Drept penal general II

UNITATEA DE INFRACTIUNE:

I. UNITATEA NATURALA exista atunci cand caracterul unitar al infractiunii este

determinat de nsi natura actului de executare
II. UNITATEA LEGALA exista cand unitatea infractiunii este rezultatul vointei
legiuitorului care reuneste in coninutul infractiunii acte sau actiuni care altfel ar
avea o existen de sine stttoare

I. UNITATEA NATURALA:

Forme:
1. Infractiunea simpla
2. Infractiunea naturala colectiva
3. Infractiunea continua

1. Infractiunea simpla:

Cand infractiunea presupune un singur act de executare si o singura urmare, care

survine imediat

2. Unitatea naturala colectiva:

Actiunea din structura infractiunii este alcatuita dintr-o pluritate de acte de executare,
acte susceptibile de o singura incadrare juridic

Conditii de existenta:
1. Unitatea de actiune
a. Unitatea manifestarii de vointa toate actele de executare trebuie sa vizeze
realizarea aceluiai scop
b. Unitatea spatio-temoprara toate actele de executare trebuie sa fie savarsite
in aceeasi imprejurare, fara intrerupere (sa nu existe intreruperi nefiresti, care
sa nu tina de comiterea faptei)
c. Omogenitatea materiala a actelor de executare actele de executare trebuie
sa fie de aceeasi natura (nu trebuie ca toate s produc si aceelasi rezultat)
2. Omogenitatea juridica toate actele de executare sa fie susceptibile de aceeasi
incadrare juridica
- Nu exclude incadrarea unor acte in forma de baza a infractiunii si a altora in
forma agravata ex.: unele fapte in timpul zilei, altele in timpul noptii; ex.: furt care
incepe ziua si se continua seara
- Nu exclude incadrarea unor acte ca infractiune consumata si a altora ca tentativa
- Nu este incompatibila cu modalitati diferite de comitere ale actelor de executare
in cazul infractiunii cu continut alternativ. In schimb omogenitatea juridica nu este
compatibila cu realizarea unor continuturi alternative, in cazul infractiunii cu
continuturi alternative

3. Unitatea de subiect activ si pasiv

In legatura cu unitatea de subiect pasiv parerile sunt:
- Opinia majoritara: conditia unitatii de subiect pasiv se analizeaza diferit dupa
cum este vorba de infractiuni contra persoanei sau contra patrimoniului
- Infractiuni contra persoanei se considera ca toate actele trebuie sa fie
inderptate impotriva aceluiasi subiect pasiv (hotararea se ia impotriva persoanei)
- Infractiui contra patrimoniului se admite existenta unitatii naturale colective
si atunci cand actele de executare sunt indreptate impotriva unor subiecte pasive
diferite (intereseaza bunul nu proprietarul), fiind ca aduce atingere unei valori sociale
unice, respective patrimoniul

- Exceptie: cand infractiunile contra patrimoniului sunt complexe (talharia,
pirateria, ultrajul) pluralitatea de subiecte pasive genereaza pluralitate de
infractiuni care se retin in concurs, deoarece infractiunile respective au obiect
juridic complex, fiind ocrotit atat patrimoniul, cat si persoanele
- Exista infractiuni contra patrimoniului in care hotararea infractionala se ia in
legatura cu subiectul pasiv, proprietarul, dupa cum exista infractiune contra
persoanei in care identitatea subiectului pasiv este irelevanta (ex.: violare de
domiciliu)
- Opinia Streteanu: intotdeauna unitatea naturala colectiva impune unitatea
subiectului pasiv

Forma de vinovatie:
- Se poate comite cu orice forma de vinovatie
- Toate actele din structura sa trebuie sa fie comise cu aceeai forma de vinovaie
(dac unele dintre actele de executare componente au fost comise cu intenie iar
altele din culp nu va exista unitate natural colectiv, ci concurs de infraciuni)

Mod de sanctionare:
- Nu presupune un tratament sanctionator special

SEMINAR 1:

INFRACTIUNE SIMPLA:
Act de executare1-->Actiune1-->Infractiune

UNITATE NATURALA COLECTIVA:

Act de executare 1+Act de executare 2+Act de executare 3-->Actiune-->Infractiune

INFRACTIUNE CONTINUATA:
Act de executare 1-->Actiune 1
Act de executare 2-->Actiune 2 -->Infractiune
Act de executare 3-->Actiune 3
(determinate de aceeasi cauza)

PLURALITATE DE INFRACTIUNI:
Act de executare 1-->Actiune 1-->Infractiune 1

Act de executare 2-->Actiune 2-->Infractiune 2 -->Concurs de infractiuni

(determinate de alte cauze)

3. Infractiunea continua

Actiunea sau inactiunea din structura infractiunii este prelungita in mod natural, dupa
consumare, pana la interventia unei forte contrare

Condiii de existen:
Existena unui act de executare care se prelungete n timp
Unitatea elementului subiectiv - prelungirea n timp a aciuni sau inaciunii infracionale
trebuie sa se datoreze voinei agentului
- Manifestarea de voin iniial, ce a caracterizat momentul consumrii, s-a
meninut pe ntreaga durat a aciunii sau inaciunii

Epuizare:
- Se considera epuizata la momentul interventiei unei forte contrare
- Sursa fortei contrare poate fi: vointa faptuitorului, interventia autoritatii, interventia
altei personane, hotarare judecatoreasca de condamnare (chiar si nedefinitiva)

Forme:
1. Infractiuni continue permanente cand activitatea infractionala este desfasurata
fara intrerupere, care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea
activitatii infractionale
- Orice intrerupere are valoarea unei epuizari a infractiunii, iar reluarea activitatii
infractionale inseamna savarsirea unei noi infractiuni continue (ex.: detinere
ilegala de droguri, arme; evadarea, dezertarea)
2. Infractiuni continue succesive cand activitatea infractionala este susceptibila de
intreruperi care sunt determinate de insasi natura activitatii infractionale
- Aceste intreruperi sunt firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue,
deoarece nu presupune o noua hotarare infractionala (ex.: portul illegal de
uniforma, poate fi interupt noaptea si reluat dimineata; furt de curent)
Utilitate practica:
Infractiuni continue succesive:
- Intreruperi firesti intre actele de executare - infractiune continua in forma
continuat (??? In suport de curs, forma continuat este la permanente)
- Intreruperi nefiresti intre actele de executare - concurs intre doua infraciuni
continue successive
Infractiuni continue permanente - orice ntrerupere rupe unitatea (e concurs
ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune)

Data comiterii:
- Se aplica legea in vigoare de la momentul epuizarii infractiunii continue

II. UNITATEA LEGALA:

Forme:

1.
2.
3.
4.
5.

Infractiunea continuata
Infractiunea complexa
Infractiunea de obicei
Infractiunea de simpla repetare
Infractiunea progresiva

1. Infractiunea continuat
Forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi
persoana, la interval de timp diferite, in realizarea aceleasi hotarari infractionale a unor
actiuni sau inactiuni care prezinta fiiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni (ex.:
furtul de material de constructii de pe un santier, prin acte repetate de sustragere de
catre aceelasi infractor)

Condiii de existen:
Unitate de subiect activ i pasiv (este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi
persoana savarseste unele acte in calitate de autor si altele in calitate de complice)
Pluralitatea aciuni sau inaciuni (este indeplinita conditia si atunci cand unele acte de
executare sunt consumate, iar altele au ramas in forma de tentativa; sau in cazul
actelor de executare realizate unele in varianta tip, iar altele in varianta calificata a
acelei infractiuni)
- Intreruperi nefiresti intre actiuni (actele de executare trebuie savarsite la interval
de timp nici prea scurte, nici prea lungi)
Omogenitate juridic - aciunile comise la diferite intervale de timp trebuie sa
alcatuiasc coninutul aceleiai infraciuni
Unitate de rezoluie infractional

Condiii fundamentale (rezoluie infracional)

1. Trebuie sa fie determinat - presupune ca autorul trebuie sa aib o
reprezentare de ansamblu a activitii pe care urmeaz sa o desfoare (nu presupune
o planificare riguroas, dar nici una prea general)
2. Trebuie s fie anterioar nceperii comiterii infraciunii

Infraciuni care nu pot fi svrite in forma continuat:

1. Infraciunile din culp
2. Infraciunile cu rezultat indivizibil/definitiv (valoarea social dispare prin comiterea
infraciunii; ex.: omor). Este posibil tentativa in forma continuat; ex.: inculpatul
ncearc s ucid victima prin otrvire, administrndu-i cantitati putine de otrav de
mai multe ori, ulterior fiind descoperit (tentativ relativ improprie de omor + tentativ
relativ improprie de omor + tentativ relativ improprie de omor = tentativ
continuat). Daca autorul i prefigureaz eecul exista unitate de rezoluie si este
infractiune continuat
3. Infractiunile de obicei (pentru c actele, privite izolat, svrite dup infraciunea de
obicei, nu alctuiesc coninutul aceleiai infraciuni). Excepie: in msura in care la
diferite intervale de timp, intractorul svrete grupuri de acte (infraciuni de obicei);
ex.: act, act, act - pauz - act, act, act - pauz - act, act, act
4. Infraciunile preterintenionate ???

- Rezultatul mai grav nu apare ca urmare a ultimului act, ci a tuturor actelor

cumulate ca i ansamblu (argument in favoarea existenei formei continuate) si autorul
nu tia de rezultatul mai grav produs victimei
- Dac nu se pot svri in form continuat infraciuniile din culp, nu se pot
svri in form continuat nici cele preterintenionate (argument mpotriva existentei
formei continuate)

Forma de vinovatie:
- Doar intentie (sau preterintentie-Streteanu)

Mod de sancionare:
Cauz de agravare facultativ a rspunderii penale
Se poate aplica o pedeaps pana la maximul special, iar daca acest maxim este
nendestultor se poate aplica i un spor de pn la 5 ani (in cazul nchisorii), sau
jumtate din maximul special (in cazul amenzii)
Aplicarea pedepsei se face ntr-o singur etap (fara a fi evidentiat sporul)

Noul cod penal:

Infraciunea continuat se poate comite doar mpotriva aceluiai subiect pasiv
Sanctiune: rmne o cauz de agravare facultativ dar se reduce efectul acesteia
- Sporul aplicabil este de cel mult 3 ani (in cazul nchisorii)
- Sporul aplicabil este de cel mult 1/3 din maximul special (in cazul amenzii)

2. Infraciunea complex

Atunci cnd n coninutul ei se absorbe o aciune sau inaciune care constituie prin ea
nsi o fapt prevzut de legea penal

Forme:
1. Infractiune complexa forma tip este format din reunirea de catre legiuitor a
doua infractiuni ditincte si crearea a unei a treia deosebite de cele inglobate (ex.:
tlhria)
2. Infractiunea complexa ca varianta agravanta infractiunea complexa este o
variant calificata a unor infractiuni simple, create prin absorbirea in continutul
su a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni (ex.: violul care a
avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei)
- Nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa

Structur:
Obiect juridic: cel puin dou valori sociale:
- Valoare principal - obiect juridic principal
- Valoare secundar - obiect juridic secundar
Ex.: infraciunea de tlhrie:
- Obiect juridic principal: patrimoniu
- Obiect juridic secundar: Integritate corporal

Excepie: obiectul juridic poate s cuprind aceeai valoare social

Subiect:
- Unitate de subiect activ
- Nu este necesar unitatea de subiect pasiv

Aciunea: poate sa cuprind in structura ei o singur aciune, sau doua aciuni diferite

Condiii de existen:
1. Caracterul necesar al absorbiei
- Presupune ca infraciunea absorbant (complex) nu se poate svri niciodat
fr comiterea infraciunii absorbite
- Necesitatea absorbiei se analizeaz in abstracto
2. Caracterul determinat/determinabil al faptei absorbite
- Fapta absorbit are un caracter determinat atunci cnd legiuitorul prevede
explicit in norma de incriminare a infraciunii complexe care sunt faptele pe care
aceasta le absoarbe
- Fapta absorbit are un caracter determinabil atunci cnd nu este prevzut
explicit in norm, dar poate fi identificat prin interpretarea normei penale
- Dac fapta absorbit nu este nici mcar determinabil nu va exista o infraciune
complex, nu va opera absorbia; faptele se vor reine in concurs
3. Diferena de pericol social
- Pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea complex trebuie s fie mai
mare dect pentru infraciunea pe care o absoarbe

Forma de vinovaie:
- Poate fi svrit cu orice form de vinovaie

Mod de sancionare:
- Se pedepsete cu pedeapsa prevzut in norma de incriminare

3. Infraciunea de obicei

Presupune svrirea la diferite intervale de timp a mai multor acte care privite izolat
nu au relevan penal
Caracterul infracional fiind determinat de repetarea acestora astfel nct s indice
obinuina
Nu are reglementare in partea general a codului penal

Condiii de existena:
1. Comiterea la diferite intervale de timp a unor acte de ctre persoana respectiv
- Actele trebuie sa aib un caracter omogen
2. Unitatea manifestrii de voin
- Trebuie s aib la baz o hotrre infracional generic
- Aceast hotrre infracional nu trebuie s fie determinat (diferena fa de
infraciunea continuat)

3. Unitate de subiect activ

4. Unitate de subiect pasiv (mai ales in cazul infraciunilor contra persoanei)
5. Irelevana penal a actelor individuale

Consumarea infraciunii de obicei:

- Se consumna in momentul in care s-au savarsit suficiente acte pentru a indica
obisnuinta
- Numarul de acte nu este prevazut de lege, se apreciaza de la caz la caz
- Nu poate avea tentativ si nici nu poate fi comisa in coautorat

Epuizarea infractiunii de obicei:

- Se epuizeaza la momentul ultimului act de executare

Mod de sanctionare:
- Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare
- Nu este cauza de agravare a raspunderii penale

4. Infractiunea de simpla repetare:

-

Se aseamana cu infractiunea de obicei, deoarece ambele presupun comiterea

unor acte care privite in mod individual nu au relevanta penala
Diferenta fata de infractiunea de obicei este data de faptul ca in cazul infractiunii
de simpla repetare, legiuitorul stabileste in mod explicit de cate acte ste nevoie
pentru consumarea infractiunii
De regula acesta infractiune se consuma la al doilea act de executare
Legiuitorul poate sa prevada si un numar mai mare de acte
Nu este necesar unitatea de subiect pasiv (deoarece nu se mai pune problema
de stabilirea unui obicei, ci de sanctionarea mai severa a celei de a doua
nclcre a legii)
Ex.: codul silvic: sustragerea e material lemnos daca valoarea pagubei este mai
mica decat pretul actual si daca fapta a fost comisa de doua ori intr-un an

SEMINAR 2:

1. Inculpatul a sustras 3 bunuri de mare greutate din incinta unei fabrici, pe care le-a
transportat cte unul la maina sa. In seara urmtoare s-a ntors a luat un bun l-a dus
acas si l-a aezat in garaj dup care s-a ntors si a luat un alt bun procedand la fel.
Dup aceea a mancat, s-a uitat la tv timp de 15 min, dup care a repetat manevra,
sustragand dup aceelasi procedeu nc doua bunuri. Pentru ce va rspunde inculpatul

- in prima seara: unitate natural colectiv

1 aciune
- in a doua seara: unitate natural colectiv + unitate natural colectiv
1 aciune
1 aciune
- intre prima seara si a doua seara: ntrerupere nefireasca

- in seara a doua, intre prima aciune si a doua aciune: ntrerupere nefireasca

- pentru stabilirea rezolutii se analizeaza: mod de operare, natura bunurilor furate,
subiectul pasiv

2. Inculpatul trebuia sa ajung la Bucureti pentru a susine un interviu, motiv pentru

care s-a decis sa ia maina unui prieten dei nu avea permis de conducere. In aceste
conditii a pornit dimineaa din Oradea, s-a oprit in Cluj sa alimenteze, in Sighisoara sa
mearg la toaleta si in Braov sa mnnce. A ajuns in Ploieti in jurul dup-amiezei si sa cazat la un hotel. Noaptea a participat la un carnaval, avnd un costum adus din
Oradea. A doua zi dimineaa s-a simit ru aa ca si-a amnat plecarea cu o zi. Sa se
arate pentru ce va rspunde inculpatul in raport de savarsirea infractiunii de conducere
pe drumurile publice fr permis de conducere, Cunoscand ca la intrarea in Bneasa a
fost descoperit de poliia rutier

Continua succesiv - din natura infractiunii, poate suporta ntreruperi (sa fie ntrerupere
fireasca: infractiune continua in forma continuat; daca ntreruperea este nefireasca
concurs intre doua infraciuni continue succesive)
Continua permanenta - din natura infractiunii, o ntrerupere ar rupe unitatea (e concurs
ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune)
- Infractiune continu succesiv
- Pana la Ploieti ntreruperi fireti
- De la Ploieti la Bucureti intrerupere nefireasca
- Rezoluia infractional nu este determinat deci nu este infractiune continuat =
concurs intre doua infraciuni continue succesive

I/2007 ril
XXXI/2007 ril

5. Infractiunea progresiva:
-

Acea forma a unitatii legale de infractiuni, in cazul careia dupa consumare,

urmarea se agraveaza in timp, fara o noua interventie din partea faptitorului,
determinind o schimbare a incadrarii juridice a faptei
- Ex.: lovitura de cutit-->15 zile de ingrijire medicala (loviri si alte violente)-->rana
se infecteaza-->30 zile de ingrijiri medicale (vatamare corporala)
- Se epuizeaza la momentul producerii ultimei urmari
- Se considera comisa la momentul actului de executare (la momentul consumarii)
- Excepie (infraciuni cu durat de consumare):
- Se aplica legea de la momentul consumrii, nu de la momentul epuizrii
(pentru ca autorul nu mai intervine)
- Stabilirea formei de pluralitate infractional (concurs, recidiva
postcondamnatorie, recidiva postexecutorie) se face tot in raport de momentul
consumrii si cu cel al epuizrii

Forma de vinovatie:
- Orice forma de vinovatie

Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cea mai grava

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe
infractiuni

Forme:
1.
2.
3.
4.

Concursul de infractiuni
Recidiva
Pluralitatea intermediara
Pluralitatea nenumita

1.Concursul de infractiuni:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe
infractiuni inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

Conditii de existenta:
1. Savarsirea a doua sau mai multe infractiuni
- Trebuie sa indeplineasca trasaturile generale ale infractiunii (tipicitate,
antijuridicitate, exigibilitate si pericol social)
- Infractiunile pot fi consumate sau ramase in forma de tentativa

2. Unitate de subiect activ

- Nu conteaza daca sunt comise direct sau prin participatie

3. Infractiunile sa fie savarsite inainte de a fi intervenit o hotarare definitiva de

condamnare pentru vreuna dintre ele
- Momentul savarsirii infractiunii
- Ex.: Infractiune 1(continua) I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Epuizare
Infractiune 2 (simpla) .Condamnare.
-->nu este concurs de infractiuni

- Momentul la care hotararea de condamnare devine definitiva

- Ex.: Infractiune 1Condamnare 1Infractiune 2 -->nu este concurs de infractiuni
(intre infractiunea 1 si 2)
Infractiune 1Condamnare1 se desfinteaza pe cale extraordinara..Infractiune 2
.Condamnare 1
- Desfiintarea hotararii trebuie sa priveasca latura penala

- Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata:

I I I I I I I Pedeapsa 1 I I I Pedeapsa 1
- Intre Pedeapsa 1 si Pedeapsa 1 nu este concurs de infractiuni
- Pedeapsa 1 nu poate fi mai mica decat Pedeapsa 1

4. Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga sanctionarea faptuitorului

- Este o conditie pentru aplicarea tratamentului sanctionator (nu este o conditie de
existenta)
- Daca autorul este trimis in judecata numai pentru o infractiune deoarece pentru
celelalte sunt incidente cauze de inlaturare a raspunderii penale/cauze de impunitate
(ex.:amnistia, lipsa plangerii prealabile, prescriptia etc.) nu este indeplinita conditia de
existenta a concursului de infractiuni

Formele concursului de infractiuni:

1.
Concursul real - atunci cand infractiuneile concurente sunt
savarsite prin actiuni asu inactiuni diferite
a. Simplu nu presupune o legatura speciala intre infractiunile din structura lui
b. Caracterizat presupune o legatura speciala intre infractiuniile din structura lui
i. Conexitate etiologica atunci cand intre infractiunile din structura sa
exista o legatura de la mijloc la scop (o infractiune este comisa pentru
a inlesni savarsirea altei infractiuni)
- Infractiunile din structura lui (mijloc si scop) au la baza intentia sau preterintentia
- Hotararea privind infractiunea scop trebuie sa fie anterioara savarsirii infractiunii
mijloc
ii. Conexitate consecventionala atunci cand infractorul svrete o
infraciune, pentru a ascunde o alt infraciune svrit anterior.
Prima infractiune din structura concursului poate sa fie comisa cu orice
forma de vinovatie, in vreme ce a doua trebuie sa aiba la baza intentia
- Hotararea privind savarsirea celei de a doua infractiune poate lua nastere atat
inainte cat si dupa comiterea primei fapte (de regula)
Exceptii:
Hotararea privind a doua infractiune, ia nastere intotdeauna dupa comiterea
faptei in doua situatii
1. Atunci cand prima infractiune este savarstia din culpa
2. Atunci cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o
absoarba in mod natural pe prima (ex.: infraciunea de omor absoarbe
in mod natural infraciunile de vtmare corporal produse anterior
decesului, daca hotrrea infracional a fost luat pentru omor)
- In caz de absorbtie naturala nu este concurs
2.
Concursul ideal o singura atiune care datorita urmarilor
intruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni (ex.:conducere
fara permis in stare de ebrietate)
- Daca eliminand actiunea din infractiune, nu mai este infractiune, avem concurs
ideal

Forme dup natura infraciunilor:

- Omogen atunci cand in structura sa intra fapte de aceeasi natura
- Eterogen atunci cand in structura sa intra infractiuni diferite

Mod de sanctionare:

Sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni:

1. Sistemul cumulului aritmetic potrivit acestui sistem se stabileste
cate o pedeapsa pentru fiiecare infractiiune si apoi adunam pedepsele, redand
pedeapsa rezultanta
- Cumul aritmetic nelimitat se executa o pedeapsa egala cu suma pedepselor
stabilite indiferent care ar fi acesta
- Cumul aritmetic limitat se aplica o pedeapsa egala cu suma pedepselor
stabilite, dar fara a depasi un anumit plafon maxim
2. Sistemul absorbtiei potrivit acestui sistem se executa doar
pedeapsa pentru infractiunea cea mai grava, considerandu-se ca aceasta le
absoarbe pe celelalte
3. Sistemul cumulului juridic potrivit acestui sistem se stabileste cte
o pedeapsa pentru fiiecare infractiune dupa care se aplica pedeapsa cea mai grea
care poate fi majorata in anumite limite
- Majorarea poate sa fie obligatorie sau facultativa; fixa sau variabila
- Codul penal in vigoare prevede pentru concursul real si ideal sanctionarea potrivit
sistemului cumulului juridic cu spor facultativ si variabil
- Presupune doua etape:
Etapa I.: se individualizeaza pedepsele pentru fiiecare infractiune, facandu-se
abstractie de celelalte infractiuni

Etapa I.:
I1

P1=4(1-5)

I2

P2=4(2-7)

I3
P3=4(3-10)

Etapa II.:
1. Pedeapsa de baza=P3
2. Pedeapsa rezultanta


1. Pedeapsa de baza: 4


2. Max. Pedeapsa de baza: 6


3. Max. Pedeapsa de baza + Spor: 6+2

Etapa II.:
1. Se alege pedeapsa de baza (pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele stabilite in
prima etapa in functie de specie, durata)
- Daca toate pedepsele au aceeasi durata pedeapsa de baza va fi pedeapsa cu
maximul special cel mai ridicat)
2. Se stabileste pedeapsa rezultat (3 posibilitati)

1. Instanta poate sa considere ca pentru intregul concurs este suficienta
pedeapsa de baza (daca e diferenta mare intre pedepse)

2. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta ridicata inspre
maximul special al pedepsei de baza

3. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta formata din
maximul pedepsei de baza plus un spor

In cazul pedepsei cu inchisoarea sporul este de pana la 5 ani

In cazul pedepsei cu amenda sporul este de pana la jumatate din maximul
special

Daca pentru una dintre infractiuni s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata,
se aplica doar detentiunea pe viata (sanctiune potrivit sistemului absorbtiei)

Daca avem o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se aplica

pedeapsa cu inchisoarea, la care instanta poate adauga in tot sau in parte
pedeapsa amenzii

Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu
amenda se contopesc separat pedepsele de aceeasi natura, dupa care la
rezultanta pedepselor cu inchisoarea se poate aduga in tot sau in parte
rezultanta pedepselor cu amenda

Inchisoare 1

Inchisoare2
R(i)

R=R(i)+1/n R(a)

Amenda1

Amenda2
R(a)

Limitele pedepsei in caz de concurs:

Exista cel putin trei limite pe care pedeapsa rezultanta nu le poate depasi:
1.
Pedeapsa rezultanta trebuie sa fie intotdeauna mai mica sau
egala cu suma pedepselor concurente: RP1+P2++Pn (art.34 al.
2 CP)
2.
Pedeapsa rezultanta nu poate fi niciodata mai mare decat
maximul special al pedepsei de baza plus sporul de 5ani (sau 1/2
din maxim la amenda) aplicabil: RMax(Pb)+Spor (art. 34 CP)
3.
Atunci cnd pentru nici una dintre faptele concurente
maximul special nu depete 10 ani, pedeapsa rezultant nu
poate depi 25 ani, indiferent de cauzele de agravare (art. 80, al.
3 CP) Pn<10 ani, Rf25 ani
- Daca pentru cel puin una
dintre faptele concurente, legea
prevede o pedeapsa mai mare de 10
ani, pedeapsa rezultanta nu poate
depi 30 ani (maximul general al
pedepsei nchisorii)

Cand infractiunile concurente nu sunt judecate toate odata (art. 36 CP, judecarea
separata):
- Situatia in care pedepsele pentru infractiunile concurente au facut obiectul unor
contopiri partiale separate
Ex.:

O instanta: I1
I2
|

P1(4) P2(3) |


R1(4+2Spor)

I1

P1(4)

I2

P2(3)

I3

I4: Alta instanta
P3(7)
P4(2)

R2 (7+1Spor)

I3

P3(7)

I4
P4(2) =Rezultanta

Contopirea nu se face intre rezultantele partiale, ci intre pedepsele stabilite

pentru infractiunile concurente

Sporul: Situatia sporului este diferita dupa cum pedeapsa de baza pe langa care a fost
aplicat la contopirea partiala ramane sau nu pedeapsa de baza la contopirea finala
1. Pedeapsa de baza ramane aceeasi: sporul aplicat pe langa
acea pedeapsa de baza trebuie mentinut sau poate fi majorat
(dar nu poate fi redus sau inlaturat)

I1

I2
|
P1(4)
P2(3) |

R1=4+2

I3

I4
P3(7)
P4(2)

R2=7+1 -->aceelasi Pedeapsa de baza

2.
Pedeapsa de baza pe langa care a fost aplicat sporul nu mai
ramane pedeapsa de baza la contopirea finala: in acest caz instanta poate sa
individualizeze sporul cum doreste (mentine, majora, reduce sau inlatura), cu
conditia ca rezultanta finala sa nu fie mai mica decat vreuna din rezultantele partiale
(initiale)

I1

I2
|
P1(4)
P2(3) |
Alta P(b)-R1(4+2)

RnR1 sau R2

I3

I4
P3(7)
P4(2)

R2(7+1)

Noul cod penal:

- Pastreaza unitatea de regim sanctionator pentru ambele forme ale concursului,
numai ca sanctionarea sa va face, de regula, potrivit cumulului juridic cu spor
obligatoriu
- Algoritmul de sanctionare va presupune stabilirea unei pedepse pentru fiecare
pedeapsa concurenta, dupa care se va aplica pedeapsa de baza, la care se
adauga obligatoriu un spor de 1/3 din suma celorlalte pedepse

I1

I2

In
P1
P2
Pn
P(b)
R=P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)

In cazul in care s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda

se aplica cumulul aritmetic, la pedeapsa inchisorii se adauga in intregime
pedeapsa amenzii

Situatia in care in locul pedepsei cu inchisoarea, ca pedeapsa rezultanta se poate

aplica pedeapsa detentiunii pe viata
- Este posibil daca sunt indeplinite simultan doua conditii:
1.
Rezultanta aplicata conform algoritmului mentionat sa
fie de cel putin 40 de ani: P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)40 ani
2.
Pentru cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa
legala sa fie de cel putin 20 de ani: Max(Px)20 ani

2. Recidiva

Forme:
In functie de momentul comiterii celei de a doua infractiuni:
- Recidiva postcondamnatorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa
o condamnare definitiva, inainte, in timpul executarii sau in stare de evadare
- Recidiva postexecutorie presupune savarsirea noii infractiuni dupa
executarea sau considerarea ca executata a primei infractiuni

In functei de termenul recidivei:

- Recidiva mare presupune existenta la primul termen a unei condamnari cu
inchisoarea, strict mai mare de 6 luni (sau detentiune pe viata)
- Recidiva mic presupune la primul termen cel putin 3 condamnari succesive
la pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 luni

1. Recidiva mare postcondamnatorie: presupune situatia in care o persoana

condamnat la pedeapsa inchisorii, strict mai mare de 6 luni, sau detentiune pe viata,
savarseste inainte de inceperea executarii, in timpul executarii, sau in stare de evadare
o noua infractiune pentru care legea prevede inchisoare mai mare de 1 an, sau
detentiune pe viata

Conditii de existenta:
Termenul 1:
1. Condamnare definitiva
2. Condamnarea sa prevada o pedeapsa (concret
aplicata) cu inchisoarea, strict mai mare de 6 luni, sau
detentiunea pe viata
3. Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute
de art. 38 CP (infractiuni comise in timpul minoritatii;
infractiuni din culpa; fapte dezincriminate; infractiuni
amnistiate; infractiuni pentru care a intervenit, sau s-a
implinit termenul de reabilitare)

4. Pedeapsa aplicata sa nu fi fost executata sau

considerate ca executata
5. Infraciunile ce compun acest termen sa fie
intenionate sau preterintenionate
-

Cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentru un concurs de

infractiuni, in structura caruia sunt si fapte intentionate si fapte din culpa, se va
putea retine starea de recidiva daca cel putin pentru una din infractiunile
intentionate s-a aplicat o pedeapsa mai mare de 6 luni
- Dac pentru toate infraciunile s-au stabilit pedepse mai mici sau egale cu 6 luni,
dar sunt toate intenionate i rezultanta lor depete 6 luni, avem recidiv
- Daca pentru nici una din infractiunile intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai
mare de 6 luni, nu se va putea retine starea de recidiva
Excepie: poate exista recidiv si n aceast situaie, daca au existat contopiri
pariale si o rezultanta parial stabilit doar pentru unele sau toate infraciunile
intenionate depete deja 6 luni

Termen 2:
1.
Trebuie sa avem o pedeapsa prevazuta de lege (nu concret aplicata) cu
inchisoare mai mare de un an sau detentiune pe viata (maximul special prevazut
de lege sa fie mai mare de un an)
2.
Infractiunea comisa sa nu se numere printre cele prevazute de art. 38 CP
3.
Infractiunea de la termenul 2 sa fie savarsita nainte de inceperea
executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare
4.
Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau
preterintenionate

Mod de sanctionare:
Recidiva postcondamnatorie se sanctionaeaza pe baza sistemului cumulului juridic cu
spor facultativ si variabil, spor care in cazul pedepselor cu inchisoarea este de pana la 7
ani
1. Cand ambii termini sunt formati dintr-o singura infractiune:
1. In timpul executarii (infractiunea de la termenul 2):

R=(P2P1) P1

Pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul ramas neexecutat din

prima pedeapsa la data comiterii celei de a doua infractiuni, scazand apoi ceea
ce s-a executat din momentul comiterii noii infractiuni si pana la momentul
contopirii
1. Noua infractiune este comisa inainte de inceperea executarii primei pedepse:

R=(P2P1) P1

3. Noua infractiune este savarsita in stare de evadare:

R=[P2(P1+E)] P1

Rezultanta: contopim pedeapsa P2 in conditiile recidivei cu P1' si pedeapsa

pentru evadare
In cazul evadarii din arestul preventiv nu se va aplica aceast regul

2.Cand primul termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni:

I1
I2
I3
|
I4
P1 P2 P3 |
P4



|

R ------------ox--------->P4
R - restul neexecutat din rezultanta de la primul termen in momentul comiterii noii
infraciuni

La primul termen operam cu rezultanta (nu cu pedepsele inintiale), pastrand

aceelasi algoritm

3.Cand al doilea termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni:

I1(P1) |

|

I2
P2

I3
P3

R=(P2P1)(P3P1)
- Fiecare dintre infraciunile concurente se contopesc potrivit recidivei pe rnd cu
restul rmas neexecutat din prima pedeapsa la momentul comiterii noii infraciuni. Apoi
rezultantele se contopesc potrivit concursului de infraciuni
- Contopire potrivit regululor recidivei (se scade ce s-a executat)
-

Contopire portivit regululor concursului de infractiuni

Se valorifica intai regulile privind sanctionarea recidivei si apoi se aplica regulile

concursului de infractiuni

Noul Cod Penal:

- Nu mai exista distincie ntre recidiva mica si recidiva mare (dispare recidiva
mica)
- La termenul 1 pedeapsa trebuie sa fie mai mare de 1 an sau detentiune pe viata
- La termenul 2 pedeapsa trebuie sa fie de cel putin un an sau detentiune pe viata

Mod de sanctionare:
Se sanctioneaza protivit sistemului cumulului aritmetic
Cand la al doilea termen avem concurs de infractiuni se aplica prima data
dispozitiile de la concursul de infractiuni si apoi dispozitiile de la recidiva

R=(P2P3) + P1

2. Recidiva mica postcondamnatorie: exista atunci cand dupa cel putin 3

condamnari la pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni, autorul savarseste o noua
infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an sau
detentiune pe viata

La primul termen:
- Recidiva mare: P>6 luni
- Recidiva mica: 3P6 luni

Cele trei pedepse trebuie sa fi fost aplicate prin condamnari succesive (daca cele
trei condamnari au fost stabilite pentru infractiuni concurente, nu vom avea
recidiva mica)


P4(I4) > 1 an

Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza utlizand aceeleasi reguli ca si la recidiva mare
- In structura contopirii vom include doar pedeapsa de la primul termen care nu a
fost inca executata
- Daca doua din pedepsele de la primul termen nu au fost executate se face
contopire ntre ele (contopirea se face potrivit regulilor de la pluralitatea
intermediara)

Test penal parial 11.05.2012

SEMINAR 3:
1. In 20 Septembrie1997 inculpatul comite un furt pentru care este condamnat in mod
definitiv in 20 Iunie 1999 la 2 ani de nchisoare. In Septembrie 1997 a comis o vatamare
corporal grav pentru care a fost condamnat in Februarie 1998 la 5 ani de nchisoare.
In mai 1999 inculpatul mai comite un furt. Sa se arate cum v-a stabili pedeapsa
rezultanat finala instana in August 1999 cunoscand ca instana avea informaii despre
toate infractiuniile respectiv ca nici una dintre pedepsele deja stabilite nu a fost nc
puse in executare.

Intre I1 si I2 si I3 - concurs, pentru ca P2 se refer numai la I2 nu si la I1

2. Inculpatul a fost condamnat la 01 ianuarie 2008 pt savarsirea unei infraciuni de furt

la 2 ani. La 01 Aprilie 2008 inculpatul comite un alt furt. Artat cum se va calcula
pedeapsa in data de 1 Iunie 2008

3. La 01 Ianuarie 2007 inculpatul a fost condamnat la 6 ani pentru savarsirea unui furt
calificat. Inculpatul s-a sustras de la executare si a fost prins si pus in executarea
pedepsei doar ncepnd cu data de 01 Aprilie 2007. La 01 Octombrie 2007 inculpatul a
comis in penitenciar o infractiune de vatamare corporal grav iar la 01 Aprilie 2008 o

tentativa de omor calificat. Sa se arate cum va stabili instana pedeapsa rezultanata

finala in data de 01 Iunie 2008 Cunoscand ca s-a descoperit ca la 15 Martie 2007
inculpatul a comis o infractiune de tlhrie.
R=(P2P1)(P3P1)
- o: contopire potrivit regulilor concursului de infraciuni
- ox: contopire potrivit regulilor recidivei
- Contopire recidiva: se scade ce s-a executat
RPC: R1=(P1 ox P2)-1a2l(-->perioada de pedeapsa pe care infractorul a executat-o
pana la condamnarea instantei care aplica rezultanta finala)

R(f)= R1 o R2 o R3 =>
R(f)=[(6a ox P2)-1an2luni]o[(5a6l ox P3)-8l]o[(5a ox P4)-2l]

3. Recidiva mare postexecutorie:

Exista atunci cnd dup executarea sau considerarea ca executat a unei pedepse cu
nchisoarea mai mare de 6 luni sau a unei pedepse cu detentiunea pe viata,
condamnatul savrseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa
nchisoarea mai mare de un an sau detentiunii pe viata

Conditii de existena:
Aceeleasi conditii ca si recidiva mare postcondamnatorie cu precizarea ca pedeapsa
de la primul termen trebuie sa fi fost executat sau considerata ca executat la
momentul comiterii infractiunii de la termenul 2

Mod de sancionare:
Presupune aplicarea pedepsei pentru infractiunea de la termenul 2 pana la maximul ei
special, iar daca acest maxim nu este suficient se poate adaug si un spor de pana la
10 ani, in cazul inchisorii, respectiv pana la 2/3 din maximul special in cazul amenzii
Nu opereaza nici o contopire, tratamentul sanctionator se aplica doar pentru
infractiunea de la termenul 2
Tratamentul sanctionator se face ntr-o singura etapa

4. Recidiva mic postexecutorie

La primul termen avem trei condamnari succesive de pana la 6 luni, care au fost
executate, sau considerate ca executate si apoi infractorul svrete o nou
infraciune intenionat pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un
an

Mod de sancionare:
Se sanctioneaza in mod identic cu recidiva mare postexecutorie

Pluralitatea de recidiva:
O infractiune care este savarsita si in stare de recidiva postexecutorie si
postcondamnatorie
Presupune savarsirea a trei infraciuni:
- O infractiune pentru care pedeapsa a fost executat
- O infractiune care se afla in curs de executare (dup executarea integrala a primei
pedepse)
- O infractiune comisa naintea executarii, in timpul executarii sau in stare de
evadare

 Se aplica mai nti tratamentul de la recidiva postexecutorie si apoi tratamentul de la

recidiva postcondamnatorie

Noul cod penal:

Recidiva postexecutorie atrage in mod obligatoriu majorarea cu jumtate a limitelor de
pedeapsa
- Ex.: pedeapsa de la 3a - 10a --> NCP: 4a6l - 15a
Recidiva postexecutorie se aplica cu prioritate att fata de concurs, ct si fata de
recidiva postcondamnatorie

3. Pluralitatea intermediara
Desemneaza situaia in care dup o condamnare definitiva, condamnatul savrseste o
noua infractiune, nainte de nceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de
evadare si nu sunt ndeplinite condiiile recidivei
Corespunde doar recidivei postcondamnatorii nu si recidivei postexecutorii
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei si va fi pluralitate intermediar dac:
A. Pedeapsa de la primul termen este nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni sau
amend; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)

Mod de sancionare:
In cazul pluralitatii intermediare se aplica tratamentul sanctionator prevazut pentru
concursul de infraciuni
Contopirea pedepsei de la termenul 2 nu se face cu restul rmas neexecutat din prima
pedeapsa ci cu aceasta pedeapsa in ntregul ei, urmnd apoi a se scdea tot ce s-a
executat

 Daca se comite o noua infractiune dup evadare, nu funcioneaz regula special din
art. 39 al.3, ci se aplica regulile generale incidente atunci cnd la al doilea termen
avem un concurs de infraciuni
- I1(P1)
E I2(P2)
- Recidiva: R=P2 ox (P1+E)
- Pluralitate intermediara: R=(P1+E)o(P2 oi P1)
- Art. 269 al. 3
- oi: contopire dup regulile pluralitatii intermediare
Pluralitatea
intermediara se aplica dup recidiva postexecutorie dar naintea

concursului de infraciuni

Noul cod penal:

Pluralitatea intermediara i pstreaz regimul sanctionator de la concursul de
infarctiuni

4. Pluralitatea nenumit
Dac dup executarea primei pedepse se comite o nou infraciune care nu
ndeplinete condiiile recidivei postexecutorii atunci avem pluralitate nenumit
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei postexecutorii i va fi pluralitate nenumit dac:
A. Pedeapsa executat sau considerat ca executat de la primul termen este
nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea
mai mic de un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)

PLURALITATEA DE FAPTUITORI

Situaia in care doua sau mai multe persoane comit mpreuna aceeai infractiune

Forme:
1. Pluralitatea natural - desemneaza situaia in care participarea a doua sau mai
multe persoane in calitate de subiect activ la comiterea faptei, este impus de
coninutul natural al acesteia ex.: ncierare, bigamie, incest, joc de noroc (impune
doar participarea cu acte de executare; nu este posibil coautoratul, deoarece toi cei
care particip cu acte de executare sunt considerai autori; dar este posibila
instigarea si complicitatea, ex.: o persoana instig doi frai sa ntrein raporturi
sexuale - instigare la infraciunea de incest)
2. Pluralitatea constituit - exista atunci cnd legiuitorul incrimineaza crearea unei
asocieri sau sprijinirea in orice forma a acesteia, in msura in care acea asoriere are
ca scop savarsirea de infraciuni (nu este posibila participaia in nici una din formele
sale - actele de participaie au fost transformate prin voina legiuitorului in acte de
executare; nu este posibila nici complicitatea nici instigarea)
3. Pluralitatea ocazional (Participaia) - desemneaza situaia in care doua sau mai
multe persoane, in baza unei legturi subiective intervin cu acte materiale sau

intelectuale in comiterea aceleiasi infraciuni fr ca aceasta participare sa fie

impus de coninutul natural sau legal al infractiunii

1. Participatia:
Conditii de existena:
1. Participarea a doua sau mai multe persoane. Nu intereseaz daca toate persoanele
rspund sau nu din punct de vedere penal (Participaie propriu-zisa - cand toate
persoanele acioneaz cu intenie; si Participaie improprie - cnd unele persoane
acioneaz din culp sau fr vinovaie)
2. Existena unei legturi subiective ntre participani. Legtura subiectiva se poate
stabili nainte de nceperea executarii sau in timpul executarii infractiunii. Legtura
subiectiva nu se poate nate niciodata dup comiterea infractiunii
3. Comiterea de acte materiale sau intelectuale a participaniilor
4. Svrirea aceleiasi infraciuni. Se stabilete c ncadrarea faptei de participaie ca
infractiune se face in raport de ncadrarea data faptei autorului (pentru toi
participanii fapta se calific in funcie de aciunea sau inaciunea comisa de autor
sau coautor)
Infraciuni de simpl repetare:
- Dac autorul se afl la prima fapt si este sancionat contravenional, complicele
chiar dac se afl la a doua fapta nu va fi sancionat penal
- Dac autorul se afl la a doua fapt este sancionat penal i complicele se afla la
prima fapt se distinge dup poziia psihic a complicelui:
- Dac complicele tia c particip la comiterea unei infraciuni, va fi
sancionat penal
- Dac complicele nu tia c particip la comiterea unei infraciuni, se afl in
eroare de fapt si va fi sancionat contravenional
5. Participarea a mai multor persoane la comiterea faptei sa nu fie impus de
coninutul natural sau legal al infractiunii

SEMINAR 4:
1. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse pentru infractiunea de furt a evadat si in
stare de evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o ucidere din culpa

P1 cu E - RPC
P1 cu I2 - RPC
P1 cu C3 - plurlatiate intermediara
R=[(P1'+E) ox I2] o (P1 oi C3)

2. Inculpatul dup ce a executat o pedeapsa pentru furt de 1 an, a mai comis o

infractiune intentionata pentru care a fost condamnat la 1 an si in cursul executarii
acestei pedepse a mai savarsit o fapta intentionata si una din culpa. Iar dup de si-a
executat a doua pedeapsa a mai comis o fapta intentionata si una din culpa

P1 cu P2 si I3 si I5 - RPE
P2 cu I3 - RPC
P2 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu P2 - RPE
P2 cu I5 - RPE
P2 cu C6 - pluralitate nenumita
P1 cu C4 - pluralitate nenumita

P2e RPE I3 = P3
P2e ox P3
R=(P2 ox P3)o(P1e oi C3)oP5e o C5

3. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, a comis o infractiune

intentionata dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o fapta intentionata
si una din culpa. Apoi a fost prins si reincarecrat si a mai comis o fapta intentionata si
una din culpa. Iar dup ce a terminat de executat prima pedeapsa a mai savarsit o fapta
intentionata si una din culpa.

P1 cu I2 - RPC
P1 cu E - RPC
P1 cu I3 - RPC
P1 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu I5 - RPC
P1 cu C6 - pluralitate intermediara
I7 - RPE
C8 - pluralitate nenumita

R= (P1 ox I2)o[(P1'+E) ox I3]o(P1 oi C4)o(P1 ox I5)o(P1 oi C6) o P7E o C8

4. Instana a reinut ca inculpatul aflat in executare pt o infractiune din culpa a mai

savarsit o fapta din culpa, dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o
infractiune intentionata si una din culpa

P1 cu C2 - Pluraliate intermediara
P1 cu E - Pluraliate intermediara
P1 cu I3 - Pluraliate intermediara
P1 cu C4 - Pluraliate intermediara

R=(P1 oi C2)o(P1'+E)o(P1 oi C3)o(P1 oi C4)

5. Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani, dup 2 luni evdeaza fiind prins
dup 3 luni. Artat cum se va calcula pedeapsa 4 luni mai tarziu de la momentul
reincarcerarii. In stare de libertate comite I2. In stare de libertate comite si I3.

6. Condamnat la 6 ani pentru un furt inculpatul a furat un chipiu si imediat dup a srit
gardul penitenciarului. Pe cealalt parte a gsit o bicicleta pe care a sustras-o. Dup
aproximativ 500 metri a accidentat grav un pieton. Artati cum se va calcula rezultanta
finala cunoscand ca pana la momentul sustragerii chipiului, inculpatul a executat un an,
iar de la momentul reincarcerarii si pana la judecarea definitiva au mai trecut 4 luni.

(P1oxI2)o[(P1'+E)oxP3]o(P1oiC1)

Formele participatiei:
1. Coautoratul - coautorii sunt persoanele care in baza unei legturi subiective
particip cu acte de executare la svrirea aleleiasi infractiuni
Legtura subiectiva poate lua natere nainte de executare sau in timpul executarii
Legtura subiectiva poate fi explicita sau implicit
Dup natura actului se determina cine este coautor (doar cei care fac acte de
executare)
Nu este necesar ca toi coautorii sa actioneze concomitent, ei pot aciona si succesiv
Nu este necesar ca o contribuie a fiecrui autor izolat sa conduc la producerea
rezultatului
Este posibil sa existe coautorat si cnd rezultatul s-a produs datorit urmarii actului de
executare unui singur autor
Nu este necesar ca fiecare autor sa ia parte la fiecare aciune din infractiunea
complex

Nu toate infractiunile se pot comite in coautorat

Infractiuni la care nu este posibil coautoratul:
Infractiuni cu pluralitate natural
Infractiunile cu pluralitate constituit
Infractiunile care se comit n persoana proprie (ex.: prostituia, evadare, dezertare,
mrturia mincinoas)
Controverse:
- Infractiunea omisiv proprie (se poate, in cazul in care poziia de garant aparine
mai multor persoane)
- Infractiunea din culp (dac legtura subiectiv se raporteaz la urmare, nu se
poate coautorat la infractiunea din cupl; daca legtura subiectiv se raporteaz la
aciune, atunci se poate coautorat la infractiunea din culp; legtura subiectiva trebuie
s se raporteze la aciune. Ex.: doua persoane transpoart o grind si din neatenie o
scapa si vatama grav un ter)
- Infractiunea de viol (se poate, pentru ca actele de executare nu trebuie sa fie
concomitente)

2. Instigarea - presupune determinarea cu intenie a unei persoane la comiterea unei

fapte prevazute de legea penal
Legtura subiectiv trebuie s se stabileasc nainte de luarea hotrrii de ctre autor

 Instigatorul comite de regul acte intelectuale (se poate sa comit i acte materiale)

Formele instigarii:
Daca exista mai muli instigatori trebuie s se fac diferena ntre coinstigare si
concursul de instigari
- Coinstigarea - presupune ca intre instigatori exista o legtura subiectiv
- Concurs de instigri - cnd intre instigatori nu exist legtura subiectiv
Dup forma de instigare
- Instigarea explicita - cnd instigatorul ii propune autorului sa comit actul de
executare
- Instigarea implicit - cnd instigatorul ii sugereaz autorului sa comit actul de
executare in aa fel nct autorul crede ca este ideea lui proprie
Instigarea nu se poate comite dect printr-o aciune (nu se poate prin omisiune)
Dup rezultatul instigarii:
- Instigarea perfect - autorul trece la executare si svrete cel puin o tentativa
pedepsibil
- Instigarea imperfect
- Fie autorul s nu comit nici un act de executare
- Fie autorul trece la executare dar se desist sau mpiedic producerea
rezultatului
- Nu este un act de participaie, este o infraciune de sine stttoare
- Pe NCP nu mai exist
- Pedeapsa se determin pornind de la pedeapsa pentru infraciunea la care s-a
instigat (va fi cuprins intre minimul general al pedepsei nchisorii si minimul special
prevazut pentru infraciunea la care s-a instigat; minimul general: 15 zile). Daca pentru
fapta la care s-a instigat legea prevede deteniunea pe via, pedeapsa este ntre 2-10
ani
- Nu se pedepsete, daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat, maximul
special nu depete doi ani (de regul)
- Excepie: Instigarea neurmata de executare, la o fapta pentru care pedeapsa
nu depete doi ani, se sancioneaz daca sunt ndeplinite cumulativ doua condiii:
1. Autorul a trecut la executare, dar s-a desistat sau in mpiedicat
producerea rezultatului
2. Actele comise de autor pna in momentul impiedicarii producerii
rezultatului sau desistarii constituie o alta infraciune
- In acest caz se aplica aceeai pedeapsa si instigatorului si autorului

3. Complicitatea - complicele este persoana care cu intenie ajut la comiterea unei

fapte prevazute de legea penal

Formele complicitaii:
Natura aportului complicelui:
- Complicitatea material - ajutor prin acte de natura material (procurarea
mijloacelor prin care se va comite infractiunea)
- Trebuie sa fie ndeplinite doua conditii:
1. Mijloacele sa fie puse efectiv la dispoziia autorului

2. Mijloacele puse la dispoziie trebuie sa fie folosite efectiv la comiterea

infraciunii (dac autorul nu le folosete va fi complice intelectual)
- Complicitatea intelectual - const n ntarirea rezoluiei infracionale a autorului,
prin ndemnuri, ncurajari, promisiuni, asisten
- Element de distincie fa de instigare: momentul stabilirii legturii subiective
- n cazul complicitaii intelectuale legtura subiectiv trebuie stabilit ulterior luarii
hotrrii infracionale de ctre autor; in cazul instigarii legtura subiectiv trebuie
stabilit anterior lurii hotrrii infracionale de ctre autor
- Complicitatea negativ - presupune asistena pasiv la svrirea unei infraciuni,
n absena unei legturi subiective (ex.: un vecin vede cum altui vecin ii este furat
maina)
- Nu este o form de participaie
- Nu se sancioneaz
- Prin excepie ea poate fi sanctionat ca infraciune de sine stttoare (ex:
infraciunea de nedenunare)
Momentul interveniei complicelui:
- Complicitate anterioar - complicele i aduce contribuia nainte de nceperea
executarii
- Complicitate concomitent - complicele intervine pe parcursul actelor de executare
Aciune/inactiune
- Complicitate prin aciune
- Complicitate prin inaciune
Complicitatea
nu este sanctionabil daca autorul nu trece la executare, sau daca trece

la executare si se desist sau mpiedica producerea rezultatului

SEMINAR 5:
- Vasiliu et al - drept penal general - Participaie

1. Dup executarea unei pedepse de 3 ani nchisoare pentru o infractiune de furt,

inculpatul a mai comis o noua infractiune de furt. Arestat preventiv pentru aceasta
infractiune din urma, inculpatul a evadat si in stare de evadare a savarsit o noua
infractiune de furt si o infractiune din culpa. Cum se va calcula rezultanta

RIL 42/2008
2. Dup executarea unei pedepse de doi ani pentru un furt, inculpatul aflat in stare de
libertate a comis o tentativa de omor si a fost arestat preventiv. A lovit un poliist pentru
a putea fugi din arest iar apoi in stare de libertate a sustras un autoturism si apoi a lovit
un pieton.

3. In cursul executarii unei pedepse de doi ani pentru o fapta din culpa, autorul mai
comite o fapta din culpa si una intentionata, apoi evadeaza si in stare de evadare mai
comite o fapta intentionata si una din culpa

4. Aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, inculpatul comite o fapta

intentionata si una din culpa dup care evadeaza. In stare de evadare mai comite o
fapta intentionata si una din culpa, apoi este prins si reancarcerat. Apoi mai comite o
fapta intentionata si una din cupl, moment in care se termina de executat prima
pedeapsa. Arestat preventiv, mai comite o fapta intentionata si una din culpa.


Pluralitatea de recidiva

5. Dup executarea unei pedepse de un an pentru furt, aflat in libertate inculpatul mai
comite un furt pentru care este condamnat la 2 ani. In cursul executarii comite fi fapta
intentionata si una din culpa si ncepe procesul pentru aceste fapte. Se termina de
executat pedeapsa de 2 ani, moment in care inculpatul este arestat preventiv. Cum se
va calcula pedeapsa cunoscand ca in stare de arest preventiv a mai comis o fapta
intentionata si una din culpa.

Mod de sanctionare a participatiei:

Se face potrivit sistemului parificarii pedepsei
- Toi participani vor fi sanctionai cu pedepse in limitele prevazute de lege pentru
autor
Excepii:
1. In ipoteza n care textul de incriminare prevede pedepse alternative (unui
participant ii se poate aplica o specie de pedeapsa iar celuilalt, alta specie de pedeapsa
- aparent; practic tuturor li se aplica alternativ speciile de pedepse)
2. Exsitenta circumstantelor reale si persoanle - sunt imprejurari referitoare fie la
fapt, fie la persoana faptuitorului, imprejurari care influentez gravitatea faptei si care
determina o agravare sau o atenuarea a regimului sanctionator.
- Circumstante reale - imprejurari care se refer la fapte (ex.: locul, timpul,
modul, mijloacele de comitere a faptei, anumite caliti ale subiectului pasiv)
- Le este specific faptul ca se rasfrang asupra tuturor participantiilor in msura
in care acetia le-au cunoscut sau le-au prevazut (daca unul dintre fptuitori nu a
cunoscut sau a prevazut circumstanta nu se rasfrange si asupra lui)
- Circumstantele personale - referitoare la persoana participantului/autorului
- Circumstane personale subiective - sunt caracteristici ale subiectului activ
care nu sunt cerute de norma de incriminare (ex.: starea psihic a subiectului activ:
tulburare, premeditare; minoritatea; calitatea personal agravant: recidivist; beia
incomplet)
- Se rasfrang doar asupra persoanei referitor la care au fost constatate
- Circumstane personale de individualizare - sunt caliti ale subiectului activ
care sunt cerute de norma de incriminare (apar ca elemente constitutive ale infractiunii.
Ex.: calitatea de funcionar la delapidare)
- nct sunt elemente din coninutul infractiunii, determin o alta ncadrare
juridic a faptei (ex.: daca sustragerea bunului nu era facuta de gestionar, ar fi doar furt,
nu delapidare)
- ntruct determina o ncadrare juridic diferit a faptei, circumstanta de
individualizare constatat cu privire la autor se rasfrange asupra tuturor participantiilor
(toi vor rspunde pentru infractiunea comisa de autor, chiar daca restul nu au aceasta
calitate)
Excepie referitoare la rasfrngerea efectelor circumstanei de
individualizare asupra tuturor:
- n cazul coautorilor circumstanta de individualizare constatat cu privire la
unul dintre coautori, nu se rasfrange asupra celorlali (cei care particip cu acte de
executare, fr a avea nsa calitatea cerut de lege, vor rspunde pentru o infractiune
distinct in funcie de calitatea pe care o au)

- Calitatea, daca aparine subiectului pasiv este circumstanta reala

- Calitatea, daca aparine subiectului activ este circumstanta personal
- Dac calitatea nu este cerut in norma de incriminare este circumstant
persoana subiectiva

- Dac calitatea este cerut in norma de incriminare este circumstanta de

individualizare

Cauze de nepedepsire in cazul participatiei:

Art. 30 CP - un participant beneficiaz de o cauza de nepedepsire in msura in care
nainte de descoperirea faptei mpiedica consumarea acesteia (doar mpiedicarea
producerii rezultatului este o cauza de nepedepsire, desistarea complicelui nu
produce nici un efect)
- Daca instigatorul mpiedic producerea rezultatului, va rspunde pentru instigarea
neurmata de executare - soluie greit, nu este instigare neurmata de executare, va
avea aceelasi regim ca si ceilali participani (nu rspund pentru nimic, daca nu s-au
ndeplinit elementele constitutive ale altei infractiuni)
- In cazul coautoratului este posibila si desistarea in msura in care insa toi coautorii
s-au desistat (daca se desist doar unul dintre coautori, nu produce nici un efect, el
trebuie sa-i mpiedice producerea rezultatului ca sa beneficieze de o cauza de
nepedepsire)
- In unele cazuri de coautorat desistarea unuia poate sa fie si mpiedicarea
producerii rezultatului (ex.: coautorat la spargerea unei bnci si numai unul tie codul de
la seif si se desist, impiedicnd si producerea rezultatului. Cel care s-a desistat nu
rspunde pentru nimic, cellalt rspunde pentru tentativ)

Participatia improprie - desemneaza situaia in care unii dintre participani

actioneaza cu intenie iar alii actioneaza din culpa sau fr vinovaie
- Participaia din culpa nu produce nici un fel de efect
Forme:
1. Modalitatea intenie si culpa - presupune determinarea sau nlesnirea cu intenie a
svririi unei fapte din culp (ex.: autorul actioneaz din culp deoarece nu cunoate
toate datele; eroare culpabil - nu rspunde pentru intenie, dar subzist culpa)
- Fiecare participant rspunde dup forma de vinovaie cu care a acionat
2. Modalitatea intenie si lipsa de vinovaie - instigatorul sau complicele actioneaza
cu intenie, insa autorul actioneaza fr vinovaie (ex.: autorul este minor, sau alienat
mintal, sau constrans fizic)
- Si coautoratul se poate comite cu participaie improprie (ex.: un major si un
minor sunt coautori la infractiunea de tlhrie, minorul nu rspunde si majorulul
rspunde pentru tlhrie)

Noul Cod Penal:

Reglementeaz explicit coautoratul art.46 al.2
Dispariia instigarii neurmata de executare (in partea special exista o infractiune de
sine statatoare: ncercarea de a determina svrirea unei infractiuni)
Participaia improprie este reglementata si in ipoteza coautoratului