Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Penal General II PDF
Drept Penal General II PDF
UNITATEA DE INFRACTIUNE:
I. UNITATEA NATURALA:
Forme:
1. Infractiunea simpla
2. Infractiunea naturala colectiva
3. Infractiunea continua
1. Infractiunea simpla:
Actiunea din structura infractiunii este alcatuita dintr-o pluritate de acte de executare,
acte susceptibile de o singura incadrare juridic
Conditii de existenta:
1. Unitatea de actiune
a. Unitatea manifestarii de vointa toate actele de executare trebuie sa vizeze
realizarea aceluiai scop
b. Unitatea spatio-temoprara toate actele de executare trebuie sa fie savarsite
in aceeasi imprejurare, fara intrerupere (sa nu existe intreruperi nefiresti, care
sa nu tina de comiterea faptei)
c. Omogenitatea materiala a actelor de executare actele de executare trebuie
sa fie de aceeasi natura (nu trebuie ca toate s produc si aceelasi rezultat)
2. Omogenitatea juridica toate actele de executare sa fie susceptibile de aceeasi
incadrare juridica
- Nu exclude incadrarea unor acte in forma de baza a infractiunii si a altora in
forma agravata ex.: unele fapte in timpul zilei, altele in timpul noptii; ex.: furt care
incepe ziua si se continua seara
- Nu exclude incadrarea unor acte ca infractiune consumata si a altora ca tentativa
- Nu este incompatibila cu modalitati diferite de comitere ale actelor de executare
in cazul infractiunii cu continut alternativ. In schimb omogenitatea juridica nu este
compatibila cu realizarea unor continuturi alternative, in cazul infractiunii cu
continuturi alternative
Forma de vinovatie:
- Se poate comite cu orice forma de vinovatie
- Toate actele din structura sa trebuie sa fie comise cu aceeai forma de vinovaie
(dac unele dintre actele de executare componente au fost comise cu intenie iar
altele din culp nu va exista unitate natural colectiv, ci concurs de infraciuni)
Mod de sanctionare:
- Nu presupune un tratament sanctionator special
SEMINAR 1:
INFRACTIUNE SIMPLA:
Act de executare1-->Actiune1-->Infractiune
INFRACTIUNE CONTINUATA:
Act de executare 1-->Actiune 1
Act de executare 2-->Actiune 2 -->Infractiune
Act de executare 3-->Actiune 3
(determinate de aceeasi cauza)
PLURALITATE DE INFRACTIUNI:
Act de executare 1-->Actiune 1-->Infractiune 1
3. Infractiunea continua
Actiunea sau inactiunea din structura infractiunii este prelungita in mod natural, dupa
consumare, pana la interventia unei forte contrare
Condiii de existen:
Existena unui act de executare care se prelungete n timp
Unitatea elementului subiectiv - prelungirea n timp a aciuni sau inaciunii infracionale
trebuie sa se datoreze voinei agentului
- Manifestarea de voin iniial, ce a caracterizat momentul consumrii, s-a
meninut pe ntreaga durat a aciunii sau inaciunii
Epuizare:
- Se considera epuizata la momentul interventiei unei forte contrare
- Sursa fortei contrare poate fi: vointa faptuitorului, interventia autoritatii, interventia
altei personane, hotarare judecatoreasca de condamnare (chiar si nedefinitiva)
Forme:
1. Infractiuni continue permanente cand activitatea infractionala este desfasurata
fara intrerupere, care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea
activitatii infractionale
- Orice intrerupere are valoarea unei epuizari a infractiunii, iar reluarea activitatii
infractionale inseamna savarsirea unei noi infractiuni continue (ex.: detinere
ilegala de droguri, arme; evadarea, dezertarea)
2. Infractiuni continue succesive cand activitatea infractionala este susceptibila de
intreruperi care sunt determinate de insasi natura activitatii infractionale
- Aceste intreruperi sunt firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue,
deoarece nu presupune o noua hotarare infractionala (ex.: portul illegal de
uniforma, poate fi interupt noaptea si reluat dimineata; furt de curent)
Utilitate practica:
Infractiuni continue succesive:
- Intreruperi firesti intre actele de executare - infractiune continua in forma
continuat (??? In suport de curs, forma continuat este la permanente)
- Intreruperi nefiresti intre actele de executare - concurs intre doua infraciuni
continue successive
Infractiuni continue permanente - orice ntrerupere rupe unitatea (e concurs
ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune)
Data comiterii:
- Se aplica legea in vigoare de la momentul epuizarii infractiunii continue
Forme:
1.
2.
3.
4.
5.
Infractiunea continuata
Infractiunea complexa
Infractiunea de obicei
Infractiunea de simpla repetare
Infractiunea progresiva
1. Infractiunea continuat
Forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi
persoana, la interval de timp diferite, in realizarea aceleasi hotarari infractionale a unor
actiuni sau inactiuni care prezinta fiiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni (ex.:
furtul de material de constructii de pe un santier, prin acte repetate de sustragere de
catre aceelasi infractor)
Condiii de existen:
Unitate de subiect activ i pasiv (este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi
persoana savarseste unele acte in calitate de autor si altele in calitate de complice)
Pluralitatea aciuni sau inaciuni (este indeplinita conditia si atunci cand unele acte de
executare sunt consumate, iar altele au ramas in forma de tentativa; sau in cazul
actelor de executare realizate unele in varianta tip, iar altele in varianta calificata a
acelei infractiuni)
- Intreruperi nefiresti intre actiuni (actele de executare trebuie savarsite la interval
de timp nici prea scurte, nici prea lungi)
Omogenitate juridic - aciunile comise la diferite intervale de timp trebuie sa
alcatuiasc coninutul aceleiai infraciuni
Unitate de rezoluie infractional
Forma de vinovatie:
- Doar intentie (sau preterintentie-Streteanu)
Mod de sancionare:
Cauz de agravare facultativ a rspunderii penale
Se poate aplica o pedeaps pana la maximul special, iar daca acest maxim este
nendestultor se poate aplica i un spor de pn la 5 ani (in cazul nchisorii), sau
jumtate din maximul special (in cazul amenzii)
Aplicarea pedepsei se face ntr-o singur etap (fara a fi evidentiat sporul)
2. Infraciunea complex
Atunci cnd n coninutul ei se absorbe o aciune sau inaciune care constituie prin ea
nsi o fapt prevzut de legea penal
Forme:
1. Infractiune complexa forma tip este format din reunirea de catre legiuitor a
doua infractiuni ditincte si crearea a unei a treia deosebite de cele inglobate (ex.:
tlhria)
2. Infractiunea complexa ca varianta agravanta infractiunea complexa este o
variant calificata a unor infractiuni simple, create prin absorbirea in continutul
su a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni (ex.: violul care a
avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei)
- Nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa
Structur:
Obiect juridic: cel puin dou valori sociale:
- Valoare principal - obiect juridic principal
- Valoare secundar - obiect juridic secundar
Ex.: infraciunea de tlhrie:
- Obiect juridic principal: patrimoniu
- Obiect juridic secundar: Integritate corporal
Subiect:
- Unitate de subiect activ
- Nu este necesar unitatea de subiect pasiv
Aciunea: poate sa cuprind in structura ei o singur aciune, sau doua aciuni diferite
Condiii de existen:
1. Caracterul necesar al absorbiei
- Presupune ca infraciunea absorbant (complex) nu se poate svri niciodat
fr comiterea infraciunii absorbite
- Necesitatea absorbiei se analizeaz in abstracto
2. Caracterul determinat/determinabil al faptei absorbite
- Fapta absorbit are un caracter determinat atunci cnd legiuitorul prevede
explicit in norma de incriminare a infraciunii complexe care sunt faptele pe care
aceasta le absoarbe
- Fapta absorbit are un caracter determinabil atunci cnd nu este prevzut
explicit in norm, dar poate fi identificat prin interpretarea normei penale
- Dac fapta absorbit nu este nici mcar determinabil nu va exista o infraciune
complex, nu va opera absorbia; faptele se vor reine in concurs
3. Diferena de pericol social
- Pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea complex trebuie s fie mai
mare dect pentru infraciunea pe care o absoarbe
Forma de vinovaie:
- Poate fi svrit cu orice form de vinovaie
Mod de sancionare:
- Se pedepsete cu pedeapsa prevzut in norma de incriminare
3. Infraciunea de obicei
Presupune svrirea la diferite intervale de timp a mai multor acte care privite izolat
nu au relevan penal
Caracterul infracional fiind determinat de repetarea acestora astfel nct s indice
obinuina
Nu are reglementare in partea general a codului penal
Condiii de existena:
1. Comiterea la diferite intervale de timp a unor acte de ctre persoana respectiv
- Actele trebuie sa aib un caracter omogen
2. Unitatea manifestrii de voin
- Trebuie s aib la baz o hotrre infracional generic
- Aceast hotrre infracional nu trebuie s fie determinat (diferena fa de
infraciunea continuat)
Mod de sanctionare:
- Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare
- Nu este cauza de agravare a raspunderii penale
SEMINAR 2:
1. Inculpatul a sustras 3 bunuri de mare greutate din incinta unei fabrici, pe care le-a
transportat cte unul la maina sa. In seara urmtoare s-a ntors a luat un bun l-a dus
acas si l-a aezat in garaj dup care s-a ntors si a luat un alt bun procedand la fel.
Dup aceea a mancat, s-a uitat la tv timp de 15 min, dup care a repetat manevra,
sustragand dup aceelasi procedeu nc doua bunuri. Pentru ce va rspunde inculpatul
Continua succesiv - din natura infractiunii, poate suporta ntreruperi (sa fie ntrerupere
fireasca: infractiune continua in forma continuat; daca ntreruperea este nefireasca
concurs intre doua infraciuni continue succesive)
Continua permanenta - din natura infractiunii, o ntrerupere ar rupe unitatea (e concurs
ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune)
- Infractiune continu succesiv
- Pana la Ploieti ntreruperi fireti
- De la Ploieti la Bucureti intrerupere nefireasca
- Rezoluia infractional nu este determinat deci nu este infractiune continuat =
concurs intre doua infraciuni continue succesive
I/2007 ril
XXXI/2007 ril
5. Infractiunea progresiva:
-
Forma de vinovatie:
- Orice forma de vinovatie
Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cea mai grava
PLURALITATEA DE INFRACTIUNI:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe
infractiuni
Forme:
1.
2.
3.
4.
Concursul de infractiuni
Recidiva
Pluralitatea intermediara
Pluralitatea nenumita
1.Concursul de infractiuni:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe
infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
Conditii de existenta:
1. Savarsirea a doua sau mai multe infractiuni
- Trebuie sa indeplineasca trasaturile generale ale infractiunii (tipicitate,
antijuridicitate, exigibilitate si pericol social)
- Infractiunile pot fi consumate sau ramase in forma de tentativa
Mod de sanctionare:
Etapa I.:
I1
P1=4(1-5)
I2
P2=4(2-7)
I3
P3=4(3-10)
Etapa II.:
1. Pedeapsa de baza=P3
2. Pedeapsa rezultanta
1. Pedeapsa de baza: 4
2. Max. Pedeapsa de baza: 6
3. Max. Pedeapsa de baza + Spor: 6+2
Etapa II.:
1. Se alege pedeapsa de baza (pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele stabilite in
prima etapa in functie de specie, durata)
- Daca toate pedepsele au aceeasi durata pedeapsa de baza va fi pedeapsa cu
maximul special cel mai ridicat)
2. Se stabileste pedeapsa rezultat (3 posibilitati)
1. Instanta poate sa considere ca pentru intregul concurs este suficienta
pedeapsa de baza (daca e diferenta mare intre pedepse)
2. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta ridicata inspre
maximul special al pedepsei de baza
3. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta formata din
maximul pedepsei de baza plus un spor
Daca pentru una dintre infractiuni s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata,
se aplica doar detentiunea pe viata (sanctiune potrivit sistemului absorbtiei)
Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu
amenda se contopesc separat pedepsele de aceeasi natura, dupa care la
rezultanta pedepselor cu inchisoarea se poate aduga in tot sau in parte
rezultanta pedepselor cu amenda
Inchisoare 1
Inchisoare2
R(i)
R=R(i)+1/n R(a)
Amenda1
Amenda2
R(a)
Cand infractiunile concurente nu sunt judecate toate odata (art. 36 CP, judecarea
separata):
- Situatia in care pedepsele pentru infractiunile concurente au facut obiectul unor
contopiri partiale separate
Ex.:
O instanta: I1
I2
|
P1(4)
P2(3)
|
R1(4+2Spor)
I1
P1(4)
I2
P2(3)
I3
I4: Alta instanta
P3(7)
P4(2)
R2 (7+1Spor)
I3
P3(7)
I4
P4(2) =Rezultanta
Sporul: Situatia sporului este diferita dupa cum pedeapsa de baza pe langa care a fost
aplicat la contopirea partiala ramane sau nu pedeapsa de baza la contopirea finala
1. Pedeapsa de baza ramane aceeasi: sporul aplicat pe langa
acea pedeapsa de baza trebuie mentinut sau poate fi majorat
(dar nu poate fi redus sau inlaturat)
I1
I2
|
P1(4)
P2(3)
|
R1=4+2
I3
I4
P3(7)
P4(2)
R2=7+1 -->aceelasi Pedeapsa de baza
2.
Pedeapsa de baza pe langa care a fost aplicat sporul nu mai
ramane pedeapsa de baza la contopirea finala: in acest caz instanta poate sa
individualizeze sporul cum doreste (mentine, majora, reduce sau inlatura), cu
conditia ca rezultanta finala sa nu fie mai mica decat vreuna din rezultantele partiale
(initiale)
I1
I2
|
P1(4)
P2(3)
|
Alta P(b)-R1(4+2)
RnR1 sau R2
I3
I4
P3(7)
P4(2)
R2(7+1)
I1
I2
In
P1
P2
Pn
P(b)
R=P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)
2. Recidiva
Forme:
In functie de momentul comiterii celei de a doua infractiuni:
- Recidiva postcondamnatorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa
o condamnare definitiva, inainte, in timpul executarii sau in stare de evadare
- Recidiva postexecutorie presupune savarsirea noii infractiuni dupa
executarea sau considerarea ca executata a primei infractiuni
Conditii de existenta:
Termenul 1:
1. Condamnare definitiva
2. Condamnarea sa prevada o pedeapsa (concret
aplicata) cu inchisoarea, strict mai mare de 6 luni, sau
detentiunea pe viata
3. Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute
de art. 38 CP (infractiuni comise in timpul minoritatii;
infractiuni din culpa; fapte dezincriminate; infractiuni
amnistiate; infractiuni pentru care a intervenit, sau s-a
implinit termenul de reabilitare)
Termen 2:
1.
Trebuie sa avem o pedeapsa prevazuta de lege (nu concret aplicata) cu
inchisoare mai mare de un an sau detentiune pe viata (maximul special prevazut
de lege sa fie mai mare de un an)
2.
Infractiunea comisa sa nu se numere printre cele prevazute de art. 38 CP
3.
Infractiunea de la termenul 2 sa fie savarsita nainte de inceperea
executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare
4.
Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau
preterintenionate
Mod de sanctionare:
Recidiva postcondamnatorie se sanctionaeaza pe baza sistemului cumulului juridic cu
spor facultativ si variabil, spor care in cazul pedepselor cu inchisoarea este de pana la 7
ani
1. Cand ambii termini sunt formati dintr-o singura infractiune:
1. In timpul executarii (infractiunea de la termenul 2):
R=(P2P1) P1
R=(P2P1) P1
R=[P2(P1+E)] P1
I1
I2
I3
|
I4
P1
P2
P3
|
P4
|
R ------------ox--------->P4
R - restul neexecutat din rezultanta de la primul termen in momentul comiterii noii
infraciuni
I1(P1)
|
|
I2
P2
I3
P3
R=(P2P1)(P3P1)
- Fiecare dintre infraciunile concurente se contopesc potrivit recidivei pe rnd cu
restul rmas neexecutat din prima pedeapsa la momentul comiterii noii infraciuni. Apoi
rezultantele se contopesc potrivit concursului de infraciuni
- Contopire potrivit regululor recidivei (se scade ce s-a executat)
-
Mod de sanctionare:
Se sanctioneaza protivit sistemului cumulului aritmetic
Cand la al doilea termen avem concurs de infractiuni se aplica prima data
dispozitiile de la concursul de infractiuni si apoi dispozitiile de la recidiva
R=(P2P3) + P1
La primul termen:
- Recidiva mare: P>6 luni
- Recidiva mica: 3P6 luni
Cele trei pedepse trebuie sa fi fost aplicate prin condamnari succesive (daca cele
trei condamnari au fost stabilite pentru infractiuni concurente, nu vom avea
recidiva mica)
P4(I4) > 1 an
Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza utlizand aceeleasi reguli ca si la recidiva mare
- In structura contopirii vom include doar pedeapsa de la primul termen care nu a
fost inca executata
- Daca doua din pedepsele de la primul termen nu au fost executate se face
contopire ntre ele (contopirea se face potrivit regulilor de la pluralitatea
intermediara)
Test penal parial 11.05.2012
SEMINAR 3:
1. In 20 Septembrie1997 inculpatul comite un furt pentru care este condamnat in mod
definitiv in 20 Iunie 1999 la 2 ani de nchisoare. In Septembrie 1997 a comis o vatamare
corporal grav pentru care a fost condamnat in Februarie 1998 la 5 ani de nchisoare.
In mai 1999 inculpatul mai comite un furt. Sa se arate cum v-a stabili pedeapsa
rezultanat finala instana in August 1999 cunoscand ca instana avea informaii despre
toate infractiuniile respectiv ca nici una dintre pedepsele deja stabilite nu a fost nc
puse in executare.
3. La 01 Ianuarie 2007 inculpatul a fost condamnat la 6 ani pentru savarsirea unui furt
calificat. Inculpatul s-a sustras de la executare si a fost prins si pus in executarea
pedepsei doar ncepnd cu data de 01 Aprilie 2007. La 01 Octombrie 2007 inculpatul a
comis in penitenciar o infractiune de vatamare corporal grav iar la 01 Aprilie 2008 o
R(f)= R1 o R2 o R3 =>
R(f)=[(6a ox P2)-1an2luni]o[(5a6l ox P3)-8l]o[(5a ox P4)-2l]
Conditii de existena:
Aceeleasi conditii ca si recidiva mare postcondamnatorie cu precizarea ca pedeapsa
de la primul termen trebuie sa fi fost executat sau considerata ca executat la
momentul comiterii infractiunii de la termenul 2
Mod de sancionare:
Presupune aplicarea pedepsei pentru infractiunea de la termenul 2 pana la maximul ei
special, iar daca acest maxim nu este suficient se poate adaug si un spor de pana la
10 ani, in cazul inchisorii, respectiv pana la 2/3 din maximul special in cazul amenzii
Nu opereaza nici o contopire, tratamentul sanctionator se aplica doar pentru
infractiunea de la termenul 2
Tratamentul sanctionator se face ntr-o singura etapa
Mod de sancionare:
Se sanctioneaza in mod identic cu recidiva mare postexecutorie
Pluralitatea de recidiva:
O infractiune care este savarsita si in stare de recidiva postexecutorie si
postcondamnatorie
Presupune savarsirea a trei infraciuni:
- O infractiune pentru care pedeapsa a fost executat
- O infractiune care se afla in curs de executare (dup executarea integrala a primei
pedepse)
- O infractiune comisa naintea executarii, in timpul executarii sau in stare de
evadare
3. Pluralitatea intermediara
Desemneaza situaia in care dup o condamnare definitiva, condamnatul savrseste o
noua infractiune, nainte de nceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de
evadare si nu sunt ndeplinite condiiile recidivei
Corespunde doar recidivei postcondamnatorii nu si recidivei postexecutorii
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei si va fi pluralitate intermediar dac:
A. Pedeapsa de la primul termen este nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni sau
amend; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)
Mod de sancionare:
In cazul pluralitatii intermediare se aplica tratamentul sanctionator prevazut pentru
concursul de infraciuni
Contopirea pedepsei de la termenul 2 nu se face cu restul rmas neexecutat din prima
pedeapsa ci cu aceasta pedeapsa in ntregul ei, urmnd apoi a se scdea tot ce s-a
executat
Daca se comite o noua infractiune dup evadare, nu funcioneaz regula special din
art. 39 al.3, ci se aplica regulile generale incidente atunci cnd la al doilea termen
avem un concurs de infraciuni
- I1(P1)
E I2(P2)
- Recidiva: R=P2 ox (P1+E)
- Pluralitate intermediara: R=(P1+E)o(P2 oi P1)
- Art. 269 al. 3
- oi: contopire dup regulile pluralitatii intermediare
Pluralitatea
intermediara se aplica dup recidiva postexecutorie dar naintea
concursului de infraciuni
4. Pluralitatea nenumit
Dac dup executarea primei pedepse se comite o nou infraciune care nu
ndeplinete condiiile recidivei postexecutorii atunci avem pluralitate nenumit
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei postexecutorii i va fi pluralitate nenumit dac:
A. Pedeapsa executat sau considerat ca executat de la primul termen este
nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea
mai mic de un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)
PLURALITATEA DE FAPTUITORI
Situaia in care doua sau mai multe persoane comit mpreuna aceeai infractiune
Forme:
1. Pluralitatea natural - desemneaza situaia in care participarea a doua sau mai
multe persoane in calitate de subiect activ la comiterea faptei, este impus de
coninutul natural al acesteia ex.: ncierare, bigamie, incest, joc de noroc (impune
doar participarea cu acte de executare; nu este posibil coautoratul, deoarece toi cei
care particip cu acte de executare sunt considerai autori; dar este posibila
instigarea si complicitatea, ex.: o persoana instig doi frai sa ntrein raporturi
sexuale - instigare la infraciunea de incest)
2. Pluralitatea constituit - exista atunci cnd legiuitorul incrimineaza crearea unei
asocieri sau sprijinirea in orice forma a acesteia, in msura in care acea asoriere are
ca scop savarsirea de infraciuni (nu este posibila participaia in nici una din formele
sale - actele de participaie au fost transformate prin voina legiuitorului in acte de
executare; nu este posibila nici complicitatea nici instigarea)
3. Pluralitatea ocazional (Participaia) - desemneaza situaia in care doua sau mai
multe persoane, in baza unei legturi subiective intervin cu acte materiale sau
1. Participatia:
Conditii de existena:
1. Participarea a doua sau mai multe persoane. Nu intereseaz daca toate persoanele
rspund sau nu din punct de vedere penal (Participaie propriu-zisa - cand toate
persoanele acioneaz cu intenie; si Participaie improprie - cnd unele persoane
acioneaz din culp sau fr vinovaie)
2. Existena unei legturi subiective ntre participani. Legtura subiectiva se poate
stabili nainte de nceperea executarii sau in timpul executarii infractiunii. Legtura
subiectiva nu se poate nate niciodata dup comiterea infractiunii
3. Comiterea de acte materiale sau intelectuale a participaniilor
4. Svrirea aceleiasi infraciuni. Se stabilete c ncadrarea faptei de participaie ca
infractiune se face in raport de ncadrarea data faptei autorului (pentru toi
participanii fapta se calific in funcie de aciunea sau inaciunea comisa de autor
sau coautor)
Infraciuni de simpl repetare:
- Dac autorul se afl la prima fapt si este sancionat contravenional, complicele
chiar dac se afl la a doua fapta nu va fi sancionat penal
- Dac autorul se afl la a doua fapt este sancionat penal i complicele se afla la
prima fapt se distinge dup poziia psihic a complicelui:
- Dac complicele tia c particip la comiterea unei infraciuni, va fi
sancionat penal
- Dac complicele nu tia c particip la comiterea unei infraciuni, se afl in
eroare de fapt si va fi sancionat contravenional
5. Participarea a mai multor persoane la comiterea faptei sa nu fie impus de
coninutul natural sau legal al infractiunii
SEMINAR 4:
1. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse pentru infractiunea de furt a evadat si in
stare de evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o ucidere din culpa
P1 cu E - RPC
P1 cu I2 - RPC
P1 cu C3 - plurlatiate intermediara
R=[(P1'+E) ox I2] o (P1 oi C3)
P1 cu P2 si I3 si I5 - RPE
P2 cu I3 - RPC
P2 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu P2 - RPE
P2 cu I5 - RPE
P2 cu C6 - pluralitate nenumita
P1 cu C4 - pluralitate nenumita
P2e RPE I3 = P3
P2e ox P3
R=(P2 ox P3)o(P1e oi C3)oP5e o C5
P1 cu I2 - RPC
P1 cu E - RPC
P1 cu I3 - RPC
P1 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu I5 - RPC
P1 cu C6 - pluralitate intermediara
I7 - RPE
C8 - pluralitate nenumita
R= (P1 ox I2)o[(P1'+E) ox I3]o(P1 oi C4)o(P1 ox I5)o(P1 oi C6) o P7E o C8
P1 cu C2 - Pluraliate intermediara
P1 cu E - Pluraliate intermediara
P1 cu I3 - Pluraliate intermediara
P1 cu C4 - Pluraliate intermediara
R=(P1 oi C2)o(P1'+E)o(P1 oi C3)o(P1 oi C4)
5. Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani, dup 2 luni evdeaza fiind prins
dup 3 luni. Artat cum se va calcula pedeapsa 4 luni mai tarziu de la momentul
reincarcerarii. In stare de libertate comite I2. In stare de libertate comite si I3.
6. Condamnat la 6 ani pentru un furt inculpatul a furat un chipiu si imediat dup a srit
gardul penitenciarului. Pe cealalt parte a gsit o bicicleta pe care a sustras-o. Dup
aproximativ 500 metri a accidentat grav un pieton. Artati cum se va calcula rezultanta
finala cunoscand ca pana la momentul sustragerii chipiului, inculpatul a executat un an,
iar de la momentul reincarcerarii si pana la judecarea definitiva au mai trecut 4 luni.
(P1oxI2)o[(P1'+E)oxP3]o(P1oiC1)
Formele participatiei:
1. Coautoratul - coautorii sunt persoanele care in baza unei legturi subiective
particip cu acte de executare la svrirea aleleiasi infractiuni
Legtura subiectiva poate lua natere nainte de executare sau in timpul executarii
Legtura subiectiva poate fi explicita sau implicit
Dup natura actului se determina cine este coautor (doar cei care fac acte de
executare)
Nu este necesar ca toi coautorii sa actioneze concomitent, ei pot aciona si succesiv
Nu este necesar ca o contribuie a fiecrui autor izolat sa conduc la producerea
rezultatului
Este posibil sa existe coautorat si cnd rezultatul s-a produs datorit urmarii actului de
executare unui singur autor
Nu este necesar ca fiecare autor sa ia parte la fiecare aciune din infractiunea
complex
Instigatorul comite de regul acte intelectuale (se poate sa comit i acte materiale)
Formele instigarii:
Daca exista mai muli instigatori trebuie s se fac diferena ntre coinstigare si
concursul de instigari
- Coinstigarea - presupune ca intre instigatori exista o legtura subiectiv
- Concurs de instigri - cnd intre instigatori nu exist legtura subiectiv
Dup forma de instigare
- Instigarea explicita - cnd instigatorul ii propune autorului sa comit actul de
executare
- Instigarea implicit - cnd instigatorul ii sugereaz autorului sa comit actul de
executare in aa fel nct autorul crede ca este ideea lui proprie
Instigarea nu se poate comite dect printr-o aciune (nu se poate prin omisiune)
Dup rezultatul instigarii:
- Instigarea perfect - autorul trece la executare si svrete cel puin o tentativa
pedepsibil
- Instigarea imperfect
- Fie autorul s nu comit nici un act de executare
- Fie autorul trece la executare dar se desist sau mpiedic producerea
rezultatului
- Nu este un act de participaie, este o infraciune de sine stttoare
- Pe NCP nu mai exist
- Pedeapsa se determin pornind de la pedeapsa pentru infraciunea la care s-a
instigat (va fi cuprins intre minimul general al pedepsei nchisorii si minimul special
prevazut pentru infraciunea la care s-a instigat; minimul general: 15 zile). Daca pentru
fapta la care s-a instigat legea prevede deteniunea pe via, pedeapsa este ntre 2-10
ani
- Nu se pedepsete, daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat, maximul
special nu depete doi ani (de regul)
- Excepie: Instigarea neurmata de executare, la o fapta pentru care pedeapsa
nu depete doi ani, se sancioneaz daca sunt ndeplinite cumulativ doua condiii:
1. Autorul a trecut la executare, dar s-a desistat sau in mpiedicat
producerea rezultatului
2. Actele comise de autor pna in momentul impiedicarii producerii
rezultatului sau desistarii constituie o alta infraciune
- In acest caz se aplica aceeai pedeapsa si instigatorului si autorului
Formele complicitaii:
Natura aportului complicelui:
- Complicitatea material - ajutor prin acte de natura material (procurarea
mijloacelor prin care se va comite infractiunea)
- Trebuie sa fie ndeplinite doua conditii:
1. Mijloacele sa fie puse efectiv la dispoziia autorului
SEMINAR 5:
- Vasiliu et al - drept penal general - Participaie
RIL 42/2008
2. Dup executarea unei pedepse de doi ani pentru un furt, inculpatul aflat in stare de
libertate a comis o tentativa de omor si a fost arestat preventiv. A lovit un poliist pentru
a putea fugi din arest iar apoi in stare de libertate a sustras un autoturism si apoi a lovit
un pieton.
3. In cursul executarii unei pedepse de doi ani pentru o fapta din culpa, autorul mai
comite o fapta din culpa si una intentionata, apoi evadeaza si in stare de evadare mai
comite o fapta intentionata si una din culpa
Pluralitatea de recidiva
5. Dup executarea unei pedepse de un an pentru furt, aflat in libertate inculpatul mai
comite un furt pentru care este condamnat la 2 ani. In cursul executarii comite fi fapta
intentionata si una din culpa si ncepe procesul pentru aceste fapte. Se termina de
executat pedeapsa de 2 ani, moment in care inculpatul este arestat preventiv. Cum se
va calcula pedeapsa cunoscand ca in stare de arest preventiv a mai comis o fapta
intentionata si una din culpa.