Sunteți pe pagina 1din 256

BUCURETI

www.dacoromanica.ro

S'ATI TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE


HARTIE VIDALON VARGATX, DOUAZECI

SI CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN


COMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.

www.dacoromanica.ro

MIRCEA DAMIAN

BUCURESTI

BIICII R WI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA *I ARTA g REGELE CAROL II *
39,

Bulevardul Lasear Catargi,


1

39

www.dacoromanica.ro

Cititorul este prepenit: am scris cartea, cum se umblii

in Bucuresti: anapoda. Nu am lucrat cu planuri si nu


m'am condus dupei niciun criteriu, pentrucei in Bucuresti
nu se umblei, cu ghidul in mdnii sau cu ciceronele la cot.
Asadar, cartea poate li inceputei fi dela coadei, si dela
trei sferturi, si dela inceput. Cum se 'ntamplei. Precum in
Bucuresti poti sei te trezesti din Lipscani la Cotroceni, de aci
in cartierul Grant, si pe urmei sei casti gura la palatul telefoanelor . . .

M. D.

www.dacoromanica.ro

UN FEL DE INTRODUCERE...
Cred ca sunt vreo douazeci de ani de cand am venit
pentru prima oara la BucureOi. Eram in clasa I-a a liceului din Slatina, i fugisem dela coala. Nici azi nu tiu
precis daca eram in conflict cu coa1a sau cu familia, i

nu oiu macar daca am fugit pentruca-mi era dor sa


fug...
Mare lucru n'am vazut atunci din Bucureoi: m'au

prins chiar in gara i m'au dus la poliie, unde am fost


inchis intr'o camera foarte mare qi destul de populata.
M'au Iinut aci trei zile pe paine i masline, apoi m'au
trimis cu un jandarm 41a urma )).
Peste un an sau peste doi, iar am fugit i iar m'au
prins. Tot in gall. Si iar m'au inchis. Tot in camera aceea
imensa, cu ferestrele sus i zabrelite, cu minori care
jucau < intar i care se injurau de mama. Iar peste
trei zile, un jandarm cu carabina qi mustali, m'a condus
indarat la 9coala. Dupa cat mi-aduc aminte, nu s'a bucu-

rat niciun profosor vazandu-ma... Si nici eu...


Ani de zile m'am gfindit la Bucureoi, cu necaz: ma
refuzase de doua orL Imi era dor de el,

1i-1

ocoleam totui

ca pe-o fiara. Tocmai in 1928, toamna, dupa o lunga


calatorie cu trenul, bine imeles de contrabanda, am
coborit in gara de nord, emolionat i flamnd i rupt.
De data asta n'am fost arestat in gara. Si nu m'au arestat nici in ora, dei ai fi vrut sa fiu arestat macar doua
7

www.dacoromanica.ro

BIICURE FIT

zile, fiindca eram topit de oboseala i implineam o saptamna de and nu pusesem nimic in gura. Ah, painea
aceea cu masline, cu care ma omenise in doll- rfinduri
prefectura policiei!...
Va rog, pe unde ajung in centru?
Iei tramvaiul 6.
Un comisar ma indrumase.
N'am luat tramvaiul, pentruca n'aveam cu ce plati.
Am luat urma lui, pe jos. Seara, am ajuns in Cimigiu.
Lume multa, muzica, toamna i miros de mititei. Am
cazut pe trunchiul unui copac (pe care azi se odihnesc
omerii i haimanalele), cu narile dilatate i cu toamna
in priviri. Iar peste ateva minute, am pornit in cautarea
unui loc mai dosit, ca sa ma culc. L-am gdsit unde este

astazi terenul amenajat pentru copii. M'am lungit pe

iarba i m'am uitat multa vreme la cer: era foarte senin


-i foarte sus i cu stele. Niciun gAnd n'aveam, i niciun

vis...

Asta a fost prima noapte pe care am petrecut-o in

Bucureti, liber.

A doua zi, Camil Petrescu mi-a cumparat cu 400 de


lei o nuvela pentru e Universul Literal' >>. Era debutul.
In ziva aceea am mncat bine i am inceput sa vad lirnpede oamenii i lucrurile. Ca de vreo saptamna ma cla-

tinam ca un om beat i mi se clatina totul in ochi...


Toata luna Septembrie i jumatate din Octombrie,
am mncat struguri i prune cu paine, i am dormit,
prin rotaIie: in Cimigiu, in parcul Carol, in gradina
Icoanei i in parcul Ioanid. Era o toamna blfinda i bucureteana i senina, cum aveam sa mai vad peste cAtiva
ani la Vacreti, prin fereastra celulei.

Eu nu sunt poet. N'am facut in viala mea un sin-

gur vers, macar din greeala. Dar am sa ma caznesc, la


capitolul respectiv, sa scriu pe larg i frumos, despre
toamnele bucuretene...
Aa.

www.dacoromanica.ro

UN TEL DE INTRODUCERE...

Vasazica, ramasesem la Universul Literal. )). Eram


un fel de secretar de redaqie, platit cu bonuri in fiecare
sambata seara, ca salahorii. Iar la sfarsitul lui Ianuarie,

dupace Camil Petrescu a parasit conducerea gazetei,


m'au dat afara. Sau am plecat eu? Nu mai Iiu minte.
Cred insa, ca m'au dat afara...
De atunci incepe lupta.

Multe zile trebuia sa mai rabd de foame; multe nopli


inzepezite si friguroase trebuia sa-mi suflu in degete ca
sa le pot inclesta pe condei ; multe strazi trebuia sa bat
cu pingelele rupte si in talie, pe viscol. Cate umiliri, ate
infrangeri, cate lacrimi de ciuda si de neputinIa. De
ate ori n'am ingenunchiat la picioarele Bucurestilor, ca
la picioarele unei femei; de &Ate ori n'am ameniniat Orasul cu pumnii si cu parasirea definitiva, asa cum ameninii o femeie pe care nu poll s'o parasesti, cu care nu
po-ci trai si pe care nu po-ti s'o omori. Dar de plecat, n'am

plecat niciodata. Am trait rand pe rand toamnele Bucurestilor si iernile, si primaverile si verile.
Mereu.

Si am crezut mereu in cucerirea definitiva, am crezut

in ceasul and ma voi uita peste el, asa cum se uita el


peste fruntea mea chinuita, peste stomacul meu gol,
peste

sufletul meu trudit....

Iubesc Bucurestii ca pe-o amanta si ca pe-un copil:


cu pasiune, cu violen0 si cu duiosie. La sanul lui am
trait toate visurile, toate infrangerile, toate biruinIele.
Marturisesc fra modestie, placerea pe care o simt and
li aud aplauzele si and ii vad ochii aOntili in ochii mei.
Atunci ma gandesc cu emolie la painea cu masline dela
polilie, si la toate nopIile pe care le-am petrecut flamand
si uitandu-ma la cer, in gradinile lui. .5i-1 iubesc mai
mult, il iubesc mai violent, il iubesc mai duios...

Iata dece m'am hotarit

sa-i scriu viaia. *i cred

ca va fi o viaa mai mult vesela, pentruca in Bucuresti


9

www.dacoromanica.ro

BUCIIRETI

9i suferinta este cateodata vesela. Acesta e unul din


marile lui merite: 9tie sa fie vesel, 9i poate sa se entusiasmeze...

GARA DE NORD

Mid vii pentru prima oara la Bucure9ti, fara nimeni


9i fara bani, incepi sa te zapace9ti cam dela Chitila. Cad
de aci lumea incepe sali stranga bagajele 9i sa se inghe-

suie, alergand dela o u9a la alta, sd ghiceasca in care


parte e peronul. Nu, grabit nu e nimeni, dar toata lumea

se grabe9te. De eke ori am debarcat in gara de nord,


m'am uitat cu atentie, dar n'am vazut niciodata un calator stand lini9tit la locul lui, 'Ana la oprirea trenului.
Niciodata. Si nu mi s'a intamplat niciodata sa ma cobor,

fara sa aud macar o injuratura, cu obiectiv precis sau


a9a in vant, cum injura romanul.
Pe peron incurcatura e cam mare, fiindca nu 9tii
incontro s'apuci. In gara din ora9elu1 tau, era mai simplu:
cuno9teai pe domnul 9ef, cuno9teai singurul hamal, cuno9teai 9ine1e pe care le puteai traversa dupa plac. Dar

in gara de nord, uite: sunt vreo douazeci de peroane,


aproape toate cu trenuri la scaed qi cu lume incarcat
cu bagaje. Pentru prima oara in viata dumitale regreti
ea nu e9ti fata. Ca te-ar lua de brat femeea aceea in uniforma dela capul peronului, te-ar ocroti 9i te-ar indruma.
Daca e9ti, din nefericire, barbat? Trebue sa te descurci

singur, sau sa te descurce politia. Un geamantan nu e

bine sa ai, fiindca 9i a9a il pierzi. Sunt foarte multi hamali

de ocazie, care tin cu tot dinadinsul s te serveasca...


Vazuta din pia-Va., bunaoara, sau din bulevardul Dinicu Golescu, gara de nord nu este prea monumentala.
Dar seamana cu o gara mare. In interior, insd, mai ales
in ajun de sarbatori, lumea nu prea are loc, iar sala de
10

www.dacoromanica.ro

GARA DE NORD

asteptare clasa III-a nu prea are banci. Lipsesc de asemeni tabliple indicatoare si cred ca din &and in &and ar
trebui potrivite ceasornicele. ca se intampla uneori sa nu

arate toate aceeasi ora. E chestie de un minut, nu-i vorba,


sau de doug. Adica, exact cat trebue ca sa pierzi trenul...

i fiindca veni vorba de tren, domnul cititor e bine


sa stie ca trenul se poate pierde, din gara de nord, in
diferite chipuri. Daca gresesti, bunaoara, up. Nimeresti,
sa zicem, la iesirea pentru cl. I, cu bilet de a doua. Portarul te indrumeaza la iesirea biletului dumitale, care,

dealtminteri, este alaturi. Dumneata, insa, in loc sa te


intorci repede si s-o iei prin sala vecina, rogi pe domnul

portar sali dea drumul p'aci, ca # tot aia este*.


Nu se poate, raspunde portarul. Ordin.
Te rog sa ma Iasi, insisti d-ta, Ca pierd
trenul.

Nu se poate, repeta omul.


i nu-1i da drumul.
Nervos, bagi biletul in buzunar, pui mana pe valize
si dai fuga la iesirea de cl. II-a. Portarul intreaba, Iinand
usa cu piciorul:
Biletul?

Pui jos valizele si cau-ci biletul. Dar vesta are patru


buzunare, haina cinci si paltonul Inca cinci. In total
paisprezece. Le iei la rand, fiindca nu-Ii mai aduci aminte
in care buzunar 1-ai pus. Te-a enervat 0 magarul acela de
portar dela a I-a #.
N'aveIi? intreaba omul linistit.
Cum sa n'am, ba, cum sa n'am? strigi dumneata,
vanat.
In sfarsit, il gasesti, il araIi si-o iei la fuga, ca sa vezi
trenul dumitale cum trece pe sub podul Griv4ei, fluierand ...

Intrebi, totusi, pe omul care tocmai coboara tabli-ca


ce indica ora plecarii trenului dumitale:
Cernawci, unde este Cernauli?
11

www.dacoromanica.ro

BUCURE tin

Uite-1 cum se duce !...

ti-1 arata cu detiul,

rAzand.

Atunci 1ai valizele jos, te uiti la bilet, te tergi de


si... injuri administratia C. F. R....

sudoare

Altadata se 'ntAmpla ca d-1 pasager, dupace s'a descurcat cu casierul i cu portarii, sa gre9easca peronul i
sa se suie in trenul vecin. Astfel, in loc sa tilrguie placinta de la Titu, cumpara gogo9i dela Ploesti, i mai
pltw.e i-o amenda
Insfarit, un clomn pasager vrea sa mearga, sa zicem,
la Craiova. Si cum casele de bilete sunt pe directii, el in

loc sa faca coada la cassa unde este agatata tablita pe


care scrie <Timioara s, nimerete la a Cluj #. Se inghesuie un sfert sau o jumatate de ora, uitandu-se tremurand
la ceas, i tocmai cnd mai are cinci minute pana la plecarea trenului, ii vine rndul.

Craiova, intreg. Si intinde banii.


La ghieul
Poftim? !

5, Ii raspunde casierul.

La ghieul 5. Aici se dau bilete pentru Cluj.

Pai...

Ci miqca-te, domnule, odata, nu pricepi? Ce mai


se rastew cel din spate 0-i da brnci.
Omul se uita disperat intii la ceas, pe urma la ghi-

tii lumea in loc ?

pul 5.

Este inchis

S T RA ,Z L E

Ascultati-ma pe mine: eine spune ca cunoate Bucuretii 4 ca in palma a, sa titi ca minte. Nimeni nu-I
cunoate bine. Ca prea e sucit i prea te invarteW in ju-

rul tau, treandu-te dintr-o strada in alta, aducndu-te


de unde ai pornit tocmai cnd credeai ca ai ajuns in strada
12

www.dacoromanica.ro

STRAZILE

pe care o cauli. Sa intrebi un ofer, un sergent sau un


trecator? Se 'ntampla astfel: catrci, de pilda, strada
Fluierului.

Fluierului? Da! 0 luati prin Pache,

V se ras-

punde.
Prin Pache?

Te gAndqti ea lamunrea e cu totul \raga. In Bucureti, insa, lumea e grabita.


arunca peste umar cuvantul i ii vede de drum. Iar &And intAlneti pe cineva cu

mai mult timp de pierdut,

te lamurete atata, incfit


i trebue s'o iei dela inceput.
Cel mai bun mijloc ca sa gaseti strada pe care o
cau0, este sd nu intrebi pe nimeni. Ajunge s cunoti
cartierul. i pleci intr'acolo. 0 iei apoi pe-o strada. Pe
oricare. i mergi pana dai intr'alta. Pe urma, apuci la
stnga. Sau la dreapta. Nu intereseaza, pentruck sau
la dreapta, sau la stnga, nu mergi niciodata prea
mult in linie dreapta. Uneori se intmpla, cum spuneam
mai inainte, ca dupa un ceas de alergdtura, sa te pomeneti exact in locul de unde ai pornit. Nu dispera. Ia-o
iar la stnga sau la dreapta. i peste cAteva minute, ai
sa te trezeti tocmai in fa-ca casei pe care o
Ia uite, domnule!
Ei, dar ateodata este mai al dracului la intoarcere.
Atunci te incurci rau, fiindca, uitnd ca din intAmplare
ai gasit strada i casa, ai iluzia ca te po-ci descurca
uor. i tot mergAnd, incredinIat c tii bine pe unde
te desorienteaza complet.

mergi, te pomeneti ca ai batut trei kilometri ca sa ajungi

la Cotroceni unde nu ai nicio treaba, in loc sa te afli la


*osea...
Altadata, pierzi strada pe care ai gAsit-o cu atata
truda, intr'un chip cu totul stupid. Dupace ai descoperit-o porneti pe ea, spunndu-Ii: e aici e numarul 5 ;
'Ana la Nr. 170 pot sa merg hnistit s. i mergi atat de
linitit, incat nu bagi de seama ca strada dumitale cotete .uneori in prelungire pe alte strazi. i in loc sa apuci
13

www.dacoromanica.ro

BUCURE pi

la dreapta, cu strada, o iei la stanga pe cealalt, si te tot


duci dupa Nr. 170.
Afara de asta, sunt foarte multe strAzi care au aceeasi
denumire, desi in cartiere cu totul opuse. Exista, bunaoar, un bulevard Take Ionescu, si o strada, pe undeva
pe langa gara de nord, cu acelas nume. Existd, de asemeni, cateva strazi Cantacuzino: Gh. Cantacuzino, Gh.
Gh. Cantacuzine, etc. i dumneata care nu cunosti lucrul acesta, intrebi pur si simplu:
Unde este strada Cantacuzino?
Care Cantacuzino?! Ii. se raspunde.
Pi sunt doua? te crucesti dumneata.
Ba mi se pare ca sunt vreo trei!
Apoi, sunt alte strazi botezate a doua si a treia ()ark
dar care sunt cunoscute sub denumirea de acum o surd
de ani. Iar altelele, care poarta numele celebre ale unor
personaliaci straine, sunt stiute numai pe numele romanese pe care-1 aveau mai inainte. De pilda: nu vei auzi
pe nimeni spunand strada R. Poincar in loc de strada
Academiei, sau strada Aristide Briand in loc de strada
Regard...

In Bucuresti, fiecare cartier are personalitatea lui,


specificul lui. Fiecare cartier si fiecare strada. Trecand,
nu dintr'un cartier intr'altul, ci dintr'o strada in alta,
4i face impresia Ca te gAseti in alt oras. Langa strazi
unde zgomotul tramvaelor si al clacsoanelor te asurzeste, se gasesc altele cu totul linistite. Foarte rar trece
pe aici cate-o cArufd sau un automobil. Iar daca trei insi
au radio sau patefon, ajunge la toata strada...
Uitasem: mai este un restaurant cu gradina de vara
si cu popice. Are gratar si # orchestra * cu # diseur*.
Restaurantul e mic, gradina e mica si vinul dela ghima.
Oamenii petrec aci in liniste, in tacere parca. Se incaera
foarte rar, si atunci trag cu pustile ca la vie, sau se injunghie cu culitul.
14

www.dacoromanica.ro

CALEA TICTORIEI

In seara urmatoare este iarai linite.

claca faci numai o sun de pai, dai inteo strada

plina de lume i de tramvaie qi de automobile. Aci toata


lumea este agitata i grabita.
Este oraqul aci, i lupta

CALEA VICTORIEI
Incepe dela poclul senatului, merge cotind ca un pru
in mumi i se varsa, ca sa zic aa, pia-ca Victoriei la picioarele unui monument colosal, care nu tiu ce reprezinta. Are o inscrimie dar este in latinete, i eu latinete

nu tiu. A fi putut sa ma informez, dar am vrut sa

cred mereu ca monumentul nu reprezinta nimic, ca este


aezat acolo in pia-ca ca o statueta intr'o gradina, ca un
bibelou intr'o biblioteca. i pietii Victoriei, uncle srarete cea mai importanta strada a Capita lei i unde in-

Li trebuia un decor, ceva, la care sa


se uite lumea din tramvai...
Dei atat de lunga, Calea Victoriei, nu incepe,
totui, cleat din Bulevardul Elisabeta i sfarete la
Teatrul Na-pnal: doted, sute de pai. Aci este buricur
cepe

oseaua,

Romfiniei. De doua ori pe zi, la pranz i seara, amndourt


trotuarele i cel pu%in jumatate din strada, sunt pline de
lume. Vreau sa spun: sunt pline de femei. Ca femei sunt
mai multe. i se plimba numai dela Bulevard la Teatru;

i numai dela Teatru la Bulevard. Mereu aceeai lume,


pentruca in Bucureti fiecare se plimba intr'un anumit
loc. Niciodata plimbareii depe bulevardul Elisabeta,
bunaoara, nu se vor plimba pe Calea Victoriei cleat in
trecere. i viceversa...
Ce frumoase sunt femeile depe Calea Victoriei! Toate
sunt frumoase, vesele i fericite. i multe. Foarte rar
se intampla sa vezi doi barba0 cu o femeie ; dar vezi la
15

www.dacoromanica.ro

BUCIJRE

fiecare pas trei femei cu un bArbat. Uneori, efampeiul


acesta de strad iti face impresia unei sAli de bal, unde
toata lumea petrece. Pe calea Vietoriei, eu n'am vazut
niciodatd un om trist, o femeie inganduratA. Am vazut,
in sehimb, foarte mul-0 oameni fluierand...
Privind femeile depe Calea Vietoriei, te intrebi uluit:
cine spune Ca e cried? Ca sunt toate, absolut toate, foarte

bine imbrAcate, i foarte seump. Dela pantofi pana la


palaiie, dela manu0 pand la poqetd. S'au prabuit, rand
pe rand, cele mai mari institu-0i financiare ; comereianli
foarte onorabili i foarte boga-0, au dat faliment qi s'au
spanzurat de grinda, ca mice Ora ; sufletul Irii a tremurat de indignare la auzul unor fraude epocale ; de
atatea ori vpaia secetei a amenin-cat belugul din holde
i din hambare,
ealea Vietoriei a rdmas mereu aceea0:
eleganta, vesel i ferieit. Se entusiasmeaz6 de ate ori
se sehimb6 garda palatului, ea de un lueru cu totul nou,
dei se intAmpla in fiecare zi, la ore fixe; striga din toata
inima ura *1 cu soldaii i cu asocia0ile sportive, and
se fae retrageri cu toile ; se -0.ne cu copiii dui:4 muzica
militar ; fluturd batistele i pdlariile la Rege, i-i zmbqte

ca unui eunoseut eu care s'a plimbat eri la pranz...


Iar and are oaspe-i de seam, calea Victoriei se
impodobete. Ii scoate la ferestre scoarcele i covoarele

i florile, ii plimba pe trotuare, in talazuri, femeile in


toalete superbe, ii falfaie, in soare, steagurile. Uluit de atata

entusiasm i de atata frumuse-ce i de atata veselie,


oaspele nu va uita niciodatd calea Vietoriei i femeile ei...
Sarbatoare, veselie i tinereIe: asta e ealea Vietoriei.
Ziva.

Ostenit, noaptea se odihnwe. Foarte rar, ate-un

chefliu ii Mascara' distano intre trotuare, discutand cu


el insui nite chestii foarte importante:
Adic, ce crezi dumneata cA aa se echilibreazd
bugetul?
Despre criz, eu am, domnule, ideile mele

care...
16

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TT I LErr-rx

43-1_
,

UTT

Itti!INIA
(1471.1:11

[11

A
!,

'

s'N`

444

1'

it
I

4
I

t Nt.0"0'V .

.q
1;

- .-.

iIr

7-4

4 41.

.r,

4IP

4.?

i
FOTO BIS CO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

".

Polyfofo

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

TO BISCO

www.dacoromanica.ro

CIRCULATIA

Psst !

0 femee. Mai incolo, in fa-ca unei vitrine, alta. Si mai

[a deal, Inca una. Ca niste sentinele la post. Frumoase


ele, tinere si ele, vesele i ele...

Apoi, linite. Calea Victoriei doarme...

CIRCULATIA
Pana mai acum ca-civa ani, circu1a0a cu vehicule se
facea in Bucuresti dupa capul fiecaruia. Aveai treaba in
strada cutare, te duceai acolo pe drumul cel mai drept,
si daca nu te ciocneai la o rascruce cu unul care avea si
el treaba in sens opus, si care se grabea, ajungeai

destul de repede. Puteai s mergi dup plac: and pe


dreapta, cand pe stanga. PoliIia se amesteca numai cand
doi birjari se incaerau, iar pietonii speriai, sau calcap,
se mul-cumeau sa injure. Cand se intampla ate un accident
de circula-cie, era intotdeauna gray, fiinded erai lovit

deodata din doua paqi i amestecat printre opt roate.

Acuma esti lovit, and te loveste, numai dintr'o parte.


Din far sau din spate. Si te amesteci numai printre patru
ro-0., de cele mai multe ori cu cauciucuri, adica moi...
Ca e sens unic!
Sens unic inseamna ceva ce nu se practick deocamdata, pe toate strazile. Inseamna, adica, pe in%elesul tuturor, ca pe o strada poli numai s urci, iar pe alta nu-

mai sa cobori. Daca ai chef sa te plimbi cu trasura pe


Calea Victoriei, de pilda, trebue sa pornesti din piala

Victoriei, sa cobori 'Ana in Lipscani, s'o iei la stanga pe


'Ana Banca NaIionala, apuci pe Academiei, urci pe Botescu, dai in N. Golescu, faci la stanga prin Amzei, raspunzi in Lascar Catargiu,
i ajungi iar In Calea Victoriei de unde poi s cobori la vale, daca ai chef sa te
mai plimbi. Dar po -ci. s'o iei i in sus, pentrucA dela
17

www.dacoromanica.ro

BUCUREFH

Ministerul de Finame Ora in

pia-ca

Victoriei, are ...

sens cu sens, ca sa zic aa : poli sa i urci, sa i cobori...

PoliIia a prapdit mulIi nervi i multe parale cu

# sensul D asta. Ca romanul este deprins sa circule cum


ii vine lui la socbteal. Acuma ins, lucrurile s'au schimbat al dracului, i s'au complicat. Ca nu este numai sensul unic. La anumite interseccii mai sunt nite linii albe
i nite sageli tot albe gravate in asfalt, i care au rostul
lor foarte prectis. Adica: aci, la linia asta, chiar in dunga
ei opreti masina ; iar in spaciul dela linia asta i pana
la cea dinaintea ei, traverseaza pietonii, dupa indica/iile
sagdcilor. Cum ai impins masina in spaIiul rezervat piegata : 100 de lei amenda.
tonilor,
Astfel, mainile ateapta semnalul bot langa bot, la
linie, ca la o cursd de automobile.
Semnalul, este i el alt tortura. Pe unde au mai
ramas # stop *-urile, lucrul e niIel mai simplu i mai fara
emoIii, pentruca # stopul* nu are atata autoritate. Dar
semnalul acela electric, cu rou la oprire i verde la liber,
agalat de sarmele tramvaiului! Sa te uici, nu la agentul

de circula-cie care il manuie din marginea trotuarului


micand la dreapta i la stanga un maner, ci sa-1 pan-

deti pe el, sa pandeti semnalul, s pandesti punctul


verde... la-Ca ceeace depaete rabdarea oferului roman.
Dar n'are incotro . . .
Insfarit, oferii mai sunt obligaIi sa nu fumeze la

volan i sa nu circule pe anumitd strazi, fara pasageri.


Pe scurt: disciplina i civiliza-cie.

Daca. Soferul tot fumeaza cateodata la volan, tot


arunca in treacat cate-o injurAtura unui coleg care i-a
atins aripa sau unui pieton care nu s'a ferit destul de
repede, i tot depaete viteza prescrisa. Mai ales noaptea,
oferul par&and ochiul rou al semnalului e stins,
curge Calea Victoriei cu cel pircin 80 km pe ora, iar o-

seaua cu 100. Foarte adesea se oprete intr'un copac,


sau in-tea intr'o pravalie...
18

www.dacoromanica.ro

PIET ONII

*oferii, camionagiii i birjarii, s'au deprins cu <sensul


i-1 eunosc. Deasemeni eunosc semnalele. Prounic
vincialii, insa, i soldaIii, se ineurca rAu.
Te pomeneti, bunAoarA, cu un osta cA baga camionul, fluiernd la cai, in plind Calea Victoriei, in sens invers,
i paralizeazA pentru eAteva minute toat cireulatia.
Un'te duci, ma, camarade? sbiarA la el agentul
de circula-pe.

Soldatul n'aude din pricina sgomotului.


Ai?

intreabA el.

Un'te duci, ha?


S iau nite lemne.

Pai p'aci?

Pal dar pe unde?


Agentul sare inaintea cailor

i-i oprete.

Soldatul,

niIel cam zApacit:


Ce faci, domnule? !

Pal tu nu tii c e e sans unie


Ce e ala?
e Sens unie

Soldatul inal0 din umeri i d sA place.


Intoarce !
url agentul.
Cum o sa 'ntorc, c eu am treabd 'n partea aia?...
In cele din urma, soldatul e convins s'apuee pe prima
stradA lateral:A. Iar agentul, viteaz, fluier din e Iignab>
i <drege >> circulaia. Un trecAtor, Ii intreabA, spiritual.
Zi, Ii-o

fAcu, ai?...

PIETONII
N'am fost niciodatA in strAinAtate. Prin urmare nu
tiu cum umbl p'acolo oamenii, i nu tiu cum se plimba.
Am auzit, ins, c sunt foarte disciplinai i se plimbA

ca solda-cii la paracl: ate doi i ate patru, la linie. 0


19

2*

www.dacoromanica.ro

BUCURE FIT

fi s estetic * aa, o fi s civilizat #. Dar cred ea nu e frumos


0 nu este mai ales, la 'ndemna omului.
Bucureteanul?
A, s-1 vezi pe bucuretean plimbAndu-se! Mai intii,

te calca pe bataturi i te loveqte cu cotul, fara macar sa

se uite la dumneata. Iar daca ii atragi atentia, te privete cu albul ochilor i tot el te ia la rost:
Ce, eti chior?!
Chior, auzi! Dumneata!
Il intrebi, furios i stupid;
Cine e chior, domnule? Eu?
Tu!
Pur i simplu.

Te Ondeti: s sa-1 injuur, sa nu-1 injuuur!* *i nu-1


injuri. Atunci, lucrurile ramn aci. Sau il injuri. *i atunci

te injura i el.
Lumea, ca lumea: se aduna in jurul d-voastra i face

haz. Asta atata amandoua partile, dar nu impotriva

lumii, cum ar fi logic, fiindca nu are niciun amestec in


conflictul vostru, ci atata pe fiecare impotriva ce-

luilalt...

Se 'ntAmpla i incaerari. *i se intampla, uneori, ca


lucrurile sa se sfAreasca la politie. Asta, insa, mai rar,
pentruca politia vine deobicei dupace lucrurile s'au lini-

tit...

Inainte de a se largi Calea Victoriei pe portiunea

dintre Capa 9i Teatrul National, politia, vaznd cd lumea

se revarsa in strada qi stnjenete circulatia, a pus un


lant de-a-lungul trotuarului din dreapta, dela Bulevard
'Ana in strada Regal. *i. a mai postat, din loc in loc,

ate un sergent. Degeaba: lumea trecea pe sub lant,

sau il sarea, i navalea in strada, la largime, cu domnii


' sergenti cu tot. Acum are loc. Dar tot mai vezi i azi
cate-o pereche plimbAndu-se la brat, drept prin mijlocul
strazii...
Heep !

striga un birjar.

20

www.dacoromanica.ro

PIET ONII

Dar perechea n'aude, fiindca se plimba.


Heep! Heep ! Ce domnule, eti surd?
Perechea aude insfarit, se da repede la oparte, in timp

ce dumnealui se umfla la birjar:


Idiotule !

Pe urma, catre ea:


Parch sunt chiori, ai dracului!
Iar dumniaei:

*i de-o obraznicie!...

Chteodata, se formeaza grupuri. Se inthlnesc &Ate doua,

trei perechi 9i 'ntind o adevarat hoed in mijlocul trotuarului, daca nu chiar la co4, unde animmia este mai mare.
Pardon!
zici dumneata, cuviincios.
N'aude nimeni. Strigi mai tare.
Pardon! i. pui, totodata, mna pe bracul unuia
din domni:
Daci-mi voie, va rog.
Dar ce, domnule, nu mai ai loc? Nu vezi ca sunt
femei aici ?

Ba vezi, cum sa nu vezi? Dar daca trebue sh treci!...


*i cum n'ai incotro, pentruca ei sunt mai mulli, te faci
mititel i te strecori cum poIi.
Asa se plimba lumea in toate parIile Capitalei: buluc.
Pe uncle trotuare, se formeaza din loc in loc grupuri mari
de femei i barbmi, care stau de vorba, spun anecdote i
# intmplari*, i rhd. Este inutil ea' incerci atunci s te
strecori printre ei. Trebue sa te cobori in strada...
Bucureteanul este foarte curios din firea lui. Daca,
bunaoara, aude un e negustor >> strigand:

Aparate pentru inodat cravata, domnilor... UitaIi-va cu atenIie, domnilor: luam cravata asa, facem
cu aparatul a9a...
Se oprete mai intii un curios, ia seama la aparatul
negustorului, urmarind explicaciile, i child cravata este
inodata, se minuneaza:

Mai, al dracului... Ia mai fa oda-Ca, domnule...


21

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Apoi, se oprete altul. Pe urrna, altul. Vin i femei.


In cateva minute, se formeaza un adevarat public. Negustorul se uita peste el ca un conferentiar i explica rguit :
Daca facem aparatul aa, cravata e gata, domnilor .

Nu se ifoneaza, domnilor. Nu trebue calcata, domnilor.


St dreapta, doamnelor i domnilor mei. . .
Din public, auzi pe ate unul spunand vecinului:

Hoti sunt ma, firar-ai dracului... Se mira pe ce


sa-ti ia gologanul...
Cate unul, cumpara. Cei mai multi, insa, se uita, comenteaza i glumesc.
Circulati, domnilor,
indeamna, din cand in and,
cate un agent. Nu-1 aude nimeni. Dealtfel, 'Dana acum
statu i el in fata negustorului, urmarindu-i explicatiile...

Daca vrei sa 9tii cat de mare este curiozitatea bucureteanului, can rabdare are i cat timp, ajunge sa te
opreti in mijlocul trotuarului, intr'un loc unde este lume
foarte pu-tina, i sa te uiti cu aten-cie in sus. Nu va trece
un minut, i vine langa dumneata un curios, care iti ia
mai intii seama dandu-ti ocol, apoi se uit i el in sus.
Nu vede nimic, firew, Atunci te intreaba:
La ce te uiti, domnule? !
Dumneata nu-i raspunzi. Dar te MO i mai incordat,
i-i faci semn cu maim s te lase in pace. Se uita i el din
nou. Peste cateva minute, vei observa ca s'au strans in
jurul dumitale douazeci de ini, bArbati i femei, care
se uita in sus. Si care se intreaba intre ei:
Vezi ceva ?

Nu \rad nimic.
Nici eu.
Dar ce-o fi, Rene ? !

Dracu tie? !... SA ne mai uitam...

--7

In Bucureti, fiecare cartier are betivul lui i nebunul


lui. Un nebun care nu este tocmai-tocmai nebun. Nitel, aa,
intr'o parte. Este un tip foarte vesel, care vorbete
22

www.dacoromanica.ro

PROVINCIALII

inteuna, care admira in gura mare femeile, care striga


Ura!* pentru cutare om politic, pentru cutare partid
sau pentru cutare dictator. Umbla adesea cu flori in
mana i cu t decoraIii in piept, se opreste in faia dumitale, gray, i-Ii face observa0i.
Toata lumea Ii cunoaste pe oamenii acestia. i totusi,
se vine dupa ei, si se amuza. Iar sergentul:
Circulai, domnilor, va rog sa circulaIi.
Lumea circula, dar circula in felul ei: gramada.
,c(

Uneori, poli-cistul, crezAnd ea astfel va

<,

face ordine*,

ia pe om de brai i incearca sa-1 conduca la circurnscrip-cia cea mai apropiata.


Lasa-1, domnule, ce-ai cu el? se rasteste ateunul. Nu vezi ea nu face nimic?
Ba face ! striga sergentul. Ca incurca circulaIia
Repet: n'am fost in strain-a-tate. Dar am vazut la eine-

matograf, am auzit pe cei care au fost si am citit in gazete, ca acolo un simplu sergent de strada are autoritatea unui prefect de poliIie dela noi. Ajunge sa se uite
intr'un anumit chip la un sofer, chit ca soferul este simplu
sofer sau primul ministru al %aril care ii conduce singur
limuzina, i sa scrie cloud cuvinte intr'un carneIel. Fara

sa spuna o vorba...

Bucuresteanul se ia la har%a cu domnul poli%ist, iar


and acesta vrea sa fie gray, il bate pe umar si-i raspunde romaneste:
Mai las-o, efule...

PROVINCIALII
Ajunge sa iei seama in treacat, and soseste un tren
in gara de nord: cunosti pe domnul provincial, cum e
pus piciorul pe prima treapta a vagonului. Ca el nu se
23

www.dacoromanica.ro

B IICUBE $TI

uit la scara: se uita peste tot, cu priviri pline de mirare,


de spaima i de incantare. Cateodata, rade. Aqa, ca prostul. Dar el nu tie. Tine strfins valizele in maini, le tine

atat de cu grija, incit foarte adesea le pierde pana in


piaIa garii...
De and s'a organizat circulaIia i s'a marit gara de
pasagerii intra in gara prin Calea Grivii,ei i ies
prin Bulevardul Dinicu Golescu. Ceeace nu convine
nord

domnului provincial. Fiindca el vrea s'o ia prin faia,


vrea sa vada mai intii calea Grivitei. Dar nu e nimic:

din bulevard, cotete la stanga i iese in piaIa 0'1'1 Vede

mai intii un monument imbrobodit cu muama. N'ai


putea sa jur, dar cred ea i eu 1-am vazut, in 1928, tot
aa: imbrobodit... Parca i-ar fi ruine, sau parch' se
ferete sa nu-1 afume locomotivele...
Ce-o fi reprezentand? ! te interesezi.

Nu tiu, i-ci raspunde cineva. Oricum, ceva cu


trenul...
Domnul provincial nu ia intotdeauna tramvaiul direct din gara.
A auzit el ca pe calea GriviIei sunt hoteluri ieftine,
este ciorba de burta i sunt # fete *...

Ca n'am venit la Bucureti sa ma usuc...

Si gasete un hotel in apropiere. Doi poli odaia cu un


pat. Sau trei, daca e mai buna. Seara coboara, se plimba

ni%el pe strada, se uita la vitrine...


Dumneavoastra sunte-ci provincial, nu-i aa, stimate
domn?

Ii ia seama: o femeiuca slabwca, neagra i fardata.


Zambete profesional i-i face cu ochiul. Nu aqa, prostete.

Ci discret, dulce aproape...


Provincial, neica.

Hi, hi, armantule...

OW...

Si pleaca. Nu-i (i convine*.

Hai cu mine, puiule.


24

www.dacoromanica.ro

PR OVINCIALII

Ba... Las'ca gasesc eu...


Iar ea, dui:lace domnul provincial s'a departat caliva
pai:

Mitocan!

El se face ca n'aude. Merge inainte cu pieptul umflat

cu privirea dreapta...
Te cred !

Si intra intr'un # restaurant #. Lume mult, muzica,


femei. Le ia seama i se intreaba: ctoate-or fi dame,
nene? !...
Domnu?

Tace, fiindca vrea sa faca pe boierul. Cauta cu ochii


o masa i s'aeaza. 0 masa intreaga. Nu un scaun. Ca
vrea sa fie singur. Apoi, distins:
0 -cuica.

Si se uita pe lista scrisa cu plaivasul.


Aa. Sa-mi aduci o ciorba de burta.
Ceva bautura?
0 al% de vin i-un sifon mic.
Ia pe urma o tocana i un gratar. Inca o litra de vin
i o turceasca mica. Si zambete. Aa, degeaba... Ba
nu. Uite colo o dama. Cu parul ondulat i decoltata. II
privete pe furi, i fumeaza. Nu-i zambete i nu-i face
cu ochiul. # Ce crezi dumneata,
ii spune.
Femee
distinsa, nu ca aia de pe strada >>. Flirteaza cu ea ni%el,
apoi ii arata, discret, scaunul de vis-a-vis. Ea ii face semn
din cap ea <( da >>, mai intarzie cateva minute, apoi vine
inspre el, dar nu direct: ocolete trei mese, ca sa nu Lea
impresie proasta...

Imi daIi voie: Lisette...

Imi pare bine: Popescu.


Se scoala cuviincios i-i saruta mana. Apoi:
Ce mai faceii domnioara?
Mersi, bine.

Pauza. El tace incurcat, ea lumeaza.


Sunte-ci din provincie, da?
25

www.dacoromanica.ro

BUCUREFFI

Din provincie, domnioara ... Ali luat masa ?


Da, mul%umesc.

0 cafea?
Nu, mersi.
Un yin, cevailea?

Daca doriii... mai stam de vorbd... Dar vinul

varsat nu prea e bun aci...

Alta pauza. El ii face repede socoteala banilor, taie,


in end, o suta de lei din suma rezervata pentru targueli,
i bate in masa cu verigheta:
0 sticla de yin infundat i un sifon mare...
Mai bine un borviz, spune ea, dulce...
Da, un borviz, incuviinIeaza el. Iar in gAnd:
e ce-o fi,
o fi #. Si mai taie o sun. De astadata, dela
hotel... o G sa plec mai devreme cu o zi *...
Sunte;i casatorit? i se uita la verigheta.
Divorot !
raspunde el, repede. e Ce idioIenie *!
ii spune. e Si doar ma gandisem sa bag verigheta in
buzunar, Inca din tren. Dar era tmpitul acela de Ionescu
in vagon ))...
Ei, ce sa-i faci! ofteaza ea. Sunt persoane care
nu se pot inIelege.
Sigur ca sunt. Pared el cu nevasta-sa... Femee buna
ar fi ea, nu-i vorba, i de cas. Dar prea il -One din scurt.
e Vezi sa intarzii, # i-a spus in gara. e Si sa nu targui

tot ce-am insemnat pe lista, ca mai bine sa nu tragi


acasa,
pricepi? Haimanaua dracului... ed 0 se scurg
ochii dupa femei *. Pe urrnd 1-a pupat i 1-a impins in

vagon...

Nici eu nu m'am potrivit cu barbatu-meu!

ofteaza iar femeea de lnga el.


AO fost casatorita ?

Cu un inginer... Un stricat... Nu tiu nici 'Ana


in .ziva de azi ce-oi fi vazut la el... Ca eu sunt fata de
general...
Inca o sticla, baiatule, i-un borviz mare.
26

www.dacoromanica.ro

PR OVINCIALII

Si nite cafele, adaogh femeea.


Omul se gAndete, cA dacA e bal,

bal sA fie. AcasA

tot o paIete el. Ca uite, a taiat pAna acuma jumdtate


din lista tArguielilor...
... A doua zi se trezete cu capul greu, cu gura coclit i foarte trist. Cumpra cAteva fleacuri (care nici
n'au figurat in lista), ca sa nu se ducA acasA cu mana
goala, achit hotelul i d fuga la gard, ca s nu intre
i

in banii de tren...

N'am apucat macar sA vAd bine Bucuretii...

Dar fie, ea stranicA femee... Si rAde. Apoi se 'ntuneca


deodat: ce 1-0 fi ateptAnd acas?...

... Provincialul mai cuprins, ia din gara de nord

maina i trage la un hotel mare din centru. Nomile i


le petrece tot in localurile din centru, sau la osea. Cu
alt bduturA, cu alt orchestra, cu alte femei. Atent i.
gentil, trimite acasA, la nevast, o ilustrat cu palatul
telefoanelor, cu salutAri i cu un post-scripturn:
#

Sunt sleit de attita alergeitur. Trebue sei mai zabo-

vesc cciteva zile, fiindcli n'am ispreipit treburile. Te seirut


cu dor *.

CAnd se 'ntoarce acas, peste doud-trei saptAmAni, e


ostenit, plictisit i harOgos,
Eti necAjit, dragule? ii intreaba nevasta, i-1 sarut
pe buze i-1 mAngfiie pe frunte.

SA fie a dracului de criza!

se vaet eL SA fie

al dracului de Bucurqti... Cat m'am plictisit !...

cIi nervi !... CAnd ma gAndesc CA peste o lunA trebue

sa ma duc iar,

rn'apuca furiile, nu altceva...

Merg i eu, draga. Ii mai iu de urAt, ne mai du-

cern la un spectacol...
Nu, nu, nu. Las, altddat. 0 s am prea mult de

lucru...

27

www.dacoromanica.ro

BUCURETTI

Si se gandeste o saptamana de nomi la dansatoarea


aceia dela A Maxim*, sau la o 4 girls * dela Tanase...

Iar care prieteni, la un aperitiv.


Oricum, Capitala s'a civilizat mult. Gasesti acum
un local de petrecere cu orchestra buna, cu femei ca
lumea ...

Cate unul vine la Bucuresti, cu nevasta. Are treburi


de ispravit, si vrea # s'o mai distreze si pe ea, sa-i mai
faca o toaleta ... *. In primele zile, e foarte curtenitor.
Se duc impreuna la teatru si la opera si iau masa la 4 Modern *, la 4 Gambrinus * sau la * Cina *.
Da-i incolo de bani, draga, ea nu venim in fiecare

saptamana la Bucuresti...
Dupa cateva zile, incepe sa intarzie.
Am avut o intalnire de afaceri...
A doua noapte, zaboveste pana spre ziva. Cand vine
la hotel, i-o ia inainte nevestii:
Un imbecil, si deputatul Gabunea.
Si face pe nervosul. Ea banuie ceva, dar nu spune.
II compatimeste si-1 indeamna s se culce. Peste doua
zile, # dornnul * vine la hotel diminea-ca la opt, topit de

bautura si insolit de un prieten, cherchelit

si

el, dar

drept, ca # sa-1 explice si sa-1 scuze faca de nevastd #.. .


Aci, gasese o mica tragedie. Doamna nu a inchis ochii

toata noaptea. Pana pe la ora 12, 1-a asteptat oarecum


linistita, desi multe banuieli ii rodeau sufletul. Pe la 1,
a inceput sa masoare odaia, in capot si sa se informeze
la portar. La 2 s'a infuriat deabinelea si a inceput sa se
imbrace ca sa plece dup el sa-1 caute prin toate localurile si sa-i fac un scandal !... La 3 s'a desbracat, s'a
asezat pe dunga patului si s'a gandit mai in liniste si in
camase. (Nu putea sa mai sufere capotul). o Daca i s'o fi
intamplat vreo nenorocire? Daca, bunaoara, l'a calcat
vreo masina ? Ca soferii din Bucuresti sunt nebuni. Daca ..*.

Pe urma, iar s'a infuriat: # nu se poate: licheaua este


28

www.dacoromanica.ro

PR OVINCIAIII

la vreun club sau la vreun antan >>... Dela 4 la 5,

facut un bilan% al vieIii de cand s'a maritat i a bagat de


seama, fireqte, ea' n'a fost niciodata fericita. Dela 5 la 6

s'a imbracat din nou, i-a fcut bagajul i a scris doua


randuri de desparlire. Doua randuri de mustrari amare,
de reprouri cumplite. Si a plans, (dar a i zambit printre
lacrimi, fiindca i-a adus aminte de o veche simpatie,
care o ceruse de nevasta inaintea pacatosului astuia)...
Dela 7 la 8 s'a desbracat iar, a luat capotul i a despachetat. A rupt qi biletul de desparlire. Apoi s'a aqezat,
tremurand, pe un scaun, hotarita sa-1 atepte. Cand, in
sfarit, la 8, a auzit voci pe coridor, a deschis exact in
momentul and barbatul, mopind i cu cravata stramba,
s'apleca, sprijinit de prieten, sa bata in ue. Cand 1-a
vazut, s'a intrebat: # sa-1 scuip sau sa-1 plesnesc? >>...
Si socotind, pesemne, ca dispreIul nu e sinrcit in anumite
imprejurari, i-a tras cloud palme cu ecou. Prietenul,

aducanduli aminte de misiunea lui,

a deschis gura
sa vorbeasca.
Mari, d'aici!
striga femeia. Porcule...
Omul a plecat complect trezit. Iar barbatul, trezit
i el, catre prieten:

Ti-am spus eu!...

La ora 9, direqiunea hotelului le-a pus in vedere sa


se mute:
VA rog sa ne iertaIi, dar la noi in hotel nu se ob4nuiesc scandaluri...
Sunt i provinciali care cauta in Bucureti i alceva
pe lnga distraqii i petreceri. Il vezi prin muzee, ii gaseti pe la expoziIii qi prin biblioteci qi prin librarii, te
loveti de ei ocolind cutare monument. Cer lamuriri oricui i sunt mereu entusiasmavi. In tren, se suie cu cate-o
carte, pe care o citesc.
Al-cii sunt trimii la dorniciliu cu bilete dela poliIie,

pentruca li s'au furat banii.


29

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

Dece n'ai avut grija de ei, domnule ?

intreaba

comisarul.

Ba am avut, c ii pastram in buzunarul dinlduntru


al hainei, dar cui dracu sa-i dea in gand ca la Bucureti
sunt pungai atat de detemi ? .

Domnul cititor, ateapta, desigur, s vorbesc ceva i


de doamnele i domniparele provinciale, care yin la
Bucureti, sin gure ?

Unele, fac cunotinIe in tren. BarbaIii sunt foarte


politicoi cu femeile tinere i frumoase i singure. Cuno-

tinIe banale, vezi bine. Ca sd mai piarda biata femeie


timpul. Iar in gara de nord se despart, dupace barbatul
i-a ajutat sa ia valiza din plasa i s'a recomandat, daca
nu a facut treaba asta in tren.
Mu4umesc !

spunea ea.

Iar el, distins i gatuit :


Oh !

Un parlit de provincial, ar fi spus :

Pentru pOn.

Femeia se gandete, in treacat, ca, oricum, barba-Oi


sunt mai cioplii la Bucureti.
atat.
Dar, peste cateva zile, un domn o saluta pe calea Victoriei, i-i zambete. Ea se intreaba, ca la Slatina : a Cine
dracu o fi zgaitul asta, soro ? ! s.
Nu ma mai cunoateIi, coni/a ?
Pana sa bage de seama, Ii apuca mana i i-o saruta..
Nu pe dosul palmei, ci nicel mai sus, la incheetura.
Cu cine am onoarea, domnule ?
Provincialele vorbesc cam tare, si-/i fac impresia ca
sunt mereu cu toporul la brat'.
ti%i, din tren.

Si zambete mereu, i este atat de politicos i atat de


bine imbracat. Si barbierit.
Ah, da
Uitasem...
30

www.dacoromanica.ro

PROVINCIALII

Eu nu v'am uitat.
Gata. Al dracului bucureteanul, vezi dumneata? Nu
pierde nicio ocazie s faca un compliment...

Urmeaza o invita0e la masa, undeva, la un restaurant discret. i atAt. Cateodata, ceva mai mult.
femeea mai intArzie cateva zile. Trimite Ins o ilustrata
acas:
#Ghica maica.)),

Tdmpita aia de crottoreasci rn'a intdrziat. Ci-ca nu i-au

t sosit incd modelele, auzi. Tu ce mai faci, puiule? Ti-e


t dor de mine? ca eu nu mai pot. Mai trimite-mi nifte
bani. Pa)).
DupAce dbamna provinciala se intoarce la domiciliu,

bruneta daca a fost blonda, blond daca a fost brunet, cu toalete noi i intinerita, ii obliga barbatul
sa se barbiereasca in fiecare zi, s umble cu pantalonii
la dunga i sa fie politicos i manierat...
Cu domniparele, lucrurile stau altfel. Daca, precum
spuneam in aka parte, o doamna a este o etnr a fata
care a fugit de acasa in urma unor comp1icaii prea sentimentale,

este vazuta, foarte adesea, in gara, de o

reprezentanta a a Asocia-ciei pentru protec%ia tinerelor


fete )), lucrul e simplu. Ceeace nu convine intotdeauna,
fiindca o Asocialia * cu pricina are un scop educativ i
moralist. *i fata nu vrea s'ajunga indarat, acas, la parinii infuriati Inca, nici la o canalia * aceia de sublocotenent sau la o ticalosul acela de student, care a o nefericit-o

a...

Cu altele, lucrul se petrece mai simplu, adica mai

tragic. o Noua vieata s incepe tot din tren, cu un tartar


delicat, simpatic, detept i bucuretean...

Am impresia ca sunte/i trista, frumoasa domnipara. Desigur, v'a jignit cineva, vreun badaran care
31

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

nu stie sa se poarte cu femeile... Imi da/i voie sa ma


prezint: Ionel Marinescu.
S'aseaza lnga ea si'ncepe sa vorbeasca, sa vorbeased,

sa vorbeasca. Intii despre toate. Pe urma, despre ea.


Despre ochii ei, despre buzele ei, despre mdinile ei, despre

mijlocul ei, despre picioarele ei, <cele mai snperbe picioare de femee >>. ..

Ame/it, fata se uita la el si tace. Dar e femee

qi-i

plac complimentele, este singura si este nenorocit. Las'ed


i seed-tura aceea care <( i-a stricat via/a *, ii cfinta aceleasi vorbe, dar ata deosebire ! Asta e baiat sub/ire

si este din Bucuresti.

Para in gara de nord, s'au imprietenit. Pana la


si-au spus ca se iubesc. Noaptea, fata i-a

hotel,

cedat. Iar a doua zi diminea/a, s'a trezit in odaia de hotel


saraca, rece i straina, singura i fara un ban. Pentrued tnarul (( sub/ire #, inainte de a pleca, i-a scotocit
poseta i i-a luat totul...
Cateva ceasuri, nu poate sa faca nimic: nici sa planga,
nici sa /ipe, nici sa plece, nici sa se omoare... Dar trece.

Pe urma se 'ntoarce la parinci, pocaita, se spanzura de


fereastra sau se face cocota...
Altele au mai mult noroc: gasesc ceva de lucru. Cu
timpul se marita i fac copii legitimi, sau devin intre/inutele unor oameni boga/i, i fac copii din flori...
Bucuresti! Bucuresti!...
Cate visuri se sting, flamnde, pe strazile tale; ate

bucurii mor in lacrami, la sfinul tau; ate tragedii se

svArcolesc, mute, in mijlocul veseliei tale. In fiecare zi;


la fiecare ceas, provincia Ili trimite cuceritori. Vin naafi cmpiilor i ai mun/ilor, cu soarele in ochi i cu brazda
pe talpa ; yin baie/ii oraselor, fugiii dela scoala sau alunga/i de toamnele monotone si nostalgice ale mahalalei.
i unii i allii vin cu pumnii strnsi, cu dinpi incleta/i,
cu sufletele pline...
32

www.dacoromanica.ro

BULEVARDELE

Dar peste cateva zile, aproape to/i au cazut. Unii,


Fara lupta. Iar al/ii cad pe campul de onoare. Un camp
de onoare fara steag, insa, pentruca steagul nazuinIelor,
steagul ambi/iilor 9i al viselor, a picat, zdrean/a fara
glorie, in gunoaiele Oraului. Raman ca/iva.
Pu/ini. Dar o/eli/i: de zece ori pe zi, sunt dispera/i ;
odata pe zi, nadajduesc.
Odata. i ajunge. Peste ani, peste ani multi i trudnici,

proptesc genunchiul in grumazul oraplui, biruitori...


Bucureti! Bucureti!...
Cate fete frumoase, ca/i flacai voinici, coboara in fiecare zi la por/ile tale.
Bucure9ti Bucureti !...
Cate fete bolnave i triste, ca/i flacai invini i triti,

te parasesc in fiecare zi...

BULEVARDELE
Bulevardul Elisabeta porne9te din calea Victoriei,
coboara in fuga cu tramvaiele, poposete ni/el in Schitu
Magureanu, ocolete pia/a Kogalniceanu i se proptgte,
bruse, in podul Sf. Elefterie. Este cel mai central bulevard
al capitalei, i cel mai important.
Bulevardul propriu zis, este, insa, mult mai scurt:
din calea Victoriei pana in strada Brezoianu. Aci sunt
cele mai numeroase cinematografe din capitald, cele mai

elegante i cele mai populate...


Seara in asfin/it, bulevardul arat ea un brat imens
i intins, care tine soarele in palma. Se varsa atunci i se
Intincle pe el in sus o lumina dulce 9i ostenit, roie uneori, sau palida.
Lini9te.

Palma se inchide incet, incet, lumina este din ce in ce


mai ostenita i pe urma soarele nu se mai vede. Din deal i
33

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

din sus, coboarA intunerecuLS'aprind luminile. Una eke


una, in toate colorile, de toate mdrimele, in toate formele . . .

Incepe via/a...
Vzut de sus, din calea Victoriei, bulevardul este o

adevarat feerie. Vezi numai lumini. Pfina in strada Brezoianu, totul este de lumina: firmele, semnalele, vitrinele.
Ii joaed in ochi lumina in toate colorile. La inceput vezi
totul, dar nu po/i s citesti nimic. Bagi numai de seama
c luminile tremura i s'alunga: roqu dup verde, albastru dup rou.
Pe urrri incepi s deslueti litere de lumina, alungAndu-se, InelecAndu-se, suprapunndu-se, intr'un dans
vertiginos

Pe trotuare, mai ales pe cel din dreapta,

lume.

In cinematografe,
lume. In localuri, lume. Este o
afluen/A imensa i stupid. Lumea se inghesuie pfin'a la
strivire, fiecare merge invrtindu-se in jurul sau, cu hainele cocoloite, cu pantofii prapadi/i. Toat6 lumea vorbete, toat lumea se uitk toat lumea este veselk toat
lumea se plimIA. Daed ai apucat p'aci in trecere i te gra.-

n'ai fdcut nimic, pentruea nu po/i st inaintezi


mai repede decit vecinul dumitale: adied foarte incet,
adesea facAnd un pas indrt i cum spuneam mai
sus,
dndu-li de cAteva ori ocol, e Insu%i. Iar daed
beti,

ai de gAnd s' cobori in stradk nu stric s te gandeti la


familie i la moarte, cu ganduri impacate, fiinde nici
nu bagi de seam cnd eti amestecat printre ro/i. Striga-

tul dumitale din urmk inspAimntat i desndAjduit,


este inbuit de sgomotul de o/el al ro/ilor, de strigtul
claxoanelor i al micilor negustori:

Ia castane, ia castane, caldeeee...


Baby, baby, doi lei baby...
Nu mai pldnge baby,

...

Nu te supdra...
De mAtase domnilor. Un pol perechea

Un

pol perechea... Ciorapi de matase fink domnilor...


34

www.dacoromanica.ro

BULEVARDELE

Nu mai plange babi.yor,

Ca diseara mi te 'nsor
C'o fatei dela obor,

C'o juma' de inilion...


Luminile firmelor joaca, in colori, pe cer ; i joaca,
in colori pe asfalt. Haraie tramvaiele, duduie motoarele,
se vaeta claxoanele, striga birjarii, canta orchestrele,
zbiara, ragusit, vanzatorii de jurnale si negustorii ambulanp ...
Aoleo ! te vaep. Hai sa mergem in alta parte, sa mai

rasuflam Ca pared sunt batut...


bine...

nici nu prea aud

Dup ora 11 noaptea, lumea se mai impupneaza.


Pop sa mergi mai liber acuma, dar tot nu poti sa fugi.
Bodegile au intins mesele pana 'n mijlocul trotuarului.
Lumea dela mese se uita la lumea depe strada ; iar
lumea depe strada se uita la lumea dela mese. Si
comenteaza.
Unii:

Nu li s'o fi urand, domnule, plimbandu-se atata ? !


Al t,ii :

Nu li s'o fi urand, domnlue, stand atata!?


Mai avantajata este, tusk lumea dela mese: vede
mai bine si vede mai in perspectiva, ca sa zic asa:
0 vezi p'aia? si arata cu capul. Uneori, cu
degetul.

Dreapta, sau stanga ?


Mijloc.

Aha! Foarte bine !


Superba, imbecilule.

Mie imi place mai gras...


Ia te uita!
Taci, ca te-aude.
Femeea 1-a auzit, intradevar. S'a uitat la el cu albul
ochilor, si a mers. Omul dela masa, spiritual:
Gaud te superi, esti si mai frumoasal...
35

Se

www.dacoromanica.ro

BIICUREOTI

Uite,... uite-te... pentru asta m'a0 omori... !


... Ia uite mers !... Ia uite sani, mal...
Dupa 12, pe bulevard, raman o parte din lumini,

Ia uite picior!

femeile de strada, cheflii i haimanalele. Pe ici, pe colo,


cate-un sergent de strada, care nu face nimic, pentruca

nu are ce face. Numai and cineva cade pe trotuar, de


foame sau de belie, policistul ii da o mana de ajutor.
Hai, scoala!
BeIivul spune:
Las' ca stau bine aci.
Omul flamand, se vaeta:

Nu pot !...
Pe cate-o treapta sau in cate-un gang, un a negustor # a adormit cu capul pe brai. Viseaza c s'a facut
milionar...
Drept 0 larg, marginit de cladiri mare-ce, bulevardul
Bratianu incepe dela statuia Bratianu. Din strada Amzei,
incepe bulevardul Take Ionescu. Iar din pia-ca Romana,
bulevardul Lascar Catargiu.
Bulevardele acestea, care se continua, formeaza cea
mai occidentala artera a Capitalei. Nu are aproape niciun
specific bucuretean: nu simli macar mirosul de mititei.

P'aci lumea nu face altceva decat circula: pe dreapta


pe dreapta &And se 'ntoarce. Tram&And se duce,

vaiele 0 vehiculele circula de asemeni corect, fara sa se


ingramadeasca i lath sa se ciocneasca: Bulevardul este
larg. Doar pe bulevardul Catargiu, cu doua randuri de
pomi la mijloc, 0 cu iarba, cu-banci pe trotuare, sub tei
0 castani, mai intalneqti cate-o guvernanta cu caruciorul
0 cu amantul, i cate-o pereche dela Academia Comerciala,
discutand mai mult probleme economice decit senti-

mentale...
In schimb, bulevardele Carol I 0 Pake, sunt nicel
mai vesele. P'aci mirosul de mititel este la el acasa 9i
gaseti i porumbi fier0. Din loc in loc, cate-o gradiniVa
36

www.dacoromanica.ro

CALEA GEIV1TEI

de vara, cu verdewca, cu stalpi si cu becuri tricolore,


canta si se veseleste.

Bulevardele mai au vreo doua gradini publice, un


fel de scuaruri imprejmuite cu grilaj scund, cu alei si cu
flori, cu copii si pensionari. Copiii se joaca, guvernantele
brodeaza, pensionarii citesc gazetele si tc fac politica #...
Rar de tot, cate unul intreaba :
Cat e ceasul?
Unsprezece.

Batranul casca, se scoala cu greutate si pleaca : pana


ajunge acasa, se face dousasprezece...
Hee !

la o parte, domnule, sau vrei sa ma bagi

In puscarie?
Uite: era sa-1 calce o trasura . .. Mai incolo, un auto-

mobil a trecut pe langa el ca fulgerul...

CALEA GRIVITEI

Daca bulevardul Elisabeta, pe por-ciunea dintre Calea


Victoriei si strada Brezoianu, este cel mai aglomerat din
Bucuresti,

calea Grivi;ei

este cea mai agitata, mai

ales in preajma Orli de nord. Uneori ai impresia ca te


afli in plina revoluVe, c se dau aci lupte de stradd, mai
ales ca de vreo doi ani, primaria sectorului si societatea
de telefoane pe rand, o desfunda &and intr'o parte ca sa carpease& un canal, &and in alta, ca sa mai adaoge un cablu...

Aproape toata strada, cat e de lunga, e plina de peaValli, de hoteluri, de carciumi si de frizerii. P'aci, lumea
nu se plimba : alearga. Si se bate. Odata auzi:
Pleosc !

Se bate romaneste: cu injuraturi, cu sticle si cu scan-

dal. Mai ales seara, and lumea petrece. Vezi doi insi

trecand pragul unei bodegi rostogolindu-se, unul cu mainele inclestate in pieptul celuilalt, si injurandu-se. Poliiia
37

www.dacoromanica.ro

BUCIIRETI

nu prea are de lucru, pentruca vine mai tarziu, iar oamenii


se impaca uor. Dealtminteri, nici ei nu prea tiu din ce

s'au apucat. S'au pomenit incletaO, uitandu-se dumanos unul in ochii celuilalt, i strigand unul la altul:

Te omor!
CeilalO, aplauda qi rad. Iar femeile, ca femeile: lipa.
Cu deosebire de celelalte strazi,
calea Griviiei se trezete mai de dimineaVa: odata cu sosirea primelor trenuri.
La ora pse, agitalia e mare. La qeapte, gaseti
gratar i pravalii deschise...
Daca vrei sa targui ceva, i din calea Grivitei poi
sa targui orice, este recomandabil sa nu-O arali inten-

Oa: toO negustorii ies in up i striga la dumneata, te


poftesc, te roaga, te ameninta...
PoftiO, va rog. Aci, va rog. Marfa buna, va rog.
i

ieftina, va rog...

Gentili, de altfel: pentru o palarie de 120 de lei, poO

st fascoleti toate magazinele: omul nu se supara. Iar


and pleci, te saluta. P'alocuri se mai gasqte eke
unul care te 'njura. Nu este prudent sa te superi. *IL nici
sanatos. Trebue sa te gandeqti ca in calea Griviei, daca
gaseti orice,

trebue sa te i atemi la mice...

In calea Grivilei, se traiete noaptea. i tot noaptea


se moare, i noaptea se iubete. Noaptea qi in toate nopnegreit in toate nomile, nu intereseaza daca ,este
doliu naOonal, daca e cutremur de pamant, sau potop.
Toate carciumile qi toaie bodegile sunt ticsite. Unele
localuri au qi cate-o gradiniIa cu gra-tar la poarta, unde
st unul cu cletele in /liana' i striga de topete pamantul:

Arde qi frige, arde i frige, arrrrdeee...


(Domnul cititor trebue sa tie ca negustorul One
clewle ca sa atraga clien%ii, clapaindu-1. Ca fleica o intoarce cu detele).

Toate localurile au sceng: un loc de caliva metri

patraO, mai inalt cu patru trepte. Scena este impodobita


cu colorile naiionale i cu ghirlande de verdea-ca. 0 femee
38

www.dacoromanica.ro

CALEA GRITITEI

de cele mai multe ori grasa, se framanta, se faVaie


sclifosete, zambind intr'una. Clien-cii, (nouazeci
i. opt la sun, din provincie), aplauda i striga : e bravo *!
9i se

Pe urma, e artista * ia o farfurie sau o tava, i tot zamtrece dela o masa la alta : cheta.
Cate unul mai indrznet, o plesnete peste pulpe i mai
sus, in chip de mangaiere. Daca tipul e golan, femeia se
bind, i tot goala,

uit urat la el.

Nu fii mitocan.
Iar daca omul repeta gestul, e artista * il plesnqte i
pleaca mai departe . ..
In localurile mai spa-cioase sunt &ate doted (( artiste *
sau chiar o 0 trupa * intreaga, care joaca piese scurte in
versuri. Piesa este ceva intre revista i comedie, presarata
cu pwcina drama i cu ni-cel patriotism. Asta mai la sfarit,

aa, ca incheere. Deodata vezi ca apare o femeie in uni-

forma de doroban cu steag i cu bete tricolore, care

declama nite versuri zbarnaitoare, aratand poruncitor


cu detiul in fundul salii...
Bravo, bravo, ... avo !...
Dorobarrcul, pleaca apoi cu cheta, impartind fotografia e trupei * i cuplete din revista, tiparite pe cate-o
foaie de hartie, cu indica-cia : e se canta pe aria cutare )>.
Domnul client baga in buzunar i poza i cupletul, e Ca
amintire *. Uneori, i le gasqte nevasta, i din pricina

asta au loc fel de fel de discu-ciuni. BineinIeles ca nu


decurge toat noaptea aa, in pace i onor. Inspre ziva,
se incing, la unele localuri, adevarate banlii. Cele mai
multe din pricina e damelor *. Atunci s'alege praful de
program i de sticle, fiindca ia parte mai toata lumea.
Lucrurile nu au insa, precum spuneam, un ecou prea
mare. BeligeranIii se impaca pe teren, se bandajeaza
reciproc i platesc stricaciunile in comun. Iar la ziva :
Dar fie c'am petrecut...
In preajma garii de nord, pe amandoua parIile, sunt
aproape numai hoteluri i e camere * de dormit. Camere
39

www.dacoromanica.ro

BUCURE FIT

de dormit nu inseamna numaidecat hotel. Sau, daca


vre/i, inseamna un hotel intreg inteo singura camera.
Adica: paturi. Cinci, zece sau douazeci de paturi cazone
inteo camera, aezate la linie, ca la cazarma. Au pe ele
eke un cearceaf rupt i murdar, o perna dreptunghiulara, mica i tare, 0 o patura reformata... Un pol patul...
Sau treizeci de lei. Sau chiar doi poli. Depinde de aglo-

mermie 0 de sezon...
Intr'o astfel de camera de dormit, niciodata nu se

intalnesc dol cunoscu/i. Omului ii trebue un pat pentru


o noapte. Sau numai pentru cateva ore, pna la plecarea
trenului. Il platqte 04 ia in primire. Se uita suspect la
vecin, (0 vecinul se uita suspect la el), se desbraca 0 pune
cu grije sub capatii, lucrurile de pre/.
Pe urma, daca poate, adoarme.
De cele mai multe ori, insa, nu poate. Din mai multe
pricini. Mai intii, se teme sa nu-1 fure somnul qi sa piarda
trenul. Pe urma, se g'andete la vecinul de alaturi sau mai

dedeparte: daca ii fura banii qi ceasul? Iar daca omul


are ni/ica fantezie,

se Wandete, cutremurat, la moarte.

A vazut el unul,

uite, ala dela perete, care se face ca


doarme,
cum il pandea pe furi cnd scotea portofelul din buzunar... Se scoala si aprinde lumina, ca sag
vada mai bine.
Ce faci, domnule? striga unul.
Nu pot s dorm.
Serios? ! Nu vrei sali dau un jurnal?... Fa bine
i stinge.
Omul nu vrea. Celalalt, se scoala si stinge el.

Eu am platit aici! striga cel dintii.


Ai fost un prost... Uite, eu n'am plata. Ca ma
cunoaste madama... Ai vazut-o? Aia grasa...
FIld cu tqii.
Da, ailalt eine era, ma? se informeaza altul.
0 cucoana... Nu vrei ma, ala cu lumina, sa te
culci cu ea?

...

Nepricopsitule...

40

www.dacoromanica.ro

CALEA GRITITEI

Se teme sa
nu piarda trenul. Are nevasta la spital pentru o ope<4 Cel

cu lumina )),

tace

ofteaza.

ratie, i acasa doi copii mici. Ce-i arde lui de glumele

astora...

Lumina iar s'aprinde. Cel care a aprins-o, in mijlocul


odaii, se uita atent pe gura carnaii, intoarce gulerul i
incepe a se pureca.
Ce-ai patit, frate-meu?, sare altul.
Nimic deosebit... Dar vreau sa tiu ce este: paduche, sau plonita? SA spui drept, imi sunt mai simpatice plonitele, i le poti prinde mai uor: se vad. Iar
and se satura, nu mai umbla. Paduchii, nu-i pot suferi:

dor i infioara. De ate ori ii vad, ma gandesc la unii


oameni osanzoi care... Uite-o! E plonita... Este
cam flamanda, n'a avut timp & se sature...
Oamenii rad i se pureca i injura pana la ziva.
Cateodata se intampla mici furturi: un ceas, o hail*

o pereche de pantofi. Haina i pantofii nu se hied: se


schimba. Unul care le are mai ponosite, se scoala inaintea tuturor, i le lasa in locul celor pe care a pus ochii
de cu seard. Apoi se imbraca i pleaca tiptil...
Pagubaul, dimineata:
De treaba om... Daca nu mi le lasa pe-ale lui, nu
plecam acum descult i in camaa?...
Apoi ofteaza:

Of, sa pui mana pe el...

Hotelurile?

Mara de doua, trei, sunt la fel cu <4 camerele de dormit >>. Cu deosebirea ca fiecare pat are odaia lui, ca sa
zic aa. Aci, patul nu e tocmai cazon: este nitel mai inalt,
e vopsit in alb i are somiera. Cearceafurile, la fel. Rupte

i murdare. Si perna. *i patura. Intr'un colt, o oglinda


patata. La capul patului, un dulap care scartaie. si-un
lavoar. *i-o inasuta cateodata, invelita cu muama. De
perdele, este bine sa nu mai vorbim. Si nici de tergare...
41

www.dacoromanica.ro

BUCUltE $TI

Dar s-o luam dela poarta...


Aproape niciun hotel din calea Grivilei, nu are
intrarea direct prin faIa. Ca s'afungi la portar, trebue
printr'un gang, sau coridor murdar, flancat adesea de cateva femei, care te privesc
sa treci negreit

in ochi...

Bunaziva.
Bunaziva.

Portarii sunt indole4. La urma urmelor, cum ar

putea sa fie? ca nu primese dela un client decat maximum zece lei...


0 camera.
Da.

i.-1,i intinde buletinul. Apoi:


Cincizeci de lei.

Pared afara scrie patruzeci?!


Aia este reclama.
Aha!
te dumire9ti dumneata.
i achi%i. Portarul striga:
Madamo!

Cuvantul presupune o femee mai in varsta, grasa,


in capot i papuci, 0 cu chei. Dimpotriva: vine una tanara, in rochie de # crepe de chine #, cu pantofi i ciorapi

de matase, fardata violent 9i zambitoare.


Condu pe domnul la camera 23! zice portarul.
si-i (la cheia.
Femeia urea. i dumneata urci dupa ea. A ajuns.
Descuie up.
Poftip.

Pe urma inchide up, intra dupa dumneata i te

intreaba :

Cand a/i venit?


Azi.

Cercetezi odaia i eti indispus. Prea e trista...


De unde?
De-acas!
42

www.dacoromanica.ro

CALEA GRIVITEI

Femeea rade. Apoi s'aeaza pe pat. Este i un scaun.


Ba sunt i doua. Daca. Femeea ade pe pat. Rochia i s'a
ridicat pana deasupra genunchilor, i i-se vede combine-

zonul de stamba...
Se 'ntampla una din trei:

Pasagerului nu-i place femeea, i-o poftete afara.


Pe urrna se 'ntinde in pat i se gandete. Tot la femei se
gandete. Incepe sali faca in gand socoteala banilor, dar
ii spune: daca hotelul este eftin, trebue sa fie eftine

i femeile*. Iese pe coridor. N'ateapta prea mult: se


vede una. Apoi alta. Si alta. Face semn uneia. Femeea

intra in odaie...
Cat? intreaba ea.
Cat? intreaba el.
Saizeci.
Cincizeci.

Nu se poate.

Nu e nici o suparare... Chem alta...


Femeea ezita niIel, apoi:

Bine... Platete...

Pai...

Aa este la noi: banii inainte...


In cazul al treilea, pasagerul refuza toate femeile. Ii
este scarba de sine, de hotel i de femee, i ii este frica
sa nu se imbolnaveasca.
Nouazeci la suta din clientela hotelurilor,

este pa-

sagera. Nu intarzie mai mult de 24 ore. Rareori, ate


doled, trei zile. In hotelurile de ultima 'liana, pasagerul

nu sta mai mult de o noapte, sau o zi: dupa cum are


tren..
In ate unul, gaseti vreun tanar, care st cu luna.
Este unul din acei, care au venit sa cucereasca Bucuretii. De luni de zile locuete aci, intr'o mizerie crancena.

Portarul ii cere in fiecare zi bani i-1 ameninIa cu evacuarea, iar femeile il ocolesc...
Din toates idealurile, i-a mai ramas unul: painea...
43

www.dacoromanica.ro

BUCUltEll

Din toate visurile, i-a mai ramas unul: cerul...


Din toate ambiIiile, i-a mai rAmas una: sa aibe

o camae...

SARINDARUL
E scurt Sarindarul: o suta cincizeci de pa0, masuraii. Din Vietoriei, in Brezoianu. Aci este cartierul presei,
adica inima Capita lei i a /aril, i pulsul. Se mai Oa

o taverna, unde se joaca car0 i unde sunt femei:


4 Alhambra *. Si mai este aci un teatru de reviste,
unde lumea

vede iar femei. De astadata,


Insfar0t,
un hotel. Si Sarindarul raspunde in Brezoianu, o strada care este i
rAde

goale: (< Alhambra >>.


ea niIel

a presei, dar care mai este 0 altceva. I0

are insa viala ei pe care domnul cititor o va gasi mai

departe...
Cu ce sa incep, oare?! Tot cu visurile pierdute pe
asfaltul petecit sau haute in carciumi, seara de seara, in
porpi mici? !...
Tot.

Pentruca visurile cele mai marqe, ambiIiile cele mai

fara de masura, pe Sarindar au fost gustate. Pe suta

asta de pa0, unde s'ar putea

crede

ca nu

ai nici

timpul material sa te fereti din faia unu auto-camion;

pe straduIa asta scurta i inghesuita, zgomotoasd i


trudnica, oamenii au visat 9i au rabdat de foame;
au muncit 0 s'au stins cu visul in ochi, pentruca

in Sarindar visul este venic irealizabil... Din nicick


parte a oraplui, pamantul nu se vede atat de mic ca
din Sarindar, lumea atat de mesehind, omul atat de
m'arunt

9i

atat de fara importanta, autoritatea atilt

de pibrecla...
44

www.dacoromanica.ro

SARINDARUL

Da, Sarindarul este strada visurilor i a ambiiiilor.


Orice tiutor de carte, ambi-cios sau bleg, inteligent sau
tmpit, dar care viseaza o cariera care sa fie deasupra
tuturor, in Sarindar poposete. Cum a cotit din calea
Victoriei ii spune:
Sunt ziarist !
*i. se gAndete, zmbind: <( Redactor la (( Diminea-ca)>.
Sau: Redactor la <( Universul*...
Rep eta :

Sunt ziarist!
CAteodata, este. De cele mai multe ori insa, nu
este. Pur i simplu.
Se poate!? Doar am condus doi ani de zile gazeta
<( Glasul Nostru* din Bal, am scris...
Nu ma indoiesc... Mai mult: cred ca sunte-ci foarte

talentat. Dar daca nu avem locuri !... Bunaziva...


Dar vedeli, ca ...

IertaIi-ma, sunt ocupat.


Domnul director sau domnul secretar de redactie,
nu minte i nu se lauda: este cu adevarat ocupat. i daca
domnul candidat se va duce la oricare redactor, reporter

sau lucrtor tipograf,


variante:
Sunt ocupat.
Am treaba.

va primi acela raspuns,

cu

Nam timp... Vino dupa ora cutare...

Coboara in strada naucit i disperat, trece la bodega


de peste drum i ia un pr4 sau o Iuica. Se mai invioreaza, i iar incepe sa nadajduiasca. Se duce la alta redaclie, unde primete acela raspuns. Cu timpul, visurile
devin din. ce in ce mai modeste:
Dar ce, corectura nu este tot un fel de gazetarie ? !

*i. incearca sa intre corector. Dar i la corectura, locurile sunt ocupate, iar el a ispravit banii.
Ei, ce-o fi, p'acolo, prin redacIie...
45

www.dacoromanica.ro

BUCURE TI

Daca vede, in cele din urrna, cd nu

se

poate

angaja nici redactor,

nici reporter, nici corector,


omul se intoarce la Bal sau la Dej, ca sa fie

director...

JURNALISTII*...
In Bucureti sunt multe lucruri bucuretene. Multe
lucruri i multe aspecte. Dar niciunul nu este mai specific

bucuretean prin pitoresc, mai intreg romnesc prin


vioiciune,
ca navala aceea de hoarda barbara, de revoluVonari ocupAnd o poziIie adversa, de lume in pania
fugind dinaintea unui cutremur de pmnt catastrofal,
ca vnzatorii de jurnale and dau buzna in calea Victoriei, dup panz la 4 fAr un sfert. i dimineala, panica
e mare. Dar mai cu seanid la unsprezece i la patru filth

un sfert...

Urld Sarindarul, chiuie, fluera i se vaet. S'alege


praful de circulatie, fiinda # jurnalistul* este in stare
sa fuga cu maina in piept sau cu caii, numai sa nu-i ia
inainte vecinul. Ii vezi incaeandu-se, tavalidu-se, treand
unul peste altul, in porIile tipografiei, ca pe baricade, i
strigAnd de jos, plini de praf i de cerneala i adesea de
sAnge, ii auzi strigAnd, zbieand, urland:
<< Adevarul >>, # Lupta #...
Sau:
# Vestea #, # Tempo #, # CredinIa #...

Si alearga tori de le scapara calaiele, baiqi i fete


laolalta, strigAnd to-ci i neoprindu-se niciunul:
# Adevaruuul... #

Este impAnzita toat strada. Lumea se (la la o parte


ca din fa-ca unei primejdii mari, se uit i se amuza. CAte
cineva din q public #, striga:
Psst !. Dd-mi # Adevarul >>, efule.
46

www.dacoromanica.ro

JIMINALIgn... n

Dar # Seful* n'aude: alearga ca un posedat, Sinandu-i

cu o mana pantalonii sau fusta, cu cealalta gazetele,


strans, incletat, patimaq, parca ar strange sub bras o
avere sau o iubita, pentru care e gata sa se omoare....
Alearga racnind pana in calea Victoriei i deodata cotete

la stanga sau la dreapta, atat de violent i atat de brusc,


incat iSi face impresia Ca s'a daramat. Dar el a scapat
numai pantalonii . ..
q Adevarul *, # Lupta *, 4 Vestea D, 4 Tempo *, # Cre-

dinsa #...
Calea Victoriei este un fel de zagaz rupt, un munte
cucerit, o tranee ocupata, un mal. # Jurnalitii* se raspandesc strigand victorios, apuca fiecare in aka parte,
se rasleSesc, strigand mereu, racnind, urland. Isi falfaie
gazeta sub nas, uitandu-se in acela timp la vecin, atent
i incordat, cu picioarele tremurand ca un cal la potou,
gata s'o ia la goana daca cineva il striga, sau daca ii face
numai un semn din ochi...
# Adevaruuuuh...
Inteun ceas, este invadat tot oraul, inconjurat, incrucipt, impletit de <4 jurnaliti*, care striga pe strazi,
se agaSO de tramvaie, de trasuri, de automobile, isi bat
in geam, iSi ffigesc la poartd...
Uneori, se nimeresc doi sau trei la o mica distanSa
unul de altul. Cineva striga:
Psst ! << Adevarul >>.

Se reped deodata tosi trei, fiecare masurnd cu ochii


distansa 'Ana la client, fiecare masurand, furios, distan0
pAn la celalalt i de aci pAnd la cumpArator. CAteodath
ajung to%i in acela timp i se opresc brusc in pieptul
dumitale, cu gazetele intinse, dardaind, rasufland greu
i ameninSator,plini de dumanie, cu picioarele infipte in
asfalt. Dar omului ii trebue numai o gazeta. 0 ia la intamplare i pleaca. <4 Jurnalitii # raman infipsi, incordasi, cu privirile sulisi in ochi, cu dinsii incletaSi. Pe

urma se despart injurandu-se sau se incaera in plina

47

www.dacoromanica.ro

BUCIIRETI

strada, se tavalesc, dnd unul in altul sau doi in unul,


la intamplare,
fara sa scape, insa, gazetele de sub

brat...

Pe seara se linitesc. Ii vezi pe la colturi de strazi


strigAnd mai incet i injurndu-se. Unii au ispravit gaze-

tele i pleaca...
... A doua zi, se strng iar toti pe Sarindar, dela
o Dimineata * pAna in Brezoianu la a Universul* i pe
Otetelaranu. Stau grupuri grupuri, pe trepte sau pe
marginea trotuarului, in ateptarea gazetelor, jucfind
(qintar a, glumind sau dormind. Cei mai rasdriti, chefuiesc*, in bodegi. Uneori intind cte-o hora in tout-
regula, sau mai multe. Caci i ei sunt multi. Uite, au mai
venit ativa vnzatori de <( nuci noi 5, cateva tiganci cu
porumb fiert, alii cu rahat sau cu alune americane,

dupa sezon...
De multe ori, se incaerd. Numai doui ini. Apoi,
trei. Pe urrn, un grup intreg. Daca nu-i desparte

nimeni, sau daca nu se linitesc singuri, incaierarea devine


generala i se intinde, schelalaind, pe trei strazi...
Ce s'a intamplat, domnule? !
Nimic
S'au incaierat e jurnalitii ...

CIMIGIUL
Dei in pEn centrul Capitalei, and intri in Cimigiu,
fie prin Schitu Mgureanu, fie prin bulevardul Elisabeta,
fie prin strada Zalomit,
ai impresia net, precisk definitiva, ea eti la multi kilometri departare de Bucureti,
undeva intr'un pare izolat i sub cer. Nu s'aud tramvaiele,
nu este praf, nu se vad automobilele...

Iarba...
Flori...
48

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

72"

I
.

ww/o.

4.

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

flgirilfoi=7

,..?,"^

is
407,1'1

.4

FOTO RISCO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

uts,
IIIV

1):

rf
FOTO RISCO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

FOTO

Br,C0

1 .1

www.dacoromanica.ro

CIMIGIIIL

Peste tot. Din prag te izbete alt aer. Cerul este larg
i vesel i sus i se vede in lac, tremurand...
Lacul!
Intins i mat i cu ramifica-cii i cu un joc de ape drept

la mijloc. Un fel de fantana arteziana care Ianete in


zeci de uvi-ce, se inalIa la caIiva metri, apoi se curbeaza
i apa cade indarat tot in uvi-ce i in stropi, stropind
lacul i clatinandu-1. Seara, dela o anumita ora, uvi-cele
Ianesc in colori care s'alunga qi tot in colori cad: verde,
albastru, roy, galben... Clatina lacul i cerul din el, li

stelele...

Alaturi, restaurantul << Monte Carlo )), pe apa ca


la Venelia, cu miros de mititei i cu muzica.
Langa poezie?!
Da, langa poezie. Asta va sa zica Bucuretii: mititei
langa luna, muzica militara langa ridichi i ardei grai,
aa sa tiIi. .5i e frumos, pentruca e pitoresc; i e vesel,

pentruca e romanesc. Uite, lacul este plin de barci. In


o familie sau o pereche. Sunt i barbaIi
fiecare bared,
singuri. Sunt i femei singure. Lopateaza cu to-cii domol
sub luna i sub miros de fleica, i este frumos. De pe
aleele imprejmuitoare, stand pe scaune, lumea priveqte.
Dela mese, o consumand >> Iapi, mititei i covrigi i alune
americane, lumea se uita la barci i la cer, arunca, peste
gard, frimituri de paine la pe9ti, i. se minuneaz:
Ce frumos !

i este cu adevarat frumos Cimigiul asta intins i


aranjat, cu cerul numai stele, cu barci i cu boschete,
cu lumini vii i colcuri neguroase, cu laptarii qi cu restaurante, unde te poli imbata i de yin i de iubire...
Este inteadevar frumoasa gradina asta mirosind a
liliac i trandafir, cu femei frumoase i cu haimanale,
cu banci pe care poli sali odihneti belia, cu arbori um-.
broi i seculari, de care iIi poli rezema inima i capul...
AltAdat se putea dormi aci, i se putea visa. Nu tiu
daca era mai frumos atunci, dar tiu ca era mai liber.
49

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

Acum este numai frumos. Lumea se plimba pe lac, cu barca,


i

se iubete ;

consuma la 4 Monte-Carlo *,

se

iubete ; sta la picioarele unui copac, i se iubete. Mereu,

ase zile pe spla'mn. Ca ziva qaptea este a servitorimei. Ea se plimba la lumina, insa, ziva, pentruca seara
trebue sa gateasca pentru boieri. Se plimba la braI, se
pupa i se pozeaza i bea limonada qi mnncd acadele

i rahat...

Of, Beano, drag- imi eti... biserica i patile

mati...

Iarna ?

Cimigiul e frumos i iarna. Lacul este acum ca o


oglinda, pe care patineaza boierii, i iar se iubesc.
Peste tot este alb, i sus qi jos, alb pur ca in padure. Vis-

colul face name/i, i namelii nu sunt cara-ci la canal ca


in ora : se topesc singuri...
Foarte adesea, in Cimigiu se intAmpla i ateo sinucidere: din dragoste, din mizerie, sau din chef. Omul se
apaza pe bailed, se uita imprejur sa nu-1 vada cineva,
i ii sloboade un glon% in inima sau in tampla. Apoi
revolverul li cade la picioare, i el apleaca frumos capul
la stnga, zmbind in sAnge. Si moare cu amurgul in

ochi...

...

Ce frumos e Cimigiul, i ce vesel...

TOAMNELE BUCURESTENE

Dela Sosea vine toamna, i dela Vacareti. Dulce i


melancolica,

vine intii pe cer. Este mai jos cerul,

mat. Seara cu stele, cu prea multe stele i cu o luna palida,


mare i ostenita. Zilele sunt mai calme, amurgurile pre-

lungi, nomile beIive. Soarele apune intr'o balta imensa


de sAnge, i e stinge peste tot cerul i peste tot oraul.
Bucuretenii, neobinuiIi, dei toamna ii invaluie odata
50

www.dacoromanica.ro

TOAMNELE BUCURE$TENE

pe an, se uita la cer vi la toamna cu telescopul din


pia-ca Cercului Militar, sau dela statuia Bratianu, san
din alta parte ...

Eu am vazut toamna, ziva vi noaptea, din Civmigiu,


am vazut-o din Parcul Carol, am vazut-o din cimitirul
Belu unde m'am dus inadins s'o \Tad, am vazut-o din
tramvai vi dela etajul vase. i am vazut-o in zori, in gara
de nord, din tren. Peste tot, cu ochiul liber. Am vazut-o
vi dela Vacarevti, printre gratii, and cobora in orav...
Din nicio parte toamna nu este la fel. Dar este aceeavi:

bucurevteana. Pared nu mai auzi niciun sgornot: este

linivte peste tot ; o linivte blnda, duioasa vi blonda, care


incepe dela pamant vi urea 'Ana la stele, vi care i%i face

impresia ca nu se mai ispravevte...


'In amurg, nu mai este linivte: e tacere. 0 tacere in-

Ondurata, nostalgica vi sAngerie. Lumea se uita la soare


cum coboara inrovind cerul, vi ofteaza. Prea e frumos
vi prea melancolic ceasul asta, care invaluie in tacere i
care te indeamna sali aduci aminte de lucruri foarte
indepartate.

Uite, un om merge pe strada, singur. Ii miroase a


pepene vi a porumb copt. Merge nand vi se gandevte,
vi pe langa el se leagana frunze vi tree femei frumoase,
care-i zambese. ZAmbevte vi el, tuturm vi nim'anui. La

Bucurevti, toamna, lumea nu rade: zambevte. i zmbetul


este vag vi vine de departe, vine din toate toamnele pe care
le-a trait omul, cu toate vieOle vi amintirile. Din ele vine
zambetul, vi tot la ele merge, vi la toamna asta, vi la lumea

asta, vi la femeile astea...


i omului ii este dor, nu vtie nici el dece vi de eine.
Dar ii este dor vi-1 chinuie dorul asta, vi-1 doare. Ar vrea
sa se due- undeva prin toamna, ar vrea s faca ceva ca
sa nu-i mai fie dor, insa ivi da seama ca nu-i este dor de

nimic vi de nimeni, ca dorul vine tot din el, din toate


toamnele, vi din toat amintirile, vi din toate iubirile.
*i se intristeaza...

51

4*

www.dacoromanica.ro

BUCURE kin

...Noaptea, lumea petrece cu lautari in gradinile


desfrunzite, in care luna, jos de tot, se uita drept i se
vede intreaga. Lautarii &Ann, 9i cnta numai antece
duioase i triste. Uneori s'aude ateun revolver:
Poe!

Omul Ii amesteca sangele cu vinul, i se strmba la


luna
Atunci se gandete toata lumea la moarte,

i bea...

Pica alene frunzele in parcuri qi pe bulevarde, se


plimba alene femeile, in toalete de coloarea frunzelor.
Cimigiul e tacut. Pe o banca sau la picioarele unui arbore gola9, se isprdvWe o iubire care a fost mare
.asta prinffivark qi ve9nica...
Lacul este numai cer.

LOCALURI DE PETRECERE
Ce faci asta seara?

Asta seara?
Da.

Nu tiu.
Bucure9teanu1 nu raspunde aa:
ma culc.
Nu. Pentruca nu se culca. Dar nici ce-o sa faca i ce
n'o sa faca, nu tie.
Ma gandeam sa mergem undeva.
Celalalt nu intreaba:
Uncle?

Fiindca ii este indiferent localul, de vreme ce nu va


ramne numai intr'unul. El vrea sa tie altceva:
Cu cine?
Asta intereseaz, pentruca

nu vrea

sa-i

piarda

noaptea, aa, de pomanA. Dupace au cazut de acord,


fixeaza un loc de intalnire. Daca nu se cunoa9te toata
52

www.dacoromanica.ro

LOCALUDI DE PETRECERE

lumea, se fac prezentarile, si # societatea * se urea' intr'o


masina.
Soferul:
Unde?
Cineva dinlauntru sau to-ci odata:
Oriunde.

Soferul -tie ca trebue sa mearga ceva mai departe.


Pe undeva prin Rahovei, in 11 Iunie, la Sosea, in Dorobanci sau la Baneasa, daca e destept. Un chef depinde
foarte mult de desteptaciunea soferului. Vreau sa spun:
de cunoctinIele lui. Sau de amndoua...
Lasa, boierule ca stiu eu unde merg.
BA, stii, sau nu stii?
Omul intoarce capul si se uit oarecum mahnit:

Imi pare rau!

Localurile de petrecere din Bucuresti, seamana foarte


niult unele cu altele: aceeasi gradina cu pomi si cu mese
printre ei, aceleasi becuri tricolore, vara. Aceeasi sala
imensa, uneori cu boxe, acelasi careu la mijloc pentru
dans, iarna. Atmosfera ins, nu este aceeasi in doua lo-

caluri, chiar daca sunt alaturi, si chiar daca sunt ale


aceluiasi proprietar...

Am ajuns.
Lumea se coboara si intra stramband din nas sau marind ochii de admira-cie, sau nefacand nimic. Intra, pur
si simplu. Mai tarziu Irish', dupace a mfincat, si mai ales
dupace sub masa s'au adunat o duzina de sticle goale,
<4 societatea* baga de seama, cu voce tare, ca, (4 in defi-

nitiv*, localul e foarte simpatic, orchestra foarte buna,


diseurul in forma, vinul...
Bravo, sefule! ai un yin!.
Chelnerul se inclina modest:

Sa mai vie o baterie?


De! Tu ce crezi?

Eu asi fi de parere sa mai aduca una...

Si-o

fleica, cevasilea...

53

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Bine... Sa vie... i sa mai vie qi cevalilea, daca

trebue.

Diseurul, pieptanat i dichisit, s'apropie de masa si


ann. * ceva special. Iar mai tarziu, daca lumea nu s'a
mutat la alt local, vine langa masa toata orchestra ...
Ohhh ! hear al dracului cine-a lasat bccia i luna

vi femeile.
Femeia, ma

11 corijeaza unul.

Femeile, ca toate-mi plac... Toate.


Nu fii obraznic! sare unul, care a venit cu prietena. A observat el ca-i face ochi dulci cam dela friptura.
Iar in cloud rnduri, i-a cautat piciorul.
Ce, ha, eti nebun !? eu vorbesc in principiu...
Aa!?
se infurie celalalt. Dar piciorul, tot in
principiu ii intinzi sub masa ?
Uneori, lucrurile ramasn aci. Alteori, sboara un pahar,
care merge drept in frunte, sau shoal% numai cominutul
paharului in ochii celui ce ravnete la bunul tovaraului
de chef. InsMrit, cteodata, se incinge o incdierare in

lege...

Chefurile se poarta, de cele mai multe ori, in trei, patru


sdu zece localuri i se ispravesc, a doua zi la opt, in halele centrale, la ciorba de burta sau intr'un cabaret din
centru. Prietenii s'au amestecat rau de tot cu prietenele
prietenilor...
PlictisiIi de localurile din centru sau din apropiere,
4efliii bat adesea cArciumile mahalalei, unde cnta tautarii cu dibla, cu cobza i cu Iambalul, zicand de inima

albastra. De cele mai multe ori,

<<boierii>> se impaca

bine cu <mahalagiii *,
pentruca i unii i a1ii sunt mai
intii cheflii. Cand ins boierul, fie din nara v, fie din
belie, depaeste o anumita linie in manierele pe care

trebue sa le AA fa-ca de amanta omului dela mahala,


in dimineala urmAtoare se trezete la spitalul de urgen0
sau pe lumea cealaltA, cu capul crapat sau cu burta spintecata frumos de sus in jos, in linie dreapta ...
54

www.dacoromanica.ro

LOCALURI DE PETRECERE

Dealtminteri, omul l'a prevenit:


Nu te'ntinde !
Boierul s n'a priceput insa, sau si-a spus ca (( merge *.
Si s'antins. Omul l'a mai prevenit odata:
Ia seama, sefule, ca noi nu imparcim femeile cu
<4

tovarasii de chef ... Tine-Si laba ca


Hai noroc !

tai, ma 'n-celegi?

Ridica paharul cu stanga, iar cu dreapta strange pra-Mele cucitului, sau manerul revolverului.

Boierul *,

ridica si el paharul cu o mana, iar cu cealalta bajbaie


pe sub masa, cautand pulpele femeii. Lucrurile se consuma repede : se vede numai fulgerul pistolului, sau
lama cuitului, tot fulger. Pe urma, unul merge la
Vacaresti, unde amanta 11 viziteaza, credincioasa, de
doua ori pe saptamana, pana la liberare ; iar celalalt
se trezeste unde am spus mai inainte...
Capitala are, foarte multe localuri de petrecere
foarte diverse, imprastiate pe toate strazile, pe toate
bulevardele, in toate pie-cele, in toate fundaturile. Si
sunt toate pline, de diminea-ca pana seara, de seara
pana dimineaTa. Si in mai toate sunt femei. CantareIe,
<( artiste *, sau femei, pur i simplu. Femei care yin la
masa dumitale, cu Iigara intre degete, sau fara Iigara
si Ij cere una :

Aveli o Vgaret?
Asa spun : Iigareta

Sunt in centru cateva localuri, in care vieala adeva'rata incepe numai seara dupa ora 10. 0 sala dreptunghiulara i lunga, avand la mijloc langa perete o seen&

descoperita pe care sta orchestra. In fund, cateva separeuri, pentru chefuri a mai in mare *. Iar la etaj alte

separeuri, pentru chefuri intime, in doi sau in patru.


Sala este luminata puternic, iar cand incepe ((programub i cand se danseaza, luminile se sting si s'aprind altele in colori diferite: verzi, rosii, albastre
S'aprind intii pe rand ca niste semnale, apoi s'aprind
55

www.dacoromanica.ro

BUCIIREm

deodata, formand un manunchi de colori destul de simpatic. Este o lumina moale i lenege i lasciva, in care
se scalda perechile, gi se tavalesc. Pe urma iar se face
lumina alba gi pura i inalta, gi orchestra nu mai ann.
Lumea vorbegte i bea. i pleaca, gi vine alta lume, si
tot aga pana 'n zori, gi mai tarziu 'Ana la opt, 'Ana la
noua. Dupa aceea, localul este scuturat, mesele aranjate:
devine un restaurant modest, unde se mananca destul

de bine gi destul de ieftin...


Cum se inopteaza, femeile incep sa soseasca una
cate una i ate doug. Femeile vin aci, ca la slujba: la
ore fixe. Si pleaca tot aga: la ore fixe. Cu intreruperi,
firegte: gasesc ate un client.
Si iar yin.
Si iar pleaca, daca gasesc altul.

Si tot aga...

CAte uncle stau nomi intregi gi nu gasesc pe nimeni.


Ori la cine incearca, sunt respinse. Si de chemat nu
le chiama nimeni. Diminew, ostenite i triste, infuriate
pe colegele lor mai norocoase, parasesc localul, flamfinde...
- Gasegti aci tot felul de barbaIi, gi de boate varstele:
frentieri, funclionari, vagabonzi; mognegi de gaptezeci de
ani i baie.ci de paisprezece. Cei dintii, intra timizi, se
uita drept inainte a ca sa nu-i vada nimeni P, si s'ageaza
la cate-o masa, singuri. Comanda cate-o sticla de yin
si-o turceasca, i stau adesea singuri, 'Ana in zori.
Apoi pleaca.
tot timizi la inceput, prind mai pe urma
dar
curaj i poftesc femei la masa. Femeia rade,

se duce...

dimpotriva, intra galagiogi gi viteji, &ate trei,

patru odata, ocupa o masa gi se uita, biruitori, peste


sala. Bat zgomotos cu bastoanele in mijlocul mesii,
ca sa se auda

a,

degi chelnerul este langa ei, i comanda

o baterie. Se uita drept in ochii femeilor gi le chiama


56

www.dacoromanica.ro

LOCALIIRI DE PETRECERE

cu de9tiul, iipA la chelner i comandd orchestrei, povestesc e aventuri de dragoste * i ii numArd fiecare in
buzunar pe furi9, gologanii pe care i-a economisit sau
pe care i-a primit de acas, dela mamica, pentru cu totul
alte treburi.
Hei, feti-co !

Ce, ma, mucosule!

adiatul, jignit, injur.

i chiama alta. Dar femeile

nu prea yin. Unele, intreaba direct:


Ai bani?
Am.

S vAd.

Dacali spun cA am.


Taci, c mmci, corigentule!
Unul, dela masa, chicotind:
I'auzi, domnule, a dracului, cum a ghicit!
Ce-a ghicit, ma, ce-a ghicit?! se umfld celAlalt.
Ei, ce-a ghicit !... La matematici si LatinA...

Para. tu...

Pardon! Numai la matematici.


Femeile, sunt i ele de toate vArstele. Gaseti i de
laisprezece ani, i de patruzeci. Cele mai in vArstA, sunt

devastate. Cat stau in local, beau intr'una i vorbese


porcArii.

Nu, niciuna n'a vrut s'ajung6 4 aa *. Au fost inelate,


ba de un ofiter, ba de un student, ba de un tip oarecare.
Si-au ajuns aci, ocolind furia parinIilor i a rudelor. Una,
are copil.
Mare?

De 2 ani... Am fost maritata cu un profesor.


Si?

Am divonat.
De ce?
Era be-civ.
Aa!
Da!
57

www.dacoromanica.ro

BIICURETI

and te uili pe fereastra, vezi acoperiprile albe.

Si

vezi coprile cum se'nali,a, negre cu caciula alba. Si


te miri:
Ce de couri!

Mi bagat de seama ce bine se vac' coprile pe zapada


i pe ploaie? Parc'ar fi o padure imensa de cioturi.

Fumul iese drept, ca la ora, in ajunul Craciunului.


Fulgii cad de asemeni drept, mari i deslana-ci. Lumea
se plimba vesela 0 ar avea chef s'a se joace cu zapada.
Dar e pu%inA, e proaspdt zapada, i se topete.

In prima zi de ninsoare este, inteadevar, o veselie

generala, o veselie care se vede, care se simte, o veselie


fara rost i fara sens. Se uita lumea pe fereastra, din cas,
din cafenea, din tramvai, se uita la fulgii albi i se ve-

selwe...

Pe urma nu mai ninge. Zapada s'a topit toata 0 nu


este frig. Soarele, jos de tot, i mare i palid ca luna,
incalzete ca in Septembrie. Lumea imbraca pardesiul i

ii spune c'a fost o pacaleala, ca toamna va fi lunga.


Timpul este inteadevar superb, de0 pare& ii st rdu
soarelui atat de tomnatec i atat de bland, deasupra pamantului negru, deasupra pomilor desfrunzi-ci, deasupra
gradinilor pustii...
Dar uite ea peste cateva zile se lasa un ger crancen
i uscat. Fluiera viscolul pe strzi, ca o haimana. 0 zi,
doua zile, trei zile. Pe urma gerul se inmoaie i incepe
sa ninga, de astadatd cu temei. Cade fulgul pe asfalt i
pe acoperi, i acolo rmne de parca ar fi lipit cu clei:
nu se mica 0 nu se topqte. Peste el cade altul i altul
i altul. Cerul este jos i cenuiu, coprile sumbre, lumea
posomorita, noaptea vine dela patru...
A crescut zapada pang la genunchi. E tare i alba.
Oamenii Primariei i ai tramvaielor, o ranesc de pe strada
i o fac gramezi pe marginea trotuarelor. Apoi o cara la
canal i in apele Dambovilei, care nu se limpezesc nici

acuma de atata alb...


60

www.dacoromanica.ro

IARNA

...De sus, din dealul Vacaretilor, eu am vazut orasul


sub zapada. Este turburator de frumos i ingrozitor de
linitit. i imens, fiindca se vede-tot. Pe alocuri se zarese
tramvaiele alunecand ca nite jucarii pe zapada. Nu le
auzi, ili par cu atat mai curioase jucariile astea, singurele care se mica in orasul mare, cu zapada, cu etaje qi
cu coquri...
Cand se'nopteaza, luminile Ianesc in serii. Mai intii, in linie dreapta. Pe urma s'amesteca i se coloreaza,
colorand zapada care sclipete ireal. De sus, luna completeaza decorul.

Cateodata, iarna trece bruse in primavara, in primavara adevarata, cu revarsari de ape, cu miros de brazda
i cu viorele. Trei, patru zile, sau o saptamana. Dupa
aceea, urmeaza cateva zile friguroase i cu ploi monotone i indelungi de Noembrie. *i. iar vine iarna (a treia!)
cu zapada multa, cu ger i cu viscol.
De astdata, iarna este grea. Ninge intr'una cu fulgi
mari i desi. Atat de mari, atat de desi qi atat de albi,
incit intuneca vazduhul cu albul lor destramat i pur.
Ninge mereu i frumos, i nu se vede cerul, li nu se vede
mimic decit alb inalt i intins.
Apoi incepe viscolul.
Ingramadete name-cii in up, rasucete in plina strada

automobilele, ca pe nite jucarii, inghiata motoarele, do-

boara tramvaiele i se vaieta ca un nebun scapat din


camaa de foga, intr'un ora pustiu. IngheIaIi aproape,
oamenii Municipiului ranesc zapada i zapada este adusa

indarat i impratiata pe unde a fost. Omul se infurie,


ridica pumnii in sus, injura i striga la viscol:
Huo !

Dincolo de ora, la margine, casele sunt nite moviliie

de zapada. Le ghiceti dupa fum. Aci, oamenii nu mai


ranesc zapada, fiindca nu pot s'o biruie. Iar Primaria n'a
trimis nici lucratori, nici camioane. Ca nu sunt alegeri...
61.

www.dacoromanica.ro

BUM:ME tit TI

Dar e tot buna zapada de un metru pe acoperiq: line

de cald. Familia s'a strans toata intr'o singura odaie.


La mijloc, albia plina de rufe. Oamenii intind mAinile
in aburi i se incalzesc:
A dracului iarna!
Undeva, mai in centru, o pereche sta la fereastra, in
pijama, i se uit cum ninge. In camera, o caldura foarte
placuta. La radio se cnta o opera sau o simfonie. (Cantecele na-cionale au # ic * numai vara, cu mititei). El:
Ce frumos ninge, draga mea!

...Si deodata soarele suie biruitor, ieqind parca din


nameIii mahalalei. Incep sa pice streinile, vesel. Zapada
se topete repede. Pe strazi, apa. In unele pivni-ce, ap.
La mahala, oamenii umbla cu barcile ca la Venelia i ca
la VAlcov, i chiuie:

A venit primavara, byal...

CEASORNICELE PUBLICE

Am auzit ca la Praga ceasornicele publice bat toate


odata, bat tare i melodios, i s'aud in ora i in noapte
ca un cor de clopote.
Foarte frumos.
Noi avem pu;ine ceasornice publice, i nici nu bat
toate. Sau bat incet i nu s'aude. Si este mai bine aa.
Pentruca, daca ar bate, ar bate toata ziva i toata noaptea. Fiecare ceasornic and il taie capul.
$i asta incurca mult, i enerveaza.
Las'ca i aa incurca. Pentruca, vedeli, nu numai ca
nu arata toate aceeai or, nu numai ca cloud ceasornice
care stau faia in faIa nu se potrivesc, dar diferema intre
unul i altul, este uneori tot atfit de mare, ca intre Europa
orientala

Europa centrala. Ba cateunul arata ora

62

www.dacoromanica.ro

CEASORNICELE PUBLICE

americana. Sa nu crede/i cd sta. Merge. Dar merge cum

vrea el...

Spuneam cd in Bucuresti nu sunt multe ceasornice

publice.

Si nu sunt.

CAteva: la un hotel, la o institu/ie publica, la un


ceasornicar, la o sta/ie de tramvai. Si fiecare ceasornic,
are ora lui. i ora fiecarui ceasornic, este ora cea buna,
desi este cu 15 minute, sau cu 20, mai inainte sau mai
in urma ceasornicului vecin...
Dacd pleci, bunaoard, dela Gara de Nord, unde ai
debarcat la ora 12, in Ca lea Grivi/ei col/ cu strada Buzesti (3 minute), bagi de seama c ceasornicul agalat in
peretele unei farmacii, arata ora 12 fara un sfert! Daca
ai ceas, 11 sco/i din buzunar si te uiti la el. Este ora 12 si
3 minute.
Fix. *i te gandesti: <( la Gard era 12; dela Gard 'Ana

aici, am facut 3 minute; vasazica... Dar te gandesti

iar: poate nu am vdzut bine! Si potrivesti ceasul la 12


fara 15 >>.

Pe urma, ii vezi de drum.


Dacd ai luat-o pe Buzesti i ai iesit in Ca lea Victoriei
prin strada Basarabiei, stai ni/el i te ui%i la cladirea
Ministerului de Finan/e, j iar te gandesti, ca omul:
a aci se face bugetul; d'aci pleaca to/i banii; ma, dac'asi
fi eu ministru de finan/e, macar o hind a... si tot Ondindu-te si tot uitndu-te, vezi ceasornicul Ministerului
sus, intr'un fel de turn. Arata 12,45. (< Mai, sa fie al dracului ! *-1/i spui. << Sa fi facut eu o ora din Pia/a Buzesti
pnd aici?! Ca n'am venit asa incet, iar drumul e scurt:
15 minute, mergnd ca omul fard graba a.
Aproape Lea
dai seama i/i mngii burta, si

te'ntrebi, ca prostul, daca nu /i-e foame. Stii bine: de


obiceiu, mfinfinci cam pe la 1, 1 i un sfert. Nu, nu 0-e
foame. Vasazica...
Si iar te'ncurci. Sco/i ceasul: arata 12.
63

www.dacoromanica.ro

MIME kin

Fix. Dai sa-1 potriveti dup'al Finantelor, dar 11 bagi

repede in buzunar, i eazi: t cu alte cuvinte, timpul a


stat in loc, ca tot la 12 am plecat dela Gar% ... SA vedem...*.
pleci in jos pe Calea Victoriei. Tot uitndu-te la
vitrine, nuli mai aduci aminte de ceas. i ajungi in
Palatului. Aci, sunt doua ceasornice, aproape
faia'n faIa: unul la # Fundalia Carol I >>, altul la Palatul
Pia-ca

Regal. Intii, Ii vezi pe cel dela Fundalie: arata 12,30.

II scoli pe-al tau: arata 12,15. Te gandwi: # 1-am potrivit in Buzeti, ca daca-1 lasam cum era potrivit dupa
Gara, era bine >>.
dai la 12,30. Pe urma te uii la Palatul Regal, incepand cu aripa dreapta. # Frumos * iti
spui. a Foarte frumos. i mare *... *i tot plimbandu-li
ochii peste Palat, ajungi la aripa stanga. Drapelul fatfele. Asta inseamna ca Regele este in Capitala. Cnd sa
pleci, vezi ceasul: 1...
SimIi cum ii svacnesc tamplele. Faci imediat stanga
imprejur i te uii la cel dela FundaIie: 12,31. Scoli pe-al
tau: 12,31. Tic-tacul ceasornicului tau te enerveaza
groaznic. Ai impresia ca rade de tine. *i celelalte doted

rad de tine... Te uii la soare, dar nu cunoti timpul


precis dupa soare. Iar foame nuli mai este...

Pleci aproape in fuga, hotarit sa nu te mai uiIi la niciun


ceasornic, dar cand ajungi in dreptul Cercului Militar, ii
da in ochi ceasul hotelului # Boulevard *. Este 1,20. De,

poli sa te stapaneti? Te uii la al tau: 12,36. Fix...


Cat e ceasul, domnule? strigi la cineva.
Domnul caruia te-ai adresat, iti aran ceasul dela
(( Boulevard >>, cu detiul:

Nu vezi?

Ba vad, dar nu merge bine.


Omul 11 scoate pe-al lui: 1,10. Ti-1 intinde, fara sa
spuna ceva. Apoi 11 pufnete rasul. Pleci mai departe,
injurnd. La # Casa de Depuneri >>, 1 fara zece. La Pota,

1. Pui m'ana pe telefon.


64

www.dacoromanica.ro

LIPSCANII

Al lo, Gara?
Da.

Cat e ceasul, domnioara?


12,55.

Poftim?
12,55.
Mul-cumesc.

Telefonezi la Radio.
Ora oficialk Ira rog.
12,51.

Fix?

Ei, asta este... Rai sigur ca fix.


Al tau arata 12,48_
D

Ili spui

i ce bine se potrivea ceasul meu

cu ceasul Palatului Administrativ din Slatina... Poate

ca nici acela nu merge exact... Dar e singurul din


ora...

Cat e ceasul, domnule? te'ntreaba un trecator


grabit, vazandu-te cu el in mana.
Te uiIi la el cu ochii injectaIi, qi incepi sa urli:
Fasculta, domnule, te-a'njurat cineva pe ziva de

azi?!... Ai?!...

LIPSCANII
Strada Lipscani formeaza un cartier intreg, cel mai
bogat, cel mai vast, cel mai negustoresc, cel mai sgomotos
din Bucureti i eel mai agitat. Caci tot de Lipscani -cine

elari, Baraliei, Carol, Moilor, etc. Aci sunt


cele mai vestite banci, magazinele cele mai mari, cele
mai diverse i cele mai numeroase. Fiecare casa este un
magazin sau o instiurcie; fiecare barbat, un negustor ;
Smarclan,

fiecare femeie,

troana ...

o vanzatoare, o casierip, sau o pa-

65

www.dacoromanica.ro

1113CURETI

La inceputul crizei economice

semnalul falimentelor

din Lipscani s'a dat. Cel dintii negustor care s'a sinucis
de inima rea si de rusine,
din Lipscani a fost. Revendicarile func/ionarilor particulari,
din Lipscani pornesc...
Uluitor cartierul asta, care formeaza el insusi un oras
in inima Capita lei, un oras in care esti adulmecat, pandit,
poftit, chemat, ameninlat. Ai impresia ca daca mai ina-

intezi te afunzi mereu, ea negustorii, tot tragand de

dumneata, te vor sfasia, te vor imparci in buca/i, in bucalele, in nimic.


S'o iei la stanga ? !
S'o iei la dreapta? !
Dar vei intalni alii, tot asa, cu ochii in ochii dumitale, Iinanduli calea i poftindu-te in pravalie, Iinndu-se
dupa dumneata cate cinci-sase, fiecare strigandu-si marfa
si pre-curile din care scad mereu, cu toate ca dumneata
n ai dorit poate nimic, in orice caz ai dorit alta marla
si n'ai gasit-o sau nu 1i-a placut, sau te-a adus dracu s

te plimbi p'aci...

Nu cumpar nimic, domnule, nimic, nimic, nimic,


ma'nIelegi?

strigi disperat. Am venit numai sa ma

plimb, am venit sa case gura ca un idiot ce ma aflu, am

venit sa...

CumparaIi, nu cumparaIi, nu e nicio suparare,

domnul meu. Poftii inlauntru si cascaIi acolo gura, nu


ca un idiot, ci ca un om de treaba i gospodar, care are
nevoie de un obiect oarecare.

te prinde sdravan de reverul hainei. Altul se posteaza la spatele dumitale ca o santinela ; iar al treilea,
te-apuca de braI.

Poft4i, va rog... Ca nu paiiV nimic...

Te Uii cu spaima la ei i te ui/i in jurul tau, cautand

un refugiu. Dar al-0 negustori abia asteapta sa te ia in


primire. In cele din urma, te gandesti ca e bine sa intri
sa cumperi ceva, orice dar sa cumperi ceva, s iei cu
un pacheIel in mn, un pacheIel mic infasurat in hartie
66

www.dacoromanica.ro

LIP SCANII

lustruita i cu emblema negustorului imprimata in albastru sau in verde, sa-1 poili ca pe un trofeu i sa raspunzi amabil celor ce te-ar mai pofti:
Am cumparat, nu mai am nevoie de nimic, astazi.
*i intri.
In pravalie, se gasesc Inca vreo doi, care te intreaba
ce pofteti i care inira pe nerasuflate toate articolele pe
care le au de vanzare.
Un moment! te rogi dumneata. Un moment,
sa-mi viu in fire.
Apoi zambind, ca i. &and Ii-ai cere scuze:

0 pereche de ciorapi.
Poftiii, va rog, alegeti.
Alegi o pereche. Oricare.
Cat costa?
25.

Impacheteaza-i.
Gata. Altceva?
Nimic.

Ai, nu merge aa. Dela ciorapi, negustorul o ia in


sus: jartiere, chilo/i, camai, bretele, palarie... Pe urma
coboara la pantofi i iar urea: pasta de din-ci, perie de
din-ci, apa de colonie, lame de ras, piepten...
Deodata iii dai cu palma peste frunte: te-ai dus in
doua magazine pe Academiei sa cumperi nite ismene.
La amandoua pravaliile 0-au ie0t inainte i te-au intrebat, zambind, ce doreti, nite domnipare foarte simpatice. Atat de simpatice, incat te-ai jenat sa spui ce
vrei sa cumperi. Este o idioIenie, inteadevar. Dar uite,
se'ntampla. Mai ales ca era lume pircina i to/i vanzatorii
mai multe femei se uitau la dumneata. Cum o sa
spui in gura mare: <4 Domnioara, imi trebue trei perechi
de ismene? h)...

In definitiv, dac'ar fi numai atat, ai spune. Dar fata


te intreaba:
Lungi, sau scurte?
67

5.

www.dacoromanica.ro

IIJCURETI

Pe urma:
Ce numar?
Pe urma:
Cu desene, sau albe?
dupa aceea tocmeala: ea cere atat

tu dai

atat; ea lasa atat, tu adaugi numai atat. Fiindca, de

ruine, te incapaiinezi ca un dobitoc sa ii la pre-c i sa


cii ismenele aga/ate de degete, ca de uluci... Cum dracu
sa discirci cu o femeie necunoscuta, chiar daca e o simpla
vanzatoare, numarul i coloarea ismenelor dumitale, i sa
te tocmeti pentru ele in auzul tuturor?!...
...Si ceri negustorului, aproape strigand:
Ismene, draga, ismene, da-mi vreo 5-6 perechi...
Nu v'am spus eu, domnule? se bucura negu-

storul. In pravalia noastra gsii orice. Si bun... Mai


dorii ceva? Avem camai frumoase si...
Acum am ispravit 11 intrerupi dumneata oftand

uprat. Nu mai cumpar nimic.


Se 9tie, de sigur, c astazi exista foarte puline magazine cu preIuri fixe. Mai ales in Lipscani, unde concurenIa
e mare. Si chiar in magazinele acestea, negustorul tot mai
scade ceva. Mu It, nu. Dar scade. Ceilali, taie uneori ju-

matate din cat cer pentruca cer dublu.


Cat costa palaria asta?
Maria asta? Ai incercat-o? VA vine? Asta e o
palarie foarte buna. Ultima dintr'un transport...
Bine, bine. Cat costa?
450.

Serios?!

Uitati-va qi dumneavoastra...

M'am uitat... Care e ultimul preI?


400.

Dai sa pleci. Negustorul dupa dumneata, cu palaria


in mana.
Cat daIi dumneavoastra?
68

www.dacoromanica.ro

LIPSCANII

150.

Va bateti joc.
Deloc.

Dati 350?
Niciun ban mai mult.
*i iar te faci ca pleci. Negustorul, iar dupa dumneata:
Dati 300?
*tii ce? 200 de lei. Niciun ban mai mult.
*i. iei palaria cu 200. Negustorul se jura pe toti sfintii

ca a dat-o in pierdere. Dar nu-i adevarat...


Agitatia pe Lipscani, mai ales pe portiunea dela
Banca National-a la piata Sf. Gheorghe, este mare seara

i in ajun de sarbatoare. Sunt tixite magazinele, sunt


pline amndoua trotuarele i strada. Este un vacarm
ingrozitor. Negustorii striga din up pravaliei, striga din
fata tarabelor intinse pe trotuar, birjarii striga i injura
uneori, oferii claxoneaza, lumea alearga din pravalie
in pravalie, traverseaza strada, se intoarce iar, vorbete
tare i gesticuleaza...
Ca sa atraga clientela, un negustor a imbracat in
frac, cilindru, pantofi de lac i pantaloni vargati, toate
vechi i ponosite,
pe un tip oarecare i 1-a postat in
up pravAliei. Vreau sa spun: un tip cu totul deosebit, un
tip caraghios i hilar, de comedie americana. Se plimba in
fata magazinului cu o floare enorma la butoniera, i striga:
Pottiti, domnilor. Poftiti inlauntru, domnilor... Cele

mai reduse preturi, domnilor.... Cea mai buna marfa,


domnilor.... Pe onoarea mea, domnilor...

Striga raspicat, aproape silabisind, i foarte convins.


striga mereu, striga toata ziva. Copiii se opresc i se
uita la el. Trecatorii se uita i ei, i rad. M'am oprit i
eu intr'o zi, qi i-am luat searna vrerne indelungata. 1mi
i

venea sa ma topesc de ras, i-mi era totodata o mita


teribila de omul acesta imbracat in toale de cavaler de
onoare, solemn i gray. A doua zi, trecand p'acolo,

iar am stat i m-am uitat la el...

69

www.dacoromanica.ro

BUCURE

Ma identificase.

De doua ori mi-a intors spatele aproape ostentativ,

iar odata s'a uitat urit la mine, cu nite ochi albaqtrisp.-6166.1i. A treia zi,
iar. Cascam ochii la el ca un

idiot i ca un copil, i nu puteam sa plec.


Ce te u4i la mine, domnule? m'a 'ntrebat, gray..

Dar la eine vrei sa ma uit? Ca pentru asta eti

angajat aci.
Poftim in pravlie.
Nu intru. Pe mine nu ma intereseaza pravalia...
Ma interesezi dumneata...

*i. mi-a venit sa rad. Dar mi-am luat numaidecat

seama, i-am dat buna ziva i-am plecat. Observasem ca


4) mului incepuse sa-i fie ruine de el insui...

0 admiraIie desavarita am pentru altul, a carui


faia adevarata nu o cunosc, pentruca individul este
fardat, i cu o mustaIa sub-0.re desenata frumos deasupra

buzelor vopsite. Umbra in catalige, avand doua tabliIe


de carton agaIate de umar i atarnand ca doua clape
cu arcuri, una pe spate, alta pe piept, amndoud avand
imprimata in litere mari i colorate, reclama unui negustor. Tipul este imbracat ca o paiaVa.
La inceput, cataligele nu erau prea inalte: un metru.
Mergea bine pe ele, i bucuretenii se uitau in sus. Pe
urma, a aparut cu altele mai inalte i cu un baston. In
sfarit, peste vreo doll& saptamni a aparut fara baston
i pe nite catalige cat un etaj. Mergea ca pe picioare,
cu mainile in buzunare. # Mai, al dracului!* mi-am
zis. # Asta trebue sa fi facut experienIa luni intregi*...
Ma intrebam cu spaima, cum de nu-i este fried? !
Uite, eu n'ai putea. Nu, nu este vorba de echilibru, dar
curajul meu nu depaete etajul I...
Zile intregi m'am -cinut dupa el pe toate strazile, sa
vad daca nu cade cumva, i sa vad mai ales daca rade
i daca raspunde la diferite intrebari pe care i le puneau
copiii i oamenii in toata firea.
70

www.dacoromanica.ro

LIP SCANII

Nu, nu 1-am vazut niciodata razand, nu 1-am auzit


raspunzand la vreo intrebare. M'am gandit odata sa-1 rog
sa vorbeasca, sa-i spun o anecdota sau o prostie ca sa-1

fac sa rada, sa-1 intreb, bunaoara, daca n'ar fi practic


sali instaleze pe umar un paratraznet, sa-1 intreb cum
s'ar apleca sa-i ridice batista de pe trotuar, daca i-ar
scapa din mana... Dar nu 1-am intrebat. Era prea sus...
Ceeace m'a chinuit insa vreme indelungata, a fost
altceva:

Cum dracu arata omul asta and este imbracat

ca oamenii, i mai ales, cum se simte umbland pe pa-

mnt?!...

Cartierul Lipscanilior, se linitete seara tarziu, dupa


inchiderea magazinelor. Linitea este relativa, dealtfel.

Pentruca negustorii ambulami 4i ridica tarabele mult


mai tarziu, iar ucenicii i lucratorii bat strazile pana la
miezul noplii, in vreme ce patronii fac socoteala zilei,
cu obloanele pe jumatate trase.
Duminicile i sarbatorile strada este tot plink fiinda
sunt pe acolo ateva cinematografe, ateva bodegi i.
laptarii. Batai nu prea au loc. Doar furturi mici.
PuneIi maim pe el! auzi pe cineva sbierand.
Lumea se Ilia in toate pailile ca sa vada ho-cul. In
cele din urma, este identificat: un parlit, care a furat o
pereche de ciorapi sau nite stamba. Lumea da busna.
Omul e inconjurat, prins, tavalit, sfaiat aproape. Apoi
negustorul chiama pe domnul sergent i i-1 da in
primire.

Sunt sigur a ma flu% de mult, se plange el.


Am bagat eu de seama ca-mi lipseti azi una, maine

alta...
Din and in and, se 'ntampla i ate-o spargere
facuta cu socoteala i cu arta, ca in romanele poli/iste
ale lui Edgar Wallace. HoIii nu sunt descoperi%i aproape

niciodata...

71

www.dacoromanica.ro

BUCUREFTI

Insfarit, cateoclata un negustor ii ucide asociatul,


care 1-a inqelat sau de care vrea sa se scape. Crime
pasionale, insa, se petrec rar de tot in cartierul
Lipscanilor.

Dece oare?!
m'am informat.
Saracii negustori, mai au ei vreme sa iubeasca i
s5. se omoare pentru femeie? !...

SOSEAUA
.

Incepe din piata Victoriei i duce la Baneasa. Larga


i dreapta i curata, cu alei pentru pietoni i calareii,
marginite de tei i de castani, Soseaua Kiseleff surprinde ca un cadou, minuna ca o poveste. Din piala
Victoriei pada la rondul II, este imbratiata de cladiri
vaste, cu flori i cu arbori seculari. Fiecare casa are de
asemeni 'gradina ei, cu teiul i cu castanul ei, cu iedera
0 cu trandafiri care se cata.ra pana sus, la fereastra. Vacarmul oraului este atat de departe, Incat nici nu se
banuie. Peste tot este un verde crud. Pomii nu sunt
manjiti de praf i de funingine, i in pomi sunt pasari
care ciripesc, care se joaca i care anta ca in padure.
Pe iarba se vede rota, iar florile miroase a flori

adevarate.

.. .Si teii i castanii and infloresc, aroma lor co-

boara in valuri, care Imbata i capul i inima ...


BineinIeles a sunt banci pe Sosea. Si scaune. Pe

banci se sta gratis ; pe scaune, cu plata: 2 lei. Sunt i


restaurante cu gradini i cu lampioane. Intr'un chioc
intr'altul orchestra. Pe rand.
anta muzica militara,
Lumea din gradina mananca, bea i danseaza ; lumea
depe scaune i depe banci, asculta muzica i se uita.
Peste pietrele cubice i spalate, sboara limuzine cu
perechi topite de iubire i belie. Din and in and, cate-un
72

www.dacoromanica.ro

0 SEAIIA

domn, foarte dichisit trece pe aleea pietonilor, cu calelul

de curea i cu o floare roie ca rasaritul i tot atat de


mare, la butoniera. Perechi de brat sau cuprinse de
dupa mijloc, merg incet i tac. Sau ii spun ea se iubesc
i se uita la luna i ofteaza.
Cum se obinuete...
Unde este vis,--- e i drama. La osea, mai ales toamna
i primavara, cte-o pereche se duce inadins ca sa moara.

Perechea se plimba cateva minute sau ateva ceasuri

tacuta g pe unde s'a iubit D i o unde a petrecut cele mai


frumoase clipe... *.
Draga mea!
Dragul meu!
Si plng amndoi i se imbral4eaza. Apoi, el se de-

parteaza caIiva pai, scoate revolverul din buzunar i


trage odata, de doua ori, de trei ori. Femeia cade
moarta. Barbatul apasa linitit Ieava revolverului pe
tmpla sau pe inima,
i trage. Numai odata. Si moare
i el...
A doua zi, gazetele scriu despre o drama la Sosea, i
publica fotografiile # eroilor )).

Cu altii, lucrurile se petrec fara consim-camant reciproc, ca sa zic aa. Perechea se plimba ca i cealalta, tot
prin locurile # acelea )). Tac amfindoi i se spioneaza cu
coada oehiului, dumanos. Din cand in and, el tuete
ameninIator, cu mfina incletata de mnerul revolverului ...
Vasazica, nu vrei ? !

se rastete.
Ea raspunde lard sa-1 priveasca:
Nu pot.
Finalul, este de cele mai multe ori acelai: mor amndoi. Dar se 'ntampla i altfel: moare numai ea, pentruca
el, sau nu s'a nimerit, sau n'a avut curajul sd se omoare...
Insfarit, altii, se omoara altfel, i se omoara fara
interlie: cu automobilul, dupace au petrecut toata
noaptea.

73

www.dacoromanica.ro

BUCURE till

Ma, hai sa facem o plimbare la Baneasa.


Hai.

Soferul se urea la volan.


Conduc eu! se lauda proprietarul autornobilului,
sau vreun tovaras.

Masina sboara, cu 60 pe ora, cu 80, cu 100, cu

120... Dreapta e soseaua si larga, dar in ochii omului


s'arata numai in zig-zag si ingusta ca o poteca. Joaca
pomii p'alaturi si se clatina casele de pared stau sa
cada...
Vrnd sa ocoleasca un pom irnaginar, masina se izbeste violent de un tei, se sfarma si se imprastie. Fe-

meile si barbaIii au trecut tori pe lumea cealalta, cu 120

km pe ora, beIi...

Vesel, soarele rasare din parcul Filipescu.


Laptaresele coboara in oras.

Haimanalele si somerii s'au trezit pe bancile umezite de roua. Se intind, cased prelung si injura...

CARTIERELE BOIERESTI
Aliniat, asfaltat, linistit si inflorit,
parcul Filipescu se asterne intre soseaua Jianu si calea Doro-

In jos, tot asa, cu strazi drepte si scurte, care


se intretaie formnd patrate si dreptunghiuri de vile
romAnesti si cubiste, cu gradini si cu garaje,
parcul
barrci.

Bonaparte.
Aci stau boierii si parveni-ciile.

Toate casele au perdelele trase Ora jos. Pe strazi, o


liniste atAt de mare, incfit poIi s'auzi, daca asculli cu
aten-cie, cheia in cassa de bani, poli s'auzi fasiitul hfirtiilor de banca.
Niciun restaurant...
Nicio carciuma...
74

www.dacoromanica.ro

CARTIERELE BOIEREM

Nicio bodega...
Niciun chiot...
Doar ateva bacanii, pe care abia le ghicesti, pentru-

c'ar fi indecent sali faca reelama, agaInd afara, de

arlige, sau intinzAnd pe trotuar, mostre de marfa. PAna


i firmele sunt discrete...
Pietonii sunt rani, iar tramvaiul 5 pleaea intotdeuna
gol. Aci toata lumea are automobil. CAte-unul, ate-dou,
ate trei. Ba sunt case, unde fiecare membru al familiei
are automobilul sail.

Nu, criza n'a ajuns in parcul Filipescu. Si nici in


parcul Bonaparte. Cred ca nimeni nu i-a concediat
gradinarul, n'a scos nimeni un automobil sau doua pe
pia-0, nimeni n'a inchiriat jumatate din casa proprie.
Nici macar o parte din servitori n'au fost coneediaIi:
cel mult,
lariile..

daca li s'a schzut cu zece la suta, sa-

Taeute, pustii i inflorite sunt strazile. Frumoase i


tacute sunt casele. Domnii copii, se joaca pe strada cu
automobilul i cu bicicleta. Ei nu se joack aa cum se
joaca ceilal%i copii, cu cereul. Nu se injura de mama,
i nu injurd aa in general. Ii zic # domnule * i se saluta.

Cand ajung sa"-i spun pe nume, nu se tutuiesc. Ii zic

c dumneata # iar and se cearta, nu se ghiontesc i nu


uita pe furi unul la altul, eu dumanie. Ci se

se

ignora.

La einematograf, se due cu maina i eu domnul


profesor sau cu guvernanta.
Aa.

Dar te intrebi: deee or fi avnd boierii gradini?! Ca


nu le vad mai niciodata, deeit in treacAt. Sunt prea
ocupali i prea ealatori. Sau .le ingrijese ea sa le vada
alIii? ...

Eu de ate ori am trecut prin eartierul Asta, atAt de


frumos i atAt de pustiu, unde copiii nu tiu sa se joace
nu tiu sa injure, unde oamenii sunt intotdeauna
75

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

preocupati, solemni i gravi, unde femeile sunt prea elegante i prea reci, mi-am spus cu sinceritate:

Saracii boieri!...

MAHALAUA
Am auzit ea unele orae din Occident, nu au mahala.

Acolo este centru peste tot, cu oameni mai mult sau


mai putin subtiri, cu trotuar la poarta, cu lumina electried pe scurt: oameni care se bucura de toate binefacerile civilizatiei i de atentia foarte parinteasca a
primariei...
Dar cum se poate una ca asta, domnule?
m'ara
mirat. Ce ora e ala fara mahala?
Uite se poate.
Glumeti... Sau n'ai fost dumneata pana la margine uncle incep gropile i...

Ce vorbeti de gropi? Nu se pomenesc. Asfalt


peste tot ... Si lumina electrica...
La Bucureti... nu prea este aa.
In unele locuri, mahalaua se intinde pana aproape
de centru. Iar in alte locuri, se invecineaza cu cartierele
boiereti.

Dealtminteri, capitala noastra este atat de intinsa


i s'a construit, 'Ana mai acum cativa ani, atat de anapoda, incat va trebui un timp foarte indelungat pentruca Oraul sa fie strans, ca sa zic aa, impartit i aliniat.

Pe scurt: Oraul trebue mai intii gasit...


Poate ca din pricina asta, mahalaua a fost mereu.
amanata. Iar and s'a inceput pe undeva vreo lucrare
in ajun de alegeri, a fost lasata in parasire a doua zi
dupa sfaritul campaniei electorale. Astfel ineit se mai
gasesc i azi cativa kilometri de strzi nepavate si

fara lumina electrica, la 10 minute de uriaul palat at


76

www.dacoromanica.ro

MAHALAUA

telefoanelor i in vecinatatea atator blockhaus-uri. Aa ca,

din punct de vedere edilitar, Capita la este ca o domni-

oara foarte frumoasa i mai ales foarte nostima, cu


rochia intoarsa i vopsit, dar totui eleganta, 'Med cu
pantofii niIel cam mari, ni-cel cam scalcia-ci, niiel cam
mahalalele nu se aseamana. Fiecare mahala are specificul ei, S specialitatea * ei, moravurile i naravurile ei. Locuitorii mahalalei, se intalnesc
Dei bucuretene,

cloar in mandria de a fi bucureteni. Pe orice om din


centru, indiferent daca este proprietar sau chiria, daca
Ii intrebi de unde este? IV va raspunde.
Din Bucureti.

Omul dela mahala, ii raspunde cu o mndrie pe


care nu se caznete s'o ascunda:
Sunt bucuretean.
Se indreapta de ale, ridica, fudul, capul qi se uit

drept in ochii dumitale, ca qi and te-ar intreba:


Ma inIelegi? Sunt bucuretean...

In oraele de provincie, nouazeci la suta din mahalagii,


viseaza sa se pricopseasca qi a s se trag mai spre centru r).

Cei care izbutesc, ii cumpara case chiar in inima orailui, i-i omoara cu dispre-cul pe domnii burghezi. La
Bucureti, dimpotriva: omul dela mahala este legat de
mahalaua lui, de strada lui, de casu-ca i de vecinii lui,
ca Iaranul de brazda. Nu s'ar muta cu niciun chip, i
nu s'ar muta mai ales in centru.
In mahalaua bucureteana, casatoriile se fac oarecum
in familie qi dupa rang, ca la aristocrwci. Fata se marita
cu un flacau din cartierul ei i de seama ei. De seama ei
sociala. Flacaul,
la fel. Cel mult, daca domnioara
se va casatori cu un mic funcIionar, in loc sa ia un negustor ambulant, un parlagiu sau un meseria. Atunci,
lucrurile se complica niIel, i in mahala se produce o
mica revoluIie, fiinda... se ciocnesc <ranguri1e *.
Eu sunt funcIionar !
77

www.dacoromanica.ro

BUCURE l'I

Eu sunt proprietareasa I
Tata socru 10 rasucete mustaIa mai intii, apoi tuete ameniniator 0 intra in vorba:
Ia asculta, ba, parlitule, daca eti funcIionar, dece
nu te-ai insurat cu o << funclionareasa * 0 mi-ai cazut in
vatra ?

Eu %i-am introdus fata in t lume *,

se lauda

domnul funclionar.
Tata socru rade amuzat :
Pai dar !

Daca lucrurile nu raman aci, domnul funclionar


sboara adesea pe fereastra cu geamantanul dupa el i
in chiotele vecinilor, care nu l'au putut suferi din capul
locului...
Prea facea pe grozavul, draga.
Daca insa fata este <( epatata * de 4 rangul # sotului,
pe care-I tine totu0 in casa i-1 vine pe mancare i-i mai
& i bani de buzunar, pentruca domnul funclionar are
leard mica din care abia se imbrack lucrurile iau alta
intorsarura. Femeia este <( so%ie de funqionar * i se

uita cam de sus, cam prea de sus, nu da buna ziva, se


lauda ca merge la teatru ...
Ia uite fa, cum s'a boierit ! auzi pe cate-o vecina.
Cand spune aqa se bate cu palma peste obraz 9i face
un cap atat de jalnic, de parca femeia nu s'ar fi boierit,
ci ar fi lovit-o cine 9tie ce nenorocire.
Vai de mama ei ! raspunde alta.
Situa/ia domnului fungionar, este mult mai tragica.
Uite-1!

Vecinele il arata cu degetul, printre uluci sau peste gard.

Ma, da 'mandru mai este, bata-1 focul !


i frumos !
i spilcuit !

Ptiu! Nu i-ar fi de deochi !


Femeile vorbesc tare i rad, Copiii rad de asemeni
0 se -cin dupa el. Domnul funclionar se face ca n'aude.
78

www.dacoromanica.ro

MAHALAUA

Ca lca drept, cu cravata in regula, barbierit i mirosind


a colonie. Subsioara line cu importan0 o servieta din
piele maron cu monograma de alpaca, mare qi stralucitoare, intr'un coll.
Ia te uita, parc'ar fi ministru, nu altceva, manca-l-ar mama!
Doamna nevasta, il ateapta de obicei in balcon, coafata i in capot, pudrata i cu buzele vopsite, in pantofi
de casa pe care infloresc, rou sau albastru, sau i albastru i rou, nite ciucuri imeni. Cnd el s'apropie de
poarta, femeia ii face bezele qi spune tare:
Pa!
El zmbete distins i se fereqte de praf. Cnd intra

pe poarta, dumneaiei coboara doua trepte, il ateapta


fericit i-1 saruta pe gura. Vecinele aplauda:

Foarte frumos! Inc'odata, bis i cu repetiIie...


Doamna solie se uita crunt la ele i tace. Sau incepe
sa strige:
Ce vre-ci, fa? Ce vreci? Firaqi ale dracului sa fiIi
de

El ii optete:

Lasa-le in pace, draga. Fii calma... Ce-Ii pui


mintea cu ele? Tu cine-ci rangul...
Vara, perechea ia masa in balcon sau in chiocul din
curte. Dumnealui in pijama, dumneaiei tot in pijama
sau in capot, in papuci i far% ciorapi. La cafea, fumeaza amndoi # regale cu carton * qi se giugiulesc.
Daca trece pe strada o vecina, ea il intreaba in gura
mare:

Diseara unde mergem, draga?


La osea! raspunde dumnealui.

Eu ai bea un Iap de bere la # Monte-Carlo * in


Cimigiu.

tu...

Foarte bine,

incuviiirceaza el. Mergem unde vrei

79

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Fiecare mahala, are un erou. Sau mai mulii. Eroul


are fiqe la poliiie. Nu-i tie nimeni drumurile dar i le ha-

nuie toata lumea. Eroul poarta in permanenIa la el un


circa sau un revolver incarcat, sau 0 un cu-cit i un revolver. In mahala, nu opereaza decit din razbunare, ceea ce

se 'ntampla foarte rar. Campul lui de operaIii este in


centru i in cartierele oamenilor boga-ci.

Mahalaua il admira, iar femeile il iubesc in taina.


Minded, tipul este, de cele mai multe ori, un barbat bine
i,

firete, foarte curajos. Cand intra intr'o carciuma,

consumatorii se feresc din calea lui, sau il poftesc la masa,

amabili...
Cum insa bautura aduce aminte de lucruri aproape
.

uitate, i intarata, tipul baga de seama eh printre consumatori se afla o veche dupnanie, adica, o veche amin-

tire. Si are chef s se rafuiasca acuma cu el, da, chiar


acuma fiindca are e ocazie * i timp, sa-i aduca aminte
individului de e chestiuni >> amoroase sau de aka natura,

petrecute cu mulIi ani in urma.


Si il provoaca.

Celalalt, nu este nici el de marnaliga, i pe urma a


a baut vreo 2-3 kilograme. Ii raspunde arIagos. Asta
inseamna ca va fi petrecere...
Va sa zica, nu recunoti? ! il intreaba e eroul >>.
Ce anume trebue sa recunoasca rivalul. nu tie
nimeni. Stiu numai ei amandoi... Daca tiu... Oricum,
intrebarea sulfa cam aa:
Ce cau/i, ma, prin dreptul meu?!...
Celalalt, raspunde darz:
Nu recunosc nimic.
Biiineee!

Si s'werne tacere.
Consumatorii se impart, din ochi 0 in gand, in doua
tabere. Raman, insa, in pasivitate. Cel mai speriat, este
carciumarul: in orice tabard ar intra, tot eau va fi de el,
pentruca tot va fi pagubit. De aceea cauta sa previna,
80

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

iTrY.01W1F-A.

Ir

r9-

I.

-4

1,44,0

-----

,orc,

v.;

r,4dj,
;

tt.

II
/9

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

A:

...11

rkg,

..

zs-

t,

..141

41.t

6.,

it't 't

17.7k

fok: 'Y.'.
JP-

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

wai i-joN

of

1L

At.

FOTO BISCO

!rtZtrrt.".."."!..

1.1.

www.dacoromanica.ro

,"tt

16....4. .....

i K.

....,.

. .f

Z*4

'

a..
-10

Ne-

-,

.:
MK

tkai

us

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

"

.11

-%

4.4101,4C

, K".

oje,

d_11

ligtt4
-44541y

14:r

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

.;
.= F.

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

MAHALAIJA

ca sa zic aa, scandalul. Sa nu credeti cumva, ca umbra


dela un combatant la altul, sa-i liniteasca. Nu. Pentruca
ar fi inutil.

El are alta tactica. Vreau sa spun: are mai multe


tactici. Mai intii, cauta sa scape de unul. De oricare.

Face el ce face 0-1 hotar4te pe individ sa plece, chit c


nu i-a platit consumatia. Dar individul, de cele mai
multe ori, nu pleaca. Uite, nu vrea. Atunci, carciumarul cauta sa-i apropie. Sau, impreuna cu ajutoarele,
arunca, aa pe neateptate, peste prag, pe unul din doi.
Pe oricare. 81 inchide up. Apoi trimite dupa un sergent
i i-1 & in primire...
Dar asta se 'ntampla foarte rar. Fiindca scandalul, la
mahala, izbucnete ca focul: deodata. Bagi de seama
tarziu, and jurnatate din lumea care edea linitita la
mese, este incaerata. S'aud focuri de revolver, grabite
parch, se vad sticle i pahare sburand qi oameni -Lavalindu-se insangerati, pe sub mese i printre seaune. Cand
batalia este mai mare, s'alege praful de carciuma: nu
ramane nimic intreg, nici chiar capul domnului carciumar, care zace fara cunotinta, colo sub teghea...
Pe teren, au ramas: un mort, doi gray raniti i cinci
raniti mai upr. Ca pe un camp de lupta adevarat, unde

batalia a fost crancena...

Pe langa alte femei cu care traiete, eroul mahalalei


are o amanta oficiala, pe care o iubete cu pasiune i violenta. 0 iubete i o bate. Ea il iubeqte i mai mult, pen-

trued in iubirea ei este i admiratie, i respect. Se uita


la el ca la o icoana, ca la un Dumnezeu i ca la un diavol.

Daca se 'ntampla sa fie prins asupra vreunui fapt qi sa


fie condamnat, amanta il eau-Ca de doua ori pe saptamana, Joia i Sambata, la Vacareti.

Am avut prilejul sa vad acolo, intre gratii, astfel de


eroi. N'ai putea sa afirm, ca am chit in fata lor suferinta
sau revolta. Am observat mai degraba un dor destul de
81

www.dacoromanica.ro

BUCUREkiTI

nelamurit, pentruca indivizii sunt tari, un dor nu de


libertate, ci de mahala, un dor care era i o mandrie
invinsk pentruca locurile lor au fost ocupate de aliii,
care terorizeaza, care petrec, care iubesc.
*i. asta nu convine.

Oamenii nu se plang insa nimanui. Ofteaza numai.


0 admiraIie mare am avut pentru amantele lor. Vesele i cu bra/ele pline de pachete, erau la Vacareti in
fiecare Joi 0 in fiecare Samba-Ca dupa pranz. Iubirea lor
ramanea intreaga, intreg devotamentul 0 intreaga admiraVa. Dealtfel, ei se pricepeau de minune sa conserve
aceste sentimente. N'am vazut macar unul, macar odata,
emoVonat. Fiecare i0 primea iubita dincolo de gratii,
ca0 acask dincolo de gard. DiferenIa era ca la Vacareti
nu putea s-o imbra-cieze. Se interesa, nepastor, de parin-V 9i de rude, de vecini qi de mahala, ap, in general.
Dar tu cum o duci, draga? ! intreba femeia plangand.

L Bine, cum vrei s'o duc? !

Era oarecare mirare in glasul lui, oarecare dojana: ce !

0-a inchipuit ea un singur moment ca ar putea s'o duca


eau, oriunde s'ar afla ? !...
Femeia se 'ntoarce acasa, fericita i mandra. *i-1
ateapta increzatoare...
Alte mahalale, au alte tc specialita-ci )>. Cartierul
Grant, bunaoark este vestit in... baieli detemi. Dau ei
0 cu culitul, la nevoie, i se pricep al dracului sa faca
sali dispara portofelul sau ceasul, and te-ai gandit mai
pu-cin la eventualitatea asta. Procedeul este, in fond, cat
se poate de simplu.

Ian.

Sunt, sa zicem, doi in0. Doi asociali, ca sa vorbim


negustorete. Au pus ochii pe un o fraer *. Unul dintre
ei, face pe omul topit de bautura care umbra* clatinandu-se, sau se face ca se impiedica tocmai in dreptul 0 fraerului . si-i cade in piept. Zice:
82

www.dacoromanica.ro

MAI1ALAUA

Pardon!
ii yede de drum dupace 1-a buzunarit. Peste c4iva
pai, se incrucieaza cu tovaraul pe care, firete, se face
ca nu-1 cunoate. Aa in trecere, Ii vra in buzunar portofelul terp.elit dela <4 fraer *, sau ceasul...
Daca mai inainte ca ho-cul sa fi clisparut la un colI de

strada, pagubaul a observat lipsa portofelului, se ia


dupa el, vaetndu-se:

Da-mi portofelul, holule.


Poftim?!
Vocea individului e linitit, i linitita ii este privirea.

PAgubaul este, un moment, deconcertat.. Dar numai


un moment. Pentruca ii acluce aminte and a scos ultima
data portofelul din buzunar... i incepe sa urle:
Da-mi portofelul.
Ce portofel, domnule?
intreaba individul, netulburat.
Mi 1-ai furat adineauri and te-ai facut ea te 'mpie-

dici. Am simIit eu ceva pe la piept, dar credeam ca in


cadere te-ai agalat cu mAinile de haina... Da-mi portofelul, ma 'nplegi?

Pe onoarea mea, daca nu eti nebun, domnule.


*it

da sa plece.

Dar pagubau1 11 apuca de bra-c, hotarit sa nu-1 sloboada Ona &And nu i-o inapoia avutul. i se Ondete,
binevoitor: nu-1 mai duc la poii%ie, da-1 dracului ; eel
mult, Ii trag dou perechi de palme, ca sa-1 inva/ minte s.
Hai, efule, zice ! portofelul.
Domnule, repet: nu /i-am luat niciun portofel.
Intre timp, s'a adunat lume. Lumea comenteaza i
glumete. Ba, unul intreaba pe domnul paguba:
I-ai facut cruce, efule?
Acesta, se infurie.
ofteaza. Daca nu vrei sa mi-1 dai de bunk'
Bine!
voie, fii draguc i inso-cete-ma 'Ana la circumscrimie.
Cu placere.
83

11.

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Si pleaca la poliIie. Aci, tipul este, bineinIeles, cunoscut.


Iar, ma ? !
il intreaba comisarul.

Da'de unde, domnu ef ... Dumnealui pretinde

ca i-am luat

portofelul.
Pretinde ?
Inchipui-ci-va!

Si nu 1-ai luat.
Firete ca nu.
Din siguranIa cu care neaga, comisarul a inIeles ca
portofelul este la tovara. Totui, se rastete :
Golete buzunarele.
Omul se executa.
Numai ai nimic?
Nimic.
Comisarul ii cerceteaza minulios buzunarele,

il

cauta i in san: nimic. Apoi se uita dezolat la pagubaq,


inalVand din umeri. Acesta, e mai mult mort deck viu.
Cand venea cu el pe drum, ar fi putut sa jure ca va reedpata portofelul...
Domnule comisar,
se plnge el. Sunt gata sa

jur, ea asta e hopil.

Asta o pot face i eu, raspuncle comisarul. Dar


ajunge numai atata ca sa-1 pui in fiare ? ! Spune i dum-

neata ...

Apoi, domnul comisar scra'nete :

Dar lasa ca-mi pica el in mnal...


MulIumesc !
se vaeta omul. Dar eu ce ma fac
acuma ? ! Ca m'a lasat far- un ban.
Holul, se gandete ca pagubaul exagereaza: mai
are nite marun%i in buzunarul drept al pantalonilor. A

simIit el cand 1-a pipait: doua monede de caste 100 i


ealiva poli. Ii vine s se tavaleasca de ras. Dar se stapnete ...
Imi pare foarte rail, dar nu va pot fi de niciun folos !

regreta comisarul. Dece nu ave0 i d-voastra mai


multa grije de bani?

84

www.dacoromanica.ro

MAHALAUA

Dar unde dracu era sa-i -001... In gura?!... Ca


doar aveam portofelul in buzunarul din dos al hainei.
Se pricep al dracului! zice comisarul, admira-

tiv... Dar tot ii descoperim noi...

MO, au specialitatea Cintorsului*. Pun, adica, ochii


pe unul cu bani, in tren, sau in Wile de asteptare, sau
in parcuri. Omul doarme. Tipul Ii d ocol i cauta sa-1
buzunareasca. Dar nu-i este la indemAna: s fraerul
doarme pe partea unde este portofelul. Atunci, individul scoate un ac si-I inIeapa usor. Ii pisca, numai. Omul
maraie si se misca. Alta piscatura. Omul se intoarce niIel,

si se scarpina...

Si tot asa, pana and se 'ntoarce cum trebue. Restul,


e fleac...

La mahala, se iubeste ca la Iara: simplu. Dar cu mai


mult pasiune 1 cu mai multe unelte: cu revolverul, cu

cutitul, cu toporul... (Venicia> dureaza mai mult aci,

si se ispraveste, in majoritatea cazurilor, la ofrcerul starii


civile. Nunta line 3-4 zile sau o saptamana, i omul nu

cruIa banii. Inchiriaza un salon mare, unde lumea petrece, danseaza si se 'ncaera. Inchiriaza automobile
luxoase i coboara cu ele in sir pe calea Victoriei, ca sa
se pozeze la un fotograf din centru.
Ginerele sta Iapan i cu frizura si cu floare la butoniera, in fundul masinii. Este rosu ca focul i i s'a lasat
o suvird de par pe frunte. A baut cam mult. Nu pentruca ii sta in obicei, dar a baut de bucurie...
Odata se insoara omul, i odath moare...
...Duminicile dupa pranz si in zilele de sarbatoare
mahalaua coboara in centru. Tramvaiele i autobuzele,
sunt incarcate. Domnii tineri, cu haine negre si in pantofi
de lac, -On fetele de bra-c. Domnisoara dela mahala, se

imbraca du/A jurnal. Colorile le asorteaza, insa, dupa


fantezie: rochia verde-crud cu garnitura din rosu-aprins,
85

www.dacoromanica.ro

BUCUREVrI

palaria albastra cu panglica neagra, ciorapi maron la


pantofi de tenis . ..
Seara petrec 'Ana tarziu, la localurile de mana doua
din centru. Comand mititei 9i halbe 9i alune americane.
Se strang la o masa ate 10-12 persoane, 9i beau qi vor-

besc. Pe urma danseaza. Domnul tanar, cu cravata ar-

zand, se inclina frumos in fata doamnei sau domniparei:


Imi dati voie ?

*i svficne9te capul la stnga, sali aranjeze frizura.


Cu placere !
Dupace dansul se isprave9te, o conduce frumos 9i la
brat, la loc. 8i iar se inclina. Ea zmbe9te qi zice :
Mersi !

Singuri la o masa, cativa # cavaleri * discuta in gura


mare lucruri din mahala sau dela fabrica. Sunt asudati,
9i aprin9i la fata 9i ar avea chef de cearta. Prilejul se ive9te.

Sau daca intarzie, 11 cauta. Solidari, navalesc deodata


toti asupra rivalilor. Dar incaerarea nu ia proportii pentruca in localurile din centru sunt chelneri mai multi, iar
sergentii de strada mai de9i, prefectura de politie mai
aproape ...
Tot mai bine la noi in mahala . . .
Altfel, mahalaua e.`patriarhala 9i cu oameni tare de
treaba, 9i cu femei gospodine. Cam rele de gura, nu-i
vorbat 9i carcota9e. Dar nu tin la suparare. Du9mancele
de eri, sorb azi impreuna cafeaua 9i stau de vorba ca
cloud prietene adevarate.

Aproape fiecare casa are o gradinita 9i. ctiva pomi,


9i trei-patru trupini de vie, 9i un rond de flori aranjate
frumos. *i eke un nuc se mai gase9te. *i &Ate un

vi9in. La poarta sunt banci,

aini . . .

9i

in batatura gaini

9i

Bine 'nteles ca oamenii dela mahala fac politica. Mai

mult : au idei politice ! 8i sunt foarte entusiasmati: ili


86

www.dacoromanica.ro

MAHALAIIA

lasa treaba 0 se duc la vot, 0 sunt gata ori de cfite ori


# omul >> lor vrea # sa aranjeze o mica manifestaIie >>. Se

strange o ceata mare de alegatori cat ai bate in palme,


ridica pe # qef # in sus i il apaza pe umeri 0 striga # Ura >> !

de nu se mai aude sgomotul tramvaielor...


# Seful )), care de cele mai multe ori este un consilier
comunal oarecare sau un ef de secIie, -One urmatorul
discurs:
Fracilor! Traiasca
pucarie, baa !.. .

partidul nostru...

HoIii la

Iar oamenii:

Bravo, efule... Ural... Ural...

Gaud tree prin dreptul clubului partidului advers,


rasucesc bastoanele in aer, se uita cu dumanie intr'acolo,
i racnesc:

Huo !...
Apoi li se da cate un,pol i cate o paine, sau nu li se
da nimic, 0 oamenii se intorc acasa.
(4 Seful * s'abate pe la o gazeta unde cunoate bine pe
un reporter:
.

Stii, cateva randuri... Si poza, daca se poate...

Apoi, da fuga la mai marii lui:


Ali vazut ce manifestaIie? AO vazut ce scriu gaze-

tele?... Tot sectorul e cu noi... Au luat parte 5000 de

in0...

... Si oamenii ateapta mereu, ateapta cu entusiasm

sa le faca trotuare la poarta, i sa le instaleze lumina


electrica... Din and in and, publica la gazet cate-o
rugaminte, care suna aqa: (citez).
# Cetdlenii din Sectorul Galben roagd pe domnul primar sa se informeze asupra mizerieiin care sa afld strada
Sf. Nicolae din cartierul Tei.
Cdnd vin ploile nu mai poate nimeni pardsi casa, iar
dupd ce se scurge apa rcimdn gropi cu nomol qi broalte care

dau concerte in fiecare seard, in apa verde pe care mai


mifund gi Idnfarii. Ceteifenii nu se pot aproviziona cu lemne
87

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

qi cu zarzavaturi, pentrucei pe aceasta stradei nu intrei carule.

Acum ccind au inceput caldurile, ceteiteanul trebue set


stea tot timpul in casei din cauza mirosului urit einanat
de acest nomol >>.

DINCOLO DE MAHALA

Orasul nu se isprveste in toate parcile la marginea


mahalalei, de unde s'ar putea crede ea incepe campul.
Nu. De aci incep maidanele, locuite de iigani si batute,
noaptea, de haimanale si pungasi.
Tiganii locuiesc in bordee si se indeletnicesc cu de

toate: eu mici furturi, cu mici mestesuguri... Hrana

si-o scot din ceeace produce maidanul, pe care sunt &drate gunoaiele orasului. Scotocesc gramezile de gunoi
unde gasesc carpe, oase, fier vechi, si alte... bogaIii, pe
care le << desfac >>. TiOncile mai coboara si in oras. Le
gsesti in halele centrale rezemate de bidinea, la gasesti
cu flori pe calea Victoriei, sau cu porumbi fier%i... Fiecare cu specialitatea ei.
Parte din Vgani si copiii mai rasari-ci, coboara de

asemeni in oras unde muncesc ca salhori, sau fac pe


vacsuitorii de ghete sau pe lautarii la carciumile dela
periferie...
Acum 2-3 ani, un preot (un preot!) a avut fantezia
sa-i... organizeze in grupare politica! A facut chiar un
fel de club, cu stampile si cu tot ce trebue. Dar Iiganii,
ca Iiganii: s'au certat. Si,

ca sa fie la fel cu unele

din partidele politice, mai mult sau mai pu-cin istorice,

s'au imparcit in dotia, fiecare tabara pretinzand ca este


cea autentica, i injurand pe cealalta. Amandoua publica
diverse # comunicate >> si fiecare are <cseful # ei. Ce s-o
alege din politica romilor (ca nu-si zic # ligani #; isi zic
88

www.dacoromanica.ro

PARCUL CAROL
(<

romi *),

nu tiu. Dar de facut,

fac. Cine tie?

Poate ca vor scoate i gazete cu timpul (fiecare grupare, cu (corganul ei

#)

poate c vor intra

in

Parlament...
Atunci sa vedeli edinIe !...

PARCUL CAROL
Intii vezi cldirea Muzeului Militar, imensg i sobrg,
flancat de dou tunuri uriae. Pe urmd vezi un dreptunghi care pornete dela intrare i merge pAn'a in marginea lacului, imprlit in pdtrate de flori. Din distan0
in distanO, jocuri de apa. De o parte i de alta, alei de
castani i tei.
Parcul Carol este mai intins decit Cimigiul i este
altfel pentruc e fdcut. AltAdat erau aci mlatini, Incari,
i loc pentru depozitat gunoaie. AstAzi, Parcul Carol adapostete istoria -Orli, pe care o poate ceti oricine colo sus

in Muzeul Militar, pe hr%i, in documente, pe tunuri i


mitraliere. La picioarele Muzeului i intre dou tunuri
cu evile spre cer odihnete Soldatul Necunoscut, la
cap cu o flacar venic vie, care fAlfAie in noapte ca o
chemare i ca o aducere aminte. De aci, din Arenele Romane, in fa-ca Tarii i a lumii i in fa-a lui Dumnezeu,
s'au spus toate durerile i nedreptalile NaIiunii i toate
bucuriile ei...

Parcul are forma unei potcoave, ca'reia Ii d ocol o


alee larga cat o osea, din marginea cAreea pornesc in sus,

printre arbori i flori, poteci pietruite, uncle in pant,


altele in linie dreapta i cu trepte.
In partea dinspre Muzeu i in marginea lacului, nite
grote cu jocuri de apa. Iar in stnga, cAteva cetji istorice

in miniaturd, la care urci pe trepte de piatr. Lacul se

89

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

intinde pe sub poduri de lemn de mesteacan ocolind o


insula din care -0nete, supla i alba, moscheea facutd
dup fantezia Reginei poete Carmen Sylva. Drept in
fa-ca, alta insurd mai mare cu restaurant i grdina. Mesele sunt aezate printre pomi i gradina este mArginita
de salcii plangatoare. Pe lac, in partea dela intrare, plutesc cateva lebede triste. *i. le sta pared rau, atat de pu-

line i atat de albe pe lacul Asta mare, inconjurat de


atata lume i de atata veselie...

Dei Parcul Carol este vizitat aproape zilnic de lume


din toate col%urile Tarii, are o atmosfera oarecum regionalista, o atmosfera de cartier. Cu deosebire de Cimigiu,

unde ai impresia ea se intalnete Capitala i toat Romania cu toate lumile ei, Parcul Carol este numai al
cartierului, exclusiv al cartierului. Aci, e mai mult sgomot
deck veselie i lumea este mereu aceeai, lumea pe care

ai vazut-o ieri, pe care ai vazut-o alataieri i pe care o


vei vedea cu siguran0 peste un an, peste doi... Aceleai
guvernante stand pe banci lnga carucioare i cosAnd sau
pgavragind ; aceiai copii dolofani i sgomotoi, juandu-se
pe alei i ag4nduli-se de pantaloni ; aceiai pensionari
i visatori ; aceleai perechi plimbandu-se la
bra% sau impletite de mijloc, vorbind tare, rfizand tare ;
aceiai soldaIi, fluierand cfintece dela lard sau maruri...
Pe undeva, pe o poteca mai dosita, un fla.cdu se lupt5
cu o fath care nu se lasa sarutan fara. osteneala...
Nu, nu vreau! i rkle.
Vrei, nu vrei, eu tot o sa te srut.

plictisici

Dac poIi...
Pan la urn* poate. Fata se lasa moale, i sarutul

dureaza cam mult. Al%ii, tree pe langa ei i le dau chiot.

Pe urma:
Ajunge, baa...
Seara, gradinile sunt pline i muzica militar canta.

Lumea consumk ca i in Cimigiu, mititei i bere i arunca


peste gard frimiturile la peti. Perechile din cartier, perechi
90

www.dacoromanica.ro

PRIMAVAILA IN CETATE

de muncitori din Filaret, stau aproape imbra-cilate la mese

0 beau dintr'un pahar. Apoi danseaza. Si iar beau...


Rar de tot vezi pe ate cineva din ora.
Noaptea vine mai de vreme aci, pentruca lumea se
duce la lucru, in fabrica, de dimineaca. Intunerecul cohoax% din dealul Filaretului i peste pulin se face linite.
Alb ca un stalp de var, turnul moscheiei stralucete in
luna. Triste qi albe, lebedele plutesc pe lac, ca pe oglinda.
Sus, pe frontispiciul Muzeului Militar, doi vulturi cu
aripele cleschise ...

Si atat !
Ba nu. Parcului Carol ii lipsete ceva i ii prisosete
ceva. Ii lipseqte un monument al creatorului, un monument mareI al Regelui Carol I, aezat undeva pe o colina.
Si-i prisoseqte un tren care trece prin mijlocul pie-0i

dela intrare. Un tren care nu este ca toate trenurile,

pentruca prea fluiera ascu%it i intr'una, prea se tamponeaza 9i prea afurna. Un tren ca un balaur, de care lumea
se ferete cu groazA i pe care 11 blesterna. 0 pacoste,

insfar0t, i o teroare...

PRIMAVARA IN CETATE
..

Ia violete, coni-ca, ia mimoza! Ia violetele ! Viole-

tele !... Violetele !...


Ghiocei ! Ghiocei!

Si tot mai slab, tot mai indeprtat.


Ia castane, ia maroane, ia alune americane...
Ce mai faci, ba, cu ele? Nu vezi c'a venit primavara ?

Peste tot i in fiecare an, primavara este noua. Dar


nicaieri nu este atat de noti, atat de surprinzator de
noud i de frumoask ca la Bucureti. Primavara nu vine
incet, ca toamna. Vine deodata i intreaga, vine de sus
i de jos qi din larg, vine ca o biruin/a i ramane ca o
91

www.dacoromanica.ro

BUCUREgI

victorie: luminoasa i pura. Auzi mugurul cum plesnete


i-1 vezi cum se desghioaca. Sunt albe casele, sunt albe
tramvaiele, e alba lumea i tAnara. E tAnara toata lumea
i vesela. Miroase a brazda i a vazduh. Cerul e sus de
tot, este atAt de sus i atat de limpede, c nici nu-1 vezi.
Ti-1 arata soarele...
Ia uite ce pardesiu!
E nostim costumul Ala, dar prea are carourile mari.
Iar se poarta verde.
Ghiocei, ghiocei, ghiocei...
Tempo, Vestea, CredinIa...

Victoriei, geme. Peste tot, femei elegante i


ireal de frumoase. Fiecare femeie are un buchet de violete in piept, fiecare barbat are o floare la butoniera.
Multe costume sunt intoarse, multe rochii prefacute, dar
sunt toate noui in primavara asta noua, in lumina asta
Ca lea

alba"

...

Este o reinoire total, o prefacere, o reintinerire.


Cetatea rasufla masiv i adnc i aerul este atat de proaspat, incit se vede. Rana i casele par mai tinere, i pensionarii. Au i ei flori la butoniera i pared li s'au indreptat genunchii i spatele. Se plimba in primavara fara
bastoane i zmbesc florilor, femeilor i soarelui...
In hale, primavara, a facut curatenie, a spalat dalele
de piatra i a scos in plata femei cu bidinele i taietori
de lemne, care dormiteaza pe capre, lnga ferastrau. De
o parte i de alta a DfimboviIei, covoare i scoarce romaneti stralucesc in soare ca nite livezi semanate cu flori

de toate colorile...
Dealul Patriarhiei are petece de verdeaVa lnga pAnze
sub-ciri de zapadd. Este atat de neverosimild zapada i-i

sta atAt de rau langa brazda inverzit...


Numai Dmbovila este tot ap: uleioasa i murdara.
Ii tArate apele la vale, cu cutii i resturi de mancare
in spate. De sub poduri, omerii se arata intinzandu-se
la soare i zambind primaverii cu gura toata i flamnda.
92

www.dacoromanica.ro

CINEMATOGRAFELE

La mahala,. s'au ars baldriile i gunoaiele. Vfintul ii


vfir botul in albituri, trece prin odai, i--ci scoate ochii
cu praf. Pe maidanele cu gunoi s'au strfins copiii. Galbeni,
cu picioarele goale, cu carnaile peticite, cu parul vAlvoiu
i mozolili ca purceii. Aiuriii d'atfita soare, culeg cioburi
i tinichele, arunca ghemotoace de cArpa i se inIeleg aa
de bine cu gunoiul...
Prima Iurca! Prima barza!
Barza baa! Barzaa!
E jos, ma baiete, e jos? Ai?
Nu, uite-o prin dreptul fabricei.
Insffirit, bine ea' o vazui sburnd. 0 da Dumnezeu
sh ma plimb vara asta, c am t000t stat i-acasa aacia
ani i oi mai sta i'n pamnt.

Dac'ar fi aa! Dar nu cred. Al meu, n'ar mai fi,


nu mai lucreaza de trei luni...

Dealtminteri, aa spune i in cartea de vise: # barza


visfind ca sboara, calatorie insemneaza >>.

Si o faci. Ori te duci la bai, ori la munte... Sau la


Bellu... sau la Sf. Vineri... Ca tot calatorie este...
...C5rciumile au scos gratarele afara.
Tic - tic - tic - tic - tic - tic - tic - tic - !
Pe geamuri, in loc de # Iuica fiarta , se vecle dela
distanIa un alt manifest, de primavara:

TAPUL 6 LEI
HALBA 9 LEI
In Cimigiu, cea dintaiu iubire noted...

CINEMATOGRAFELE
Altadata, indragosti-cii se intfilneau in cofetarii, mncau
prajituri i ii spuneau ca se iubesc. Astazi, se intfilnesc la
cinematograf, mfinnca alune americane i caramele i ...
93

www.dacoromanica.ro

BUCUltEkTI

Te vad astazi?
Da.
Unde?

*tiu eu?!
Sa mergem intr'un local, undeva...
Nu se poate.
El tuete. Nu s'a prins.
Atunci? la un cinematograf?
Mai degraba.
Ne'ntalnim acolo?
M'atemi in holl.
Bine. La < Regal )).

E un film bun?
Te cred.
Pe el, nu-1 prea intereseaza filmul. Dar nu spune. La
ora hotarita, o a9teapta cu biletele in mana, nerabdator.
Ea intarzie 5 minute, pentruca ap se obinuete. In sala,
intuneric.
P'aici.

*i-o apnea de braI. 0 apuca de sus, de langa sari,


i-o -One strans. Dupace se deprinde cu intunericul,
pune ochii pe doua locuri libere intr'un ir cu trei
ocupate.

Pardon!

*i o trece pe ea inainte Iinnd-o mereu de braI i


simVndu-i sanul. Apoi se apaza tocmai la mijloc,

Se uita indarat sa vada cine sta la spate, se uita in laud


peste sala. Apoi scoate punga cu bomboane:

si

Vrei?
Mersi.

tace i se uita la ea din profil. E parca mai frumoasa i mai distinsa in semi-obscuritatea asta, i
seamana niIel cu eroina din film. Intinde braIul pe
la spatele ei i-1 lasa pe speteaza scaunului, i-i sufla
Si

in ureche:
Te iubesc!
94

www.dacoromanica.ro

CINEMATOGRAFELE

Fii cuminte.
Tu ma iubeti?
Ssst ! Taci ea te-aude lumea.
Nu este nimeni pe langa noi.
Ia te uite ce scena admirabila!
Da-0 dracului.

Ii apasa bra-cul pe spate i o strange cu palma de


umarul celalalt. Femeia se infioara qi se teme. Si iar il
roaga sa se astampere. i se ferete. Dar bra-cul omului
se line dupa ea i palma ii mangaie cu degete care tremura, umarul, apoi coboara nesimlit in jos.
11 !... Sa tii ca nu mai viu altadata.
Si rade. Si ii apasa, moale, sanul cu palma.
El ii retrage bracul,

se uita iar prin sala

la

spate, i opereaza in partea astalalta. In aripa stanga,


adica. Ii prinde intii cotul, ea in cauc. Si i-1 strange
violent.

Au!... Ce, eti nebun? !... Ma doare.


Acum, schimba mainile. Aduce pe cea stanga, o Vara

pe sub bralul drept, se apleaca bine, aa ca sa atinga


umarul femeii, i ii strecoara palma intinsa pe sub bra-

/ill ei, spre aubsioara...

Ma gadili, nebunule !

In timpul asta, palma dreapta a coborit incet, prin


intuneric, i se odihneste cuminte, deocamdata, pe genunchiul femeii... Stanga inainteaza mereu, pana la
marginea sanului. Aci se odihneste o clipa, iar cealalta
ii mangaie genunchiul. Pe urma, pornesc amandoua in
sus, fiecare spre alt obiectiv...
...Dar in sala s'a facut lumina!
Barbatul tresare speriat, ii adula mainile in poala
i clipete din ochi, nedumerit. Apoi tuete, stupid.
Femeia a tresarit i ea i 1-a privit cu coada ochiului,
roie. De ruine? ! De emolie? !...
Ea:
Foarte frumos film.
95

www.dacoromanica.ro

BUCU1tETI

El:
Hm.

Cu al-0i, lucrurile se petrec altfel. Femeia inIelege sa


fie curtata vreme mai indelungata, i fara mAini, hotarit
fara mAini. Primind sa vie la cinematograf, socotete c'd

numai venitul preluete in sine o favoare i o atenlie,


pe care n'a acordat-o altuia, fiindca # nu-i sta in caracter D. Lucru pe care barbatul nu-1 intelege.
incepe ca mai sus.
Ia mana.

Doar nuli fac niciun rau.


Ia mna, ca nu-mi place.
i i-o arunca, brutal. El sta cuminte, ateva minute,
apoi iar incearca. Femeia, face una din doua: sau se
ridica .,i pleaca fara sa spuna o vorba i fara sa se uite la
el, sau se ridica, il plesnete i pleaca, dupa ce i-a spus, tare:

sali fie ruine !


Fata dela mahala, nu ucide cu dispreIul i nu plesne,te.
Ea iubete mai intotdeauna cu adevarat i este ortodoxa:
se spovedete odata pe an, i se duce la biserica. De aceea,

and barbatul o pipae aa, fara introducere, intr'o sala


intunecoasa de cinematograf, se uit la el cu tristqe:
Credeam ca eti cavaler !...

Dar sunt i perechi indragostite, care se iubesc, cum


se iubea altadata. Care se inalnesc, adica, sub ochii parinlilor, care 4i scriu epistole de amor, planse, i care
gem sub luna. Gaud o astfel de pereche vine singura la
cinematograf, evenimentul este catastrofal...
S Ir intoarce0 de vreme, mama.
Ca nu-i dau intalnire la cinematograf, in hol. Pleaca
de acasa, dela domnipara, impreuna. Dumnealui scoate
biletele, dumneaiei asteapth pe scaun. i intra pe lumina,
la inceputul filmului. El are nite bomboane:
96

www.dacoromanica.ro

CINEMATOGRAFELE

Uite !
Vai !

Am luat de careli plac Iie. (Se tutuiesc numai


de ateva zile). RonVaie amndoi si se uita unul la altul,
duios.

El:

Sunt bune?
Ea:
Delicioase!

Se face intuneric. Filmul este un film de dragoste,


asta e frumos. La c'ate-o scena se privesc amndoi odata
in ochi, lung si lesinat, i zmbesc. Lui ii cam tremura
buzele, i ei genele. Se apleaca unul in spre altul, pana
Ii ating umerii.
sunt ferici%i.

Dar omul e vesnic nemuliumit. El se Ondeste:

Doamne, daca asi avea curajul s'o sarut pe obraz ))! Se


uita in laturi, apoi s'apleaca binisor ca ala din film, adineauri. Dar nu, n'are curaj. Se'ndreapta pe scaun
ofteaza inodat i cu scari... Ea-1 priveste i imelege.
zambeste. Apoi, mai curajoasa ca el, il mangaie odata pe
mna. Lui ii vine sa plnga si se gAndeste ca e fericit, ca
e foarte fericit. S'apleaca ni/el, pe urma iar se mai apleack
si se face ea nu vede din pricina celui din fa/a. Parul ei,
care-i atinge tmpla, Ii gadila i 11 inebuneste, nu altceva.
Insfrsit se intoarce incet, iar s'apleaca si-i atinge obrazul cu buzele. Nu-1 saruta, fiindch buzele sunt paralizate
reci. Ii atinge, numai. Ea se fereste niIel, numai nitel,
si lasa genele in jos. i e fericita...
o

AtAt.

La intoarcere, indrazneste s'o ia de braI.

ea, in-

drazneste sa-i ingaduie.

In Wile de cinematograf, se iubesc i perechi casatorite mai de curand. Intra la braI i vorbesc tare:
P'aici draga.
97

www.dacoromanica.ro

BIJUIRE an

Dar nu se vede.
Ia-o dup.- mine.

Si-i intinde mna la spate, prin intuneric, i-o ia de


mn. Apoi, cand a desluOt dou locuri:
Pardon.

.Si se-aeaz. El o ia la brat, peste bratul scaunului.


Ea ii pstreaz, pe genunchi, palAria i pardesiul.
Vrei o bomboana?
Da.

Si i-o vfir in gurk el cu mna lui. Ea ii s'Aruta degetele, i primete in schimb o sarutare pe obraz. Pe urmA
se uita la film. MAinile, impletite, se intAlnesc in palmA:
a ei, facuta pumn, se odihnete in palma lui. Genunchii
se intAlnesc i ei, i se intalnesc 0 umerii...

Ea:
Ce bine!
El o privete in ochi trei secunde, apoi o sarut apasat
0 inAbuOt pe buze...

Mm!... Ne vede lumea.


Mult imi pas mie de lume.

Si iar o saruta. Peste cteva minute, din nou. Depe


scaunul dela spate, o doamit mai in varstA i singurd,
care a privit perechea dela inceput, se ridica indignat:
UM neru0nare !
El se intoarce, se uit clipind la ea, i dupAce o vede
bine, zice rfizand:

Te cred !...
La cinematografele dela periferie, lumea nu se mai
ferete, pentruc nu are de cine: toti fumeaz, mnfinca

bonboane, 0 se iubesc.
Aa... Stai aci... Si tine palAria ...
Pai tu n-o tii?
Tat!

Ea se uit la vecinul din dreapta, pe urma la cel din


spate, aa, frd intentie.
98

www.dacoromanica.ro

CINEMATOGRAFELE

Si
i-o

Uite-te la film; ca...


ridica, amenintator, pumnul. Dar deodata rade

saruta:
Toe!

Cineva din intuneric:


Bravo sefule.
Altul:

Pe mine ma lasi, ba?


El, mandru:
Sterge-te la bot!
Sau:

Nu te las, ca i s'apleaca...

Si-o prinde pe dupa gat, i-i apleaca frumos capul pe


umeri i o ciupe pe unde apuca...

Rahat cu apA rece!... Rahat!... Care mai iei

rahat, IA?
Ia-mi un rahat! se roaga femeia.
El, spiritual:
Las'ca 1i se stria' dintii.
Apoi striga:.

Ba, ala, cu rahatu, vino 'ncoaci.


Si-aici ba.

Negustorul se incurca, fiindca este intuneric si nu


gaseste musterii. D s'apuce Inteo parte, dar e chemat
dela spate. Atunci st pe loc, si striga, 864 auda toata
lumea:
i

AsteptaIi sa se faca lumina, ba, ca ma impiedic


vars bunatate de marfa...
Cand se face lumina, umbra printre scaune cu rahatul

gramadit pe-o farfurie asezata in mijlocul unei tavi de


lemn, pe care o -One cu palma la inal-cimea umarului. De

jur imprejurul farfuriei, pentru echilibru,

hare cu apa...

cateva pa-

Rahat i apa rece!


Cum il dai, ma?
3 lei bucata.
99

70

www.dacoromanica.ro

BUCURE tyfl

Clientul ia o bucata intre degete, o privete pe toate


par%ile, i nu-i place. 0 trntqte in farfurie, i ia alta.
Pe urma,

alta...

Hai, ma, ce tot alegi?... Ca sunt toate la fel...

Negustorul mai vinde uneori alune americane i chiar


caramele.
Psst !.

Domnu!. . . Domnu de colo, n'auzi? . Ba,


Ala, Ala d'acolo, stinge iigarea.
E jandarmul. Omul se face mai intii ca n'aude, apoi

s'apleaca i pune Iigarea jos, ca s'o ia and se face intuneric. Fumeaza aproape to-ci. Dar pe intuneric i pe furi.
S'apleaca i trag din -cigari i impratie fumul cu palma.
In sala, plutete un aer imbcsit. Nu este deck un venti-

lator mic, care de cele mai multe ori nu funecioneaza.


Duminica mai ales, daca intri in sala dupa a doua
reprezenta/ie, aerul te izbete in piept ca un pumn. E
o cdldura statuta i miroase a sudoare i a tutun

prost...

tixita. Scaunele toate ocupate, i pe arnnSala,


dou'd la turile, lumea st in picioare, gramada. Sunt mai
mult perechi, i stau cuprinse pe dupa umeri sau pe dupa
mijloc, unul cu capul pe umarul celuilalt.
Uneori, in gramada se gasete 1i cateo -ca%a sulemenita,

imbracata ca o sorcova i cu capul gol. In inghesuiala,


se pomenete ciupita violent de pull:4 sau de braI. Odata
Ifinete:

Care eti, ma, Ala? Ai? Arata-te, ma, sali vad


mutra... Fire-ai al dracului sa fii, de nespalat...
Mai domol, cucoana, mai domol, ma 'ircelegi?
Da-te la oparte! striga ea. Ca-mi murdarqti

rochia, mitocane.
se mir omul. Pai dece ai venit aci, intre
Zau?!
mit ocani ? !

Si se vara in ea, i-i mngaie, d'al dracului, rochia i


snii, i-i spune c'o iubete, macar ca nu-i place ckui
de putin. Femeea se departeaza indignata i dracuind.
100

www.dacoromanica.ro

CINEMATOGRAFELE

Ssst !
face altul, spiritual,
ca nu s'aude ce vorbesc aia depe paned.
La periferie se reprezinta, suta la suta, filme de aventuri i poliIiste. Aqiunea este trepidanta, scenele se succed vertiginos. Publicul aplauda sau huiduie,
dupa
caz. Iar daca se 'ntampl sa se rupa filmul, i se 'ntampla tocmai acolo unde urmeaza un desnodamant sau
in mijlocul unei ba-talii crancene, in Bala izbucneqte
un vacarm ingrozitor. Auzi numai flueraturi, scurte i
asculite, izbituri cu piciorul in podea, sau cu bastoanele,
plescaituri i huiduieli. Cu siguranIa ca daca operatorul

s'ar ardta in sala i ar spune ca filmul nu mai continua,


publicul 1-ar sfaia .. .

Haaal... Hu000 !... Fiuuuuu!... Zdup, zdup,


zdup...

Indata, domnilor... Un moment, ea s'a defectat

filmul... Aveli rabdare, domnilor.


Vocea suna rugatoare, miloaga aproape. Domnul
proprietar tie bine ca daca WO hoarda, praful s'alege
de sala i de el...
Sgomotul nu numai ca nu inceteaza, dar se inteIete,
iar cand filmul incepe, i trebue sa inceapa exact de
unde s'a intrerupt, se face deodata linite i lumea
urmarete aqiunea cu incordare. Cateunul mai cu temperament, strange bra-cul vecinului, in nwire, i. se uita
cu ochii iei-ci din orbite. Pe urma aplauda furtunos pe
domnul erou care se uit la el, de pe paned, cu mainile
in olduri, cu camaa ferfeni0 in mijlocul a zece namile
pe care le-a tavalit de-a-lungul i de-a-latul unei sali de
carciuma din America de Sud, sau intr'o taverna dintr'un
port mediteranian. Victimele 011ie pe jos legate fedele, iar
eroul zambWe, ostenit i plin de sange, dar biruitor...
Mai, al dracului ! Dar tare mai este, ma! se
minuneaza lumea.

Nu, filmul nu s'a ispravit. Uite, up se deschide vertiginos, i apare 4 erif ul #, daca aqiunea se petrece in
NI.

www.dacoromanica.ro

BUCURE pi

America, sau poli-Cia, daca intamplarea are loc intr'un


port, 0 ia in primire pe bandi-Ci. Eroul zambete disprecuitor i-i lovete cu piciorul, iar sala, inebunita de en-

tuziasm, aplauda. Pe urma, tocmai in momentul and


domnul erou i0 scutura, plictisit, palmele, apare eroina
care este de cele mai multe ori o femee blonda 0 sentimentald. Intii se uita lung la el 0 cu dragoste, apoi ii

cade in brace moale i topit de iubire i de admiracie.


Si se saruta lung 0 cu patima...
Toc, -coc, -coc !..., bravo efule, !. striga lumea
din sala, imitand sarutul qi aplaudand turbat...
In sala, s'a facut lumina. Cortina se ridica incet i
scena ramane un moment goala. Apoi se trag perdelele

laterale: incepe revista. Pauza este mai mare acuma.


Negustorul cu rahat umbra prin sala striganduli marfa,

jar lumea comenteaza filmul:


Ai vazut, ma!?
Mi-a placut mai ales and a tras covorul cu ei: se
rostogoleau ca dovlecii...
Si cand a sarit depe dulap i s'a agacat de candelabru 0 qi-a facut vant de cateva ori qi a cazut in mijlocul

tipilor, ca traznetul...
Dar cand le-a ieit inainte in capul scarii, sus..
Ii arunca pe rand, cu ate un pumn sub Mei, in jos pe
scara, ca pe lubeniie ...
Al dracului, ma, ce foil-a ...
N'ai vazut?... Cand i-a pus maim in gatul aluia,
dor a cascat gura ca un pui de Oink i s'au muiat genunchii i s'a lungit greu ca un snop de coceni, duninewCa pe
bruma ...
... S'aude clopo-celul sunand, sau un gong. Spectatorii se indreapta pe scaune qi privesc aten-Ci. Unii aplauda,

iar daca pauza dureaza prea mult, aplauda toata lumea,


0 fluiera. Gongul mai suna odata, apoi lumina se stinge
i s'aprind cloud reflectoare mici, aezate la doi metri

inalcime, de o parte i de alta a scenei. Perdelele se


102

www.dacoromanica.ro

CINEMATOGRAFELE

indeparteaza incet-incet, i in mijlocul scenei, in fa/a, ramane o femeie in chilqi negri, cu sutienul de asemeni negru.
Are formele cam pline, femeia, piciorul cam mare, i atitudinea cam Iapana, dar are pielea alba i este aproape

goala in lumina rampei...

auzi pe cAteunul.
Nu fii magar, ca plec! sare ea de-alaturi, incrunMmm!

tata.
0 i uitase. A-CA-tea femei frumoase in film, pe scena
alta
Ce te-a apucat? !
Se uita la ea cu dumanie. A sarutat-o mai inainte i
i-a cumparat rahat, ce-i drept. Dar acuma i se pare urta

i vulgara...
Femeea depe scena st cu mAinele in olduri i cu
capul pu-cin inclinat la stng a, zmbete cu toata gura
i mulIumete...
Bravo, Milo, bravo !
striga eke unul, care-o cunoate...
Apoi incepe sa danseze un dans oarecare. Se framnta
greoi cateva minute cu zambetul inghe-cat pe buze.
Parca scoate picioarele din noroi. Dar publicului ii

place...

Brav000 !... bis...


Apoi, perdelele se inchid, i dupa o pauza scurta incepe piesa, in care dansatoarea de adineauri are un rol
de baba sau de Iiganca.
Piesele se aseamana la toate cinematografele: un
comisar, un sergent de strada, care este de multe ori una
i aceeai persoana, un Iigan, o soacra, o pereche de
curnd casatorita, i Inca un tip oarecare, pentru intrigi.
Lumea rfide de se prapadete, i aplauda.
Bravo, mal... Firali-ai dracului sa HO, c bine

le mai spunqi...

La sfarit, un # artist * i-o 4 artista * pleaca prin sala

cu fotografii i cuplete...

103

www.dacoromanica.ro

BIJCURETI

Poftisi cupletele care s'au cfintat pe scena ... doi


lei bucata ... Si lumea cumpara ...
Noaptea la 12 sau la 12,30 sau la 1, dupa cum a fost
filmul de lung i revista, iese ultima serie. Perechile
nu sunt toate la bras, fiindca in sala s'au mai certat.. .
Lasa-mal... sipa eke una ... Du-te la aia din

film... Stricatule ...


Dar se impaca.

Din bulevard, lumea se indreaptk comentand sau


injurand, daca filmul a fost prost, spre localurile de
noapte. In fasa fiecarui cinematograf, ea-Siva indivizi
pAndesc...
Allo !... Singura, domnioara ?...

FLORARESELE
Flori, conisk ia flori frumoase, conisa ... Ia flori,

papuico ...

Tiganca se sine ea-Siva pai dupa tine, in fiecare mana


cu cateun buchet.

Zece lei, conisal... Ia, domnule, pentru domnioara ... Il las cu opt, ca prea e frumoasa i tinerick

manca-o-ar maica ...


Daca asi stat in Bucureti numai trei zile i n'asi vazut,

dimineasa de noapte, cum coboara Sigancile in ora cu


sa tisi ca aSi scapat un
courile pline de flori, in cap,
spectacol cu totul rar, i mai ales cu totul bucuretean.
Este ca i and n'asi vazut in vieaSa dumneavoastra un
rasarit de soare in Mai, peste o livada infloritk sau un
apus de soare pe Mare, in Septembrie ...
Courile sunt largi, ca nite couri de rufe, i incarcate cu flori de toate colorile, de toate nuanSele. TigAncile merg ate una, eke doua i eke trei cu gradinile In
104

www.dacoromanica.ro

FL ORARESELE

cap, se iniruie ate 10-20, i florile stralucesc in roua


i in soare. Femeile astea oachee, vesele i glumeIe, vestesc cele dintii primavara, i tot ele coboara cu toamna

in couri...
S'aeaza din distanla in distanIa pe trotuar, imbu-

cheteaza florile i le uda, le privesc cu duioie dedeparte,

ap cum ii privete un pictor tabloul, i le araza iar in


co, pe categorii, cu bagare de seamd. i strig:
Flori, conita, ia flori frumoase, domnirara...
Striga toata ziva i toata ziva le uda i le aranjeaza.
Si le vnd. Seara le vezi socotind banii pe trotuar, apoi
ii leaga cu doua noduri in colIuri de basmale i pleaca
indarat cu courile goale in mana, pentru ca a doua zi,
in zori, sa coboare iar i iar, mereu cu altfel de flori, dela
ghiocei pana la camelii, dela camp pand la seed...

Sunt doua feluri de florarese: unele care valid pe


strada,
altele care valid in localuri. Are fiecare localul
ei, sau umbla fiecare din local in local, de seara pana diminea-ca cu coul de -Warta. Pune ochii pe mesele la care
stau femei intovaraite de barbaIi, i doar te pomeneti

ca Ii intinde buchetul peste umr:

Ia flori, boierule.
Daca boierul st la indoial, Iiganca schimba obiectivul :

Ia flori, conird.
ConiIa * este adesea o ...

cum sa spun... o invitata... o a conita* de ocazie, insfarOt. Daca e mai tio

mida, se uit la flori, le miroase din mama tigancii i zice,


moale, ca nu-i trebue. Tiganca nu pleaca, fiindca a in-celes cum stau lucrurile: boierul e cam zgarcit.
Ia flori, boierule,
mai zice oda-Ca.
El se face ca n'aude, i incearca o conversaIie cu prie-

tena. Tiganca pune atunci buchetul pe masa dinaintea


femeii. Aceasta Ii ia in mn i Il miroase.
El, dacd vede ca nu mai are incotro:
105

www.dacoromanica.ro

BUCURETTI

Vrei flori, draga?

Sunt frumoase...
Cat costa, fa?
intreaba el pe tiganca, nilel rastit.
10 lei, conaple.
Tine 5 i cara-te.

A, pai daca aa stau lucrurile,


iganca tie cu cine are de-aface.

nu lasa 1 leu. Ca

Nu se poate, conaple... Pe mine ma costa 9... Sa

nu catig i eu un franc?
Mai mult nu dau.
Dar se gandete ca florile sunt in mana femeii,
sa i le ia? Ar face o impresie proasta...
Iei, fd, 8 lei?

cum

Nu iau niciun ban mai pulin, conaple.

Pe urma, cu dojana.
Te tocmeti dumneata pentru coniIa asta frumoasa?

Na 10 lei i du-te dracului.


Saru'mana... sali traiasca domniqoara...
El, ca o scuza:
Nu ma scumpesc pentru cinci lei, la o adica, dar
prea sunt speculante...
Femeia tace i miroase florile. Chelnerul, mai atent
decit boierul, a adus un pahar mare pe jumatate cu apa,
qi 1-a pus in mijlocul mesii...
Ca sa nu se vetejeasca...
.5i florile zambesc din pahar, obosite i roii: prea s'a
tocmit mult lumea pentru ele...
De cele mai multe ori, florareasa tie bine cine ii va
cumpara flori, i tie la eine trebue sa se tocmeasca qi
la cine nu. Uite, in boxa aceea o pereche beata de iubire
i ame%it de vin. Se privesc in ochi i vorbesc incet. Pe
masa mai au flori, dar n'are aface...
Ia flori, conaple.

El a tresarit.

Avem, nu vezi?
106

www.dacoromanica.ro

FL ORARESELE

Ba vad, dar sunt vestede... Ia te uit la ale mele


ce frumoase sunt, si vesele... Pared le-am cules acum
din gradina...
Ei rad, amuzaci.
Bine, cum le dai?
15 lei, buchetul, conasule.

Putea sa ceara si 30: conasul tot nu s'ar fi tocmit...


Alege, draga.
Femeia alege cloud buchete si le pune pe masa, in

partea cealalta.
Sa cerem un pahar cu apa, zice el.
Nu... imi plac mai bine asa...
Mai tarziu, vine alta Iiganca. i iar mai cumpara
dot& buchete...
- SO-0 schimb floarea dela butoniera...
intinde peste masa mainile si peste sticle, si el
s'apleaca n4e1 cu pieptul inainte.
Asa ...

In localurile de petrecere, este altfel: fiecare local ii


are florareasa lui, si fiecare florareasa clientela ei. Aci,
florile se \rand mai scump, si se vand mai pulin.. Si par
straine. N'au niciun miros i parca nu au nicio coloare.
Sunt molesite de caldura si palite. Diminea-ca, oamenii
de serviciu le matura la gunoi, strivite i mirosind a

yin si a tutun...

Barbalii nu cer mai niciodata flori. Cer numai femeile,


si poate n'ar cere nici ele, dar sunt inIelese cu florareasa,

care le da la suta*.
Cand omul e beat eau sau prost ru, femeia doar ii
trece florile pela nas, le lasa niel pe masa, si apoi i le
da indarat pe furis, floraresei. Iar peste cateva minute
sau peste un ceas:
Cumpara-mi niste flori, draga.
intreaba el moraind. Parca am mai
Flori?
cumparat?
107

www.dacoromanica.ro

BIJCURE$T1

Nu stiu cine mi le-a luat depe masa and am


dansat...
Bine, sa vie...
...Dimineala sunt atat de triste iesind din local,
florile, la butoniera barbatului si in corsajul femeii! *i.
atit de vesele sunt si zambesc in dimineala si in roua,
florile din cosurile cat niste graclini, insirate pe trotuar...
Ia flori, coni/a, ia flori frumoase, maica...

CAPA
Unde te gasesc dupa masa?

La Capp.
La ora?
Ei... La ora svarcului... *i mai tarziu... 8i mai
pe seara...
Daca nu te gasesc?
Ma &esti.
$i daca nu pot eu sa viu?
Maine.

Tot la Capsa?
Tot... Ce dracu mai intrebi?
Credeam ca te-ai mutat si tu la # Corso #.
Asi... Ma duc si pe la # Corso 0 cateodata, dar

nu intarzii... Nu-mi place. E prea peste mana, prea

larg, prea... Nu, nu-mi place... Am impresia ca trebue


sa intri acolo pieptanat si dichisit, sa stai corect la mask,
sa iei nevasta cu tine... *i. pe urma este prea nou totul
si prea aranjat. Miroase a ulei si a lac...
Cafeneaua Capsa, n'avea firma 'Ana anul trecut. Nu-i

trebue, pentruca e cunoscuta de toata lumea: a intrat


in Istorie. Acum are insa o firma luminoasa, agalata in
col%. Mi se pare ca e verde. N'am inIeles dece i-or fi

pus-o. Poate numai asa, pentru decor? Ca a mai primenit-c


108

www.dacoromanica.ro

CAPipt

i p'afara: i-a cura/at placile de stejar i le-a lustruit,

i-a spalat marmura...


13da! ia uite se 'noete Capga...

e mica. Eu am masurat-o:
lungime. Intrarea,
prin Victoriei col/ cu Edgar Quinet. Deoparte i de alta,
ate opt mese de stejar. La fiecare masa', in partea dinlauntru, ate cloud* scaune tot de stejar. Pe langa pere/i,
canapele. Iar in fund, trei mese, tot aa. Spre calea
Cafeneaua propriu zisa,

cinci pai l%ime,

doisprezece

Victoriei, o fereastra enorma. Spre Edgar Quinet,

Inca trei, tot atat de mari. Una este gaurita sus, in col/,
de un ventilator minuscul, care se 'nvartete turbat de
diminea/a pand seara tarziu, mereu, rard sa poata birui
fumul. In fund, o oglinda cat peretele, in care te vezi
intreg i in care vezi un col/ din cglea Victoriei, o bucatd
din Sarindar i Cercul Militar, and intri...

Si atat.
Ba mai este un ceas, un pendul mic i foarte vechi.
Merge intotdeauna cum vrea el, i uneori sta. Nu-1 vede
nimeni, i and ii vede cineva, se mira:
Cand 1-au agalat acolo?

Pai a fost intotdeauna.


Da? !

Merge? Nu merge? Ceas este sau un obiect oarecare?

Ca daca intrebi chelnerul cat e ceasul, nu se uita la el,


ci se uita pe fereastra la cel dela hotelul o Boulevard >>.
...Se tie din legenda: Capp este cafeneaua scriitorilor i a artitilor. Aci Ii gaseti aproape pe to/i, cu
vagul dinainte sau cu paharul cu apa, sau cu nimic
pe masa. Dar nu yin numai scriitori i artiti. Vin i
oameni de treaba: pensionari, profesori, militari... Ba
cateodata

se

ratacete

ateun samsar.

identified, chelnerul se uita stramb la

Cand II

el, i-1 servete

agresiv. Apoi s'apleaca peste masa dumitale, familiar, i


se tangue:

Rau a ajuns Capp.


109

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Rau?! i dece? Da faliment?


Ai.

Si-ti arata pe individ cu coada ochiului:

Un samsar!
Asa?! Pi ce dracu cauta_ aici?
Stiu si eu?!
ofteaza.

Dumneata esti tinar, nu stii eine venea altadatsa

la Capp... Toata floarea Capitalei... Uite, la masa

aia din colI, sedea Marghiloman... La ailalta, primul


Cutare... la cea din fund, dinspre strada, cutare om
politic...
Numai nume istorice!

Chelnerul ofteaza si se uita eau la domnul samsar,


care i face niste socoteli in gnd sau pe hartie.. :
DemocraIia, Nicolae, democraIia...
Da-o dracului de democraIie...
Si pleaca, amarit.
Asadar cafeneaua se deschide dimineala pela

i scaunele,
la link. i pustii. Doar
la una din fund un domn ii soarbe svarcul sau cafeaua
cu lapte, si se plictiseste. Din and in and mai schimba

sapte. Mesele

o vorba cu e madam Ana *, casieri-ca care sta lnga mestesugul ei, pe salica ce duce in curte, sau cu chelnerul...
Apoi, mai vine unul. Saluta rece, i s'aseaza la o masa

de langa use. Nu prea se au bine. Pe urma vine altul.


Asta e certat cu amndoi. Se face ca nu-i vede, s'aseaza
la o masa oarecare i striga, uitndu-se pe perei:
Nicolae!

Pela 9, toate mesele sunt ocupate. Dar parch i-a strns

dracu, numai p'ai certaIi: fiecare st la cate-o masa,


singur, si se uita in ceasca sau in gazete. Dupa 10, zarva
e mare: au mai venit civa scriitori, cAliva ziariti, caliva

pensionari si un profesor de germana. si-a facut frizura


cu apa, fumeaza tacticos din Iigaret i saluta si raspunde
la saluturi cu o politera care ingrozeste...
110

www.dacoromanica.ro

CAPA

La o masa, singur deocamdata 9i la 9.30 precis, Camil

Petrescu i9i ia cafeaua cu lapte.


Fara frica, domnule... Ce Dumnezeu, ici spun
in fiecare zi.
In fiecare zi, inteaclevar, i fiecarui chelner, pe rand,
ii spune ea nu-i trebue friqca. *i in fiecare zi i s'aduce.
Nemaipomenit!
Salutare, Camil!

Ce faci draga?
Te vad suparat... Iar -ci-au adus frica?

Iar... *i. nu pot sa sufar spuma asta, careli MUTdgrete gazetele...


La o masa din fund, Cazaban ii explica unui colonel
in rezerva dece s'a certat el acum zece ani cu Stamatiad,
intr'un turneu literar.
Mergeam, draga, la Braila ... Sau la GalaIi...
Undeva, insffirit, peste Baragan. Mi-aduc aminte de
Meagan, fiindca la o stalie neinsemnata, unde trenul
oprea numai un minut, a avut timp sa se urce Inca un

scriitor... unul Nigrim... sau aa ceva... In Braila,

and ajungem la hotel, un om de serviciu ne intreaba:


Dvs. sunte-ci domnii scriitori?
Noi.

Ave0 ceva bagaj de adus dela gara?


N'avem, raspund ceilalIi.

Da eu:
Ba are dumnealui o etajera! 0 arat inspre Stamatiad, care a scris o poezie cu titlul asta...
A fost o cearta mare. Totui, pe scena tii ce a citit
Stamatiad? # Etajera #.

ra0 impacat?

se informeaza colonelul.

De vreo cinci ori.

Gray i sprancenat, Corneliu Moldovanu, preedintele

Societalii Scriitorilor, ia vagul la masa de sub ventilator. E fericit, pentrua a ob-cinut dela primarul Dobrescu un loc de casd pentru Palatul scriitorilor. Domnii
111

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

scriitori, ca un omagiu, s'au hotarit sa-i dea un banchet.


Cu organizarea banchetului, a fost insarcinat romancierul Carol Ardeleanu.
Cand are loc momentul acela nalional? ma intreaba Cazaban, mustacind.
Ce moment na-cional? !

Ei, asta este ... Banchetul preedintelui, de.


Nu tiu... Am auzit ca s'a amanat.
Stii ce cred eu? Ca nu se mai face. Am impresia ca
Ardeleanu a mancat banii pe care i-a strans dela scriitori,

ca sa spue ca traiete din literaturd...


Toata ziva barfete, i pe toata lumea. Pe unii din
rutate, pe alIii din obinuinia. Cum este i un vanator
pasionat,
povestete diferite intamplari dela vanatoare, despre oameni, despre animale i despre salbaticiuni. Si iar berfete. Barfete pana i iepurii, i beca/ele,

i potarnichile...

Are o singura antipatie mare: Camil Baltazar. Ii


este atat de antipatic, incat nici nu-I barfete...
Masiv i cu ochelari i cu palarie cu boruri largi,
poetul Minulescu intra grabit:
Hai, ma, mergi la cinematograf ? Ca am nite
bilete.

Nu merg.
Dece nu mergi?
Vorbete tare 9i dracuie.
Nu merg pentruca nu am pofta de cinematograf,

pentruca am treaba sau pentruca nu vreau...


Dece nu vrei, ma?
Pentruca ai bilete de favoare... Sa ma inviIi
cand o sa te hotarati sd plateti din buzunarul dumitale

de director general...
Pada atunci s'atemi tu... Fire-al dracului sa fii...
Apoi, in gura mare, sa-1 auda cafeneaua.
Auzi, domnule, eu il invit la cinematograf 9i el

refuza ... Nu Ii-e ru9ine, ma?... Si catre altul:


112

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

..,..

ktV,

-000

744.

FOTO RISCO

www.dacoromanica.ro

At

,,,e

MM-

-4

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

=6

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

030;A ioa

t+,,

Polyfoto

www.dacoromanica.ro

.12

".e

www.dacoromanica.ro

FOTO RISCO

:611

ifif/igr.4111
3

rt ..:
-;;

''
6

7n"

'1

;1

'

Arr. '''..:'
4r3.'

'

"

in,

'..

""

4:4

/.41

.,,,

'

579

,,gs411111111

FOTO RISCO

www.dacoromanica.ro

CAPA.

Hai, ma, tu.


Invita pe oricine. El tutueste pe toata lumea, se muta
dela o masa la alta i vorbeste despre toate: de mncare,
de fernei, de literaturA, de politica... DacA 11 contrazici,
-cipa la dumneata, clA cu pumnul in masa, te amenin-ca
cu degetul si se congestioneaza i.i tremura buzele 0 se
uit crunt, cu ochelarii pe frunte, cu palaria pe ceafA...
Sa tii ea nu mai vorbesc cu tine... SA stii CA n'am s

mai calc in cafeneaua asta... Fire-al dracului de cretin...


pleaca repede. CAnd coteste pe calea Victoriei, se

uita pe fereastrd, se opreste un moment si te amenin0


cu degetul sau cu bastonul:
Idiotule !

Dar nu line la suparare...


Poetul Gregorian aprinde un chibrit, d foc romului
din ceasca de svarc, mesteca tacticos i zAmbeste intr'o
dunga, ca un dulAu printre uluci. Minulescu Ii pAstreaz
o admiralie plina de respect:
Ce muschi are, ma, firar-al dracului de taur !...
La masa lui Camil Petrescu, s'a asezat criticul Serban
Cioculescu. Ii arat niste cArci vechi sau discutA, plin
de venin, alta nou. Sau face calambururi. Are un cap
de vrAjitoare: nasul asculit i incovoiat se intAlneste,
aproape, cu barbia, asculita si ea si uitAndu-se la nas.
Ii lAsase cfindva, barbA: un fel de cioc rar si blond, care
nu acoperea nimic...
Batranul Dioghenide, este ocupat cu a treia cafea cu
lapte, dublA: dou porcii de unt i patru cornuri sau trei
briosi. Si-a pus ochelarii i mnnca tihnit, ca la masa.
Masoara din ochi cafeaua, cornurile si untul, si le po-

triveste pe toate asa fel, incit, cu ultima sorbiturd a


inhgiIit cel din urmA co4 de corn mAniit cu unt. Apoi
strange farfurioarele, le pune una peste alta i le-aeaza

pe tava, lnga serviciu. *urge masa eu palmele, le seuAura una de alta i scoate un ziar sau o carte...
Ce cafenea infect!
'

1.13

www.dacoromanica.ro

BUCURE

Poetul Nanu intra aproape cu teama, se duce pana


in fund salutand pe toata lumea, apoi se intoarce tot cu
teama i tot salutand,
i pleaca. Zambete intr'una,
ii freaca palmele ca un Varcovnic qi este de o polite-ce
care te umilete, de-o modestie care te 'nfioara...
Salutare, salutare, ce faci efule ? ... Ghiceti ce
am in pachetul asta ? ... Oua, draga, oua de gaini de rasa...

Este dramaturgul 9i de curand romancierul Mihail


Sorbul. Rade tirb printre mustaIi i cioc i umbra' clatinandu-se. Cand ii spui o anecdota sau o porcarie, rade
tare lasandu-se pe spate i batand din maini ca din nite
aripi:

Ia uite, ba, fir-ar al dracului !...


La o masa, ca-civa tineri. Ala de sub oglinda, inghesuit intre umeri i in el, cu un plaivas in mana i cu ochelari,
este N. Crevedia. A avut un conflict cam neplacut

cu o scriitoare -Lanark i asta il plictisete.


Draga, imi ard creerii !
Are o figura chinuita.
Da-te mai la dreapta ... Aa ... Inca pica .. .
Bun ... *tii, nu vreau sa-1 vad pe Cioculescu. Ma enerveaza.

(erban Cioculescu a scris un foileton cam aspru


despre volumul lui de versuri).
Apoi se uita nerabdator spre intrare.
Ce om, draga, i Dorul asta!
Ateapta de un ceas pe George Dorul Dumitrescu.
Sunt prieteni pana la delir i pana la suferinIa ...
Uite-1.

Deodata se insenineaza.
Hai, ma, Dorule, ma!

George Dorul Dumitrescu, nu se grabwe. Dimpotriva, parca merge mai incet acuma. *i zambete larg.
Este nesfarit de lung, poarta i el ochelari, incalecaIi pe

un nas care coboara dintre sprncene ca orice nas i


merge aa 'Ana aproape de varf. Aci se oprete, brusc.
11.4

www.dacoromanica.ro

CAIIA

Da sa se intoarca, dar se oprete iar, ni-cel turtit, niIel


sumes, innodat parca, intre nari.
M'atemi demult, Crev?
Aa ii spune: Crev.
Si se uita unul la altul 0 rad i se privesc in ochi, de

parca nu s'ar fi vazut de ani de zile. Pe urma, pleaca


impreuna...
Zaharia Stancu intra incruntat i cu umeri.
La cine ai facut, ma, Zahario, hainele astea?
Lasa-ma dracului!

Are nite umeri dremi 0 intin0 0 largi i saltaIi, ca


de boxeur.
Parca i-am facut eu!...
Se indoaie ni-cel la stanga 9i se scobete atent in buzunarul de sus al vestei, ca i &And s'ar pureca.
Ce cau-ci, ma?

SA platesc vaqul.
Pai ce! vesta ta nu are buzunare i jos?!
Ba are ... Dar nu vreau sa mai deschei haina,
ca sa le folosesc... Aa m'am invaiat...
Sergiu Dan, povestete nite # chestii #, ca de obicei.
Povestete serios i cauta sa te incredimeze Ca, in definitiv, # astea nu sunt poveti*. Dupa ce a ispravit, incheie cu litere cursive:
Aa e!
Mititel de-1 iei in palma, cu nite ochi ca doua gamalii

de ac, i vii, Ion Calugaru lauda o carte aparuta de cu-

rand, o carte la intamplare, a oricui, pe care insa n'a


citit-o...
Este o carte admirabila dra ga.
Bine, bine, dar...
Admirabila, asculta-ma pe mi ne.
*i-i stralucesc ochii 0 se uita la tine serios 0 tu nu
tii ce sa crezi.
Mesele din fund, sunt deobicei ocupate de ace1ea0
persoane, care vin zilnic la ace1ea0 ore: caliva ardeleni
115

80

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

de treaba, care discuta, tare, evenimentele la ordinea


zilei, un medic, un colonel de cavalerie in rezerva, un
sociolog a carui voce scarVaie ca o &drilla incarcata si
neunsa si inginerul Pitulescu,. directorul general al Postelor. Tot acolo trage si Ion Sarbu dela Teatrul Nalional,
care rade larg si zgomotos, si 1i se adreseaza peste
cafenea:

Tinere... Hei, domnu d'acolo, de langa use...


Si rade iar si te-arat cu destiul.
Insfarsit, la Capp, mai yin si ca-civa politiciani: doi,
trei senatori, doi, trei deputaIi si chiar un fost ministru...
Va salut, domnule deputat.
Buna ziva.
Raspunde din guse, inganat, incet, si distins. Are pa-

reri si chiar idei politice. Este prieten intim cu primul


ministru, ruda cu ministrul comunica-ciilor si var primar,

de alaltieri, cu cutare subsecretar de stat.


Ia uite, domnule, te vaieIi... Ia uite, domnule !...
Si ce om de .treaba era, saracul!...
Las'ca nu-1 tine mult zice altul. Cum o trece in
opoziIie, sa vezi ce om cumsecade...
Cafeneaua Capp, are <( jurnalistub ei. II chiama
Lambru. Sade pe pragul ferestrei dinspre calea Victoriei,
Fan& jurnale, le citeste si le comenteaza cu voce tare.
Lambru!
Nu raspunde. Se uita peste cafenea ridicandu-si oche-

larii pe frunte, sa vada cine I-a strigat, si Para sa mai

intrebe ii duce gazeta favorit.


Cate unii, cetesc toate gazetele si-i platesc chirie: 2

lei, 4 lei, 5 lei. In felul asta, atigA si Lambru si cititorul: cel dintii incaseaza 5 lei si gazetele, cel de-al
doilea a dat 5 lei si a citit zece jurnale...
# Jurnalistub nostru, are un mic viciu: bea! Uneori,
vine la Capp cherchelit.
Iar te-ai imbatat, ma?
Iar?! se mira. N'am mai !Alit de-o saptamana.
116

www.dacoromanica.ro

CAP fpt

Cfind e beat, discuta cu clienii, cu ziarele i cu el


insuqi, qi gesticuleaza. Adesea, se intfimpla sa bea mai
mult decit ca9tiga. Atunci intra in capital i nu mai vine
pe la Capp cfite trei zile, fiindca nu are bani sa cumpere
gazete. A patra zi, apare.
Unde-ai fost, ma?
La dracu!
Este morocanos i plictisit.

Trr... Traiasca Cuza 1_ Tr... Traiasca Gogal...

Ural... J... Jos jidanii !...

Virgilica striga.
Virgilica este omul Capei i al tuturor localurilor.

Poarta mustard a la Hitler, svastica la rever i spune


ca e antisemit i partizan al dictaturii. Calca apasat i
intinde inainte capul i-1 trage indarat, cu fiecare pas, ca
un cocostarc in balta.

C... C... coane... Tr... Traiasca Goga...


Tr... Traiasca Mussolini !...
Scoate fiecare vorba cu eforturi mari i in rate. La
fiecare silaba inchide ochii i se gtuie de parca-1 ineaca
lacrimile. Uneori clipete des i scutura violent capul qi

face cum fac caprele and le intra praf in nari. Daca ai


chef sa injuri un scriitor, dar nu ai curaj sA faci treaba
personal, da-i lui Virgilica trei lei i invard-1 cum trebue

sa spuie. De multe ori se'ntAmpla sa incaseze Cdte-o


palm, daca domnul scriitor e nervos. Dar se'ntdmpla
c,a incaseze Inca trei lei, ca sa clued indarat injuratura
celui ce-a trimis-o...
Din asta traiqte el.
Are taxe: pentru 1. leu, te saluta ; pentru 2 lei, te
saluta i spune mu4umesc*; pentru 3 lei, injura pe
eine vrei, i-1 injura din partea lui, ca sa nu4i pricinuiasca necazuri; pentru 4 lei, ia de gua pe un scriitor
foarte onorabil, Ii spune ca-1 iubete i-i face bezele ; iar
pentru 5 lei, saruta o femeie pe calea Victoriei. Se duce
frumos dup ea, pandete un moment prielnic i deodata:
117

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

Toe!

Pe obraz. Femeia se sperie i se uit dupa Virgilica:


fuge de rupe pamantul i se uit indarat, clipind. Dar
treaba asta mi se pare ea nu o mai face nici pentru un

pol: a mancat odata bataie...


...Si fiindca veni vorba de bataie, trebue sa tiIi ea
la Capp au uneori loc batalii in toata regula. Intre scriitori, bataia izbucnete din pricini foarte neinsemnate
pentru muritorii de rand: o recenzie nu tocmai favorabilk un articola cam perfid, o barfeala... Cateodata, i
o virgula, o simpla virgula, este pricina de bataie...
Nu trebue, domnule, virgula aci.
Serios?! Si de ce nu trebue virgula, deteptule?
Urmeaza o discuOe foarte ampla asupra gramati,
cei, se citeaza, deoparte 0 de alta, dic%ionare i nume
celebre de scriitori i academicieni, i deodata:
Pleosc!

Poftim?! Da, palma a fost.


Celalalt, riposteaza:

Plici!... Na, virgulal... Cretinule !...


Imbecilule!

Scriitor roman eti tu? Nu cunoti nici cele mal


elementare no-ciuni de ortografie... Agramatule...
A doua zi, in gazete!
q Ieri, a aput loc la Capsa o beitaie intre prozatorul X
# si poetul Y iscatei dintr'o discutie in contraclictoriu. Com-

# batantii au fost desparfili de confrafi, dupei un schimb


# violent de palme )).

Cateva zile, niciunul din cei doi nu se mai abate pe


la Capp. Pe urma se'mpaca, i despart ei pe alIii care
se'ncaiera...
Cand au loc mari evenimente politice, and, de pada,
cade guvernul, sau &and se descopere o mare panama sau

un complot, cafeneaua e tixit de lume. Atunci vin aci


foarte mulIi politicieni din toate partidele, yin oameni
care nu fac nicio politica, dar care sunt curioi ix s'auda
118

www.dacoromanica.ro

CAPt3A

o phrere #. Se formeazh doua grupuri sau mai multe, care


discuth aprins evenimentul, fac prognosticuri si se cearth.
Iar pe trotuare i in fa-ca intrhrii, sute de electori i oarneni
de cash ai celor dinlhuntru, coborili din mahala, asteapth

infrigurati...
Va fi o combinalie Averescu...
Ia fasa-mh in pace, domnule, cu Averescu al dumitale
Vom avea un guvern Argetoianu...
Eu am informaIii precise, ch vine Goga

cie...

Asi, vin narcional-Oranistii cu Vaida la presiden-

Se observa foarte mul%i provinciali i ardeleni, adusi


in Capitala de evenimente. Se amestech i ei in vorbh,
timizi, sau asculth, numai, si-si dau phrerea in gand...
Dumneata sh taci -cipa cineva
Ca nu ai

fler...

Nas, domnule!! sare altul. Nas, nu are... L-a


purtat prin toate partidele...
La un moment dat, strigh toath lumea si se agith,
ingrmhdindu-se printre mese... 0 zi, dou zile, trei
zile... Cat dureaza criza. Pe urmh, lucrurile intra in
normal...
Nu -ci-am spus eu? !

se laud-a unul.

Personal, n'a castigat, insh, nimic: nu face politica.


Sunt foarte mulIi care nu fac niciun fel de politica si
carora le este perfect egal eine vine la putere. Dar ii pasioneaza disculiile...
Toate evenimentele se desbat la Capp. i lumea este
incredin-cata c lucrurile se vor desfAsura cum s'a ho-

thrit aci:
Ii spun, dragh, eh asa va fi!
De unde ai tu informaiile astea?
Dintr'o sursh foarte sigura.
De unde, frate? Dela vreun club ?
Asi !... Dela Capsa.
Dar de unde se stie la Capp? !

119

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

Dar ce nu se tie la Capp? !...


Inteadevar: Capp tie tot, vede tot, hotarate tot.

Capp nu este numai o simpla cafenea, unde se bea qvarIul cel mai bun i se mnnca cele mai bune prajituri.
Este un birou de informatii politice, literare, artistice qi
mondene. Este o Istorie, Capp, o cronica i o pasiune...

PARCUL IOANID
Dece, adica, n'am face o plimbare in Parcul Ioanid?
Fiindca la Capp este atata fum qi aata galagie ! Iar in
Cimigiu, mergem mai des. Ca este aproape... Uite,
luam tramvaiul 16 din strada Regala qi ne coborim la
gradina Icoanei. Sau pe jos, prin Edgar Quinet, bulevardul Bratianu, C. A. Rosetti i cotim la stnga prin
Pitar-Mou sau prin Vasile Conta. Este mai de-a-drep-

tul...

In Parcul Ioanid, se intra ca intr'o gradina particulara. Este inconjurat de case i raspunde in patru strazi.
Nici nu-1 banui, atAt este de discret i de linitit. Flori
nu vezi aci, i nici pietri pe alei. Sunt numai pomi, i
este i un piirau cu pulina apa, care se strecoara ca un
fir pe subt un pod de lemn qi se duce undeva, intr'o curte
vecina. Cfiteva banci de stejar cam vechi, care nu stau
niciodata la locul lor: lumea le muta dupa umbra ziva,
i seara dupa intuneric. (Mi-aduc aminte, ca am vazut
la Caracal, in gradina publica, bancile priponite cu laniuri sau cu sArma, de pomi!)...
Ziva, prin Parcul Ioanid, lumea este mai mult in trecere in spre Aurel Vlaicu, strada Romana, sau incoace
spre centru. Cum se lasa, insa, amurgul, vezi perechi
plimbandu-se la bra% i cautnd din ochi, o banca mai

dosita. Daca nu gasesc una apzata unde le-ar placea


lor, o muta. Fara teama, pentruca lucrul este oarecum
1.20

www.dacoromanica.ro

PARCUL IOANID

in tradiIie. AgenIii gradinilor publice, nu se prea arata :

parca stiu si ei ca turbura lumea. Pentruca o turbura,


inteadevar : in Parcul Ioanid, yin numai perechi indragostite .. .
In tot parcul, mi se pare, in afara de lampile dela
intrari, mai este una singura, care nu lumineaza pe nimeni, fiindca, precum spuneam, lumea s'ascunde in intuneric : cate-o pereche, &ate doua, &ate trei, pe-o banca.

Nu se feresc: doar fac toate acelasi lucru. Adica, nu fac


nimic. Vorbesc in soapta, el cu bra-cul pe dup gatul ei.
Se saruta in soapta, se cearta in soapta. Numai din cand
in and &ate un chicotit sau &ate o amenimare. Uneori,
se iau hotarii grave si sinistre, care On pana acasa, sau
pana a doua zi, dimineala ...
E trist, draga mea !
Doamne, ce curios esti tu.
Daa ? ! ... i pentruce sunt curios ? !...
Nu stiu.
Sigur ca nu stii !. . . *i scrasneste dinIii, si mucksteaza pumnii, in intuneric. *it ofteaza.
Iar oftezi !
ii reproseaza ea.
Ba, o sa fluier !...Doamne, cat sunt de nenorocit ...
Dar, dragul meu ...
Taci !

0 pauza foarte lunga. Pe urma pleack tacuTi si distan-caIi, spre iesire. Spre oricare si spre oriunde. Le este
indiferent, mai ales lui, pentruca 0 totul s'a sfarsit >>.

Totul !... Totul !...

spune el, trist ...

Gine pretinde ca limbajul si dicIionarul dragostei este

mai mult sau mai pulin la fel peste tot, n'a prea auzit
multe perechi spunandu-si ca se iubesc, n'a vazut mulii
indragostiIi furiosi sau <( nenorociIi )), si mai ales n'a
vazut prea multe # atmosfere )), ca sa zic asa.
La Bucuresti, nu se iubeste in cloud locuri la fel.
Altfel se iubeste in Cismigiu, altfel in Parcul Carol,
altfel in Parcul Ioanid.)In Cismigiu, fericirea indragostiIilor
121

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

e spectaculoasa i uneori triviala


cearta e tragica ;
in Parcul Carol, lumea iubete cum mannca: natural.
i tot aa se cearta. In Parcul Ioanid, e ceva melancolic, tacut i trist, aproape. Lumea se plimba prin
intuneric, i nu s'aud cleat paii. Un ton mai ridicat,
surprinde i sperie i incomodeaza...

...Dece oare nu s'o fi omorind nimeni in Parcul


Ioanid? !...

Peste pia-ca, in partea dinspre ora9


gradina Icoanei
plina de guvernante, de carucioare i de omeri...
Ce bine se dormea aci, in 928 !...

TRAMVAIELE
CAO dintre cititorii mei au avut odata, macar odata,

chef sa se plimbe cu tramvaiul? Sa se plimbe, pur i


simplu. Sa se gaseasca fara nicio treaba pe-o strada oarecare, sa se opreasca la o sta-cie de tramvai i sa se urce

intr'un vagon, in oricare, i sa mearga 'Ana la capul


liniei, pe urma sa se intoarca la capatul celalalt, sau sa
debarce spre a se urea in altul care merge in alta di-

reclie, care se oprete pe alte strazi, la alte staIii, ducand

alta lume, mereu alta lume? *i sa fi mers aa o dupa


amiaza intreaga, o zi intreaga, din cartier in cartier,
din tramvai in tramvai, sa fi coborit i sa se fi urcat
mereu i sa fi stat de vorba cu conductorul cnd a eamas singur in vagon, sa fi citit o carte sau sa se fi intalnit cu o prietena dedemult, sau cu un prieten din
copilarie? !...

Nu va supara-ci... Mi se pare ca va cunosc...


Ii iei seama:
Mi se pare i mie...
*i, brusc:
122

www.dacoromanica.ro

TRAMTMELE

Tu esti, ma, Daravela?!

Ce faci, ma, &cane?!

Ia uite, domnule, comedia dracului: uitasesi Ca asa 1i

se spunea la scoala: Oscanul. Vorbesti nice! pe nas si


lizi fsAit...
Ma, dar te-ai schimbat mult! te miri, stupid.
.)

Pared tu!... Ce vrei, zece ani...

Sau:

Nu va supara/i, domnisoara, mi se pare ca vd

cunosc de undeva...

Femeia se uita la tine, alb. ,5tie ea: mice imbecil,


incepe asa: # de unde va cunosc, domnisoara? #... Devine insa numaidecat atentd, se uit lung la dumneata,
isi rascoleste amintirile, si.zmbeste, veseld:
Dar de sigur... Dar de sigur... Nu stii ca mi-ai
facut o dec1ara0e, intr'a cincea?
Sim-ci undeva, in inim5, pesemne, o pArere de rau
ascircita. Si-li spui, in gand: # intotdeauna am fost un
dobitoc, in materie de femei! #... Pe urma, bleg:
Mda... vaszica dumneata erai...
Doamne, ce cap !... Casicnd nu te-ai bucura
ca ma revezi!
Ba bine ca nu! Mai ales ca femeia continua, fericita:

Maine te invit la dejun... Sa cunosti pe bar-

batu-meu...
# Sa fie al dracului... Cu masa.. .*I-ci spui, in Ond.
A-ci fost la balci, de sigur. Ei bine, a-ci observat c
tocmai acolo unde este lume mai multa si din toate par-cile, lume pe care nu o cunosti, int'alnesti pe neasteptate,
un domn pe care nu l'ai vazut de multa vreme si pe care

l'ai cautat de atatea ori, fara sa-i dai de urma?...


La Bucuresti, nu e bine sa calgi pe cineva, a carui
adresa ai uitat-o. Il vei intalni cu siguran-ca in tramvai,
in Mosi sau pe calea Victoriei, duminica la peanz, and
aglomeratia este mai mare...
123

www.dacoromanica.ro

BUCURE pi

...Veneam intr'o zi cu tramvaiul 15. Ma urcasem la


staiia Take Ionescu. Conductorul, dupace imi taie biletul, se uita la mine, lung. Eram pe platforma dinapoi.
I-am intors spatele. El a plecat in vagon sa dea bilete,
i cam la mijloc, iar s'a oprit i iar s'a uitat la mine cu
nite ochi de parch' m'ar fi suspectat. 0 Ce dracu o fi
vrand? ! *
m'am intrebat. o ea bilet am*. Mai face doi
pai. Iar se'ntoarce, iar se uita. Nu pe furi. Se uita drept
i staruitor. Intii, m'a stanjenit: nu-mi place sa fiu
privit. In cele din urn* m'a enervat.
Nu ma mai cunoateli? m'a intrebat tocmai
and eram sa sar din tramvai, ca sa scap de el. Avea un
cap dreptunghiular, era nebarbierit qi se uita la mine
serios i cu nite ochi negri.
Nu

i-am raspuns agresiv. De unde sa te cu-

nose? !

Dela Nasaud.

Dela Nasaud? !... Nu, nu-mi aduc aminte.


La Nasaud, fusesem prin 1925. *i. nici macar la Naskid, ci intr'o comuna invecinata...

Eram elev la Scoala Normala de invatatori...


Veneatii cateodata pe la noi... pe la domnul...
i mi-a spus un nume... Ionescu, mi se pare...
StiO, profesorul de...
Nu
li spun... Nu-mi reamintesc... Sunt nou
ani de atunci, i omul mai uita...
Eu v'am recunoscut, cum v'aIi urcat in tramvai...
PoftiIi, doamna!
Era ora prnzului, and tramvaiele sunt pline, toate.
De obicei nu ma grabesc, pentruca niciodata nu ed: raman
pe platforma i fumez. Dar se grabea toata lumea i. eram

luat de curent. Am pus piciorul pe treapta in acelai


moment cu o femeie foarte simpatica dealtfel, qi tanara :
Poftim dumneata!
raspunse ea arcagoasa, i-mi
ram loc.
124

www.dacoromanica.ro

TRAMVAIELE

PoftiO, -VA rog!


Ce cretere !

ii spun... N'am observat ..

Buzele incre/ite, sprincenele incruntate.

Hai, domnule, i las-o in pace! striga cineva


dela spate. Nu vezi c'a mancat agurida?... Ce dracu
te-a gash i pe dumneata sa fii politicos in tramvai?!...
Apoi, catre femeie, de sus, depe platforma:
Ce te zgaeti aa, cucoana?!...
i intorcandu-se spre mine:

Dar ce crede ea, in definitiv?!... Imi daIi voie:


Popescu!
Incntat !

Nu prea eram, fiindca am groaza de cunotime ocazionale. Dar aa se obinuete...


Ce crede ea? Ca daca e femeie, sa" rdmii eu de
tramvai?... Prea abuzeaza, domnule... InIeleg s6 fii
politicos, dar nu pada' la sinucidere... Ei, comeclia dracului... i pe urmA, pretind drepturi egale cu brbalii.
Dreptul nu se cere: se ia... Uite, sa-i ia singura dreptul... Sa se inghesuie, sa dea cu coatele... N'am drep-

tate ?...

Ba ai.

Rai sigur ca am... Ca discutam alaltaieri cu Ionescu dela justiIie care...


*i aa mai departe.
Omul meu avea dreptate: sunt unele femei, i hatrane i tinere, care se uita infipt la dumneata ca sa liberezi locul. Te faci ea nu observi, pe urma o vezi, dar
continui sa ezi, iar daca femeia este frumuica i daca
dumneata ai ni-cel tupeu, flirtezi. Ea tremura de ciuda
i de indignare i optete printre dimi:
Ce obraznic!

Iar clack ii oferi politicos locul, s'apaza fara sa te


priveasca i uneori fara sali mulIumeasca. Ba se uita
rau la dumneata, ca i cand i-ai fi cedat un drept al ei,
din strAmoi, pe care i la-i rapit cu forta...
125

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Pe vremea mea, tineretul era mai cu obraz !

se

vaieta la toata lumea o femeie cam in varsta qi cam gras.

A inceput sa se vaiete i sa faca moral, de cum a


ajuns in prag. Vorbete in gura mare de # timpurile cnd

tineretul era cuviincios i nu lasa pe o biata femeie in


varsta sa stea in picioare >>.
Pe vremea dumitale erau tramvae, cucoana ? se
intereseaza cineva depe banca, foarte serios.
Erau! Iipa ea. Dar nu erau tineri obraznici ca
dumneata.
Toata lumea rAde, qi nu-i face nimeni loc.

Eu m'ai scula,

zice unul. Dar las' sa stea in

picioare .. . Ca prea e otravita .

. .

Taxa !
Abonament !

Sa vad.
Pasagerul se incrunta.

Ce, nu ma crezi pe cuvAnt?


Ba va cred, dar aa am ordin.
*i daca n'am chef sa 0-1 arat?
Atunci va dau jos.
Prea mult ! Conductorul e obraznic.
Cu cine vorbeti tu, ma ?
Va rog sa-mi ardtaIi. abonamentul.
*tii tu cu cine vorbeti? !
Intmplator, conductorul e student. In anul II, la drept.
Nu ma intereseaza, ii raspunde, calm. . . Deocamdata, vorbesc cu un pasager in neregula . .. Un contravenient .. .
Aa ? !

Aa ..

i spumega.

. La prima sta.cie, te rog sa te cobori.

Acum nu-i mai vorbete cu <4 dumneavoastra >>.


Magarule.

Te rog sa vorbeti frumos, altfel voi fi silit sa-Ii


raspund cu acela vocabular.
126

www.dacoromanica.ro

TRAMVAIELE

Omul este o clipa deconcertat. Prea vorbeste radical


conductorul, prea e calm si prea simte c are pe toata
lumea de partea lui...
Poftim! si-i intinde abonamentul. Mai spune i
acuma ea ma dai jos.
Tot va dau jos, daca nu vorbili cuviincios.
Are dreptate! s'amesteca cineva.
Dumneata ce te bagi, domnule, unde nu-1i fierbe
tingirea?
Gel:Malt, ii raspunde far% sa4 priveasca:

Daca asi fi in locul dumnealui, (04 arata pe conductor cu capul), de mult te-asi fi aruncat pe fereastra...
Domnu?
Poftim?
Taxa.

si tresare.

A-ha... Cat face pana la hale?


S,i da sa bage 'liana dupa portofel.
Tramvaiul asta nu merge la hale.
Nuuu?!

Nu... luali pe 15.

La prima staIie, omul se coboara si ia tramvaiul urmator. 0 stalie, doua, se mai fereste. Dar pana la a treia,
conductorul cla cu ochii de el...
Taxa.

Da-mi un bilet pana la 11 Iunie.

Luaii tramvaiul 15... Sau 20. Asta nu merge la


11 Iunie...

*i tot asa, facand pe prostul si mutandu-se din tramvai in tramvai, omul ajunge la destinalie, fara sa scoata
bilet...
Imi permitcci, domnisoara ?

Mai sunt scaune libere. Dar el s'a asezat, irezistibil,


langa domnisoara. Tace un moment, si-i ia seama. Tace
si ea, si se uita pe fereastra.
127

www.dacoromanica.ro

BUCUREfyrI

Ce cald!
Sau:
Ce frig!

Dupa sezon. Femeea tace mereu i mereu se MO pe


fereastra. Si se strange langa perete. El s'aproprie din

ce in ce...

Taxa!
i intinde conductorului un pol, intre
Doua!
degete, distins.
sare femeea, &and a inIeles Ca al doilea
Pardon!
bilet este pentru ea. Apoi, catre individ:
Cum iIi permi%i?!

Vasazica, nu s'a prins. Omul, nu e chiar atat de prost


sa mai insiste. Are ni%ica experienIa, ce dracu. Se ridica

inganand o mild oarecare, i pleaca. Iar femeia, tremurand:


Nemaipomenit!...
Dar se 'ntampla i altfel:

Nu Ira suparaIi daca stau langa d-voastra... ?


Vai de mine !... PoftiIi!

Ii strange fustele i-i face loc.

Oh, nu Ira deranja-ci atata.


Si dupace s'aeaza, spiritual:
Nu sunt chiar aa de gras ..
Ea zambete.
Conductorul:
Cine mai e far& bilet?
Aici, efule!

si-i intinde o suta. Are i poli, are i de cinci, i de


zece...
Dar e mai bine aa... Sa vada femeia...
Ave-ci bilet, domnioara?

Nu... acuma...

li-i zambete.

Oprete pentru doua, efule.

Vai, dar cum se poate...


Lasa, ca tot imi schimba.
128

www.dacoromanica.ro

TRAMVAIELE

*i iar plaseaza un spirit:


0 sa-mi daIi o polila.
Hi, hi, hi!
Aa. *i acum, dupace a primit restul in palma fara
SA se uite i far% sa numere,

poate sa-i vorbeasca mai

liber domnioarei. Dar tot spiritual... Ca s'o epateze...


Sper ca mergeli pana la capatul liniei?...
Ba nu... Mai aproape. Pana in Matasari...

Da?... *i eu tot acolo ma cobor.

Minte. El merge mai departe sau mai aproape. Dar


vrea s'o conduca.
Ia uite !
se mill ea. Ce nostim!
Locuieti pe Matasari?
Acuma, ii vorbete cu q dumneata *.
Da.

Ai un profil foarte distins... *i. nas grec...

Da de unde: profilul e cat se poate de cornun...

Cat despre nas ... potrivit. *i fruntea, i sprincenele...


Potrivite, toate. Un singur semn particular, i acela
facut: o aluniVa la colIul gurii, sau undeva pe barbie...
Femeia se uita la el, recunascatoare, apoi se uita in
jos ruinoasa...
Glumeti !

*i ea ii vorbete acuma tot cu q dumneata *.


Imi pare rail ! zice el. Pentruce ai glumi?
Aa sunt barbaIii.

Or fi... Dar eu sunt altfel... Uite, i gatul...

0 poezie ... *i umeri rotunzi...


Atatea complimente !
Ea e fericita. *i se gandete ea tipul este foarte simpatic i inteligent. 4 Dar cum l'o fi chemand? Ca nu s'a
recomandat *.

Nu sunt complimente... Sunt constatari, domni-

path ... Cum te chiama ?


Acuma, randul ei
Eti curios?

s'

fie spirituala:
129

www.dacoromanica.ro

BUCUBETI

Foarte curios.
Imbatraneti !
Conductorul striga :
Matasari !

Neat ! ofteaza el.


Ea:
Vai, ce repede a trecut timpul ! ...
Se coboara intii el, ca orice cavaler cu educatie, i-i
ajut: ii ia palma in palma stanga, i-o prinde cu dreapta
de brat, strans.
Mersi !

Apoi o conduce pana aproape de cask i-i cere o

intalnire.
Maine la aceeai ork in acela tramvai,

se boa-

rate ea, dupa o ezitare scurta ...


nu tine de capitolul asta. Cititorul il
Restul,

va gasi in alta parte...

In tramvai, se 'ntampla i unele tragedii. Se 'ntampla,

adick nici mai mult, nici mai putin, ca barbatul sa-i

vada nevasta in vagon la o incruciare langa un tip oarecare, vesela i fericita, cum nu prea este acask cu el. i
se 'ntampla ca i femeea sa-i vada barbatul cu o dama
pe care nu o cunoate, in aceea situatie. Insfarit, se mai
intfimpla ca nici unul sa nu tie ca a fost vazut de celalalt...
Acasa, el pufnete, ea il ignora. Pana la friptura.

Ai putea sa te mai ocupi de bucatrie, dumneata.


Ea tace.

Nu? ... Mi se pare ea' astazi ai venit cam tarziu acasa.

Cam.

Ai putea sa tiu unde ai fost?


In ora... Dar dumneata, unde ai fost ?
Barbatul tremur:
Deocamdata, intreb eu.
Femeia tremura i ea i i-a pierit pofta de mancare.
ii spune. Totui, se stapanete.
4 Ce cinism >>
130

www.dacoromanica.ro

TRAMVAIELE

Intreaba!
In oraq, unde?
M' am plimbat.

Cu tramvaiul?
Femeia tresare i se sperie. Ii revine insa numai
deck.

Nu, n'am obiceiul sa ma plimb cu tramvaiul.


dup o pauz scurn:
Ca tine.

El cased ochii mari.


Ca mine ! Cum adica? !... Cu tramvaiul, eu nu ma
plimb, cucoana... Cu tramvaiul, eu ma duc la serviciu...
Si dup treburi...
Ea, ironica:
Dupa treburi?
Da.

Foarte interesant.
Exasperat de ironia ei, o lasa dracului de diplomai striga, congestionat:
Cu cine erai azi in vagonul 5?

Femeia se gfindete

c'fi,

in definitiv, sunt chit.

Si

striga i ea:

Dar tu, cu eine erai?!...

Apoi amndoi in end, opari%i:

Fir-ar-al dracului sa fie de tramvai... cu cine I-a

inventat...

Ploua des i repezit. Asfaltul stralucwe ca oglinda


i ca de oglinda se isbesc picaturile mari, apoi sar sdrobite in stropi, i se impratie. Lumea fuge sub ploaie i

s'adapostete unde poate: pe un prag, intr'un gang,


inteo librarie...
Nu gaseti o trasura sau un taxi, cu niciun chip i
cu niciun pre-c. Tramvaiele,
gem. Stau calatorii Inghesuii pe amndoua platformele i printre banci, aga-ca-ci

de curele sau sprijinindu-se unii de


131

90

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Avansa-ci mai inainte, domnilor... Taxa, cine mai

e fr bilet...

0 corespondenta, efule!

Omul se rasucete ca s poat baga mna in buzunar,


qi zice de doutrei ori, in dreapta i in stnga, politicos:
Pardon !

Ajunge cu maia in buzunarul unde pastreaza portofelul: buzunarul gol! Un moment nu mai simte nici inima,
nici nimic. Pe urn& incepe sa se scotoceasca febril prin
toate buzunarele: nimic !...
Pofti-ci biletul!
zice conductorul.
Aoleu!

-cipa omul. Sari%i !...

Ce s'a 'ntniplat, domnule? !


Portofelul... Mi-au furat portofelul !...
Numai a-rata? !

e foc...

se mit% unul. Eu credeam c

Cine ci 1-a furat, domnule? !

intreabA altul, pro-

stete.

In momentul acela, toata lumea ii pipie buzunarele


unde pastreaza banii, fiecare rAmilne cu mna pe portofel, i suspecteazA pe celAlalt...
Oprete tramvaiul, domnule! striga pAgubaul.
SA eau-tam holul...
Cum sd nu! s'amestecA cineva. Dac'ai ti pe
unde-o fi dumnealui acuma
Aveai muli bani ? -- se intereseaza un vecin.
5000 de lei.
Frumoas sumd.
Pe criza asta
Dece nu te-ai ferit, domnule?
Omul se uitd la cel care-1 intreaba, i-i vine sa-1 injure.

Dece nu s'a ferit, auzi! Pi cfind se lovesc ataIia ini de

tine, and te 'mbrncesc ataIia la opririle tramvaiului,


and plou, insfarit, i and mai ai i un pachecel in
mfink posi sa' te mai gfindeti la ceva, i po-ci mai
ales, sa tii cine si-a bAgat maim in buzunar, din cei care
132

www.dacoromanica.ro

OLTENII

s'au frecat de dumneatal... Uite, si pacheIelul s'a turtit


de tot, si s'a udat. Pagubasul il ridica ingrijorat, il privqte cu jale pe toate parIile si, uitand pentru moment
de bani, se vaet in nestire:
Aoleu, ma omoara nevasta ...

OLTENII
Garb', carb', carb' !...
Patrunjelul, Ielina, morcovii, morcovii, morcoviii!
Oltenii calca apasat, impletind picioarele sub greutatea cosurilor. Striga patrunzAtor i repezit, strig can-

tat sau monoton. Uneori, strigatul este ca un chiuit,


alteori scarIaie, alteori s'aude dedeparte, ca o doina.
Dupa felul omului si dupa felul marfei. Carbunii, build-

card, ii strig cu o silaba scurta, retezatd, sea* fara

ca pe niste versuri spuse repede,


cu opriri mai prelungi i cantate la refrenuri. Pestele, il
striga pe nerasuflate:

ecou. Zarzavaturile,

Peste-peste-peste-petee !...

Iar and numeste varietaIile, incepe cu salaul, continua cu somn 0 cu nisetru, 0 deodata:
Crrrrapuuu!...
Se inoada in cuvant, 11 rasucete, il zbarnaie, il sfredeleste si-1 asvarle de parca-1 vezi, de parca vezi cuvantul,

de pared vezi crapul inotand intr'o dunga prin aer, patrunzand in bucatarie, sfaraind in crati-ca...
Fructele se striga, deobicei, monoton:
Ciresi, ciresi, ciresi, cireselee!...
Cosurile scarIaie pe cobil46, omul gafaie sub caldura,
odihneste din cand, i0 sterge sudoarea si striga...
Dimineala mai ales, cand orasul abia incepe sd se
trezeasc, i la amiaza, cand alipeste, strigatul olteanului
s'aude pktrunzator i viguros, te trezete pe jumAtate qi
133

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

te 'ntoarce pe partea ailalt, iar te trezete i iar te 'ntoarce, pana &and te scoala:
Mai, al dracului... Ce voce !...
Cand striga mai ales # crapul *, strigatul te trezete
deodata i de tot, te sperie:
Ce-a fost, draga ?
intrebi naucit.

Nimic... Ce sa fie? !... Olteanul...

Fir-ar-al dracului sa fie... Mai mare spaima ... Cel


puiin, spune servitoarei sa cumpere nite crap, astazi...
Deobicei, fiecare oltean are clientela lui, pe care o

imparte pe categorii: cucoana asta, e sacaitoare i certareala ; astalalta cumpara ce-i dau eu, i. nu se tocmete

a treia, se Iiganete pentru zece bani ; a patra, nu platete contul la vreme, i. cauta sa te 'nele...
De ce m'ai incarcat, ma oltene ? !.. .
Nu v'am incarcat, conica.
Ba m'ai incarcat, ma.
Sa fie al dracului care v'a incarcat, cu al de 1-a

facut... Daca nu...


Daca nu,
Daca nu,

ce?

al care minte !

Nu -ci-e ruine, ma ? !... Eu nu-li dau un ban

mai mult.

Bine, coni-ca ... Dar nici eu, nu va mai servesc...


Ce, ma, eti nebun? !

Nu sunt nebun... Da'dece sa ma 'nelaIi?


Pai atat a fost, ma... C'am insemnat.

Ba, atat a fost... Am insemnat i eu... Si am


insemnat bine... Ca va cunosc...
Fire-al dracului sa fii... de oltean hoI... Na, ma,
cat zici tu... Si sa-mi aduci marfa ca lumea ...

Cucoana, rade. Rade de necaz. Olteanul, rade i el.


Tot de necaz. (4 Auzi, s ma frece pe mine atata, pentru
5 lei, dupace ii dau pe datorie, d'asta primavara! )>...
La casele boiereti, stapana nu se vede. Olteanul
ii vinde servitoarei, care alege i platete. Dupace se
134

www.dacoromanica.ro

OLTENII

cunosc bine, incarca nota amfindoi: olteanul, incarca nota


servitoarei,
servitoarea nota, conilei. Cu timpul se

imprietenesc bine de tot...


Si de unde spuneai Ca eti ma neica?
Din Dolj.

Ap?... Eu sunt din MehedinIi... Traiqti bine


la boierii atia?
Bine.

Eti demult bagata?


De doi ani.
Ihi!
Peste cfiteva zile:

Da unde dormi tu?


Da ce-Ii pasa lie?!

Ei... Intrebam i eu, aa...


Si-o ciupe de bra.c, de bra-c, nu din alta parte, deocamdata., dupace s'a autit la toate ferestrele, circular, i-a bagat

de seama ca nu-1 vede nimeni. Ea, face pe suparata:


Laba!
Duminica dupa pranz ai liber?
Am.

Vii in Cimigiu?

Nu tiu.
Sau la dans?
Nu tiu.
Da' ce tii?
Nimic
Si se uita la el intr'o dunga, i rade.
Atunci,

Poate...

in Ciqmigiu?

El da s'o ciupa iar.


Astampara-te ca ne vede cineva...
In Cimigiu?
Da.

Si se 'ntfilnesc in Cimigiu, duminica dupa pranz.


Manfinca acadele, beau limonada i se fotografiaza.
135

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

D'aci inainte, olteanul are unde dormi, are o mancare


calda... Cateodata, and si coniIa, stie si boierul...
Ma oltene, sa mai ai grije p'aci, noaptea...
Las' pe mine, boierule...
Dupace isi descarca de toata marfa cosul, olteanul
s'aseaza pe marginea trotuarului, istovit, si numara

banii. Apoi face niste socoteli in end: cata marfa a avut,

cat #1-a Iinut*, cu cat a dat-o, cat a dat pe datorie si


cat (< i-a ramas *. Uneori, aseaza banii gramezi, fiecare

gramada reprezentand cutare marfd. *i dupace se uita


peste ele, ia din fiecare gramada &ate un gologan, pentru
mancare si pentru o -pica. *i pleaca usurel si fluierand...
Cum traiesc si unde dorm oltenii, nu stie nimeni.
Era vorba sa li se Lea un camin, un palat urias, pentru
care am auzit cd s'au si adunat cateva milioane din cosurile lor. Un palat cu dormitoare curate, cu cantina si
cu bae... *i cu scari de marmora, pe care sa urce oltenii

fluierand si desculli... Cine stie...


... Dealtrninteri, ei nu se plang. Sunt vesnic veseli

si gata de glume. Iar dumineca si in zile de sarbatoare,


dupace au vandut marfa, se due in Cismigiu sau la dans.
Joaca si danseaza pana cand se onwar, apoi beau.
Nu pana se imbata. Ci pana se fac aa, q cum ii sta rumanului bine #. Atunci, olteanul da caciula pe ceafa,
pune mana pe praselele cuOtului si striga aa, din senin
si fara inteircie:
Care fu ala ma? !... Fir-ar main-sa a dracului!...

DEPUTATII
Domnii reprezentami ai Na%iunii, coboara in Cetate
cu primii fulgi. Dar nu sunt atat de usori, atat de senini
si atat de albi. Domnii deputaIi sunt gravi, preocup4
1.36

www.dacoromanica.ro

DEPUTATII

i cu serviete. Au calatorit in clasa I-a, gratuit, i dela


gara urea in automobile. Unii trag la hotelurile din centru,

altii se opresc in Grivitei.


No, bine v'am gasit!
Sa traii, domnu deputat.
Ardelenii, sunt mai vorbareti i mai populari. Care
sunt. Ca alii, de and cu mandatul sau poate din totdeauna, au intepenit in atitudini hilare de oameni importanti. Calca drept i rar i se uita peste lume i peste
tara atat de ingimfati i de misterioi, de parch' ar purta
incataramate in serviete, destinele Natiunii...
Va sa zica, dupa vacant- se 'ntorc aa: Intli vilegiaturitii din tara, pe urma cei din strainatate ; se inapoiazd
apoi ultimele serii din concediu ; sosesc domnii minitri
dela Mare i cea din urma cehipa de scriitori dela Buteni ;

la urma de tot coboara studentii, domnii parlamentari


i iarna...

Cetatea este in forma: teatrele pline, cinematografele


gem, pe strazi lume, localurile tixite. Pe domnii depu-,
tati, Ii gaseti peste tot: la teatru, la cinematograf, la
restaurant, la cabaret, la ministere i pe strada. Nu e
greu s-i identifici: pe strada fiecare domn deputat
umbla cu 5-6 ini dupa durnnealui, caer merg la o distanta foarte cuviincioasa. La restaurant este de asemeni
inconjurat de cateva persoane, care de obicei platesc
consumatia...
A, pai nu se poate...
Imi pare rail, domnule deputat... Lasati...
In cele din urma, lasa. Insa, da i dumnealui ceva
baci chelnerului...

Ia, ma, i tu...

Sa traiti, domnu deputat... Multumesc, saluuut !...


La ministere, domnului deputat i se deschid, cu saluturi largi i cu plecaciuni adnci, la orice ora, toate uile .

Astuia de ce-i dai drumul?

. .

se indigneaza un

cettean, care vine de trei zile i de trei zile este amanat.


137

www.dacoromanica.ro

BUCUREt;TI

Domnu' este deputat !

rfispunde portarul, gray.

Aaaa !

Numai la spectacole, domnul deputat se amesteca


in gloata i ofteaza cu tori barbalii, dupa cutare artist,
dupa un picior mai cioplit, dupa... insfarit, ca omul...
Se imelege, c nu to-ci dOmnii deputaIi sunt o apa.
Unii au trecere mai multa, prietenii mai intinse i mai
importante, o practica parlamentara mai indelungata.
Acetia se vad mai rar, pentruca de obicei umbla pela
casele domnilor minitri, se mai reped prin strainatate
cu cate-o misiune, fac legi...
Nu-mi vad capul, znoner... Sunt surmenat...
Treci maine...
Maine,

iar:

Am lucrat cu ministrul, toat noaptea ... Vino


maine...
La manifestaIii, domnii deputaii merg in fruntea
convoiului, striga cei dintai # Ura * i din loc in loc rostesc

Cate un mic discurs, pe rand. Iar la parazi, yin cu toIii


dichisici, in frac i cu decoraIii...
Domnii deputaIi, sunt i ei oameni, cu slabiciuni i
cu- patimi. Mai ales cei din provincie, care yin in Bucureti, singuri. Cate unul se mai incurca ba cu o actrita
de varieteu, ha cu cate-o dactilografa, ba cu cate-o func-

tional% ... Ca de, umbland mereu incoaci i incolo, omul

intalnete lume...
Las' ca destul ma usuc in oraelul acela infect de
provincie, unde nici n'apuci sa faci un pas, i nevasta
a i aflat.
Adevarul este, ca nevasta domnului deputat AA,
pana la urma, cate ceva i din ispravile dumnealui neparlamentare dela Bucureti, ea binevoitori se gasesc
intotdeauna, insa domnul deputat are atatea pretexte:
ba o biata femeie cu care a trebuit sa umble cateva zile
ca s-i gaseased un post, ba o orfana de razboi care ...
Ca a fost vazut ieind din hotel cu femeia? Pai ce, lui
138

www.dacoromanica.ro

MINI STERELE

ii da mna sa inchirieze un birou i un secretar, unde sa


primeasca lumea? Femeia 1-a cautat acasa... Dar nici
n'a intrat in odaie... L'a ateptat in hol sau pe coridor...

# Aa cd nu te lua dup minciuni, draga nevasta...

Parca am eu timp i chef de fleacuri? Sunt a-tat de ocupat.


Ai citit in gazeta interpelarea mea in chestia holiilor dela
Consilieratul Agricol? A facut senzaIie... 8efu1 m'a

felicitat cu entusiasm... Dar ce crezi tu, ea' deputatia


e jucarie?... Comunica-i prefectului sa-mi trimit maina la gat% Sambata seara *.

Dup prinz, la Camera, pe culoar sau in incintk in


vreme ce un orator asuda cautfind sa descurce n4te
legi financiare, domnul deputat, catre un coleg din
Vlaca:

Am gash o fetiO!... 0 floare, nu altceva...

MINISTERELE

Este regula: accesul publicului in ministere, nu e


permis decfit dupa ora 11. Lumea, insk se ingramadete
la up cam dela 8, i face coada. Din cand in and, s'aude:

Loc!... Faceli loc !...

Cineva in oapta:
Cine-o fi?

Habar n'am... Vreun deputat, pesemne... Sau


vreun ziarist... Ca atia intra cnd vor... ies &And vor...
Sau vreun samsar! Ii da altul cu parerea...
Dintr'un automobil luxos sau dintr'o maina de

piaik se coboara un domn cu servieta plina. Lumea ii


face drum i il priveqte cu mult admiraIie, cu respect
aproape. Unii, saluta. Nu-1 saluta pentru el, nici pentru
maina eleganta, nici pentru servieta de piele fink cu
curele i cu monograma de argitit, ci pentruca omul
poate sa intre in minister ea la el acasa...
139

www.dacoromanica.ro

BUCURE

Vezi, ma, cum intra?


\rad !

i ofteaza.

Noi stdm aci, dela 8.


A sta eu i pana maine, mai la urma urmelor...
Numai sa fac ceva...
Insfarvit, pela 11,30 uile se deschid i lumea intra
gramada...
Mai incet, domnilor, ca spargeli geamurile! striga
uierul... Mai incet, Ca intr toatd lumea...
Inutil. Se inghesuie ca oile, se in-cepenesc ate cinci,
vase intre canaturile uii, fiecare cautand s'o ia inaintea
celuilalt, macar cu un centimetru. Mai ales in zilele de
audienIa! Uneori se incaer.. .
Ce te vari aa, domnule, ca la pomana?
Si de ce sa nu ma var? Ca de-o saptaman yin aci...

Se poate... Dar azi ai venit in urma mea.


Aoleu, stai, domnule, ca m'ai calcat...
Vai!
striga o femeie. Care a fost mitocanul?
Probabil ca a ciupit-o cineva. Ea insa nu spune ce
a pa-cit. Intreaba numai de <anitocan a.
Dela ue, lumea da navala la biroul de informacii,
ca sa ia bilete de intrare.
Cu cine vrei sa vorbeti?
Cu domnul ministru.
LegitimaIia.
Dumneata?

Cu domnul secretar general.


Cu care secretar general?
Omul nu vtie ca sunt doi.
Cu care o fi.
Apoi aa nu se poate... Ce treburi ai de ispravit ?

Omul Ii spune.

Aha! Bun... La domnul secretar general cutare.


Solicitatorul se gandete ca formalitatea asta este
inutila ca orice formalitate, i absurda. Pentruca, in
140

www.dacoromanica.ro

MINISTERELE

posesia biletului de libel% trecere po-0 sa colinzi tot ministerul. Dar claca aa e regula...
Dumneata?
Nu, nu s'a ispravit jos. Mai e qeful de cabinet, un domn
tfinAr i foarte important.
Cu clomnul ministru...
In ce chestie?

Asta-i acuma! 0 sa-i spuie acolo, ministrului. Ca


omul n'a venit in vizit... Are el ceva pe inima...
Am nite chestiuni...
Ce chestiuni? te intrerupe domnul ef de cabinet, cam nervos.

Cand omul vine la ministru in audienta comunk

inseamnA c nu are nicio protectie, sau ar putea sa 0seased pe cineva dar nu vrea sa se mai indatoreze. Ii
spune ca lucrul nu-i atat de important, incit sa nu-I

poata ispravi singur. Curajul incepe sa-1 prseasck insk


dela poart. Prea trebue sd astepte, prea este lume multa...

Si cauta sa se puna bine cu portarul. Pe urina cu to-0


uierii. Aa Ca' la qeful de cabinet, a ajuns necajit de tot,
i nal-nand. De aceea ii vorbete politicos, slugarnic
aproape. # Ca nu strica! o se gandete el. # Atia micii,

sunt mai ai dracului i mai cu putere ca ai mari o...

Prin urmare, stand la o distan0 respectuoasa de

masa, omul ii spune pasul. Domnul ef de cabinet asculta incruntat i hotarate:


Bine... Aqteapta, i-1 trece pe-o lista.
Sau:
Chestia asta, Ii-o poate rezolva domnul director cutare.

Dumneata, de colo:
Nu se poate.,.
Dar te intrerupi:
Sprancenele domnului qef de cabinet s'au inodat
deasupra nasului, ochii te privesc nedumeri-ci i inoraIi.
II iei mai cu biniqorul:

Vedeli, am fost la domnul director, i..

141

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Dumneata, faci cum iIi spun eu.


Daca eti diplomat i ai timp de pierdut, saluIi respectuos, te 'ntorci acasa, direct acas, sa' nu care cumva

sa te mai abaii pela directorul cu pricina, ca te bru-

scheaza i acela, i vii din nou, Vineri. 8efu1 de cabinet, care este in alte dispozi-cii, sau este altul in locul

celui de Miercuri, pentruca fiecare ministru are ate


trei patru, te trece pe lista.

Ceeace nu inseamna ea eti mai aproape de ministru,


dei va desparte numai o ua, capitonata, este adevarat,
dar up, ca Miercuri diminea-ca la 8 and faceai coada
la poarta i te rugai de domunl uier sa-Ii dea drumul.
Atemi.

Iar atemi.

Te uiIi la ceas: 1. Te uiIi in sal-: 20 de persoane.


Socoteti: cu fiecare ate 3 minute, fac 60 de minute.

0 ora...

Ia uite, Inca un deputat. Al treilea. Ce-o fi cautand


astazi cand e zi de audien-ca pentru public?! Ca pe
# Avizul* acela, scrie negru pe alb and pot fi primiIi:
in fiecare zi de lucru, afara de Miercurea i Vinerea, dela

11-12...

Nu, nu -ci-e foame. Cine dracu mai are pofta de man-

care, acuma?!... Te ridici, faci 2-3 pai prin odaie,

incoaci i incolo, i te apleci peste masa efului de cabinet, in treacat: eti al doisprezecelea pe listal... Iar
te ui-ci la ceas: 1,15. Acasa, te ateapta cu masa i cu

rezultatul...
De felul dumitale, nu eti nervos. 8i nici violent.
Dar uite: treaba e asta?! Sim-ci o incordare in tot trupul.

Revolta Ili ridica sangele la tample, i te gandeti sh


faci scandal. In definitiv, pentru ce este ministru? Ai? !...

8i strigi, in gand, de se cutremura ministerul!... Mergi


'Ana acolo cu revolta, incit te gandeti la revolver, la
bomba... Ca omul la necaz. Dar te liniteti: # Aa e la
noi!* 8i pe urma, nu e o fericire sa fii ministru. Ai atatea
142

www.dacoromanica.ro

MINISTERELE

pe cap, ci te'njura toata lumea... i iar atemi. i iar


numeri deputa/ii care intra ci cari ies. j iar te uij la
ceas: 1.30 !...
Soneria!

*eful de cabinet ici aranjeaza la iu/eala frizura cu


palmele, ii cerceteaza cravata

pantalonii, ia lista

depe birou, i intra. (Trebue s ctici, ca. efii de cabinet


sunt ca plutonierii: tirani cu cei mici, slugarnici cu
cei mari). In odaie, un oftat de ucurare general. Te
ui/i la fe/ele care mai inainte erau mohorite i asudate:
acuma s'au luminat. Cei care se ctiu in capul listei, incep
sa se apropie de up cu pai marun/i, dar fermi.
Trece un minut, tree doua minute lungi ci incordate.
Insfarcit ceful de cabinet se arata in lice, cu lista in
mna. Se uita peste public ci vorbecte:
Domnul ministru fiind chemat la preiden/ie, nu

poate primi pe nimeni. Va roaga sa-1 scuza/i...


0

Va roaga sa-1 scuza/i*!. Mulsumim...

Ckiva, incearea sa se revolte in gura mare, dupa


ce s'au revoltat aproape trei ceasuri, in gAnd. Dar se
linictesc repede, fiindca n'au incotro...
La poarta:

Ce magarie!
Las' ca vine el la vot, de nu l'oi alunga cu cnii...
Am pierdut doua intAlniri, astazi.
De ctiam, veneam Miercuri.
Sa vezi ce scandal acasa... Ca nevasta, n'o sa ma
creada. Are o fantezie nefericita: &And nu trebue, ma

ci and intfirzii dupa treburi, pot s'o pic cu


smoala ci nu-mi crede un cuvant...
Spune-i ci dumneata s telefoneze ministrului...
sau cefului de cabinet... Ca sa se convinga.
crede ;

Cu excep/ia ministerului de externe, unde nu vin


deck diploma/i, gazetari ci parlamentari, la porple tuturor celorlalte ministere vezi lume din toate unghiurile
143

www.dacoromanica.ro

BUCUREFFI

/aril, ateptand. Vezi aceeai lume, zile de-a-randul.

Tarani din Sighet, din Mehedin/i, din Dorohoi i din


Basarabia, ateapta saptamani intregi pe dunga trotuarului cu legatura cu mancare, langa ei. Unii au venit
cu nevestele, cu Cate un baiat, sau cu cate o fan.
La ministru n'ajung niciodata, dei cu ministru vor
sa vorbeasca. eful de cabinet, ca sa scape de ei, fi trimete la secretarul general. Secretarul general, fi trimete,
fara sa-i asculte, la eel:Malt secretar general. Acesta ii

indrumeaza foarte binevoitor, de altminteri, la cutare


director. i aa mai departe...
Oamenii ascult docili i umbla din birou in birou.
Se mai sfdtuesc cu u0erii, se intorc iar pe unde au mai
fost, 'Ana cand li se inchid toate uile. Atunci se due iar
la eful de cabinet, care incepe sa strige la ei:

Iar a-ci venit, ma? Nu v'am spus sa mergeli la

domnul secretar general?


Oamenii spun ca au fost, dar n'au facut nimic.

'acum, am vrea sa ne intoarcem pe la casele


noastre... Ne lasam pagubai... Dar n'avem bani de
drum...

De cele mai multe ori, ii vede deputatul judeIului


respectiv sau alt deputat cu inima. Ii asculta cu bunavoinIa, i-i baga la ministru peste capul efului de cabinet, care e niIel cam plictisit de toata chestia asta.
Peste cateva clipe, ies satisfactici: treburile pentrn care

au batut atata drum, au fost nite simple fleacuri...


Pela

ministere, umbla

cateo cuconiVa tinerica

foarte nostima.
Bonjur !

Domnul ef de cabinet, e cat se poate de flatat. Ii


saruta mana galant, i-o poftete chiar pe scaunul dumnealui, la birou.
Eti incantatoare, astazi.
Da? !... i ieri?
144

www.dacoromanica.ro

;ION'

..'

It

it. ,

, fo4it-.(
......A71.
'i.e.'.

:.

.'
'

..
gi

if. (. .
. ../..
....

/a

'

Kiig,...,.....:

0.

LT
4
V. '. .0,
A.
I

TO

."P

t
.:

.'
.

...

1;

0,,

049

..

ri,

: S''

'''

""'.._2.

la

P,

.,,,v.

---

ir.

'

..

..

,,j

'

.115

..- -

::

. ,
.

.
:

i
.

"

t #4.
--..-,
-

eIlj . . .a .......Z..^-,+, '.


E ltn
1 :'''' .
q.4 I..
.
"% ..,;,1', ..'"".'---.' .4 -4.
$

,..

...,

'

0_, ...................44.... ..._=.r.....--

.:

.' ,1 461"..!!"

4
,
I

'''.

;N.

't
,

'1111110:1.

il:

'

, li 5

t / I, .-

.1

..,`"1 .,

:4. 'i

0.

Kor

20

`5..

ei.

www.dacoromanica.ro

.s

A0,ke00a

www.dacoromanica.ro

.4

,-

--..

N.
.,

''at

1
-

-747,--

.0%, '.

:A

1"
4-

VI

4 ..
T9c. t

.'

'Is

! 0_...

7:71

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

4'

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

:010 BOSCO

www.dacoromanica.ro

V..

o.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MINISTERELE

i ieri i'ntotdeauna.

Femeia se gandete ca domnul ef de cabinet este


exasperant de banal i foarte insipid. Dar uite, are ne-

voie de el...

Ce-ai facut cu chestia aia?


Este pe drum de seara.
Asta mi-ai spus-o i ieri... Mai line mult?

De... tiu eu?

Si se uit la ea cu In-ce les. Si ea se face ea nu inIelege.


Maine?

Cred ca da.

La ce ora sa viu?
El se gandete un moment.

Ne Intalnim In alt parte.


Uncle?

Iar se gandete. Apoi, curajos:

Te invit la masa.
Bine!

accepta femeia.

In definitiv...
Chestia, este o chestie pentru care << domnipara Incaseaza dela un domn oarecare 10-20.000 lei. Seful de
cabinet i-a strecurat-o ministrului Intr'un moment cand
1-a vazut bine dispus, adaogand, speriat, ca este a unei
rubedenii...

Domnul ministru, are i el afacerile lui sentimentale.


Amanta vine rar de tot pe la minister. Seful de cabinet,
&and o vede, Vanete dela birou, o saluta foarte respectuos, i-o introduce... Daca femeia n'a intrat pe ua
pe care intr.- domnul ministru...
Bonjur, ministrule !... Ce faci?
S'apleaca peste birou 1i-1 pupa pe frunte. Apoi s'aeaza pe un fotoliu. Ministrul, suna.

Nu intra nimeni, pada' and nu chem.


Catre ea:
Sunt foarte obosit.

145

10

www.dacoromanica.ro

BUOURETI

Casa i face pe plictisitul:


Sa fie a dracului de meserie, i meseria de mi-

nistru... Vezi tu...


Telefonul.

Al lo !... Da... Da... Nu, acuma nu pot... Am

o delega-cie in audienIa, pe urma trebue sa merg la Pa-

lat... Du-te singura... La revedere...

Femeia de lariga el, 11 ameninra cu degetul:


Holt' le!

Ai... A fost nevasta-mea...


Ei, ma duc... Am vrut doar ea-0 dau bunaziva.
Nu-i adevarat. Are ceva de ispravit cu ministrul.
Domnul ministru se lasa, insa, greu. De aceea i ea este

cam rece...

Cum! Aa repede?!
Am treaba.

Ei, asta este...

i tu eti plictisit.
Dimpotriva... Imi pare foarte bine ca ai venit...
Nu se vede...
El a inIeles.
Tot pentru chestia aceea...
Tot... Este destul de ruinos ca nu ma iube9ti
macar atata ca s'o rezolvi. Trebue sa ma rog de tine ca
orice parlit de...
Domnul ministru se gandete prelung i adanc ca
orice om de stat, i in cele din urma, hotarqte:

Este foarte greu... Dar pentru tine, o fac...

Numai de n'ar rasufla in gazete...


Pe ea n'o privesc urmarile. Sare vesela de gatul domnului ministru i-1 saruta furtunos pe buze, pe obraz, pe
musta-ca carunta .

. .

Bravo, micule... Bravo... Acuma cred a ma

iubeti...
Diseara la ce ora te vad?
-- La 9... Ex...

146

www.dacoromanica.ro

LA OFICIUL DE STARE will

Si pleaca. Domnul ministru, telefoneaza acas:

Asta seara lucrez cu primul ministru... Sa nu

ma atepta-ci cu masa ...

LA OFICIUL DE STARE CIVILA

Martori, domnule, va trebue martori?... Cu trei

poli...

Nu-mi trebue.
Cu doi poli.

N'auzi ca am? Dece ma enervezi tocmai acuma


and viu i eu sa ma pui In randul oamenilor? !
Barba-ci fara mese6e, mai tineri sau mai batrani,
striga mereu:
Martori, eine vrea martori...
De obicei, se intovaraqesc ate doi, pentruca doi
martori trebue la o pereche. Sunt angaja0 aproape toti.
Minded, vede-ci, cununiile au loc numai odata pe sap-Caman-a la fiecare primarie de sector, i se strange lume

multa. Cate 50-60, sau 100 de perechi. Se'rrcelege ca


oamenii cumsecade yin cu martori de acasa, pe care Ii
poarta dupa ei, care ateapta cu ei, care se bucura cu ei,
gata sa zica <prezent> and domnul ofiIer al starii civile
intreaba de pe scena, solemn i gray:
Martorii?

Dar sunt i perechi care uita sa vin cu martori, sau


nu vor sa-i tie vecinii, sau, in sfarit, care se gandesc
ca lucrul e plictisitor 9i cu cheltuiala. <Mai bine angajez
martori acolo. Le dau ate doi poli i am scapat. Daca
ii ia din vecini, ma costa: mancare, bautura... Ba qi
cate-un cadou, la o adica a...
Tinerile perechi, yin la Ofiprul Starii Civile, pe langa
martori, flori i bomboane, cu parinii, cu rudele mai
apropiate, cu prietenii i cu prietenele.
147

10*

www.dacoromanica.ro

BUCUItETI

Vai, draga, ce fericit eti... Mireasal... Cat te

invidiez...
Stai mai drept, ma... *i indreapta--ci cravata...
Aa... Nu fii bleg, ce dracu... Ca odata eti gi-

nere...

Cine tie !

glumete eL

Mireasa care nu i-ar da drumul de braI s'o omori cu


bataia, Ii privete gale:
Iar glumeti!
Obiceiul

Baal... Ce flori frumoase !...


Domnioarele i doamnele mirese, au, toate, braele
incarcate cu flori...
Ca i la dricari, la Ofiprul Starii Civile, cununiile

sunt pe clase: I-a, II-a III-a. Fiecare clasa cu taxa ei

i cu ceremonialul ei. La clasa I-a, yin boierii. Aci, perechile se cununa separat intr'o sal- mare i, pe cat cu
putinO, decorata. Cateva tablouri, draperii la ui, un
covor, cateva fotolii... Daca perechea este mai de neam,

sau daca unul din martori este un membru marcant al


partidului la putere, cununia are loc in sala festiva a

Primariei i oficiaza chiar domnul primar in persoana...


La clasa II-a se cununa lumea de mijloc. Sala este mai
simpla i mai mica. Perechile i martorii stau inghesuili
i palavragesc. La clasa III-a se cununa lumea de jos.
Ceremonia se oficiaza in hol, care servete in zilele cele-

lalte ca sala de ateptare. Pe jos, ciment. Pe ui i pe


pere%i, cartoane, cu indica-cia biroului i cu diverse interdicIii: eFumatul oprit a: a Nu scuipaIi pe jos #: (< Nu
ne firieti de vorba )). AgaIata in perete, fotografia Regelui
i eventual fotografiile fotilor primari. Singura i la

vezeala, in peretele din fund, fotografia actualului pri-

mar. In cele patru coluri, cate-o scuipatoare i 2-3


band de brad, infirme...
La clasa II-a i a III-a cununia se face in bloc. Perechile sunt aranjate in forma de potcoava.
148

www.dacoromanica.ro

LA OFICIUL DE STARE CIVILA

Mireasa la stanga ginerelui, martorii la spate !


striga domnul secretar, imbracat in toga neagra, ca procurorii.

Dar rudele?

intreaba cineva.

Rudele?

Domnul secretar sta niel pe gAnduri. Apoi, zmbind


protector:
La perete !
In ateptarea .domnului consilier delegat ca ofiler al
Starii Civile lumea vorbete, comenteaza i b5rfete.
Dar baba aia ? ! Mireasa o fi? !. , .

De !... Mireas, probabil... Sau soacra.


Asi... Este prea batrAn pentru soacra!
Uite, ea are si flori.
Atunci, sa tii, ca e mireasa!
Pai ginerile unde-o fi?

S'ascunde sa nu-1 vada lumea... 0 fi vreun baiat

de 18 ani...
Ia te uite la aia...

Uite-te mai bine la tine !


se
vede
combinezonul...
ti

ii optete cineva. Ca

Din and in cnd, uierii:


Sssst !

In sala, miros de flori, de sudoare i de colonie. Perechile, ca perechile: ginerile de 50 de ani, alb aproape,
mireasa de 16 ; mireasa de 45, ginerile de 18 ; ginerile urit
i cu albeala sau chiop, mireasa frumoasa i dulce ; mireasa
tirba i scrijelata de varsat, ginerile ca un arhanghel...

Linite, va rog.

Pe o use laterala, intra domnul of4er al starii civile,


imbracat i el in toga, foarte serios, foarte solemn, i
foarte gray. Lumea care sade, se ridica. Femeile ii aranjeaza fustele i florile, barbalii cravatele.
Tacere.
Domnul ofi-cer urea pe balustrada calcnd rar i socotit.

Apoi se oprete in faIa mesei, se uita peste sala, tuseste:


149

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

Actul casatoriei, este, care va sa zica...


Urmeaza cateva consideraiii asupra casatoriei cu ci-

tate din codul penal i din carIile sfinte. Pe urma, domnul

secretar striga perechile. A treia de pe lista, nu raspunde.

Domnul Spiridon Dumitrescu i domnipara Lisette Popescu.


Nu raspunde nimeni. Lumea se uit in laturi i rade.
A ters-o!
zice unul, tare.
Rade i domnul ofi-cer, rade i domnul secretar.
Detept om!
optete altul, care e martor.

Te cred! Ii raspunde vecinul. Eu acum cinci


ani, am venit ca un idiot cu trei ceasuri mai de vreme.
dupace s'a sfarit comedia, ne-am certat in strada,
ca tiganii...
Acuma, fiecare raspunde la intrebarea mea...
De s'ar ispravi odata!
ofteaza o doamna.
Domnul Smarandache Carloganu... te casatoreti
de buna voie cu domnipara... Pardon, cu doamna Marieta Petrovici?
Vocea raspunde grabita:
Da!

Doamna Marieta Petrovici... te casatoreti de

buna voie cu domnul Smarandache Calroganu?


Tacere.

Ginerile o privete cu desnadejde i ii da cu. caul.


Da!
raspunde femeia.
Apoi, o pufnete rasul: uitase!...
Nu rade-ci, va rog. Momentul e solemn.
Pentru dumneaiei nu mai e solemn
optete un
martor care o cunoate. A treia oara vine aci, i daca o
vrea Dumnezeu... mai vine de vreo doua ori, ca nu are

deck 45 de ani...

Si ceremonia continua. Raspunsurile se aud dare i


puternice, emqionate i dulci, altele balbaite, altele in
rate, altele miorlaite...
150

www.dacoromanica.ro

LA OFICIUL DE STARE CIVILA.

Cate unul, intreaba mirat:


Poftim?!
Te casatoreti de buna voie cu...

Rai de sigur!... Ce vorba e asta?!... Altfel, am


fi venit aci?
Lumea rade cu hohote.

Dumneata s raspunzi numai << Da


11 Inva domnul oficer.

Cum o sa zic nu?!


dupa mijloc.
Atunci, spune da!
Sigur ca da!
Vine randul ei.
Zic 9i eu cum zice el.
Cineva, din public:

sau <Nu>

i Ii cuprinde mireasa pe

Bravo... De treaba femeie...

dete acas, cu obida...


Lumea rade iar.

i omul se On-

ontreab ofiterul.
D... de buna voie... Daca vrea el...

De bunk' voie?

Dumneata, vrei?
Pai cum sa nu vreau?
Nu te silete nimeni?
Nu... Cine sa m& sileasca?! Doar sunt femeie in

toat firea. Am mai fost mAritat odata...


Dupace se ispravete cu toate perechile, domnul
oficer One o scurta cuvantare, pomenind iar4i importanIa actului, i incheie:
VA felicit!

Perechile, cu martorii dupa ele, tree sa semneze in


registre, pe urma pornesc spre ieire, cu actul in buzunar.
Mul-ci din cei dela 4 clasa III-a> care se eununa dupa

ce au trait 4-5 ani in concubinaj, au venit chercheliii


de bucurie, poate, sau de necaz... sau ca sa-si faca
curaj... Martorii de asemeni. Gaud ies, se iau la cearta
In faia Oficiului sau la cea mai apropiata careiuma, unde
1.51

www.dacoromanica.ro

BUCUREp'I

s'au abatut sa se cinsteasca. Doamna mireasa Ii arunca


domnului ginere florile in cap si-1 face beliv si prost...
Prost, ai? intreaba el. Sigur c sunt prost...
Altfel, ma cununam cu tine?...
Daca ea raspunde, si raspunde din ce in ce mai agresiv, domnul ginere se ridica dela masa, vanat, si Ii infige
mainile in par i-i urla in ureche ca sa lie minte:
Auzisi ce citi 'Ala din carte? 0 Femeia sa fie supusa

barbatului a...

MOARTEA IN BUCURESTI

In Capitala, se nasc zilnic cam 45 suflete, si mor


vreo 30. Moartea vine in Cetate pe toate calk si in toate
chipurile. La capataiul bolnavului, ostenita i trista ; pe
asfalt, violenta si diforma, ridic sufletul femeii nefericita in dragoste sau impinsa de mizerie dela etajul V; in
spitale, mirosind a creolina ; in gradinile publice, starnit de primavara i de 4 gloarge trase repede, sau de unul
singur i ochit bine ; se vara sub ro-cile tramvaiului, s
; vegheaza solemna si -Omuta,
adune un trup
printre flori, printre medici cu renume si surori de cari-

tate, ultimele clipe ale unei personalitki de vaza, apoi


Ii inchide ochii, delicat ; da fuga la mahala, despletita si
vaetandu-se, cn poliVa dup ea i cu procurorul, ca s
ridice dintr'o arciuma trupul injunghiat al unui 0 mardeias a, rapus de rival; s'abate, in treack, la o casa sarmana, tot despletita i tot vaetandu-se, dar Fara poliiie
si fara procuror, sa sting% febra din ochii vreunui copilaq
macinat de tuberculoza ; se 'ntoarce prin cartierele boieresti, cliscreta i demna si 'n automobil, Inga doctor,

intra intr'un palat somptuos dupace a sunat i s'a ters


pe picioare, si reteaza, nevazut, suferinIele unui milionar care credea ca nu va muri niciodata...
152

www.dacoromanica.ro

MOARTEA IN BUCURETI

Ziva i noaptea, pe vreme bur& i pe vreme rea,


Moartea umbra' neostenita prin toate unghiurile Oraplui,
alearga in automobile cu 100 de kilometri pe or i le darama

apoi intr'un copac la osea, da branci salahorilor de pe


schele, impinge pe un biet pensionar care aluneca, stupid,

pe-o coaje de banana i ti zdrobete capul de trotuar...

Sssst !... 0 inmormntare !...


S'aude mai intii muzica militara, din ce in ce mai
aproape. Pe urma se yede. Strdlucesc in soare alamurile
monoton i trist. Soldaii calcd
instrumentelor. Marul,
rar. La o distan0 mica, preatii in odajdii i imediat in
urma lor, dricul. E tras de patru cai frumoi i negri
i imbraca-ci in negru. Paesc rar i gray. Dricul, este cat
un monument. Peste tot, coroane de flori scumpe. La
cele patru col%uni, patru barbaIi in doliu, in panglicile.
In urma dricului, pe jos, caIiya barbaIi qi ateva femei.
Apoi, un ir nesfarsit de automobile, cu femei elegante
i in doliu, cu barbaci eleganIi i in doliu, plangAnd, lacrimand sau discutnd...
Cine este?

Cine a fost, vrei sa zici...


Lumea se descopera, se informeaza, glumete i comenteaza.

Gine spuneai at' este?

Ce tot intrebi? N'ai citit eri in gazete?


Daca mortul este vreun fost politician veros, eke
unul care 1-a cunoscut bine, zice:

Bine ca 1-a iertat Durnnezeu, ca prea a fost al


dracului...
Sssst !

Las'ca nu mai eu tiu...


Niciun <ssst
Taci, domnule, din gull, c te-aude cineva...
Ei, i daca m'aude? Pi tii dumneata cine a fost
asta? tii dumneata cat a furat asta? tii dumneata ch./i
oameni a nenorocit asta?...
153

www.dacoromanica.ro

BUCUREFI'I

Apoi, dup dric, tare:


Adio, sefule !... De mult Ii era locul la Belu...
Nu-1 duce la Belu, Il informeaza cineva... La
Crematoriu.

Puteam sa banui, raspunde omul. Pai


suferea p'asta pmantul? !... Ars, trebue...

ce, II

Pe calea Victoriei, lumea se uita la convoi, ca la un


spectacol. Cam trist, este adevarat. Dar spectacol. Se
descopera instinctiv i numara coroanele, numara deco-

dacA mortul este un mort important, admia

cosciugul de bronz, care se zareste printre flori


barfeste femeile din automobile, prea frumoase i prea
elegante in doliul lor

triste...

i,

pared, nu indeajuns

de

Ce de coroane !...
Ia te uitd ce automobil superb !...
Aia, o fi nevasta-sa?

Se poate... Ca prea e vesela...

Taci, domnule, din gura... Ce dracu, n'ai niciun


respect pentru
Respectul se cuvine oamenilor in vieala, domnul
meu.

Te 'nseli... Pe cei in viea-p, trebue sa-i ghicesti...


Dar asta... S'a dus... Nu poate sa mai facA nimic:

nici bine, nici


Nu se mai ispraveste convoiul... i am treaba.
Are treaba cu adevarat, omul, dar nu se des-celeneste
'Ana nu trece convoiul, pentru nimic in lume. Trebue s
vada negresit toate automobilele, sa vadd lumea din ele,
sa aiba, in sfarsit, o imagine cat mai complecta a inmormantarii... Daca ar putea, s'ar repezi i la cimitir sau
la Crematoriu, s'asculte discursurile...
CirculaIia, este intrerupta pentru cel puin o jumatate de oth.
Da-i drumul, sofer.

Nu se poate... Este o inmormantare.

154

www.dacoromanica.ro

MOARTEA IN BUCIIRETI

Pasagerul se uita i el la convoi cat se uit, pe urma


se enerveaza. In definitiv, este grabit, iar aparatul qoferului marcheaza .

. .

Mai este mult, domnule?


E-he!

Omul injura in end pe domnul mort i se uita la ceas

i ateapta. N'are incontro...

Tot mai este, domnule, fir-ar al...

Dar Ii ia seama.
Tot.

Se mird, stupid: <4 ce 1-a gasit qi p'asta sa moar


acuma?
iar se intereseaza la ofer. Acestuia, ii con-

vine s'atepte cat de mult...


Tree mereu automobile... A fost bogat, boierul,
vedei d-voastra...

In sfqit, un clopoIel. Pe urma, la semnal, s'aprinde


ochiul verde. oferul. (la viteza i omul din automobil
injura: a intArziat cu 40 de minute...
Mna, ma, idiotule...
Spectacole fastuoase sunt toate convoaiele mortuare care tree pe calea Victoriei. Starnesc numai admirape i bArfeli. P'aci, moartea este prea gatit, prea distinsa i prea cabotina, i n'aduce aminte de moarte. Nu
plnge nimeni cu lacrimi, nu geme nimeni, nu este nici
tristele, nici reculegere. Este numai tacere i gravitate...
muzica... Lumea zice:
Frumoasa Inmormntare!
Arareori, cand este Inmormntat un mare artist sau
un mare om politic cu nume bun, lucrurile se schimba.
Tot fastuos este convoiul, dar cAta pArere de ran il
InsoIete, ata durere adevarata in fiinIa tuturor: a rudelor, a prietenilor, a strainilor. Mii de oameni se lin
dupa convoi Odd la cimitir, i prang...

La mahala, 1nmormantarile se fac ca la Iara: cu


taraboi. Mortul este jelit dot& zile de familie, de neamuri
155

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

0 de vecini, care vin cu lumanari sub-pri de ceara, in capul

gol i cu flori din gradina. Apoi, e dus la cimitir, cu clasa

III-a. Cei mai cuprini, sunt dui cu clasa II-a. In urma

dricului, se vad 2-3 automobile...

De !... se mira o vecina. Cu clasa II-a, auzi!


Pai nu qtii? sare alta, care a avut un conflict
cu raposatul. Ca i in vieara, nu-i ajungeai cu prajina la

nas...

Dricul este urmat de lume multa, care se jelete sau


plange re/inut. Pe la garduri, femei. Plang i ele, i spun
tare:
Dumnezeu sa-1 ierte.

La cimitir, daca raposatul a facut ceva politica sau


s'a remarcat in mahala prin eine tie ce activitate, se
in discursuri:

JalnicA adunare! Ma gatuie durerea, nu altceva,


and vad ca bunul, adoratul, veneratul i iubitul nostru

nenea Mihalache, a murit la varsta timpurie de 54 de ani...

Lumea plange cu sughipiri, iar vorbitorul, emncionat


de propriul lui discurs, Ii terge lacramile cu batista chen

La intoarcere ;
Am fost bine?
Admirabil.
primete felicitari.
rade unul. Nea Mihalache, care, inDegeaba!
tre noi fie vorba, a fost un escroc i un porc-de-caine cat

a trait, edea cu burta 'n sus... Nici acuma nu te-a


bagat in seama... Oricit te-ai smiorcait...
Oratorul, indignat:

Te rog sa nu profanezi...
Ia lasa-ma in pace cu profanatul... Ca abia acum
doua saptamani te ludai ea ai sa-i bagi culitul intre
coaste...

Nu, nu zicea aa, intervine altul. Zicea c are

sa plteasca pe cineva pentru asta .


156

www.dacoromanica.ro

SAPTIMANA CARTTI

Acash, mash mare pentru sufletul mortului. Lumea


bea i mnnch, i iar se On discursuri. CAIiva ini, ame-

titi de bauturh, se iau la cearth. La poarth, se 'ncaerh.


Din cash, s'aud certuri intre motenitori, i s'aud, din

and in cnd, expresii foarte pu-cin Magulitoare la adresa

mortului, care n'a ldsat testament, sau a lhsat dar n'a


fAcut imphr-ceala dreapth...

Moriiprea saraci, precum i morii nimhnui, nu sunt


plimba/i pe calea Victoriei, nici pe strAzile mai importante ale mahalalei.

Sunt du0 la cimitir cu dricul Primariei, pe. drumul


cel mai scurt. Convoiul, e simplu: un dric ponosit, tras
de doi cai slabi i blegi. In dric, un cosciug de scfindurd,
adesea nevopsit, chruia i se spune tron. Nicio coroanh.
Nicio panglich tricolor sau albastrh, cu a Regrete eterne 5.

Nicio floare. Lngh poi* imbrcat i el in odhjdii shrace, i frd niciun chef, pentruch va fi prost plata sau
nu va fi plhtit deloc, merge Orcovnicul cu o cruce de
lemn in 'liana', pe care e scris cu negru numele mortului
i varsta. In urma dricului, douh-trei persoane...
Lumea trece grbita pe lngh convoiul shrman, i
nici nu-1 observh, aproape...
totu*i...
Din toate inmormAnthrile, inmormntarea asta de
pomana este cea mai impresionanta in simplitatea i in
saracia ei, i aduce aminte de Moarte. Prea este muta
in desnhdejde, prea desnAdhjduith in thcere... Si prea
singurh, in Oraqul mare...
SAPTAMANA CARTII

Tradiiia de a consacra o shpthmanh intreagh chilli


pe tot intinsul Ihrii, este in vArst de doi ani. Ministrul de
atunci al instrucOunii publice, a avut aa o idee, pe care
157

www.dacoromanica.ro

BUCUREFI'I

ajutat de Societatea Scriitorilor i de Funda-ciile Regale,


a pus-o in practica.
Nici in anul I, nici in anul II, nu m'am brodit in vreun
ora de provincie in cursul saptamanii acesteia, aa Ca
nu prea am idee de propoiliile pe care le-a luat sarbatorirea carcii, i mai ales vanzarea ei, in Iara. Iar din explica-ciile domnilor editori n'am inIeles mare lucru, pentruca
dumnealor se plang mereu...
In 1933, expozi-pa cagii s'a facut in holul Teatrului

Na/ional. Domnii editori i-au aranjat raioane de desfacere, decorate frumos de regisorul Teatrului, i-au
ateptat la teghea, vanzarea. Iar domnii scriitori, pieptana-ci, cu pantalonii la dunga i. cu condeele ascuIite,
ateptau sa semneze autografe. Expozilia, a fost deschisa

de M. S. Regele care a venit cu tot guvernul. Domnii


scriitori, ateptau iniraIi pe dou randuri, dela ue. 8i
s'antamplat aa, fiindca s'au inirat cam la repezeala,
ca tocmai acei cari erau certaIi, sa se nimereasca fard
'n fard, ochi in ochi, la un pas. Chiar eu am avut in fai

un confrate cu care nu vorbeam. L'am rugat frumos

sa-i ia alt vis-a-vis, c ma plictisete...


Dracu tie !
i-am spus. Ai un cap atat de speriat,
i-ai imbracat mocul ... Eti caraghios . .
Sunt simcit !
mi-a raspuns, demn ... Nu ca
dumneata ...
Sssst : Tace-ci ca vine Majestatea Sa ...
Regele,

a intrat insolit de Preedintele SocietaIii

Scriitorilor i urmat de domnii minitrii. Domnul prepdinte, topit de caldura qi de emo0e, a recomandat, pe
rand, unul dintr'o parte, unul dintr'alta, pe domnii scriitori. Nici dumnealui nu vorbea cu vreo doi confrati. Am
ascultat cu aten-cie s'aud cum le rostete numele, i daca nu

cumva ii amesteca, numind pe unul cu numele celuilalt,

sau daca nu-i prezinta cu nume de imprumut ... Dar


nu : domnul preedinte le-a rostit numele, clar. ... fara sa

se uite, insa, la dumnealor ...


158

www.dacoromanica.ro

SAPTAMANA CARTII

Regale strange mama fiecaruia, amabil, iar domnul


scriitor se inclina. Pe urma, ne-am dus fiecare la taraba
editorului respectiv. Lumea, gramada.
Ia uite, domnule !
aud pe cineva. i se mai
spune ca lumea nu se intereseaza de carte...
La un raion pe care i 1-a aranjat singur, Minulescu
sta pe scaun ca un patron, cu familia langa el.
Nu rasfoi cartea, domnule! strigd, aparanduli
marfa cu palmele desfacute. C'o murdareti. Ce! cartea
e stamba, s'o pipai? Sau cauIi poze? Poze nu are...
Langa el, la raionul <Adevrului *, Liviu Rebreanu,
masiv i alb, de asemeni cu familia, iscalete mereu.
Intr'un colt, dramaturgii Caton Teodorian, Mihail Sorbul,
Ion Marin Sadoveanu i Tudor Muatescu.
In holul de sus, Cocea strigd cat il ine gura:

La mine, baiqi, la mine... La mine, doamnelor


domnilor... Marfa buna...

La raionul <Culturii Naiona1e> Mircea Eliade, foarte


afectat i filosof, iscalete plictisit. Damian Stanoiu,
afectat i el i calcand rar i indesat, cu gatul irgepenit
intre umeri, i gros, ca ursul, se plimba dela un raion la

altul, zambind smerit ca un calugar. Peste tegheaua


a Carta Romaneti 5, ascOte i irezistibile,
musta-cile
poetului Stamatiad.
Pofti%i, domnipark. poftiti .
Poezii...
zambete dulce, i se 'nclina galant.
Octav Desila, major de cavalerie, tine stiloul ca pe-o
sabie pentru onor, la drapel. I. Valerian, ofi-cer i el, dar

de infanterie, ii privete stramb.


Bine, domnule, 11 intreb,
se au bine armele intre ele?
Ce arme?

nici in literatura nu

se mil% el.

Cavaleria cu infanteria. Ce te uii la el in diago-

nala?!...

Ti se pare,

Mi se pare ! .

zice, moale.
. .

Noroc ea nu avem i un artilerist, ca. .

159

www.dacoromanica.ro

BUCUREVII

Un autograf, va rog...

Trei elevi de liceu, fiecare cu ate-un carneIel. Isca--

Ern ca-civa, apoi ii indemn sa se clued la Minulescu.


Nu-1 eunoatem.

Hai Ca vi-1 arat eu.


Ii due inadins, fiindca tiu c se infurie: el nu vrea
sa semneze autografe decit pe carp... ca sa le vinda...
Uite-l! i-1 arat cu degetul, dela distan%a. Domnul acela cu nasul mare i cu ochelari dela...

Ala dintre cucoane?

Ala.

Copiii s'apropie timizi, se 'nclina i-i intind tori deo-

data carnetele...

Un autograf !

Minulescu, era ocupat cu o domnioara care ceruse


o carte. Il vad ca. se 'nropte i ii ridica ochelarii pe
frunte.
Ce vrep,

domnule?

Un au...
Nu dau pe carnete... Dau numai pe

Cumpara-ci i voi

Baqii spun at n'au bani, i staruie.


Da-le domnule,
strig eu.
Tu i-ai trimis! -Opt.
Pi sigur ca eu!... Dar la eine ai fi vrut sa-i trimit? I-am trimis 1i eu la un poet mare...
In cele din urma, semneaza bombanind i flatat.
La fiecare raion, cte-o actriIa, ate dou, vesele i
cu gura:
Poftii,

pofti0... Este i domnul autor aci...

Semneaza autografe...
Lumea se duce: pentru actrica, pentru autor, pentru
carte... Ca editorul incaseaza...
Ia... ia te uita... Ei, comedia dracului! i un
confrate imi face semn cu cotul. Vezi femeile acelea?
Care?... A-ha!
160

www.dacoromanica.ro

SAPTIMANA CANTU

Doua erau. Arnandou cu nite bati roii in cap,


aezate rotund.

Cine or fi?
Nu tiu, raspund.

Acuma, inpleg eu ca provincia... de... ca pro-

vincia. Dar in Bucureti, n'or fi vazancl i ele cum se

poarta lumea? Pi aa se pune basca, domnule?


Tipa la mine.
Degeaba imi faci observaIii, zic, pentruca...
Langa una din femei, \rad pe scriitorul Crevedia, dichisit, important i gray. Am inIeles! zic, tare: Marta
Radulescu.
Stiam eu ce tiam.
Daaa!? se mir confratele. Care?

Una din doted... Cred ca cea de landa Crevedia.


Aia cu capul mare?
Pardon !... E foarte draguIa...
Ia numai face pe prostul...
Nu fac pe prostul... Dar are cap frumos.
Frumos? !... Daaa?!... Poate sa fie frumos- un
cap de femee cat un butoi de bere?
Exagerezi.

Recunosc... Dar recunoate i tu, ea este cat un


dovleac de balta... Si cu basca aia... parca e confecIionata dintr'o fara de plapoma, roie... Nu vezi cum

sclipete?!...
Ba vad... Daca aa ii place ei... Este originala...
Sigur... originala...
Si batand cu piciorul n ciment:
Dar rochia? Se vine aci, pe ploaie i la ora 12 ziva,
cu rochie de serata?... Idiotule !...
Lasa-ma! ii spun. Ca astazi vreau sa fiu i eu
cavaler, cu toate femeile... Chiar i cu scriitoarele...
Tocmai astazi se Intristeaza confratele... Si am
un chef de barfealal... Cel putin, dac'ar fi Cazaban

p'aci...

161

11

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

Seara, domnii scriitori se laudau:


Eu am vandut 80 de exemplare !
Eu 100.

Cartea mea, s'a epuizat...


Holul teatrului Nalional dovedindu-se prea mic, anul
urmator expoziiia s'a aranjat n sala de recep-cii a Cercului Militar. Domnii editori, aveau experienr acuma:
fiecare pavilion era o adevarata librarie, cu cartile expuse
ca'n vitrina, cu actrice, cu fotografiile domnilor autori...

Cari noi, modele noui de toalete, scriitori mai multi,


cunotinIe noui...

Foarte frumos... Dar parca-mi placea mai mult

la teatrul nalional. Era mai intim, nu tiu cum. Aici, e


larg, inalt i rece... i sunt solda%i, cari te pazesc sa nu
fumezi. ExpoziIia se deschide la ore fixe, se inchide la
ore fixe... Pe card vreme, la teatru eram ca la noi...
Ai vazut? Pastorel Teodoreanu a fost poftit s fumeze
in bufet... Si s'a intors dupa cloud ceasuri, frant...
Pai ce ! eti obligat sa bei?!

Ba nu... Dar daca vede omul...

Regele, a venit iar intre scriitori. Au venit i minitrii,

s'au Iinut discursuri... Erau ali minitrii acuma. Dar


nici atia n'au cumparat
N'ajunge ca au vorbit despre carte? sa mai i
cumpere? !...

Figuri noui de scriitori: N. Davidescu, I. Vinea,


Victor Ion Popa... Si alii, mai tineri, la primul volum:
Eugen Ionescu, Em. Gulian. Ba, a coborit dela Braov
i Cincinat Pavelescu. Crevedia, n'a mai venit anul asta.
Stia ca Marta Radulescu nu va lipsi. Si s'au certat.
Drrraga !... Nemaipomenit !... Ne-mai-po-me-nit!
Auzi? n'a scris un rand, ma, un rand... Extraordinar !
Tat'su i-a scris toate carIile. Ea, doar le-a iscalit... E
o cretina... Si sa vezi cum s'a ingrapt !... S'a fdcut
cat o percep-cie !...
162

www.dacoromanica.ro

SAPTAMANA CARTII

Draga maestre, i-am raspuns, ca domnipara


Marta Radulescu s'a facut cat o percemie sau cat o ad-

ministracie financiark sau in sfarit, cat Ministerul de


finan-ce, nu tiu. Ca n'am vazut-o de anul trecut. Dar ca

fata nu prea... in sfarsit... nu prea stralucete, asta


ti-am spus-o de mult. Uite, am primit dela ea o seri-

soare, unde, printre altele, scrie negru pe alb qi supraveghiat, aa:


n'am crezut ca am ajuns o personaje
atit de importanta... >> etc. Un scriitor... ce zic! un
nescriitor, un elev intr'a cincea primark tie c personaje nu se spune. Se spune, pur i simplu, personaj . . .
Si la barbat, i la femee... Nu?
Firete.

Iar in chestia cu percemia, eu nu m'amestec.


Stiu ca anul trecut era <( un rai de fan D. Aa o laudai
in toate gazetele...
Drrraga...
Fara draga, pentruca lucrul nu ma privete. Treaba

voastra...

... Da! Marta Radulescu, insotita de mamica


s'a prezentat la Cercul militar in costum na-ponal, coafata i cu bete. Cum a dat cu ochii de mine:
Ii mul-cumesc ca mi-ai luat apararea in (( Vitrina
Literal% )>.

Ti-am luat apararea?!... Ai!... Eu am fost cat


se poate de obiectiv.
Doamna mama, de colo, increIind buzele:
Oh, ce cloacal... Bine ea am scapat !...
Eu tiam iar ce qtiam.
De,
zic. Oricum, Crevedia i-a fost de mare folos

domniparei. I-a facut atata reclama...


I-am luat seama fetii: nu, nu se facuse chiar
cat o percep-cie. Dar era cam gogoneala i zambea

studiat.

Dece nu razi ca oamenii?

am. intrebat-o.

Cum adica?!
163

11.

www.dacoromanica.ro

BUCUREFrI

Aa! Ca oamenii... Crezi c eti mai interesanta


daca e sclifoseti?
Pe urma, m'am brodit lnga ea, cu inteMie, cand a
semnat un autograf unui confrate. Iata-1 textual:
(( Dsale Dlui Horia Furtuna, omagiu de cordialitate f i
simpatie >>.

Am clipit din ochi, des, i-mi venea sa dau cu pumnul


in capul cuiva. Sau poate chiar in capul meu, i sa-1
isbesc de pereIi. Ce dracu, uitasem limba romaneasca,
pierdusem logica lucrurilor?

Dar cine tie ! Toate lucrurile astea, le-am visat,


poate intr'o noapte ploioasa de Septembrie. Aa ca
domnul cititor nu trebue sa le ia in searna. Domnul cititor trebue sa tie una i buna: cutare carte este semnata
Marta Radulescu? Ei bine, de Marta Radulescu e scrisa.
Ca la un autograf se incurca i uita anumite reguli gra-

maticale i de sinteza foarte elementare? Aa e omul:


se incurca venic in lucrurile mici. Parca Balzac... dar

sa lasam...

Aa dar, sala plina de lume. Unii cumparau, al-cii


se uitau, allii ii dadusera intAlnire aci, ca la cinematograf sau ca la cofetarie. Doamnele sncii ale domnilor
scriitori, se infiin-cau la Cercul Militar odata cu dumnealor...
Cine este doamna aceea? intreba ate una, pe
domnul soI, vnata.
Care? se mir el, fa.ra fantezie.

Aceea cu care vorbii pana acuma... Ce, crezi


ca eu sunt chioara?
Oh, da! ii reamintete dumnealui. 0 actriO.
0 actri-caaaaa?!
Da, actri%a care vindea...
SA nu mai vorbeti cu ea.
Alta.
164

www.dacoromanica.ro

SAPTAMANA CANTU

Gine a fost domniqoara de care te-ai despArlit


acuma?
De unde sa tiu eu?!
Cum nu tii?

Nu tiu... 0 fan care mi-a cerut autograf.


Si ce i-ai scris?

Ei, ce i-am scris!... Uite, o banalitate, acolo...

Si de ce ai vorbit cu ea?
Cum sA nu fi vorbit?! Ce dra-cu, trebue sa fiu
amabil cu
Da, dar nu cu femeile.
Domnul scriitor se vaet, in gand, ea' nevasta nu 1-a
inteles niciodata...
Tocmai la intrare, trei doamne scriitoare au intins
o masa comuna, i se concureaz:

Poftii, va rog... 0 carte buna.

Poftii pe-a mea...

LuaIi-o p'asta! sare una mai in varst, o moldoveanca vorbarea-ca. Invita lumea mieros, ca la erbet...

Poftii.. 50% reducere...

Asta nu este negustorie cinstita! zice cineva.


Rabatul este de 20%. Pentruce oferi cu 50%? Sau e
faliment?

Doamna scriitoare, intoarce ochii pe dos, i tace.


Puteai sa le vinzi la kilogram, pentru masline,

ca...

Ia pleaca, domnule, d'aci!


eu nu prea tiu multe...

striga ea. Vezi ea

Acuma, se tie: in fiecare an, de Sf. Constantin, e


ziva cr%ii. 0 zi, care line trei zile incheiate. Femeile ii

fac toalete noui pentru ziva asta, unde yin ca la curse.


Scriitorii tiparesc carIi noui, se 'mbraca in haine noui.
*colarii yin sa vada pe domnii scriitori i sa re ceath
autografe pe cate o foaie de hartie sau pe cate un carne-cel. In ora, peste tot, pe ziduri, pe garduri, in localuri,
165

www.dacoromanica.ro

BUCURETL

placate artistice i in colori, au sa vesteasea din vreme


evenimentul.
... Si are sa fie frumos, in fiecare an, de Sf.
Constantin, printre carp., printre femei, i printre

flori...

VARA
In Bucureti, vara nu se prea line de calendar. Uneori
vine de Pati, i pleaca peste o saptam5na. Apoi se intoarce de ziva crii i iar pleaca peste cAteva zile. In
Iunie se instaleaza cu temei. Dar tot mai sunt zile racoroase, i mai ales nomi. Pleaca in concediu i la bai,
primele serii. a Lumea bun>> incepe sa se pregateasca
si ea de plecare. Deocamdata, a tras obloanele. Gradinile
de vara sunt ticsite, magazinele pline, croitoresele nu
pot prididi lucrul...
Unde pleci la vara, draga?
La Sinaia, mai intii.
Mai intii?! Cu alte cuvinte...
Cu alte cuvinte, ma due i la Mare... i poate o
Dar tu?
sa dau o rain i prin strainatate la toamna

Eu?! Unde dracu sa ma due eu?! Ca la loterie

n'am cAtigat, dei joc dela infiinIare. La putere n'am


fost niciodata pentruca nu fac politica. In afacerea Skoda,

n'am fost amestecat... Dar Ora la Calimanesti tot o


sa ma reped... Macar pentru 5-6 zile... Ca sa trimet
nite salutari prietenilor...
hike.

Primele zile de foe. Soarele se uita drept in cretet,


arde. Asfaltul arde i el sill trimete in nas o caldura

mirosind a smoala, care te inabue. E moale asfaltul,

ca pAinea dospita. Calci pe el i Iasi urme. Te uii disperat


dupa un petec de umbra, dar e cald i la umbra.
166

www.dacoromanica.ro

VARA

Frunze le castanilor depe bulevarde, sunt fierte. Si albe. Sta

praful pe ele, ca bruma.


Caldura incepe in zori. Cand rasare soarele, termometrul urea la 30 grade. Lumea gafaie i se uit in sus.
Cerul e de sticla. Negustorii vars.& caldri cu apa dela

ghia/a in faIa magazinelor. Din trotuar, ies aburi

peste cateva minute, piatra e uscata. Iar peste um ceas,


arde.

Dela orele 2 pana sub seara, oraul e pustiu. Rare


ori cate un trecator se strecoara grabit pe langa ziduri
sau traverseaza in fuga strada, Ca pe ploaie. E o lumina
puternica 'i alba, atat de puternica i atat de alba', de
parca n'ar fi naturala. 0 lumina care albete totul, ca
lumina lunei, care patrunde peste tot i care alunga de
pretutindeni. Si in Cimigiu e cald, i e cald i la Sosea.
Nicio adiere. Stau arborii neclintiIi, ireali, ca intr'un
decor. Iar &and adie vantul, e i mai eau, pentruca este

un vant de foc i praf, careli patrunde in ochi, in nari


i in urechi, care te inebunete cu atat mai mult, cu cat
nu ai pe eine sa tragi la raspundere. Si mergi aa in caldura i in tacere, fara chef i far entusiasm, i te Ondeti la zapada, la iarba verde i la munli. Iar noaptea
te perpeleti in pat, gol i cu toate ferestrele deschise
pe care navalete caldura in valuri. Te scoli sa bei un
pahar cu apa, apa calda ; te culci pe parchet, parchetul cald. Peste tot o caldura inabuit, prin care
sare uneori, vesel, cateun purece...
Asta mai lipsea! bombani dumneata.
Aprinzi furios i asudat lumina.
Unde dracu o fi, domnule?
Eti ame-cit de lumina i de necaz. Ba/i cu palma in
saltea, ca sa-1 sperii, ridici pernele i cearceaful, te ui-ci
prostete pe subt pat... Purecele nicaieri.
Mi s'a parut !
Stingi i te culci, i atemi sa te pite iar, atep-ci sa
sara depe pulpa tocmai pe Va-ca stanga. Dar purecele nu
167

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

vine, i ai vrea sa vie. II atep%i cu nervii incord4 i cu

degetele pe comutator sa-1 orbeti cu lumina, sa pui

mAna pe el, sa-1 framAn%i cu ciuda cAteva minute, 0.


pe urma sa-1 ucizi pe dunga noptierei sau pe parchet, sa

te razbuni pe toata caldura asta, sa...


Au!

Uite-l!, Uite-1 cum sare negru pe albul ceareafului,

negru i marunt in lumina alba. Sari dupa el infuriat,


batAnd lumina cu palmele. Degeaba,
: eti prea orbit

de ura, ca sa-1 po0 prinde. Ura,da. Sinrci o ura cu atAt


mai adevaratA i cu atAt mai Mare, cu cAt ai impresia

ca puricele se joack de-al dracului, cu dumneata, ii scap-

printre degete si-ti sare drept in frunte, dispare apoi


in faldurile ceareafului, pentruca sa-1 simti, apoi, dupa
2 secunde in calcii...
Cinematografele sunt aproape pustii. In sala imensa,
vezi 7-8 persoane, facAndu-i vAnt cu jurnalele i tergAndu-se de sudoare. Nici restaurantele nu prea sunt
populate. Lumea se abate pela bodegi, iar seara navalete la osea, sau la (I Monte Carlo in Cimigiu. Chiar
i Capsa este goal. Doi, trei ini stau in carnaA la masa,
tacu-ci, cu mazagranul dinainte. Cum ai pus ghia-ca in
pahar,
s'a i topit. Daca nu te grabeti, bei maza>

granul cald...

Un tunet violent undeva, in senin.


I-auzi!

GlumA !... Nu vezi? Cerul e senin.

Alt tunet, mai prelung. Intr'un minut, cerul s'a acoperit de .nori. Sau ramAne tot limpede. Numai caldura
a devenit mai inabuitoare, iar frunzele se clatina uor.
Pe neateptate ploaia incepe sa cada cu violena, sfArAind pe asfaltul incins, ca pe carbuni. Picaturile sunt
mari i cad drept. Lumea se bucura de ploaia asta calda,
care se vede ca o perdea de tul In soare. Dar uite, a Iinut
168

www.dacoromanica.ro

MO$II

numai cateva minute. A doua zi sau peste trei zile ploaia


revine insa, nitel mai rece i mai durabild, cam in acelai

timp cu stropitorile Primariei... S'a intarit asfaltul,

s'au inviorat frunzele, umbra e deas. i lumea vesela.


Vezi oameni in toata firea, bucurandu-se ca de un lucru
care-i privete personal, stand cu obrazul in ploaie i
cu bunatate de haine, ldudandu-se vecinilor cd ploua,
ca i cand ei ar ploua.
Vezi? ! Uite, ce racoare...
Pentruca in ziva urmatoare sa-i vezi topiti de caldura
i. cu artag. Trec pe lin& dumneata Para sali dea buna
ziva, iar cand ii saluti te privesc naduiti i dumanoi...

... Din and in and se aud sirenele

clopotele

pompierilor. Apoi, ii vezi cum trec cu viteza i fdr s

lie socoteald de sensul unic, intr'o strada oarecare...


Unde arde?
Oriunde.

Oriunde, intr'adevar. Ba te miri cum de nu ia foc


tot oraul, din soarele asta care se vede ca un taciune
enorm i aprins, pe seninul cerului...
Ooohh! Sa fiu acuma in munti, undeva, intr'o
vagauna cu miros de fragi i de ciuperci...

MOII
Ma credeti dumneavoastra? Nici azi nu tiu precis
ziva oficiala a deschiderii Targului Moilor. Stiu numai
atit, ca targul se deschide vara. *i tine o luna, mi se
pare. Oficial. Ca altfel ramane deschis vreme mai indelungata.

E foarte firesc sa pierzi unele notiuni. i este mai


ales firesc s pierzi notiunea timpului pentruca in Bucureti, vara, ziva este foarte lunga. .Si uneori foarte plictisitoare i nespus de enervann. 0 porti, far% program,
169

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

dintr'un local oarecare in Cimigiu, de aci acasa, de acasa

la Sosea, pe urma iar acasa, dupa aceea te abali pela


Capp, sa zicem, i-o ispraveti in Moi. Unde se intampla st o innadeti cu ziva urmatoare, pentruca
noaptea e mica, pentruca dumitale Ii este cald i urit
i pentruca Moii au foarte multe lucruri atragatoare.
uite ca de Luni, te pomeneti tocmai Miercuri seara,
tot in Moi, unde nu tii cum ai ajuns, de unde nu tii
daca ai mai plecat de Luni i unde ramii (fiindca tot te
gaseti acolo), ca sa te distrezi i ca sa bei... i ca sa-Ii
spui ca, in crefinitiv, viap e o magarie...
Va sa zica, iei tramvaiul 16, care poarta in frunte
un carton tiparit cu rou: <( La Moi #. Si peste cAteva
minute ajungi. Daca nu este o vara ploioasa, sau daca
nu ai nimerit intr'o sear cu ploaie i cu noroi, o sa petreci bine. Nu trebue sa fi mai fost vreodata la Moi,
ca sa nimereti. Si nu e nevoe ca sa intrebi in tramvai pe
domnul conductor, care nu este niciodata dispus st-ti
dea vreo lamurire inainte de a-1 injura de mama. Cel
mai bun lucru este sa stai linitit la locul dumitale, Odd
and vezi multe lumini i colorate, i auzi fel de fel de
chiote, de muzici, de muzicuIe i de trompete. Acolo
te cobori i o iei la stnga. Sau la dreapta. Depinde din
ce direc-cie vii. Si intri.
AtAta tot. Pada' aci. Ca de aci incolo, ceva bani sa
ai, i sa fie vremea frumoasa. De tovarai sa nu te plngi.
In Moi gaseti cu siguranIa un prieten din copilarie sau un
consatean pe care nu 1-ai mai vazut de zece ani. Sau pe
cineva, in sfarit. Pe oricine. Pe cineva singur ca i tine,

plictisit ca i tine, inebunit de caldura ca i tine, care


a venit la Moi sa se pozeze, sa Invarteasca roata norocului, de unde va catiga o solni-ca sau o jucarie pirogravatd, sa cate gura la < cursa morn>> i la toate sensaiiile a i pe urma sa bea bere i sa mannce mititei la
un restaurant oarecare, sa admire picioarele artistelor

care se produc pe acena i sa se imbete ca un idiot...


170

www.dacoromanica.ro

mom

5 lei, domnilor... 5 lei, orice obiect care se vecle


aci... Numai 5 lei. Toate numerile c4tigatoare...
Inteadevar: sunt atigatoare toate numerile... de
pe roat. Alta data, era aa: un numar atigator, un
numar alb. Negustorul are in dosul roIii, randuite pe
ateva rafturi, tot felul de obiecte: farfurii, borcane,
cratice, linguri, lighene, solni-ce ... Ma rog, toate uneltele necesare unei bucatarii de oameni gospodari.
roata, fara intrerupere:

Prrrrrrrrrrr !
Omul urmarete cu incordare capatul de oIel al unui

ferastrau, care sare parEnd peste cuie. Apoi and roata


contenete, se uit cu trei patru patra-cele inaintea ferastrului, cautnd sa ghiceasc pe ce numar se va opri.
Nr. 35 !

Nr. 35? intreaba negustorul. i se face ea cerceteaza printre rafturi mai ales printre obiectele mai
scumpe, care nici nu figureaza pe... roan. Surpriza :
omul a atigat, dupa atatea emoii, un pahdrel pentru
;Inca sau o razdtoare de hrean...
Mai trage-ci oda-rd. !
indeamna negustorul. Poate
catiga-ci ligheanul asta smaltuit.
Omul mai trage odata i Inca odatd, i Inca odata, i
Inca odata
a catiga a aa : un pahar, o farfurioara

de dulceara, o vaza de sticl i un instrument pentru


scos dopurile din sticle goale...
In definitiv, tot valoreaza fiecare obiect ate 5 lei.

Cum intri pe poarta, te ia vartejul de lume care


forfotete, vesela, pe tot intinsul tArgului, in toate localurile de petrecere, in toate pravaliile i panoramele. La
intrare, sunt instalate pe amndoua parcile pravalii cu
turta-dulce i racoritoare. Apoi incep roatele norocului,
fotografii, magazinele de tot felul i restaurantele. Nu
lipsesc nici distracIiile, care sunt uneori excrocherii in

toata regula. Negustorii Ii striga marfa, scamatorii te

171.

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

poftesc in interior ca sa vezi pe clasica femeie cu


barba, fotografii de invita S
faca o amintire frumoasa )), i aa mai departe...
In faIa unei panorame, sau invartind roata norocului,
vezi oameni in toata firea pe care-i sal0 cu respect pe
strada,
cum se bucura ca nite copii, cum rad i se veselesc privind o e minune>> oarecare, i cerand lamuriri.
Au bra-cele incarcate cu nimicuri, i umbla cu familia dupa
ei i cu balonae tricolore aga-cate de degetul mic, peste

tot. Iar and ostenesc, intra in gradina unui restaurant,

consuma cate-o halba i cate-o lingura de alune, iar copiii


cate-o felie de turta dulce, apoi se 'ntorc in ora, ferici#
Si

cu tramvaiul...

Cei care gusta insa tot farmecul moilor, sunt provincialii. Unii au venit e special*, alii au venit dupa treburi,

ea tot pltesc jun1:-tate la tren, i s'au abatut i pe la


Moi. Cerceteaza balciul cu deamanuntul,. se pozeaza in
Iinuta eroica, studiaza 20 minute roata norocului, inainte
de a pune maim pe spiVa ... El vede in fiecare negustr
un bandit, sau cel puOn un escroc, in fiecare vecin un
punga care cauta sa-i fure portofelul, in fiecare poli/ist,
un impostor, sau un perIar. Provincialul se tocmete la

restaurant in gura mare, striga ca a fost jefuit, apoi injura pe domnul chelner, pentruca la urma de tot sa-1 ia
amical de barbie, sa-1 intrebe de unde este i sa mai comande un rand...

Ca la Moi, ma ... Nu te supara i tu, d... ca


pana la anu pe vremea asta, nu-mi mai calc piciorul in

Bucurqti...

Perechile de curand eas'atorite dela mahala trebue


s vie negreit la Moi. Dumneaiei este imbracata adesea in

rochia de mireasa, dumnealui in haine negre i cu


floarea de ginere la botuniera. Se plimba peste tot la bra/
i fericii, cu amandoua perechile de socrii dupa ei. Se
172

www.dacoromanica.ro

CENACLURI LITERARE

pozeaza intii separat ei amndoi, ea pe scaun, el in picioare, cu o 'nand pe umarul ei sau pe speteaza scaunului,

cu cealalta proptita, agresiv, in sold, asa cum s'au foto-

grafiat din vecii vecilor tinerii casatori0... Pe urma


se pozeaz in grup.
Dupace au sfrsit- de colindat tot tArgul, dupace

clumnealui i-a

ineereat forta sparend capsa, dup ace

ea a chirait de spaima si de placere la pieptul lui in a Montagne Rousse*, toata familia se duce la un restaurant

petrece pAna la ziva. Acasa se intorc, fireste, cu un

taxi...

La Mosi, se fac i chefuri.

i au loc si incderari. Ca
d'aia este Mei. A doua zi sau a treia zi, omul abia mai
nimereste tramvaiul. Are hainele cocolosite, oarecare vnatal pe la barbie i pe umerii obrajilor, 11 doare rau o
coasta i fluierele picioarelor. Dintr'un buzunar, capul

ciufulit al unui Vasilache, a-6'mA bleg...


Unde-ai fost, ma? Ca nu te-am vazut de alaltaieri...
La Mosi am fost... Tu nu vezi?

CENACLURI LITERARE
Vorbind despre cenaclurile literare imediat dupd Mosi,
n'asi dori sa mi se atribue eine stie ce intenii perfide.
N'asi dori, adica, sa se creada cumva, Ca in succesiunea
capitolelor ar subsista gAndul vreunei comparatii jignitoare intre Mosii cu panorame, cu monstrii si cu tot soiul
de distraclii,
i saloanele literare, unde domnii scriitori i doamnele scriitoare se produc in fata < Maestrului
care troneaza.
Dar bag de seama c tot explicnd, am intrat in fond!
Asa dar, sunt trei cenacluri literare in Bucuresti: al
Vieii Literare *, al a Literelor si al Sburtorului *.
<

173

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

Conduse de Maetrii: I. Valerian, Matei Alexandrescu i


E. Lovinescu. Prime le doua, mult mai tinere, mult mai
restrnse i mult mai modeste, se intituleaza <cercuri>

0 nu conteaza. Sunt prea tinere i foarte pu-cin interesante.

De aceea, ma voi ocupa numai de salonul literar a/


domnului Lovinescu.

Salonul propriu zis, este un birou destul de mare,


foarte inalt, cu cinci coluri, ocolit aproape in intregime
cu 3-4 rafturi de carli legate in rou i albastru. Mai
este un divan lat aezat in cavil din dreapta, vreo 10
scaune de sufragerie, o biblioteca, 2 fotolii, o masuV pe
care sta aparatul de radio, i biroul.
*edin-cele au loc in fiecare Dumineca seara, dela 7.
Lumea incepe s soseascA dela 6. Amfitrionul are pentru
fiecare o vorbd, care este intotdeauna aceea0 !

A, lume noual... Ce faci, domnule? Ia loc...


este aceea0 lume care a fost dumi-

Lumea noua >>,

neca trecuta, care a fost acuma doua saptamni i acum


apte ani, i care va veni i dumineca. Uneori, <clumea
noua >> 1-a vizitat pe domnul Lovinescu abia ieri dupa
masa in particular r...
Salut, saluuuut !
A, ce faci, domnule? Ce mai faci?
MulIumesc, Maestre.

Bun seara, Maestre.


A, lume noua
Ce mai faci, doamna ?
Bonsoaaar !

A, ce faci? Ce mai faci? Lume noual...


Se ridica depe scaun politicos i greoi, pe sfert, pe
jumatate, pe trei sferturi sau de tot: dupa obrazul celui
care a intrat. Dupa obrazul literar i social. Pentruca,
de0 domnul Lovinescu crede in aristocraIia spiritului,.
este incntat Ona la emolie cnd ii vine in casa cineva
din aristocra-cia cealalta, indiferent daca musafirul are
talent sau nu.
174

www.dacoromanica.ro

CENACLURI LITERARE

Divanul este rezervat: in unghete, sta domnisoara


Bebs Delavrancea, arbitrul cenaclului, inghesuita in sine,
numai cap si ochi. Doamna Mia Fro lo se intinde, voinica,
de-acurmezisul, dupa ce si-a pus intre spinare i perete,
o perna. Fumeaza mult, vorbeste mult i orice, rade mult,
este catolica i candida. Serie numai chestii duioase si
nostalgice, amintiri din Italia si Beius, este evlavioasd
i buna. In proza dumneaiei nu ridica nimeni tonul, nu in-

jura nimeni, nu se aude ecoul unei palme... Toi eroii


sunt oameni de treaba, cu aduceri aminte, cu neveste
gospodine, cu copii la locul lor i cu icoane in pereIi...
0 palma, doamna, sau un borcan spart, sau macar
o ameninIare asi dori sa cetesc in literatura dumitale !
i-am spus odata.
M'a privit cu bunatate, i mi-a raspuns ca nu poate>>.
Langa ea, domnisoara Romano, cu un cap mic, blond

si ironic, se uita drept in ochii cititorului eu niste ochi


largi s mirati si-i vine mereu s rada. Mereu. Suspect
de atenta, Strange buzele ca sa nu izbucneasca in ras,
increIeste sprncenele, pufneste din cand in cand inabusit, si-i da drumul tocmai and autorul a ucis pe cineva
sau a aranjat o aventura. Domnisoara Romano are un
ras plin si contaminant, un ras intreg, definitiv si transant. Rade toata lumea. Iar domnul Lovinescu, dela birou,
nedumerit, pentruca dumnealui baga de semi& cel din urma :
Ce este? Ce s'antamplat? De ce razi, domnisoara? I
Si rade i dumnealui, rade gras si sever, cltinandu-se pe scaun.
rz

\ &.

Langa domnisoara Romano, sade doamna Maura


Prigor, bruneta i atenta. Dumneaiei face si politica.
Este inscrisa in partidul nalional-agrar i pretinde ca e,
dup Octavian Goga, seful Nr. 2. Un sef al femeilor din
partid, adica, i consiliera a sefului. Are idei politice si

literare, pentru care se ia de gat cu tot cenachil, orga-

nizeaza ceaiuri dansante i conferin-ce la (c Asociacia Publicistilor Romani )), lupta pentru <duminarea femeii
175

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

scrie literatur patriotica, tine discursuri i face


poezii. Are intotdeauna un proiect, un proiect grandios,
romne

a,

firete, in realizarea caruia crede cu fanatism...


Doamna Paula Petrea, foarte gdtit, tace. In tot

cursul serii, tuete, fara nicio trebuinIa i fdra nicio aluzie, de patru ori, i-i zmbete domnului Lovinescu de

dou ori, and ii da mna: oda-Ca la sosire, odata la


plecare. De cativa ani n'a mai citit nimic, n'a criticat pe
nimeni, nu s'a enervat de nimic. Tace mereu i ascult.
Este cea mai ideala femee din salon.
In schimb, doamna Roman nu prea tace. Si, din and

in and, citete. Rar, este adevarat. Dar citete.

Pe ultimul scaun de lngh divan, ade doamna Clementina Delasocola, care nu vine, dealtminteri, la cenaclu, decit de curand. Dar vine cu o regularitate exasperanta, i-i aduce domnului Lovinescu flori. Are in gra"dina. Si de ! cu lucruri de astea se catiga bunavoinca
cuiva: cu flori, cu bomboane...
Lasai, doamna... protesteaza Maestrul.
spune dumneaiei.
Sunt frumoase !
incepe sa vorbeasca de flori, de gradini de pomi,
de copii, de vecini, de, carcei...
Domnul Lovinescu ia buchetul in mna, i da fuga
cu el in sufragerie. Buchetul este atat de mare, ea abia
Ii cuprinde cotorul cu palma. Ar trebui purtat in braIe.
Dar domnul Lovinescu nu-1 ia in braIe, sa-1 omori. II ia
in mana, de cotor, i-1 /ine cu vArful in jos, ca pe matura.

Si e foarte stingherit, ca i and ar face un lucru de ruO0000fff !

De ce oftezi, domnule !? ma intreaba cineva.


Tac si iar oftez i ma uit la doamna Delasocola. Are
60 de ani, poarta manui i ochelari, i vorbete i vorbete...
Ci ani ati trait cu barbatul dumneavoastra,
o intreb.
doamna?
176

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

11,

'

Nio

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

'
,,

t,

Arxil,W
-..9._.,,,,

If

s,

,il,' v

4.

'

...

.'

% ..

k ''

..

....

-i

'

'

1.
.

,..,

'

'

. ;,41---

..

'N

"

'

,.,

it A

' .

111/4

t .1

t4

I.' kl'' Ot '


t j.%

. 4.

VA!,,i

*.'4';,.

'Y' ,I.

*,

/
'
.

.1 1.

1
by

.0

.4

'N't.,t4; ,t .
I.
1;%\:4f.

..

.....

7):s%

\_

. :1'

1 'A

...

...$6.

.7...'sr -A .''.

k!ijZ'

,.k

t'

ii.

...

0.1.7Mrsor

.....

It 4. ' '"!'

de.Z1/4,4 IV

,,

.-%

www.dacoromanica.ro

FOTO BISCO

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

is
=06 -

A.

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

-t

)44-- yvra..

2/4

'

FOTO BISCO

)1F

IT

Polyfoil)

www.dacoromanica.ro
41.

CENACLURI LITERARE

30!
Au!

Ce te miri, domnule?

Cunosc cateva acte de eroism, doamnd, in faIa


carora ma inchin cu multa umilin-0...
A publicat pana acuma doll- volume, foarte originale.

Din carIile dumneaiei am aflat ca viaca este trecatoare,


ca moartea vine pe negAndite, ca toamna ploua, ca omul
are doua picioare, si asa mai departe...
Pe scaunul de langa soba, generalul Vaitoianu, mustaceste. De partea cealalta a biroului, langa fereastra, sta.
domnul Ghibaldan, care a fost vreme de aproape 40 de
ani, un om foarte de treaba. Acum a inceput s scrie si el,
si sa citeasca. Are o admiracie desavarsit pentru domnul
Lovinescu. Dar si domnul Lovinescu are multa simpatie
pentru dumnealui: 11 reline aproape regulat la masa si
consuma impreuna cate-o halba de bere in Cismigiu,
seara. Onoarea asta ii mai este acordata generalului
Vaitoianu...
Pe scaunele din dreapta, insirate la rand de langa use
pana la divan, stau poelii si prozatorii mai tineri, printre
care: Anton Holban, Vasile Lovinescu, N. Crevedia,
George Dorul Dumitrescu... Mai yin: Ilarie Veronca,
I. Peltz, Zaharia Stancu, Mihail Mosandrei, Ludovic
Daus... Cand are o piesa de citit vine si Victor Eftimiu.
Rebreanu, nu mai vine de ca-pva ani. S'a suparat pe el
domnul Lovinescu de cand a fost atacat in # Romania
Literara # de Camil Petrescu. Insfarsit, inghesuiIi pe
langa use, caIiva poe-ci cu totul tineri si cu totul geniali...
A, lume noua... Ce faci domnu Ioanid?
Domnul Ioanid, este domnul Dinu Nicodin, autorut
volumului <4Lupii >>. Nu stiu cum s'a rtacit p'aci, c
prea are maniere de Five o'clock.
Bun seara, domnule profesor.
Asa ii spune: domnule profesor. i e orn inteligent,
n'o fi bagat si el de seam ca domnul Lovinescu nu poate
177

12

www.dacoromanica.ro

BUCUREPI

suferi titlul asta ? Ca printre altele, dumnealui are doted


antipatii mari: titlul de profesor, i numele de Eugen...
Domnul Dinu Nicodin, strange viguros cateva maini,
(e boxeur i duelist). Se inclina distins la cucoane i zarnbind, apoi se aeaza.
Ce mai faci, domnu Ioanid?
Mulcumese, domnule profesor.
Pe urma :
E cald... Imi dai voie sa scot haina?
Vai de mine, poftici, ! incuviinceaza o cucoana.
Poftim, poftirn, ! zice i Maestrul.
Domnul Nicodin ii desbracd haina i ramane in camaa. Are o camae de matase alba cu monograma albasted i mare i artistica. Se aeaza apoi la birou, despacheteaza cateva file btute frumos la maind i incepe
sa ceteasca un roman. AcCiunea porneqte cam dela Descalecatoare, trece prin revolucia franceza i prin cea dela
48 i descrie rascoala din 907. Numai sange...
Foarte bine ! zice cineva.
Admirabil !

incuviin-ceaza domnul Lovinescu.

Pariez pe-o cigara ea a desbracat haina numai i

numai ea sa-i vedem camaa!


ue, vecinului.

opteqte un poet de langa

Domnul Dinu Nicodin, nu mai citete. Acura explica


ce are de gand sa scrie in volumele urmatoare, tine un
curs intreg despre revolu-cie i altul despre rascoala, da
o definiie, trage o concluzie... Vorbete, din gat, ca
englezii, i nu admite alt punct de vedere. E categoric
i definitiv.

Eu am studiat tot ce s'a scris despre revolu-cia

franceza, draga domnule !

i se uita peste public.


Apoi, tot distins, gusta dintr'un pahar cu apa i se
retrage langa generalul Vaitoianu, cu care se cunoate
mai demult, ca sa asculte mereu distins, mereu atent, o
poezie sau o nuvela a unui confrate mai tanar. Din col-Cul
lor, domnii poe-ci Ii admir camap, manierele i -Cigarile...
178

www.dacoromanica.ro

CENACLURI LITERARE

Ce faci, don Crevedia?


Maestrul Crevedia, ridica nedumerit din umeri, incre-cete, chinuit sprincenele, i raspunde ca la coala :
MulIumesc, Maestre... Bine.

Altadata, era mai arcagos. Ba in ateva rfinduri s'a


luat la harp chiar cu domnul Lovinescu, pe nite chestiuni foarte importante, dealtminteri. In ajunul apari-ciei
romanului <<Bizu *, Crevedia i-a spus domnului Lovinescu c un critic literar nu poate s scrie decAt un roman
prost. A doua nark i-a repropt Ca nu 1-a relinut niciodata
la mas. Iar a treia oara, s'a infuliat Ca pe el nu 1-a trecut

i deodata s'a muiat.


Te-ai vndut, canalie ! i-am -spus.

in <Memorii *.

Drrraga...
Las'ca tiu: te-a relinut la mast... Te reine
aproape in fiecare duminica, tradator infam... Te-ai
vfindut pentru o cina... Cel puin, ia spune-mi: se
mannca bine?
Drrrraga

Fara introducere... Raspunde la ce te 'ntreb :

se

nagnnea bine?

Sigur ca da.
Ceva bautura?
Vin.

-- De paipe lei chilogramul i cu sifon, aa e?


Ma obligi sa fiu
Drrrrrag, eti extraordinar

prost crescut...
S'ar putea crede, ca exista o ordine, un program
ceva. Nu. Citete cel indicat de Maestru... Dar stai, s'o
iau dela inceput.
Va ea' zica, domnii scriitori i doamnele scriitoare sunt
in fiin. Ceasul: 6,30. ['Ana sa citeasca primul invitat
se discuta evenimentele saptamnii. Politice, literare,
mondene. Daca n'a avut loc niciun eveniment mai prise bArfete. Domnul Lovinescu asculta barfecopsit,
lile cu o placere sadica. Pune mereu intrebari, se minuneaza,
179

121

www.dacoromanica.ro

BUCURE

se face c nu crede pentruca barfitorul sa repete sub

juramant, i se crucete :
I-auzi, domnule !

Adevarul este ca 90% din toate lucrurile astea, el le


tie mai demult. Ap ea Duminec6 seara, are concluzia
sau morala in buzunar. Dar ascult dinadins pe toata
lumea, pentruca la urma de tot, sa-1 auzi:
Ei, acuma s va spun i eu ce tiu!
8i face haz.
Domnul Lovinescu are fip personala i foarte complecta a fiecarui scriitor i a familiei lui i a rudelor, pana
la al noulea neam. PoIi sa negi dumneata un lucru, pup
sa te juri, Ca, bunaoara aseara te-ai culcat la ora 9,
dumnealui precizeaza c la ora 10,30 te-ai plimbat cu o
femee pe calea Victoriei, la 11 fix ai intrat cu numita
femee in casa cu numarul cutare din strada cutare, iar
azi la pranz ai targuit dm& ziare i un pachet de ligari
dela chiocul de sub cinematograful 4 Corso ))...

Dupace s'a terminat cu barfelile, Maestrul invit pe


cineva sa citeasca. Lumea ascult, sau n'asculta: dupa
cum este scriitorul i lectura. Cand se citete ceva slab
de tot, doamnele depe divan ootesc i rad, caIiva scriitori au evadat in sufragerie, unde vorbesc tare i fumeaza, iar cei mai bine crescirci stau infimi pe scaune, i
casca.

Ei, ce zici Bebs ?

intreaba Maestrul pe domnioara Delavrancea, care ascult totul cu o rabdare de


martir.
Domnul Lovinescu, nu-i da niciodata parerea cel dintii.
Ei, ce zici Bebs ?
Pe urma :
Ei, ce zici, don general?
Dupace ascult 5-6 pareri, i-o da pe-a dumnealui.

Foarte adesea, se citesc adevarate ineRcii. Domnul

Lovinescu ascult totul cu obrazul culcat in palma stanga,


180

www.dacoromanica.ro

CENACLURI LITERARE

peste o batista stransa ghem, asculta i se uita la cititor,


neclintit. Nu se enerveaza niciodata, i nu se infurie. Au
fost lecturi cand mie imi venea sa urlu, imi venea sa infig
unghiile in beregata domnului scriitor i sa-1 arunc dela
domnul Lovinescu asculta mototolind batista i
etaj,

uitandu-se din and in cand, mustrator, la cineva care


sforaie pe scaun, sau la divan...
Ei, don Damian?
Intotdeauna face aa: cand se citete ceva prost, imi
cere mie parerea. Daca spui ce gandesc, se bucurd i rade.

Dar pentruca autorul sa nu-i inchipuie cumva ca

Maestrul mi-ar impartai parerile,


Ei, asta e !
8i

zice moale:

iar rade...

Intre doua lecturi sau cand fnai este jumatate de ord


pana la inchidere, dar urmeaza sa citeasca cineva pe care
Maestrul nu are curajul sa-1 refuze, pentruca 11 amana
prea demult, se barfete iar i se spun anecdote. Uneori, spune i domnul Lovinescu cate-o anecdota. Dar
este atat de veche i are o circula-pe atat de mare, incit
o tie toata lumea

Ca orice scriitor, domnul Lovinescu se bucura and


ii lauda cineva, i se supara cand este atacat. Nu marturisete nici bucuria, nici supararea, este adevarat. Dar
se bucura i se supara.

Ei? 1-am intrebat, cand ii ataca in

(( Romania

Camil Petrescu. Cum va simPP?


Cum sa ma simt, domnule? Bine.
sa fie pe spinarea altuia... Las 'ca
Binele asta

Literal%

tiu eu...
Ce

tii,

donmule, ce stii?

se

caznea

rada. Crezi ea' pe mine ma poate atinge cineva?

Uite, ea poate.
De mai multe ori a repetat, ca dumnealui este deasupra
tuturor atacurilor, deasupra tuturor laudelor, deasupra...
181.

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

pe scurt: deasupra binelui qi deasupra raului. i eu n'am


crezut niciodata...
Dupa. ora 10 seara, edinta se ridica.
Saluuut !

Noapte bunk Maestre!


Buna seara, domnule Lovinescu.

La revedere... La revedere... Pe Dumineca!


raspunde Maestrul fiecaruia, z'mbind afabil.

Deobicei, la mask retine 3-4 persoane: pe doamna


i domnul Ludovic Dau, pe generalul Vaitoianu, pe
domnul Ghibaldan. In Dumineca urmatoare: pe doamna

Mia Frolo, pe domnul Ghibaldan, pe N. Crevedia, pe


I. Peltz... Invitatiile la mask le face cu cotul.
Mai ramii! optqte, i-i atinge uor bratul invitatului cu cotul, sau ii trage de mneca...
Pe urma iese dupa cei care pleaca, in antret. Aci,
iar:
Buna seara, Maestre!
Saluuuuut !
Bonsoaaaar!

Iar Maestrul:

La revedere... La revedere... Pe Dumineca...

STUDENTII
Oriata lume ar pleca din Bucureti, lipsa nu e prea

remarcabilk Und pleaca insa studentii,

se cunoate

imediat. Strada nu mai este atat de populata i atat de


vioaie, politia nu se mai teme de manifestatii supdrtoare, domnii membri ai guvernului i mai ales domnul
ministru de interne, dorm linititi, cantinele sunt
goale, caminurile de asemeni.
Lipsete tineretea.
182

www.dacoromanica.ro

STUDENT!!

Studenti au mai ramas destui in Bucureti. Au ramas


cei de batina, au ramas cei care au slujbe, au ramas cei
Far nimeni, care se simt tot atat de bine sau tot atat de
rau, oriunde, i langa oricine. Deocamdata dorm in ca-

min, pe furi, manana unde apnea sau nu manana

nimic. Dar nu se vad i nu se simt.


Din Noembrie, insa, i Ora in Iunie, studenIii i
studentele se vad peste tot. Si se cunosc, chiar and nu
poarta insigna 1t rever sau epci. Se cunosc dupa servietele pline cu cursuri i cu lingerie i cu merinde, se
cunosc dupa atitudine, dupa mers, dupa ochi. Ii intalneti pe calea Victoriei, Ii vezi la cinematografe, la teatre,
la conferinp, prin expoziii. StudenIii formeaza majoritatea auditorului, formeaza publicul cititor, formeaza
clientela perma.nent a librarillor i a anticarilor, a bordelurilor i a medicilor specializati in boli venerice...

Ei au, la porcile universitii, furnizorii lor: negustori ambulami cu diferite marunliuri, vanzatori de.

ziare, florarese i ceretori. La amandoua intrarile principale, se gasesc in permanenta un ceretor i-o florareasa.
Si studenIii cumpara flori. far studentele dau de pomana.

Din and in and se vad jandarmi alergand in for-

matii mici pe stradd, poli%iti agitai, lume strangandu-se


in grupuri i discutnd aprins. Iar peste ateva minute s'aud

strigate i urale, apoi se vdd cateva sute de studenti


i strigand...

incolonati, agitand palariile

... Dar la ce bun sa povestesc lucrurile astea cunoscute de toata lurnea? Ca studentii au fost aa Intotdeauna.
i aa vor fi de-a-pururi.
La ce bun sd povestesc via-ca unora dintre ei, care se
topesc de foame i de munca in cine tie ce mansarda sau
pivnifa? Pentruce s povestesc tinerea-ca vndut in
fiecare seat% de unele studente, pentru un codru de
paine i pentru costul unui curs de drept international
sau al unei rochii ? !
Aa a fost intotdeauna.
183

www.dacoromanica.ro

IHJCURETI

Nedumerirea mea este alta: de ce -tine atat de puIin


entusiasmul studenOlor, i puterea lor de munck i
puterea lor de rabdare, i dorul lor de sacrificiu? Pentru
ce studenIii de ieri, astazi profesori, ingineri, medici sau
judecatori, nu mai formeaza majoritatea cetitorilor, majoritatea spectatorilor, majoritatea auditorilor? Pentru

ce?...

Dar nu: cartea asta, vrea sa fie o carte de aspecte,


o carte de peisaje, o carte plina de via-0, de viara aa
cum o ofera Bucuretii. Ci nu o carte de polemica. Aa
m'am hotart s'o scriu, i am de gaud sa ma -ciu de cuIar capitolul acesta, 11 inchei cu expresia, foarte
\rant
nostalgica, a tuturor celor care au trecut prin universitate:

Cand eram eu student !...

CAMERA
Nici istorie nu fac in cartea asta. De aceea, nu
voi spune cnd s'a cladit palatul Camerei Deputa-cilor
in aceeai curte i numai la doi pai de biserica patriarhiei. Dealtfel, nici eu nu tiu. 8i nu tiu nici pentruce
s'a construit acolo Camera deputoilor, dei Ii sta foarte
bine cupolei aceleia dominnd orau1...
Camera se deschide in fiecare toamnk cu program i
cu fast. Domnii parlamentari, emolionali, in frac i cu
decoraIii, ascult in picioare Mesajul Regelui. Dealtfel
ziva deschiderii este singura zi sarbatoreasca a Adunarii.
8i singura linitita. In ziva asta de mare -cinuta, domnii
deputaii nu fac interpelari, nu se cearta i nu mor de
grijea arii. DeputaIii din opoziIie se au bine intre ei, si
se au bine i cu deputaPi guvernamentali. Este o zi de
armisti%iu i de infralire generala.
Cum coteti din bulevardul Maria, strada e plina
de lume care weapta. Lume necajita, din toate col-curile
184

www.dacoromanica.ro

CAMERA

Varii, care vine la Bucuresti dupa treburi. Fiecare vine


la deputatul lui, sau la un deputat oarecare, sa-lroage pentru

o intervergie sau pentru o afacere. Ca lumea care vine


sa asiste la sedinIele Camerei, si care este aproape intotdeauna aceeasi, s'a asigurat din vreme de bilete. Acuma
este in tribune si se indigneaza cu oratorul, sau se amuza.
Depinde de orator si de subiect . . .
Sala de asteptare, pazita de jandarmi, e tixit. Lumea

sta in picioare, se inghesue la grilaj si nu are voie sa


fumeze.

Domnule curier .
letul meu . . .

. .

Dommile curier .

. .

Ia si bi-

Sunt doi trei curieri, care fac toata ziva naveta


intre sale de asteptare i incinta, cu biletele alegatorilor.
8i se intampla cum se intampla in toate par%ile si in
toate imprejurarile : domnul deputat vine, sau trimete
vorba sd fie cautat maine, sau ii spune curierului <c
nu este la Camera a, sau tace, pur i simplu. Iar alegatorul, care 1-a votat cu entuziasm sau nu 1-a votat, dar
pretinde ca a mancat i bataie pentru <deputatul nostril >>,
asteapta. Tot asteptand, d sa aprinda o igare. Jandarmul se incrunta i striga la el dela distanfa, sau ii
bate pe umar :
Oprit !

CetaIeanul iese

i fumeaza in curte, sau rabda in

sala, ca sa nu-1 piarda pe domunl deputat. Dar domnul


deputat nu mai vine.
Este o sedin-ca importanta ! lamureste curierul.
Uneori, este. Alteori, nu este. Domnul deputat se
plictiseste la bufet. Iar and curierul Ii inmaneaza al
doilea si al treilea bilet, se rasteste la el :
Spune-i sa ma lase in pace . . . Nu vezi ca am
treaba ? ! . . . Apoi, care chelner :
Ce e cu pricu-ala, ma ?
8i care vecinul eventual sau catre vecinul dela masa
alaturata, sau asa in vant, pentru toat lumea, pentru
185

www.dacoromanica.ro

BUCURE OPI

town'. -tara asta, care habar nu are ce inseamna sa fii


deputat, pentru tori alegatorii aceia inconvtienti care te
plictisesc pentru orice fleac:
Extraordinar !...

Am mai spus inteun capitol precedent: pe domnul


deputat 11 recunovti ava cum recunovti un elev indrgostit, o cocon, un agent acoperit sau un reporter. Nuare nimic in frunte, vi nici In piept. Dar are ceva cu
totul particular in atitudine, in vorba, In mers
S intram, insa, pentru cAteva minute, in incinta.
Pentru cei care n'au inteles, incinta inseamna un
fel de clasa, in care s'aduna domnii deputali. Incinta
este foarte mare, e rotunda, inalt i cu loji pentru public, cu prevedinte, cu clopo-tel i cu tribuna. In stnga
prevedintelui, la oarecare distanVa i la acelavi nivel cu
sunt invirate vreo 15 scaune de sufragerie,
tribuna,
pentru domnii minivtri. Pe aceste vreo 15 scaune, stau
cateodata vrei 18 domni minivtri, sau numai unul. Dupa
cum e vedinIa. Oricum ar fi, insa, vediirta, un domn
ministru trebue sa se &eased negrevit pe banca ministeriala. Oricare vi orice ar face. Dar sa fie acolo. Altfel,
prevedintele nu poate sa deschida vedinIa.
Ora 3.
Pe culoare vi la bufet, ativa deputati vi 3-4 gazetari.
3,10.

S'aud nivte sonerii electrice, cinci sonerii sau vase

sau mai multe, nu vtie nimeni ate sunt, dar ai putea

crede ca sunt cAteva sute, pentruca prea fac un zgomot


infernal i continuu...
Trrrrrrrrrrrrrrrrr 1.

. .

far uvierii, vreo 7-8, &And ocol incintei, bufetului,


striga:
Pofti-ti in Adunare, domnilor deputa-ti !
Insfarvit, dupa vreo 10 minute i dupace te-au
asurzit, soneriile inceteaza, uvierii tac. Domnii depusectiilor,

tati, ca-ti sunt, stau, cuminte, pe scaune in incinta vi


186

www.dacoromanica.ro

CAMERA

citesc gazetele. Iar domnul preedinte, agita clopoIelul


i spune solemn:

Declar edinIa deschisal...


Si se intra in ordinea de zi. Care ordine de zi, nu este

mai niciodata in... ordinea ei, ca sa zic aa. Pentruca


se ivete un deputat oarecare cu o chestie oarecare, cu
o chestie personala sau de familie, sau de stat, cu ceva,
i dintr'o
insfarit, care nu este pe ordinea de zi,
edin-ca adesea monotona, iese una foarte anima-Ca, cu

ceva injuraturi, cu ceva palme, cu ceva capete sparte,


cu ceva mobilier stricat... 8i cu cateva excluderi dela
atatea edinIe.

Cnd edincele au loc de pe ordinea de zi, lucrurile


se petrec oarecum ca la coala. Preedintele striga:
Domnul deputat cutare, are cuvantul!
Uneori, nu raspunde nimeni: domnul deputat lip-

Iar cand domnul deputat este prezent, vine la


tribuna i vorbete. Sau citete. 0 comunicare, intersete.

pelare, un discurs. Daca deputatul este de mana a doua,


ceilal-ci nu-1 asculta. Ii lasa sa vorbeasca in linite cat

vrea, sa se agite, sa se prapadeasca de grija NaOunii.


Cand a ispravit, ii aplauda, daca este din partidul lor,
si Ii felicita calduros. Daca este dintr'un partid advers,
nu-1 aplauda i nu-1 felicit.

Cate un deputat, in ajun de a face o interpelare pe


pregatete
ii
care el o crede foarte importanta,
sala r). Ii aduce, adica, la Camera, public: nevasta,
cumnata, verioara, doi-trei alegatori din judeI, ca sa
vada i ei ce poate deputatul lor )), o feticana oarecare...
La tribuna se urea Ian-co, cu subsioara plina de dosare,
se uita circular la tribune i peste incinta, ii aranjeaza
cravata i fixeaza ameninIator banca ministeriald...
Domnule preedinte, domnilor deputa-ci!
Folosete numai cuvinte mari: patrie, naiiune, criminali, sacrificiu, bandii, tradatori, i aa mai departe.

Frazele sunt umflate, sunt ala de umflate frazele,

187

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

atat de goale... Iar domnul deputat, asudat i

rou,,

bate in dosare i in tribuna cu palma din ce in ce mai


violent, cerand pedepse amare pentru nite indivizi cii
totul odioi, i invinuind guvernul de incapacitate...
Nevasta, in tribuna, e foarte emolionata. Iar alegatorii, in oapta:
Da bine ii mai freaca, ma!
Ridichea, nu alteeva... Om detept, ce crezi.

Foarte mu10 deputaIi yin la Camera cum vin unii


indivizi la cinematograf: ca sa doarmd. Se doarme destul
de cornod i in incinta, pentruca scaunele sunt largi i

moi. Dar e zgomot. Ba, uneori, cand aplauzele sunt

furtunoase a, te trezeti cu batai de inima... Pe culoarinsa, i in seqii, sunt niste fotohi de piele foarte primitoare. Se doarme in ele ca in pat... Afara de zilele in
care se voteaza. Atunci, nu e nimic de facut. Cum ai
atipit, auzi soneria:

Trrrrrrrrrrrrrrr !
Iar uierii:

Pofti-p la vot, domnilor deputa0.


Somnuros, te duci i votezi la intamplare. Cand sa
iei, te incrucipzi cu un coleg care vine grabit i contiincios dela bufet.
Ce se voteaza?
te intreaba.
0 lege! ii raspunzi dumneata plictisit, i te
duci s te culci.
Dar se voteaza trei patru legi sau zece, sau douazeci,
dacd sesiunea este in ajun de inchidere, i soneria zbarnaie
aproape Vara inrerupere, iar uierii.striga mereu i mereu

te trezesc. Atunci trebue sa cauIi un fotoliu mai dosit


pe undeva prin coridoarele sectfilor.
Acum, doi, trei ani, era un deputat de undeva din
nordul Ardealului, un deputat foarte voinic i foarte
gras. Am mai vazut eu oameni somnuroi, dar asta
moIaia stand in picioare. Cum se aeza pe scaun, irk
188

www.dacoromanica.ro

CAMERA

incinta, cauta sa-si minta somnul cu o gazeta. i peste


,cateva clipe, adormea cu ea in mana. Daca zgomotul
.era prea mare, iesea afara si se trantea fericit, in braIele
unui fotoliu, ca intr'un car cu fan. Uneori puneam pe

te un usier sa-i racneasca in urechi:

Poftici in Adunare, domnilor deputaii.

El crapa ochii putin, morrnaia cateva cuvinte din


care nu in-celegea nimeni, nimic, i facea semn cu mana
sa-1 lase in pace. II cunostea toata lumea. i toata lumea Ii
rasa sa doarma privindu-1 cu multa ingaduinta, cu nesfarsita
bucurie, asa cum privesti un copil in leagan, dupa baie
Dormea atfit de linistit, atat de impAcat, atat fara vise...

Ca si la scoala, in clas, la Camera sunt <monitori 5.


Cu deosebirea ca aci se numesc < chestori> i nu parasc
pe cutare deputat la domnul presedinte pentruca a fcut
sgomot, sau pentruca a injurat de grijanie, sau pentruca

ar fi fixat varful unui ac in scaunul vecinului, tocmai


and acesta se aseza .
Nu.

Domnii chestori, au atribuIii precise: unul presa,


altul tribunalele, altul cassieria... i au, in timpul sedinplor mai... vioaie, cand domnii deputaci se iau la

cearta i sunt gata sa se incaere, raspunderea ordinei. Umbra, adica, dela un beligerant la altul, cautand
sa-i linisteasca. Mai intai cu vorba. Pe urma, daca domnul
deputat este mai infierbantat de cum trebue, Ii imobilizeaza braIele si-1 conduce cu forca la loc. Pentruca

domnii chestori sunt recrutaii dintre oamenii cei mai


voinici. Cand insa incaierarea ia proporlii,

domnii che-

stori n'au ce sa mai faca. Se amesteca i ei in lupta si


cauta sa-si salveze mai intii pielea lor i pe urma sd se
gandeasca la <clinistea o 9edimei si la pielea altora. Iar
presedintele, in picioare, agitand cloputelul:
Liniste, domnilor... Va rog liniste, nu ma sib-0
sa aplic regulamentul...
189

www.dacoromanica.ro

BUCUREFrI

Regulamentul, auzi ! ca i cand Ii mai arde cuiva de


regularnent, and e vorba sa-si apere capul i oasele

Daca vede c nu face nimic, nici cu clopotelul, Mci cu

amenintarile, domnul presedinte declara nitel cam nervos :


Ridic sedinta.

Si pleaca in cabinetul dumnealui, foarte plictisit.


Se intelege c o sedinta nu se poate tine fara prepdinte. Dar incaierarea continua si in lipsa dumisale...

Sedintele furtunoase, (ca sa folosesc un termen cat


mai parlamentar cu putinta), sunt iscate de obicei, de..
aii Camerei. Mai ales doctorul Lupu! Cand atmosfera
e incarcata, ajunge numai s apara in incinta, proaspat
barbierit i cu fata rosie ca sfecla. E un om foarte snatos, doctorul Lupu. Cand se infurie, devine stacojiu.
Si se infurie des de tot, se infurie cand te astepti mai
putin. Oda-Ca 11 vezi cd tasneste dela locul lui i spune
cuiva,
oricui
o vorba tare, condamnata cu asprime
de regulamentul Camerei.
Si scandalul e gata.

Am ascultat la Camera, in diferite imprejurari, pe


toti oratorii cu renume.
Doctorul Lupu, de pildd, care nu este un orator propriu

izbuteste sa fie totusi un mare orator, daca e intrerupt macar de dot& ori. Intreruperea este pentru el
un stimulent. Devine atunci de o vehementa salbateca.
Este rand pe rand sarcastic, amar, ironic, link. In discursurile lui, care nu sunt niciodata discursuri adevarate, pentruca nu au nici inceput, nici sfarsit i nici
zis,

continuitate,

este and fiara, and copil. El nu are

o linie, un fir conducator, o idee, Are mai multe


mai multe fire, mai multe idei. Dupa cum este sau nu
este intrerupt. E tumultos, torential, poetic, bland, rugator. In acelasi discurs cere pedeapsa cu moartea, i
ispraveste evocand un apus de soare in munti, sau atmos-

fera plina de evlavie a unei biserici de tara in timpul


190

www.dacoromanica.ro

CAMERA

liturghiei. Incordat pfina la plesnire, cu faIa congestionata, cu pumnii strani, incat iIi face impresia ca e
gata sa comita o crima sau o ticaloie, devine deodata

duios i bland i iertator.


In schimb, Octavian Goga este un orator in inIelesul
clasic al cuvantului. El incepe de undeva i ispravete
undeva. Dela inceput pana la sfarit merge pe o linie,
pe o singura linie. Cu paranteze, este adevarat. Dar fax%
abateri. Are o idee centrala pe care o desvolta, pe care
o analizeaza pana la epuizare i careia ii pastreaza intotdeauna o concluzie. *i la Octavian Goga, o concluzie

inseamna o porunca, inseamna un crez, inseamna o


rascolire.

Octavian Goga are un glas metalic care s'aude pared


de departe, care se aude de dincolo de orator, insolit de
un gest al mainii, un gest de rechemare, care impune
aten-cie i incordare, un gest, insfarit, care te indeamn
sa ascul-ci eine tie ce porunci ale stramoilor, cine -tie ce
chemari din batrani, cine tie ce sfaturi inIelepte i bune,

venite din veacuri...


Octavian Goga, nu folosete niciodata violen-ce de
limbaj ca doctorul Lupu, bunaoara. Este i el tumultos,

este i el sarcastic, liric, ironic. Dar sarcasmul lui i ironia

lui nu se adreseaza niciodata celui ce intrerupe, nu se


adreseaza individului. Se adreseaza tuturor, se adreseaza
timpului, se adreseaza moravurilor i imprejurarilor.
Octavian Goga vorbete inspirat ca un profet i documentat ca un istoric.

Concluziile le trage intotdeauna din fapte i docu-

mente i sunt oarecum simbolice. Cuvantarea lui te-a inspi-

rat pared i pe dumneata, Ii-a trezit unele sentimente,


1i-a rascolit altele. Astfel ca, in momentul and oratorul
a parasit tribuna, sim0 lamurit in dumneata pe to-ci
strabunii, cauli cu aten-cie mare linia unei tradiIii i
sprijinul unui crez.
*i. aplauzi.
191

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Grigore Iunian, este un orator rece. El opereaza ca


un chirurg. Ca un chirurg mare: fra sa clinteasca. Nu
face figuri de stil, nu se joaca niciodata cu metafore,
nu se emo/ioneaza, nu se indigneaza, nu se vaet. Ia fiecare lucru dela inceputul lui, 11 intoarce pe toate fe/ele,
ii leaga cu cel urmator sau cu o fapta vecina, le suceste,
le innoada si le duce asa, fiecare lucru innodat de celalalt pana la un sfarsit, pana la sentin/a. Ca sentin/a este
orice discurs al lui Grigore Iunian. N'am vazut in via/a
mea o logica mai stransa ca la omul acesta, mai rece, mai
definitiva. Fiecare cuvant al lui, este un cleste pe care-1
sim/i cum te strange fara indurare, cand de sub coast-,
cand de spate, &and de bra/. Daca te ridici sa-i raspunzi,
sd aduci argumente i fapte, el vine cu altele, toate legate

de cele dinainte atat de strans, incat te sirrqi incercuit,


far nicio porti/a de scapare. Fiindca, toate porti/ele
eventuale, sunt inchise de orator in cursul discursului,
dupace ci le-a aratat cu cateun argument logic si definitiv,
ca un capac.
La desbaterile afacerei Skoda, eu am ascultat un discurs,

unul din cele mai mari discursuri ale lui Grigore Junian.
Era plina incinta, si pline tribunale. Grigore Iunian

lua apararea lui Iuliu Maniu fa/a de partidul na/ional/aranesc, ramura Vaida-Voievod. In tot timpul cat a
vorbit si a vorbit aproape doua ceasuri, nu 1-a intrerupt
niciun deputat na/ional Varanist, desi erau la fa/a locului
toti. i nici de raspuns nu i-a raspuns vreunul, nici pana

in ziva de azi. Ei bine, ii facea impresia ca ii aduna,

ca-i inghesuie i ii preseaza, incet i fax% emo/ii Ora la


strivire. Cand s'a ridicat sedin/a erau cu to/ii atat de deprima/i, atat de fier/i de parca iesisera dintr'o baie cu aburi.
Adversari i prieteni 11 admirau to/i, in end sau in gura

mare, asa cum admira romanul:


mai, al dracului, dar teribil a fost !
Nicolae Iorga, este si in oratorie, casi in scris: proli,
fic, innodat, monoton. Are o fraza atat de fiinga, si face
192

www.dacoromanica.ro

CAMERA

paranteze atat de largi, incat trebue sa-1 urmaresti cu


incordare. Vorbeste intotdeauna la persoana intaia
place sa fie aprobat vizibil, sa fie aprobat de oricine, dar
sa fie aprobat.
Discursurile lui sunt asezate, domoale, sfatoase, famiHare. Competent in toate, N. Iorga vorbeste despre toate,
uneori cu date istorice, cu exemple din hrisoave, cu anecdote. *i and vrea s sublinieze un lucru, se uita peste
incinta i asteapta aplauzele, care nu intarzie niciodata.
N. Titulescu, nu a prea fost auzit in ultimii ani Iinand
in -cara si in romaneste un discurs mare. El a vorbit mai
mult pe la Geneva.
N. Titulescu are, precum se stie, un chip de mongol.

Este aproape diafan. Cand vorbeste este ca un poet in


transa. Trupul lui firav, vibreaza tot. Este in intregime
al vorbei, al cuvantului, al discursului. i am impresia
a el nu vede pe nimeni and vorbeste. Vreau sa spun ca
nu poate sa distinga o fizionomie, o privire, un gest. El
vede lume. .5i mai cred c clack in plin discurs, 1-ar intrerupe cineva, ar fi cat se poate de nedumerit i n'ar sti
ce sa raspunda. N. Titulescu este un orator occidental,
format la scoala Genevei. Deloc polemist, in inIelesul
romanesc al cuvantului, el Ii desfasoara pe larg ideile
argumentele, le asculta apoi, cu atenlie, pe ale adversarului, si raspunde, tot cu idei si tot cu argumente, dupa
masa, sau maine, inainte de pranz. La o scuturare romaneasca, singur intre cinci, vase sau douazeci de glasuri
care sfasie, N. Titulescu nu rezista.
Iuliu Maniu, cu romaneasca lui ardelean, foarte
greoaie, adica, adesea incuiata, alte ori nebuloas, cu
atitudinea lui inIepenita, cu glasul lui alb, cu ochu lui
nu este un orator mare. Nu este, mai ales, un
reci,
orator cald. Cuvintele lui sunt egale, credinIele lui definitive, argumentele implacabile. Discursurile lui sunt
neutre. Nu le anima' cu nimic: nici cu gestul, nici cu tonuL

Replici nu d aproape niciodata, sau and le da, replicile


193

13

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

lui sunt adevarate discursuri, cu introduceri care mannca trei sferturi din fond, cu concluzii intotdeauna
aceleasi. Dupace a ispravit nu se cunoaste nimic n fiirqa
lui: nici erno-pe, nici oboseal, nici mul-cumire, nici satisfaciie. Nimic. Se aseaza pe scaun, jucandu-se cu lancul
ceasului, singurul lui gest, unica lui manifestare. Pe scaun,
sade tot asa: drept. Cand iscaleste ceva, and ci-

teste ceva, cand intinde cuiva mana,

tot asa st6 :


drept.
In schimb, Alex. Vaida Voievod, este un tip de bonom,
un tip de roman, care stie sa rada, care -tie sa. se induioseze, s se infurie i chiar sa injure. Greoaie este si roma-

neasca lui, dar nu atat de nebuloas. El vorbeste cu usurinIa, are replici adesea spirituale i prompte, se misca,
se agit. Patriot in discursuri ca i Iuliu Maniu, revolu-cionar ca si el, Alex. Vaida-Voievod, este si om.
A. C. Cuza, doctrinar i antisemit, humorist si spiritual,
a imbatranit. Vioi i azi i plin de verva, nu ne
mai spune totusi nimic nou.
Gh. Tatarescu are o voce profunda, cu rezonante de
biserica.

I. Petrovici, este un orator didactic. Cand vorbeste,


pared -cine un curs la universitate. Daca ii intrerupi, raspunde cu ocoluri si considera-ciuni filosofice, asa cum raspund mnvaii intre ei.

Ed. Mirto, dimpotriva are inteligenIa tribunei, ca sa


zic as.a. Vorbeste cu uprinra i izbuteste a sa te duca cu

vorba> in asteptarea unui final care nu este niciodata


cel banuit de dumneata. Iar cand te-ai desmeticit, ii
spui: < mare smecher

Virgil Madgearu, este un polemist economic foarte


redutabil.

Dintre cei mai tineri:


Armand Calinescu: vezi Ed. Mirto.
Ghelmegeanu: vezi Virgil Madgearu.
Victor Iamandi: striga si se lauda i ameninca.
Mihail
194

www.dacoromanica.ro

HALELE

Eugen Titeanu: niIel prea gray, nicel prea cabotin.


Are mania spiritelor, dar le pregateste atAta, incat le
ghicesti inainte de a le spune...
Trrrrrrrrrrr !

Pofti-ci la vot, domnilor deputaIi !...

HALELE
Ce mai nod formeaz i piaia halelor In circulaIia
Capitalei ! P'aci tree, Incrucisndu-se i alungandu-se cele

mai multe tramvaie : spre gara de nord, spre Obor, spre


bulevardul Maria, spre strada Cal6rasi, spre calea Mosi-

Uneori s'adun6 cate 20-30 de vagoane, cate


lor .
50-60 de automobile, furgoane, cgruTe, negustori ambucersetori, chivirce, reporteri, vnedtori de ziare,
lucratori cu ziva, someuri, haimanale, punga0, deputaci...
Pe porliunea din calea Victoriei pAn6 aproape de Morga,
sunt pline amndoua cheiurile.
Aci este nodul comercial al Capitalei, i hrana ei.
Fiindca in halele centrale se intalnesc toate strazile
negustoreti: Lipscanii ,Moii, Carol, SmArdan... D'aci se
aprovizioneazd toat Capitala cu came, cu peste, cu legume,

cu fructe. Aci este si piaIa de flori, de-aci se pot angaia


servitoare, gradinari, nietori de lemne, iganci pentru
-ruit, se pot cumpara scoarIe romneti i seminie de
flori, spun i opinci, oale i smiintna, stamb si sireturi

de ghete...

P'aci se trece la cimitirul Belu si la Parcul Carol, la


Camera Deputa-cilor si la Tribunal, la Spitalul brnco-

venesc si la Gara de Nord.

Din halele centrale, eu n'am vAzut niciodat un tramvai pornind cum porneste din alte staii. Trebue s aibe
negresit cfiteva minute IntArziere, fiindc Intotdeauna
195,

1 310

www.dacoromanica.ro

BUCUREFII

gasete unul sau doua, sau trei, inaintea lui, ateptand,


tamponandu-se, batand cu disperare din clopote i sunand din trompete. Uneori se inir ate 10-20, ca vagoanele intr'o gara. Iar de jur imprejur, lume. Lume care
ateapta, care se urea sau se coboara, sau casca gura,
pur i simplu. Daca se intampla cine tie ce accident,
irul de tramvaie se lungete in cruce, dela Morga la
Teatrul Regina Maria, din calea Moilor pana in strada
11 Iunie. Lumea circuld injurand administra-cia tramvaielor, injurand vremea i pe domnii oferi, care alearga
improcand cu noroi sau inabuind cu praf. Dupa

sezon...
Apdar, sa socotim: mai intii, halele in sine ; Camera
Deputalilor ; AdministraVa Financiara; Spitalul brancovenese ; cartierele negustoreti dimprejurul halelor ; Pota,

care este la doi pai... Nu mai punem la socoteala convoaiele mortuare care tree la cimitirul Belu, nici peregrinarile la Institutul Medico-Legal, nici servitorimea care se
scurge, nesfarit, in fiecare duminica la sala de dans din
B-dul Maria. Ca sa va puterci da seama cat este de populat,
de Inghesuit, de sgomotos, cartierul acesta venic framantat, de dimineala pana seara, de seara pana dimineala,

in zile de lucru i in zile de sarbatoare, mereu, mereu,


mereu...
Oridecateori poliIia face razii din halele centrale
incepe ; cand se urmarete un criminal sau un escroc

in hale este urmarit mai intii. Fiindca are unde se ascunde:


se amesteca in lumea care forfotete, sau este gazduit de
vreo femeie de strada, se pitula sub podurile peste Dam-

bovip sau prin magherniiele din pia-p. Si mai este, in


sfarit, acea faimoasa ruina a Senatului, ruina aceea deve-

nita ruina mai inainte de a fi fost monument, aa cum


se proiectase, in catacombele careia se adapostesc zeci de
oameni Para capatii...
In nicio parte a Bucuretilor nu este atata belpg langa
atata mizerie, atata stradanie langa atata somnolen-ca, ca
196

www.dacoromanica.ro

NE GUST ORII AMBULANTI

In halele centrale. Ziva i noaptea, primavara 0 toamna,

vara 0 iarna ...

...

Intotdeauna, intotdeauna, intotcleauna...

NE GUSTORII AMBULANTI

Curios: n'am auzit niciodata de un congres al negustorilor ambulanti. Nu tiu macar daca sunt constituiO
in vreo Asocialie, ceva... Ia gandici-va ce interesant i

mai ales ce pitoresc ar fi un congres al negustorilor ambulanIi de toate categoriile, cu steag 0 cu oratori, care sa
revendice cine 9tie ce drepturi, sa ceara eine tie ce ...
Dar ce sa revendice, mai la urma urmelor ? *i. ce sa
ceara dela stapanire ? Dreptul de a vinde marfa pe strada
0 prin localuri? Il au. Cu oare care restricOuni. Dar II

au...

Ian, Inteadevar, o categorie de negustori, care nu cer


nimic, care nu revendica nimic, care nu sunt In conflict
nici cu fiscul, mci cu poli-cia, nici cu guvernul. Dar care
sunt intr'o harcuiala permanenta 0 foarte amuzanta cu
oricine : cu un trecator oarecare, cu o doamn din lumea
buna, cu un oficer, cu un pupa, cu un be-0v, cu un deputat ...
Plicuri cu hartie, plicuri cu hartie .. . Un pol duzina
de 12 buca-ci . ..

aluri de matase, va rog. Dela faliment, va rog. Trei

poli bucata...

Ciorapi, ia uite ciorapi, un pol perechea...


flarta Capitalei... Noua barn a Capitalei...
Lame de ras, boierule... Avem i piepteni, i bu-

toni...

Pe strada, gaseti aproape tot ce--ci trebue: dela cuPtul


de bucdtarie, pada' la covor. Chiar i . . . mobild gaseti pe
strada : o masurd rotunda cu trei picioare 0 cu trei scaune
din lemn de fag, pirogravate cu motive nalionale. Gaseti
197

www.dacoromanica.ro

BIICURE kfTI

obiecte de birou, din piatra: calimara, ceas, tampon


pentru sugativa...
Cunosc &Ova insi, care traiesc de ani de zile din 4 Mersul trenurilor #, din <4 Harta capitalei* si din tigarete
butoni. Ii vad zilnic, Ii aud zilnic, de dimineata pana seara
tarziu strigand de-a-lungul strzilor i umbland, 'Ana
prinde chelnerul de veste, dela o masa la alta, prin localuri. Mereu aceiasi, fiecare in cartierul lui, o viata de om.
Pentruca, negustorii ambulanti sunt ca poliitii i cocotele:
impartiti pe sectoare i pe a branse...*.

Casi oltenii, negustorii ambulanti ti striga marfa in

diferite chipuri i sunt, se 'ntelege, foarte buni de gura.

Si mai ales, foarte incapatanati. Se tin dupa dumneata,


daca te-ai uitat la marfa lor numai asa, din curiozitate
foarte in treacat, se tM dupa dumneata

lauda marfa

scazand din pret mai la fiecare pas cate-un leu...


Ragusiti, seara pleaca unul &ate unul, cu cat marfa
le-a mai ramas, in buzunare, pe taraba sau in Mite amenajate, ca s se culce i sd se aprovizioneze.
A doua zi dimineata, Inaintea confratilor din magazine, incep <vnzarea *. Mereu, in fiecare zi, fie ca e zi
de lucru, fie ca e sarbatoare, sub ploaie i pe zapada si
sub arsip, mereu, o viard de om...

INTRE PROPRIETARI SI CHIRIASI

Domnul cititor este rugat sa ma creadd pe cuvant:


Tucrurile povestite aci, mi s'au intamplat mie. Mi s'au
intamplat intocmai, dela inceput pana la sfarsit. Nicio
exagerare in toat povestirea. N'am adaogat macar o virgula peste adevar, nici de partea proprietarului, nici de
partea chiriau1ui. Pe onoarea mea...
Asadar, am pornit in cautarea unui apartament
nemobilat, la sfarsitul lui Noembrie anul trecut. Puteam
198

www.dacoromanica.ro

INTRE PROPRIETARI I CHIRIAp

sa fac treaba cu o luna mai de vreme, ca oamenii, dar

un imbecil de prieten m'a sfatuit sa astept 'Ana dupa Sft.


Dumitru, ea am sa gasesc locuinle mai bune si mai ieftine.
Si 1-am ascultat. N'am sa povestesc aci ate strazi am colin-

dat, dupace am cazut de acord cu nevasta-mea asupra


cartierului, nici cate apartamente am vazut, nici, in sfarsit, ce sentimente nutream pentru prietenul care-mi daduse

sfatul, dupace am bagat de seam-a ea m'a pacalit. Voi

incepe din B-dul Domni-cei.

Apartamentul mi-a placut din capul locului: luminos,


linistit, calorifer, ascensor (era la etaj), portar... Avea
numai dou defecte: era cam mare si cam scump.
Poate ca domnul proprietar Ira mai lasa din preI
a spus portarul.

Proprietarul locuia la parter, in aripa stanga si era

doctor: ii vazusem firma.


Bine, zic. Sa mergem la domnul proprietar.
Nu era acasa. Ni s'a spus s venim dupa masa', la 5.
Pe drum, nevasta-mea m'a sfatuit sa mai calif-dm, poate
gasim altul mai convenabil. Dar ma saturasem alergAnd.
Si ma saturasem si de hoteluri.
Rdmanem aci...
Nu! protestez arcagos.

Proprietarul era un domn cam de 50 de ani, voinic,

sanatos, si in halat. Vorbea ni%el greoiu, cautandu-si cuvintele, si se uita in ochii dumitale, cu niste ochi negri, rotunzi
Umbla cu aten-cie, te asculta cu atencie, zambea
cu atentie. Si se mira neincetat i cu ochii i cu zambetul
cu glasul. Vorbind i umbland i mirandu-se, indrepta
un colI de covor, cerceta perdelele, sufla o scama depe

faIa de masa...
s'auzim...

Aoleo >>!

mi-am spus... Dar insfarsit,

Pentru cine inchiria0 apartamentul? m'a intrebat.


Cum adica: pentru eine? ! Doar nu sunt misit.
Aha!
s'a uitat, mirat, la amandoi. Eu m'am &Edit: Omul
asta, e una din doua: sau un medic mare, sau un mare idiot ))
199

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

V'a spus portarul, care e chiria?


Mi-a spus, dar cred ca este cam mare.
Ochii doctorului pareau mai negri, mai miraIi si mai
rotunzi.

(< Nu Inleleg, de ce dracu se rnir inteuna? a


intrebat.
Din chink nu pot sa las a spus el hotarit.
Nici macar zece mii?

m'am

Nu.

Nici cinci mii?

Rana la urma mi-a lasat cinci mii din cat ceruse, si a


admis ca pentru primele dou luni sa-i achit chiria lunar,
iar restul, frimestrial.
Dar va rog foarte mult sa ave%i grija de doua lucruri,
a adaugat doctorul: sa inei apartamentul curat, i sa
plati%i chiria la timp.

Cand te ruga ceva, privirea Ii era tot mirata, vocea


tot mirata, i mirata atitudinea. Iar mainile le Iinea
impreunate la piept cum le On copiii and fac rugaciunea .

Primul conflict, 1-am avut la o saptamana dupace


m'am mutat, cu madama. (Madama era o femeie gogonea-ca, unguroaica i amara, care avea Insarcinarea de a
supraveghea scara i pe domnii chiriasi).
Domnule
mi-a raportat servitoarea intr'o dimineap. madama mi-a spus de trei ori 'Ana acuma, sa
avem grije sa nu umplem apartamentul de plosni%e. Eu
gasesc ca madama e obraznica.
Marturisesc, sunt nicel cam nervos. Afara de asta, pe
madama n'o puteam suferi. Avea niste ochi de broasca
si albastri-spalaciii, nu radea niciodata i te suspecta fara
pricina i fdra sens. Am Intalnit-o la etajul II.
Asculta, madamo ma rastesc eu. Ce i-ai spus
dumneata servitoarei mele?
Ca eu... ca vedeti... domnul doctor...
Se 'ncurca.
200

www.dacoromanica.ro

INTRE PROPRIETARI I CHIRIMI

Ascult repet.
Daca te mai prind pe la up
apartamentului meu, fie la intrarea principal, fie la intrarea de se.rviciu, te arunc pe fereastrd, zgrip-coroaico !

In drum, m'abat pe la proprietar. Eram tot vn'at70


aveam pumnii incletati. Doctorul m'a primit in uniformd
(uitasem s spun c6 era medic colonel), amabil i mirat.
I-am spus ce aveam pe inima, i am ispravit aa :

Domnule colonel, va rog s lua0 masuri sa nu se


mai repete magaria. Ca mie nu-mi place sA am pAndari la ue.
Nu trebue sa va supara-ci, domnule Damian a

replicat doctorul. Vede-p, iu mult ca apartamentul s fie


curat.

i eu iu mult sa fiu lsat in pace i iu mai cu deosebire st-si vezi de treabd i de apartamentul dumitale.

Ca de-al meu, am eu grij.


Colonelul, aducnduli probabil aminte c'd este in uniforma, ridic vocea:
Domnule Damian, acurna nu vorbeti cu madama,
ci cu mine. Te rog sa fii cuviincios.
i eu te rog i-am rdspuns, s' nu strigi. Ca nu
suntem la cazarma. i eauta sa fii dumneata cuviincios i
sd nu mai trimii madama sA ma plictiseasca

Burr ziva.

Am plecat, lasndu-1 nedumerit in mijlocul odAii. In


stradd, am oftat i mi-am spus prostete: <Aa irni trebue !)).

Nu tiu dece credeam ca-mi trebue eaa #. Dar tiu c


dac intMneam pe prietenul cu pricina,
fi &rift ...
A treia zi, mi s'a spus c proprietarul urcase ca s
inspecteze> apartamentul. Iar peste o saptdmn, a venit
din nou. Nu eram nici atunci acas. i nici nevasta-mea.
Dealtminteri, el nu se anunla niciodatd: intra ca la el
acas, se uita pe pereti, sufla pe calorifer sd vad dac nu e

praf, inspecta parchetul... Iar la plecare, servitoarei:


Ai grij s cii curat, auzi?
Inspeciile erau saptamnale, in toata casa. Odat, la
etajul al patrulea, supraveghind instalatia telefonului, a
observat pe garderob, deasupra,,, niel praf. S'a coborit
201

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Tara sa spun un cuvant 0 a trimis o servitoare de-a lui


cu o sticla de benzina 0 cu o call* sa-1 cureIe. Apoi a
venit la mine. Eram acasa:

Domnule Damian mi-a spus cum a intrat ar


trebui sa mai angajezi o servitoare.
Da?! Eu ma ateptam sa-mi propui sa-mi mai iau

o nevasta...

Nu glumesc, domnule Damian.

Sunt sigur c nu glumqti, domnule colonel ...Dar


pentruce trebue, dupa parerea dumitale, sa mai angajez
o servitoare?
Pentruca mt-i destula cura-cenie... Uita-te qi dumneata.
i.-mi arata peretele deasupra caloriferului.
Vezi ce afumat este?

Sigur ea vad. Dar nu inceleg dece sunt eu vinovat


daca radiatoarele dumitale afuma?
Nu afuma, domnule. Asta-i praf, vezi dunmeata?
Se ridica de pe calorifere fiindca nu sunt 9terse.
zic, 0 tremuram.
Aa?
-- Desigur! facu el mirat.
Domnule colonel 11 intreb dumitale ili vine
cateodata sd urli?
Doctorul se uith la mine, Incepenit.
Ce vorba e asta, domnule Damian?
Este o intrebare, domnule colonel: Ili vine uneori
sa urli?
Vorbeam foarte serios.
raspunse el. Nu-mi vine.
Nu!
Mie imi vine, domnule colonel. Abum, bunaoara,
Imi vine sa urlu. Dar ma g'andesc ca au cladirile astea noui
o acustica... parea ar fi piane... 0 nu vreau sa sperii
pe ceilalIi chiria0.
Ridic, deodata", vocea:

Pai cum sa nu-mi vie sa urlu, domnule? Ca m'ai

speriat. Nu vezi ca m'ai speriat? Auzi, ca nu sunt -terse


202

www.dacoromanica.ro

INTRE PROPRIETARI p CHIRIMI

caloriferele ! Ale dumitale sunt -terse, domnule colonel?

Spune: sunt sterse? *i. daca sunt -terse, dece afuma, totusi?
ca si pere-cii dumitale sunt ca ai mei. Ba si mai afuma-ci.
La mine e zugravit de 2 ani, domnule raspunse el

striend, ca sa fie in ton.

Pot sa fie zugravici de paisprezece ani. Nu intereseaza. Eu constat ca radiatoarele afuma.


Ar fi bine sa te muIi, domnule Damian, daca nu--ci
place

zise colonelul.

Asta am sa si fac. Cum se implineste trimestrul,


ma mut.
A doua zi ne-am impacat si m'am hothrit sa nu ma
mut.
Cel puIin p"ana la Sft. Gheorghe. De atunci proprietarul
n'a mai venit in # inspecIie )> la mine. De Craciun, plec

pentru dou saptamni la lark unde ma pune dracu, la


indemnul altui prieten, sa cunun un fin. Am cheltuit o
groaza de bani. Iar la Bucuresti am avut alte cheltuieli
neprevazute, astfel incat la 20 Ianuarie cnd trebuia sa
platesc al doilea trimestru, n'am putut sa achit toata
suma. Colonelul, and aude, isi rotunjeste ochii si ma
priveste inspaimntat:
Rai asa ne-a fost vorba ? -= intreba.
S'a intAmplat, domnule colonel ii spun linistit.
Altor proprietari li se intmpla si mai ram.
Cum se 'n-tmpla, domnule? Cum se int'ampla? !
Ma gandii ca ar fi fost inutil sa-i explic # cum se intampla *, fiindca el stia una si bun. De aceea, tacui.
Banii pentru chirie trebue sa-i pastrezi aici, domnule
(si-mi arata buzunarul dela spate al pantalonilor).
Acolo, eu de obiceiu -ciu portligaretul, domnule
ii spun. i apoi, cum ili inchipui dumneata ca.
colonel
asi ['Astra 15.000 de lei in buzunar pentru chirie, &and
asi avea alte nevoi? !
Asa? !

striga.

Asa, uite.
203

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Ma intrebai: <cum dracu oi fi putnd sa fiu atat de


linitit? !*

Doctorul se plimba cateva minute prin odaie agitat,


dar totui atent sa nu m4te vreun lucru dela locul lui,
mutnd mai la dreapta o vazd, sufland peste o statuieta...
Apoi se opri in faIa mea:
In cat timp crezi Ca ai putea sa-mi achici restul de
10.000 de lei?

Imi venea sa ma topesc de xis. In cat timp, auzi!


In trei zile? intreba.
In trei zile, nu ii raspund. Dar... in patru.
Bine, domnule Damian. Dar sa tii ca daca in patru
zile nu achili suma, te evacuez.
Iar imi veni s rAd. j iar ma stapnii.
Dupa masa m'am dus la un coleg care locuia pe aceeai

strada, sal iau la Camera DeputaOlor.


Dece esti, ma, aa plouat? ! ma intreb.

Nu tiu... asa sunt eu uneori... Hai la Camera.

Pe drum, il intreb:
Ce chink plateti?
60.000.

Nu e mult imi dau cu parerea.


Iar dupa o pauza:
Trimestrial?
Poftim? !
i se uit la mine, foarte mirat.

Am intrebat daca plateti chiria trimestrial?


Nu. Nu trimestrial. Intmplator.
Adica?

Adica, simplu: and pot... Deocamdata, am sa-i


achit din urma vreo cincizeci de mii de lei... Dar nu sunt
mu4umit de proprietar, fiindca nu face reparaiii.
ma rnirai. a Ia uite domnule! Ii
datoreaza cincizeci de mfi de lei, i tot el nu este mulcumit *.
I-auzi, domnule! >>

i eu ii spun am pldtit pe o luna inainte i ma


arneniaca cu evacuarea daca nu-i achit trimestrul intreg.
Prietenul ma privi diagonal, i-mi spuse simplu:
204

www.dacoromanica.ro

INTRE -PROPRIETARI

I clamp

4ti idiot !
Apoi ma intreba la eine locuiesc. Ii spusei. Iar se uit
la mine, de astadata cu nesfarit mil, i zise:
Nenorocitule!

Proprietarul meu era vestit in tot cartierul.


Nenorocitule ! repeta.
langa ce-o sa pa-ceti cu asta.

Pucaria a fost moft pe

In ziva a patra, fix la 12, ma pomenesc cu portarul:


Va poftete domnul doctor.
Spune-i ca maine. A doua zi, fix la 12, vine madarna
cu aceeai invita-pe.
Maine, maclamo, maine.
Peste un ceas vine iar portarul cu un bilet dela proprietar in care ma ameninIa ca daca a doua zi la 12 nu-i achit
restul din chirie, ma va impiedica s intru in apartament.
Iar a treia zi diminea-ca, vine in personaa i in uniforma.

L-am gasit la biroul meu i pe scaunul meu. Cum rn'a


vazut, a inceput s strige:
Ce inseamna asta, domnule Damian?
Buna diminea-ca, domnule colonel, mai intii. Al doilea, poftim cinci mii de lei. Al treilea, da-mi o chitan-Vd.
Insfailit al patrulea, linitete-te.
M'ai speriat, domnule se vaet.
Auzi: eu 1-am speriat pe el!
Maine sa-mi achii i restul.
Maine?!
Nicio amanare

striga. Cred ca am fost destul de


indulgent cu dumneata...
Aveam pe birou o vaza foarte frumoasa. 0 privii cu
regret, ma uitai i la capul domnului proprietar... Da-1
imi spusei. Ca intru in bucluc*.
dracului
tii ca in biletul pe care mi 1-ai trimes ieri, ai omis
>

o virgula, domnule colonel?


Poftim?!
0 virgula zic. Nu prea scrii corect. i dumneata trebue sa cunoti gramatica. Ce Dumnezeu, doar nu eti scriitor...
205

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

Domnule Damian, eu n'am chef de glume. Te rog


sa-mi trimii maine restul de 5.000 lei, iar la Sft. Gheorghe
sa te muti.
Bineinceles, ea nu m'am executat. Timp de doug saptamni a trimis la mine regulat de cloud ori pe zi: la peanz,
portarul seara, madama. i eu raspundeam invariabil:
Maine.

Intr'o zi, portarul imi spuse:


Domnule Damian, domnul doctor a zis ca daca
maine nu-i achitai restul, va inchide apartamentul.
Da-1 in...
Ma credeii dumneavoastra? L-am injurat de mama,
de grijanie si de precista. Am injurat pe toi proprietarii
din cartier si din lume, m'am Injurat pe mine Insumi i;
m'am jurat sa deviu proprietar, ca sa scap de ei...
Dar restul de chirie, tot nu i 1-am trimis. Abia peste osaptamna i-am trimis cloud mii de lei, iar el mi-a trimis
vorba sa-i achit a maine s restul.
Acuma, incepuse sa-mi pandeasca sosirile si plecarile.
Imi trimitea zilnic bilete cu ameninrari. Si eu taceam.
Pfina inteo seara. Era 7 i 30. Tiu bine rninte, fiindca chiar
In momentul acela ma uitam la ceas. Aud soneria. Cum
eram in hol, ma duc sa deschid. In use, colonelul. Intra
fara sa ma intrebe daca am chef sa-1 primesc, i incepu ca
de obiceiu:
Ce inseamna asta, domnule Damian?
Privirea ii era mai mirata ca deobiceiu, i. gesticula.
M'am rezimat, moale, de perete.
Nina cnd ai de gand sa ma porci, domnule? Crezi

ca eu n'am cheltuieli cu casa? Ai? Ca trebue sa platese


pacura, ea trebue s platese apa,.ca trebue sa platesc lumina...
facea socoteala pe degete. La fiecare deget, eu faceam

un pas indArt, si el unul inainte. El strigand, eu tcnd.


Imi dam seama c eram vanat. Dar taceam. i am ajuns
asa, in hol. Venise si nevas-mea, intrase si servitoarea...
206

www.dacoromanica.ro

INCHIDERE

Colonelul nu se sinchisea. Striga mereu si din ce in ce mai


tare.

N'am mai putut s rabd. M'am indreptat de sale, si


am inceput sa urlu. Asta e cuvantul: sa urlu:
Ce vrei, domnule? Ai inebunit? Colonel esti dumneata ? Doctor esti dumneata? Intelectual esti dumneata?
Iesi afar-.

Proprietarul. incremenise. Se uita la mine cu niste ochi


de animal, foarte rotunzi si foarte nedumeriii.
Spune!
am_ continuat dupa o pauza nu -0-e rusine? Ce te holbezi asa la mine?.. Nu ma mai mir acuma
de ce unii chiriasi Ii omoara proprietarii. Iei afara, c te-

traznesc...

apuc, hotarit, speteaza unui scaun greu de sufragerie.


Colonelul a plecat fara sa mai spuie o vorba. Iar a doua
zi, mi-a trimis un bilet foarte politicos, in care imi propunea sa-i achit cei 3.000 lei pada la 20 Martie, sau daca
nu, in aceea zi sa ma mut. I-am raspuns prin portar, ca ma
voiu muta numai la Sft. Gheorghe and Ii voiu achita i
restul de trei mii.

Cand m'am mutat din casa domnului doctor, m'am

uitat in oglinda: aveam cloud fire de par alb, la tmpla


stanga! Doua fire de par alb !.. Unul pe trimestru!..
Ah, domnule colonel, domnule colonel... ramaneali-ar
casa neinchiriata sapte ani, si nu te-ar mai face general...

INCHIDERE
Bucuresti, Bucuresti!

Ai vrea sali spun ca te iubesc, asa cum se spune unei


asi vrea sali spun ca imi esti drag, asa cum imi
este drag propriul meu copil; asi vrea sa tii ca-mi este
dor de tine, asa cum imi este dor de primavara, aa cum
femei ;

207

www.dacoromanica.ro

BUCURE$T1

imi este dor de tren &And imi vine sa plec undeva, sa plec
oriunde, dar sa plec ; ai vrea sa tii ca te iubesc aa cum
iubesc un rasarit de soare peste lanurile de grau, in Mai,
cum iubesc cAinele meu legat de furca patulului in satul

asta oltenesc, cu bauturd multa i cu oameni nacajili...


Bucureti, Bucureti!

Cnd plec de langa tine, and plec din tine, pentru

o zi sau pentru o luna, ma uit indarat pe fereastra vagonului, ma uit indarat mereu sa-Ii vad turnurile i luminile,
i--ci fac semne cu batista i cu mna. i intotdeauna simt
un gol in mine, un pustiu, o lipsa pe care nu o poate umple
nimic, o lipsa adnca i mare i grea ...
Bucureti, Bucureti!
Departe de tine, ma simt ca un indragostit departe de
iubita lui, ca o mama departe de copilul ei, i ai vrea sali

trimit ilustrate cu salutari, ai vrea sali scriu epistole


duioase i lungi, sali spun ca nu te-am uitat i sa te rog
s nu ma ui-ci, i sa m'atep-ci.

Iar and e sa plec indarat, ma pregatesc cloud zile,

sunt nerabdator i am erno-cii. i te visez noaptea. *i and


i%i zaresc de departe luminile i turnurile i vArfurile, imi

bate inima. In Gara de Nord ma uit peste tot, ma uit la


trenuri i peste peroane, ma uit la pasageri i la hamali,
ma uit in laturi i in sus, zmbind ca un fericit i ca un
idiot, i ma simt aa ca dup o iertare, ma simt intreg i
limp ezit i acasa...
Bucureti, Bucureti!

Te iubesc dela o margine la alta, iubesc Cimigiul, cu


lacul, cu copiii i cu indragostiIii, iubesc Cimigiul ca pe
o mama, fiindca la umbra lui m'am adapostit prima data,
el mi-a cunoscut cel dintAi durerile i ambiIiile, aci am

rabdat prima foame mare, d'aci am ameninIat cerul cu


pumnii i te-am ameninIat pe tine, Bucureti...
AugustOctombrie, 1934

www.dacoromanica.ro

ISVOR (ROMANATI)

TABLA DE MATER II
Pagina

Un fel de introducere
Gaya de Nord
Strazile
Ca lea Victoriei
Circulatia
Pietonii
Provincialii
Bulevardele
Ca lea Grivitei
SArindarul
Jurnalistii *

7
10
12
15
17
19
23
33
37
44
46

Cismigiul

48

Toamnele bucurestene
Localuri de petrecere

50
52
59
59
62
65
72
74
76
88
89

DAmbovita

Iarna
Ceasoarnicele publice
Lipscanii
Soseaua
Cartierele boieresti
Mahalaua
Dincolo de rnahala
Parcul Carol
Prinadvara In Cetate
Cinematografele
Floraresele

91

93

Capp
Parcul Ioanid

104
108
120

Tramvaiele

122

209

14

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERI1
Pagina

Oltenii
Deputatii

133

136
139

Minis terele

La Oficiul de stare civilA


Moartea tn Bucuresti

Saptamana artii
Vara
Mosii

Cenacluri literare
Studerrtii
Camera
Halele

Negustorii ambulanti
Intre proprietari si chi ri asi
Inchidere

210

www.dacoromanica.ro

147
152
157
166
169
173
182
184
195
197
198
207

DE ACELA*I AUTOR :
EU SAU FRATE-MEU ? ! ... (Editura 4 Ramuri n).
CELULA No. 13 (Editura 4 Vremea ).
DOUA I-UN CATEL (Editura 4 Cugetarea *).

IN PREP A RAT IE:


DEACURMEZISUL

Roman (Editura

www.dacoromanica.ro

4 Alcalay >>).

t.

MONITORUL OFICIAL SI
IMFRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI - 1935

www.dacoromanica.ro