n realitate, n 1948 si n anii urmatori, mai putin de 1% dintre romni
au ales a doua varianta. Diverse sondaje din media romneasca ncearca sa demonstre ze, prin ntrebari bine alese, ca romnii ar regreta comunismul. Realitatea anilor d e nceput, a instaurarii totalitarismului n tara noastra, seamana nsa foarte bine cu scenariul de mai sus. Dintre cei 1% pomeniti mai sus, Gavril, Vasile, Teodor, I on, Spiru, Gogu, Nicolae si fratii lor bulgari, Goryani, Ghiorghi sau Gherasim, au ales al doilea raspuns. Gavril Despre uitare si imaginatie Am vazut un film, acum aproape un an. Se numea Portr etul luptatorului la tinerete. Discutia pe marginea acestui film e foarte lunga si include si o miscare politico-sociala din perioada interbelica, anume miscare a legionara, care mi repugna. Stiam cine a fost Ion Gavrila Ogoranu. Citisem si d estule carti despre istoria recenta, nu eram neprevenit. Un singur lucru m-a izb it la filmul amintit si m-a facut sa ma gndesc multa vreme la el. Acest lucru era replica cel mai des ntlnita pe tot parcursul lui: Mi-e foame . Am realizat ca nu fus esem niciodata constient de greutatile ngrozitoare ale vietii de fugar, fie el si haiduc, ascuns n padure timp de multi ani. Si mai ales, multe ierni. Apoi am cit it o carte extraordinara. Se numeste Muntele marturisitor3 si este un interviu f luviu al unui alt luptator din munti, Gavril Vatamaniuc. Aceleasi greutati incre dibile ale supravietuirii. Pe Ion Gavrila Ogoranu nu l-am mai apucat n viata. Pe Gavril Vatamaniuc am reusit sa-l ntlnesc n Saptamna patimilor din 2011. Aveam o sing ura ntrebare pentru ei: Cum au putut face alegerea aceasta, a unei astfel de viet i? Raspunsul l-am aflat si din film, si din carti, si de la Gavril. Dar l putem nt elege astazi? Astazi, cnd timpul ne-a ndepartat foarte mult de vremurile acelea, cn d ne simtim tentati sa spunem da, asa e, dar lucrurile astea s-au petrecut demult , toti cei implicati sunt oale si ulcele . Asa ca am ncercat sa modific contextul ac elei alegeri astfel nct sa devina familiar cu viata pe care o ducem azi si cu valo rile pe care le pretuim. *** Viata lui Gavril Gavril Vatamaniuc a fost unul dint re putinii supravietuitori ai rezistentei armate anticomuniste. Prea multi dintr e cei care au ales o alta cale n fata comunizarii au devenit eroi prin moarte. A fost jandarm si, dupa ce luptase un an pe frontul de vest, a fost concediat pent ru ca se contrazicea cu seful politic n sedintele de spalare pe creier. N-a fost legionar si nici simpatizant al vreunui partid politic sau al vreunei miscari. S -a ascuns vreun an, muncind pe diverse santiere din tara, pna cnd a fost ncoltit, g ata sa fie arestat de politia politica. n munti, a facut parte din doua grupuri d e partizani ( Savulet/Ghivnici 4 si Vatamaniuc/Motrescu ), ducnd o viata pe care mai tot i n ziua de astazi o ignoram, nefiind constienti de dificultatile ei. El spune ca nici n ziua de astazi nu ar putea decide unde a fost mai dificil de trait: n padu re sau n nchisoare, cu diferenta ca n padure i ramnea demnitatea de a fi liber. A fos t urmarit de un ntreg batalion de trupe de securitate (actualii jandarmi, iar pen tru cei care nu stiu, un batalion cuprinde ntre 150 si 250 de soldati) timp de 6 ani. n tot acest timp a sperat ntr-o interventie americana care sa salveze Romnia d e la destinul ei. mpreuna cu Vasile Motrescu, fratii Ion si Gheorghe Chiras si Va sile Marciuc, a facut opozitie regimului, adresnd numeroase discursuri, scrisori si manifeste anticomuniste oamenilor din zona Sucevitei. n acele vremuri, un asem enea gest putea atrage chiar condamnarea la moarte (cum a fost cazul grupului Cap ota-Dejeu , ai carui membri nu au tras nici un foc de arma, doar au tiparit manife ste anticomuniste). Au fost surprinsi n trei rnduri de trupele de securitate, fiind nevoiti sa se aper e cu arma. Trei soldati si un cine lup de urmarire au murit n urma acestor ciocnir i. A treia oara a fost capturat si condamnat la munca silnica pe viata dupa o an cheta extrem de dura. Iata cteva fotografii de la reconstituirea din timpul anche tei. Asa este, n prima fotografie nu are o umbra sub ochiul stng, ci o vnataie. Cu toate astea, nu pare terorizat de ce i se ntmpla. Un om din fier. A supravietuit nc hisorii, fiind eliberat n 1964, dupa 9 ani, pentru a-si continua viata ntr-o tara care transformase n realitate atmosfera din 1984 a lui George Orwell. TOTI ceilal
ti prieteni de pe munte au murit, n lupta (fratii Chiras, Savulet), executati (Mo