietice, care nseamn distrugerea poziiilor hegemonice pe care i le-a nsuit
gratie confuziei atributive i patrimoniale dintre partidul unic i stat, adic prin
exterminare i tlhrie. Poate ca Virgil loanid (cu care fiul sau, Radu, nu poate

dect sa fie solidar) nu este la fel de vinovat de crimele totalitarismului marxist

precum colegii sai d-nii Ion Iliescu i Silviu Brucan dar, ca membru activ a!
Oligarhiei coloniale i profitor al sistemului, este coresponsabil de toate
frdelegile lui. Prin urmare, d-l Radu loanid care nu este n nici un caz mai
calificat sa le tina romnilor discursuri despre holocaust dect este d-l Brucan
sa le dea lecii de democraie nu face altceva dect sa contribuie la
diversiunea prin care minoritatea imperiala ncearc s-i pstreze poziiile
dominante i privilegiile! Peste 15-20 de ani cnd accesul la originalele din
arhiva va fi posibil, daca cei interesai nu le vor fi distrus ntre timp se va
constata n ce msur ceea ce a fost comunicat Muzeului Holocaustului este
fals. Dar, atunci, acest lucru nu va mai avea nici o importanta pentru d-nii
loanid, Iliescu i Brucan: morii nu pot fi adui n pretoriul tribunalelor! Daca
am recurge la raionamentul celor care folosesc antajul cu antisemitismul,
ntorcnd mpotriva lor propriile lor argumente, am ajunge la procesul de
intenii sau la a-i acuza pe copii de crimele prinilor, cum fac, de pilda, cei
care-l ataca pe Jorg Heider, nu pentru ca ar fi rasist ceea ce stiu ca nu pot
dovedi ci pentru ca pune n pericol poziiile hegemonice ale stngii n Europa.
Masurile de ostracizare a liderului liberal austriac au fost cerute de Primul
Ministru al Franei, Lionel Jospin, care a rspuns ca este mndru ca are
minitri comuniti n guvernul sau atunci cnd a fost interpelat pe tema izolrii
forelor totalitare de ctre reprezentantul unui partid cruia i reproa o alian
cu extrema dreapta ntr'un consiliu municipal din Provena. Atunci cnd s'a
dovedit ca nu exista nici o proba care sa susin acuzaiile contra lui Heider, i
s'a reproat faptul ca prinii sai ar fi aderat la hitlerism dup Anschluss i i sa atribuit intenia revanarda de a rzbuna nfrngerea lor din 1945! Mai mult,
i s-a atribuit un comportament de tarat ereditar! Daca acesta este modul
politically corect de a pune problema, atunci avem i noi dreptul sa ne punem
ntrebri despre motivaiile ereditare ale d-lor Silviu Brucan sau Mircea
loanid. Bineneles ca aceasta este o speculaie retorica, dar este bine ca i
domniile lor sa se gndeasc la faptul ca argumentele pe care le folosesc nu
sunt univoce i ca este legitim sa dorim a cunoate scopurile ceior care,
inversnd termenii dezbaterii, recurg la astfel de metode. Cu privire la dreptul
fiecrui individ i al fiecrui grup de a-i determina propria personalitate vreau
sa nchei adugnd cteva lucruri eseniale pentru nelegerea chestiunii
minoritilor i a identitii naionale n genere. Primul, se refera la egalitate i
la discriminare: nu poi interzice includerea cretinismului n rndul factorilor
determinani ai romanitii atta vreme ct faci din criteriul religios al
mozaismului condiia nsi a iudaismului si, apoi, ceri pedepsirea celor care
ncearc sa le disocieze. De asemenea, nu poi atribui conotaii antisemite unor
componente ale identitii cretine uitnd ca iudaismul a fost primul persecutor

instituional al cretinilor. Al doilea, este ca nu se poate lsa statului libertatea

de a defini personalitatea naional a cetenilor sai. Experientele iacobina,
marxista, naional-socialista i legionara ne-au dovedit cu prisosin ce poate
nsemna dreptul statului de a stabili ce este naiunea, reducnd-o la o anume
componenta a populaiei i excluznd restul. Toate trei au definit naiunea n
mod restrictiv, excluzndu-i a priori pe dumani din rndurile ei: iacobinii au
limitat-o la revolutionarii-patrioti; bolevicii, la clasa muncitoare; ceilali la o
etnie sau la o rasa pura. Criteriilor naturale i spontane de solidaritate,
partidele unice le-au substituit prin teroare altele, artificiale, de natura
ideologica, ntemeiate pe discriminare i excluziune. Daca cele fixate de
doctrina iacobina i marxista au fost prin definiie strine de motivarea
apartenentei la comunitatea naional, a carei identitate i propuneau fi s-o
schimbe, cele de natura etnica n'au fost mai putin restrictive: puterea totalitara
a determinat n mod arbitrar i n funcie de interesele momentului ce este
germanitatea sau romanitatea, i cine este neam curat sau romn neao,
astfel nct indezirabilii i incomozii sa fie ncontinuu eliminai din
comunitatea naional. Statul nu se confunda cu regimul politic, nici cu o
administraie teritoriala care definete identitatea celor ce locuiesc n spaiul
aflat sub controlul ei. Apartenenta naional este un atribut indisociabil al
personalitii, iar determinarea ei este o prerogativa suverana a persoanei ce, ca
atare, nu poate fi delegata statului^: poate doar sa o nregistreze pe aceea
declarata de cetean atunci cnd i elibereaz actele de stare civila i de
identitate. Al treilea lucru pe care vreau s-l precizez n legtur cu problema
naional este natura relaiei dintre naiune, stat i cetenie. Atingem aici
chestiunea delicata a nelegerii tacite dintre Frana i Germania, principalii
promotori ai construirii Europei politice, care sunt de acord sa nu discute
despre stat i naiune; pentru a nu intra ntr'un impas, deoarece ele dau celor
doua noiuni semnificaii diferite i incompatibile, care tin de geneza i istoria
fiecruia din cele doua state, n Europa exista astzi, grosso modo, doua tipuri
de stat (fiecare cu variantele lui): statul national i statul-naiune. ntemeiat pe
dreptul public roman, cel dinti este expresia politica a unei comuniti
contiente de identitatea ei i apare ca voina de afirmare a acestei alteriti.
Creaie a nvlitorilor barbari care i-au mprit Imperiul Roman, statulnaiune este expresia unei dominaii teritoriale ntemeiate pe dreptul
patrimonial feudal, n care identitatea le este atribuita locuitorilor de ctre
posesorul solului, la origine regele, astzi statul. Consecin directa a acestei
deosebiri este ca, n statul national, cetenie i naionalitate sunt doua lucruri
distincte pe cnd n statul-naiune aceste doua noiuni se suprapun. Statul de
obrie feudala (e. G. Frana i Ungaria) sau coloniala (e. G. SUA i Rusia) este
o administraie teritoriala n care apartenenta statala (cetenia) se confunda

cu identitatea (naionalitatea), locuitorii fiind asimilai posesorului sau

ocupantului teritoriului, care le atribuie propria sa identitate. Dup cum se
vede, aici naiunea este o comunitate artificiala, rodul unui act administrativteritorial, nu al voinei unei comuniti ntemeiate pe solidariti naturale. De
aceea, n adevratul sens al cuvntului, nu exista naiune franceza, cum nu
exista naiune americana sau sovietica. Exista, n schimb, comuniti naionale
juxtapuse de basci, corsicani, germani, flamanzi, celi, spanioli i italieni de
cetenie franceza; de asemenea exista afro-americani, ibero-arnericani, nippoamericani; sino-americani, iudeo-americani, italo-americani, etc. Fiecare geloi
de identitatea lor aparte dar cu toii ceteni ai SUA (nu mai enumr
componentele naionale ele imperiului colonial ruso-sovietic). Romnia aparine
mpreuna cu celelalte state de drept public roman categoriei statelor
naionale, care nu impun identitatea celor crora le acorda cetenia.
Naionalitatea este un atribut suveran al persoanei, pe care statul romn se
mulumete s-l nregistreze atunci cnd stabilete actele relative la cetenie,
n tratatele i manualele de drept constituional, Romnia dintre cele doua
Rzboaie Mondiale este data ca exemplu pentru felul de a rezolva problema
minoritilor etnice, tocmai prin respectarea suveranitii personale n materie
de determinare a apartenentei naionale. Regimul marxist de sorginte sovietica
nu a revenit asupra acestor liberti care, ce-i drept, n'au fost mai putin fictive
dect celelalte liberti garantate de constituiile comuniste. Au existat, totui,
doua excepii notorii, minoritatea evreiasca i cea maghiara, care au beneficiat
de ele din plin, putndu-i constitui situaii particulare i privilegii. Fiind
suprareprezentate n toate instanele conductoare ale PCR, ale Securitii i
ale statului, i-au arogat avantanje pe spinarea restului populaiei. Stalin le-a
folosit n acelai scop ca i Habsburgii odinioar.
Care credei ca este cauza acestei excepii, care a existat pn la un
moment dat?
Romnii sunt, prin geneza, aezarea i istoria lor, un neam
conservator de aristocrai i de rani motivai de aprarea fiinei, a
pmntului, a limbii i a crezului lor, mereu ameninate de cotropitori, la care
constanta confruntare cu barbaria asiatica tine mai treaza (In contiina elitei
i subcontientul popular), dect la popoarele ferite de aceasta ameninare,
percepia a ceea ce nseamn, n esen, civilizaia. Este gritor n aceasta
privin faptul ca spre deosebire de vecini, care sunt venii de aiurea i s'au
impus prin acaparare de pmnturi, au dominat prin prada i luare de tribut
romnii n'au ncercat niciodat s-i nsueasc teritorii strine unde sa nu fi
fost dintotdeauna majoritari i ca, nici mcar n faza lor timpurie, statele
romaneti n'au recurs la astfel de practici tlhreti. Romnii i-au artat de la
nceput ostilitatea funciara fata de comunism, pentru ca intuiia lor le-a revelat

pornirea antiumana din marxism i pentru ca prietenia protectorului i

aliatului rus i costaser ntr'o suta de ani mai scump dect trei secole de
rasboaie i asuprirea otomana. Venii trziu de aiurea, ungurii i evreii s'au
afirmat prin setea de posesie i de dominaie, unii ajungnd la ele prin for,
ceilali prin iretenie. Acest fel de a se afirma a fcut ca ei sa intre ca intrui, ca
acaparaj tori i ca asupritori, n mentalul colectiv al populaiei care dintotdeauna triete pe aceste meleaguri romnii. Fcndu-i loc printre romni ca
rsturntori, n propriul folos, ai rosturilor fireti i imemoriale, ungurii i
evreii apar ca posednd ceea ce marxitii numesc, printr'o contradicie n
termeni, tradiia revoluionar , dinainte chiar ca vreo revoluie sa se fi produs
prin prile noastre. Conservatori pentru ca au ce conserva, romnii sunt
contrarevoluionari din fire. Experienta sovietelor maghiare din 1919 i
preponderenta evreilor n rndurile PCR, pe de-o parte, iar pe de alta faptul ca
Armata Romna a intervenit n Moldova, n Basarabia, n Ungaria, n Austria i
n Transnistria pentru a zadarnici extinderea bolevismului, fara ca ea sa poat
fi contaminata de propaganda revoluionar, I-au determinat pe Stalin sa se
bizuie pe evrei i pe unguri, mai degrab dect pe majoritatea romna, pentru a
instaura totalitarismul marxist n
| Romnia. Dar i pentru a-i pedepsi ca structural fiind
antirevoluionari au mpiedicat n 1918-1919 jonciunea prin l Romnia,
Ungaria i Austria ntre forele marxiste din Rusia i Germania, fcnd sa
eueze extinderea valului revoluionar n ntreaga Europa. Rolul preponderent
al reprezentanilor acestor minoriti (supra-reprezentarea lor) n conducerea
PCR a sczut dup 1958, dar nu a dispruT. i astzi singurele segmente ale
populaiei Romniei ale cror interese sunt cu adevrat reprezentate pe scena
politica, sunt cele ale minoritii maghiare (UDMR) i ale minoritii j imperiale,
PDSR fiind expresia oligarhiei coloniale sovietice.
Cosne pe Loara, 20 Februarie 2000 Nuremberg 12 Martie 2002
MICAREA LEGIONARA MITURI Sl REALITI
Domnule Varlam, va propun sa discutam despre Micarea Legionara.
Este, de altfel, un subiect la moda, se discuta la cote aproape invariabil nalte,
pro i contra. Noi, sa ncercam o discuie n bemoli
Voi ncepe aceasta delicata discuie despre Micarea Legionara cu ceea
ce spune despre ea istoricul evreu Nagy-Talavera, originar din Transilvania de
Nord, care trateaz despre micrile de extrema dreapta din Ungaria i
Romnia (n The Green Shirts and the others). Pe coperta ediiei engleze a
volumului se afla reproduse gratiile Grzii de Fier i crucea cu sgei a micrii
lui Szalassy din Ungaria, n aceasta carte, scrisa de un martor atent care este i
un cunosctor, citim ca, n Romnia din perioada interbelica, formaia politica
cea mai constant, cea mai nedrept i mai neproductiv persecutata, de fapt

singura tratata cu mijloace poliiste dure, a fost Micarea Legionara! Aceasta

persecuie a avut un efect invers celui urmrit: martirizarea inutila a membrilor
ei i-a adus o simpatie pe cara nu i-o adusese doctrina ei.
Represiunile dure, brutale, au mers pn la crime ordonate de stat,
crime de stat
Micarea Legionara nu a avut niciodat ansa unui proces fair play, cu
dreptul de a-i prezenta punctul de vedere i de a se apra. Acest lucru a fost o
constanta a perioadei postbelice, att n tara, ct i n strintate. De
asemenea, Micarea Legionara a fost ostracizata de majoritatea oamenilor
politici romni aflai n Occident. Mai mult din ipocrizie, de ochii
antifascitilor i de teama evreilor, dect din convingeri personale. Spun asta
pentru ca la Paris toate aciunile mpotriva dominaiei sovietice i a regimului
marxist de la Bucureti au fost decise i realizate laolalt cu legionarii i
mpreuna cu evreii romni.
Cu toate acestea, dup rzboi, Micarea Legionara a ieit relativ bine,
caci la Tribunalul International de la Nurnberg nu i s-a adus nici o acuza.
De ce nu a fost judecata Legiunea la Nurnberg? Pentru ca Legiunea a
afirmat clar n doctrina ei ca oamenii nu se deosebesc prin culoare sau snge,
deci nu putea fi acuzata de rasism. Era mpotriva evreilor ca reprezentnd o
religie distincta, cu o morala distincta i o mentalitate distincta, deci un corp
strain cu infuenta alteranta n snul comunitii naionale, nsa legionarii nu
s-au legat de ei pe considerente rasiale, spunnd ca sunt genetic inferiori i aa
mai departe. Apoi, pentru ca la Nurnberg au fost judecate crimele de rzboi si,
n timpul rzboiului, legionarii se aflau internai, laolalt cu evreii, comunitii,
etc., n lagrele de concentrare germane. Trebuie sa vorbim aici de folosirea n
scop propagandistic i fara nici o rigoare intelectuala, a cuvntului
antisemitism. Am sa ncep cu o evocare anecdotica dar strict reala, n 1972,
curnd dup ce s-a creat al doilea canal de televiziune n Frana, a avut loc un
lung interviu al ministrului israelian de externe, cred ca era Abba Eban,
acordat presei franuzeti. Interviul a nceput cu nite atacuri la adresa
guvernului sirian, pe care l acuza de antisemitism i de rasism, pentru c-i
spnzurase pe nite evrei, acuzai de spionaj n favoarea Israelului. Ctre
sfritul interviului, cnd li s-a dat voie i reprezentanilor presei arabe sa puna
ntrebri, acetia s-au plns de duritatea represiunii israeliene fata de
palestinieni, atribuindu-i un caracter discriminatoriu i rasist. Abba Eban a
rspuns rznd: Domnilor, dar este ridicol, doar arabii sunt semii ca i noi,
cum Poate fi vorba de rasism? Aadar, sirienii, arabi i semii, se fceau
^novai de rasism i de antisemitism daca-i persecutau pe evrei; n Schimb,
evreii nu erau vinovai, nici de rasism, nici de antisemitism nd i persecutau
pe palestinieni, n egala msur semii. Cine Scurge la argumente opuse, n

funcie de interesele sale momentane, nu risca sa fie stimat, nici luat n serios.
Duplicitatea nu servete nici mcar cauzelor juste. Cuvntul antisemit, din
cauza gravitii faptelor comise mpotriva populaiei evreieti din Europa, n
timpul celui de al doilea Rzboi Mondial, a fcut ca acest termen sa capete
conotaii politice i semantice eronate si, astfel, sa fie definit greit, nu numai la
Nurnberg, dar i n diverse rezoluii ale ONU. Aa cum a fost oficia! definit
dup 1945, antisemitismul este acel rasism n mod specific ndreptat mpotriva
poporului evreiesc. Aceasta este accepiunea pe care a luat-o oficial n dreptul
international. Daca, nsa, i critici pe evrei sau te legi de un alt aspect al
specificitii lor, diferit de cei propriu-zis rasial, nu comii un act de
antisemitism. Or, legionarii au avut de mai multe ori conflicte fie cu Hitler pe
aceasta temA. Aa se poate explica de ce Hitler nu s-a ntlnit niciodat cu
Codreanu, desi acesta insistase mult pentru a obine o ntrevedere i i-a cerut
lui Radu Lecca sa i-o mijloceasc.
Hitler nu s-a ntlnit niciodat nici cu Horia Sima
Singurul om politic romn cu care Hitler a dorit sa se ntlneasc, dar
nu din calcule politice, ci numai din simpatie personala, pentru ca citise unele
din scrierile lui i-i mprtea vederile, a fost George Brtianu. Hitler considera
ca George Brtianu este istoricul contemporan cu cea mai vasta i mai clara
viziune. George Brtianu era un liberal de dreapta i total antirus. Ca istoric
tia ce ne costase prietenia cu ruii i ca militar asistase n 1916-1918 la
trdarea, jaful i cruzimile la care se deda aliatul rus i bolevic n Moldova.
Dar nu era mai de dreapta dect ajunsese Gheorghe Ttrescu n 1940 Ca sa
revin la Codreanu, dup spusele lui Lecca, Hitler ar fi zis despre el: Acesta nu
este un politician, este un idiot mistic
Asta a deosebit de fapt Micarea Legionara de fascism, ca sa nu mai
vorbim de nazism: caracterul ei crestin-mistic
Un lucru care pe mine nu ma impresioneaz. Sunt mental-mente
adult, am credina mea la care tin, nu am nevoie sa ma nvee alii cum trebuie
sa gndesc i nu accept sa fiu nregimentat ideologic, adic sa renun la
libertatea de opiune i contiina. Toate micrile totalitare, ncepnd cu
iacobinii, au fost destinate unei categorii umane debusolate i fara identitate,
crora au ncercat sa le bage n cap un alt crez dect cel cretin pentru a le
canaliza energiile spre realizarea obiectivelor lor revoluionare. Pentru ca, de
fapt, cretinismul este temelia civilizaiei, iar totalitarismul o invenie a
Revoluiei de la 1789 este o manifestare a barbariei, prima din seria care a
dus la comunism.
Dar Micarea Legionara nu poate fi ncadrata n aceste micri, mai
mult sau mai putin iacobine

 Neputina democraiei de a pune capt crizelor economice i omajului

a strnit pretutindeni nencrederea n instituiile ei. Nemulumiii au alunecat
ctre micrile extremiste, care veneau cu soluii radicale, pseudodemocratice,
bazate pe metodologia Revoluiei Franceze de la 1789 (creatoarea terorii
politice i a partidului unic) i pe demagogie (manipularea masselor prin
mgulirea virtuilor lor i justificarea poftelor lor) o descoperire a lui Jeremy
Bentham, modernizata de Abraham Lincoln. Totalitarismul comunist nu s-a
bucurat de simpatie la noi deoarece soldatul-taran vzuse cu ochii lui ororile
comise de bolevici n Moldova, Basarabia, Transilvania i Ungaria, i pentru ca
tot ceea ce venea din Rusia era dintotdeauna privit cu nencredere, ca o
manifestare a barbariei. Aadar, nemulumirile sociale au fost canalizate ctre
un alt totalitarism, a crui pretenie de a pune capt nedreptilor nu servea la
legitimarea scopurilor hegemonice ale unei conspiraii internaionale, dar se
ntemeia pe aceleai metode politice. Caracterul anticonspira-tiv al Micrii
Legionare este ceea ce o deosebete funciar de celelalte organizaii totalitare, de
la iacobini pn la nationai-socialisti, care au recurs la demagogie pentru a
disimula obiectivul lor real: puterea ca scop n sine, adic puterea absoluta,
asupra tuturor activitilor umane i expansiunea acestui tip de dominaie
dincolo de frontierele statului n care se exercita. Se poate ca tocmai acest anticonspirationism cu aferenta denunare a comploturilor i a obiectivelor reale
ale conspiratorilor sa fie cauza nverunrii mpotriva (r) iCa i fascismul
mussolinian i naional-socialismul hitlerist, Micarea Legionara a fost
declarata (sau s-a autoproclamat) de dreapta din motive tactice, spre a pune n
evidenta opoziia sa fata de comunism: caracterul autohton i natura indusa a
totalitarismului '6Qionar, adic de reacie fata totalitarismul primar (si
conspirativ), Bolevismul (strain). Desi aceste totalitarisme sunt opuse
comunismului, ele nu se deosebesc de el prin esen, ci doar prin doctrina,
care are o funcie accesorie, rolul ei mrginindu-se la motivarea actelor puterii,
scopurile pe care le proclama neavnd caracterul de obiective ci de justificative.
Pe planul social, ancorarea la stnga a Grzii de Fier era pusa n evidenta de
program (omul i pogonul, anticapitalism primar, etc.) i de recrutare (marea
majoritate a membrilor ei provenind din rndul claselor mai defavorizate). Pe
planul doctrinal, era un poporanism (cuvntul romnesc pentru populism,
care numai n SUA nseamn demagogie) de inspiraie cretin, un fel de
semntorism politic. Corespunznd mult mai bine caracteristicilor societii
romaneti dect comunismul, legionarismul s-a bucurat de o simpatie i un
interes de care marxitii nu au avut niciodat parte (orict s-ar strdui
Institutul National pentru Studiul Totalitarismului sa dovedeasc contrariul).
Micarea Legionara practica un fel de deviere cretin, as zice un misticism
exaltat, aproape fanatic, de tip rusesc i strain spiritului romnesc, apropiat de

religiozitatea prin care se singularizeaz marxismul sovietic. Nu era un

cretinism adevrat, nici normal n ochii romnilor. De aceea acest aspect al
lui a prins mult mai putin dect cel social i cel moral, care rspundea nevoilor
unor mase dezorientate i nemulumite. Ideologia Micrii Legionare nu ma
intereseaz dect ca doctrina politica, cu programul ei i cu aplicarea acestuia
cnd a venit la putere. Aspectul subiectiv crezul, care este un angajament pur
personal nu ma intereseaz. Micarea Legionara promitea i ea, ca i
marxismul sau naional-socialismul, un paradis terestru; acest aspect, nu ma
intereseaz, chiar daca i eu sunt cretin, la fel ca legionarii. Exact la fel cum
nu ma intereseaz marxismul care, n plus, nu are ca temelie o concepie
nltoare despre om i lume, ca legionarismul, ci una reducionista i
njositoare. Dar, sa vedem acum care a fost conflictul dintre legionari i Hitler.
La congresul NSDAP (Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania)
din 1935 nu mai sunt sigur daca s-a inut la Nurnberg sau la Leipzig
conductorul delegaiei romne a fost Ion Mota, care avea un doctorat n
filosofie, luat de altfel n Germania. Privitor la tezele rasiale, despre care s-a
vorbit mult la aceasta reuniune, Mota a rspuns, de la tribuna, cu Hitler de
fata i vorbind cu patos (ceea ce l-a nfuriat foarte tare pe cancelarul german,
care a cerut sa nu mai fie niciodat nvitat n Germania), spunnd (citez din
memorie pasajul esenial al discursului sau) '-Rasismul este forma cea mai
vulgara de materialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, snge sau
culoarea pielii. Ei se deosebesc prin spirit, adic prin creaia, cultura i religia
lor.
Aceasta idee, care a fost reluata n mai multe din articolele lui Mota, nu a
nlesnit coexistenta dintre legionari i naziti. De aceea exista speculaii ca Ion
Mota ar fi fost lichidat
n mai multe articole virulente, Mota a criticat cultul strmoilor
barbari, cultul barbariei i anticretinismul, pe care le celebra naionalsocialismul. Deci, una din marile nedrepti care li se face constant legionarilor
este aceea de a fi atacai pentru antisemitism. Ca au fost naionaliti, ca au fost
o micare totalitara, ca au fost mpotriva evreilor, asta nu se poate nega. Cum
nu se poate nega nici faptul ca au comis o serie de acte violente, total
inacceptabile i nejustificabile, acte care, n cele din urma, s-au ntors
mpotriva lor. Dar nu au avut idei rasiste.
Chestiunea cu caracterul totalitar al Micrii Legionare este mai
complexa. Codreanu s-a agat de ideea unui stat de drept. Micarea Legionara
a ncercat, de altfel, sa ia parte la viaa politica a Romniei interbelice, vrnd sa
ia parte la toate alegerile, dar, fie ca i-a fost interzis acest drept, fie a fost
supusa unor dure violente din partea autoritilor statului

 Asta aa este! O spune chiar Nagy-Talavera, ca au fost sistematic

supui la violenta i mpiedicai sa ia parte efectiv la alegeri, adic bucurnduse de aceleai liberti ca celelalte partide. Au fost sistematic mpiedicai sa ia
parte la viaa publica, la formele legale ale vieii politice. Pentru ei terorismul a
fost un act de disperare, ultimul recurs al omului cruia nu i se da voie s-i
fac auzit glasul i nu mai are alta posibilitate dect sa recurg la fora pentru
a-i apra dreptul la cuvnt. Asta spune Nagy-Talavera despre legionari, desi
este evreu! Eu, pentru ca am nvat de la viaa i de la profesorii mei de tiine
politice ca mentalitile i comportamentele oamenilor sunt genetic marcate
de fapte din trecut, i pentru ca am neles, aa cum am spus la nceputul
acestor discuii, ca politica este istoria viitorului, aa cum istoria este politica
trecutului, nu pot subscrie dect n parte la explicaiile d-lui Nagy-Talavera, ale
crui judecai i concluzii se ntemeiaz pe calitatea de martor al evenimentelor.
Dan Amedeo Lzrescu, desi nu-i ascunde antipatiile liberale i
francmasonice contra Legiunii, a recunoscut ntr-o emisune televizata n 1991,
ca la alegerile din 1937 (unde legionarii au obinut un mare succes, devenind
cu 15,5% din voturi, a treia formaiune politica) victoria lor relativa putea sa fie
i mai mare, daca nu ar fi fost furai masiv de guvern. Pe urma, nc ceva, cnd
Antonescu a preluat puterea printr-o lovitura de stat (caci asta a fost) contra lui
Caro/al/-tea, i a ncercat sa formeze un guvern, legionarii i-au cerut sa
organizeze alegeri generale, ceea ce Antonescu a refuzat net. I-au cerut i dup
formarea aa numitului stat naional-legionar (o aberaie semantica, dar i o
ficiune, statul nu a fost nici national, nici legionar), dar s-au izbit de acelai
refuz.
N-ai citit toate textele lor. Ei s-au declarat pe ei nii (este drept, nu
n toate textele) ca micare totalitara. Cred ca i statul naional-legionar era
definit ca totalitar, dar nu sunt sigur. Statul naional-legionar a fost un stat
totalitar, desi, pentru ca legionarii nu aveau cadre, ministerele erau pline de
oameni mprumutai de la liberali i rniti, cu toate ca partidelor lor le era
interzisa orice activitate. La fel procedase i Mussolini; el inventase ideea de
stat totalitar, dar ministerele lui erau pline de liberali. Cel putin pn la
interzicerea activitii partidelor adverse, dup 1925.
Churchill, n memoriile sale, publicate dup al doilea rzboi mondial,
are o admiraie aproape bolnvicioas fata de Mussolini. A i declarat ca daca
nu intra n rzboi n 1940, era probabil cel mai mare om politic al ntregului
secol XX
Am sa ma refer acum la o chestiune conexa. Micarea Irgun Zwei
Leumi, condusa de primul ministru de mai trziu al statului Israel, Menahem
Begin, a fost o micare naionalist, anticolonialista i terorista. Era foarte
asemntoare cu Micarea Legionara, de la care se i inspirase pentru port:

cma verde i diagonala. Era axata pe naionalism i violenta pentru ca avea

nite teluri lupta mpotriva stpnirii strine pe care o reprezentau pentru
militanii ei trupele britanice i arabe pe care atunci nu le putea urmri altfel.
Dumneavoastr spunei ca legionarii nu aveau idei totalitare. Eu nsa spun
altceva, ca nu ideile sunt totalitare, ci mijloacele; este posibil deci ca ei, mai
trziu, sa fi renunat la astfel de-mijloace n favoarea celor democratice. Chiar
cred lucrul acesta. Cel putin pentru legionarii din strintate, pentru ca nu-mi
dau seama bine cum au evoluat cei din tara. Cred acest lucru pentru ca aa s-a
ntmplat cu Menahem Begin care, de la o activitate totalitara i de la terorism
a trecut la activitatea democratica i la legalism, ncadrndu-se perfect ntr-un
stat care, dup crearea sa, a avut o evoluie democratica continua,
naionalismul i conflictul cu palestinienii neafectnd aceasta caracteristica a
ornduirii politice din Israel. Ulterior, a luat i premiul Nobel pentru pace
Atunci, de ce nu ar fi putut urma aceeai cale i Micarea Legionara? Sunt
convins ca, daca existenta statului i a naiunii romne ar fi ncetat sa mai fie
ameninate de dominaia unor puteri strine, oamenii lui Codreanu, adic el,
Mota, Marin, Clime etc., i Micarea Legionara dup ei, s-arfi convertit la
democraie, ca i Menahem Beghin i Irgunul. Dar Romnia a czut pe mna
bolevicilor, ceea ce ironia istoriei!
Le-a dat lor dreptate, mpotriva democrailor.
De czut, sunt convins, tot cdeA. Aa hotrser Marile Puteri
Deci, Micrii Legionare i s-a fcut i i se face n continuare
nedreptate. Acum n Romnia doar anumii impostori se mai prevaleaz de
ideile legionare, clamnd apartenenta la ea. Daca exista un partid imposibil de
a fi renviat, fara a-l tine n viaa cu respiraie artificiala, apoi acela este
Micarea Legionara, cu concepiile i organizarea pe care le propun cei care se
revendica de ea. Dar asta nu nseamn ca legionarii, Partidul Totul pentru tara,
trebuie sa fie n continuu ostracizai, culpabilizai, pentru motivele pe care leam enumerat deja.
Cu toate acestea, exista n Romnia un interes foarte Ware, pentru
istoria Micrii Legionare, n special din partea tinerilor. Nu este un secret
pentru nimeni, ca unii chiar vor sa o continue, 'nclusiv n lupta politica Mai
ales acum interesul pentru renvierea ^iscrii Legionare este foarte mare,
dup ce partidele istorice, dup 0 Quvernare dezastroasa de aproape patru ani
de zile, au artat de Ce sunt n stare Ca atare, anumite idei legionare: cinste,
onoare, demnitate, legea muncii, legii tcerii, lupta contra corupiei etc., sunt la
mare pre printre tinerii Romniei. La mare pre este i ideea luptei mpotriva
elementelor ^alogene care vor sa sugrume pe bietul romn, numai ca acum
elementele alogene sunt altele dect nainte de 1940 Ca sa nu fiu greit

neles, nu sunt numai constatrile mele, probabil ca i SRI-ul a ajuns la

aceleai concluzii.
Constatrile dumneavoastr sunt foarte pertinente. Dar ati uitat sa
amintii un lucru care nemulumete profund populaia: primatul pe care l are
n ziare, la posturile radio i TV, ridiculizarea, destructurarea, caricaturizarea i
minimalizarea a tot ce este romnesc. Respectul fata de sine al romnului,
mndria sa, sunt constant atacate i demnitatea romneasca pusa la zid. Acum
situaia este i mai grava dect pe timpul legionarilor, caci atunci nimeni nu
punea n cumpn identitatea romneasca, nimeni nu-i batea joc de ea.
Astzi, tinerii din Romnia au ajuns la concluzia ca este indispensabila o a
doua revoluie, deoarece cea din Decembrie 1989 nu a fost dusa pn la capt.
De unde necesitatea de a-i ndeplini obiectivele i ambiia lor de a o desvri
Tinerii de astzi nu sunt adepii unei micri dictatoriale, dar sunt pentru
recursul la violenta n vederea atingerii unui scop limitat: rsturnarea
actualului regim, adic ndeprtarea de la putere a clasei dominante create de
ocupantul sovietic.
Printre toi tinerii din Romnia, inclusiv simpli muncitori, exista o
foame de carte legionara. Au aprut de altfel sute i sute de titluri i toate
crile nu stau mult pe rafturile librriilor Chiar subsemnatul a tiprit o
carte desopre istoria Micrii Legionare, o a doua, mult mai vasta, fiind n curs
de apariie. Mrturisesc ca am scris aceste cri dintr-un interes evident de a
cunoate adevrul, ocultat timp de 50 de ani de comuniti i neocomuniti.
Istoricii, publicitii i chiar memorialitii legionari au rspuns acestui interes
informaional despre Micarea Legionara, interes care nu pare a se diminua,
dimpotriv. De aceea, spre deosebire de dumneavoastr, d-te Varlam, eu nu
exclud complet faptul ca Micarea Legionara v& renate vreodat n Romnia,
poate sub o alta denumire, cine tie.
Sau de ce nu ar putea aprea n Romnia o micare bine structurat^
de tipul cetei a lui Jorg Heider din Austria, care a i ajuns la dealtfel?
Este greu sa apar aa ceva, din mai multe motive. Primul, ' e ca Jorg
Heider este liberal, chiar daca este naionalist, i de dreapta numai n msura
n care nu guverneaz cu partidul social-democ-rat, cu care a fost la putere n
timpul legislaiilor anterioare. De altfel, partidul Liberal Austriac a fost dinadins
taxat de naionalism i acuzat ca este de extrema dreapta, pentru ca prin
intimidare sa fie mpiedicat de a aduce partidului de dreapta, cel cretindemocrat, sprijinul necesar pentru a forma un guvern majoritar. Daca s-ar fi
aliat n continuare cu social-democraii, cu care partidul lui Heider a guvernat
nc de pe vremea cancelarului Bruno Kreiski, ngduindu-le acestora sa
rmn la putere, nimeni n-ar fi spus despre el ca este fascist! Al doilea, este
ca, astzi, locul acesta e ocupat prin impostura de partidul lui Corneliu

Vadim Tudor! O parte din populaia Romniei tie cine este C. V. Tudor: un
impostor, un cils naionalist, un pseudopa-triot, creatura unui agent
NKVD/KGB, adic a lui Eugen Barbu.
Eugen Barbu, agent KGB?
Da, de ce va mira? Ca ex-jandarm avea dosar santajabil. A preferat
de la nceput sa colaboreze cu ocupantul, mai degrab dect sa moara n
nchisoarea de la Fgra, condamnat pentru antisemitism i crima de rzboi.
i-a permis s-l atace i pe Ceauescu, n romanul Principele, tocmai pentru
ca tia ca nu va pi nimic, avnd spatele acoperit de cei care-l feriser de
pucrie. Combina, mpreuna cu Mozes Rosen, atacurile lansate mpotriva
acestuia de C. V. Tudor, pentru a reface prin victimizare creditul Marelui Rabin
ateu, care se ducea n strintate pentru a se plnge ca este victima
antisemiilor din Romnia. De fapt, era un joc diabolic ce servea la refacerea
reputaiei lui Mozes Rosen, reputaie periodic compromisa de descoperirea
activitilor lui comuniste de ctre evreimea internaional. Aceasta era, de
altfel, prevenita de ctre evreii romni din Lumea Libera, care-l denumeau pe
rabin comisarul sovietic la Problema evreiasca i considerau ca rolul de
nsrcinat cu relaii Eterne al lui Ceauescu i fusese dat de KGB. Presupun ca
patrimo-n'ul d-lui C. V. Tudor se datorete, n buna parte, remunerarii servicill' sale de ctre acei evrei care au interesul sa arate ca n Romnia 6x'sta
antisemitism: oare domnul care se ascunde n spatele numelui cnspirativ de
Radu loanid, nu-l pltete pentru a furniza probele de ar) tisemitism de care
are nevoie spre a fi crezut?!
Daca se urmresc sondajele de opinie, vedem ca electoratul romnesc
ar vota, n proporie de 70-80%, cu stnga (PDSR, ApR, PD, PSM, PS etc., nu
mai vorbim de PRM, care este mai mult de stnga dect de dreapta). Asta ce
nseamn, ca dreapta nu mai are priza n rndul electoratului? Vorbesc de
dreapta actuala, parlamentara.
n momentul de fata nu exista o dreapta credibila pe care electoratul
romnesc s'o perceap ca reprezentndu-l. Aceasta refugiere n stnga a unei
parti din electorat reprezint mai mult o reacie de protest dect o indicaie
pozitiva privitoare la tendinele politice. Alegerea lui Emil Constantinescu n
1996 a fost, la fel, mult mai putin >n vot pentru el dect unul contra lui Ion
Iliescu.
n plus, lumii i-a plcut acest slogan, chiar daca nu a crezut n el:
Schimbarea Revin nsa la cele discutate. Cum dreapta romneasca
tradiional, PNCD i PNL s-a prbuit n anul acesta, 2000, de ce nu s-ar
putea reface, n viitor, o alta dreapta n Romnia i cu anumite idei i principii,
care pot fi recuperate de la Micarea Legionara? Mai ales ca acum nu mai exista
o reala chestiune evreiasca n Romnia, eventual doar una romneasca

 Nu pot da astzi un rspuns n aceasta privin. Va decide viitorul, vor

raspunde viitoarele sondaje, viitoarele alegeri. Eu nu pot face pe Mafalda,
pentru ca nu fac parte, precum un anumit domn de sinistra reputaie, din
cercul de iniiai care conspira contra poporului romn. Acum as vrea sa evoc
nite amintiri direct legate de Micarea Legionara i sa fac pe marginea lor
cteva consideraii. Am fost condamnat a doua oara, n aprilie 1957, ntr-un lot
din care fcea parte i sora lui Pamfil eicaru, doctoria Virginia MunteanuCrnu. Ea a fost colega la facultatea de medicina cu doamna Marin, vduva lui
Vasile Marin, remaritata van Zaanen, care, fiind pe jumtate evreica, nu a fost
n egala msur persecutata cu familiile celorlali legionari imediat dup
venirea comunitilor la putere. Doamna Marin, este o scriitoare cunoscuta; nu
stiu daca mai este n viaa, tria acum civa ani n Elveia, unde a scris nite
volume de poezii foarte apreciate. Ea s-a adresat doamnei Munteanu, care
fusese deja data afara din casa (a fost mutata n spltoria propriei case),
pentru a-i cere s-i pstreze nite lucruri ce trebuiau ferite de ochii Securitii,
n casa Munteanu de pe strada Romana (astzi Eminescu) exista o pivni n
care se ineau lemenele de foc, ne mai folosite de cnd se instalaser gaze.
Acolo, sub lemne, erau ascunse, pe lng o colecie completa a Curentului lui
Pamfil eicaru, i lucrurile ncredinate de doamna Vasile Marin. Printre
acestea erau i documentele date ei spre pstrare de ctre sora lui Corneliu
Codreanu, Iridenta, mritat cu Ion Mota. Printre documentele confiscate la
perchiziia de la arestarea Virginei Munteanu, care au servit ca probe la
procesul nostru din 1957, se afla sitestamentul lui Mota: scrisoarea de adio
pe care i-a lsat-o Iridentei la plecare lui n Spania, naintea procesului, aveai
dreptul s-i consuli dosarul, pe care-l aveai la dispoziie cteva ceasuri, n
cazul meu circa o diminea. Bineneles ca nu puteai sa iei note i ca nu puteai
s-i nsueti nici un document. Dosarul era format din procesele verbale de
ancheta ale tuturor membrilor iotului, notele anchetatorilor despre declaraiile
martorilor-informatori (fara identitatea acestora) i piesele delicte. Am citit
scrisoarea lui Mota de mai multe ori pentru ca m-a impresionat luciditatea
autorului, care a prevzut exact ceea ce se va petrece dup moartea lui, precum
i faptul ca tia ca nu va reveni viu din Spania. Mota i scria Iridentei ca tara va
cdea n mna ruilor i ca nimic nu poate mpiedica acest lucru, i recomanda
nevestei sale sa vnd ct mai repede tot ce poseda, sa se mulumeasc cu o
valiza, i sa plece ct mai departe spre Apus ca sa scape de bolevici, care vor
cotropi Romnia i o mare parte a Europei, n al doilea rnd, el afirma ca merge
senin la moarte, fiind contient ca pleac n Spania pentru a fi sacrificat, i ca
accepta acest lucru pentru a nu i se reproa ca pune n pericol unitatea
Micrii Legionare. Dup moartea celor doi de la Majadahonda i a grupului
lichidat de Armnd Clinescu, cu sau fara ncuviinarea Regelui, la

Tncabesti, moralitatea legionarilor a nceput sa chioapete. n cursul deteniei,

am avut noroc sa scap de prima reeducare, nu am trecut dect prin a doua.
Prima, cea de la Piteti i de la Gherla de fapt, a fost practicata i la Canal a
constituit cel mai ngrozitor episod al experientei concentraionare din
Romnia. Spun acest lucru aici, deoarece mai uor s-au recrutat reeducatorii
drin-tre legionari, dect dintre celelalte categorii de tineri. Explicaia se Qaseste
tocmai n distrugerea contiinei personale la care duce ntotdeauna
nregimentarea cnd obedienta se ntemeiaz pe criterii teologice: ndoctrinarea
dispune la exaltare, i de la aceasta la fanatism nu este dect un pas. Fanaticii
au fost mai uor de ntors la reeducri dect cei care rmseser stpni pe
contiin lor. Un alt factor care a jucat n defavoarea legionarilor a fost i
sectarismul loR. Aa cum Hitler a czut n pcatul comunitilor terorismul
revoluionar pe care i-a imitat pentru a-i combate cu mai mare eficacitate,
legionarii au ajuns sa fac tocmai ceea ce le reproau ei evreilor: s-au
autoproclamat elita, considerndu-se mputernicii de Dumnezeu pentru a-i
conduce pe ceilali care erau, din oficiu, declarai dumani sau trdtori daca
ndrzneau sa II se mpotriveasc. La nchisoare aceasta paranoia colectiva a
generat un comportament sectar, o solidaritate exclusiva, rezervata
legionarilor, care se considerau autorizai sa sacrifice o suta de liberali, de
rniti sau pur i simplu de nelegionari, pentru a-l salva pe unu! De-a! Lor. Ei
au justificat turntoria, la Aiud, unde au fost nchii efii lor, spunnd, pe asta
putem s-l dam pe mna dumanului, ca nu este de-al nostru Pentru ca am
vorbit de slbiciunile lor, este leal sa amintesc doua lucruri foarte importante
care pledeaz n favoarea lor. Primul, este ca, din toi cei prigonii, ei au fost cei
care au suferit cel mai mult, n timp, daca nu neaprat i n intensitate. O smi rspund unii ca cei internai n lagre nu au fost pe front, nici prizonieri n
Rusia. Chiar daca este adevrat, acest lucru nu diminueaz cu nimic
dimensiunea suferinei lor. Al doilea lucru care pledeaz n favoarea lor, este
faptul ca ei au constituit tinta simbolica i privilegiata a celor care au urmrit
anihilarea neamului nostru prin eradicarea contiinei de sine i a capacitii
de a rezista planului de distrugere a civilizaiei, ca premiza a nfptuirii
proiectului milenarist de imperiu universal propavaduit de marxiti. Civilizaia,
ca ridicare a omului, prin demnitate, deasupra condiiei lui naturale, a dat
Omul Cretin, iar smulgerea sufletului pe care o presupune crearea omului
nou comunist adic dezumanizarea i animalizarea fiinei omeneti a
nsemnat descretinarea romnilor. Or, legionarii au fost aceia pe care marxitii
i-au perceput, deopotriv, ca fiind capabili sa fac dintr-un cretinism militant
un mijloc de a-i mobiliza pe romni pentru a rezista bolevizrii, i ca
ntruchipnd categoria umana din-totdeauna i pretutindeni dispusa sa
participe prin elanuri generoase la realizarea aspiraiilor cele mai nobile ale

comunitii: tineretul ca rezervor natural de entuziastm i idealism, tinereea ca

chezie a viitorului unui neam. n fine, au mai fost persecutai pentru nc un
motiv: legionarismul s-a nscut n mod precis pentru a combate bolevismul, n
momentul n care romnii au reuit s-l nnbue
Att n Basarabia i Transnistria, cat i n Transilvania i Ungaria -tocmai
pentru ca au fost singurii care nu au putut fi bolevizai.
Dup venirea Legiunii la putere, ulterior datei de 3 septembrie 1940 sau nscris sute de mii de oameni n Micarea Legionara, printre ei i multe
lichele, multe lepdturi. Horia Sima nu a fcut nici o verificare a celor care au
aderat, n masa, la Micarea Legionara, de altfel, nici timpul nu i-a permis aa
ceva, n terminolgia legionara, aceti oameni sunt numii septembristi,.
Acesta este un fapt cunoscut, cum este cunoscut i transferul
legionarilor spre comuniti, dup acordul Petrascu-Pauker de la Cluj, din 1945;
un aranjament asupra cruia am sa mai revin. Nu cred nsa ca acest
comportament din nchisoare s-a datorat doar unor atitudini individuale.
Apropierea ntre comuniti i legionari o vad prin faptul ca legionarii i
comunitii erau singurele micri fanatice din Romnia i cereau membrilor lor
o obedienta oarba. De asemenea, metodele lor se asemnau prin caracterul lor
revoluionar, ca sa ma exprim eufemic (si nu eufemistic cum se spune
semidoctic astzi), n plus, ambele micri au reprezentat un fenomen nou
pentru romni, derbedeismul politic marxitii zic huliganism politic -care se
datoreaz mediului social din care ele i-au recrutat cu precdere membrii. Ele
s-au adresat unei populaii mereu nemulumite, a carei motivaie sociala este
invidia i care este permanent disponibila pentru aciuni violente, rsturnrile
revoluionare i distrugerea fiind singurul ei mod de a se afirma. Acest
semiprole-tariat mic burghez, care cuprindea mai ales omeri semiintelectuali
i neadaptai la mutaia ce decurge din exodul rural, etc., alctuia, ca sa
spunem lucrurilor pe nume, ceea ce romnul numete mitocnimea.
Aici nu pot fi de acord. Nu vad nici un paralelism ntre comuniti i
legionari. Nu se poate compara Micarea Legionara care a avut 800.000 de
oameni, cu PCdR, care a avut 800 de membri, aof/ca un raport de 1.000 la 1
Iar acordul Petrascu-Pauker a fost unu/pur conjunctura! Ceva n genul unui
pact de neagresiune electoral, denunat de altfel de o buna parte din
legionari. Imensa majo-r'ate a legionarilor, daca nu aproape totalitatea lor, au
rmas anticomuniti declarai pn la moarte
Din pcate, lucrurile nu stau deloc astfel! aa cum Hitler si Stalin s-au
neles ntotdeauna cnd era vorba de a distruge dumanul comun
democraia i legionarii s-au neles cu comunitii cnd era vorba de
dumanul de clasa. Dincolo de ideologie i de patriotism, i unii i ceilali
veneau din aceeai clasa i nu acceptau realitatea venic i universala a

ierarhizrii societii n grupuri pe care o determina inconturnabil funciile care

se structureaz organic, n orice comunitate, din nsi necesitatea acesteia de
a trai n mod organizat, adic prin specializarea activitilor i repartizarea
rspunderilor. Reprezentnd aceeai clasa motivata de afirmarea prin
distrugerea structurilor existente, i legionarii i comunitii voiau s-i elimine
dumanul de clasa, adic sa lichideze burghezo-mosierimea.
Dumneavoastr uitai ca lozinca legionarilor era omul i pogonul. Colaborarea
dintre cele doua totalitarisme care s-au manifestat pe teritoriul Romniei, cel
rusesc i cel romnesc, a fost pusa la punct mult nainte de acordul dintre
Nicolae Petrascu i Ana Pauker (al carei secretar, la Ministerul de Externe, a
fost un demnitar legionar, Vojeni). n timpul rzboiului din Spania, un membru
al familiei Principilor Ghika, legionar el nsui, l-a ntrebat pe Corneliu
Codreanu daca este adevrat ca a trimis oameni la Moscova pentru a fi
instruii. La care Cpitanul a rspuns: Ca sa cunosc metodele dumanului ma
duc la el sa le nv, iar Ghika a demisionat dup ce a spus: Si eti mata sigur
ca de la Moscova ei se ntorc legionari, nu comuniti? Aflasem povestea de la
fiica lui Ghika, care i ea fusese legionara, i l-am ntrebat pe Mihai Sturdza,
Ministrul de Externe legionar din primul guvern Antonescu, daca este
adevrat. Mi-a rspuns ca da si, cu acelai prilej mi-a confirmat faptul ca
Alexandru Cantacuzino, a fost dat lui Moruzov de ctre Horia Sima, singurul
om care tia unde este ascuns. Olga Bancic, o comunista care a fost executata
ca membra a rezistentei franceze, avea doi frai: pe Pavel Stefan, un chelner
comunist care a fost temporar Ministrul Securitii de Stat, dup moartea lui
Stalin, i pe un altul, mai tnr, legionar. Putin dup moartea lui Grigore
Preoteasa, care era fiul unui chiabur din Crbuneti, l-am ntlnit la Gherla pe
fratele sau, legionar. Academicianul comunist Atanase Joja a avut un frate
arhitect, i el legionar, n Exil, singurele personaliti care au trdat, dndu-se
cu comunitii, au fost doi demnitari legionari: profesorul Uscatescu i
trezorierul Micrii, care dup ce a devenit milionar rulnd banii din vistierie a
vrut sa devina influent restituindui-i lui Ceauescu m refer la d-l I. C.
Drgan. Ceea ce mi apare ca fiind ngrijortor pentru Romnia i sinuciga
pentru legionari este continuitatea crdiei cu comunitii, ilustrata de actuala
coniventa dintre neolegionari i neocomuniti, via structurile securiste.
Poate ca aceasta i are originea n vizita pe care Horia Sima a fcut-o n
Romnia n 1991, n cursul creia d-l Funar l-a prezentat d-lui Iliescu, cu care
a semnat un pact de neagresiune. Cel putin aa le-a declarat el camarazilor
lui, pe care i-a ntlnit la Paris, pe cnd se ntorcea la Madrid. Informatorul
meu, un fost aghiotant al lui Sima, mi-a relatat ca reuniunea a fost furtunoasa,
majoritatea condamnnd ca iresponsabila atitudinea sefului. Comandantul a
susinut ca a fost vorba de un acord ntru totul comparabil cu cel ncheiat cu

Carol al ll-lea, ale crui rost i validitate nu fuseser atunci criticate de

cpeteniile legionare, avnd ca unica menire reimplantarea Micrii n tara,
gratie libertilor acordate i angajamentului reciproc al prilor de a nu se
ataca una pe cealalt. La aceste consideraii, una din cpeteniile prezente i-a
replicat lui Sima ca are o viziune total irealista a lucrurilor: n 1940 legionarii
se bucurau de sprijinul solidar al Berlinului i al Romei, care l-ar fi putut
constrnge pe Carol sa respecte clauzele acordului dar, mai ales, erau dispuse
sa contribuie substanial la efortul logistic cerut de refacerea reelei
organizatorice pe care o distrusese Armnd Clinescu, pe cnd astzi nu pot
conta dect pe ei nii i n nici un caz pe respectarea nelegerii de ctre
celalalt semnatar al acordului. Dup dispariia lui Sima, cel care apare ca
petent pentru rolul de sef, mai bine zis de pastor al legionarilor, este popa
Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Or, i acesta colaboreaz cu ex-Securitatea, un
lucru pe care multi l bnuiau nc de la ieirea lui din nchisoare i care acum
dup scandaloasa trdare bisericeasca din 1997, cnd a recunoscut
autoritatea unanim respinsa de Exil73 i de romnii liberi a Patriarhului
securist de la Bucureti nu mai poate fi tgduita. Relaiile legionarosecuriste devin pe zi ce trece mai transparente n publicaiile din tara i din Exil
care-i aparin Micrii (unor notabili legionari), n coloanele crora Publica
Mitropolitul-securist Serafim, bine cunoscut la Paris ca agent Pe vremea lui
Ceauescu, precum i tot felul de trepdui infiltrai de SRI ca biei simpatici
dup 1989. Puncte Cardinale, un oficios bine fcut al Micrii, care apare la
Sibiu, a fcut pe fata propaganda Pentru partidul d-lui Mgureanu (PNR) la
ultimele alegeri generale! Proprietarul i redactorul Cuvntului Romnesc
(Canada) pot nite candizi manipulai de ctre nite ageni, responsabilii
publicaiilor cu profil legionar din tara nu ne pot pretinde sa credem n
ingenuitatea lor! Barbaria, ca fora ntotdeauna gata sa distrug, este prezenta
i n snul societilor civilizate, nu doar n afara lor. Ceea ce eu le reproez
legionarilor este tocmai ceea ce au avut n comun cu comunitii; mitocnia ca
model comportamental i dederbedeismul ca metoda politica, cu alte cuvinte,
dezlnuirea forelor barbare din societatea romneasca. Acestea au compromis
idealurile lor i i-au compromis pe ei, chiar i n ochii celor care-i priviser cu
simpatie, ca pe o micare capabila sa declaneze o regenerare morala ntr-un
moment n care era nevoie de aa ceva.
D-te Var/am, ati fcut o foarte lunga digresiune, n care ati adus o
serie de acuze grave Micrii Legionare. Doresc i eu s-mi exprim punctul meu
de vedere asupra celor afirmate mai nainte. Dumneavoastr vedei o oarecare
paralela ntre legionari i comuniti, fapt ce a dus la calaborarea de dup 1945
de care vorbii, mi pare rau ca nu pot sa mprtesc acest punct de vedere. Nu
vad ce paralela se poate face ntre comuniti i legionari. Este un sofism ce

afirmai. Revin, din nou, cu cifre: legionarii au fost n numr de 800.000 iar
comunitii 800 (dup cifra avansata chiar de Ana Pauker). Las la o parte ca din
cei 800 de comuniti romni jumtate erau la Moscova i aproape toi
aparineau minoritilor naionale. Legionarii i-au racolat membrii sau
simpatizanii din rndul tuturor claselor i profesiunilor i au avut o audienta
relativ mare n rndul muncitorimii romne (de aceea era att de puternic i
influent Corpul Muncitoresc Legionar), n schimb comunitii daca au racolat
vreo 200-300 de muncitori, restul pn la 800 fiind derbedei i huligani sau,
pur i simplu, spioni calificai ai Moscovei. Este nsa adevrat ca dup 3
septembrie 1940 s-au nscris masiv, peste noapte, sute de mii de oameni n
Legiune, septembristii, din care o parte erau oportuniti, alii chiar delicveni
de drept comun. Afirmai ca o parte din legionari au fost instruii de Moscova
sau chiar la Moscova. Ce legionar a fost la Moscova? Se poate nominaliza
cineva? Dup aa-zisa rebeliune legionara din 21-23 ianuarie 1941, seful SSIului, Eugen Cristescu, care nu-i ascundea ura sa la adresa Micrii Legionare,
pentru a-l ntrta i mai mult pe generalul Ion Antonescu contra legionarilor,
a fabricat dosare false de ageni sovietici din rndul Legiunii. Astfel, Eugen
Cristescu i-a declarat lui Antonescu, ca doi importani fruntai legionari, Viorel
Trifa (viitorul episcop ortodox al romnilor americani) i Dumitru Groza74
(seful Corpului Muncitoresc Legionar) au fugit, dup rebeliune, la Moscova.
Insa cei doi erau la Berlin, anchetai de Gestapo pe baza presupusei caliti de
ageni sovietici. Curnd, nemii aveau sa descopere ca acuzaiile fuseser
fabricate de Cristescu i erau totalmente false. Jntr-un capitol al volumului la
care lucrez, Tragedia Romniei, marturii i documente, 1940-1950, ntr-un
capitol (Cazul Dumitru Groza) demontez acest scenariu rusesc, n ceea ce
privete colaborarea dintre legionari i comuniti, dup 1945, da, au fost cteva
cazuri notorii de legionari devenii colaboraioniti, sau de-a dreptul comuniti,
cazul cel mai celebru fiind cel al lui Constantin Miea, ajuns membru al CC al
PCR Constantin Miea fusese redactor al revistei legionare Falanga, unde a
publicat i cteva articole incendiare. De asemenea l pot meniona pe Maxim
Berghianu, fostul sef al Comitetului de Stat al Planificrii, cu activitate
legionara ntre 1946-1948 si, nu n ultimul rnd, pe generalul de Securitate,
Nicolae Doicaru, fostul se f al contraspionajului romnesc, cu trecut legionar,
participant activ la rebeliunea din 1941. Insa procentual au fost cazuri
izolate, majoritatea legionarilor au nfundat pucriile romaneti (cei care le-au
supravieuit au fost eliberai abia n 1964), alii au luat calea Exilului, iar alii
au luptat cu arma n mna n Carpai, multi caznd pe cmpul de lupta. Este
un adevr istoric care nu trebuie ocultat. Losif Constantin Drgan, pe
care-/citai, nu este deloc relevant, pentru simplu motiv ca respectivul domn
nu a figurat niciodat n evidenta Legiunii. Fiind m Italia, n timpul statului

naional-legionar, a scris cteva articole favorabile Legiunii n presa italiana, din

oportunism, iar apoi, pentru a-i asigura o anumit credibilitate n Exil nu a
protestat la legenda trecutului sau legionar. La fel i cu Calciu Dumitreasa
(vrsta nici nu i-ar fi permis sa fie legionar n adevratul sens al cuvntului, a
fost doar un membru lipsit de importanta al Friilor de Cruce), iar n prezent
nu reprezint pe nimeni n Legiune, cel mult pe Ql nsui. Ca fapt divers,
singura lui contribuie la istoria Legiunii este i-a nsuit (printr-un furt
calificat al lui Neculai Popa, tot din Statele Unite) apte buci din volumul
meu, 'Miscarea Legionara, ntre adevr i mistificare, fara sa le plteasc
vreodat. Revistele pe care le menionai, 'Puncte Cardinale din Sibiu (dar i
'Cuvntul Romnesc din Canada) aparin disidentei Micrii Legionare, ceea ce
explica n parte derivele lor. Este interesant ca ambele reviste m-au atacat
violent, prima, ntr-o ncercare inutila de a demola volumul meu despre
Micarea Legionara, ntr-o recenzie (Cnd adevrul umbla cu capul spart,),
scrisa chiar de directorul revistei, Gabriei Constantinescu (care a folosit
mpotriva mea date provenind de la SRH), iar a doua printr-un articol comandat
de SRI (semnaf de Andrei Badin), Jos masca tovare Liviu Valenas. Ambele
reviste, nclcnd cele mai elementare norme ale deontologiei profesionale, nu
mi-au publicat dreptul la replica. Vreau acum sa ma refer la presupusa vizita a
lui Horla Sima n Romnia. Nu s-a descoperit nici o dovada ca Horla Sima ar fi
fost, dup 1990, n Romnia. Informatorul dumneavoastr de la Paris v-a
informat greit (sau, poate a fost i el supus unei intoxicri). Dumneavoastr
afirmai ca Sima s-ar fi ntlnit cu Iliescu, n 1991, prin intermediul lui
Gheorghe Funar. Andrei Badin, ntr-un articol diversionist, plaseaz n Delta
Dunrii vizita lui Sima, iar ntlnirea a fost cu Virgil Mgureanu i ni/cu
Iliescu. Dup Andrei Badin, Horla Sima ar fi ajuns n 1992 ~ Constanta cu un
avion bimotor, zburnd fara escala de la Viena. /n schimb, loan Itu a plasat
vizita lui Sima direct la Tulcea (deci tot n Delta), tot n 1992, dar mijlocul de
transport ar fi fost un vas Spaniol de pasageri, proprietatea lui Vas/te
Uscatescu. Inutil de spus, ca ambele articole au fost elaborate de Serviciul
Romn de Informaii, Andrei Badin fiind fost absolvent al Institutului National
de Informaii al SRI-ului, iar loan Itu, fost ofier din Dl A, adic ramura
Securitii din armata In schimb avei dreptate n privina menajrii lui Ion
Iliescu (o mare greeala fcut de Horia Sima); ideea comandantului Micrii
Legionare a fost ca, astfe, va funciona de facto un pact da neagresiune ntre
FSN i Micarea Legionara, care ar fi fost necesar Legiunii pentru a se
reorganiza n Romnia In fine, Virgil Mgureanu a trimis un emisar de-al sau,
Marian Munteanu, pentru a-l contacta n Occident pe Horia Sima, nsa acesta
a refuzat categoric o ntlnire cu fostul lider al Pieii Universitii. In ncheierea
acestei discuii trebuie sa menionez ca nimeni din familia mea nu a fost

membru al Legiunii sau simpatizant legionar (simpatiile au mers exclusiv spre

luliu Maniu), cu excepia unchiului meu, Dezideriu tjlarnea, care a cochetat cu
ideea nscrierii sale n Micarea legionara. Un legionar l-a spus nsa ca, dup ce
va ajunge la putere, Legiunea va rezolva definitiv chestiunea ungurilor din
Ardeal, iar la aceasta afirmaie iresponsabila unchiul meu a renunat sa se
nscrie n Legiune
Avnd n vedere relaiile dintre informatorii mei i Horia Sima, precum
i ncrederea dintre ei i mine, bazata pe zeci de ani de colaborare loiala n
lupta anticomunista din Exil, am toate motivele s-i cred pe ei, mai degrab
dect pe dumneavoastr. Apoi, cu privire la colaborarea dintre comuniti i
legionari, va rog sa citii amintirile din Romnia ale diplomatului german Georg
Steltzer, n post la Bucureti pe vremea aceea, mai degrab antinazist i proromn. n fine, daca d-l I. C. Drgan s-ar fi aflat n Italia pe vremea rebeliunii
legionare cum de-a ajuns n posesia tezaurului Legiunii, gratie cruia a fcut
avere i pe care l-a restituit n anii aptezeci statului comunist? Pe atunci,
Drgan era student fa Drept (coleg cu persoane pe care le cunosc bine) i la
Academia Comerciala (ceea ce nu am putut verifica), unde s-a comportat ca un
activist legionar moderat i politicos, care nu a profitat de venirea la putere a
alor sai pentru a tria cu nvtura i a obine prin intimidarea profesorilor
note bune. Cum fceau, spre pilda, studenii n cma verde de la Colegiul
Naval din Constanta, unde taic-meu inea cursuri de matematica, sau elevii de
la Seminarul Pedagogic Titu Maiorescu din Bucureti. Sima i-a ncredinat
banii lui Drgan pentru ca l cunotea i avea ncredere n el, din doua motive:
era serios -sustinea ca trecerea examenelor era mai importanta dect
manifestrile de strada i avea reputaia de mare zgrcit. Acestor nsuiri 'i sa adogat considerentul ca era un om ters, pe care politia nu '-ar fi bnuit.
Rmne chestiunea similitudinii comportamentale: nu se poate nega faptul ca
derbedeismul politic a fost o caracteristica cornuna a marxitilor i a
legionarilor! La care as mai aduga una: niJ-i poi critica fara ca ei s-i
atribuie sentimente de ura!
Cosne-sur-Loire, 20 februarie 2000 Nurnberg 11 martie 2002
ALTE NOI FETE ALE ROMNIEI SECURISTE
Putem vorbi de anumite simboluri noi ale Romniei securiste?
Eu as ncepe prin simbolul caracteristic al neschim-barii, adic al
meninerii sub alte aparente a ceea a fost mai tipic sub comunism: luarea cu
japca i domnia bunului plac.
Toate partidele din Romnia, fara excepie, s-au instalat n case i vile
furate, inclusiv PNCD, care a fcut campanie electorala i s-a prezentat
constant ca cel mai intransigent aprtor al proprietii, n numele principiului
de el denumit restituio n integrum. Tot ntr'o casa furata s-a instalat i

Preedintele Constantinescu, lund fara nici o jena vila de pe strada Ermil

Pangrati a familiei Dosie, a carei propri-etareasa legitima se strduiete
zadarnic s'o recupereze de la R. A. P. P. S. n aceasta casa preedintele
Constantinescu s-a instalat la putin timp dup ctigarea alegerilor gratie, n
mare msur, tocmai promisiunii de a restitui proprietile confiscate de
comuniti. Aceste lucruri arata n ce msur comunitii au colonizat ceea ce se
pretindea opoziia democratica, nu numai prin persoanele pe care le-au
infiltrat n rndurile ei, dar i prin inculcarea propriei lor mentaliti i prin
inducerea de comportamente tipic comuniste. Aceluiai fenomen i este
atribuibila i continuitatea politicii de mprire a pradei, care tine loc de
privatizare, sub guvernele de dup 1996 ca i sub cele dinainte. Falsa
schimbare este oglindita de nsi stema tarii. Ungaria, Bulgaria, Cehia i
Slovacia, Polonia, ba chiar i Rusia, i-au reluat stemele tradiionale. Ca i n
privina fondului n'a fost dect un simulacru de revenire la vechiul simbol,
noile armerii ale Romniei vdind voina clasei conductoare de a nu relua firul
ntrerupt al continuitii statului dect n msura n care-i convine, nepunnd
n pericol poziiile ei. Acest nou nsemn national afieaz caracteristicile
nomenclaturii: mitocnia ilustrata de felul n care au fost ornate semnele de
pe blazon i semidoctismul revelat de nesocotirea canoanelor herladice.
nlturarea Coroanei de Otel i a sceptrului care simbolizeaz suveranitatea i
felul n care a fost ea dobndita (contra tunurilor turceti) i introducerea
unui buzdugan insolit sunt direct legate de ideea consemnata n constituie a
intan-gibilitatii formei republicane, despre care am aflat de la d-l Ion Iliescu ca
este tradiional n Romnia. Pajura cu zulufi i ochi albatri, ca i bourul cu
nfiare de vaslca, nu fac dect sa contribuie la denigrarea specificului
romnesc prin ridiculizare, care a caracterizat naionalismul de parodie din
perioada Ceauescu a planului marxist de desfiinare a naiunii romne.
Printre semnele pstrrii vechii ordini se numr i instituiile care continua sa
poarte numele sovie-tice, date de ocupant imediat dup instalarea
totalitarismului, cnd totul a fost rapid schimbat. Dinamo, Steaua i Progresul,
de exemplu, sunt nume ce evoca statutul de colonie sovietica, ruii impunndule n toate tarile satelite. Societi ca Tarom sau PECO, etc., nu i-au reluat
denumirile dinainte, LARES, Distribuia, etc. Mai sunt i alte lucruri,
mrunte i nevinovate n aparenta de natura a evoca mai degrab
ntoarcerea la tradiii ntrerupte i revenirea la Romnia presovietica, aa cum
ar fi redeschiderea lojelor masonice i a Jokey Club-ului sau constituirea
fundaiei Ion Ghika a cror semnificaie reala nsa este grava: toate trei sunt
create de ex-Securitate, ca structuri subterane, menite sa controleze societatea
civila. Am sa insist asupra acestor instituii, care nu sunt deloc att de inocente
cum par la prima vedere. Romnii au fata de masonerie o atitudine iraional,

aproape superstiioas, ntemeiata pe prejudeci i pe credulitate. O jumtate

dintre ei considera ca este afacerea Necuratului i o privesc cu scrba i teama.
Din jumtatea rmas, o buna parte i nchipuie ca daca te faci mason, i-a
pus Dumnezeu mna'n cap: eti protejat i ferit de griji pentru restul vieii. De
altfel, astzi, romnii vor sa intre n masonerie aa cum voiau prin 1975-85 sa
intre n PCR, pentru procopseala. Desi masoneria este implicata n toate marile
escrocherii scandalurile Panama, Stavitzky, Skoda, Gnome-Rhone, Banco
Ambrosiano, Franklin Bank etc.
Aceste Prejudeci sunt absurde. Am cunoscut masoni de cel mai nalt
grad, cu mari rspunderi n lojele lor, care au murit n mizerie, nici
nmormntai nefiind de fraii lor (a fost i cazul lui Mozart). Ca toate
imposturile, masoneria are o influenta direct proporional cu gradul de
credulitate al celor dispui sa o accepte. Este o impostura n sensul precis ca
este cu totul altceva dect pretinde a fi, nici unui om cu discernmnt mediu
nescpndu-i faptul ca scopurile i preocuprile ei reale nu corespund celor pe
care le declara. Cnd asiti la certurile i excomunicrile reciproce dintre lojele
care rivalizeaz n a se declara suverane, autentice i recunoscute, i dai
seama ca masonii nu sunt uniti de ceea ce au n comun, ci desprii de
interese pe care nu le mrturisesc. Cnd vezi ce escroci sau ce nuliti i pun
masonii n frunte i care este natura scandalurilor ce zguduie recurent lojele,
nelegi despre ce fel de iniiai poate fi vorba i care sunt tainele care i
preocupa. Toate acestea, spre a arata ca, daca poate exista un complot marxist
pentru dominaia universala, nu poate exista unul masonic: acolo unde sunt
rivaliti pentru mprirea pradei (bani i putere) nu poate exista unitate.
Impostura putea fi trecuta cu vederea atta vreme ct masoneria, care s-a
nscut din nevoia de a combate devierea tiranica a monarhiei, absolutismul
neputnd fi nfruntat fi, a fost silita sa acioneze clandestin, inspirndu-se
din experienta mafiei75. Nu este ntmpltor faptul ca aceasta secta
conspirativa s-a nscut n Anglia, care este patria sistemului parlamentar i a
democraiei moderne, deoarece n nici o alta tara absolutismul nu a fost
instaurat la incitarea unui filosof modern (Hobbes) i printr-o lege votata de
Parlament76, iar arbitrarul regal nu a fost nicieri dus la extrema definita n
acest text, care stipula ca oricine se mpotrivete voinei suveranului se face
vinovat de nalta trdare i se pedepsete cu moartea (Robespierre, Lenin i
Hitler aveau de unde sa se inspire!). Mascarea cadrului conspirativ77 ntr-unul
corporatist78, al crui caracter secret era legal, se putea, atunci, justifica prin
imposibilitatea de a contesta fi puterea. Dar instituionalizarea opoziiei i a
pluralismului, odat cu instaurarea democraiei n cursul secolului al XVIII-lea,
au fcut sa fie inacceptabile, att conspiraia, ct i impostura. Meninerea
caracterului secret al organizaiei i justificarea acestuia prin noi imposturi, fac

din masonerie o structura de-a dreptul incompatibila cu sistemul politic

deschis care este democraia. Pretenia de ordin suveran, evident lipsita de
orice temei i ca atare nerecunoscuta de nici un stat, denota voina de a se
situa deasupra legii i de a funciona ca un stat n stat. Cum masoneriile sunt
inute de ctre diversele democraii occidentale drept centre oculte de influenta
i adesea suspectate de a fi instrumentele unor puteri strine, puterea publica
preocupata sa le infiltreaz pentru a le supraveghea79 -favorizeaza nmulirea
obedientelor i stimuleaz rivalitatea dintre acestea. Ierarhia titlurilor cu care
se mpopooneaz demnitarii masoni i secretele ntemeiate pe povesti de
adormit copiii, cu trimiteri la pretinsele rdcini spirituale ale asociaiei,
nscocite pentru ignorani i creduli, seamn cu legendele de familie inventate
de proaspeii mbogii despre strmoii imaginari, ale cror portrete
cumprate la talcioc le agata n salon pentru a-i impresiona pe oaspei cu
vechimea neamului lor. Toate acestea sunt inventate trziu primele, dup ce
englezii au redescoperit vechiul Egipt (cea. 1780), celelate atunci cnd scriitorii
romantici au pus la moda secretul templierilor sau misterele Evului Mediu
(1820-1840) cnd masoneria, pentru a-i da o legitimitate istorica, i-a creat o
filiaie nobila, n ciuda decderii ei, francmasoneria rmne modelul originar
al tuturor organizaiilor conspirative moderne, a cror funcionare se
ntemeiaz pe subversiune, diversiune i teroare. Dintre acestea, cele mai
performante au fost, indiscutabil, iacobini, PCUS i replica germana a acestuia,
NSDAP. Masoneriei i se pot aduce doua acuzaii i mai grave dect
subversiunea, nti, aceea de a fi la originea devierii de tip tiranic a democraiei,
totalitarismul. Acesta a fost nscocit i experimentat n Frana, de loja
cunoscuta sub numele de Clubul Iacobinilor, care: 1) a furit partidul de
revoluionari profesioniti luat ca model de bolevici i fasciti; 2) a inaugurat
sub Robespierre dictatura partidului unic; 3) a recurs pentru prima oara la
teroarea preventiva (definirea prealabila a categoriilor hrzite excluderii i
distrugerii n massa) i la diversiune (minciuna i propaganda) ca mijloace de a
guverna, precum i 4) la satelizare ca mod de a proiecta peste granite dictatura
partidului unic. A doua acuzaie grava este ca, instituionaliznd teroarea n
numele libertii, discriminarea n numele egalitii i ura n numele
fraternitii, masoneria (franceza) a subordonat toate ojele de pe continent, a
instaurat era antinomiei, adic a Rului fcut n numele Binelui i a inversiunii
raportului dintre scop i Mijloace. tafeta au preluat-o alte minciuni la moda,
fabricate tot n care le succedau celor rsuflate pe msur ce lumea le desluea
sau se plictisea de ele. Semidoctismul inaugurat de masonii enciclopedist! Care
au nlocuit adevrul cu propaganda, a dus la impostura urmailor lor de azi
erijai n specialitisi experi, convini ca le stiu pe toate pentru ca au o
diploma universitara care confunda unghiul drept cu temperatura de fierbere

a apei sau declara, precum masonul tehnocrat i ministru81 pe care l-am auzit
cu toii la TV, ca, n regiunea Bucuretilor, hidrogenul din apa a atins proporii
alarmante, ajungnd la dublul cantitii de oxigen! Masonii au susinut
ntotdeauna i pretutindeni totalitarismul marxist mpotriva forelor
democratice dar i mpotriva totalitarismelor induse (aprute ca reacii la cel
marxist). Masoneria, care a furnizat cadrul conspirativ i logistica tuturor
organizaiilor angajate n lupta mpotriva regimurilor declarate de dreapta, nu a
acordat nici un sprijin rezistentei anticomuniste. Relaia de complicitate cu
totalitarismul marxist este revelata i de faptul ca, n ciuda caracterului ei
evident subversiv dup criteriile Securitii i ale KBG-ului, masoneria nu a
fost, dect n mod excepional i extrem de rar, vizata de persecuiile la care
erau a priori i sistematic supuse formaiile democratice, cu att mai mult cele
cu ncrengturi internaionale. Masoni cu ranguri nalte, ca M. Sadoveanu, I. C.
Parhon, M. Ralea, M. Mlita, Gr. Geamanu sau M. Ghelmegeanu, au devenit
demnitari ai sistemului marxist impus de Moscova, precum i exponenii
acestuia. N. Ceauescu, S. Brucan i Cornel Bogdan82, au devenit membrii
unor loje apusene, n schimb, pe ierarhii masoni persecutai de comuniti i
numeri pe degetele unei singure mini. Semnificativ n aceasta privin este i
faptul ca masoneriile occidentale care, repet, au sprijinit rareori rezistenta
anticomunista, s-au aliniat imediat la tezele disidentei comuniste. Acest lucru
dovedete ca nici masoneria nu a dorit distrugerea totalitarismului marxist, ci
numai reformarea lui. Legturile internaionale pe care le presupun deopotriv
istoria i nsi structurile ei fac ca francmasoneria s-i pstreze o parte din
influenta pe care a avut-o n lumea afacerilor, astzi din ce n ce mai strns
legata de cea politica, dup cum ne-o arata numrul tot mai mare de
scandaluri sau afaceri de corupie care se nmulesc chiar i n cele mai
democratice state ale lumii83. De aceea, ea a constituit o tinta privilegiata a exSecuritatii, care a folosit-o ca instrument de infiltrare 1 Occident, n 1990 s'au
angajat tratative care au dus la un acord care consta, grosso modo, n ajutorul
reciproc: ex-Securitatea susine deschiderea de loje masonice n Romnia (si
furnizeaz informaii credibile despre oamenii recrutai pentru a le conduce); n
schimb.
Masoneria i protejeaz pe responsabilii fostei politii politice,
mpotrivindu-se demascrii i pedepsirii lor si, totodat, asigurndu-le legturi
de afaceri n Lumea Libera, La o agapa84 a masonilor romni din Europa
Occidentala, care a avut loc n Frana n aprilie 1992, majoritatea celor de fata
erau foti ofieri superiori de Securitate, dintre care o buna parte avuseser
funcii oficiale pn n decembrie 1989, fiind cunoscui unora din cei de fata
care fuseser pn atunci urmrii pentru activiti politice sau atitudine ostila
regimului de la Bucureti. Pentru ca dispune de mijloace mai eficace i de

structuri mai importante, ex-Securitatea este elementul predominant al acestui

parteneriat. Gratie unui aranjament similar, mafia financiara controlata de
ex-KGB a ajuns sa puna mna pe piaa imobiliara de la New York, cel mai
important instrument de speculaie (si de splare de bani) pentru capitalurile
vagabonde din lume. Am sa va relatez acum un fapt legat de redeschiderea
lojelor masonice dup 1989. I-am reproat d-lui Marcel Schapira pe atunci
seful unei loje romaneti din Europa apuseana ca l-a instituit ca sef al
Masoneriei Romaneti pe domnul Dan-Amedeo Lzrescu, despre care se tie n
mediul fotilor deinui politici ca nu a avut deloc o comportare onorabila la
Botoani, n timpul celei de a doua serii a reeducrilor, cnd trecerea la tabra
adversa nu a mai fost efectul terorii fizice i morale, ci al ademenirii prin
avantaje materiale tot mai promitoare i angajarea n activiti intelectuale
care deschideau perspective atrgtoare acelora ce fceau concesii, lingnd
unde au scuipat i viceversa. Am apucat i eu, foarte putin ce-i drept, aceasta
ncercare de recuperare a Securitii, la Salcia n 1960-1961. Puteai uor sa
refuzi angrenarea n acel mecanism, riscurile fiind cu adevrat minime n
comparaie cu reeducrile de pe vremea lui Stalin. De pilda, eu am scpat cu
un raport al ofierului nsrcinat cu reeducarea -se numea Milos i era un
stalinist din Iugoslavia refugiat n Romnia, ca de altfel i Stanciu, educatorul
politic al penitenciarului pentru minori n care-mi executasem prima
condamnare sentina fiind 25 de trgtori, o expresie preluata de la armata
din vremea cnd soldailor li se administrau pedepse corporale, i care nsemna
25 de 'ovituri de curea sau de baston, aplicate la spate. D-l Lzrescu nu Qra
pe atunci un btrn fragil, ci un brbat n toat puterea vrstei, iar trdarea lui
(caci de trdare este vorba!) nu prea are scuze. Un coleg cte-al sau un alt fost
biat detept al liberalilor, d-l Paul Dimitriu -a avut n acele circumstane o
atitudine mult mai onesta, anunnd el nsui actul de trdare pe care hotrse
s-l comit, declarndu-le colegilor de celula: Domnilor, americanii nu mai vin.
Eu am 45 de ani i vreau sa ma mai bucur de viaa. Va spun la revedere pentru
ca astzi va prsesc: am decis sa trec cu arme i bagaje n tabra cealalt.
Prin urmare, de acum ncolo, cnd vorbii de fata cu mine sa va luai
precauiile de rigoare! n ciuda ifoselor sale de biat detept i de
Larousse85 ambulant, d-l Lzrescu n'a tiut, precum colegul sau Dimitriu,
s-i mbrace pirueta morala n formele estetice ale cinismului intelectual, ci ia disimulat cu laitate reorientarea.
Urmrind nsa activitatea din Parlament a d-lui Dan Amedeo
Lzrescu, dup 1990, el a fost totui una din foarte putinele persoane cu
coloana vertebrala.
Sa nu confundam aroganta de tocilar savant, care-i sfideaz
interlocutorii fcnd parada de ceea ce tie, cu verticalitatea politica, un atribut

ale crui dimensiuni sunt de ordin moral! Avnd o memorie de elefant, d-l
Lzrescu tie multe dar nelege putin, n plus, cnd nu tie, blufeaz, miznd
pe ignoranta celor care-l asculta! Domnia sa este cel mai tipic exemplu de
guguman savant ce trece drept biat detept n ochii mediocritilor ce
participa la discuiile din atelierele masonice. Pe planul etic, are la pasivul
sau cauionarea Constituiei din 1991, pe care opoziia democratica o
respinsese ab initio, att ca fond ct i din motive de procedura. Sa nu uitam
nici diversiunea pusa la cale cu d-l Cmpeanu n 1992, pentru a-l compromite
pe Rege, cerndu-i sa candideze la funcia de preedinte al republicii! L-am
reproat aadar d-lui Marcel Schapira ca l-a numit pe Dan-Amedeo Lzrescu
sef al masoneriei din Romnia. Nu direct, ci printr-un fost coleg de detenie, d-l
Mihai Musceleanu, adjunctul lui, care cunotea mai bine ca mine reputaia
bine stabilita de care se bucura d-l LzrescU. Aa am aflat ca Schapira fusese
n audienta la Iliescu pentru a-i cere autorizaia sa redeschid o loja la
Bucureti, i ca acesta a condiionat acordul sau de numirea lui D-A. Lzrescu
sau a lui Tudor Mohora viitorul candidat la preedenia Romniei ca sef al
ei.
Foarte interesant, Tudor Mohora, fost frunta al PSM, actualmente
preedintele Partidului Socialist
Tudor Mohora este, pare-se, tot un nume conspirativ. La reproul de a
fi acceptat aceasta condiie, n loc de a amna deschiderea lojei sau de a activa
n clandestinitate conspiraia fiind o veche specialitate a frailor masoni
Schapira a rspuns: Nu puteam lsa descoperita Romnia, ngduind unor loje
nerecunoscute sa ocupe terenul. Ma amuza ideia ca aceti dumani declarai
care sunt masonii i legionarii au procedat exact n acelai fel, ducn-du-se i
unii i alii la noul om al Moscovei de la Bucureti spre a-i cere lui voie s-i
refac structurile n Romnia86! Astzi seful filialei bucuretene a organizaiei
d-lui Schapira, din care face parte i d-l Babiuc, este un igan, absolvent al
liceului de muzica dar mai talentat la binia dect la scripca, care a fcut
avere cu trafic de devize i face parte din conducerea mafiei financiare a etniei
sale, d-l Costel lancu. Poate ca locul de sef al lojei se cumpr, ca i acela de
preedinte al F. P. S.-urilor judeene, spre pilda, ocupate cu peche de
conaionalii marelui maestru n judeele Tulcea, Ialomia i Constanta sub
prezidenta d-lui Constantinescu. A doua organizaie aparent nesemnificativa pe
care Securitatea a pus mna, este Jockey-Clubul. ntr'o tara cu tradiii, acesta
este o adunare n care unii membri ai clasei de sus, n cutare de divertismente
onorabile, i ntlnesc pe intelectualii mondeni i pe snobii din lumea politica i
a afacerilor. Jockey-Clubul a funcionat i la noi, pn n ajunul comu-nizarii
Romniei. Unul din membrii acestei asociaii, un aristocrat deczut dar foarte
instruit i doritor de publicitate, m-a chemat la el n Octombrie 1992, i mi-a

spus: Ioane, am s-i spun ceva foarte important, fara martori. Sa tii ca
doamna X, sotia unui supravieuitor al vechiului Jockey-Club, care este o
securista bine cunoscuta n mediul ei profesional, a primit ca misiune s-l
puna pe brbatu-su sa reconstituie aceasta instituie. Scopul real al operaiei
este clar: n noul Jockey-Club trebuie sa se amesetece protipendada comunista
cu ceea ce a mai rmas din vechea lume buna, n aa fel nct sa nu-i mai
deslueti pe cei compromii de cei onorabili, sa nu mai poat fi desprite
apele curate de cele murdare! l-am mulumit pentru grija Purtata reputaiei
mele i am plecat la Paris. Cnd am revenit la Bucureti, n martie 1993, am
aflat ca informatorul meu, fusese ntre timp numit n conducerea JockeyClubului Acest club este 'ocul unde se ntlnesc, joaca poker sau bridge i
stau la taclale n feta unui pahar de rom, whisky sau coniac, n fiecare Mari
dup Amiaza, parlamentari de toate etichetele politice i oameni din alte cercuri
ale societii, printre care foarte multi ofieri de Securitate cu funcii nalte.
T Unde are sediul n Bucureti Jockey-Clubul?
L s-a restituit sediul pe care-l avea i nainte, pe strada Episcopiei colt
cu Nicolae Golescu, n spatele Ateneului.
Care este rolul Jockey-Clubului, n viziunea Securitii?
Rolul actual al acestui club este de a face n aa fel nct relaiile
sociale pe care le creeaz sa mpiedice desluirea a ceea ce este compromis de
ceea ce este integru, att n privina colaboraionismului ct i n a corupiei.
Oamenii vin acolo, i beau paharul i fac conversaii de genul: nu cunoti
dumneata pe cineva, nu stiu unde, pentru ca am un nepot care ar avea nevoie
de nu stiu ce Membrii clubului i fac, ca i masonii, servicii reciproce, dar
nu merg cu aceste hatruri pn la gravele ilegaliti n care este periodic
implicata masoneria. Prin obligaiile personale astfel contractate se ajunge la
colaborarea ascunsa dintre partide care oficial i public sunt ireductibil opuse,
cu aferenta compromitere a principiilor de la care se revendica i pe care le
reprezint n ochii opiniei publice. Eu nu am nimic mpotriva colaborrii, dar
relaiile echivoce nu sunt un mod de a ajunge la reconciliere, ci un fel de a
spala reputaii murdare i bani murdari. La Jockey Club se confer
onorabilitate sociala unor persoane ale cror fapte cad sub incidenta codului
penal. Masoneria este (ca i Securitatea, copia ei perfecionat) o organizaie
care-i acoper preocuprile de natura conspirativa cu pretexte intelectuale i
justifica prin sofisme politice pretenia ei de a se situa deasupra legilor (pretinsa
ei suveranitate). Este, prin urmare, firesc ca ea sa fie acum locul tranzaciilor,
aranjamentelor i combinaiilor de tot soiul, care erau la noi, pn curnd,
apanajul Securitii (ca Instrument specializat al PCR). Spre deosebire de ele,
Jockey Clubul este o instituie onorabila, deoarece nu eti obligat s-i lai
contiina la usa ca sa fii primit nuntru! Pentru ca, totui, nu-i propune sa

dirijeze societatea acreditnd tezele unei gndiri unice i controlnd toate

centrele de decizie, influenta i profit!
Revenind la francmasonerie, n 1997, d-l Dan Amadeo Lzrescu a fost
debarcat de la conducerea masoneriei romneti, ntr-un mod total neelegant,
tot aa cum a fost debarcat istru Victor Ciorbea de la conducerea guvernului, n
acelai a/ m'n~ ntmplat, de fapt? Ce s'a
Cred ca prin funciile pe care le deinea senator sj |jde liberal
domnul Dan-Amedeo Lzrescu a favorizat nite afaceri mari, de care au
profitat exclusiv membrii clanului sau, a cror avere a crescut spectaculos. Te
poi ntreba de unde provine caporalul de pornire al firmelor pe care le-au
njghebat i pe ce se ntemeiaz . Icrederea unor parteneri strini care nu tiau
nimic despre ei si, nc mai putin, despre aptitudinile lor de manageri. Faptul
ca domnul Dan-Amedeo Lzrescu nu i-a asociat la aceste afaceri pe unii
masonei cu apetite, din loja d-sale, a fost considerat de acetia drept o proba
de neloialitate i un motiv de excludere. De cel putin un secol ncoace
masoneria i ma refer la toate tipurile de masonerie este o simpla grupare
de interese care, folosind mijloace ilicite, nu se poate declara ca atare. Or,
interesele sunt prin nsi natura lor conflictuale. Astzi, cnd lobbying-utinde
sa devina o practica universal acceptata, traficul de influenta, deturnarea de
mandat i abuzul de ncredere se practica n mod curent i la lumina zilei, desi
n Europa cel putin ele alctuiesc n continuare delicte, nu mai este nevoie
de secretul lojelor pentru acoperirea aranjamentelor ilicite, n SUA, o tara
fcut de francmasonerie pe vremea cnd neputnd fi vorba de
instituionalizarea opoziiei aceasta regrupa forele potrivnice puterii, lojele i
apartenenta la ele n'au fost niciodat secrete. De aceea, peste 70 de
obedinete masonice distincte i rivale, care-i fac adepi prin metode ce tin de
marketing-ul comercial i se ntemeiaz pe corporatism, se rzboiesc ntre ele i
se acuza reciproc de impostura. Nu mai vorbesc de masoneriile paralele, adic
de mafiile i minoritile active, care se organizeaz i-i promoveaz
interesele particulare mpotriva interesului general, dup modelul masoneriei:
homosexualii, sectele neoprotestante, traficanii de droguri, profesionitii massmedia, etc. n 1984, Marea Loja Scoian a Marii Britanii, al carei sef era pe
atunci Ducele de Kent varul primar al Reginei Elisabeta a refuzat sa
participe la o aniversare solemna a Lojei Marelui Orient, cea mai veche din
^ranta, pe motivul ca aceasta nu aparine unui rit recunoscut (o forma
diplomatica de a spune ca este o impostura!). Cam tot atunci, Decanul de
Canterbury, seful Bisericii Anglicane (numita n SUA
Episcopalian) a declarat ca apartenenta la francmasonerie este
incompatibila cu rmnerea n comunitatea cretinilor credincioi, deoarece
implica sacrificii aduse pe altarul altei diviniti dect Dumnezeu. Ziarul Le

Monde, care comenta declaraia, a amintit ca aceeai poziie fusese deja

adoptata de conductorii altor 15 culte cretine (la noi, ultima anatema
mpotriva francmasonilor a fost lansata de Patriarhul Miron Cristea, n
noiembrie 1938, la cererea lui Carol al ll-lea). La venirea sa la putere, guvernul
Blair a adoptat o lege pregtit de guvernul Thatcher i abandonata de
guvernul Major, prin care li se interzice masonilor accesul la o serie de mandate
elective i de funcii publice, ca urmare a implicrii masoneriei n marele
banditism financiar (splare de bani murdari), n traficul de droguri, n furtul
informatic, i chiar n spionaj. De altfel, lucrurile sunt clare i simple: cum
democraia presupune domnia legii i transparenta activitii publice, ea este
evident incompatibila cu existenta unor asociaii ntemeiate pe secret care, n
plus, se vor i deasupra legii! Pentru ca am terminat ceea ce aveam de spus
despre masonerie i Jockey Club, vreau sa fac dou-trei scurte consideraii
legate de o alta instituie aparent inocenta, Fundaia Ion Ghika. n spatele ei
se ascund aceiai oameni dubioi ca provenien i obedienta, care caut sa
scape de oprobriul inerent activitilor lor, impresionnd prin aparente:
denumiri cu consonanta princiara i emblema ornata cu blazon i coroana.
Numele marelui om de stat liberal din secolul trecut este astfel folosit ca
acoperire de cele mai criminale dintre instanele implicate n desfiinarea
neamului nostru i distrugerea Romniei. Tot la nivelul faptelor legate de
omniprezenta Securitii, simbolice i simptomatice, as mai cita ceva deosebit
de grav. n Romnia pn i anticomunismul semnul cel mai evident i mai
necontestat al democraiei este pe cale sa fie confiscat de comuniti. Institutul
pentru Studiul Totalitarismului, condus de Radu Ciuceanu, este n mna
securitilor; Arhivele Statului, care conin istoria luptei contra totalitarismului
sovietic, la fel; n capitolul (adugat) despre Romnia a versiunii romneti a
Crii Negre a comunismului (Ed. Humanitas), scrisa de un grup de
cercettori francezi sub conducerea ex-comunistului Stephane Courtois, nu
apar dect tot nite foti comuniti, n acest capitol, Rezistenta Anticomunista,
ai carei protagoniti au petrecut ani de zile prin nchisori, au luptat n muni i
au jertfit attea viei pe altarele patriei i ale democraiei, de-abia daca este
pomenita, n schimb, se face caz de nite disideni, adic de nite comuniti, a
cror fapta eroica, criticarea (?) lui Ceauescu, a fost sancionata printr-o
dizgraie de care au profitat ca sa fac excursii pe Valea Nilului i pe Marile
Lacuri Americane, de unde trimiteau reportaje care li se publicau n
Contemporanul! Nu mai vorbesc de Biserica.
Cnd va re ferii la Biserica, va re ferii la Biserica Ortodoxa?
n primul rnd la ea, dar nu-l exonerez nici pe Mitropolitul primat
romano-catolic, Monseniorul Gheorghe Robu, care a colaborat i el cu
Ceauescu, fcnd compromisuri incompatibile cu ministerul divin i cu rangul

sau n instituia care, dup prbuirea Constantinopolului, rmne cel mai

puternic factor de civilizaie al omenirii, indiferent de religia celui care-o judeca.
Vizita Papei, penibil eveniment mediatic, a fost un succes unilateral repurtat si,
ceea ce este mai grav, compromis de Biserica Ortodoxa Romna n frunte cu
Patriarhul Teoctist, care i-a mai regsit astfel o leac de prestigiu. Ofensiva
securista n sutana popeasca, menita sa aduc sub obrocul Patriarhiei de la
Bucureti parohiile romaneti din diaspora, cu scopul de a elimina centrele de
rezistenta care contesta legitimitatea regimului de la Bucureti, a renceput n
1997 cu o vigoare nc necunoscuta pn atunci. Popii securiti pe care, i noi
i serviciile specializate din statele apusene, i identificaserm nainte de 1989,
i care dispruser sau se fcuser mititei dup prbuirea lui Ceauescu, au
revenit n for, fara ruine sau jena, cu exact aceleai metode. Unul din cei doi
arhiepiscopi care funcioneaz n Europa Occidentala, actualul mitropolit
Serafim de la Berlin, este fostul preot Romul Joanta care a locuit multa vreme
la Paris, unde venise sub motivul oficial de a-i fac studiile de teologie, cruia
i cunoatem foarte bine activitile reale i misiunea efectiva. Recrutat i
pregtit de Mitropolitul Timisoarei, cel care a avut ca ultima misiune desi
mrturisise deja colaborarea cu Securitatea i pretindea ca se caise s-l
ademeneasc i s-l manipuleze pe Regele Mihai, ceea ce pare s-i fi reuit, este
i foarte junele arhiepiscop de la Paris, losif. Suspect este i el, mai nti pentru
ca nu ia atitudine fata de aciunile ntreprinse de ierarhia lui contra celor pe
care a venit s-i Pstoreasca, recunoscnd cel putin public raul fcut, dar i din
cauza Mijloacelor materiale, formidabile daca inem cont de extraordinara
srcie a tarii care i le pune la dispoziie, desi despre el personal nu avem
probele suficiente, nici indiciile convergente care sa ne ngduie sa trecem de la
bnuiala la acuzaii. Dar nu ne ndoim n privina celor care i-au ncredinat
misiunea, nici de scopul real al acesteia, ci doar de faptul daca o duce sau nu la
ndeplinire. Amintesc ca Nicolae Corneanu, mitropolitul Timisoarei, a patronat
n deplinul sens al termenului ncercrile Patriarhiei de a pune mna, la
propriu i la figurat, adic inclusiv prin violenta (la 24 Iunie 1972) pe parohia i
pe episcopia de la Paris (Sfinii Arhangheli din strada Jean de Beauvais). Exact
acelai lucru se petrece i peste Ocean, unde sunt reactivai tot preoii securiti
de pe vremea lui Ceauescu. Prin urmare, BOR, cum i se spune acum n presa,
este n continuare unul din stlpii sistemului hegemonie rusesc, laolalt cu
SRI-ul i celelalte structuri subterane prin care acesta se perpetueaz dup
1991. Ct privete aa-zisul patriotism al Patriarhiei, care i-ar gsi dovada n
obria de peste Prut a actualului ocupant al scaunului ei i n conflictul cu
patriarhia de la Moscova, pentru arhiepiscopia metropolitana a Basarabiei, tot o
diversiune este, de exact aceeai natura i aceeai obrie ca Partidul Romnia
Mare. Nu pot sa scutesc de judecata nici conducerea cultului mozaic, i nu ma

refer doar la personajul de sinistra amintire care a fost Mozes Rosen, ci i la

succesorul sau, doctorul Cajal, care s-a acoperit cu oprobriu dup 1989 prin
luri de poziie clar antidemocratice i procomuniste. De pilda, angajndu-se n
procesul contra d-lui Victor Ciorbea, atacat de forele neocomuniste pentru ca
i-a restituit cetenia romna Regelui Mihai, reprezentantul calificat al ordinii
constituionale legitime cea nlturat prin actul de nalta trdare de la 30
Decembrie 1947 i seful Rezistentei Anticomuniste. Tragic este ca mai toate
simbolurile Romniei precomuniste i anticomuniste, cele n numele crora au
ajuns la putere preedintele Constantinescu i partidele CDR, trec, gratie lor, n
minile activitilor PCR i a securitilor care s-au infiltrat n statul-major de la
Cotroceni i n conducerea PNL i PNCD. Imediat dup 1989, partidul unic s-a
reprodus social prin sciziparitate, gratie falsului pluralism ntemeiat pe
diviziunea socialista a muncii, cu aferenta 'repartizare a sarcinilor ntre
sucursalele sale multiple: FSN, PUNR, PDAR, UDMR, PSM, PRM, etc. Dup
1996 a recurs la o noua metoda, donarea, asigurndu-i perenitatea i
proliferndu-se prin implantarea de celule-nucleu n capul nsui al partidelor
istorice care, reprezentnd Rezistenta Anticomunista, constituie referin
inconturnabila a democraiei n societatea romneasca, nc din 1996 am
ncercat sa atrag atenia asupra riscurilor propulsrii n fruntea PNCD i a
statului, a d-lui Victor Ciorbea, fost membru al instanei supreme a aparatului
represiv comunist, Procuratura Generala, despre care toat lumea tie ca era
anexa Securitii specializata n mbrcarea cu forme legale a terorii politice.
Zadarnic am artat ca prin promovarea acestui produs al sistemului marxist se
urmrete n afara eventualei compromiteri a partidului n ochii pro-priuliui
electorat un dublu obiectiv: a) abandonarea definitiva a dezbaterii
fundamentale despre nsi natura Romniei, care opune continuitatea statului
dinainte de 30 Decembrie 1947 perpeturii celui creat de Armata Rosie, pe care
o asigura actualul regim politic; b) realizarea aa zisului compromis istoric,
care ar nsemna recunoaterea, ca stare de drept, a strii de fapt create prin 50
de ani de banditism politic, de ctre chiar aceia care s-au mpotrivit cu mai
multa constanta i mai mare drzenie bolevizrii Romniei. Pentru cei care au
ochi ca sa vad faptele i trecerea timpului confirma justeea acestei analize.
Subliniez ca ele i pun direct n cauza pe cei care au susinut candidatura d-lor
Constantinescu i Ciorbea i i-au promovat, crendu-le imaginea politica pe
care s-a ntemeiat desemnarea lor n funciile la care i-a dus ncrederea amgit
a electoratului. Inconsisteni, incompeteni, lipsii de viziune i de autoritate,
acetia nu puteau nela discernmntul intelectualilor care i-au prezentat
partidelor din opoziia democratica drept nite oameni provideniali. Prin
urmare, desemnarea acestor triste mediocriti nu mai poate fi, astzi, atribuita
unei erori de apreciere. Explicaia trebuie cutat n crdia cu forele care

se mpotrivesc masurilor radicale de care depinde sine qua non reuita

tranziiei, masuri de care se teme i un establisment intelectual ce trage foloase
din poziiile oferite de totalitarismul marxist i triete cu nostalgia privilegiilor
de care se bucura pe vremea aceea. Prima msur radicala este i cea dinti
promisiune electorala abandonata de Preedintele Constantinescu: legiferarea
Punctului 8 al Proclamaiei de la Timioara, condiia ruperii efective a Romniei
de Moscova i a eliberrii romnilor de structurile viz-i ascunse care asigura
perenitatea sistemului, oficialmente dar realmente, abolit n Decembrie 1989.
Cosne-sur-Loire, 16 februarie 2000 365
REGIMUL CONSTANTINESCU SAU FALSA SCHIMBARE
Discutnd despre regimul actual din Romnia, trebuie sa vorbim
neaprat i de prestaia Preedintelui Emil Constantinescu, cel care n 1996 a
promis ferm Schimbarea i a fost artizanul principal al Contractului cu
Romnia
Domnul Daniel Barbul, fost consilier al preedintelui Constantinescu
(n ce calitate, avnd n vedere ca d-sa are o diploma univesitara de istoria
artelor?) a justificat, mpreuna cu d-na Zoe Petre, Schimbarea prin
continuitate, adic neschimbarea. Cu alte cuvinte, tot ceea ce se schimba
trebuie schimbat de ctre structurile existente, numai n ritmul care le ngduie
acestora sa pstreze poziiile hegemonice dobndite nainte de 1989. Mai
concret, decomunizarea/desovietizarea sa se fac numai de ctre membrii
establishment-u_sovieto-comunist, doar n msura i n ritmul n care le
convine s-o fac. D-l Emil Constantinescu a fcut ceva deosebit de grav: a
nelat poporul romn mult mai rau dect l nelaser d-nii Iliescu, Petre
Roman i acoliii lor. A distrus credina n schimbare i sperana ntr-un viitor
diferit de cel pe care-l pregtete Romniei oligarhia coloniala sovietica! De la
Ion Iliescu i de la Petre Roman nite comuniti afiai i cunocuti (cnd a
venit la putere, Ion Iliescu a declarat n mod explicit ca el vrea doar reformarea
comunismului, nu restaurarea sistemului democratic) nimeni nu a ateptat
altceva, dect renovarea sistemului printr-o relativa schimbare a formelor, dar
nu i a coninutului sau (structura umana a sistemului). D-l Emil
Constantinescu, erijat n campion al Rezistentei Anticomuniste, o cauza pentru
care militase (dup spusele lui din 1945 pn n 1989) venise la putere cu o
serie ntreaga de promisiuni care aveau caracterul de schimbri fundamentale,
ncepnd cu nlocuirea constituiei, pe considerentul ca este nelegitima, fiind
impusa prin fora i manevre frauduloase. La Paris, n iulie 1992, cnd a venit
s-l prezentam Exilului i partidelor occidentale care susineau forele
democratice din Romnia, a fcut urmtoarea declaraie, nregistrata de
camerele de luat vederi ale televiziunii i de reportofoanele jurnalitilor (si ale
noastre): La cel mult trei luni de la venirea mea la putere voi pune n micare,

cu juriti competeni, modalitile de revenire la Constituia din 1923 87, dnd

explicit de neles ca, i pentru el, acest lucru implica restaurarea monarhiei
(nlturat prin for, odat cu instaurarea regimului totalitar i satelit). La
Paris a spus acest lucru de doua ori, la Palatul Luxemburg, ca oaspete al
Preedintelui Senatului, i la Misiunea Greco-catolica, adresndu-se coloniei
romne, ale carei voturi le solicita. Declaraii analoge tot nregistrate a fcut
i n Statele Unite, n 1996.
Asta mi-a spus-o i mie, de doua ori, pe 26 mai 1994 la Paris i pe 28
octombrie 1995, n drum de la Frankfurt spre Bad Mergentheim
A doua promisiune esenial pe care a fcut-o d-l Emil Constantinescu
a fost de a reforma statul, adic scoaterea lui din mna partidului la putere, ca
sa nu mai fie, ca sub comunism i sub regimul Iliescu, instrumentul de
procopsire al celor care se nstpnesc pe el prin alegeri. Acest lucru implica,
ntre altele i lupta mpotriva clientelismului politic i a corupiei, o reforma
care sa nu fie numai morala, dar i juridic ancorata n forme concrete prin
elaborarea i adoptarea unor legi. S-a obligat de asemenea sa regleze
problemele pendinte n chestiunea integritii teritoriale abrogarea explicita a
clauzelor secrete ale tratatului Ribbentrop-Molotov i recunoaterea frontierelor
Romniei de la 3 septembrie 1939 n conformitate cu principiile Naiunilor
Unite i cu declaraiile Marilor Puteri din timpul celui de al Doilea Rzboi
Mondial, prevalndu-se de jegatura lui personala cu Basarabia spre a dovedi
tria acestui anga-Jarnent al sau. Un alt punct important al campaniei
electorale a d-lui Constantinescu a fost legiferarea Punctului 8 al Proclamaiei
la Timioara; prima promisiune pe care a trdat-o! La numai o luna dup
terminarea alegerilor, proasptul preedinte s-a dus la Timioara pentru
comemorarea evenimentelor din 1989 i acolo, spre indignarea i decepia
tuturor, a declarat ca victoria n alegeri face ca aceasta promisiune sa fie de
prisos. Cu alte cuvinte, i spre a sublinia logica impecabila a afirmaiei d-lui
Constantinescu, acum nu mai este nevoie sa facem curenie pentru ca suntem
la putere
Pe motivul rizibil ca Punctul 8 se aplicase deja prin victoria n
alegeri
Afirmaia n sine constituia o prostie, l-a luat pe timioreni drept nite
idioi. n fine, ultima promisiune importanta fcut de candidatul Emil
Constantinescu (pe cele foarte multe secundare nu le mai abordez, din lipsa de
timp) a fost aceea monumentala inepie, just poreclita de unul dintre membrii
talentai ai establishment-u_comunist (n 22), Contractul cu demagogia. Ma
refer la faimosul Contract cu Romnia, care cuprindea 200 de promisiuni ce
trebuiau ndeplinite n 200 de zile.

 Dup fiecare punct, venea fraza tip: Daca nu-l vom ndeplini, dup
200 de zile ne vom da demisia Un mucalit s-a i ntrebat atunci, bine, dar
ce se va ntmpla daca i vor da toi demisia concomitent: preedintele,
guvernul, parlamentul, cine va mai gira treburile tarii?
Pentru oricine avea putina minte politica, era evident ca acest
Contract cu Romnia era o cacealma, o gogomnie, o promisiune pur
demagogica i nu populista, cum spun semidocii destinata paturilor cele
mai ignorante i mai disperate ale electoratului. Contractul cu Romnia
fusese grosolan copiat dup Contractul cu America din 1996 al
contracandidatului lui Clinton la alegerile prezideniale din 1992, Robert Dole.
Sa tranm o chestiune tehnica. Unii afirma ca disfunction-alitatea
Cotroceniului este legata exclusiv de faptul ca preedintele Constantinescu i-a
ales cei mai prosti i mai incompeteni consilieri-Altii, din contra, afirma, ca
chestiunea consilierilor nu este esenial^ eseniale ar fi fost capacitile i
voina preedintelui ConstantinescuSerban Orescu a afirmat, n acest sens, ca
nu este nevoie de nici un consilier, ca tu, preedinte al Romniei, sa nu faci o
gafa. i mai amintete cineva cine erau consilierii lui Ion C. Brtianu sau Ionel
I. C. Brtianu, se ntreab acelai erban Orescu. Dumneavoastr ce prere
avei?
Comparaiile i criteriile d-lui erban Orescu au o foarte vaga relevanta
cu realitatea. De ce? Pentru ca nu poate fi comparata Romnia lui Ion C.
Brtianu, acesta fiind doar prim ministru ntr-un stat care era o democraie
parlamentara i o monarhie, cu aceea a unui preedinte din ultimii ani ai
secolului XX. Actuala Constituie, copiata dup cea franceza, stabilete ca
Romnia este o republica semiprezideniala; n realitate este una
supraprezidentiala. Ca i n cazul Statelor Unite, separararea puterilor este i
izolare a puterilor. Preedintele Statelor Unite, care cumuleaz funciile de sef al
statului i de sef al guvernului (administraia), nu poate sa dizolve niciuna din
cele doua camere, le poate doar opune vetoul sau; la rndul lor, camerele
reunite pot suspenda preedintele, iar senatul, reprezentnd statele federate, i
poate opune veto-ul. n regimul francez, primul ministru este creatura sefului
statului, cum este cazul i n Romnia, unde cele doua crize guvernamentale,
care au dus la demisia lui Ciorbea si, respectiv, demiterea lui Radu Vasile, au
artat clar acest lucru. Modelul francez este mai autoritar dect cel american,
preedintele putnd dizolva camera de jos, pe care o tine uor n ah cu
ameninarea dizolvrii. Regimul din Romnia este si mai prezidenial dect cel
din Frana, deoarece i senatul poate fi dizolvat de seful statului. Puterile de
care dispune preedintele Romniei nu sunt deci comparabile cu cele de care
dispunea preedintele consiliului de minitri pe timpul lui Ion C. Brtianu sau
al lui Ionel I. C. Brtianu. n plus, pe vremea aceea Romnia era o tara

democratica, n care chiar daca mai erau rmie de bizantinism fanariot si,
dup 1918, de duplicitate iezuita, secretul nu era regula de joc: tara nu era
condusa de un cerc tainic de conspiratori din jurul primului ministru. Politica
guvernului era constant discutata n camere, presa cenzura actele guvernului
(asta este menirea presei!) i opinia publica nu era pusa n fata faptului
mplinit. Camerele Puteau oricnd s-l revoce pe primul ministru, inclusiv pe I.
C. Brtianu. n schimb, astzi, n Romnia seful statului este foarte greu
revocabil nici mcar suspendat nu poate fi uor i el are nite puteri absolut
discreionare. Sa ne aducem aminte ca Ion Iliescu a guvernat n linite, dup
demiterea guvernului Roman, prin intermediul camarilei de la Cotroceni i a
ministrului pentru relaiile cu parlamentul, folosind toate metodele securistokagebiste de diversiune i de nclcare a legii, i utiliznd pentru aceasta o
creatura a sa, un om de mna cu profil tipic de securist, pe d-l Viorel
Hrebenciuc.

Sa revenim la preedintele Constantinescu

E Avnd o personalitate mai tears i fiind mai lipsit de pricepere
dect Ion Iliescu, d-sa a acionat i mai pe ascuns, dar ezitant i fara coerenta.
Tara a continuat sa fie condusa de o camarila de la Cotroceni. Indiferent ca ai
sai consilieri sunt sau nu competeni, deciziile acolo se iau, iar guvernul trebuie
sa le execute, n momentul n care primul ministru, din diverse motive, a
devenit incomod, a fost imediat nlturat. Conflictul dintre preedintele
Constantinescu i Premierul Vasile a fost determinat tocmai de refuzul acestuia
de a fi un simplu executant. Pot sa citez aici un fapt: a doua sau a treia zi dup
numirea lui Radu Vasile ca prim ministru, cu toat opoziia preedintelui
Constantinescu care a luptat s-l puna n aceasta funcie pe seful FPSului88, ca de altfel i atunci cnd d-l Vasile a fost demis i-a telefonat d-na Zoe
Petre i i-a spus: Radule draga, m'a rugat d-l Preedinte s-i spun ca. La
care, d-l Vasile, care desigur nu are cele mai alese maniere, a ntrerupt-o i i-a
replicat: Asculta doamna, daca Preedintele are ceva s-mi comunice, o face
personal, nu are nevoie de serviciile d-taler, nchizndu-i telefonul n nas.
Constituional vorbind avea dreptate, dar felul n care a procedat a fost primul
pas spre stricarea relaiilor cu Cotrocenii, un fapt de care d-l Constantinescu
avea sa se plng mai trziu. Preedintele Constantinescu a folosit exact
aceleai metode ca predecesorul sau, printre altele faimoasa metoda a
antajului cu dosarul de la Securitate. antajul cu dosarul a fost unul din
elementele care a mpiedicat rezolvarea pe cale constituional a acestui
conflict, iar la adresa minitrilor, conform propriilor mrturisiri fcute presei, sau fcut de asemenea presiuni ca sa demisioneze, n interiorul PNCD, tot
antajul cu dosarul s-a folosit Lata deci, ca i n aceasta privin Preedintele

Constantinescu se situeaz n directa continuitate a regimului Iliescu, nu a

reprezentat o schimbare. Un alt aspect scos definitiv la lumina de criza din 13
Decembrie 1999, a fost ca principalul sprijinitor i promotor al Partidului
Democrat, i al lui Petre Roman personal, nc din Noiembrie 1996, este d-l
Emil Constantinescu. Asigurarea intereselor acestora are, de altfel, la sfritul
mandatului sau, sa fie singura sa realizare! Probabil legata de crdia n
afaceri, judecnd dup asocierea fiului sau cu neamurile lui Roman.
Secretul lui Polichinelle
Preedintele Constantinescu s-a trdat prin perfidia i inconsecventa
declaraiilor sale. Astfel, la demisia lui Victor Ciorbea (n realitate o destituire) a
declarat ca ea a fost necesara din cauza tensiunilor cu PD-ul, iar cnd l-a
demis pe Radu Vasile, a declarat ca acesta era agentul infiltrat al PD-ului n
PNCD
Aici avea dreptate
Probabil avei probe daca susinei aa ceva. Ma rog n orice caz, un
lucru este cert, de cte ori a avut loc o schimbare n guvern, poziia Partidului
Democrat a ieit ntrit! n timpul guvernrii Ciorbea, au avut loc, sub
auspiciile Alianei Civice i a GDS-ului, doua dezbateri despre mineriada din
Iunie 1990 i necesitatea de a-i desemna pe vionvati i a-i trage la rspundere.
D-l Valeriu Stoica, ministrul de justiie, a rspuns cinic: Noi avem alte
prioriti politice, care ne interzic sa facem acest lucru.
Un rspuns demn de o canalie perfecta Primul act normativ propus
de preedintele Constantinescu o fost o lege (votata n regim de urgenta!) prin
care oricrui fost sef al statului i se asigura pe viaa imunitate, pensie egala cu
salariul preedintelui n exerciiu, vila de protocol, maina, garda de corp
Aceasta lege a fost fcut pentru propria sa protecie, atunci cnd nu
va mai fi sef de stat. De asemenea, ulterior, nerespectnd principiile
fundamentale ale statului, i-a ameninat cu destituirea Pe minitrii care au
simpatii monarhiste. A fi sau nu monarhist este la 'atitudinea fiecrui cetean,
nsa aceti minitri aparineau unor partide care au militat constant pn la
venirea lor la putere, n 1996, Pentru revenirea la Constituia din 1923. Ceea ce
a fcut Preedintele Constantinescu, constituie o violare a Constituiei n
vigoare, a prii ei solemn-declarative, privitoare la drepturile i libertile
fundamentale ale ceteanului.
Sa trecem acum la faimoasa doctrina politica lansata de d-na Doina
Cornea & de., altul mai bun nu avem, adic nu avem altul mai bun n tara
romneasca dect preedintele Emil Constantinescu pentru a candida la
alegerile din 2000
Chiar i prin prisma acestei doctrine Preedintele Constantinescu se
situeaz n continuitatea lui Ion Iliescu, pentru ca respectiva doctrina tot o

diversiune este Comunitii, cnd i fceau campania electorala din 1990,

spuneau ca trebuie sa fie alei pentru ca nu exista alii mai competeni, i ca
aparatul de stat nu-i poate pastra continuitatea fara birocraia existenta, n
1992 era evident ca se punea problema pierderii alegerilor prezideniale de
ctre Ion Iliescu, iar staful sau electoral a pregtit acest argument, ca altul mai
bun nu avem, nu avem de ales etc. Este o diversiune tipica, pentru ca
interzice existenta alternativei n caz ca eueaz Constantinescu, fcnd din el
o opiune unica, si, n al doilea rnd, interzice cutarea altor candidai mai
buni. Este un veritabil antaj, n sensul explicit de cine nu este cu noi (cu
preedintele Constantinescu), voteaz cu IliescU' Este o diversiune tipic
comunista i este regretabil ca att de multi nepricepui n tara ca i n Exil
au czut n aceasta capcana.
700 de intelectuali din Romnia au semnat o lista n care i exprima
sprijinul necondiionat (?!) pentru preedintele Constantinescu, iar n apel
citim, nici mai mult, nici mai putin, ca preedintelui Constantinescu nu i se
poate reproa nimic, nu a fcut absolut nici o greeal Majoritatea dintre
semnatari sunt cadre universitare, doctori i actori. Apare ca semnatar chiar i
o persoana decedata (morii sunt alturi de preedintele Constantinescu!), W
cteva persoane au fost puse pe lista contra voinei lor, fara a fi consultate,
dup clasicul sistem al Epocii de Aur
La originea acestui apel este Solidaritatea Universitara, componenta
a Conveniei Democrate, care a refuzat permanent sa adopte o atitudine critica
fata de Preedintele Constantinescu, ma' chiar, s-a desolidarizat de Alian
Civica, atunci cnd ea se distanta de seful statului, acuzndu-l printre altele,
ca a devenit imposibila comunicarea cu el.
n Octombrie 1999 s-a organizat la Bucureti i Sinaia primul Forum
al Ziaritilor Romni de Pretutindeni, cu care prilej ati avut o ciocnire cu
preedintele Constantinescu
Nu a fost nici o ciocnire, l-am pus doar o ntrebare pertinenta, la care a
refuzat sa rspund. Nu a rspuns de altfel la nici o ntrebare care nu i-a
convenit, n sala erau i oameni care, n loc s-i puna ntrebri, nu au fcut
altceva dect s-i feca nite cc^olimente, ca sa poat ntra n capitolul urmtor:
ce mult au fcut ei pentru el, ce mult l-au sprijinit Dar n'am fost singuruL. i
d-na Silvia Constantinescu din Suedia i-a pus nite ntrebri pertinente, nici la
ele nu a rspuns La aceasta ntrunire Preedintele Constantinescu a preferat
sa tina un lung monolog de 45 de minute. La sfrit, avnd ocazia s-l
ncruciez, i-am spus: Domnule Preedinte, va felicit pentru iscusina cu care
ati eludat toate chestiunile pertinente i incomode. Mi-a rspuns: Pentru
dumneavoasrta asta se cheama eludare, pentru mine, sinceritate i pe
vremea cnd era candidatul CDR, Constantinescu i recruta statul major

numai din oameni compromii. Noi i-am atras atenia asupra acestui fapt, dar
asta nu I-a determinat sa se debaraseze de ei.
A
Care va fi viitorul preedintelui Constantinescu?
Oricum, d-l Constantinescu tie ca nu va fi reales i a nceput o
operaie de preluare a conducerii PNCD. Conteaz pe Remus Opri, care este
omul sau de ncredere, dup cum s-a dovedit ct a fost secretarul guvernului
Ciorbea si, imediat dup alegeri, cnd a mpiedicat numirea lui Ion Raiu ca
preedinte al Camerei de jos.
De ce era contra lui Raiu?
Ca mic burghez invidios din fire. Pentru ca fusese contra-Car>didatul
sau, pentru ca Raiu venea din afara, pentru ca avea cul-tur politica si, prin
urmare, venea cu soluii la probleme, pentru ca n ce termeni se pun ele i le
percepea la timp. n plus, tia foarte bine ca Raiu putea s-i constituie un
stat-major propriu, cu oameni competeni i necompromii, recrutai din
Rezistenta Anticomunista de peste hotare. Oameni pe care experienta i
dovedise capabili i credibili. Lui Emil Constantinescu care candidase n 1992
la alegerile prezideniale din partea CDR i s-a rennoit acest mandat n 1994
la o edin a CDR, la care am luat i eu parte. Le-am spus atunci candidailor
dintre care trebuia sa alegem, adic lui Ion Raiu i lui Emil Constantinescu (n
realitate inteam la ultimul), Domnilor trebuie sa va dezobinuii sa aprei n
fata electoratului convini ca vei fi alei pentru farmecul dumneavoastr,
respectiv papionul i brbia. De data aceasta nu imaginea personala va conta,
ci credibilitatea echipei cu care va vei prezenta, care n mod constant i
punctual, n funcie de evenimente, trebuie sa tina din scurt Guvernul, venind
cu soluii alternative care sa dovedeasc opiniei publice ca, pe de o parte avei
oameni cel putin la fel de competeni ca minitrii pe care-i taloneaz i ca, pe de
alta parte, propunerile dumneavoastr sunt mai acceptabile, daca nu neaprat
mai bune, dect ale guvernului' Bineneles ca Preedintele Constantinescu
nu a fcut absolut nimic n aceasta privin, n afara de faimosul Contract cu
Romnia. Cnd s-au prezentat la alegeri, att CDR ct i d-l Emil
Constantinescu personal, nu aveau un program de guvernare!
Intre timp, asta s-a constatat de ntreaga tara i de ntea-ga lume
civilizata
Emil Constantinescu nu l-a putut suferi niciodat pe Ion Raiu, fata de
care avea sentimentele de invidie ale arivistului i complexul de inferioritate al
omului mic fata de cel perceput de opinia publica ca fiind un domn, care avea
ceea ce lui i lipsete: maniere, educaie, cultura.

 Ar trebui sa vorbim i de ziaritii care au fost aruncai dup gratii. In

timpul regimului Constantinescu presa a fost i mai hituita dect pe vremea
regimului/eseu. Esfe o realitate constatata i de observatorii occidentali.
E poate nedreapta o astfel de concluzie, sau cine tie.
Cert este ca Iliescu a fost mai abil. Eu vad nsa o continuitate i *1
acest domeniu, al libertii presei, ntre regimul Iliescu i regimul
Constantinescu. Aici de fapt atingem o problema importanta: aceea a statutului
pe care presa trebuie s-l aib n stat. Indiferent daca este rezolvata printr-un
adaus la constituie sau printr-o lege aparte. Nu poi tolera ntr-un stat
democratic, adic ntemeiat pe primatul legii i separarea puterilor, o putere
iresponsabila, presa are cert o mare putere n Romnia. Cine o controleaz,
condiioneaz i poate manipula opinia publica, aproape cu aceeai eficacitate
ca pe vremea partidului unic, dar fara sa mai fie nevoie de teroare politica. Ea i
prezint publicului-electorat faptele, analizele, realitatea politica. Aceasta
putere extraordinara poate fi un pericol pentru ordinea publica, pentru
democraie, ca sa nu mai vorbesc de libertile personale, n cadrul separrii
puterilor, presa trebuie sa fie tratata exact cu acelai titlu ca legislativul,
executivul i judiciarul; trebuie sa fie introdus n Constituie statutul puterii de
a informa, independenta presei putnd fi garantata numai prin definirea
responsabilitilor ei.
Ar trebui vorbit i despre calitatea presei centrale romneti, care din
pcate las mult de dorit
Sunt exemple triste. Daca un Cornel Nistorescu sau un Sorin RoscaStanescu sunt net peste nivelul suburban ilustrat de Ion Cristoiu, Cristian
Tudor Popescu, Marius Tuc sau Ion Diaconescu, nici ei nu sunt jurnaliti cu
multa prestanta: nu au nici cultura, nici civilitatea pe care le cere exercitarea
profesiei lor.
Este normal ca ntr-un stat care se pretinde democratic (vorba vine)
serviciile secrete sa formeze ziariti? Ma refer la Institutul National de Informaii
al SRI-ului, care are o secie de ziaristica. Unul din absolvenii lui este Andrei
Badin, care are acum misiunea de a publica n toat presa Exilului
Facultatea de jurnalistica Qte la INI a format deja sute de ziariti Care va fi
misunea lor reala i concreta?
Daca aceasta facultate a SRI-ului ar avea o coal de jurnalism care sa
corespunda normelor deontologice, profesionale i Academice specifice
cerinelor din aceasta meserie, i nu ar constitui unei activiti de alt tip, nu mi
s-ar prea suprtor.
De ce nu suprtor? In Romnia au aprut, dup 1989, faculti
civile pentru jurnalistica, precum ciupercile dup ploaie, cred ca sunt njur de

o suta De ce mai trebuia sa aib i Serviciul Romn de Informaii o facultate

de jurnalistica?
Tip!
Este limpede de ce, ca sa mascheze nite activiti de alt
Presa, imediat dup 22 decembrie 1989, a scpat de sub controlul
Securitii i cred ca ea a simit nevoia sa aduc din nou situtia sub control
ct mai rapid, ca atare sunt formai ziariti, care n realitate sunt ofieri
acoperii ai SRI-ului
Explicaia mi se pare foarte valabila dar, n acest caz, politica SRI-ului
nu este toane conspirativa, ci mai degrab transparenta.
Credei? Peste civa ani, va mai tii cineva daca ziaristul X a terminat
facultatea de ziaristica la INI sau n alta parte?
Clar!
Politica SRI-ului de a forma ziariti este cinica, asta este
Sa revenim la preedintele Emil Constantinescu, daca vrei d-le
Varlam, putei sa ne enumerai primele cinci caliti i primele cinci defecte ale
actualului preedinte
Are o oarecare abilitate, prin care s-a afirmat de pe vremea cnd era
student. Emil Constantinescu nu a ieit din anonimat prin har, de care este
complect lipsit. Este un om ters, cu o personalitate slaba. Acest lucru
transpare pn i n tonul vocii sale, de Nea Mitica. Are un fizic agreabil un
lucru foarte important astzi ca sa fii telegenic este n general moderat n felul
de a se exprima i rareori ridica tonul. Cnd o face, are o voce piigiat care l
face ridicol. Defectele sale sunt cele ale comunitilor n general. Neavnd
personalitate, el nici n privina defectelor nu este personal.
De cnd l cunoatei personal pe peresedintele Constantinescu? '
De la nceputul celei de a doua sptmni a lui iunie 1992, cnd n
CDR, datorita dorinei lui Corneliu Coposu, au fost nlturai ca posibili
candidai la preedenia Romniei Ion Raiu i Nicolae Manolescu. Atunci a fost
impus, oarecum pe usa din dos, profesorul Emil Constantinescu, pe care
Corneliu Coposu nu-l cunotea. Se zice ca l-a impus la insistentele d-nei Ana
Blandiana, care i l-a prezentat.
Mie Corneliu Coposu, mi-a spus, ntre patru ochi desigur (la el acas),
tot n acel an 1992, ca a trebuit sa gseasc de urgenta un alt candidat la
preedinia Romniei, caci descoperise cu groaza, ca odat ajuni preedinte,
nici Raiu, nici Manolescu, nu ar fi vrut sa mai prseasc fotoliul prezidenial
pentru a lsa loc liber Regeluil A trebuit, n 24 de ore sa gsesc un alt om, un
om onest care, chiar daca este lipsit de experienta politica, sa permit
restaurarea Monarhiei, iar acest om este profesorul Emil Constantinescu!.

 Nu pot sa spun ca aceasta explicaie nu ar fi credibila. Eu nsa l-am

auzit pe Corneliu Coposu spunnd i altceva. Argumentul pentru a nu-l susine
pe Ion Raiu n 1992 a fost acesta: Nu avem anse n acest an la alegerile
prezideniale daca pornim cu un perdant, cel de la alegerile precedente Dar,
iat ca acest argument nu a mai fost considerat valabil ulterior, cnd
Constantinescu aprea drept perdantul celor din 1992 n tot cazul o
asemenea pripeala n desemnarea unui candidat nu este o dovada de mare
seriozitate politica.
Totui, n 1992 Emil Constantinescu fcuse mult mai multe procente
dect Ion Raiu la alegerile din 1990
Da, este adevrat, dar nici alegerile nu au mai fost la fel de falsificate,
nici electoratul la fel de timorat.
Nu l-ai ntrebat pe d-l Constantinescu care a fost trecutul sau nainte
de 1989?
Ba da, dar mi-a spus nite basme de adormit copiii. Putin aceea, n
iulie, l-am plimbat pe viitorul preedinte la Paris, unde a fost adus de noi, la
cererea lui Corneliu Coposu, pentru a fi prezentat personalului politic din
Occident care susinea opoziia democratica din Romnia.
Eu.
Mare greeal ati fcut Nu conteaz, am fcut-o din plin s/
Am ndeplinit dorina preedintelui Corneliu Coposu
i eu
nc din 1992 Emil Constantinescu i-a manifestat rezerva fata de
Rege, refuznd sa se duca la Versoix. Acest fapt, care contrazicea formal
declaraiile fcute cu dou-trei zile mai devreme, nu l-a descumpnit pe Coposu
dar noua ne-a dat de gndit. Pentru alegerile prezideniale din 1992 noi am
adunat de la prietenii notri politici i o oarecare suma pe care i-am dat-o.
La ct se ridica ea?
La 420.000 de franci, daca nu ma nel, l-a fost nmnata lui, dar
destinata CDR. Cu toate acestea, banii au fost deturnai, nu au mai ajuns la
CDR. Probabil ca sunt la Fundaia pentru Democraie, prin care i finaneaz
aciunile de promovare. Banii au fost trimii n Romnia sub forma lichida,
printr-un curier absolut sigur. Constantinescu a decepionat strintatea i
pentru alte motive dect aceasta deturnare de subvenie, n 1996, nainte de
alegerile din noiembrie, a fcut nite turnee prin Occident, n cursul crora a
emis nite pretenii nemaipomenite i s-a purtat prost. Am aflat acest lucru de
la Fundaia Hanns Seidl creia i cerea bani pentru deplasri i de la Crestiniidemocrati austrieci cu care s-a ntlnit. El n 1996 nu reprezenta totui mare
lucru, era doar profesor universitar i candidatul CDR, nici mcar al ntregii
opoziii. Avea nsa pretenia sa fie primit de Cancelarul Kohl, de efi de stat, de

minitri de externe, exact ca un preedinte n exerciiu! Fundaia Hans Seidel ia cumprat bilete de avion i i-a obinut nite ntlniri la nivelul care
corespundea rangului sau n viaa publica. Cu o obrznicie nemaipomenita, n
momentul n care trebuia sa plece, i-a comunicat reprezentatului fundaiei
Hans Seidel la Bucureti, ca n condiii! 6 date, eu nu mai pot pleca, ntlnirile
fixate nu sunt la nivelul poziiei mele S-au pierdut astfel cteva mii de marci,
costul voiajului care fusese deja pltit integral.
n octombrie 1995 eu l-am nsoit la industriaul german WHfried H.
Lang pe d-l Constantinescu. i-a fcut, n fata acestui domn, constincios, o
prezentare destul de colreasca, dar nu a uitat sa menioneze, ca el se bucura,
spre deosebire de preedintele Iliescu, de respectul marilor lideri ai lumii la acel
moment. Nu a uitat sa menioneze, ca preedintele Italiei l-a primit cu fanfara
militara i covor rou! Dl. Wilfried H. Lang, dup ce l-a ascultat cu mare
atenie, nentrerupndu-l nici mcar o singura data, cnd i-a terminat n fine
lungul expozeu, de aproape o ora, i-a spus clar: Domnule profesor, nu va
suprai, dar nu va pricepei absolut deloc la politica, un preedinte de genul
celui al Italiei nu are o putere mai mare n tara sa dect un portar de banca. Nu
cu preedini de stat trebuie dumneavoasta sa luai legtura, ci cu oamenii de
afaceri, ei conduc lumea. Nu va suprai, dar nu va putem ajuta, caci nu avei
noiunile cele mai elementare de politica i de economie, ne pare rau. nainte
nsa, la Frankfurt pe Main, i-am propus sa facem un interviu (fac o paranteza,
n perioada 1992-1994 am fcut mai multe interviuri cu d-sa, pentru presa
scrisa din Romnia i strintate, pentru Europa Libera, pentru Deutsche
Welle, deci am contribuit de o maniera semnificativa la mediatizarea sa),
rspunsul sau m'a lsat cu gura cscat: Domnule Valenas, eu nu mai pot
face intreviuri cu dumneavoasta, ci numai cu seful dumneavoasta, Emil
Hurezeanu, pentru ca la poziia mea, de viitor preedinte al Romniei, eu nu
mai acord interviuri dect directorilor sau redactorilor efi de trusturi de
presa! Am rmas interzis, nu am mai recunoscut deloc omul pe care l tiam
eu din 1992. n fata mea era complet alt om, atins grav de paranoia i de mania
grandorii
Pentru personalitatea reala a d-lui Constantinescu, cele spuse de
dumneavoasta sunt foarte elocvente, nu mai trebuie fcut nici un comentariu
n plus. Primul sef de stat occidental care a fost n Romnia dup alegerea d-lui
Constantinescu, a fost Preedintele i, care s-a ntors la Paris furios. Cineva de
la Elysee mi-a spus ce era Chirac att de suprat, reproducndu-mi declaraia
pe care le-o fcuse colaboratorilor sai la sosirea de la Bucureti. Ni se plng ca
au fost victimele tiraniei sovietice dar ne primesc dup protocolul bolevic! Am
avut noroc ca am scpat fara sa ma srute ca Brejnev, pe gura! Mi-au umplut
braele cu flori (la brbai nu se dau flori!) i habar nu au cum se aeaz

oaspeii la o masa data n cinstea unui sef de stat! Ca nu stiu, neleg, dar nu
sunt n stare sa gseasc un funcionar de la protocolul Ministerului de
Externe, de pe vreamea cnd Romnia era o tara normala?! Nu mai exista
nimeni de la Palatul Regal, care s-i nvee care este protocolul de rigoare la
primirea unui sef de stat?' Emil Constantinescu a fcut n vara lui 1996 un tur
prin Occident, s-a dus la sediul NATO de la Bruxelles, unde s-a ntlnit
neoficial cu efii politici i militari ai alianei. A promis acolo, ca primul lucru
pe care l va face, daca va ctiga alegerile, este s-l schimbe pe Mgureanu.
Ajuns preedinte nu a mai vrut deloc s-l schimbe
A mai promis ca va schimba conducerea armatei, scondu-i la pensie
pe toi ofierii care puteau avea relaii ascunse cu Moscova, i va nlocui toate
cadrele diplomatice care erau legate de serviciile secrete ex-sovietice. Dar, ajuns
preedinte, a uitat de toate aceste promisiuni; a recurs doar la diversiuni, n
1999, pe la sfritul primverii, a fost n Statele Unite, unde a declarat presei
americane, ca nu mai exista n armata nici un ofier cu studii sau stagii fcute
la Moscova
O simpla minciuna. Dar o minciuna grotesca. >.
Da, o minciuna, demascata de altfel de Valerian Stan, indirect, cnd a
publicat n Cotidianul, tot n 1999, dar spre a dezmini declaraiile
Generalului Degeratu, numele a cel putin zece generali (nu mai avea loc n
articol s-i enumere pe ceilali) fabricai n URSS, preciznd ca mai putin de
15% din cei vizai au fost nlocuiti Tot cu aceasta ocazie, dl. Emil Constantinescu a spus ca nBomnia
nu mai. Exista corupie, a fost eradicata complet
A mai spus nc o absurditate totala, ca indiferent cin& veni dup el.
Va f i tot un preedinte democrat
Ion fliescu, de pilda. *
Urmaul Preedintelui Constantinescu va fi un democrat, pentru ca
Romnia a devenit definitv un stat democratic, angajat pe calea integrrii
europene i nord-atlantice D-l Constantinescu nu este singurul care a fcut
astfel de declaraii, mincinoase prin coninut, absurde, fara anse de a fi
crezute si, cel mai grav, extrem de duntoare pentru Romnia, deoarece o tara
este judecata de strintate dup credibilitatea oamenilor care vorbesc n
numele ei. Printre oamenii care-i nchipuie ca pot sa prosteasca lumea
ntreaga cu declaraii de acest tip se numra ex-seful de stat-major Degeratu i
bieaul numit de ministru! Andrei Pleu Secretar de Stat la Externe. Cu
prilejul Forumului Presei Romne de pretudindeni din Octombrie 1999, tnrul
adjunct la relaiile internaionale ne-a artat ci ambasadori ai Romniei au
fost schimbai de cnd fusese numit, n realitate ei fuseser doar rotai dintrun post n altul. Tnrul domn Ungureanu ne-a dat exemplul domnului Celac,

bolevicul rechemat din postul de ambasador la Londra pentru ca a fost numit

director de departament la minister, i nu cum ne-a explicat d-sa, pentru ca a
ieit la pensie.
Cu alte cuvinte, a fost avansat!
D-l Ungureanu mi-a spus ca sunt victima dezinformrii (sic!), d-l
Serghei Celac neavnd alt titlu, dect cel de ambasador n retragere. Aceste
minciuni, sa nu uitam, au fost susinute de Andrei Pleu personal. La plecarea
sa din Ministerul Afacerilor Externe, dup ce a spus un an de zile, ca el nu
poate sa fac nimic n MAE, pentru ca un centru ocult de putere conduce acest
m n iste, a declarat ceva cu totul diferit, i anume, ca pleac mulumit de a
fi nlocuit toate cadrele provenite din vechea structura. O declaratie' total
mincinoasa i ipocrita, deoarece d-l Pleu, care este un biat detept, tia foarte
bine ca absolut nimeni nu-l va crede. Cu alte cuvinte, la toate nivelurile,
regimul Constantinescu este compromis, tocmai datorita metodelor folosite,
identice cu cele ale regimului '6scu, tipic comuniste.
Ce prere avei, domnule Varlam, despre stupefiantele *Qdaratii fcute
de preedintele Constantinescu la 25 februarie
2000, la o ntrunire a doctorilor i farmacitilor din PNCD, unde a
afirmat, nici mai mult, nici mai putin, ca este un nvins al Securitii care i
astzi l terorizeaz.
Cu alte cuvinte, vrei sa rspund la ntrebarea daca este victima
complezenta sau complicele Securitii/SRI? Eu le voi da cititorilor posibilitatea
s-i fac singuri o prere, sa rspund singuri la aceasta ntrebare, punndule la dispoziie nite fapte trite de mine. Dar, mai nti, un scurt comentariu.
Pe de o parte, Constituia din 1991 face din preedintele Romniei unul din cei
mai puternici efi de sa din comunitatea tarilor cu regimuri care se recunosc
ntre ele ca fiind democratice. Pe de alta parte, d-i Constantinescu a dovedit n
cel putin doua rnduri ca nu se mpotmolete n scrupule constituionale
atunci cnd vrea s-i impun voina. Daca a nclcat legea fundamentala
pentru a-l nltura pe primul ministru cel mai puternic om din Romnia dup
presedinte89 i n'a procedat n mod analogi pentru a se debarasa de
structurile de care se plnge cari terorizeaz, ale cror prerogative legale i
mijloace efective de aciune sunt evident mai modeste, este pentru ca, sau nu-!
Incomodeaz realmente sl atunci este complicele lor, sau se laM manipulat de
ele (din interes sau calcul) i atunci este o victima complezenta, lata acum
faptele dup care cititorii i vor putea face singuri o prere despre relaiile
preedintelui cu Securitatea/SRI. Trimis de regretatul Corneliu Coposu sa fac
cunostiinta d-lui Emil Constantinescu pentru a-mi face o prere despre el i a
i-o comunica, m-am dus s-l vad la Rectoratul Universitii, ntlnirea a avut
loc la 9 Iunie 1992, cnd d-l Constantinescu era n curs de a fi desemnat

candidatul CDR pentru funcia de preedinte al republicii la alegerile din

toamna aceluiai an. Mi-a artat biroul rectorului care fusese, pe vremuri, i
al lui lorga i mi-a spus ca probabil acum este mpnat cu microfoane,
adugnd ca ar fi mai bine sa ne continuam discuia n parcul Facultii de
Drept (unde este sediul Rectoratului), ca sa nu fie martori nedorii la discuia
noastr. Aceeai grija pe care o manifestase de a nu putea fi ascultai prin
dispozitivul electronic din pereii ncperii n care rna primise, a artat-o pe
aleile unde am discutat plimbndu-ne, dar de data aceasta, invers, pentru a se
asigura ca nici o vorba din conversaia noastr nu-i scapa unui tnr care ne
urmarea la mai putin de un metru i jumtate, pe care nu mi l'a prezentat i
despre care nu mi-a spus cine este. Printre cele pe care mi le-a declarat despre
sine, d-l Constantinescu mi-a povestit ca, la vrsta de 11-12 ani, pe cnd locuia
la Brdet, lng Cmpulung Muscel, era agentul de legtur al tatlui sau cu
partizanii din grupul Arsenescu al Rezistentei Anticomuniste din masivul
Fagarasilor. Credea probabil ca cei aproape treizeci de ani do cnd plecasem n
Frana ma rupseser de realitile romaneti pn la a crede nscociri att de
grosolan incompatibile cu realitile anilor '50. Poate ca informatorii lui nu-i
spuseser ca efectuasem noua ani de condamnare politica, nici ca aveam o
serie ntreaga de rude i de prieteni de nchisoare care fcuser parte din
Micarea Naional de Rezistenta sau din unitile de partizani din Masivul
Fagarasilor, de la care puteam oarecum ti cum era organizata i cum funciona
rezistenta din muni. tiam i cine este iscoada din Parcul Facultii de Drept,
pentru ca nu poi face politica fara a fi bine informat. D-! Constantinescu
credea, n continuare, ca nu stiu cine era. Ulterior, ca membru al conducerii
filialei PNCD din Frana foarte activ implicata n pregtirea alegerilor din
1992 am telefonat de mai multe ori la sediul Fundaiei pentru Democraie
unde era instalat statul-major electoral al d-lui Constantinescu. Acolo am dat
de doua ori peste spionul din parcul Facultii de Drept, fiul unor intimi ai
familiei Ceauescu sotii Coraci i unul din bogtaii de carton ai regimului
neocomunist. De altfel, de curnd d-l Cezar Coraci s-a ntors la matca,
devenind vicepreedintele partidului-impostura al ex-direc-torului
Securitii/SRI dup terminarea misiunii de diversiune pe care a ndeplinit-o n
COR, mai nti n UDC (Uniunea Democrat-Cretin) exclusa de d-l
Constantinescu pentru ca nu a putut fi captata pe aceasta cale de SRI i apoi
n PNL, pe care l-a dat pe minile cui trebuia, prin divorurile i fuziunile
aranjate de preedintele Conveniei. Dup alegerile pierdute din 1992, cnd iam reproat profesorului Constantinescu ca l-a pus pe securistul Cezar Coraci
n statul sau major, d-sa mi-a rspuns, sec i cinic: Uite ce este d-le Varlam, n
ziua n care d-ta ai s-mi pui la dispoziie sumele pe care mi le-a dat el pentru
alegeri, am sa accept sa ma cenzurez/F. Cred ca toat lumea este de acord ca,

atunci ca i astzi, nu este nimeni miliardar dect cu ajutorul sau cu aprobarea

SRI/Securitii i ca susinerea financiara a unui anumit candidat la alegeri de
ctre mbogiii tranziiei depinde de acordul prealabil al ex-actualei politii
Politice.
Cezar Coraci este produsul Securitii, iar averea sa averea
Securitii, Coraci fiind doar un pion al SRI-ului
Ulterior, ntre 1992 i 1996, ca preedinte al Conveniei Democrate
Romne, d-l Constantinescu a colaborat n mod foarte apropiat cu d-l Cezar
Coraci i cu alti doi miliardari ai Securitii dintre care d-l Viorel Catarama sa ntors i el la matca anul trecut pentru a desface i a reface PNL-ul (Coraci
a fost pn n 1999 senator liberal), prin divoruri i fuziuni succesive, fcute n
aa fel nct sa elimine din fruntea acestui partid elementele anticomuniste.
ntr-o discuie particulara cu d-l Constantinescu, purtata n
Germania, la 29 Octombrie 1995, la reproul meu, de ce se colaboreaz n
continuare cu Viorel Catarama, cnd toat lumea tie ca a fost colonel de
Securitate n D/E, Emil Constantinescu mi-a spus: tim ca a fost colonel de
Securitate, chiar el, cnd ne amenin (sic!) n edinele CDR, face caz de acest
grad n Securitate, nsa nu ne putem dispensa de el, deoarece are bani i ne
finaneaz!. Dar de unde are averea, imperiul sau numit Elvila International?
D-l Constantinescu mi-a rspuns: Catarama spune ca a motenit o bunica
bogata din Polonia, care i-a lsat multe bijuterii Dumneavoastr l credei?,
l-am ntrebat eu. Nu, nu-l credem. Cine sa cread aceste povesti! Dar repet,
avem nevoie de finanarea lui, ca atare ne facem ca nghiim povestea cu bunica
poloneza, noi tim ca este securist, dar ce putem face?, mi-a rspuns D-l
Constantinescu Putei face ceva: s-l dai afara definitiv din CDR!, i-am
rspuns eu. La aceasta afirmaie nu am mai primit nici o replica
Dintre aceste persoane adic d-l Constantinescu pe de o parte, i dnii Coraci, Catarama & C pe de alta nu tim care este manipulatorul i care
este manipulatul, dar stiu ca niciunul din ei nu este adevratul trgtor al
sforilor. Fapt este ca au colaborat pentru a face din PNL ceea ce le-a convenit dlui Constantinescu i SRI-ului.
Dintr-o scrisoare deschisa adresata, pe data de 3 martie 2000, de
Gabriel Andreescu d-nei Gabriela Adameteanu, aflam ca i generalul DIE,
George Punescu, a fost unul din sponsorii lui Emil Constantinescu, iar toate
daniile au fost adunate de Costin Georgescu, acoperit ca director comercial al
societii R a lui Petre Minai Bcanu. Pentru nepreuitele sale servicii,
Costin Georgescu a fost numit de Emil Constantinescu, n aprilie 1997, noul
director al SRI, desi trecutul sau tulbure nu i-ar fi permis, n nici un stat
realmente democratic, sa ocupe aceasta funcie.

 Aceste informaii completeaz datele pe care le pun acum la dispoziia

cititorilor. Ceea ce este semnificativ e faptul ca persoanele pe care le-am numit,
s-au ntors la matca, devenind fi colaboratorii apropiai ai lui Virgil
Mgureanu, care i-a luat n conducerea partidului pe care i I-a fcut pentru a
participa direct la lupta pentru putere: Partidul National Romn. Sau pentru a
se adposti prin imunitatea parlamentara de urmrirea penala. Sa tii ca bani,
multi, a primit d-l Constantinescu i de la, i prin romnii din Lumea LiberA. i
noi, la Paris, am colectat sume importante, care nsa nu au ajuns la destinaie.
Nu am fcut caz de acest fapt nurnai pentru ca, pe atunci, conducerea PNCD
credea ca, n fond, acolo unde au ajuns, t>anii vor fi folosii tot pentru aceeai
cauza. Un alt fapt pe care doresc s-l fac cunoscut celor care vor s-i fac o
prere despre actualul preedinte, a avut loc mari 19 noiembrie 1996. Cnd
preedintele proaspt ales a venit la sediul Conveniei Democrate pentru a ni-l
prezenta pe primul ministru desemnat, d-l Victor Ciorbea, ne-a explicat ca, spre
a ctiga alegerile, a fost nevoit sa accepte doua compromisuri: unul cu Virgil
Mgureanu, directorul SRI, care i-a promis ca SRI-ul nu va falsifica rezultatele
alegerilor, i unul cu Petre Roman, preedintele Partidului Democrat, cruia el,
Constantinescu, i-a promis ferm i irevocabil, n afara de preedenia Senatului
a doua demnitate n stat cinci portofolii, cele pe care PD-ul le deine i
acum. Posturi ministeriale acordate cu anticipaie, deci fara a ti daca, i n ce
msur, electoratul din primul tur al lui Petre Roman l va vota pe el n al doilea
(de fapt, nu a votat pentru el dect n proporie de 60%, restul votnd cu Ion
Iliescu). n cel mai bun caz, aceasta nelegere a fost o dovada definitiva a
incompetentei politice a noului preedinte. Ceea ce este grav, e ca nici pn n
ziua de astzi nu au fost fcui publici termenii acestor acorduri. Democraia
nu este compatibila cu combinaiile tainice. Condiiile acestor nelegeri fiind n
continuare ascunse celor n drept s le cunoasc, printre care ca repsonsabil
al uneia din formaiile CDR ma numr i eu, nu le putem circumscrie dect
prin pre-SuPuneri i deducii logice, n privina d-lui Virgil Mgureanu i a
serviciilor secrete (SRI, SIE, SPP, DIM, etc.) d-l Constantinescu i-a luat att
fata de propriul electorat ct i fata de principalele cancelarii occidentale
angajamentul ferm de a ie epura i democratiza imediat dup alegerea sa.
Printre altele, d-l Constantinescu a promis ca va curata aceste servicii secrete
de elementele provenind din vechea Securitate i din ex-KGB. Nu numai ca nu
a fcut acest lucru, dar a ncercat s-l menin n funcie ct mai mult pe d-l
Mgureanu, cruia i-a nlesnit plecarea la data aleasa de el i recrutarea
propriilor sai nlocuitori. D-lui Mgureanu i s-a permis sai numeasc un
adjunct cunoscut n Occident ca agent al Securitii, i s-i aleag succesorul,
pe d-l Costin Georgescu, care avea o slujba fictiva la Romnia Libera, ca i pe
d-l Ctlin Harnagea, nlocuitorul d-lui Talpes la contra-spionaj. Ambii fcuser

parte din statul-major electoral al Rectorului-candidat, ca i Coraci. Amndoi

fuseser astfel suficient expui examenului observatorilor versai pentru a le
permite s-i fac o opinie solid ntemeiata despre fiabilitatea i calificarea lor,
deoarece apruser n structurile Alianei Civice i circulaser luni de zile pe
culoarele i prin birourile Romniei Libere, care le oferise sinecuri n
ateptarea plasrii lor acolo unde trebuia. Prestaiile ulterioare ale d-lor
Costin Georgescu, Mircea Gheordunescu i Ctlin Harnagea crora
Preedintele Constantinescu le-a oferit, dup 1996, posibilitatea s-i exibe
public strlucit mediocritate au dovedit ct se poate de clar i la ce coala au
fost formai, i intenia lor de a asigura perenitatea serviciilor secrete create de
NKVD dup 1945. Dar, n primul rnd i mai ales, ca sunt doar nite figurani:
este clar ca nu ei iau deciziile i ca jocurile sunt fcute de alii. Toate acestea
fac n continuare din d-l Mgureanu un personaj cheie al scenei politice
romneti, n sensul ca d-sa poate i acum, prin aceste creaturi ale sale, sa
aib acces la dosarele personale i informaiile confideniale care-l intereseaz,
precum i sa le prelucreze n sensul dezinformrii, conform nevoilor sale, ale
oligarhiei coloniale sovietice sau ale ex-KGB-ului, matca de care nimic nu ne
ngduie sa credem ca s-ar fi desprins. Sa nu uitam ca, n grupul de comuniti
recrutai de KGB/GRU pentru a-l rsturna pe Ceauescu, d-l Mgureanu a fost
reprezentantul Securitii, deci omul legturii directe cu politia politica a
Kremlinului.
D-l Virgii Mgureanu a i ameninat, anul trecut la Cluj, c& va folosi n
campania electorala din acest an, datele din dosarele de Securitate pe care le-a
gestionat direct vreme de mai bine de apte ani, iar prin interpusul sau, d-l
Costin Georgescu, nc trei ani. Jntr-un stat democratic, pentru o astfel de
declaraie, d-l Mgureanu ar fi fost arestat imediat, n Romnia nsa nimeni nu
a avut curajul sa ntreprind ceva
Faptul ca d-l Mgureanu dispune mai departe de acces la toate
dosarele l plaseaz ntr-o poziie foarte favorabila fata de ceilali leaderi politici,
care nu pot folosi, n aceiai msur ca el, acest instrument. Cu manipularea
opiniei publice i a adversarului vulnerabil nu mergi foarte departe. Programul
partidului de impostura pe care i l-a fcut fostul director al politiei politice
poate tocmai pentru a obine un mandat electoral care s-l fereasc de
urmrirea penala atunci cnd arma antajului nu va mai funciona din lipsa de
muniii denota o incompetenta care nu-i mai poate scpa nici mcar unui
electorat nc abrutizat de 55 de ani de comunism i neocomu-nism, cum este
cel romn.
Dar preedintele Constantinescu, prin omul sau de ncredere, Costin
Georgescu, nu ar putea folosi aceste dosare n campania electorala?

 Nu este exclus. Dar, primo, nu este cert ca d-l Georgescu este omul de
ncredere al preedintelui si, secundo, cu dosare sau fara dosare, ansele d-lui
Constantinescu la alegerile prezideniale de anul acesta sunt minime! Ce se
ntmpla acum n Romnia ilustreaz principiul lui Tismneanu, ma refer la
afirmaia memorabila fcut de politologul american nscut n Romnia n
oficiosul aripii intelectuale a establishment-ucomunist, sptmnalul 22: n
Romnia, cine nu are dosar santajabil la SRI, nu va juca nici un rol pe scena
politica. Pentru a nu rmne n sfera supoziiilor, am sa amintesc nc nite
fapte edificatoare trite de mine. Puine zile nainte ca d-l Tismneanu s-i fi
lansat n Romnia principiul, n martie 1997, am fost primit n audienta la
Cotroceni, de ctre dr. Nicolae Constantinescu, pe atunci consilier prezidenial.
D-sa mi-a comunicat ca Preedintele recent ales, care ceruse la SRI dosarul
subsemnatului spre a-i da sema daca poate colabora cu mine sau nu, i
declarase ca cercetarea acestui ansamblu de documente i dovedise ca sunt un
om periculos (s, ceea ce excludea orice conlucrare. Curios, ca i mine, de
sensul acestei periculoziti, d-rul Constantinescu a ntrebat despre ce este
vorba. La care Preedintele i-a rspuns, textual: Nu exista fa dosarul lui
Varlam nici un element cu care s-l avem la mna pentru a ne asigura
colaborarea lui. Al doilea fapt s-a petrecut n ziua de mari 13 Decembrie! 999.
n plina criza de regim, ma aflam pe culoarele din preajma Camerii Deputailor,
discutnd cu diveri parlamentari PNCD, cnd a sosit un tnr consilier
prezidenial, probabil trimis de la Cotroceni, pentru a vedea ce atmosfera
domnete la fata locului. Cum discuiile se desfurau pe marginea ntrebrii:
Demisioneaz, sau nu, Primul Ministru? junele sfetnic a reacionat cu o
spontaneitate elocventa: Imposibil sa nu demisioneze! Preedintele are de la
SRI un dosar despre el att de gros! i a artat ct cuprinde deschiderea
maximala a minii cu degetele desfcute. Aceasta ameninare, spre
surprinderea Preedintelui Constantinescu, a avut un efect contrar: aflnd de
ea, premierul Radu Vasile, s-a ncpnat, refuznd sa demisioneze; probabil
ca i el avea de la SRI un dosar la fel de gros despre Emil Constantinescu, ceea
ce a prelungit n mod stupid i inutil criza instituional.
Foarte frumos
D-l Constantinescu a ncheiat n Noiembrie 1996 o nelegere oculta i
cu d-l Roman; i nici despre ea nu avem date. Concrete. Dispunem nsa de
indicii substaniale. Fiecare din schimbrile care n ultimii trei ani au afectat
alctuirea guvernului -remaniere sau nlocuire a sefului da cabinet a fost
urmata de o ntrire a poziiei partidului d-lui Petre Roman i a ex-securistilor,
n detrimentul formaiilor crora candidatul CDR le datoreaz accesiunea la
magisterul suprem.

 S-a ajuns pn acolo nct acest partid mic sa impun dictatorial

politica guvernului, cu aprobarea tacita a preedintelui Constantinescu
n 1997, pentru a contracara sabotarea aciunii guvernamentale de
ctre Partidul Democrat, ostil oricrei micri ce ar fi putut slabi poziia
hegemonica a oligarhiei coloniale sovietice, l-am sftuit pe Primul Ministru de
atunci, d-l Victor Ciorbea, sa extind anchetarea lui Miron Cozma cercetat
numai pentru manifestaia care a dus la demiterea guvernului Roman la
mineriada din 13-15 Iunie 1990, singura importanta, pentru ca a avut un rol
determinant n instaurarea actualelor instituii politice din Romnia. Ea a avut
un caracter indiscutabil de lovitura de for i a fost organizata de nsui seful
guvernului FSN, Petre Roman n persoana. D-l Ciorbea, care venise la
Convenie pentru a ne cere s-l ajutam sa reziste constantelor presiuni ale PD,
i-a artat neputina, dnd de neles ca acest lucru i este interzis. Gratie
declaraiilor d-lor Gabriel Dejeu i Valeriu Stoica, din 16-17 iulie 1997, tim ca
cel care a exercitat presiuni ca nu cumva Miron Cozma sa fie interogat asupra
acelor subiecte care l-ar putea deranja pe Petre Roman a fost nsui
Preedintele Constantinescu. Toate acestea dovedesc ct de putin ostil i este
ex-politiei politice a PCR actualul ocupant al Cotrocenilor. Faptul acesta ne este
frecvent amintit de felul n care, de fiecare data cnd este confruntat cu o
problema mai grava, preedintele Constantinescu se adreseaz SRI-ului pentru
a-l informa mai amplu dar i aici lucrurile se agraveaz pentru a-i cere sa
gseasc soluiile! Prin urmare, pentru d-sa, apelarea la ex-Securitate i
credina ca aceasta este omniscienta, are un caracter de reflex, ntrebarea care
se pune acum cu acuitate, este: daca Preedintele Constantinescu a colaborat
i colaboreaz cu aceasta structura de natura criminala i incompatibila cu
un stat democratic pentru a-i realiza ambiiile personale, sau daca, la rndul
sau, a intrat n angrenajul antajului ca fost colaborator al Securitii?
Dar cum priviti atunci ultimele declaraii ale preedintelui
Constantinescu n care se declara o victima a Securitii, un nvins? De
asemenea, cum priviti declaraia sa precum ca Securitatea s-a infiltrat n PDSR
i PRM?
Am sa rspund n ordinea inversa a ntrebrilor pe care le-ai pus. Dat
fiind ca Securitatea a fost aparatul terorist-diversionist al PCR i ca aceste
partide sunt motenitoarele directe ale partidului ex-unic, toat lumea tie ca
PDSR i PRM sunt nemijlocit legate de ex-Securitate. Deci Preedintele
Costantinescu nu a spus nimic nou. Eu nsa spun ca partidele cele mai
infiltrate de ctre ex-Securitate sunt PNCD i PNL Pentru ca Securitatea era n
subordinea PCR i nu invers. Prerea mea este ca acest ultim argument la care
recurge d-l Constantinescu este asimilabil cu al hotului care, ca sa nu fuga pe

strada lumea dup el, striga cel dinti: Hotul! Prindei hotul!. O manevra de
diversiune, pentru a distrage atenia de la realitatea faptelor.
S-a vorbit mult de faptul ca preedintele Constantinescu a ncheiat un
aa numit Pact cu Diavolul, adic cu fosta Securitate, prin 1994-1995. Pentru
prima data voi aduce eu o mrturie personala n acest sens. Pe data de 29
octombrie 1995 am avut o ntrevedere privata, la hotelul Park Maritim din Bad
Mergentheim, Gormaniz, cu preedintele COR, d-l Emil Constantinescu. La
ntrevedere au asistat industriaul german originar din Romnia Wilfried H.
Lang i o ziarista de la Romnia Libera. Eu i-am atras atenia foarte serios dlui Constantinescu, ca n condiiile n care Securitatea controleaz absolut
totul n Romnia, pentru a avea anse la alegerile care urmau sa aib loc peste
un an, era imperios necesar sa ncheie un pact de neagresiune cu serviciile
secrete romaneti. D-l Constantinescu a respins nervos aceasta idee, spunnd:
Eu oricum ctig alegerile, iar cnd voi deveni preedinte, vor veni serviciile
secrete la mine, ele vor avea nevoie de mine, nu eu de ele. Numai ca, dup
cteva ore de stat la masa i dup consumarea ctorva sticle de vin franuzesc,
tot d-sa a spus cu totul altceva: La acest lucru m-am gndit serios i pot sa
spun ca acest aranjament este deja realizat, credei ca degeaba I-am numit eu
profesor la Universitatea Bucureti pe Virgil Mgureanu?. i cnd ne gndim
ca opinia publica credea ca directorul SRI, Virgil Mgureanu intrase prin
concurs la Universitatea Bucureti
Am sa complectez informaiile pe care le-ai dat acum cu diagnosticul
pe care eu nsumi I-am pus d-lui Constantinescu n 1994, dup doi ani de
monitorizare (cum se spune astzi n loc de supraveghere n profesiunea
dumneavoastr, principala strictoare a limbii noastre). Performantele
preedintelui ales confirma ntocmai diagnosticul candidatului Conveniei.
Personaj mrunt, (lipsit de har, viziune, alura i anvergura), intelectualmente
mediocru (discernmnt i cultura mult sub nivelul cerut de exercitarea unei
rspunderi de nivel national), moralmente echivoc (fara trie de caracter,
onoare i brbie), d-l Constantinescu a dovedit rapid ca este inapt pentru
funcia de prim reprezentant al Naiunii i de sef al Statului. Dealtfel,
regimurile populare a cror experienta am fcut-o i noi au dovedit cu
prisosin ca un mic burghez este lipsit prin nsui statutul sau social, i de
demnitatea necesara pentru a reprezenta cu cinste o naiune, i de cultura
indispensabila exercitrii celui dinti magister al statului. Exista evident
excepii, dar ele confirma regula. Toate rezervele pe care le-am exprimat la
adresa candidatului au fost ulterior justificate de chiar faptele preedintelui.
Avnd n vedere importanta pe care viitoarele scadente electorale o au pentru
democraie, am sa va rog s-mi ngduii sa dezvolt mai pe larg consideraiile
privitoare la cazul Emil Constantinescu, ca precedent, al crui studiu poate

folosi ulterior. Tin cu att mai mult s-i lmuresc pe cei care vor citi ceea ce
discutam mpreuna, cu ct d-l Constantinescu este personal vinovat de
trdarea speranelor pe care le-a reprezentat pentru acest popor Convenia
Democrata i de compromiterea durabila a principiilor promovate de opoziia
anticomunista. D-sa a dovedit, cu prisosin, ca nu este nici mai doritor, nici
mai capabil dect d-nii Iliescu, Roman sau Melescanu sa duca Romnia pe
calea schimbrilor pe care romnii le ateapt din Decembrie 1989. De aceea,
nu trebuie acceptat raionamentul falacios al celor care vor sa ne puna n fata
faptului mplinit pretextnd ca este prea trziu pentru a-i croi altui candidat
imaginea de care are nevoie spre a putea ctiga alegerile. Cum trebuie
respinse i argumentele infatuailor nepricepui de la Aliana Civica i GDS
difuzate prin Romnia Libera, 22 i RFE ca nu avem oameni, ca altul
mai bun nu avem sau ca cel mai bun candidat este cel pe care sondajele l
arata ca se bucura de mai multa popularitate, deoarece tin de inversarea
grosolana a relaiei dintre cauza i efect, i constituie diversiuni. Titlul acestei
cri, Pseudo-Romnia sau conspirarea deconspirrii, are a implicaie i
subneles faptul ca cei care pretind a reprezint tara?' Neamul sunt nite
impostori, fiind de fapt mandatarii intereselor strine care, prin crima, jaf i
minciuna, au desfigurat aceasta naie?' au mpins Romnia cu un secol i
jumtate n trecut. Ma ntreb c^iar, daca nu eram mai putin napoiai fata de
Europa n 1828, cnd arTl scpat de jugul otoman dobndindu-ne autonomia,
dect suntem i, deoarece, pe atunci, aveam o clasa conductoare luminata a
carei dorina de a readuce Principatele n lumea civilizata era sincera! Prin
comportamentul i lurile sale de poziie, d-l Emil Constantinescu a dovedit ca
nu se deosebete de predecesorul sau dect prin lipsa de siguran i de
ndrzneal. El este expresia oculta a acelorai interese, care astzi prefera sa
fie reprezentate n mod concurent de mai multe figuri. La reuniunile CDR venea
cu decizii luate dinainte nu se tie n care cercuri tainice spre a le impune
celor de fata fara a le discuta. Astzi, aceeai lipsa de transparenta
caracterizeaz cercul de iniiai de la Cotroceni camarilla n snul creia se
iau deciziile Preedintelui Romniei exact ca i pe vremea preedeniei lui Ion
Iliescu. Colaboratorii sai sunt lipsii de onorabilitate politica i de calificarea
pretinsa; oamenii cu care s-a nconjurat, i ca Rector al Universitii, i ca
Preedinte al CDR, i ca sef al statului, sunt personaje echivoce, compromise de
trecutul lor politic, specific incompetente n domeniul atribuiilor lor, ori
amndou laolalt (vezi, bunoar: Ion Hohan, Cezar Popescu, Lia Trandafir,
Cezar Coraci, Radu Negrei, Dorin Marian, etc.). Primul consilier al
preedintelui, care pare sa fie i mentorul sau politic, nu poseda alta experienta
i cultura politica dect acelea care i-au permis sa navigheze cu folos n
sistemul comunist, oportunismul fara scrupule prin care a ajuns la celebritate

n profesia d-sale i n lumea universitara; o lume care a beneficiat de favorurile

succesive ale clanurilor Dej i Ceauescu, iar acest trecut de compromisuri
desem-nnd-o ca tinta privilegiata a antajelor SRI i bnuielii legitime ca este
solidara cu oligarhia coloniala sovietica pe care a servit-o cu zel attea decenii.
Faptul ca i-a plasat odrasla prealabil nnobilata cu diplome de complezenta
obinute n Occident prin compliciti marxiste n statul-major de la
Cotroceni, ilustreaz deopotriv pro-copseala de familie ca fel de a concepe
democraia i neobrzarea ca motenire a frecventrii nomenclaturii PCR. n
privina celor doua Romnii, la alegerea fiecrui om din tara noastr, este ntru
totul revelator faptul ca statul-major al Preedintelui Constantinescu nu
cuprinde nici un notabil al Rezistejiet Anticomuniste. Analiza discursului i a
comportamentului d-lui Em'1 Constantinescu pune n evidenta faptul ca n
materie de politica d-sa are o singura preocupare i o singura competenta
efectiva. Marcat de trecutul sau de activist PCR nsrcinat cu propaganda, d-j
Constantinescu este obsedat de fabricarea i ntreinerea propri01 imagini,
nenelegnd ca nici un chip fabricat nu rezista la con* fruntarea cu realitatea,
nelat de mecanismul propriei sale logici, crede ca manipularea interlocutorilor
(sau a opiniei publice) tine loc de soluie la orice problema. Fondul dezbaterilor
nu-l intereseaz i nu se considera obligat de angajamentele pe care ie ia;
abordeaz, chestiunile fara a se implica efectiv n ele, folosindu-le oportun ca
prilej i mijloc de propaganda. Spre a rmne la cel mai elocvent exemplu,
combaterea corupiei, din care i-a fcut un cal de btaie, are ca singur efect
palpabil invitarea la recepiile de la Cotroceni a miliardarilor prin gratia
Securitii/SRI, crora le confer pe aceasta cale onorabilitatea publica i
rangul implicit de demnitari ai statului. A dovedit constant ca nu se considera
legat de obiectivele fundamentale ale CDR la care a subscris devenind
candidatul acesteia i fata de care s-a declarat solemn angajat n cursul
campaniei sale electorale ci le flutura n scop strict propagandistic i numai
cnd i aduc un folos personal. D-l Constantinescu a demonstrat prin gesturi
concrete care sunt solidaritile sale efective (si afinitile sale elective). D-sa nu
este legata de Cauza celor ce au luptat i lupta pentru Independenta naional,
pentru Libertate i Democraie, ci de oligarhia coloniala care se agata de
poziiile dominante pe care le-a dobndit gratie rolului de mandatar al puterii
sovietice. Dintre cele doua Romnii incompatibile care se nfrunta cea
adevrat i cea de impostura d-sa ne-a artat-o pe aceea cu care se
identifica, alegnd sa fie preedintele de onoare ai asociaiei veteranilor de
rzboi constituite din membrii diviziilor Tudor Vladimirescu i Horia Cloca i
Crian, adic din tradatorii-voluntari selecionai de politrucii lui Stalin, o
opiune care insulta grav onoarea armatei i demnitatea poporului care l-a ales
preedinte. Aceasta preferin ne-o dovedete de fiecare data cnd se duce n

SUA, unde se adreseaz romnilor prin canalul de televiziune nfiinat i

controlat de Securitate cruia d-l Melescanu, ca ministru de externe, i-a
rennoit contractul ncheiat cu Ceauescu nu pe cele favorabile Rezistentei
Anticomuniste. Tabra creia Preedintele i aparine ne mai este revelata i de
un gest cu valoare de simbol: atribuirea unei nalte distincii mi-'itare ofierului
de Securitate care a dus la ndeplinire planul de germinare a elitei romneti,
comandantul-ucigas al nchisorii p'Qhet. Interpelat de presa scandalizata, a
confirmat acest gest, n c de a-l corecta. Aidoma celor mai lipsii de jena
nomenclaturiti Co|riunisti, i-a oferit drept locuin privata o casa furata
care aparine d-nei Ecaterina Arion-Knerly miznd desigur pe dobndirea ei
n condiii similare celor pe care violnd Constituia la mai putin de 24 de ore
dup alegerea sa n fruntea statului le-a oferit d-lui lliescu, cernd justiiei sa
nu anuleze tranzacia ilegala prin care Ion lliescu i nsuise vila n care locuia.
Anumite forme de dezinvoltura bazate pe credin ca noua ne este permis
orice -tradeaza o anume mentalitate de gasca, tipica pentru activitii de
partid i securitii de la un anumit grad n sus (mai cu seama la o persoana
att de lipsita de ndrzneal i de brbie ca d-l Emil Constantinescu).
Erijarea imaginii, n scop politic absolut, i a manipulrii, n tehnica de
guvernare, sunt metode tipice de diversiune i denota concepii comuniste,
totalitare. Factorul nsrcinat cu activitile conspirative ale oligarhiei coloniale
sovietice este dintotdeauna ex-Securitatea. nclinaia d-lui Constantinescu
pentru neltorie i preferin sa pentru mijloacele ascunse, ca i refuzul sau
de a se implica n lichidarea acestei instituii incompatibile cu democraia, ne
ngduie sa deducem ca d-sa face parte din structurile subterane ale fostei
politii politice sau ca lucreaz n strnsa legtur cu ele. O alta ipoteza nu vaD.
i mai grav, din 1996 pn astzi, unicul efect (poate i unicul scop real) al
aciunii prezideniale a fost ntrirea poziiei celui desemnat n 1 989 de
Kremlin ca sa guverneze Romnia, fiul ofierului NKVD care a creat Securitatea
i ne-a redus tara la rangul de colonie sovietica. Nscut n Securitate i crescut
de ea, Petre Roman nu este doar noul sef al diplomaiei romne, ci nsui
Primul Ministru (de facto) al tarii vasalizate de tatl sau. Aadar, gratie
complezentei sau coniventei d-lui Constantinescu, Moscova este din nou
stpna n Romnia. Prin d-l Constantinescu, Rusia i propulseaz creatura
spre preedenia OSCE, pregtind de pe acuma rolul de cal troian pe care Petre
Roman (Romnia) l va juca n OTAN9 (asa se spune corect NATO, pe
romnete). Aceasta este adevrata explicaie a servilitii pripite i
contraproductive de care Preedintele i Ministrul de Externe -agentul lui Petre
Roman au dat dovada cu prilejul ultimei crize balcanice.
Nu neleg. Daca preedintele Constantinescu face jocul ruilor, atunci
ce face lliescu pe scena politica?

Am spus mai nainte ca, astzi, Moscova nu 394 folosete candidai unici:
i pune democratic agenii n concurenta, recurgnd la cel mai favorizat de
conjunctura momentului. Metoda nu corespunde unei convertiri principiale ci
este pur pragmatica: pluralismul politic i competiia capitalista au dat
rezultate mai bune dect totalitarismul sovietic. Exista doua posibiliti de a
mpiedica pe cineva s-i ating scopul: sa i te opui fi ori, fcndu-te c-l
ajui, s-l duci prietenos la pierzanie. D-i Iliescu a fost ales, din cauza
temperamentului sau, pentru confruntrile directe: este mandatat sa se
mpotriveasc pe fata la tot ceea ce reprezint Romnia anticomunista i
presovietica; d-lui Constantinescu i-a fost trasata sarcina de a deturna forele
democratice de la obiectivele lor fundamentale -adica de la refacerea Romniei
autentice poznd n portdrapelul lor. Ceea ce face din d-l Constantinescu un
trdtor, deoarece, dincolo de abandonarea angajamentelor sale electorale din
1992 i 1996, d-sa a ruinat speranele CDR i ale celor care au mizat pe
alegerea sa pentru a scpa de oligarhia coloniala sovietica i a lichida
structurile subterane prin care aceasta domina statul i societatea. Spre
deosebire de Constantinescu, Iliescu n-a trdat oamenii care au avut ncredere
n el i a promovat interesele celor care l-au ales ca reprezentant. Dar, pentru
Moscova, Iliescu este totodat un dinozaur inadaptabil la noile condiii de
urmrire a scopului ei imuabil, ceea ce explica de ce ea i promoveaz simultan
pe rivalii lui mai tineri, ale cror mentalitate i comportament sunt mai
compatibile cu noua prezentare a aceleeasi confruntri -dintre Est i Vest pe
care ex-KGB-ul se strduiete s'o acrediteze spre a asigura supravieuirea
imperiului rus/sovietic. Arma cea mai eficace de care dispune imperialismul
moscovit s-a dovedit a fi capacitatea sa de a manipula Occidentul, alterndu-i
constant percepia prin redefinirea periodica a conceptelor, astfel nct
adversarului sau permanent s-i scape termenii reali ai dezbaterii: eterna
antinomie dintre barbaria asiatica i civilizaia europeana, ntruchipata politic
de opoziia dintre arbitrariul absolut i ordinea de drept, a carei manifestare
contemporana este conflictul ireductibil dintre totalitarism i democraie.
Cosne-sur-Loire, 19 Februarie 2000 Niirnberg, 12 martie 2000 395
DIVERSIUNE Sl COMUNISM
Stimate domnule Varlam, la urma urmelor, comunismul nu este el o
diversiune?
Desigur ca, n msura n care este o impostura recte cu totul altceva
dect pretinde ca este i n care folosete ndoctrinarea ca mijloc de a altera
percepia realitii i propaganda spre a manipula massele, este o diversiune,
nainte de a intra mai adnc n acest important subiect, sa reamintim ce a
nsemnat comunismul n realitate. Comunismul a nsemnat doua lucruri:
dominaie sovietica i totalitarism. De la bun nceput a fost o dominaie strin:

ocuparea Romniei de ctre Armata Rosie, care a transformat tara ntr-o

colonie sovietica. Forma de dominaie coloniala specifica totalitarismului,
inventata odat cu el de Revoluta Franceza, este satelizarea, care nseamn
vasalizare prin obedienta doctrinala nemijlocita: raportare la suzeran, n
termeni ideologici: acesta condiioneaz recunoaterea exisitentei statale de
adoptarea teoriei legitimatoare prin care el nsui i justifica exsitenta i de
acceptarea primatului sau n materie de doctrina. Prima Republica franceza a
creat aa numitele republici surori, sateliii statului totalitar iacobin:
Republica batava, Republica cisalpina, Republica helveta, etc. Acest tip de
colonialism a nlocuit supuenia de tip feudal, ntemeiata p (r) legmntul
personal al vasalului fata de suzeran, cu una noua: doctrina legitimatoare a
puterii dominante face din aceasta centrul unui sistem n jurul cruia
graviteaz statele dominate, zise satelite-Obedienta necondiionala fata de
doctrina partidului unic, recunoscut ca centru de referin, a fost preluata de
la iacobini de Rusia sovie' ic, pentru a asigura continuitatea imperialismului
arist, mascnd printr-un federalism fictiv pstrarea posesiilor coloniale ale
acestuia i prin crearea de state satelite politica de expansiune teritoriala.
Moscova a creat partidele frteti ca filiale locale ale celui bolevic, cu un rol
dublu: cel punctual, care consta n realizarea obiectivelor politice ale URSS n
tara n care erau implantate, i cel generic al aciunii pe termen lung, care
consta n proiectarea la scara universala a hegemoniei sovietice. Pentru a
stpni statele satelite, s-a creat o forma de organizare sociala calchiata dup
modelul statului suzeran, el nsui de natura totalitara. Cele trei condiii
necesare i suficiente pentru a defini un stat ca fiind totalitar sunt: 1)
monopolizarea absoluta a puterii (politice, economice, sociale, etc.) de ctre
partidul unic, 2) erijarea ideologiei acestuia n religie de stat i 3)
instituionalizarea terorii politice. Spre deosebire de teroarea politica din
dictaturile banale, care este represiva, deci punctuala, cea din statele totalitare
are un caracter preventiv, permanent i se ntemeiaz pe discriminare. Am spus
mai nainte ca totalitarismul este de natura criminala, lata de ce. El este
expresia politica a crimei organizate din doua motive precise: pe de o parte,
partidele totalitare sunt asociaii de rufctori pentru ca recurg la mijloace de
aciune care cad sub incidenta codului penal si, pe de alta parte, statul totalitar
este banditismul erijat n sistem politic, n sensul concret al nsuirii
prerogativelor statale de ctre o banda partidul unic care face din crima, jaf
i frauda metode de guvernare. Grupul social reprezentat de banda la putere i
aroga dreptul sa le lichideze moral i fizic pe celelalte, pe care doctrina
partidului unic, devenita religie de stat, le hrzete desfiinrii sociale i
exterminrii n massa. La noi, nucleul central al partidului unic era format din
mputerniciii locali ai puterii suzerane, necondiional legai prin obedienta fata

de statul sovietic atunci cnd nu erau ei nii de origine sovietica. Este

revelator faptul ca, de fiecare data cnd un partid comunist i permitea sa aib
nite puncte de vedere care nu corespundeau celor ortodoxe, edic-tate de
Kremlin, era imediat trecut din categoria de partid frate, n aceea de partid
fascist. Aa s-a ntmplat cu Liga Comunitilor [ugoslavi, n 1948, cu PC
chinez n 1964 sau cu cel albanez dup nchiderea bazei navale sovietice de la
Durazzo. Astfel a condus Moscova statele din zona ei de influenta, care erau
nite posesii colo-niale pentru ca erau supuse unui regim de exploatare i de
supunere totala, mergnd pn la obliterarea propriei identiti. Nu prin
desfiinarea entitii administrative Romnia sau Ungaria ca tara cu o
populaie data ci prin anihilarea a tot ce i-ar fi deosebit pe romni sau pe
maghiari de celelalte naii din imperiul sovietic. Scopul final era nglobarea
tuturor acestori tari surori ntr-o i mai mare Uniune Sovietica, pn la
Atlantic; nsa acest scop trebuia realizat n etape. Era un proces gndit sa se
desfoare ntr-un ritm care sa nu strneasc reacii defensive periculoase din
partea Occidentului, n rezumat, pentru Romnia, comunismul a nsemnat un
statut colonial i un regim politic totalitar adic de natura criminala
recunoscut ca atare de instanele cu vocaie jurisdicionala. Prin urmare,
problemele care se pun Romniei dup prbuirea sistemului sovietic marxist
de tip sovietic, sunt exact acelea care s-au pus n cazuri similare n alte parti
ale lumii: 1) decolonizarea Africii din anii aizeci, care are ca echivalent, la noi,
desovietizarea ntru totul asemntoare, de altfel, cu lichidarea
colaboraionismului din statele satelite ale celui de-al l! L-lea Reich, i 2)
decomunizarea simetricul exact al denazificrii Germaniei din anii de dup
rzboi. Desovietizarea nseamn lichidarea tuturor legturilor vizibile i
subterane oare tin nc Romnia sub dependenta Rusiei, dup disolvarea
Pactului de la Varovia i dispariia Uniunii Sovietice, dar i eliminarea tuturor
formelor de alienare pe care le-a produs stpnirea moscovita. Decomunizarea
nsemna epurarea aparatului de stat i a instanelor societii civile de
structurile totalitare care le acaparaser n virtutea confuziei atributive i
patrimoniale ce rezulta din anexarea aparatului de stat de ctre partidul
comunist. Soluionarea acestor doua probleme desovietizarea i
decomunizarea este condiia sine qua non i prealabiiui obligatoriu al
restaurrii democraiei. Beneficiarii comunismului care se mpotrivesc
schimbrii deoarece aceasta nseamn, pentru ei, pierderea poziiilor
hegemonice i a privilegiilor pe care i le-au constituit prin arbitrarul absolut
au renunat la teroarea politica, diversiunea fiind astzi un mijloc suficient
pentru a asigura conservarea monopolului puterii. Una din primele teme ale
diversiunii a fost, daca va amintii, lipsa de cadre i de competente a opoziiei
democratice.

 Cunoatem aceasta diversiune grobiana, numai noi suntem

competeni i profesioniti, pentru ca numai noi am avut responsabiliti
nainte de 1989, numai noi cunoatem ce trebuie fcut n Romnia, numai noi
stpnim datele problemelor, numai noi avem experienta etc, etc Sau, Da,
voi suntei poate bine intenionai, dar nu avei competente. Ce, vrei sa ducei
tara de rpa, vrei sa o dam pe mna unor amatori ca voi?. Din Decembrie W
am auzit de cel putin o mie de ori aceste afirmaii
n primul rnd, experienta i competenta acelor oameni care vor nc
sa controleze administraia sunt neinteresante i inutile pentru Romnia. Este
vorba de perpetuarea unei rutine prin care o anumit clasa politica i sociala
i menine poziiile, clasa ale carei competente sunt clar puse n evidenta de
dezastrul total n care au cufundat Romnia. Cum pot pretinde comunitii, care
n-au fost n stare sa asigure supravieuirea propriului lor sistem, sa participe la
reconstruirea statului i a societii democratice pe care ei nii le-au distrus?!
Problema se pune n alegerea ntre o scurta perioada de dezorganizare i
dezordine administrativa, care ar putea sa fie efectul unei nlocuiri rapide i
radicale a ntregului aparat administrativ, i o nlocuire lenta a acestuia, care ar
nsemna permanentizarea i transmiterea prin contagiune a celor noi venii n
acest aparat cu vechile mentaliti, metehne i obiceiuri.
Consilierii preedintelui Constantinescu, d-na Zoe Petre i d-l Daniel
Barbu, au susinut ideea schimbrii prin continuitate. Ceea ce n primul rnd
este cinism, iar n al doilea rnd este un grav derapaj semantic Alti politicieni
democrai din tara noastr au avansat ideea unor schimbri lente, nsa eu
nu am vzut, dup 1996 cel putin, nici aceste schimbri lente. Am vzut doar
stagnare, imobilism i imbecilitate
Dar nu se poate face schimbarea lent. Este o aberaie! ntre
totalitarism i democraie nu poate exista o trecere negociata, n trepte, cu
asigurarea unei continuiti minime. Este obligatorie ruptura! Ruptura nu
nseamn numai nlocuirea unor structuri concepute a organigrame, ci golirea
acestora de substan lor umana, nlocuita Prin alta substana umana. Asta se
chiama epuraie! n Germania, dup cel de al doilea rzboi mondial, cui i s-a
ncredinat sarcina reor-Qanizarii statului, a administraiei? Nazitilor?
Evindent ca nu! Era e*clus ca lor sa le revin reconstruirea pe baze democratice
a statu-'ui german i gestiunea afacerilor publice. Acelai lucru a fost valabil i
pentru Italia post-mussoliniana, ca sa nu mai vorbim de statele n care s-a pus,
pe deasupra, i problema lichidrii colaboraionismului.
Frnt de pilda, care a executat sumar, dup. Date imposibil acum de
verificat, vreo 110.000 (?!) de colaboraioniti, unii doar inventai
Subestimai mult numrul execuiilor din Frana. Romnia trebuie sa
fac o curenie n aparatul sau de stat i s-l epureze rapid de toi cei ce au

calitatea de ageni ai unei puteri coloniale strine, n spe Uniunea Sovietica!

Aceste persoane ar trebui sa suporte rigorile legii privitoare la nalta trdare.
Cei care au executat lovitura de stat de la 30 Decembrie 1947, uzurpnd
prerogativele suverane ale naiunii, rsturnnd prin fora ordinea
constituional i complotnd n acest scop cu o putere strin, trebuie sa
rspund pentru crima de nalta trdare pe care au comis-o. Aici nu mai ncap
discuii! Daca statul romn se respecta!
Statul romn nu este o noiune teoretica, este ceva practic. Cum ar
putea statul romn, condus i n continuare de oamenii Moscovei, sa fac o
curenie n propria ograda? Ce interese au oamenii Moscovei de a se epura pe
ei nii?
Daca ati abordat, d-le Valenas, chestiunea statului, haidei s-o
discutam.
Situaia Romniei pare acum un etern pat ahistic
n cazul Romniei, se poate dovedi, foarte simplu prin mijloacele pe
care le ofer dreptul constituional ca actualul regim politic nu exista.
Actualul regim se bazeaz pe un act complet fraudulos, lovitura de stat
de la 30 Decembrie 1947
Avei oarecum dreptate. La noi, republica nu are nici o acoperire
juridica: se bazeaz pe lovitura de for de la 30 Decembrie 1947, comanditata
de o putere strin i realizata cu concursul ei-nsa actualii guvernani se
ntemeiaz pe Constituia din 1991.
Un sofism. Trebuia mai nti fcut un referendum asupra formei de
guvernmnt, abia apoi putea sa fie statutat n Constituie, ce fel de forma de
guvernmnt are Romnia.
Aa este, trebuia fcut acest referendum, caci cel din Decembrie 1991,
pentru adoptarea Constituiei, n-a oferit romnilor posibilitatea de a opta. Mai
este nc o neregularitate care invalideaz actuala lege fundamentala: faptul ca
Preedintele Ion l Iliescu nu a promulgat-o. Pentru mine acest lucru rmne un
mister.
Poate a uitat pur i simplu
Credei? De prea multe ori i s-a atras atenia ca trebuie sa [promulge
Constituia. Deci de uitare nu poate fi vorba
nc ceva: de ce denumirea oficiala a statului este doar Romnia, nu
Republica Romnia sau Republica romneasca?
Nu cred ca este o greeal. Multi republicani nu tin sa j spun ca
statul lor este o republica. De exemplu, americanii menioneaz foarte rar, sau
chiar deloc, faptul ca statul lor este o republica; spun doar Statele Unite ale
Americii. La noi, s-a adoptat denumirea de Romnia doar din ipocrizie
politica, pentru ca se tie ca acest cuvnt republica are o conotaie profund

antipatica, ter-| menul fiind legat de ocupaia sovietica i de regimul comunist.

N-o sa l i se spun Republica Romna dect daca se va terge din memoria
romnilor amintirea deopotriv a monarhiei i a odiosului regim j care i-a luat
locul.
De fapt ce doresc neocomunitii romni? Sa conserve l regimul
comunist, fie el i sub o alta forma, sau doresc construirea unui regim de
sorginte capitalista, cu pstrarea nsa a poziiilor dominante, n toate domeniile
(economie, finane, aparat de represiune, putere politica, biserica etc.) pentru
oamenii lor?
Cred ca ambele dumneavoastr ipoteze sunt juste, ele l mbinndu-se
foarte bine. O sa va ilustrez acest lucru citndu-l pe un fost comisar sovietic la
deromnizare, Sami Damian, actualmente l deintorul unei catedre la
Heidelberg, obinute prin crdia cu marxitii germani, ntr-o serie de articole
publicate de revista 22 (alt fapt semnificativ), d-sa a susinut n 1996
candidatura lui Petre Roman la preedenia Romniei, artndu-se foarte critic
la adresa PDSR-ului i a CDR-ului. Lata ce scria cu acel prilej: si comunitii
vor democraie, cu condiia, nsa, ca ei sa fie la putere; este cert ca i ei vor
economie de pia, cu condiia ca ei sa fie patroni, si, daca vor vedea ca romnii
tin la Monarhie, l vor aduce n Romnia i pe Regele Minai, cu condiia ca
sfetnicii sai politici sa fie Iliescu i Mgureanu, nu cei care i-au mprtit
soarta n Exil
Fostul secretar al marealului Ion Antonescu, Gheorghe Barbut, mi-a
spus clar la Paris, ca Monarhia are anse sa revin n Romnia, cu condiia
nsa ca acest lucru sa fie dorit i acceptat de comuniti A murit sau nu a
murit comunismul?
Cum era sa moara comunismul?! S-a adaptat modificn-du-i
mijloacele, nu obiectivele. As reaminti chiar ce mi-ai spus dumneavoastr, ca
teza de doctorat de la stefan Gheorgiu a lui Virgil Mgureanu, se ocupa de
manipularea maselor prin mass-media, prin televiziune ndeosebi.
Iar pe plan mondial?
Evolueaz unitar, dar cu viteze diferite, n Cuba, care este mai
napoiata, se utilizeaz alte metode dect n ChinA. i acolo s-a pus la punct
conspirarea deconspirrii. China va deveni rapid, adic n 20-30 de ani, prima
putere industriala a lumii
Credei? Eu nu cred deloc
Eu sunt convins. Sa nu uitam ca China este o tara cu tradiii
manufacturiere vechi de 3.000 de ani, daca nu de 5.000.
Asta nu mai conteaz. China trebuie sa recupereze un imens decalaj
tehnologic

 Acesta va fi recuperat extarordinar de repede, n SUA, nu numai

produsele de larg consum sunt de proveniena chineza _ vorbesc de China
populara dar i cele mai sofisticate, cum ar fi componentele electronice.
Astzi, chinezii mpnzesc toat lumea. Chiar aici la Paris este o veritabila
invazie de chinezi. Ei sunt o comunitate foarte bine structurata i care
impune respectul vecinilor. Acolo unde se instaleaz ei, nu mai este delincventa,
murdrie, impolitee. Revin nsa la subiectul nostru, n afara folosirii diversiunii
ca instrument de lupta politica ceva de care s-au molipsit i alte jartide de la
cel comunist exista forte care continua sa lucreze n iod conspirativ, pentru a
menine hegemonia ideologica a Comunitilor. Care sunt aceste forte? Am sa le
iau pe rnd. n primul prnd, aa ziii analiti politici i formatori de opinie,
care sunt nsrcinai sa explice i sa interpreteze ceea ce se petrece, n presa
scrisa, la radio i la televiziune, n al doilea rnd, cei nsrcinai cu construirea
discursului de justificare a puterii, care nu sunt numai nite analiti politici,
dar i un fel de critici sociali, care se exprima n reviste de tipul 22 sau
Sfera Politicii.
Sau Dilema.
Da, i Dilema. Toate aceste reviste sunt subvenionate de putere sau
de nite organisme oculte. Ciudat, ba chiar regretabil, mi se pare faptul ca
analitii politici invitai s-i exprime punctul de vedere pe undele Europei
Libere provin din aparatul de diversiune comunist, o alegere a carei nepotrivire
este subliniata de vdit lipsa de competenta i de (dependenta a acestor
comentatori. Unii, ca Dumitru Tinu sau Bogdan Chireac, sunt chiar nite
minus habens. Alii, ca Alina Mungiu-Pippidi, Cristian Popescu sau Dorel
Sandor put a bolevism de la o posta, desi au nlocuit limba de lemn a agitpropului cu clieele politically correct adiscursului actual, importat din SUA via
intelectualii post-marxisti, de multe ori copiii strmutai peste ocean ai
nomenclaturitilor. Pentru ei, democraia este cea de dup 1989, cea dinainte
de 1938 fiind sistematic denigrata pe temeiul teoriei formelor fara fond,
repetata n prostie. Am sa fac aici o digresiune. Nimeni nu s-a gsit sa le
rspund ca forme pot exista i fara fond, dar fond fara forme nu, i ca, prin
urmare, formele pot, cu timpul, primi un coninut coerent cu ele. Formele
(instituiile) au fost, n Romnia de dup 1848, nite matrice formatoare, care sau umplut treptat cu o substan umana ce s-a dovedit valoroasa, daca-i
hauram calitatea dup ncrncenarea pusa de marxiti pentru a o Denigra i a
o distruge. Statele Unite, n-au fost ele o imitaie (proasta) a democatiei
britanice, creia i-a trebuit peste o suta de ani pentru a pune fondul n
concordanta cu forma? Ei bine, noi am reuit sa facem acest lucru mai bine i
mai repede! Sa revenim acum la politologii i analitii notri. Tia erbnescu nu
face diversiune, asta este cert, nsa nu este analista politica, singurul ei merit

fiind ca are simul umorului i tie sa prezinte lucrurile ntr-un mod civilizat.
Mai putem aminti pe alti abonai ai postului Europa Libera, d-l Codi i d-l
Valentin Stan, spre pilda, ale cror discurs i reacii tradeza zona i coala din
care provin, desi au mprumutat termenii tehnici i grila de criterii din
revistele de limba engleza pe care le citesc.
Dorel Sandor a lucrat nainte de decembrie 1989, ca ofier acoperit n
DSS, specializat n dezinformare
Da, urmele formaiei sale nu s-au ters: i acum vorbete o limba de
lemn, iar analizele sale, ca le iei de la cap la coada sau de la coada la cap, tot
aia spun. Unul, care se dovedete de buna credin, capabil sa se instruiasc i
s-i schimbe mentalitatea, pare a fi Stelian Tnase. A fcut mari progrese. O
a treia for diversionista este reprezentata de istorici. Constat ca i astzi
Romnia este o tara unde principalii istoriografi sunt nite ageni de diversiune
ai fostului partid comunist, n fine sunt i alti responsabili ai diversiuni, cei
nsrcinai cu formarea viitoarelor generaii, care strica mintea tinerilor
educndu-i ntr-un anumit fel, structurndu-le gndirea ntr-un mod anume, la
institutele de studii politice, create dup 1989 n Romnia. Istoricii continua sa
scrie istoria n spiritul comunist conform indicaiilor primite i sa arate, aa
cum susin, i politoloaga Mungiu-Pippidi, i paznicii noii ortodoxii politice de
la 22, ca, de fapt, ordinea constituional din 1866/1923 nu era att de
democratica cum se spune i ca, n nici un caz nu poate fi luata drept model.
Ce urmrete aceasta deformare a adevrului istoric i dece are ea caracter de
diversiune? Relativizarea coninutului democratic al sistemului constituional
din Romnia pre-comunista servete la devierea de la tema desbaterii reluarea
continuitii statale i lichidarea rmielor totalitarismului i la acreditarea
ideii ca nu Rezistenta Anticomunista este deintorul legitimitii democratice,
ci neo-comunistii, care reinventa democraia, evident pentru a consacra
poziiile hegemonice acaparate nainte de 1990 i a rmne mai departe la
putere. Concomitent, istoricii i specialitii ad-hoc minimalizeaz relele
regimului comunist i construiesc legenda unei tradiii comuniste n
Romnia, pentru a conferi o legitimitate naional unei micri cvasiinexistente care a fost ntotdeauna perceputa la justa ei valoare, de agentura a
unei puteri strine, n acest scop, revistele specializate n istoria
totalitarismului ncearc sa compenseze absenta de activitate i anonimatul
total care caracterizau organizaiile comuniste n Romnia, prin publicarea unei
masse de documente fara nici o semnificaie politica, menita sa dovedeasc pe
aceasta cale legitimitatea sociala i caracterul national al acestui fenomen
alogen.
Se spune, ca regimul comunist nu a fost att de rau, ca n lafara de
cteva greeli inerente <sic>, a fcut numai bine, e eradi-saracia <sic>, a

eradicat analfabetismul, a industrializat tara, a de lucru i pine la toi etc,

etc
Acum va trebui sa ne ocupam de indivizii care lucreaz la
[structurarea gndirii politice, din Romnia, oamenii care au creat cele Itrei
institute de tiine poltice, fondate tardiv, mult dup Revoluie. Voi lncepe cu
relatarea unei experiente personale. Putin dup Revoluie, |n primvara lui
'91, m-am dus la profesorul Minai Sora, pe atunci jministrul nvmntului, i
i-am propus ca, n colaborare cu Institutul Ide tiine Poltice din Paris, al crui
absolvent eram (si din conducerea Icaruia fcea parte profesorul Hurtig, de
origine romna) sa deschi-[dem un institut asemntor n Romnia, francezii
oferind sa [furnizeze cursurile magistrale i asistenii pentru primul an de
studii. JUrmnd ca noi s-l ducem mai departe cu mijloace umane i financiare
proprii, Institutul de la Paris, participnd n continuare la dez-Ivoltarea
proiectului. Mihai Sora pare sa nu fi dat nici o atenie propunerii, n-am avut
nici un rspuns. Nu am dezarmat, m-am adresat i succesorilor d-lui Sora,
care au refuzat sa discute despre un astfel |de proiect.
Ostilitatea lor era incompatibilitatea dintre mentalitatea i cea a noii
clase conductoare din Romnia
Absolut! ntre timp, s-au creat trei institute de tiine politice, primul a
fost cel fcut de d-na Alina Mungiu-Pippidi, o publicista neo-pomunista,
autodidact n domeniu, total nepregtit pentru aa ceva.
Eu nu neleg un lucru, Alina Mungiu era un simplu medic psihiatru
n lai, nu a practicat prea mult, sau poate chiar deloc, cum a ajuns ea mare
politoloaga?
Ce este aici de neneles? A primit o misiune i a executatei gratie
banilor care i s-au pus la dispoziie. Aici se regsesc ideile lui Gramsci: pn i
discursul anticomunist trebuie sa fie fcut de comuniti, pentru a fi controlat
de ei, ca sa nu-i deranjeze. Este simplu. D-na Mungiu este cu siguran o
femeie inteligenta i talentata, nsa vorbete i scrie prost romnete. Inculta
precum ntreaga ei clasa (de intelectuali marxiti), a nvat jargonul tehnic al
democraiei, l folosete precum folosea placa cu cele o mie de cuvinte magice
ale marxismului, pe vremea cnd fcea materialism dialectic. A scris i o carte
n care analizeaz situaia politica din Romnia, n care nu exista nici o idee
personala, nici o judecata de valoare. Faptul ca s-a asociat cu Dorel Sandor la
crearea noii faculti de tiine politice este i el gritor.
Am mai vorbit despre el, fost cadru superior n DSS, secia
dezinformare Asocierea d-nei Alina Mungiu-Pippidi cu Dorel Sandor, arata ca
tot Securitatea controleaz i acest institut de studii politice.
Evident! De fapt toate cele trei institute de tiine politice din capitala
sunt ale Securitii, nc ceva elocvent, singura persoana care a studiat tiinele

politice n Occident, creia i s-a dat o catedra ntr-o astfel de facultate, este dna Lily Marcou, o bolevic notorie. Al doilea institut de tiine politice este de
fapt fosta Academie Stefan Gheorghiu, instalata ntr-un local al SRI de pe
strada Povernei, creia preedintele Constantinescu i-a oferit recent fostul hotel
al gospodriei de partid de pe strada Batistei. Continuitatea manifestata pe
planul nzestrrilor materiale este confirmata la nivelul provenienei cadrelor
didactice. Al treilea institut a fost creat recent, de o persoana de asemenea
necalificata, d-l Daniel Barbu, fostul consilier al arhiepiscopului romano-catolic
de Bucureti, Gheorghe Robu i apoi al Preedintelui Constantinescu.
Specialitatea sa este istoria artei, unde se pare ca este un om competent. Faptul
ca un profesor de liceu specializat n istoria artei este numit (sub Ceauescu)
consilier arhiepiscopal i apoi consilier prezidenial, denota ca d-l Barbu avea
nite posibiliti oculte, acum scoase la lumina de rolul politic pe care-l joaca,
n calitate de consilier prezidenial, el a avut o foarte importanta activitate de
diversiune. Printre altele, el a fost cel care a justificat n presa faptul ca
preedintele Constantinescu nu-i ndeplinete promisiunile din timpul
campaniei electorale, susinnd ca exista un ritm al tranziiei care trebuie
respectat.
Daniel Barbu mpreuna cu d-na Zoe Petre sunt teoreticienii doctrinei,
schimbare prin continuitate
Ce nseamn asta? nseamn ca schimbarea trebuie sa fie fcut de
oligarhia coloniala sovietica, n ritmul care i permite ei sa se adapteze, astfel
nct sa nu-i piard poziiile. Asta nseamn!
Mai nseamn ceva, i ma efer la o alta declaraie a lui Daniel Barbut,
ca comunismul nu este o ideologie de import, nu a fost impus din exterior,
dincontra, a fost o opiune fireasca a poporului romn. Nici Silviu Brucan nu a
ndrznit sa spun aa ceva!
Cunoatem astfel de declaraii, ceva asemntor a spus i | Ion
Iliescu. Deci d-l Daniel Barbu a creat o noua facultate de tiine politice,
plecnd de la Cotroceni. Nu tim cine finaneaz acest institut, cine i-a asigurat
logistica, dar ar fi foarte interesant s-o aflam. Pentru a se crea impresia
libertii i a pluralismului, s-au creat numai la Bucureti trei institute de nivel
universitar specializate n studii politice, dar toate trei funcioneaz sub
autoritatea unor persoane legate de sistemul totalitar, prin proveniena lor
sociala i formaia lor intelectuala. Domnii i doamnele de care am vorbit deja,
ca i doamnele Adameteanu i Palade, sau domnii Alin i Bogdan Teodorescu,
plus nc multi alii, fac diversiune i nu analiza politica. Scopul lor nu este de
a limpezi lucrurile, punnd desbaterea n termeni potrivii cu realitatea, ci,
dimpotriv, sa altereze sau sa ntrzie perceperea acesteia, strnind confuzie n
rndurile observatorilor neavizai, manipulnd opinia publica, etc. Falsificnd

realitatea, ei vorbesc despre Romnia ca i cum pluralismul politic i economic

ar fi de domeniul faptului mplinit, limitnd criticile lor la aspectele minore, la
disfuncii accesorii, etc. Pe aceasta cale, ei contribuie la marea diversiune care
consta n ocuttarea problemei fundamentale a Romniei: blocajul care face sa
nu existe pluralism politic i economic, datorat confuziei atributive i
patrimoniale dintre stat i succesorii partidului unic, al crui efect este
mprirea populaiei n doua tabere ale cror solidariti i interese sunt
ireconciliabile: tagma jefuitorilor, formata din beneficiarii totalitarismului
marxist, care sunt i profitorii tranziiei, i massa victimelor comunismului,
devenita a pgubiilor tranziiei. Funcia sociala a acestor politologi, analiti,
experi i fctori de opinie consta tocmai n a nu permite integrarea acestor
factori n dezbaterea politica, deoarece luarea lor n consideraie ar duce la
punerea n discuie a legitimitii regimului politic, un subiect tabu. Nimeni nu
are voie sa aminteasc faptul ca actualul sistem politic al Romniei i are
originea n mineriade, adic n nite acte teroriste organizate de comuniti
pentru a-i interzice Rezistentei Anticomuniste sa ia parte la reorganizarea
statutului.
Ar trebui sa vorbim de i despre un alt institut de cercetare, cel pentru
studiul totalitarismului
Este condus de Radu Ciuceanu un om nesigur i nepregtii i este
tot n mna Securitii. Discursul despre comunism, n Romnia, este
monopolizat de comuniti. Cine ncearc sa studieze comunismul i sa publice
lucrri despre acest subiect, este marginalizat, nu are acces la mass-media,
eventual le poate publica la anumite edituri necunoscute. Iar daca sunt
publicate de edituri importante, cum este Humanitas, este ca au dobndit
deja n strintate o mare notorietate sau ca sunt comuniti.
Sa revenim la fctorii (termen de mahala, introdus de presa
bucureteana dup 1989) de istorie
Aceti oameni trebuie numii, pentru ca ei frizeaz delincventa. Primul
dintre ei este profesorul Ion Scurtu, desigur securist deoarece a fost directorul
Arhivelor Statului, aflate n subordinele MAI. Ion Scurtu a aplicat o politica
clara, interzicnd istoricilor cu vederi nemarxiste accesul la arhive precum i
asigurndu-i primatul n exploatarea capitolelor istoriei ocultate pn n 1989.
Caz, concret, o firma cpue, Vertical Film SRL, a produs n 1996 un
serial despre dictaturile Romniei (Carol al ll-lea, legionarii, Antonescu, Dej i
Ceauescu) cu date i material din Arhivele Statului, iar Ion Scurtu aprea ca i
consultant tiinific al filmului
Am sa ilustrez necinstea acestui personaj, loan Scurtu a scris o istorie
a PN. Foarte multi membri ai PNCD inclusiv din vechea garda s-au simit
mgulii ca d-l prof. Acad. Ion Scurtu a jcris o astfel de istorie, n realitate este

o alta diversiune, caci volumul este ndreptat mpotriva monarhiei i a

democraiei romne interbelice. Poznd n aprtor al partidului i ludtor al
lui Maniu, autorul denigreaz cu josnicie specific marxista sistemul democratic
i ponegrete clasa politica a Romniei democratice. La sfritul crii, Ion
Scurtu nu se sfiete sa afirme ca Maniu a fost sacrificat cu cinism de Regele
Mihai, care ar fi putut sa intervin, ca sa nu fie judecat n felul n care a fost
judecat, numai pentru ca Monarhul i aranjase deja cu comunitii o plecare
din tara favorabila intereselor sale. Al doilea istoric msluitor este profesdorul
Gheorghe Buzatu, de la lai. nainte de 1989 activitatea sa inea mai mult de
propaganda dect de istorie. Profesorul Buzatu a fcut dup 1989 o brusca
antonescomanie i legionaromanie, ncercnd sa atrag atenia citi-titorilor sai
asupra extraordinarelor nedrepti pe care le-au suferit Marealul i Garda de
Fier. Acest lucru este real, s-au fcut nite mari nedrepti, este normal sa
vorbim despre ele. nsa profesorul Buzatu nu le evoca dintr-un sentiment de
legitima indignare, ci pentru a demasca nelegiurile democraiei burgheze. La
cea mai de jos treapta se afla istoricii din categoria profesor academician
doctor Dogaru, a crui incultura aroganta dovedete clar c-i datorete poziia
profesionala dosarului politic i poziiei pe care o ocupa n PCR. Cel mai cult
cultura este un apanaj de clasa cel mai rafinat i de aceea cel mai pervers
dintre msluitorii de istorie este profesorul Dan Berindei care nu are nici mcar
scuza ca provine dintr-un mediu ignorant. Tatl lui Dan Berindei a fost arhitect,
bunicul sau a fost general, ceea ce face din el un trdtor de clasa. Profesorul
Berndei practica msluirea istoriei la gradul doi, un mod de a proceda foarte
alambicat. Spre pilda, folosete n acest scop mrturiile socrului sau, profesorul
Ion Hudia, care a fcut parte din statul major 31 PN, pe care a nceput sa le
publice abia opt ani dup evenimentele din decembrie 1989, la editura SRIului, care se cheama semnificativ Roza vnturilor i are ca sigla nsemnul
NATO. Att ntrzierea ct i alegerea editorului sunt fapte ce gra-iesc de la
sine. Memoriile lui Ion Hudia nu sunt amintiri, ci un jurnal brut,
neprelucrat. Acest text i apare nsa observatorului atent i avizat, drept un fals
grosolan, lata de ce: n primul rnd pentru ca profesorul Berindei i pune n
gura socrului sau nite expresii pretenioase i incorecte, care-l claseza imediat
pe cel ce le folosete. Or, este exclus ca Hudia sa le fi ntrebuinat deoarece nu
era, nici mitocan, nici semidoct, n al doilea rnd, n cartea publicata de
Berindei sunt cuvinte care nu apruser nc la data aceea. Poate ca profesorul
Berindei, care este un fricos, a lsat aceste inadvertente tocmai pentru a atrage
atenia cititorului, ca nu el este falsificatorul textului?! Un alt falsificator al
istoriei, specializat n diversiune nc de pe vremea lui Ceauescu, este
directorul revistei Magazin istoric, Cristian Popisteanu. Dup ce a falsificat
istoria ani de zile, la porunca mai marilor zilei, a ajuns, pe cnd era Petre

Roman prim ministru, sa fie numit n Consiliul Consultativ al Atlanticului de

Nord. Cristian Popisteanu, un mic falsificator al istoriei, pus sa discute
admiterea Romniei n NATO, nu vi se pare un fapt ce griete de la sine?
Fiidca am ajuns la revista Magazin istoric, am constatat apariia unei serii de
articole, scrise recent de un personaj care nu are nici n clin, nici n mneca cu
istoria, Eugen Preda (tot un nume conspirativ, n anii '50 l chema altfel), fostul
director comunist al Radiodifuziunii Romne, i ca atare ofier de Securitate de
rang nalt, cu un trecut antioccidental, antidemocratic i antiatlantic notoriu.
Iar presa?
Este trist sa spun acest lucru, dar dup ce a venit la putere CDR, n
1996, presa este net mai cenzurata dect fusese nainte, anumite curente de
opinie care se puteau exprima pn atunci, ne mai putnd aprea n coloanele
ziarelor.
Natul
Asta susine i erban Orescu, i cu voia dvS. i subsern Opiniile celor cu trecut anticomunist notoriu sunt ocultate, aceste
persoane au din ce n ce mai greu acces la presa din Romnia. Am constatat
nc ceva, au disprut din presa o serie de ziariti tineri, foarte talentai i
remarcabil de bine informai, care i-au improvizat aceasta meserie imediat
dup Revoluie, neiesind din colile comuniste de ziariti, ncet, ncet au
disprut, ne mai publicn-du-li-se articolele i lundu-le locul edecurile presei
comuniste dinainte de '89.
Cunosc acest lucru pe propria-mi piele. Daca ntre 1990 i 1993 am
fost intens publicat (cel mai intens n anul 1990, nu mai l fceam efectiv fata cu
scrisul articolelor) ncet, ncet, am ajuns sa fiu cenzurat aproape complet.
Cteodat, un director de ziar central din i Bucureti, din raiuni de lupta
politica sau din raiuni numai de el, mi preia de pe Internet un articol
Nu ma mir deloc. Ziaritii a cror probitate morala nu poate [fi pusa la
ndoiala, sunt cenzurai sistematic sau reorientai spre linia justa Am
omis ceva foarte important: diversiunea externa.
| Dup momentul n care Romnia a stabilit relaii diplomatice cu
Germania Federala, n 1967, au aprut doua organizaii romneti n JRFG,
Cercul Democratic al Romnilor cu sediul la K6ln i gruparea Dialog la
Offenbach, care au fost n mod evident nite tentative de J infiltrare a Exilului
de ctre Securitate. Eu nu spun ca oamenii care 'faceau parte din aceste
organizaii erau toi ageni ai Securitii, dar i cei care nu erau lucrau indirect
pentru ea, fiind manipulai. Ambele organizaii au fost finanate generos de
SPD, adic de Partidul Social Democrat din RFG. n aceste organizaii li se
spunea oamenilor sa se duca sa viziteze Ambasada Romniei din Koln (mutata
ulterior la Bonn), sau mcar sa frecventeze manifestrile culturale organizate de

ea, sa nu se asocieze organizaiilor din Rezistenta Anticomunista i sa nu

sprijine Biserica romneasca independenta de Patriarhia de la Bucureti.
Foarte frumos, toate fiind obiectivele Securitii
Exact! n fine, ca factori de diversiune mai exista i doctrinarii, care
nu au nici o doctrina i au ca rol intoxicarea, fiind trmbitatorii unor teorii
aduse din strintate cu acelai scop: conservarea hegemoniei ideologice,
conform strategiei lui Gramsci, pentru a urmri n continuare scopurile
marxismului i anume depersonalizarea poporului romn, deformarea
identitii naionale, prin destructurarea factorilor ei determinani i
modificarea datelor geopolitice ale naiunii romne care sunt imuabile
deoarece orice comunitate naional are dreptul sa triasc pe teritoriul pe care
de veacuri este majoritara. Modificrile teritoriale realizate cu fora, de ctre
puteri strine, nu genereaz realiti istorice pentru ca nu sunt justificabile,
deci nici perene. Ele sunt fapte politice i ca atare, condamnate sa fie
temporare. Aceti doctrinari i intoxicatori ai opiniei publice sunt numeroi n
Romnia de azi. Lipsii de cultura n genere i de cultura politica n particular,
dar iscusii tehnicieni ai vocabularului politic, unii din ei s-au specializat n a
face din toleranta care, prin definiie, este excepie de la regula i derogare de
la principiu -o dogma, tocmai pentru a provadui intoleranta, interzicnd
dreptul la opinie al celor pe care-i desemneaz oprobiului pentru vederile lor,
periculoase pentru hegemonia pe care, n numele tolerantei, o exercita noii
teroriti intelectuali Delictul de opinie este astfel folsit mpotriva celor
etichetai ca extremiti de dreapta spre a li se nchide gura. Doamnele i
domnii care fac pe cinii de paza ai tolerantei marxiste n-au timp sa se ocupe
de extremismul de stnga i au grija ca neo-comunistii sa fie definii ca
extremiti de dreapta atunci cnd afieaz un naionalism zgomotos, ca pe
vremea lui Ceauescu. Ei sunt programai sa fie difuzoarele i difuzorii n
Romnia a teoriilor i clieelor politicaly corect din Statele Unite, adic a
gndirii post-marxiste americane: mondialismul, metisarea, uniformizarea prin
eradicarea diferenelor, culpabilizarea permanenta a naionalismului sau a
reaciilor identitare majoritare i exaltarea celor minoritare, n numele
discriminrii pozitive, i alte gugumanii de de acest gen, destinate
semidocilor. Unul din trmbiai! Acestui curent este d-l Gabriel Andreescu.
Gabriel Andreescu este campionul absolut n lupta mpotriva
reunificrii Romniei cu Barasarabia
D-l Gabriel Andreescu se ridica i mpotriva Bisericii Naionale (nu ma
refer la ierarhie, mpotriva creia ar avea dreptate sa se insurga), cu minciunile
de rigoare, n articolele sale, profitnd de incultura politica din Romnia, nu
face dect sa propage nite minciuni grosolane. Spre pilda, presupunnd ca
nimeni n-a cetit constituiile celor 15 state care formeaz Uniunea Europeana,

afirma ca I ceea ce se ntmpla n Frana singurul stat european care-i

proclama indirect ateismul printr-o laicitate agresiva i constrngatoare91constituie regula n Europa Occidentala. De asemenea, nu se jeneaz sa
proclame pe un ton cominatoriu recomandrile Consiliului Europei, ca i cum
ar avea valoare de norme constituionale ale UE, desi tie ca aceasta instan
are un rol strict consultativ. D-l. Gabriel Andreescu nu este dect unul din
directorii de contiin ai esta-blishmentului intelectual comunist regrupat n
GDS, care folosete revista 22 pentru a reface virginitatea morala i politica a
membrilor sai compromii de turpitudinile comise nainte de Decembrie 1989.
i Stelian Tnase, iniial un his master's voice, dar de o mai buna factura, a
crui evoluie spre democraie l arata sincer, contribuie totui i el la
diversiune, atunci cnd l prezint ca lupttor antifascist pe agentul sovietic
Silviu Brucan, ale crui articole le gzduiete n paginile revistei sale, Sfera
Politicii. Vrnd sa dea de neles ca Brucan a luptat pentru democraie pe
nelesul omului de rnd antifascist asta nseamn Stelian Tnase se
discrediteaz deoarece, pe de o parte, deformeaz scandalos adevrul falsul
profesor a fost un nverunat stalinist si, ca atare, un ncrncenat duman al
democraiei i al democrailor si, pe de alta parte, contribuie la refacerea
onorabilitii politice a unui criminal ntru nimica mai putin vinovat dect cei
judecai la Nuremberg n 1946.
Este o cacealama ieftina de-a lui Stelian Tnase Conform logicii lui
Stelian Tnase, aceasi titulatura, de lupttor antifascist i se putea da i lui
Stalin
Cam asa! Comunitii comit deseori erori grave de apreciere din cauza
unei deficiente mentale, datorate ideii cu care au fost obinuii i care a devenit
la ei un reflex comod n msura n care i scutea de orice rspundere morala
ca partidul are ntotdeauna dreptate. Dispariia religiei lor de stat i a politiei
gndirii i-a lsat fara busola. De atunci, singurul instrument de orientare care
le-a rmas este interesul personal i de gac, neierarhizate de cnd nu mai
exista autoritatea care sa le departajeze. Ei nu mai au criterii de ordin
metafizic (ideologic) n raport cu care s-i ordoneze existenta. Acest kjcru se
datorete faptului ca elaborarea lui homo sovieticus (omul nou al marxitilor)
s-a fcut prin eradicarea contiinei, acel organ la figurat, firete care
opereaz sinteza dintre afect i raiune, ngduindu-i omului sa deslueasc
Binele de Rau, i pe aceasta cale sa dobndeasc demnitatea, prin care se
ridica deasupra condiiei sale naturale. Aceasta infirmitate incapacitatea de a
se determina calitativ i face pe toi intelectualii condiionai de marxism sa
cada n nite confuzii grave, care le pun n evidenta carentele morale. Lipsa
celui mai elementar bun simt, i-a fcut, de exemplu, pe unii din ei sa puna n
dezbatere, pe teritoriul Romniei dar din iniiativ unor organisme strine

(ntmpltor tot din zona politicaly correct), identitatea naional a Romnilor,

ceea ce denota o foarte grava infirmitate: lipsa simului elementar al demnitii,
n nici o tara din lume strinii nu sunt poftii la discuii despre propria
identitate naional. Este att de evident ca aceasta problema este exclusiv
romneasca, nct nu poi dect sa fii uluit ca le-a putut trece aa ceva prin
cap! Determinarea propriei mele identiti ma privete numai pe mine personal
i orice ncercare a altuia de a participa la ea reprezint o grava nclcare a
atributelor mele suverane. Sunt convins ca niciodat n Israel o tara pe care o
iau drept pilda din cauza acutului simt al identitii pe care-l au evreii nu vor
fi poftii politologi i istorici strini, care sa participe la colocvii pentru definirea
identitii evreieti. Deasemenea, nici n Statele Unite nu se vor organiza
dezbateri cu participare internaional pe tema identitii naionale americane,
desi aceasta rmne un mister!
Ca sa nu mai vorbim de Frana
n Frana cu att mai putin! Sa nu uitam ca Republica Franceza are ca
simbol heraldic un cocos!
Cosne-sur-Loire, 18 februarie 2000 '
RECONCILIEREA NAIONAL Sl REGSIREA PROPRIEI IDENTITI
Domnule Varlam, ce prere avei despre chestiunea reconcilierii
naionale, o tema draga lui Ion Iliescu, dar despre care nu numai el vorbete?
Cu o bagheta magica, zna a venit, a atins dovleacul, care s-a
transformat n caleasca Reconcilierea nu se face asa! Reconciliere nseamn
ca sa folosim un cuvnt mai obinuit mpcare. Nu poi sa te mpaci cu cineva
atta vreme ct acea persoana nu i-a recunoscut greelile fata de tine i nu ia cerut iertare. Pentru a descrie reconcilierea pe care ne-o propune oligarhia
coloniala so-v-ietica am sa recurg la o figura de stil: omul care mi-a luat casa
printeasc dup ce mi-a omort tatl i m-a aruncat n pucrie, sta acuma la
balconul cldirii i-mi spune, privindu-m de sus: -Haide, destul a durat rca
dintre noi, vino sa ne mpcm. Ca sa nu mai fii suprat am s-i dau i ie o
camera, n pod sau la subsol Asta este reconcilierea pe care ne-o propun,
att Ion Iliescu ct i urmaul sau, Emil Constantinescu. Asta nu este
reconciliere, ci batjocorire!
Aceasta btaie de joc are nsa multi teoreticieni n Romnia, unii din
ei grupai la revista 22
Mai grav este ca responsabilii politici i teoreticienii nu-i dau seama
ca din aceasta batjocora poate izvor o ura care, pe msur ce cresc frustrrile
care o genereaz, se desvolta i va duce 'a foarte grave conflicte politice i
sociale. Este deja germenul unor ngrijortoare forme de instabilitate. O
zictoare chineza spune ast-fel:cu neputincioasa ura privesc la corabia
piratului care mi-a ars casa, mi-a furat agoniseala i rni-a batjocorit familia.

Dar nu voi prsi rmul pn ce valul nu-mi va scuipa cadavrul sau. Unii
teoreticieni, cum sunt d-nii Mihnea Berindei i Ion Iliescu, ne tot dau ghes cu
exemplul Revoluiei Franceze i ne spun, ca dup 20-30 de ani, fiii ucigailor
i ai jefuitorilor s-au cstorit cu ficele uciilor i ai spoliailoR. Aa s-a fcut
reconcilierea n Frana post-revolutionara.
Exemplul oferit de Mihnea Berindei este de-a dreptul cinic
Este n primul rnd un exemplu prost. Din doua motive. Primul este ca
totalitarismul iacobin n-a fost expresia unei dominaii strine i ca iacobinii,
adic ucigaii i jefuitorii, n-au fost instrumentele altui stat. Al doilea, este ca,
desi de la aceasta reconciliere au trecut 150 de ani, Frana continua sa fie
profund divizata de motenirea monstruosului eveniment care a fost Revoluia
din 1789. Sa nu uitam ca Revoluia Franceza este originea tuturor totalitarismelor secolului 20 i izvorul degenerrii spre ideologie a gndirii, n Romnia
problema nu se pune n termenii inventai sau descoperii de grupul n jurul
cruia graviteaz Mihnea Berindei. Comparaia istorica ce se potrivete situaiei
din Romnia, este cea cu Frnt de dup Eliberare, cnd reconcilierea
naional a fost condiionat de epurare, care a nsemnat sancionarea
trdtorilor i a colaboraionitilor, n Romnia, jefuitorii i ucigaii nu sunt
romni, ci mandatarii unei puteri coloniale strine, care i-a propus, ca obiectiv
deliberat, sa disloce comunitatea naional tergndu-i identitatea. Oamenii
care au ncercat sa distrug poporul romn, deperso-nalizndu-l, eradicndu-i
specificul i restructurnd factorii sai de identitate naional, sunt oameni care
nu au ce cauta n construirea societii romaneti de mine! Chiar daca ei nu
sunt trai la rspundere penala, ei nu au ce cauta n locurile unde se decide
soarta poporului romn, nu au nici o calitate pentru a participa la
reconstruirea democraiei i a statului romnesc! Reconcilierea poporului
romn cu aceti oameni este exclusa! Cel putin atta vreme ct ei nu-i
recunosc nelegiuirile i nu-i manifesta n mod credibil regretele. Nu nseamn
nsa ca aceti oameni trebuie exterminai daca nu se ciesc i nu cer iertare.
Dar ei trebuie exclui din societatea romneasca, n sensul ca cel putin 25 de
ani trebuie sa fie lipsii de drepturi politice i civice, astfel nct sa nu aib nici
un fel de influenta. Un sfert de veac este un rgaz deopotriv rezonabil i
generos. Rezonabil, pentru ca n mai putin timp nu se pot realiza schimbrile
radicale pe care le presupune trecerea de la totalitarism la democraie, i
generos fata de jumtatea de veac ct s-au lfit n deliciile comunismului
persecutorii democrailor i jefuitorii Romniei. Pentru a schimba fundamental
situaia, trebuie sa existe o solidarizare ntre Rezistenta Anticomunista i toate
forele sntoase ale naiunii, adic a celor ce i-au pstrat nentinata iubirea
de Neam i dragostea de tara. Persoanele care vor pune naintea acestor motiyatii interese personale sau de gasca vor deveni ipso facto colaboratorii

oligarhiei coloniale sovietice i vor contribui la conservarea poziiilor

hegemonice pe care aceasta le ocupa n statul i societatea romneasca. Vreau
sa discut acum o chestiune conexa. Cnd vorbesc de Pseudo-Romnia, eu
abordez n mod explicit chestiunea Romniei autentice. Cine definete Romnia
autentica? Cum se definete ea? Este clar ca unul din factorii de asimilare pus
la punct de sovietici n Romnia, este identificarea cu oligarhia creia Moscova
i-a ncredinat mandatul de administrator colonial, n 1948 si, din nou, n
1989. Mai mare dect pericolul de infiltrare i de controlare a statului i a
societii de ctre aceasta mafie, fosta Securitate care astzi acioneaz mai
mult prin diversiune media-tica i prin mijloace financiare dect prin teroare
ideologica i poliista Lete structurarea unui nou mod de a gndi, nu
neaprat obligato-Iriu, dar din nou unic prin conformismul lui oficial.
Nomenclatura leomunista este caracterizata, pe planul comportamentului
social, de mitocnie, iar pe cel mental-intelectual de semidoctism. Daca aceasta
categorie reuete sa reduc Romnia la nivelul ei, nseamn ca tara noastr
nu mai este locuita de un popor, cel romn, ci de o populaie de mitocani de
limba aproximativ romna, fara identitate proprie. Din fericire, chiar daca nu li
se prea da cuvntul n presa scrisa i vorbita, mai exista n Romnia oameni
care pot contribui la ridicarea nivelului de cultura i de civilitate, printre altele
dezbtnd aceaste probleme cruciale.
O ntrebare dura, se mai poate vorbi la ora actuala de poporul romn,
sau numai de populaia din Romnia?
Sunt foarte multe indicii, pozitive sau negative, care arata ca mai
exista nc un popor romn. Ataamentul, greu de explicat, pentru biserica i
pentru armata, adic pentru nite structuri secu-rizante. Dovedete ca exista
un sentiment comunitar i ca romnii reacioneaz ca popor, nu ca gloata. Ce
n-au romnii i merita sa analizam cauzele acestei lipse este contiina
civica!
Din ce cauza credei ca nu au contiina civica?
Aceasta lipsa are mai multe motive. Cel mai aproape este social i
istoric: contiina civica este proprie burgheziei, aa cum bunul simt este
apanajul taranului i simul onoarei este specificul boierului, adic al
domnului. Este un mod comportamental legat de o anumit mentalitate,
ambele ntemeiate pe nite valori comune, mprtite de ntreg grupul de
referin. Burghezii trgoveii n genere sunt, spre deosebire de rani i de
domni, individualiti. Civismul este codul lor comportamental, modul n care
individul-orasean se determina ca membru al comunitii urbane, are chiar
valoare de contract, n sensul ca, pentru fiecare, nseamn o serie de drepturi i
de ndatoriri explicite. Romnii nu prea au avut burgezie. n momentul n care
au venit comunitii la putere, 78% din populaia Romniei tria n mediul rural

i se ndeletnicea cu agricultura. Civismul, care vine de la cive-civitas, adic

cetate-oras, este o autodisciplina a oamenilor care, trind n spaiul limitat de
zidurile cetii, unde libertatea fiecruia este mai lesne stnjenita de libertatea
celuilalt, au nevoie sa se organizeze pentru a trai mpreuna dar nu n comun.
La tara, libertatea pe care i-o da spaiul infinit, n care te poi desfura fara a
impieta asupra micrilor celuilat, face ca aceste reglementari autodisciplinare
sa nu fie necesare. Regulile de comportament, de viaa, ale societii
aristocratice formate din boieri i din rani nu erau nite norme laice legate
de nevoia vieii n comun, ci derivatele sociale ale moralei religioase. Civismul a
aprut n oraele italiene i germane, care au fost primele centre urbane
importante din Europa. Dezvoltndu-se, acestea au luat proporii care le-au
ngduit sa se detaeze de universul feudal, care era predominant pe vremea
aceea. Mai ales dup apariia industriilor, n secolul al XVII-lea. Noi, romnii,
am fost n urma pe acest plan, ceea ce nu este neparat un lucru negativ. Spre
pilda, la noi au supravieuit i acest lucru a agasat n mod special pe marxiti
spiritul aristocratic, legat de viaa n mediul rural.
Caracterizata de relaii patriarhale i idilice i idealismul etico-estetic
ilustrat de vorba populara nu-i frumos ce faci, n nici o alta limba europeana
nu exista acest ndemn, de a te purta frumos. Civismul este aadar un mod
comportamental determinat de reglementarea intereselor, nu de traducerea n
viaa a unor principii legate de un ideal de perfeciune menit sa te ridice prin
demnitate. Reconcilierea naional i regsirea adevratei identiti sunt,
ambele, condiionate de lichidarea conflictului dintre Romnia autentica i
pseudo-Romnia. Reconcilierea mai neao mpcarea este consecina
iertrii, fara de care este exclusa. Or, desi n cei 15 ani care au trecut de la
rsturnarea comunismului faptele au fost inventariate i responsabilitile
stabilite, pn acum niciunul din fptai n-a cerut iertare. Ceea ce dovedete ca
reconcilierea sgomotos propusa de D-l Ion Iliescu este tot o diversiune -adica o
alta manifestare tipica a pseudo-Romniei. La rndul ei, regsirea adevratei
identiti presupune demascarea i eliminarea celei false. Antiromnii de pn
n 1990 sunt pseudo-romnii de astzi. Dndu-se drept urmaii celor pe care ei
i-au exterminat, pozeaz acum n reprezentanii acelei Romnii pe care o
ntruchipau victimele lor, pe care tot ei s-au strduit s-o distrug, cu acribie i
sistematic, vreme de jumtate de veac. De 15 ani de cnd neocomunitii
practica aceasta impostura am avut timpul sa ne convingem ca prin aceasta
imagine de mprumut ei i urmresc linitit vechile lor obiective: distrugerea
Romniei i a romnilor. Fizic, prin jaf, i moral, prin destructurarea factorilor
determinani ai identitii naionale, rodul attor veacitri de lupta pentru
aprarea fiinei noastre pe aceste meleaguri. Desigur ca lucrul acesta nu-l mai
fac cu argumentele marxism-leninismirfut, prea compromis pentru a mai servi

la ceva astzi. Denigrarea trecutului nostru i defimarea celor mai glorioase

figuri ale istoriei noastre se face n numele altor doctrine politically correct, la
fel de intolerante i exclusive, tot de ctre responsabilii ideologiei oficiate' a exPCR, evident nite reprezentani de vrf ai oligarhiei coloniale sovietice.
Regsirea adevratei identiti presupune, aadar, demascarea acestei
imposturi i a celor prin care ea se manifesta, cu interdicia expresa de a vorbi
n public, de a publica sau de a aprea la TV, radio i n presa, aplicata tuturor
msluitorilor trecutului, precum sf ostracizarea tuturor vedetelor
establishmentului intelectual comunist. Fara aceasta nde-Partare nu se poate
pune capt hegemoniei ideologice a celor care asigura sub masca democraiei
perenitatea forelor totalitare, n fine, regsirea autenticei identiti mai
presupune i restabilirea ierarhiei valorilor i recunoaterea autoritii sociale a
acelor personaliti care s-au afirmat prin verticalitatea morala, precum i a
iniiailor capabili sa tina stacheta exigentelor la nivelul cel mai rdicat i sa
spun, n fiecare domeniu, cum trebuie sa stea lucrurile, astfel nct
pretutindeni sa fie reluat firul continuitii desvoltarii noastre din punctul la
care ajunsese n momentul sovietizrii.
Cosne-sur-Loire, 19 februarie 2000
POSTFA.
S-au mplinit mai bine de patru ani durata 'inei legislaturi -de cnd
acest text este gata de tipar. Nu putem nrhuia fara a aduce la zi examenul
evoluiei politice de dup 1989 lsat, la terminarea crii, n ajunul alegerilor
din 2000. Pe planul politic, ultimii patru ani au fost marcai de deriva totalitara
a regimului, a carei principala caracteristica este guvernarea prin diversiune,
care face din analitii politici auxiliarii puterii, un fenomem a carei semnificaii
n-o putem trece cu vederea.
DIVERSIUNE Sl ANALIZA POLITICA.
Refuzul attor editori de a publica Pseudo-Romnia punn-du-ne pe
gnduri, am discutat cauzele lui cu o serie de persoane care desi provin din
establishmentul comunist ne-au dovedit n repetate rnduri ca sunt de buna
credin. Dup prerea lor, vederile noastre deranjeaz deopotriv societatea
politica i pe cea civila, pentru care felul nostru de a cerceta i interpreta
realitile nu este acceptabil, niciuna din ele ne fiind dispusa, nici capabila sa
se smulg de pe fgaurile conformismului intelectual pe care i aeaz
securitatea i comfortul. Obinuite cu tutela i cu adevrurile oficiale, ambele
refuza s-i asume rspunderea pe care o implica independenta si, de aceea,
prefera emanciprii schimbarea tutorelui, i libertii de gndire noi directive,
adic abloanele prin care fabricanii discursului politically correct au nlocuit
cliseele-tabu ale dogmei marxiste, lata unul din rspunsurile primite, pe care-l
reproducem Pentru ca ne apare ca fiind pertinent cu realitatea ce ne preocupa:

Dumneavoastr facei analiza politica spunndu-i adevrului pe nume.

Analitii din Romnia rstlmcesc faptele, ca sa le potriveasc cu
adevrul dorit de Putere. Ei distrag atenia publicului de la temele centrale ale
actualitii politice, ndreptndu-i-o ctre evenimente periferice sau
nesemnificative, fapte diverse, lucruri senzaionale i scandaluri. Acest lucru i
ofer Puterii, astfel scpate de privirea celor n drept s-o supravegheze, o
libertate de micare aproape absoluta. In situaia actuala, cei pusi n funcia de
analiti politici nu joaca doar rolul pasiv, de martori mincinoi: ei participa n
mod activ la falsificarea realitii ca mod de a exercita Puterea. Cnd jurnalitii
i comentatorii deplng lipsurile democraiei din Romnia, ei nu cenzureaz
Puterea, ci o sprijin: nu poi critica un lucru inexistent fara a susine ca el
exista! Funcia sociala a presei constnd cu precizie n supravegherea critica a
scenei politice i a vieii publice, suntem ndreptii s-i acuzam pe liderii de
opinie care-i trdeaz vocaia, de deturnarea acestui mandat implicit.
Elementul esenial al evoluiei politice de dup 2000 l constituie
concentrarea programata a prghiilor politice, economice i intelectuale n
minile oligarhiei coloniale, cu scopul de a stpni i manipula n continuare,
sub forme noi, mascate de aparentele democraiei i a capitalismului, poporul
romn pe care o jumtate de veac de teroare i de lipsuri l-au redus la o stare
de dependenta fara precedent. Desi au renunat la violenta, fomatiile iscate din
fostul partid unic i pstreaz caracterul totalitar deoarece continua sa recurg
la metode ce cad sub incidenta codului penal ceea ce face din ele nite
organizaii de rufctori. Funcia de paznic al poziiilor ocupate de oligarhia
coloniala, asigurata odinioar de politia ei politica i ideologica prin teroare, a
fost preluata de profesionitii diversiunii, nsrcinai cu subordonarea mentala
a romnilor.
Restaurarea democraiei presupune revenirea romnilor la reacii
autonome i responsabile, bazate pe raiune, care este un proces lent, de
schimbare radicala a mentalitii i comportamentelor. Politica de blocare a
tranziiei pe care o duc forele totalitare este ndreptata mpotriva acestei
emancipri, deoarece aceasta are ca efect pierderea hegemoniei ideologice
exercitate de establishment-uintelectual comunist. Importanta pe care o are n
dispozitivul renovat al totalitarismului manipularea percepiei ca mijloc de
dominare, face ca neo-comunistii sa nu fie ctui de putin dispui sa renune la
controlul discursului politic. Acest monopol nu mai este exercitat fi de
putere, ci prin intermediul unor aa zii profesioniti, al cror rol a crescut
considerabil de cnd totalitarismul a fcut din pluralism instrumentul propriei
sale consolidri. Dar reprezentanii mediatizai ai noii profesiuni, denumii
analiti politici, politologi sau experi, nu sunt dect agenii specializai ai
seciei ideologice a politiei politice dinainte de 1990, trecui prin scoli de public

relations i stagii de communication management', n vederea adaptrii

vocabularului i tehnicilor de diversiune la exigentele noului ambient politic. Ei
constituie principalul instrument al dispozitivului logistic revizuit al
totalitarismului care nu mai guverneaz prin teroare, ci prin diversiune.
Puterea, n crdie cu pretinsa opoziie, i tine astfel pe romni n stare de
iresponsabilitate politica cu ajutorul acestor fctori de opinie crora li s-a
atribuit rolul de mentori i de tutori. Este, n aceasta privin, simptomatic
faptul ca marele ponte al acestei noi specialiti tactice, cel care da punctual
indicaii privitoare la direcia i tonul retoricii politically correcteste ultimul
supravieuitor al grupului de bolevici care, cu sprijinul Armatei roii au
distrus democraia i capitalismul n tara noastr, ma refer, desigur, la
eminenta cenuie a d-lor Iliescu, Roman i urmaii, faimosul profesor agramat
Silviu Brucan. Clasa politica i pune pe ceteni n fata faptului mplinit i
analitii justifica acest procedeu criticndu-i excesele. Funcionarea acestui
mecanism presupune participarea presei, care supusa la presiuni economice
i financiare a renunat la vocaia ei de cenzor al puterii, acceptnd sa se
cenzureze pe sine. Controlul puterii asupra mijloacelor de comunicare este
constant ntrit, prin sanciuni de tipul noilor dispoziii ale codului penal, prin
intimidri verbale i chiar prin violenta fizica, reducndu-i astfel la tcere pe
gazetarii care incomodeaz nomenclatura.
ROMNIA IN 2004 n anul de gratie 2004, n Romnia nu mai exista
Opoziie: nici p formaie politica nu reprezint o alternativa reala la actuala
Putere, n afara unor minoriti strine de tara prin interesele i solidaritile
lor, nici un alt segment al populaiei nu mai este reprezentat pe scena politica.
O opoziie de figuraie, neleas cu Puterea i reprezentnd aceleai
interese ca ea, adopta poziii fictive menite sa dea legitimitate sistemului politic,
ncercnd sa nsele opinia publica i conducerea statelor democratice asupra
adevratei naturi a actualului regim de la Bucureti.
Lipsa de alternativa este subliniata de limitarea desbaterii politice la
accesoriu: nu se discuta natura regimului, ci felul n care funcioneaz. Aceasta
atitudine face din contestatarii puterii nite disideni, nu nite opozani:
obiectivul lor nu este de a nlocui sistemul, ci de a-l ameliora. Cu alte cuvinte
de a ntri structurile care, dup Decembrie 1989, asigura poziiile hegemonice
ale oligarhiei coloniale create de Moscova.
Pe planul extern, democraia de aparenta prin care mandata.!;
Kremlinului mascheaz formele noi ale totalitarismului, are ca pendinte
simulacrul apartenentei la NATO, prin care Putrerea i Opoziia laolalt
camufleaz ancorarea Romniei n zona de influenta a Rusiei, de care este
indisolubil legata oligarhia coloniala ale carei interese sunt reprezentate de
clasa politica.

Cum la situaia politica din 2004 s-a ajuns n mai multe etape, credem ca
este util sa le reamintim, fcnd un scurt bilan al ntregii perioade.
Prima etapa (1990-1996) corespunde instaurrii regimului neo-comunist
FSN cu girul pasiv al opoziiei anticomuniste.
Dup rsturnarea lui Ceauescu sistemul partidului unic a fost nlocuit
printr-un pluralism caracterizat c*e existenta a doua tipuri de partide: cele care
asigurau continuitatea structurilor politico-sociale impuse de URSS i a
vasalitii fata de aceasta putere, i cele de abea ieite din ilegalitate, numite
istorice pentru ca reprezentau continuitatea statului suveran i a instituiilor
democratice dinaintea sovietizrii Romniei.
Interesele a cror expresie era pn atunci PCR s-au constituit n formaii
noi. Acapararea n continuare a puterii de ctre oligarhia care o deinea n
virtutea mandatului colonial ncredinat de Moscova n 1947 i rennoit n
decembrie 1989 a fost mascata printr-un pluralism de parodie, menit s-l
anuleze prin confuzie pe cel real.
Aceasta nscenare a constat n mprirea PCR ntr-o serie de formaii
nsrcinate cu acoperirea ntreg spectrului politic, de la extrema stnga (PSM)
pn la cea dreapta (PRM) i incluznd minoritile etnice (U. D. M. R. i
Partida Romilor), cu scopul de a controla toate curentele politice care apar i de
a se mpotrivi obiectivelor fundamentale ale forelor democratice: lichidarea
dominaiei sovietice i a totalitarismului marxist, precum i a rmielor
acestora.
Partidele Istorice au ieit din ilegalitate total neorganizate i lipsite de
mijloace materiale, nlturate prin mineriade de la reorganizarea statutului, ele
au jucat un rol de figuraie: prezenta Opoziiei pe scena politica era strict
limitata la dovedirea orientrii democratice a regimului FSN. Poziia partidelor
Istorice a fost ulterior consolidata de atitudinea lucida a unor lideri (precum
Corneliu Coposu), care au neles ca ntre totalitarism i democraie nici un
compromis nu este posibil. Traducerea n platforma politica a acestei poziii
intransigente a adus Convenia Democrata la putere n 1996. Reamintim
principalele obiective ale acestei platforme pentru a pune n evidenta
actualitatea lor (constituie i astzi deziderate majore pentru toi romnii):
Restaurarea democraiei, prin nchiderea parantezei totalitare i
eliminarea ei din viaa statului i a societii: lichidarea rmielor
totalitarismului marxist (legiferarea punctului 8 al Proclamaiei de la Timioara
i Procesul comunismului), degrevarea regimului politic de handicapul
originilor lui teroriste (investigarea asasinatelor consecutive rsturnrii lui
Ceauescu i a mineriadelor din 1990 i sancionarea factorilor responsabili);
nlocuirea constituiei Iliescu;

Restaurarea proprietii private i a economiei de pia pe care le

presupune exercitarea libertilor personale i a drepturilor ceteneti:
lichidarea confuziei atributive i patrimoniale dintre stat i oligarhia coloniala;
restituirea integrala, prin proceduri simple i rapide (decizii administrative), a
proprietilor private confiscate dup 6 martie 1945;
Redobndirea suveranitii statale i afirmarea dreptului la unitate
naional i integritate teritoriala (definite de Charta Atlanticului i Charta
ONU): proclamarea, n constituie, a dreptului imprescriptibil al romnilor de a
trai n granitele unui singur stat i a drepturilor Romniei asupra teritoriilor
anexate de ex-URSS; renegocierea tratatelor cu statele beneficiare ale Pactului
Ribbentrop-Molotov.
Aceasta perioada a fost caracterizata de configurarea noilor forme de
monopolizare a Puterii, legalizarea opoziiei i prezenta pasiva a forelor
democratice (regrupate dup 1990 n CDR) pe scena politica aducndu-i
regimului impus prin mineriade aparentele legitimitii cerute de obligativitatea
noilor criterii de recunoatere internaional.
A doua etapa (1996-2000) corespunde recunoaterii i consolidrii
poziiilor comunlsto-securlste de ctre opoziia democratica, regrupata n CDR.
Aceste obiective au fost nfptuite de cele doua formaii neo-comuniste
nsrcinate sa participe la guvernare n acest scop PD (FSN) i UDMR la ale
cror presiuni i revendicri constante CDR a rspuns prin concesii unilaterale,
n cursul acestei perioade au avut loc importante schimbri n Partidele
Istorice, ale cror state majore erau mpnate cu ageni ai fostei Securiti i cu
foti activiti de partid, care le-au denaturat vocaia i le-au deturnat de la
electoratul lor. Schimbrile au constat n abandonarea poziiilor i a obiectivelor
lor definitorii i au avut ca efect pierderea legitimitii istorice i a identitii
politice a PNL i a PNCD. Agenii infiltrai au contribuit la eecul misiunii
Partidelor Istorice i la discreditarea cauzei reprezentate de ele suscitnd
desemnarea n funciile cele mai vizibile a unor persoane compromitoare, prin
funciara lor incompetenta, prin apetena lor pentru corupie (asocierea cu
partidele neo-comuniste la mprirea pradei, sub pretextul privatizrii) i
prin legturile lor cu politia politica comunista.
n cursul acestei etape, singura formaie politica care a evoluat n mod
atipic este UDMR. Spre deosebire de celelate partide, ea s-a ndeprtat de
comandamentul central al structurilor care asigura perenitatea poziiilor
hegemonice ale oligarhiei coloniale. Ceea ce nu nseamn ca a ncetat complet
sa reprezinte interesele acestui grup social i ca nu mai are legturi cu
structurile totalitare i suzeranul lor moscovit. Revendicnd din ce n ce mai
putin discret drepturi etnice i teritoriale incompatibile cu suveranitatea i cu
unitatea Romniei, acest instrument al nomenclaturii comuniste a dobndit

n ochii minoritii ale carei interese particulare le promoveaz mpotriva

interesului general un caracter cu adevrat democratic-Revendicarile UDMR
ocupnd un loc important n afirmarea piezie a preteniilor teritoriale ale
Ungariei, sprijinul guvernelor de &
Budapesta i-a ngduit acestei formaii s-i sporeasc independenta fata
de comandamentul central al structurilor neo-totalitare.
A treia etapa (2000-2004) corespunde eliminrii Opoziiei de pe scena
politica, cu aferenta dispariie a alternativei democratice. Aduse prin infiltrare
sub comandamentul centrului de putere care asigura perenitatea structurilor
politice create de Moscova n 1947, Partidele Istorice au ncetat n perioada care
a urmat alegerilor generale din 2000 sa aibe o existenta proprie si, n
consecin, sa ntruchipeze Cauza Romneasca, cea cu care se confundaser
mpotrivindu-se sovietizari i marxizarii Romniei.
Implantarea genomului comunisto-securist n conducerea Partidelor
Istorice, cu pierderea consecutiva a identitii lor politice, a dus la reapariia,
sub o forma noua, a partidului satelit (sau submarin) si, o data cu aceasta, la
dispariia Opoziiei. Contestarea Puterii i pstreaz, n forma, caracterul
instituional, dar a ncetat sa fie o realitate: exista de jure, dar nu are coninut
pentru ca nu constituie o alternativa politica. Partidele donate i pstreaz
personalitatea juridica i profilul declarat, dar reproduc prin comportamentul
lor social i politic trsturile definitorii ale clonului: sunt expresia deghizata a
oligarhiei coloniale. Despre caracteristicile acestor partide submarin se poate
spune ca sunt teleghidate de un centru de decizie situat n afara corpului lor.
Telul manipulrilor socio-politice de dup 2000 este definitivarea
configurrii esicherului politic de ctre forele totalitare, astfel nct toate
partidele existente sa fie aduse la ceea ce trebuie ele sa fie (si unele sunt deja),
lata, concret, care sunt micrile care au dus la suprimarea opoziiei, fagocitata
de la stnga spre dreapta de ctre filialele specializate ale partidului ex-unic:
PSDR a ncetat sa existe n iunie 2001. El a disprut, n doi timpi,
absorbit de principalele filiale ale ex-PCR [PD (FSN) i PDSR], care l-au folosit
drept cal troian pentru a intra n Internaional Socialista. Cochilia sa goala a
fost umpluta de PDSR care, astfel, i-a uzurpat identitatea i reputaia
democratica, ntemeiata pe trecutul anti-comunist. Pe aceasta cale, structurile
securisto-comuniste dinainte de 1989 au reuit sa intre n Internaional
Socialista, pe care nu demult o taxau ca fascista.
PNL a fost absorbit n mod simetric de o alta filiala a ex-PCR, ApR. PNL
devenise deja, nainte de alegerile generale din 2000, o oficina securistocomunista, n urma divorurilor i recasatori-ilor care fcuser din el
instrumentul miliardarilor de carton ai d-lui Iliescu. ntre mentalitatea i
comportamentul d-lui I. Iliescu, i felul de a gndi i acion al d-lor Th.

Melescanu sau Th. Stoljan, nu exista adevrate deosebiri, ceea ce este firesc
innd cont de proveniena i formaia lor comuna. Acest lucru n-a scpat nici
conducerii Internaionalei Liberale, care a pus PNL n carantina de cnd acesta
a ncput pe minile unor nomenclaturiti comuniti. * Neutralizarea PNCD
prin donarea genomului comunist n conducerea sa se afla nc n stadiul
prin care PNL trecea n momentul revenirii lui n CDR, cel al divorurilor i
fuziunilor consecutive, ntotdeauna urmate de reorganizri propice promovrii
agentilor-cloni n poziii strategice. Acest decalaj se datorete ineriei
proporional cu massa partidului i complexitatea structurilor sale.
Manipularea prin diversiune a unul partid cu o baza numeroasa i motivata, i
cu organizare greoaie, cere timp i nu da imediat rezultate. Paralizat de
propriile structuri i de diviziunile interne -provocate de agenii infiltrai
curentul cretin-democrat rmne n ciuda mizerabilului scor electoral al
formaiilor care-l reprezint cel mai redutabil duman potenial al forelor neototalitare. El are un electorat constant i numeros, format din victimele
comunismului i pgubiii tranziiei, care este n continuare puternic motivat
de principiile i obiectivele care au adus CDR la putere n 1996. De aceea, aa
slab cum este, PNCD este tinta predilecta a unor oferte de colaborare i
fuziune din partea formaiilor securisto-comuniste (PUR, URR, PNG i chiar
PRM) nsrcinate cu aducerea curentului cretin-democrat sub comandamentul
central al forelor neo-totalitare i a ptrunderii, pe aceasta cale, n ICD i
Partidul Popular European (o formaie conjuncturala i permeabila din cauza
lipsei de contur doctrinar). Cum n aceasta zona a scenei noastre politice
jocurile nu sunt definitiv fcute, epurarea interna i promovarea n funciile de
conducere a unor lideri drji i competeni ar putea resuscita PNCD. Exemplul
partidului cretin-democrat din Basarabia dovedete ca o echipa hotrt,
ntemeiata pe poziii politice radicale poate rzbi cu mijloace materiale foarte
modeste, devenind un adversar temut pentru forele anti-democratice.
Prin infiltrare i manipulare forele neo-totalitare au putut sa capteze
bunvoina unora din personalitile cele mai reprezentative ale Rezistentei
Anticomuniste i sa nsele buna lor credina, reuind sa se foloseasc cu
abilitate de ele pentru a-i ntri n continuare poziiile. L-au ademenit pe Rege
cu lozinca reconcilierii i au apelat la patriotismul monarhului pentru a
cauiona ptrunderea lor n NATO. Concesiile Suveranului au rmas
compromisuri fara contrapartida: recunoaterea regimului neo-comunist i a
celor care l-au impus de ctre seful Rezistentei Anticomuniste i Simbolul
continuitii istorice a statului a constituit un transfer de legitimitate n
favoarea organizaiei de natura criminala i de origine strin care i-a subjugat
i prigonit pe romni n ultima jumtate de secol. Aceasta tranfuzie, care i-a
ntrit pe beneficiari slbindu-L pe donator, n-a adus absolut nici un folos

Romniei, nici romnilor. Sacrificiul consimit de Rege n-a fost urmat de

niciuna din masurile reparatorii inerente reconcilierii, asteaptate de victimele
comunismului care de cincisprezece ani cer sa li-se fac dreptate. Deasemenea,
n-a fost ntreprins nici un demers pe lng NATO, n vederea susinerii
Romniei, din nou confruntata cu forme agresive de expansionism rusesc
(aciunile teroriste ndreptate contra populaiei romaneti din Transnistria i
Basarabia, nclcarea grosolana a dreptului international i provocrile din
Delta Dunrii). Cu demniti fictive dar generos remunerate (de subsecretar de
stat) i prin mgulirea vanitilor (decernarea de titluri academice i decoraii),
structurile neo-totalitare care conduc Romnia au reuit s-i aduc la vadul lor
i pe alti reprezentani autentici ai Exilului.
Pentru calai, jefuitori i falsificatori, aceasta recunoatere este cu att
mai valoroasa cu ct vine de la reprezentanii calificai ai exterminailor,
jefuiilor i batjocoriilor, adic de la factorii politici care au vocaia i obligaia
sa le denune impostura, i sa declare nelegitim regimul impus prin mineriade.
nsa, cum aceasta recunoatere reduce funcia opoziiei n stat la rolul de
cheza al unei imposturi, efectul ei real este contrar celui scontat: caracterul
fictiv al contestrii nu face dect sa puna n evidenta aspectele totalitare ale
Puterii.
Pentru factorul hegemonie oligarhia coloniala aceasta schimbare de
poziie a Partidelor Istorice are o importanta capitala deoarece reprezint
atingerea scopului ei strategic. Abaterea PNL sl PNCD de la misiunea lor
istorica i politica nseamn pentru forele totalitare eliminarea din lupta a
adversarului real (singurul care conteaz) Rezistenta Anticomunista a carei
simpla prezenta pe scena politica opereaz ca un revelator, punnd n evidenta
impostura actualei puteri i a regimului instaurat de ea.
Este, ntr-adevr, cert ca, dup 1989, deintorii indiscutabili ai
legitimitii democratice i reprezentanii necontestai ai continuitii statului
romn erau PNL i PNCD (si, ntr-o mult mai mica msur, PSDR),
recunoscute ca atare tocmai pentru ca se mpotriviser dominaiei sovietice i
totalitarismului marxist. Dimpotriv, existenta partidelor alctuite de
beneficiarii totalitarismului (nomenclaturiti, colaboraioniti i oportuniti)
prin mprirea PCR nu mai putea fi justificata sub nici un motiv sau forma
dup rsturnarea lui Ceauescu, aa cum formaiile de sorginte naionalsocialista nu mai aveau ce cauta n Germania dup eliminarea sitemului
hitlerist. De aceea, dobndirea minimului de onorabilitate indispensabil
existentei FSN, PDSR, PD, PSD, PRM, etc. Este condiionat de trecerea sub
tcere a originii lor sovietice, totalitare i teroriste (mineriadele). Or, tergerea
acestei reputaii infame nu se poate face dect prin scoaterea din joc a
Rezistentei Anticomuniste, care este reperul inconturnabil al dimensiunii

democratice pe scena noastr politica. Din aceste motive, distrugerea din

interior a partidelor istorice, ca referine ale memoriei statului i deintoare ale
legitimitii democratice, a fost pentru forele totalitare singurul mijloc de a
supravieui. Altfel nu i-ar fi putut fabrica o reputaie compatibila cu admiterea
n clubul democrailor, fara de care astzi nu exista recunoatere politica.
Astfel, fara a rupe cordonul ombilical care-l leag de Moscova, grupul
social creat de aceasta pentru a administra Romnia, confirmat n acest rol
dup 1989, a reuit sa fac din opiunea democratica un colac de salvare al
structurilor securisto-comuniste. Prin aceasta impostura, el urmrete sa dea
legitimitate situaiei sale artificiale, de corp strain n societatea romneasca si,
astfel, sa consolideze i sa extind poziiile pe care le-a acaparat n calitate de
mandatar al puterii coloniale i de beneficiar al totalitarismului marxist.
Scurtul bilan de mai sus ne permite sa constatam ca regimul politic din
Romnia a revenit lin la ceea ce fusese pn n 1990, cnd era, n mod oficial,
dictatura unui singur partid. Numai n esen, pentru moment. Acest
totalitarism se prezint sub aspecte incerte, greu de conturat din cauza
aparentelor democraiei, ale carei forme sunt respectate prin mimarea
procedurala a riturilor ei. Absenta unei opoziii efective, care sa reprezinte o
alternativa reala la actuala putere, lipsete tara de perspectiva schimbrilor
radicale cerute de ruptura completa i definitiva cu statutul de satelit i cu
totalitarismul marxist, care implica lichidarea rmielor acestora, depotriva
din aparatul de stat i din societatea civila (spre plida a centrului de iniiativ i
influenta pe care-l reprezint establishmentul intelectual comunist), schimbri
pe care romnii le ateapt din Decembrie 1989 i comunitatea internaional
le cere pentru a trata Romnia pe piciorul de egalitate cuvenit statelor
democratice. Minuia tehnica i rutina aparatelor administrativ i judiciar
servesc la disimularea obiectivelor urmrite de putere, a cror percepie este
ntrziata de retorica politica. Putin de a oculta temporar caracterul
nedemocratic, ilegal sau neconstituional al actelor sale pn la intrarea lor n
domeniul faptului mplinit, cnd mpotrivirea devine zadarnica i ngduie
acestui totalitrarism blnd sa salveze aparentele democraiei care-i servesc
drept paravan. Astzi, spre a-i impune arbitrarul, Puterea nu are nevoie dect
de nelciune i confuzie.
Dup ndeplinirea acestui program politic al forelor neo-totalitare, jocul
democratic alegeri libere, alternanta la putere etc.
Se va putea desfura fara a pune n pericol poziiile oligarhiei
coloniale ale carei interese le reprezint. Indiferent de orientarea pe care o
afieaz (cretin-democrat, liberala sau soclal-democrata) partidul care ctiga
alegerile, tot acelai grup va fi la putere, n spatele altor fete sl a altor etichete.
Pluralismul fictiv, prin care structurile securisto-comuniste asigura perenitatea

sistemului de dominaie pe care l-au impus n 1948 i l-au revizuit n 1990, se

manifesta prin forme atipice, de totalitarism ambiguu, greu de circumscris din
cauza viscoz-itatii lor. Actuala putere nu este totalitara n msura n care nu
ntrunete toate caracteristicile definitorii ale totalitarismului (scoaterea
opoziiei nafara legii, instituionalizarea discriminrii i a terorii poliiste, etc.)
dar este, totodat, totalitara prin aspectele specifice totalitarismului pe care le
prezint (concentrarea n minile unui grup particular a tuturor centrelor de
decizie, influenta sl profit, i adoptarea delincventei ca mod de a guverna).
Aceasta constatare ne ndreptete sa afirmam ca ne aflam la o
rscruce. O data cu ncheierea celei de a treia etape a evoluiei sale, regimul
FSN/PSD a pus capt procesului de democratizare pe care l-a reprezentat
mcar pe planul tendinei sale aparente tranziia, ncheierea programului de
recuperare a pluralismului, transformat n instrument de inovare i revigorare
a totalitarismului, inaugureaz un nou ciclu al evoluiei politice a Romniei,
despre care, pentru moment, putem afirma numai ca prezint toate
caracteristicile unei derive totalitare. Indicaii cu privire la felul n care este
probabil ca va evolua n urmtorii 4-5 ani situaia politica de la noi gsim
cercetnd ceea ce se petrece la Est de Prut.
Este din ce n ce mai clar presa occidentala se raliaz i ea, acum, dup
15 ani, la teza noastr ca Rusia nu s-a schimbat, ci a trecut printr-un stadiu
de adaptare la nite circumstane crora structurile ei politice nu le mai puteau
face fata. Acest ciclu ntru totul conform schemei strategice pe care Marx a
descris-o ca alternarea zgomotului de cizme pe caldarm sl de sbii scoase din
teaca, cu campaniile de seducere a Curilor europene s-a ncheiat. Rusia a
revenit la starea ei normala, recte la un regim autoritar, a crui raiune de a fi
este lupta pentru hegemonia universala. Accesiunea la funcia suprema a KGBistului Putin a readus n centrul puterii structurile criminale ale fostei politii
politice, care se ndeletniciser dup 1990 cu planificarea i constituirea noilor
baze ale dezvoltrii Imperialismului rusesc. Recenta modificare a cadrului
instituional, care doteaz seful executivului cu prerogative de tip dictatorial, i
motivarea prin lupta mpotriva terorismului a represiunii odinioar justificate
cu combaterea contra-revoiutiel, vin sa ne dea dreptate. Ca, dealtfel, i
reluarea politicii militarist-expan-sioniste, care tinde spre refacerea fostei URSS,
prin nglobarea n CSI a statelor ieite de sub controlul Kremlinului, ilustrata
de revenirea la vadul rusesc a Ucrainei, a Bielorusiei i a comunitilor de la
Chlsinau, precum i de rasboaiele coloniale din Cecenia i Georgia. Dincolo de
granitele imperiale, Putin a pornit deja la recuperarea zonelor de influenta
pierdute dup 1989. Ca vecin imediat, Romnia este direct confruntata cu
acest pericol, fiind permanent supusa presiunii Armatei a XlV-a Ruse staionate
la Tiraspol, care constituie principala ameninare la adresa pcii si, n

consecin, primul factor de instabilitate din regiunE. Aa cum am mai scris n

analizele pe care presa din tara refuza sa le publice, ceea ce risca sa se
ntmple la noi n proximii ani este prefigurat de actuala realitate politica de la
Kiev, Chiinu i Tiraspol, care ne indica etapele evoluiei pe care Moscova o
rezerva tarii noastre. Cu ct statul vizat este mai aproape de Rusia, cu att se
afla ntr-o etapa mai avansata a procesului de normalizare a relaiilor lui cu
CSI. Avnd n vedere ca, n ciuda profesiilor sale de credina pro-occidentale,
regimul neo-comunist de la Bucureti se orienteaz dup busola i barometrul
Kremlinului, i ca Romnia nu este n nici o privin pregtit sa fac fata unei
confruntri, nu vedem cum ar putea scpa de includerea n zona de vecintate
apropiata, cum numesc strategii moscovii sfera de influenta pe care o
revendica. Motivata de combaterea islamismului i a terorismului ncurajat de
acesta, relaia dintre Moscova i Washington tinde spre refacerea sfintei
aliane care a unit Rusia i America mpotriva hitlerismului. Astfel de apropieri
presupun nelegeri secrete, realizate pe spinarea unor teri, ale cror drepturi
i interese sunt nesocotite daca nu neaprat sacrificate. Desi stabilesc soarta
altor state i popoare fara sa le consulte, astfel de conspiraii nu duc la
delimitri precise i nici definitive. Sferele de Influenta sunt spatii tampon,
elastice prin nsi menirea lor de a evita ciocnirea directa dintre marile puteri.
Cel vizai de astfel de mpreli conserva o importanta libertate de manevra,
chiar daca sunt rau i prost plasai. Nu tocmeala cu procentajele, dintre
Churchill i Stalin, a salvat Iugoslavia lui Tito de soarta pe care i-o rezervase
partajul sovieto-american de la Teheran, ci voina politica a guvernanilor de ia
Belgrad i ndrjirea unei populaii ctui de putin dispuse sa accepte o alta
dominaie strin dup ce scpase de cea germana. Probabil ca romnii nu
aveau, nici liderii, nici capacitatea de sacrificiu a vecinilor lor, care au dovedit
din nou, prin felul eroic n care au sfidat bombardamentele umanitare
americane, ca nu sunt dispui sa se supun unei dominaii strine.
COMENTARII N CHIP DE CONCLUZIE.
Deriva totalitara i guvernarea prin diversiune.
Prima consecin a dispariiei opoziiei ca fora de contestare i
substituire efectiva a puterii, este revenirea la caracterul discreionar al
acesteia, care face un pas semnificativ spre arbitrariul absolut, punctul ctre
care tinde n ultima instan deriva totalitara a PSD. Aceasta evoluie, pe care o
subliniaz banalizarea legiferrii prin ordonane, poate oricnd fi dusa la
termen prin invocarea terorismului international pentru a motiva revenirea la
dictatura prin starea de urgenta (sau de asediu).
Dominarea majoritii autohtone de ctre nite minoriti alogene.
A doua consecin a reducerii la simpla figuraie a rolului opoziiei este
faptul ca romnii triesc, din nou, sub o dominaie strin. Astzi, singurele

segmente ale populaiei care sunt efectiv reprezentate n structurile puterii sunt
doua minoriti alogene, care conduc tara ignornd i nclcnd Interesele
majoritii autohtone pentru a i le promova pe ale lor. Aceste minoriti sunt
strine prin aceea ca solidaritile lor spontane i concrete le leag de alte state
i comuniti dect Romnia i naiunea romna.
Mai putin numeroasa dar mai puternica prin originea i ponderea
intereselor ei, minoritatea imperiala adic oligarhia coloniala sovietica este
stricto senso formata din mandatarii Moscovei
(nomenclatura politico-economica i parentela ei), i largo senso din toi
beneficiarii totalitarismului marxist i profitorii tranziiei. Stilul ei politic
att mimarea formelor democraiei ct i revenirea brutala la vechile metehne
bolevice este inspirat i controlat tot de Kremlin. Cealalt minoritate strin,
cea maghiara, mai coerenta pe planul etnic, include i un numr important de
membri ai minoritii imperiale, a cror influenta n rndurile ei a sczut n
cursul actualei legislaturi, dar nu sub nivelul celei pe care neo-comunistii o
conserva n Ungaria, ntreptrunderea acestor interese particulare asigura
solidaritatea lor n fata interesului general, n detrimentul cruia se afirma ca
forte preponderente n stat. Acest lucru este transpus n realitate politica de
coaliia dintre PSD i UDMR parlamentarii maghiari asigurnd majoritatea de
care este nevoie pentru a guverna n schimbul satisfacerii unor revendicri al
cror scop final, de multa vreme evident, este obinerea autonomiei politice i
teritoriale prin care Ungaria vrea sa rup Transilvania de Romnia.
Readucerea statului romn n starea care a precedat dislocarea teritoriala
din 1940
Supra-reprezentarea minoritilor este incompatibila cu principiile
fundamentale ale democraiei iar particularismele sunt incompatibile cu
suveranitatea ca expresie a voinei generale. Coaliia de interese dintre oligarhia
coloniala i minoritatea maghiara strnete frustrare n rndurile populaiei
majoritatre, ca i a altor minoriti, friscnd sa induc reacii xenofobe, pe care
formaiile specializate ale <-PCR (de tip PRM) nu vor ntrzia sa le recupereze,
petru a le inaliza n sensul intereselor minoritii imperiale pe care le repre-i.
Aceasta nu va ezita sa scoat lupta pentru putere din cadrul ei Instituional i
sa recurg la violente de strada dac-i va simi imenintate poziiile. Cu att
mai uor acum, cnd poate folosi pretex-luptei contra terorismului. De
asemenea, neo-comunistii vor risca, jprecum n Iugoslavia i Basarabia,
rasboiul civil i dislocarea teritori-fala pentru a se menine la putere, tiind ca
vor fi acoperii de marea putere ale carei interese le reprezint n Romnia.
Guvernarea tarii prin nelegerea ntre doua minoriti ce-i urmresc cu
egoism obiectivele care rareori coincid cu ale majoritii acaparnd poziii
dominante i arogndu-i privilegii, face ca romnii sa fie supui unei dominaii

strine de facto. Faptul ca legea o f ac, peste capul btinailor majoritari, nite
grupuri alogene care au ajuns sa fie, flecare, un stat n stat, este total
Inacceptabil i inadmisibil. Acest lucru n sine constituie un motiv legitim de
insurecie i fragillzeaza n consecin statul, perceput de majoritate ca
instrumentul unor interese incompatibile cu ale ei.
Isbucnirea nemulumirilor este ntrziata de primirea n NATO, abil
utilizata de structurile comunisto-securiste care vor s-i atribuie meritul
obinerii ei. Romnia a intrat n alian numai cu acordul Rusiei, care-l va
menine numai daca la putere sunt mandatarii ei, evident nsrcinai cu
infiltrarea NATO i devierea alianei de la obiectivul ei fundamental. Daca
guvernul romn nu-i va determina prin luri de atitudine rspicate poziia fata
de tendinele militarist-expansioniste ale Rusiei, SUA i vor retrage bazele din
Romnia si, daca deriva totalitara de la noi urmeaz cursul celei din Rusia,
tara noastr va fi exclusa din NATO. Daca pe aceasta degradare a situaiei se
grefeaz nemulumiri sociale, ea poate duce la o evoluie de tip basarabean i
chiar iugoslav a evenimentelor.
Alegerile din 2004
Starea de ncremenire n care actuala clasa politica tine Romnia nu
poate fi schimbata dect prin reforme radicale, adic prin restructurea statului
i a societii. Aceasta se deosebete de reforma prin aceea ca nu-i propune
mbuntirea structurilor existente, ci substituirea lor prin altele, ceea ce
nseamn nlocuirea, deopotriv, a cadrului instituional i a oamenilor care-l
populeaz. Reformele radicale sunt singurul argument cu care romnii mai pot
fi convini sa voteze pozitiv, adic altfel dect pentru a scpa de nite oameni de
care s-au saturat. Liderii forelor democratice trebuie sa tina cont de faptul ca,
n vreme ce alegtorii formaiilor neo-comu-niste merg regulat la urne pentru ca
sunt nregimentai, propriul lor electorat adic cel care a votat pentru CDR i
candidatul acesteia la preedenie nu este gata s-i ierte pe cei crora le
atribuie o data cu eecul guvernrilor din perioada 1996-2000
compromiterea valorilor prin care se defineau Partidele Istorice i abandonarea
obiectivelor fundamentale ale acestora.
Refacerea unei opoziii reale nu se poate face, n acest moment, dect n
jurul polului cretin-democrat i aceasta pentru mai multe motive, n primul
rnd, pentru ca este unicul sector al scenei politice care nu este complet
compromis i controlat de structurile comunisto-securiste. n al doilea rnd,
pentru ca reprezint curentul de gndire cu cel mai nalt potenial de adevr i
de dreptate, deci cel mai apt sa motiveze un mare numr de romni, n al
treilea, pentru ca PNCD are un electorat important i stabil, legat de
principiile i obiectivele cu care s-a prezentat la alegerile din 1996, dintre care
unele constituie deziderate majore pentru cvasi-unanimitatea romnilor. De

aceea, revenirea n Parlament a cretin-democrailor depinde de ndeplinirea a

numai doua condiii: 1) adoptarea unei platforme ntemeiate pe poziii radicale,
att n ceea ce privete analiza situaiei politice ct i n privina schimbrilor
preconizate; 2) afirmarea unor lideri cu o puternica personalitate, capabili sa
conving opinia publica de sinceritatea i seriozitatea for, i sa mobilizeze n
consecin un electorat care vrea schimbri profunde, nu reforme. Ultimul
motiv, n fine, este ca scena politica europeana se polarizeaz. Raportul dintre
conservatori i progresiti, respectiv promotorii principiilor i a tradiiilor pe
care se ntemeiaz proiectul euro-pean de civilizaie indisociabil de idealul
cretin de perfeciune umana, deci de morala sociala cretin i adepii
materialismului, care reduc omul la rangul de animal economic (liberalii i
socialitii), se ncordeaz, ca urmare a globalizrii, a extinderii Uniunii
Europene i a afirmrii acesteia ca entitate statala i Mare Putere, precum i a
aferentei modificri a relaiilor acesteia cu SUA, Rusia, Lumea Islamica,
America Latina i cu polurile de putere emergente din Asia (cel Sino-Nipon, cel
Indian i cel n curs de a se cristaliza n jurul Siamului i al Singaporului).
Bucureti, 8 noiembrie 2004.
Anexa 1
NCOTRO NE NDREPTAM?
Romnia este astzi sfiat de confruntarea dintre putere i opoziie. Pe
msur ce se apropie data de 20 Mai, criza se agraveaz, riscnd sa duca la
ruptura, astfel nct, n loc de alegeri sa avem rzboi civil.
Folosind metode anti-democratice i uzurpnd puterea recucerita de
popor la 22 Decembrie 1989, nomenclatura PCR regrupata n FSN a pus din
nou mna pe aparatul de Stat. Echipa la putere a pierdut astfel legitimitatea
dobndita n momentul alturrii la micarea populara care a rsturnat
dictatorul. Daca guvernul Roman mai este nc tolerat de poporul romn, acest
lucru se datorete numai caracterului sau interimar adic faptului ca este
chemat sa dispar dup scrutinul de la 20 mai 1990.
Fenomenul de acaparare a puterii de ctre FSN a luat proporii acute n
cursul campaniei electorale. Guvernul a dezlnuit un val de teroare care
acoper ntreaga tara, mpiedicnd partidele democratice de a se manifesta n
provincie, mai cu seama n zona rurala unde le-a interzis pur i simplu
contactul cu populaia.
Adaogndu-se lipsei de legitimitate a Guvernului, ieirea lui progresiva
din legalitate a strnit o puternica reacie populara. Trebuie subliniat ca
aceasta luare de poziie s-a produs n jurul pturii celei mai contiente a
poporului romn adic exact aceea care a fcut Revoluia din Decembrie:
tineretul.

De peste trei sptmni Romnia se afla din nou n centrul ateniei

opiniei publice internaionale, care admira extraordinara experienta de
democraie directa pe care o trim. Tineretul nostru, care s-a ilustrat deja prin
lecia de decenta pe care a dat-o n Decembrie, ferindu-ne de vindicta populara,
de rzbunri personale, etc., se afirma din nou n mod exemplar prin coala de
democraie gratie creia piaa publica a devenit adevratul parlament al tarii.
Comentatorii strini observa ca astfel de lecie de civism i de demnitate, data
de oamenii de rnd ntregii clase politice, nu s-a mai pomenit de la Atena lui
Perlele ncoace92. Simpla paralela ntre dezbaterile CPUN i cele din Piaa
Universitii i ngduie oricrui martor obiectiv sa constate care din aceste
adunri are un caracter cu adevrat democratic. Natura pedagogica a acestei
experiente de democraie directa consta n faptul ca cei pe care d-l Ion Iliescu ia botezat golani nu vor puterea, ci doar moralizarea acesteia, prin adoptarea
unor mecanisme de control bazate pe norme etice. Rsunetul acestei lecii
politice este asigurat tocmai de caracterul ei dezinteresat.
Manifestare spontana a suveranitii populare -demonstratiile non stop
din pieele i de pe strzile marilor orae ale tarii au devenit un adevrat
parlament stradal. Cele peste noua93 milioane de adeziuni la apelul pentru
punctul 8 al Proclamaiei de la Timioara care, avnd valoare de referendum, i
confer reprezenta-tivitate naional acestui parlament, ntrindu-i totodat
caracterul de adunare legislativa ad-hoc.
Astzi, parlamentul stradal este unica instan politica legitima din tara
noastr, deoarece rmne singura expresie reala concreta i nu pur teoretica
a voinei poporului romn.
Conflictul dintre guvernul lipsit de legitimitate i pe zi ce trece mai ieit
din legalitate pe de-o parte, i parlamentul stradal pe de alta parte, risca sa
degenereze n rzboi civil. Guvernul uzurpator nu a renunat la violenta. D-l Ion
Iliescu a declarat din nou94 presei, la 12/05/1990, ca este hotrt sa recurg
la fora pentru a pune capt manifestaiilor populare care ocupa strada. Orice
tentativa de a folosi fora, ca i orice provocare n sco-pul de a justifica apoi
intervenia politiei, ar scoate guvernul definitiv n afara legii i ar echivala cu o
| declaraie de rzboi fcut ntregului popor. Consecin directa si! Inevitabila
a unui astfel de gest iresponsabil ar putea fi rzboiul civil: romnii nu se vor
lsa ntori de pe drumul libertii i al democraiei, pe care l-au descoperit
vrsndu-i sngele. Orice iniiativ de acest fel a d-lor Iliescu sau Roman va
antrena riposta cuvenita a ntregului popor n frunte cu opoziia, att cea
constituita n partide, ct i cea din strada. Opoziia va fi obligata sa constituie
un guvern provizoriu i sa ceara forelor armate sa mpiedice eventuala
tentativa a guvernului din afara legii de a recurge la fora spre a se menine la
putere.

Nu este prea trziu pentru a se evita astfel de riscuri i a feri tara i

Neamul de o noua nenorocire, ntreaga rspundere, n caz de catastrofa, o va
purta FSN-ul i este bine ca responsabilii acestuia s-o tie.
Ct privete forele democratice, trebuie ca partidele istorice sa fie
contiente de accelerarea ritmului de desfurare a evenimentelor, cu care nu
par sa tina pasul, daca vor sa nu fie centrifugate la primul viraj neprevzut
i marginalizate pe scena politica.
Ion Varlam.
Bucureti Paris, 20 Mai 1990 Articol publicat n Lumea Libera (New
York) i n Romnul Liber (Londra).
J-t i.
Anexa 2
NORMALIZAREA EXILULUI.
Eforturile d-lui Doru Novacovici, nsrcinat de Preedintele Iliescu cu
aducerea Exilului sub obrocul puterii, nainte nc de a provoca scindarea
UMRL, n mai 1991, au fost n parte i n aparenta ncununate cu succes. Dup
multi ani de strdanie i repetate eecuri, a luat, nfine, natere, la 21
octombrie a.c., organismul reprezentativ al Exilului cu a crui conducere i se
promisese ca va fi recompensat daca reuete sa duca la bun sfrit aceasta
operaie de captare, menita sa puna capt Rezistentei anticomuniste a
romnilor din Lumea Libera, a carei simpla existenta subliniaz caracterul de
impostura i lipsa de legitimitate a actualului regim politic din Romnia.
Succesul d-lui Novacovici este doar parial, deoarece nu i s-a conferit
preedenia noului organism, care nu are importanta sperata de d-sa, ne
funcionnd pe lng Parlament i ne avnd rolul consultativ scontat. Noua
instan se numete Institutul National pentru Memoria Exilului, are menirea
statutara de a lamuri n ce a constat acest fenomen i de a reda aciunile
istorice i politice prestate de exilul romnesc. Institutul este dotat cu un
Consiliu de Garanie Morala, despre care nu se tie bine la ce servete, rolul
sau ne fiind clar definit. De fapt, caracterul de structura finanat de Guvern
face din instan nou creata o dependin administrativa a serviciilor Primului
Ministru. Dar aceasta subordonare a Exilului fata de Putere nu este dect n
aparenta o victorie a oligarhiei coloniale sovietice asupra Rezistentei
anticomuniste. Majoritatea celor desemnai n organele conductoare ale
Institutului National pentru Memoria Exilului sunt lipsii de reprezentativitate
n Exil sau nu au aparinut niciodat acestuia. Iar dintre membrii Consiliului
de Garanie Morala, putini poseda dimensiunea etica pe care o cere chezia,
presupusa a fi vocaia lor. Acest lucru l afirma un veteran al Exilului care,
mpreuna cu alti notabili ai acestuia, a respins principial compromisurile cu
actuala putere i a refuzat oferta unora din conductorii Institutului i al

Consiliului de a intra n noul organism, pe atunci nc n stare de gestaie,

considernd ca numai recunoaterea Exilului ca deintor al continuitii
statale i al legitimitii democratice, precum i n consecin a rolului ce-i
revine n reorganizarea statului, poate reconcilia actualul regim cu Exilul.
nc de la venirea lor la putere, cercurile care conduc astzi Romnia
ncearc sa stvileasc influenta centrelor politic active ale Diasporei, care
continua sa nu recunoasc regimul instaurat n 1990-1991, prin for
(mineriade) i n propriul folos, de nite responsabili ai totalitarismului marxist,
sprijinii de aceeai putere strin care a redus Romnia la rangul de colonie
impunndu-i statutul de satelit, regim a crui legitimiate o contesta pentru ca
asigura continuitatea totalitarismului marxist i a dependentei fata de
Moscova, avnd un caracter deopotriv antiromnesc i antidemocratic.
Tentativele de recuperare s-au desfurat la trei niveluri distincte i au
beneficiat de coniventa (activa sau pasiva) a unor personaliti echivoce sau
manipulabile. Primul nivel cel mai important din punctul de vedere al
numrului celor vizai dar i cel mai uor de penetrat este Biserica din afara
Frontierelor, supusa unui adevrat asediu de ctre armata de ageni, deghizai
n preoi i arhierei, care a invadat n ultimii ani tarile cu colonii romaneti din
Occident. La al doilea nivel, politicamente cel mai semnificativ, Monarhia
Regele Mihai ntruchipnd, ca sef necontestat al Rezistentei Anticomuniste,
continuitatea istorica a statului s-a operat prin captaio benevolen-tiae i
infiltrare, folosindu-se influenta unui expert britanic de sorginte bolevic i
farmecele agentului Duda-Veringen. Al treilea nivel, n fine, cel al nucleului
politicamente activ, format din fruntaii luptei pentru eliberarea naional i
restaurarea democraiei care, prin luciditatea poziiilor adoptate i constanta
angajamentului lor, i dau Exilului contiina de sine, determinndu-i
identitatea, a scpat pn-acum teafr dela toate tentativele de manipulare,
penetrare sau seducere ale puterii de la Bucureti.
Ca i pentru alte operaii de diversiune, aceasta mizeaz pe ignoranta
opiniei publice care nu tie ce deosebete exilul de diasl
! Pora i incompetenta (ori complicitatea?) analitilor politici care
sporesc aceasta confuzie asimilndu-i exilului pe disideni (un substantiv pe
care-l scriu i pronun greit dizideni). De aceea, anumite precizri sunt aici
necesare. Diaspora este formata din ansamblul romnilor rspndii nafara
granitelor tarii, indiferent de motivul care i-a determinat sa plece din Romnia,
pe cnd Exilul i cuprinde numai pe cei care au plecat din motive politice, adic
pe opozanii regimului. Disidenii n-au fcut parte din Exil, i aceasta din doua
motive: primul este ca ei nu s-au mpotrivit totalitarismului marxist, pe care nu
doreau s-l nlture, ci numai s-l amelioreze prin nlocuirea conductorilor
corupi i incompeteni, iar al doilea este refuzul lor de a fi asociai i de a

colabora cu Exilul. Altfel i mai simplu spus: Exilul i propunea sa distrug

comunismul, n vreme ce disidenta urmarea s-l salveze.
Operaia iniial ntreprinsa prin d-l Nocacovici demn i curajos ca
deinut politic, dar n viaa publica o lichelua cu ambiii care i-au subliniat
lipsa de competente a fost continuata gratie serviciilor, cert mai calificate,
oferite Puterii de d-nii C. Zamfirescu i A. Niculescu, ale cror interese frustrate
ocuparea de funcii publice i candidatura la mandate electorale de la care, ca
deintori ai unei a doua cetenii, erau, pn curnd exclui sunt mai
puternice dect discernmntul lor politic i simul lor moral, fcndu-i uor de
manipulat. Dup ncercri care au durat ani de zile, la a cror zdrnicire am
avut onoarea sa pot contribui n mod eficace, ideea Consilului Consultativ a
fost abandonata i am crezut ca s-a renunat definitiv la ea. Nu pentru ca
oligarhia coloniala sovietica ar fi ncetat sa urmreasc suprimarea activitii
contestatare a centrelor de rezistenta anticomunista, ci din cauza unei
declaraii a Profesorului Adrian Niculescu, de la fosta academie Stefan
Gheorghiu, rebotezata coala de tiine Politice i Administrative, o instituie
intim legata de Putere, pe care am considerat-o ca exprimnd un punct de
vedere oficial: Alternanta din 1996 dovedind ca democraia este efectiva,
Exilul i-a pierdut raiunea de a fi i a ncetat sa existe. De asemenea, am
dedus ca, n confruntarea cu Exilul, ademenirea i utilizarea Regelui a fost
obiectivul final al Puterii, pentru care Consilul Consultativ nu mai avea nici un
interes dup realizarea compromisului istoric propavaduit de d-l Iliescu.
Crearea noului Institut, cu apendicele sau etic, constituie un succes
pentru Putere, dar unul strict limitat, care consta n cauiunea >.; pe care
anumite personaliti romaneti din strintate dintre care foarte puine au
fcut ntr-adevr parte din Exil au acceptat sa i-o aduc devenind membrii
acestor instante. Cauiune dealtfel diluata de prezenta pe lista membrilor
fondatori a unei serii de persoane grav compromise de relaiile pe care le-au
ntreinut cu totalitarismul marxist.
Oficiosul establishmentului intelectual comunist, gazeta 22 (Nr.
36/2003), publica numele membrilor Consiliului de Garanie Morala al
Institutului National pentru Memoria Exilului Romnesc, despre care
precizeaz ca este compus exclusiv din personaliti reprezentative ale fostului
Exil. Majoritatea acestor persoane ori n-au fcut parte din Exil, ori sunt total
necunoscute n cercurile active ale acestuia. Pot fi considerai ca reprezentativi
pentru Exil romnii care s-au ferit sistematic de militantismul politic,
definitoriu pentru activitile acestuia, susinndu-i mcar pe aceia care
continuau n strintate lupta pentru eliberarea Romniei i restaurarea
democraiei, devenita imposibila n tara? Au fcut cu adevrat parte din Exil cei
care-i petreceau verile la Mamaia i nu lipseau de la recepiile oferite de

misiunile diplomatice ale RSR la fiecare 24 ianuarie sau 23 august? Dar

romnii care i-au fcut cariera n strintate, trimii de guvernul de la
Bucureti sau autorizai de acesta sa lucreze n Maroc, Libia, Iran, etc.? Pot fi
considerai ca figuri reprezentative ale Exilului liberalii care, n august 1968, au
decis sa adere n corpore la PCR? Fac mcar parte din Exil odraslele strmutate
n Occident ale nomenclaturitilor i ale agenilor sovietici care au lichidat
democraia i i-au exterminat pe democrai n Romnia? i n ce calitate au fost
cooptai sau numii n Consilului de Garanie Morala fotii activiti de partid
i fotii securiti ale cror nume figureaz pe lista publicata n 22?
Cum noul Institut este dotat i cu un Consiliu tiinific, trebuie sa
relevam ca printre membrii acestuia se numra persoane reputate n mediul lor
profesional pentru faptul c-i datoreaz cariera mai mult notelor informative
despre colegi dect meritelor personale, i chiar persoane care au recunoscut ca
au colaborat cu Securitatea.
Nu putem ncheia fara sa ne exprimam regretul ca cele cteva (se numra
pe degetele unei singure mini) persoane care au aparinut ntr-adevr Exilului
i a cror onorabilitate politica nu putea fi contestata pn acum, ale cror
nume figureaz pe lista membrilor Consilului de Garanie Morala, au acceptat
sa se asocieze cu tot felul de oameni compromii (deci compromitori!) i au
abandonat poziia intransigenta fata de comunism prin care se afirmaser ca
personaliti ale Exilului. Capitularea lor sau, daca inem cont de faptul c-au
trecut n tabra adversa, trdarea lor este o pierdere pentru Exil, dar nu o
nfrngere. Nimic nu-l va putea mpiedica pe acesta sa existe i sa funcioneze
ca atare pn ce paranteza totalitara nu va fi complect nchisa i definitiv
evacuata din istoria statului romn.
D-sale.
D-lui Gheorghe ONiSORU.
Preedintele C. N. S. A. S.
Domnule Preedinte, Se'mplinesc ase luni de cnd am depus la
registratura instituiei pe care o conducei o cerere de acces la dosarul stabilit
de Securitate cu prilejul urmririi, arestrii, anchetrii, condamnrii, deteniei
i deportrii mele, n perioadele Iulie 1952 Aprilie 1954 i Noiembrie 1956
Decembrie 1963.
Am fost generos cu rbdarea, lsnd sa treac, peste rgazurile legal i
regulamentar, i o mai mult dect rezonabila perioada de toleranta nainte de a
ma adresa DvS. n ciuda dispoziiilor din textele care stabilesc modul de
funcionare al CNSAS i a asigurrilor verbale date de salariaii acestei
instituii, pe care i-am contactat telefonic n repetate rnduri, n'am primit nici

un rspuns. Prin urmare, am decis sa pun capt ateptrii i sa ntreprind

prezentul demers.
Nu cunosc locul n care se iau cu adevrat deciziile, nici numele celor
care pot fi trai la rspundere pentru dezinvoltura cu care sunt tratai cetenii
care-i fructifica dreptul legal de a avea acces la dosarul ntocmit lor de ctre
politia politica a PCR. Dar, ca analist politic specializat n fenomenul comunist,
ma consider ndrituit sa declar ca aceasta lipsa de jena nu are un caracter
ntmpltor. Pentru motivele pe care le voi expune mai jos, ntrzierea ce face
obiectul prezentei nu poate fi atribuita obinuitului arbitrar administrativ
(birocraia). Singura explicaie logica i plauzibila care i-se poate gsi innd
cont de obiectivele i metodele bine cunoscute ale celor care dein dosarul este
de a-l complecta cu documente care nu exista, ce pot fi folosite n scopuri
politice de ctre cei pe care activitatea mea de om public i deranjeaz,
fabricarea de falsuri bine fcute fiind o operaie care cere timp.
NE SOLUIONAREA CERERII MELE N RGAZUL PREVZUT DE
REGULAMENTUL DE FUNCIONARE AL C. N. S. A. S. ARE UN CARACTER
DELIBERAT
1, Avnd n vedere puintatea importantei cazului meu -datorata
deopotriv vrstei mele la data celor doua arestrii (14, respectiv 18 ani) i
relativa banalitate a faptelor imputate -dosarul meu este totodat deosebit de
simplu, perfect clar i absolut transparent, ceea ce face ca n nici o privin
comunicarea lui sa nu poat fi considerata o ochestiune delicata, de natura a
putea justifica ntrzierea comunicrii lui. Dispariia mea din aria
operaional a Securitii, putin dup eliberare, ntrete sensul acestei
afirmaii.
Am fost nchis prima oara mai mult n scopul terorizrii mediului meu
social dect pentru faptele svrite, n acea perioada a terorii staiiniste
procedndu-se la lichidarea dumanului de clasa, n rndurile cruia
nobilimea ocupa un loc privilegiat.
A doua oara, am fost condamnat pentru agitaie publica, cu prilejul
reprimrii micrii contra-revolutionare, dup nnbuirea revoltelor de la
Poznan i de la Budapesta, din 1956. Desi eram recidivist, nu am fcut
obiectul vreunei atenii particulare n timpul anchetei i nu arn fost
condamnat cu mai mare severitate dect colegii mei de lot.
Aadar, nu am fost un caz interesant pentru Securitate, care -judecnd
dup tratamentul obinuit la care am fost supus m'a ncadrat statistic n
rndul normalitii.
Plecnd n strintate (definitiv) foarte curnd dup eliberare (scos de
D-l Valery Giscard d'Estaing, n Aprilie 1965), nu am mai putut fi supus
supravegherii ulterioare. Refuzul meu, dat n scris, la Jilava n vara anului

1957, de a colabora cu Securitatea i respingerea de ctre mine, n vara

anului 1961, a aciunii de reeducare la care au fost supui deinuii politici
din lagrul de munca silnica de la Salcia, au fcut sa nu fiu eliberat dup
executarea sentinei, ci condamnat administrativ la 24 de luni de deportare n
Brgan, ca element nereeducat, ne-integrabil mediului social. Toate acestea
au fcut din mine un caz pierdut, un element irecuperabil pentru Securitate
(adic imposibil de folosit) dup cum mi-au declarat diverii responsabili ai
acestei politii cu care am avut volens nolens de a face ct am fost la Valea
Clmui cu Domiciliu Obligatoriu i n cursul celor 6 luni de demersuri pentru
plecarea mea din tara.
Acest dezinteres pentru persoana mea a fost ulterior confirmat n
timpul ederii mele n strintate, unde nu am fost niciodat supus vreunei
presiuni directe sau vreunei tentative de influenta din partea autoritilor de la
Bucureti n ciuda activitii mele de militant al Rezistentei Anticomuniste din
Exil. Unica presiune care s'a exetcitat asupra mea a avut un caracter indirect,
fiindu-mi tracasai prinii, crora dealtfel li s'a interzis vreme de peste 10 ani
sa vina sa ma viziteze si, n genere, sa plece n strintate. Poate ca se urmarea
pe aceasta cale venirea mea n tara, unde altfel s'ar fi discutat cu mine.
2. Dup 1989, diversele aciuni ntreprinse mpotriva mea mi ngduie sa
constat c'am devenit incomod pentru nomenclatura comunista i pentru politia
ei politica, cu numele schimbat n S. R. I.
Ca analist politic, n calitate de cunosctor experimentat al fenomenului
totalitar, ca teoretician al crestin-democratiei i ca anticomunist intransigent
(Secretar-general al UMRL, organul reprezentativ al Rezistentei Anti-comuniste
dup disolvarea Comitetului National Romn), am devenit tinta unor aciuni
convergente din partea responsabililor, agenilor i colaboratorilor instituiei
care asigura continuitatea Securitii ca politie politica a unui grup particular
iscat din ex-P. C. R.
Aceste aciuni au urmrit neutralizarea mea politica i excluderea mea
din viaa publica, prin:
Interdicia de a publica, numele meu figurnd pe lista celor ale cror
articole nu trebuie sa mai apar n coloanele ziarelor, i care nu trebuie sa mai
fac comentarii politice la posturile de televiziune.
Marginalizarea mea n snul formaiei politice n care militez i n
rndurile organizaiilor civice i politice cu care colaborez.
Presiunile exercitate de D-l V. Mgureanu au venit prin emisari ca fostul
Procuror i Preedinte al Curii Supreme Rul Petrescu, sub forma de sfaturi
amicale. Celelate aciuni, uor de recunoscut dup metodele folosite (din
arsenalul clasic al ex-Securitatii) i dup cei care le executau (ageni ori
colaboratori ai Securitii/S. R. I., notorii, mrturisii, demascai sau

identificai), au fost ntreprinse de persoane infiltrate n conducerea partidelor

istorice, a C. D. R., etc.
Aceste mijloace de diversiune fiind suficiente pentru a ma nltura din
viaa publica, mpiedicarea pe aceasta cale de a candida la mandate i funcii a
fcut sa nu se puna problema cercetrii dosarului meu de ctre C. N. S. A. S.,
deci nici aceea de a fi folosit n scopuri de diversiune politica de ctre cei
interesai.
3. Cernd eu nsumi comunicarea dosarului, am furnizat S. R. I. Ocazia
de a fabrica documente pe care sa le poat utiliza, daca va fi cazul, ceea ce a
determinat ntrzierea pe care o analizez, producerea acestor falsuri care
trebuie sa fie foarte bine fcute pentru a-i putea nela pe eventualii experi
independeni care ar avea curajul i autorizaia sa le verifice cernd eforturi
ndelungi i laborioase.
Departe de a fi o speculaie, aceasta ipoteza se ntemeiaz pe fapte care
ma autorizeaz sa extrapolez la cazul Varlam constatrile fcute n ultimii ani
cu prilejul examinrii a numeroase cazuri similare, toate constituind exemple
tipice de diversiune. Spre pilda i pe scurt: a) Falsificarea datelor privitoare la
ridicarea domiciliului obligatoriu i a eliberrii lui Corneliu Coposu, n
documentele care Van fost puse la dispoziie pentru prelegerea pe care ati inuto la Sala Radio cu prilejul inaugurrii Fundaiei care-i poarta numele.
B) Falsificarea datelor privitoare la perioada de detenie Generalului
Gheorghe Mihail, furnizate de S. R. I. Autorilor lucrrii Drama Generalilor
Romni (Ed. Enciclopedica, 1997). S'ar putea ca i cele relative la ceilali
generali de care se ocupa D-l Alesandru Dutu i D-na Florica Dobre sa fie
traficate, dar eu nu cunosc dect biografia Gen. Mihail, un prieten al familiei
mele i colegul meu de nchisoare.
C) Falsele memorii ale lui Radu Lecca, confecionate de S. R. I. Pe baza
proceselor verbale de ancheta.
D) Falsificarea gosolana a jurnalului Prof. Ion Hudia, cu cauiunea
ginerelui sau, data n vileag de expresii ce nu existau la data atribuita folosirii
lor i de semi-doctisme specific comuniste, care nu fac parte din vocabularul
unui om instruit i nc mai putin a unui profesor universitar.
E) Biografia-diversiune a lui luliu Maniu, scrisa de ofierul M. A. I.
(Director al Arhivelor Naionale) Ion Scurtu, n care fapte care n'au avut loc
niciodat i figura liderului ardelean sunt folosite n scopuri de propaganda,
pentru denigrarea instituiilor i vieii politice a Romniei presovietizate, n
genere, i a Regelui Minai, n particular.
Aceste precedente ma ndreptesc sa consider ca este probabil ca i eu
sa ma bucur de un astfel de tratament din prtea S. R. I. Ca om raional i de
buna credin, vei conveni mpreuna cu mine, Domnule Preedinte, ca nu

exista o alta explicaie logica i convingtoare pentru ne-rezolvarea cererii de

comunicare a dosarului de la Securitate pe care am depus-o n Mai anul
acesta. De aceea, Va iau drept martor pentru a declara de pe acum ca
ntrzierea de a mi se comunica dosarul cerut este suspecta, autorizndu-m
sa emit cele mai exprese rezerve fata de autenticitatea documentelor pe care le
cuprinde.
Va rog sa primiti, Stimate Domnule Preedinte, asigurarea deosebitei
mele stime, Ion Varlam.
P. S. Vin sa adaog, ca un ntrziat post scriptum, un amnunt anecdotic
dar foarte semnificativ.
Fiind primit n audienta la Cotroceni, de ctre Consilierul prezidenial Pr.
Dr. Nicolae CONSTANTINESCU, la nceputul anului
1997, D-sa mi-a comunicat ca Preedintele recent ales, care ceruse la SRI
dosarul subsemnatului, spre a-i da sema daca poate colabora cu mine sau nu,
declarase ca cercetarea acestui document i dovedise ca sunt un om periculos
(sic!), ceea ce excludea orice conlucrare. Curios, ca i mine, de sensul acestei
periculoziti, Dr-ul CONSTANTINESCU a nrebat despre ce este vorba. La
care i s'a rspuns, textual: nu exista n dosarul lui nici un element cu care s-l
avem la mna pentru a ne asigura de colaborarea lui. Amintesc ca, cu cteva
zile mai trziu, a aprut, n oficiosul establishment-ului intelectual comunist
22, articolul Profesorului Vladimir TISMNEANU n care D-sa a lansat,
pentru prima data n tara, adagiul care a devenit cunoscut sub denumirea de
Principiul lui Tismneanu: Este clar astzi ca, n Romnia, cine nu are dosar
santajabil la SRI, nu va juca nici un rol n viaa publica (citnd din memorie
este posibil sa ma'nsel n privina ultimeleor trei cuvinte, care ar putea fi i pe
scena politica).

SFRIT
1 Pe pagina interioara a copertei buletinului de identitate i a carnetelor
de membru al diverselor asociaii (partid, sindicat, club sportiv, pionieri,
UTM/UTC, etc.) figurau extrase din obligaiile titularului. Acestea ncepeau,
ivariabil, cu art.2, care suna astfel: sa dea dovada de dragoste i devotament
fata de Uniunea Sovietica. Despre Romnia, nici un cuvnt.
2 Noua clasa conductoare, aprut n 1967.
3 Cf. P. Cmpeanu, 22, Nr.9/2001.
4 Motiv pentru care, n aceasta carte, apare, ca Principiul lui
Tismneanu.

5 Se asimileaz persecutarea comunitilor cu a evreilor, spre a face din ei

nite victime nevinovate ale naional-socialismului i nite aprtori ai libertii
i ai democraiei.
6 n Romnia, procesul antisemitismului s-a fcut deja de doua ori.
Prima data n 1945-1946, cnd evreii au obinut, de la autoritile de ocupaie
judecarea i condamnarea celor pe care i-au desemnat ca vinovai, iar de la
guvernul romn despgubiri i compensaii materiale. Averile confiscate
fuseser retrocedate prin decret, imediat dup 23 August 1944, pe baza lui
restituio n integrum. Ca sovieticii i cu sprijinul lor, unii evrei au profitat de
situaie, servindu-se din bunurile publice i averea particularilor pentru a-i
constitui patrimonii, sub motivul suferinelor ndurate i a pagubelor suferite
ntre 1941 i 1944. Procesul antisemitismului s-a fcut a doua oara ntre 1948
i 1952, cnd teroarea stalinista era n toi, n condiii i mai putin prielnice
echitaii i senintii de care depinde validitatea actului de justiie. Acest
proces a urmrit culpabilizarea colectiva a romnilor i a servit ca pretext
terorii prin care s-a instaurat totalitarismul, n timpul acela, la procesele
politice, cea mai rspndit acuzaie, dup antisovietism, a fost
antisemitismul, constituirea de organizaie legionara fiind cea mai frecventa
motivare a punerii sub urmrire. Sute de mii de inoceni au fost aruncai n
temnie i n lagrele comuniste de exterminare ca antisemii, n urma unui
simplu denun, fcut din rzbunare personala sau de cel care voia sa le ia
apartamentul sau slujba. Multi dintre ei au murit n detenie. Antisemitismul a
fost i motivul folosit pentru decapitarea elitei naionale, fara de care niciunul
din marxitii pusi n fruntea bucatelor n-ar fi putut trece drept intelectual
sau, mcar, calificat pentru exercitarea funciei cu care era investit de
ocupantul strain sau de partidul care reprezenta interesele acestuia, n fine,
laolalt cu antisovietismul, antisemitismul a fost principalul argument al
destructurrii factorilor determinani ai identitii naionale i specificului
romnesc, n cursul anchetrii celor arestai pentru evenimentele din Ungaria
(1956), antisovietismul i antisemitismul au fost cele doua (la tiina mea,
singurele) acuzaii pe care se ntemeia ncadrarea n categoria CR (contrarevolutionar).
7 Nici mcar talentaii autori ai unor eseuri despre morala.,
8 Cf. Proiectul de constituie al Generalului de Gaulle, n Raymond
Tournoux, Les Secrets de la V-eme Republique, Ed. 10-18, Paris.
9 Redobndirea suveranitii statale, restaurarea democraiei i
reconstruirea statului. 1^ Prin care romnii se deosebesc de celelate naiuni.
11 Tarile comuniste care au pus n discuie rangul lor de vasal,
pretinznd la egalitatea cu URSS, au fost imediat taxate ca fasciste,
reacionare, etc. Vezi exemplele iugoslav, chinez i albanez.

12 Cf. Colecia de documente publicate n toamna 1999, la Monitorul

Oficial, de ctre d-l M. Retegan.
13 Acest lucru este simptomatic ilustrat de nlocuirea unei locuiuni
consacrate, n tara care desemneaz un spatiu determinat (provincia, n
opoziie cu capitala) -prin aceea de n teritoriu care se refera la o zona
nedefinita, o sintagma care n limba academica nu se poate folosi fara atribut.
^ Vezi, bunoar, reeducrile de la Piteti, Gherla, etc., inspirate de
experimentele lui Makarenko dar unice prin aceea ca n-au fost exportate
dect n Romnia.
15 Dovedite i dup 1945, romnii avnd cea mai nverunat rezistenta
armata, aceasta durnd pn n 1962.
16 A omului n genere, adic a omeniei tuturor oamenilor. Celelalte
totalitarisme s-au mulumit sa rezerve acest tratament unor categorii limitate.
17 Novaia Ekonomiceskaia Politica.
18 n 1919, 1924, 1932, 1945, 1955 i 1975.
19 Cf. Memoriul adresat de UMRL Preedintelui Ion Iliescu n primvara
anului 2003.
20 Vezi, bunoar, microfilmele vndute Muzeului Holocaustului de la
Washington, copii ale unor documente pe care nimeni nu le-a vzut n
original, pentru ca ele nu exista.
21 Autoritile cele mai necontestate n materie ntemeiate pe
documentele KGB-ului considera ca numrul celor care au fcut contemporan
parte din PMR/PCR se ridica la maximum 1,5 milioane, adic la 10% din
numrul celor care au depit 18 ani. Dup aceiai autori, cifra de 4,5 milioane
corespunde totalului cumulat al membrilor PCR, din 1945 pn la rsturnarea
regimului comunist, n 1989.
22 ncercrile de a crea un astfel de institut care sa fie independent de
stat i de establishment au fost sistematic oprite de putere.
23 Ofierii formai i promovai de Antonescu, pe care Gen. Mihail i-a
gsit n comandamente la 23 August 1944, dup 4 ani de absenta din armata,
erau strlucii pe planul pregtirii profesionale, dar tri de carierism:
incapabili de a servi pentru ca nu tiau ce-i simul datoriei, deveniser nite
lichele performante i oportuniste.;
24 Daca ultimii doi ambasadori ai SUA ar fi primit o formaie care sa le
dea i ceva cultura i ar fost dotai cu o judecata independenta, n-ar fi fcut, cu
privire la acest subiect, declaraii care demonstreaz contrariul tezei susinute
de ei i care, n orice tara cu simul demnitii naionale, ar fi determinat
rechemarea lor imediata la Washington. Indignarea selectiva a d-lor Rosen i
Guest, care condamna celebrarea memoriei lui Antonescu dar se-mpaca cu
prezenta ex-securistilor n conducerea statului i renfiinarea oficiala a PCR,

confer legitimitate discriminrii rasiale. Afirmnd astfel, implicit, ca genocidul

suferit de evrei este mai grav dect cel la care au fost supui romnii, ei li
dau dreptate lui Hitler.
Cine suntei dumneavoastr, domnule Varlam?
25 cf. Ion Varlam, Copii n temniele comuniste, revista Memoria, Nr.
25, Bucureti 1998.
26 Faptul este relatat amnunit de Florin-Constantin Pavlovici n
Tortura pe nelesul tuturor, editura Cartier, Bucureti (pag. 226-227).
27 D-l Virgil Tnase a nscenat propria sa rpire de ctre Securitate.
Alarmat de dispariia scriitorului, Preedintele Republicii Franceze a pus pe
urmele lui toate serviciile de securitate i de contra-spionaj.
28 Traducerea eseului a fost publicata la Bucureti, de editura
Evenimentul, n 1993.
29 Vezi n anexa articolul Quid prod est?
Conspirarea deconsplrarii
30 Personalitatea sociala.
31 Devenit PSD prin absorbirea PDSR, n 2001.
32 Arhivistul MAE care i-a comunicat d-lui M. Retegan documentele
publicate a fost imediat dat afara atunci cnd Petre Roman I-a nlocuit pe
Andrei Pleu. Faptul fiind elocvent, a-l comenta este inutil.
33 Vezi noua lui biografie, de D. Volkogonov, Editura Lider, Bucureti
1999.
R
Exilul, eternul duman al regimului de la Bucureti
34 Cu execeptia celor doua persoane care apucaser sa revin n tara
naintea adoptrii legii electorale (n fapt o decizie unilaterala a FSN) care a
inut loc de constituie pn n decembrie 1S91: Radu Cmpeanu i Ion Raiu.
PNCD
35 Reacionnd la apariia acestui capitol n Lumea Libera de la New
York, la 1 iulie 2000, d-l Uviu Petrina precizeaz ca nscrierea la tribunal s-a
fcut dup fuziunea PN cu PCNT, nu la 26 decembrie 1989, cum afirma
Corneliu Coposu i d-l C. Dudu-lonescu, ci n ziua de 8 ianuarie 1990.
36 D-nii Iftenie Pop i Liviu Petrina au fost dai afara din diplomaie
nanite de cderea comunismului. Anii care au trecut de atunci tind sa arate ca
domniile lor nu aparin structurilor care prelungesc dup decembrie 1989
totalitarismul marxist. 3' D-l L. Petrina precizeaz ca nu era vorba de exMuzeul Toma Stelian, actualul sediu al PDSR, cum greit am publicat n
Lumea Libera , ci de casa lui Nicolae Titulescu, situata tot pe oseaua
Kisselef la Nr. 47.

38 Spre pilda, Alex. Lapedatu, Valeriu Pop, Pordea primarul Clujului,

etc.

39 Spre deosebire de Oni (Ion) Brtianu, care refuza astfel de contacte,

Coposu le accepta, dintr-un respect de inspiraie austro-ungara fata de tot ceea
ce era autoritate.
Romnia i Uniunea Europeana
40 Vezi n capitolul despre francmasonerie, inframasurile luate n Marea
Britanie contra practicilor de tip maffia legate de activitatea acestei organizaii.
41 Tennesee Valley Authority, pe scurt. Numele dat lucrrilor de
regularizare ale fluviului cu acelai nume, cu baraje, uzine electrice, canale de
irigaie, etc.
42 N. B. Aceste rnduri sunt scrise cu doi ani naitea scandalului Emron.
43 Citat din memorie.
44 n urma semnrii de ctre d-l Radu Vasile a Acordului de adeziune la
U. E. Negociat de ministrul Alexandru Herlea.
45 Capitala Insulei Madeira.
46 informaie data autorului de Eliza I. Brtianu, vduva lui Ion l. C.
Brtianu.
A7 T (
4' Fratele Arhimandritului Vladimir Ghika, o ruda a autorului. ^
Securitatea, dosarele i informatorii Cu i fara Legea Tfcu Dumitrescu
48 Cf. Dr. Alesandru Dutu i Florica Dobre, Drama Generalilor Romni
(1944-1964), Ed. Enciclopedica, Bucureti 1997. ^
49 Monarhia de drept dialectic, Ed. Humanitas, 1997. ,
50 Proclamaia de la Timioara din 13 martie 1990.
Ion Antonescu i demnitatea statului romn '
52 General, seful Marelui Stat Major al Armatei franceze.
T]
53 Principala artera a Berlinului istoric i cale triumfala,
echwrten^<0fja*ri|>s '|
N!
Elysees de la Paris.
54 ion Mota, considerat doctrinarul Grzii de Fier.
5$ Vezi relatrile lui Leon Noel, ex-amabasadorul Franei la Praga n
timpul lichidrii Ceho-Slovaciei i apoi la Varovia pn la intrarea nemilor,
precum i documentele publicate de acesta.
56 Despre acest personaj extraordinar vezi Rosie Contesa Waldeck,
Athene Palace, Ed. Humanitas, 2000.
57 n memoriile sale, Vaier Pop susine ca luliu Maniu i-a cerut s-i
comunice Regelui ca promite sa nu se mai lege de Magda Lupescu daca sunt

scoase din cauza rudele lui recte fiul surorii sale, Romulus Boil. Acest
demers al Domnului Preedinte I-a dezamgit foarte tare pe monarh.
5& Reprezentantul firmei Skoda la Bucureti. A fost anunat ca la sediul
reprezentantei va avea loc o perchiziie i i-a luat masurile de precauie. S-a
stabilit ca fusese avertizat de Madgearu, care-i telefonase cu doua ore naintea
sosirii procurorului.
59 Dup ce a citit acest text, ministrul englez, Sir Reginald Hoare, s-a
lansat n recriminri la adresa Romniei. Antonescu I-a ascultat politicos i
apoi I-a ntrebat: Dumnesvoastra ce ati fi fcut n locul meu?. Probabil
acelai lucru! i-a rspuns diplomatul britanic.
Biserica romnilor
6 mpraii Germaniei i ziceau regi romani i-i numeau statul
Imperiu Roman de Naiune Germanica.
61 Descris cu admiraie de observatorii strini, printre care Contele de
St. Auclaire, ministrul Franei, Charles Vopicka, ministrul SUA, etc.
63 Vezi inscripiile din catacombele de la Roma.
64 Verificnd afirmaia pe care i-o atribui, d-l Liviu Petrina face
precizarea i com-plectarea urmtoare: Hossu i-a ndemnat pe romnii de
buna calitate sa intre n colaborare cu cercurile pro-ruse i sa protejeze astfel
Transilvania i Neamul Romnesc de vremurile de cumpn ce vor veni, n
1969 i 1970 d-l Petrina, mpreuna cu alte persoane, a fost s-l viziteze pe
Episcopul Hossu la Mnasirea Cldruani, unde avea D. O. Cu acest prilej,
prelatul I-a ndemnat sa intre n PCR, pentru a dispune de o influenta care s-i
permit sa ajute cauzele mari ale Credinei i tarii
65 Anania.
Despre minoritile naionale din Romnia
66 Dreptul la deosebire (al minoritii) purcede din obligaia de a se
supune (regulii majoritare).
67 Desigur ca au avut loc intervenii, cum a fost aceea a Reginei Elena,
dar ele au avut un caracter secundar pentru simplul motiv ca hotrrile le lua
dictatorul singur.
68 Scrisoarea lui W. Fildermann se afla la institutul Hoover de la UCLA i
a fost reprodusa de N. Baciu n Yalta sau Crucificarea Romniei, Editura Ion
Dumitru, Muenchen 1982.
69 Cf. Pavel Cmpeanu, gazeta 22 , Nr. 9/2001.
7^ Tatl ex-premierului P. Roman a fost adjunctul politic al generalului
Lascar, comandantul Diviziei Horia Cloca i Crian, care nu a ajuns pe front,
fiind implicata n aciuni de politie politica de la sosirea ei pe teritoriul tarii. A
intervenit mai nti n urmrirea, arestarea i cercetarea cetelor de partizani
care s'au constituit n momentul lurii Transilvaniei de Nord de ctre Armata

rosie (3 spre 4 noiembrie 1944), apoi n tentativa de lovitura de stat de la 24

februarie 1944 si, la 8 noiembrie 1945, n represiunea manifestaiei din Piaa
Palatului, n cadrul ei s'au nfiinat primele uniti (secrete) de ancheta cu profil
politic, care au funcionat pentru prima data cu prilejul afacerii Sumanele
negre .
71 Ceea ce petrecndu-se imediat dup cotropirea Romniei i
desemneaz a priori pe amndoi ca fiind recrutai de NKVD.
7^ Dup redactarea acestor pagini, R. F. Germana a modificat legea
privitoare la cetenie, ngduindu-le Gastarbeiterilor sa devina germani pe
baza lui jus solis.
Micarea legionara, mituri sl realiti
73 i pe a carei respingere se ntemeiaz atribuirea unei parohii n
Eparhia n jurisdicia creia oficiaz.
7^ Dumitru Groza a fost una din persoanele cedate de URSS Romniei In
schimbul Anei Pauker, dup 1 iulie 1940.
Francmasonerie, Jockey-Club i alte noi fete ale Romniei securiste
75 A fost creata de strategii partidei stuartiste, al carei stat-major se
refugiase n Italia. Ei s-au inspirat din organizarea i metodele maffiei, care
ducea o lupta mai mult haiduceasca dect de guerila mpotriva dominaiei
Spaniole din sudul peninsulei i din Sicilia.
76 Sub domnia Regelui lacob l, succesorul Reginei Elisabeta l, fiul
Reginei Maria Stuart i protectorul liu Shakespeare.
77 Al activitii politice. Nu se putea lupta fi, nici contra
absolutismului, nici contra noii dinastii, pe care masonii la origine o
organizaie scoian legitimista o respingeau.
78 Cel al francmasoneriei operative, golite de coninut de cnd colile de
ingineri i arhiteci i lipsiser pe masoni de secretele meserie; i rmas fara
rost de cnd lojile ncetaser sa fie locul tainic al conservrii i transmiterii
cunotiinelor profesionale, care se fceau numai prin iniiere, adic nu prin
studiu i cercetare.
79 La decesul unuia din cei mai longevivi i activi mari maetri ai lojei
atee a Marelui Orient de la Paris, Michel Baroin, care a murit n explozia unui
avion n care cltorea cu efii lojelor de aceeai obedienta din fostele colonii
franceze din Africa, s'a descoperit ca era un catolic integrist i ca fusese infiltrat
de politie n masonerie la ordinul preedintelui republicii.
8 n cele 18 luni ct a durat dictatura lor, au reuit sa extermine circa 2
milioane de oameni, dintre care ase sute de mii numai n Vandee i Bretania,
un record pe care pn astzi nu l-au depit dect Khmerii roii, n 1975.
81 D-l Adrian Severin.

62 Numele conspirativ al unui agent sovietic intrat n serviciul diplomatic

romn sub Gheorghiu-Dej, ambasador la Washington sub Ceauescu. A murit
cteva ore dup ce a fost numit ministru de externe al primului guvern Petre
Roman, n decembrie 1989.
63 Spre pilda, scandalul Emron (care a avut loc dup redactarea acestor
rnduri) o escrocherie n care este pentru prima oara direct implicat un
preedinte ai Statelor Unite.
84 Reuniune masonica deschisa, la care sunt invitate i persoane
neiniiate.
85 Numele celui mai popular dicionar enciclopedic francez.
86 Vezi vizita lui Horia Sima la Bucureti, n capitolul Micarea
Legionara, din acest volum.
Regimul Constantinescu sau falsa schimbare
87 Citat din memorie.
88 Adrian Dimitriu.
89 Cel mai important personaj n stat, dup preedinte, este preedintele
senatului. Dar nu deine puterile efective ale primului ministru, care fiind seful
executivului, dispune de ntreg aparatul de stat.
90 Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord.
Diversiune i comunism
91 ntr-o declaraie din decembrie 2003, preedintele Bush a afirmat ca
tradiia laica a statului francez nu este favorabila libertii religioase.
Anexa 1
92 Un senator american, venit la Bucureti pentru a constata condiiile
n care se vor desfura alegerile, a declarat urmtoarele: Americanii cred ca,
dup Penele, singurii care au dat Lumii o lecie de democraie, au fost Prinii
Fondatori ai SUA. Se nseala-Adevaratii dttori de lecii sunt cei din Piaa
Universitii, nelepii de pe malul
Potomacului voiau puterea; tinerii bucureteni nu vor dect moralizarea
acesteia.
93 Apreciere eronata, ntemeiata pe datele aprute n presa entuziasta a
acelui moment, n realitate n'au fost mai mult de 2,5 milioane de semnturi
valabile, ceea ce nu schimba semnificaia politica a petiiei i nu reduce
reprezentativitatea forului din Piaa Universitii.
94 La 28 Aprilie afirmase deja ca va rade Piaa Universitii de pe fata
pmntului daca cei care o ocupa nu o prsesc imediaf (declaraie fcut
cotidianului II Messagero, citat de AFP).
Postfa.,?
95 Partidele din Rezistenta Anticomunista i forele anticomuniste care lau rsturnat pe Ceauescu.

SFRIT