Sunteți pe pagina 1din 68

1. Notiune de sanatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor.

Hipocrate: Sanatatea prezinta o stare de echilibru intre corp, minte si mediu.


OMS: Sanatatea este o stare de prosperitate completa fizica, mintala si sociala, ci nu doar lipsa bolii
sau a infirmitatii (Constitutia Organizatiei Mondiale a Sanatatii, adoptata la Conferinta Internationala a
Sanatatii, 19 iunie 22 iulie 1946).
Mai trziu in aceasta definitie a fost inclusa si capacitatea de a duce o viata productiva social si economic.
Notiunea de sanatate a copilului a fost aplicata de catre Vorontov caracteriznd-o ca pe un proces de
adaptare la mediu inconjurator in realizarea functiilor biologice si sociale. Dinamica proceselor fizice si psihice
ale organismului reprezinta baza de formare a sanatatii pe fondul schimbarilor continue morfologice si
functionale din perioada copilariei.
In anul 1994, Veltiscev Iu.E. a definit sanatatea copilului ca stare de activitate vitala, ce corespunde cu vrsta
lui biologica, unitati armonioase ale caracteristicilor fizice si intelectuale, formarea reactiilor de adaptare si
compensare in procesul de crestere.
Grupele de sanatate, caracteristica lor.
Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in
baza criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al
copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate,
cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate.

Criteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a


sistemelor si organelor,rezistenta si reactivitatea organismului,dezvoltarea
neuropsihica.
I grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara
abateri.rezistenta si reactivitatea boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica
normala,corespunde cu varsta.
II grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale -apar periodic
apatiei,excitari,dereglari de somn,subfebrilitate.Dezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I
III grupa-sunt prezente
- patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui
sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara
modificarea starii functionale.Dezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta joasa
IV grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau
sistem.patologic schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si
perioade de reconvalescenta. Dezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura
mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta.
V grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina
invaliditatea. Dereglarea functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic
modificate. Morbiditatea acutizarii dese si grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si
dese.

2. Supravegherea medicala a copiilor conform standartelor in vigoare, dupa


virsta si nozologie.
Examenul medical profilactic al copilului are ca scop
aprecierea starii de sanatate a copilului
determinarea grupului de sanatate a copilului
elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activitati
asigurarea alimentatiei rationale conform vrstei copilului si necesitatilor speciale ale acestuia
profilaxia si tratamentul rahitismului, anemiei, malnutritiei, starilor alergice, infectarii cu helminti
vaccinarea copilului conform programului national si indicatiilor individuale

educatia familiei despre ingrijirea corecta, alimentatiea rationala, cresterea si dezvoltarea copilului, profilaxia
maladiilor, conditiile mediului inconjurator al copilului

Examenul medical al nou-nascutului prevede


- vizita medicului de familie la domiciliul copilului in primele 3 zile dupa externarea din maternitate
- nou-nascutii cu patologie congenitala sunt vizitati in 1 zi dupa externare
Scopurile vizitei medicului
identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil
evaluarea componentei, conditiilor materiale, menajere, sanitare si igienice din familia copilului
examenul clinic al nou-nascutului
aprecierea dezvoltarii fizice si psihomotorii a copilului
evidentierea problemelor de sanatate ale copilului
determinarea grupului de sanatate
elaborarea programului de ingrijire a nou-nascutului, regimul zilei
alimentarea copilului si a mamei

Asistenta medicala a copilului sanatos


I an vizite profilactice la medicul de familie in fiecare luna
II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni
III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni
4-18 ani vizite profilactice la medicul de familie o data in an
Consultatiile profilactice ale specialistilor
Pediatrul evaluarea complexa a sanatatii copilului la perioadele tinta de vrsta
controlul profilactic se va face la 1 luna, la 3 luni, 12 luni si la vrstele tinta (3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani)
examenul clinic include
- acuzele parintilor
- evaluarea greutatii, taliei, perimetrului craniului si toracelui, fontanelele, termometria
- evaluarea starii pielii si mucoaselor vizibile
- determinarea dezvoltarii fizice si psihomotorii
- oferirea recomandatiilor in ingrijirea, alimentatia, calirea si vaccinarea copilului
- in caz de diagnosticare a unor patologii se vor indica analizele necesare, consultatiile altor specialisti sau se
va indrepta in spital
Neurologul pediatru diagnosticul si tratamentul maladiilor sistemului nervos si a dereglarilor functionale la
copii
controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni si la vrstele tinta
examenul clinic include
- aprecierea reactiilor copilului la ceea ce se intmpla in jur, dezvoltarea vorbirii, miscarilor, mersului
- ofera recomandatii pentru prevenirea bolilor sistemului nervos
Cnd este nevoie de consultat neurologul
pentru sugar
- copil nelinistit, dereglarea somnului (tresarit in somn, treziri frecvente)

- tremorul mnutelor, picioarelor si/sau a barbiei in timpul somnului sau in timpul jocului, alimentatiei
- regurgitatii frecvente si voluminoase
- in pozitia copacel sta in degete
- convulsii la febra
- traume cranio-cerebrale acute sau in trecut
pentru copilul mare
- tulburari ale somnului, adormire dificila
- retard in dezvoltarea motorie si a vorbirii, ticuri
- copilul se plnge de dureri de cap, ameteli, pierderea constiintei
- urinarea in timpul somnului
- oboseala crescuta, copilul nu-si poate concentra atentia la un anumit lucru, joaca
- sngerari din nas
- traume cranio-cerebrale
Chirurgul pediatru medic responsabil de diagnosticul, tratamentul bolilor care necesita interventii
chirurgicale
controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni si la vrstele tinta
Cnd este nevoie de consultat chirurgul
- traume, miscari incompete sau dureroase in articulatii
- dureri abdominale acute, inapetenta, greata, vome
- modificari ale pielii
- hernii
Ortopedul pediatru asigura profilaxia si corectia deformatiilor scheletului osos si muschilor la copii
control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni; la vrstele tinta
Cnd este nevoie de consultat ortopedul
pentru sugar
- lungime diferita a picioarelor in pozitie culcata
- torticolis copilul intoarce si inclina capul in aceeasi parte, spre acelasi umar
- in pozitia copacel sta pe marginea externa sau interna a talpii
- deformarea picioarelor in valgus (in X) si varus (in O)
pentru copilul mare
- picior plat
- deformatii ale coloanei vertebrale si dureri de spate
- dereglari de mers
- asimetria umerilor, gheb
corectia masaj si gimnastica curativa, proceduri acvatice
Otorinolaringologul (ORL) diagnosticul, tratamentul si profilaxia patologiei urechii, nasului, nazofaringelui
(gtului)
control profilactic la 12 luni si la vrstele tinta
Cnd este nevoie de consultat medicul ORL
- copilul nu suge pieptul, din biberon, plnge, este nelinistit
- respiratie prin nas dificila, respiratie cu gura deschisa
- tuse, ragusirea vocii
- dureri in ureche

- nu reactioneaza la sunet, la glasul celor din jur


- corpi straini in cavitatea urechii, in nas, faringe
- miros neplacut din ureche
Oftalmologul pediatru diagnosticul si tratamentul patologiei ochilor
control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni (fixarea si urmarirea obiectelor cu privirea) si la vrstele tinta
Cnd este nevoie de consultat oftlamologul
- eliminari din ochi, lacrimare crescuta, inrosirea ochilor, urcior
- devierea sau incrucisarea privirii
- pleoape coborte
- nu urmareste obiectul la vrsta de 2 luni (la distanta 15-25 cm de la fata copilului)
- copilul intoarce capul, dar nu urmareste obiectul cu privirea
- traume ale ochilor, corpi straini (necesita ajutor urgent)
Stomatologul
control profilactic la 12 luni si la vrstele tinta
Cardiologul pediatru control profilactic, diagnosticul si tratamentul patologiei sistemului cardio-vascular
(inima, si vasele sanguine)
va fi consultat la indicatii medicale determinate de catre medicul de familie si de pediatru
Cnd este nevoie de consultat cardiologul
- invinetirea mnutelor, picioarelor, oboseala rapida in timpul alimentatiei, apatie, adaos in greutate
insuficienta
- copilul mai mare prezinta dureri in regiunea cordului, oboseala crescuta
- dureri in regiunea articulatiilor, marirea in dimensiuni si inrosirea pielii in regiunea articulatiilor
- dupa unele boli infectioase (scarlatina, angina)

3. Perioadele copilariei: particularitatile caracteristice copiilor in diferite


perioade.
Prima copilarie este cuprinsa intre nastere si vrsta de 3 ani, cnd se incheie eruptia dentitiei temporare.
Aceasta perioada este cea mai importanta in ceea ce priveste dezvoltarea, nutritia si patologia copilului.
Existenta unor caracteristici morfo-functionale au determinat impartirea primei copilarii in urmatoarele
perioade: nou-nascut; sugar;copil mic (anteprescolar).
a) perioada de nou-nascut corespunde primele 28 zile de viata si are cteva particularitati:
- crestere rapida staturo-ponderala;
- existenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica in
greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologica, meconiul;
- slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominanta centrilor subcorticali;
- importanta imunitatii transmisa transplacentar;
- deficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselor;
- tendinta infectiilor de a imbraca aspect septicemic;
- patologia dominata de malformatii congenitale si afectiuni legate de actul nasterii (traumatisme, infectii);
- nevoile de ocrotire si de asistenta medicala in aceasta perioada sunt mari, ceea ce impune o supraveghere
atenta a nou-nascutului de catre medic si asistenta medicala imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la
maternitate.
b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmatoarele particularitati:
- cresterea staturo-ponderala continua in ritm rapid;

- dezvoltarea treptata a functiilor de relatie;


- dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copilului;
- aparitia primului sistem de semnalizare;
- aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit diversificarea alimentatiei;
- dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii transplacentare;
- patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii;
- in aceasta perioada familia are un rol deosebit de important in stimularea dezvoltarii motricitatii , limbajului si
a afectivitatii;
- se va continua o atenta supraveghere a copilului de catre personalul medico-sanitar, consultatiile de
puericultura fiind deosebit de necesare.
c) perioada de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani se caracterizeaza prin:
- incetinirea ritmului de crestere;
- modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membre;
- completarea primei dentitii;
- alimentatia va fi variata asemanatoare cu cea a adultului;
- desavrsirea functiei motorii;
- formarea reflexelor conditionate cuvntul capata valoarea unui nou sistem de semnalizare;
- imunitatea prezinta o dezvoltare progresiva sustinuta prin vaccinari;
- patologia este alcatuita de boli infecto-contagioase, intoxicatii accidentale, traumatisme;
- climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important in dezvoltarea copilului.
Copilaria a-II-a reprezinta din punct de vedere cronologic perioada intre vrsta de 3 si 7 ani, de aceea mai
este denumita perioada prescolara. Ea este limitata intre incheierea aparitiei dentitiei de lapte si inceperea
aparitiei primilor dinti definitivi. Aceasta perioada se caracterizeaza prin:
- dezvoltarea complexa a S.N.C. si implicit a gndirii, vorbirii, locomotiei, ceea ce duce la cresterea
independentei copilului;
- ritm de crestere mai lent;
- alimentatia este apropiata de cea a adultului;
- patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile
cstigate, tuberculoza osteoarticulara.
Copilaria a-III-a dureaza de la vrsta de 6-7 ani pna la sfrsitul pubertatii. Existenta unor particularitati
morfo-functionale a determinat impartirea acestei perioade in doua subdiviziuni: scolarul mic si scolarul mare.
a) perioada de scolar mic incepe de la vrsta de 6-7 ani si dureaza pna la pubertate (pna la vrsta de 10-11 ani
la fete si 12-13 ani la baieti). Aceasta perioada prezinta urmatoarele caracteristici:
- maturizarea zonelor corticale ale creierului;
- incetinirea cresterii in prima parte a perioadei urmata de o accelerare in perioada prepubera;
- au loc modificari ale ritmului de crestere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace si
membrele superioare;
- dentitia definitiva inlocuieste progresiv dentitia de lapte;
- alimentatia este similara cu cea a adultului;
- patologia este redusa reprezentata prin aparitia de infectii acute de cai respiratorii superioare, afectiuni
cutanate, hepatita virala, tuberculoza, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorita imunizarii
spontane (imbolnavire) sau provocate (vaccinari).
b) perioada de scolar mare (pubertatea) are o durata variabila in raport cu sexul. Ea corespunde aparitiei
menarhei la fete si este cuprinsa intre 11 si 14 ani si dezvoltarii functiei sexuale la baieti intre 13 si 16 ani. In
aceasta perioada au loc transformari de maturare fizica, cognitiva, psiho-sociala. Caracteristicile acestei
perioade sunt:
- se incetineste ritmul cresterii staturale;
- se accelereaza cresterea in greutate;
- se modifica dimensiunile unor segmente infatisarea este armonioasa apropiata de cea a adultului;
- dezvoltarea intelectuala este intensa, dar prezinta o mare labilitate psihica si vegetativa;
- apararea imunitara sufera o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate si rezistenta mica la infectiile
curente;

- patologia acestei perioade cuprinde tulburarile starii de nutritie de la subnutritie la obezitate, deformari osoase
aparute datorita cresterii rapide si pozitiilor vicioase, tulburari de comportament, boli maligne.
Trecerea de la pubertate la adolescenta se facea clasic pe aprecierea maturatiei osoase, a cresterii in greutate si
lungime, a modificarilor de dentitie.
Toti acesti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecisi si s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai
precis aprecierea maturizarii sexuale care are o corelatie mai buna cu dezvoltarea taliei si greutatii.
Maturizarea sexuala este apreciata pe cronologia aparitiei caracterelor sexuale secundare si anume aprecierea
dezvoltarii organelor genitale externe, aparitia pilozitatii pubiene, axilare, faciale pentru baieti iar pentru fete
dezvoltarea snilor si pilozitatea pubiana (stadiile Tanner). Insidios apar modificari comportamentale care vor
defini temperamentul tnarului. Este perioada din dezvoltare cnd efortul educational trebuie sa fie maxim.

4. Perioadele critice ale copilariei.


Etapa prenatala
1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor
Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici:
- contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada
critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia.
- Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor
2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil,
sinteza maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara
Anemiile de la mama au ca consecinta:
- Nasterea copiilor cu greutate joasa
- Nasterea copiilor cu semne de imaturitate
- Nasterea copiilor cu infectii intrauterine
- Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh
- Imunodeficiente congenitale
- Patologia SNC
Etapa postnatala
1. Per nounascutului:
- adaptarea generala fata de mediu extrauterin
- divizarea intensiva a neuronilor
- form intensiva a sinapselor(leg interneuronale)
- activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate
- reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui
- prevalenta imaturitatii pasive
- starea imunitatii proprii are functie supresiva
- insuficienta imunitara fiziologica
Manifestari prin semne de:
- afectiuni perinatale a SNC
- VCD, malformatii congenitale
- Clinice de patologie ereditara
- Tulburari de alaptare
- Generalizare a infectiilor
- Sindrom de destresa respiratorie
- Pneumopatii
- Clinice de infectii IU
2. Per 3-6 luni
- Mielinizarea intensiva a neuronilor
- Form reflexelor conditionate
- Dezvoltarea vederii binoculare

Dezvoltarii continua a memoriei


Imunodeficienta fiziologica
Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a
imunitatii locale si sistemice.
Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari
de rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii.
3. Per 2-4 ani
- Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase
- Se intensifica formarea reflexelor conditionate
- Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent
- Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG
Predispusi la:
- Aparitia retardului in vorbire
- Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale
- Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile
- Formarea bolilor alergice
- Instalarea tonzilitei cronice
- Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale
4. Per 5-6 ani
- Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice
- Se formeaza activitatea nervoasa superioara
- Are loc sinteza maximala a IgE
- Se intensifica cresterea
Predispusi la:
- Manifestari, reactii nevrotice
- Cresterea nr de infectii infantile
- Imbolnaviri prin helmintoze
- Manifestarile reactiilor alergice
- Instalarea multor maladii cronice
5. Per de pubertate
- are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare
- formarea gandirii abstracte
- sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali
- se formeaza personalitatea
- se manifesta tendinta spre independenta
- are loc micsorarea timusului si a masei limfatice
- este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool.
Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme,
cresterea de TBC, maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate precoce.

5. Particularitatile de colectare a anamnezei la copii.


ANAMNEZA LA NOU-NASCUT
Raspunde la urmatoarele intrebari:
- vrsta gestationala, lungimea, perimetrul cranian (percentile)
- primele manifestari vitale - daca a plns imediat, daca a trebuit sa fie resuscitat
- respiratia, sistemul circulator in conditii clinice de functionare buna
- culoarea pielii - rozalie, palida, cianotica- albastra-galbena, hemoragii cutanate de diferite tipuri
- adinamie, convulsii, paralizii
- malformatii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora
- incompatibilitate de RH sau de grup
- probleme de alimentatie - daca inghite normal, dispozitia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sn, ritmul

alimentatiei, somnolenta in timpul alimentatiei, prezenta varsaturilor


- diureza, scaune cantitativ si calitativ
- debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei
- scadere ponderala fiziologica
- prezenta febrei de deshidratare
- modul alimentatiei - daca nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, ratia, distributia pe 24 de ore prezenta eventualei regurgitatii sau a varsaturilor
- daca a fost vaccinat BCG

ANAMNEZA LA SUGAR
1. PRIMELE INTREBARI
- dezvoltare statica si psihomotorie
- cnd s-a intors spre zgomot si lumina, cnd a apucat sau a vrut sa apuce obiecte
- cnd si-a ridicat capul, sau a ocupat pozitia sprijinita
- intoarcere laterala sau pe abdomen, sau pozitia seznda
- statul in picioare, umblatul sau trsul
- perceperea primelor cuvinte, imitarea unor miscari sau mimica persoanelor din mediu
- crestere in lungime, cresterea in greautate, perimetrul cranian si toracic exprimat numeric si in timp
- dinamica dentitiei
- daca dezvoltarea copilului nu a fost perturbata de anumite afectiuni ca otita, infectia urinara, rahitismul
2. ALIMENTATIA SUGARULUI IN MOMENTUL EXAMINARII
- naturala, mixta, artificiala
- alimentatia naturala pna la ce vrsta in mod exact
- cnd si care a fost motivul intarcarii
- cnd a primit primul aliment artificial
- la ce intervale si ct a mncat sugarul inainte de a se imbolnavi
- cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore
- cnd au introdus alimente noi si cum au fost primite de sugar
- apetitul sugarului in momentul de fata
- regurgiteaza sau varsa in momentul de fata
- numarul scaunelor, cantitatea, calitatea lor
- existenta si caracterul diurezei
- caracterul somnului diurn si nocturn, ritm, durata

ANAMNEZA LA COPILUL SCOLAR


- date detailate despre perioada de nou-nascut si sugar - in aceasta perioada sunt mult mai importante:

conditii familiale si de mediu

obiceiurile copilului

randamentul psihic si fizic a copilului

evaluarea manifestarilor sensitive si sensoriale a copilului

caracterul copilului:
o

vesel, echilibrat, prietenos, supus, ingaduitor, retras, introvertit

optimist cu spirit de prezenta, hotart

emotiv, impulsiv, desechilibrat, nervos, agresiv

toleranta copilului la eforturi psihice sustinute

iubeste parintii, fratii, prietenii, educatorii si colectivitatea in general in care traieste

timpul afectat pentru preocupari de pregatire scolara

timpul liber pentru alte preocupari distractive

modul de desfasurare a obligatiilor indeplinite

cit de frecvent este bolnav - daca este predispus la afectiuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite,
pneumonii, stare de nutritie, alergie la medicamente, acuze gastro-intestinale repetate, rinita alergica, bronsite
obstructive, astm infantil

daca prezinta stare de rau, colici, dureri abdominale sau cefalee

apetitul copilului - in momentul de fata si in general

daca s-a scimbat caracterul copilului de cind este bolnav

boli infectioase in antecedente, sau daca este contact cu bolnav cu boala infectioasa

internari in spital, interventii chirurgicale, abuz de medicamente

IN UNELE CAZURI ANAMNEZA SE POATE LUA FARA PREZENTA APARTINATORILOR, DAR IN


TOTDEAUNA CU SUSCEPTIBILITATE

6.Particularitatile examinarii obiective in pediatrie


7.Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu
stomatology in profilaxia afectiunilor pediatrice
Lucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei
rationale:masuri profilactice

pentru protejarea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de


vaccinatie,observarea dinamica dupa
copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si
scoala,organizarea dispensarizarii
copiilor,lucrul cu personalul medical.
2,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni
acute,observarea dispensarica dupa
copii din gr.3-4 de sanatate.
3.Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu
documentatia de evidenta
operativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora
medicala la
sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de
catre indicii speciali.
8.Imuno profilaxia copiilor in RM. Calendar National de vaccinari.
Vaccinurile
Vaccinurile / imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingrijirea
copilului dumneavoastra. Ele
protejeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave. In prezent
difteria si poliomielita sunt
aproape eradicate, iar rujeola si tuseaconvulsiva apar rareori. Totusi atat timp
cat exista pericolul de
imbolnavire, copiii trebuie vaccinati la timp. In Moldovavaccinarea copiilor este
gratuita, insa parintii
trebuie sa stie ca ei sunt cei care dau sau nu acordul.
Cum actioneaza vaccinurile?
Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective,
dar cu actiune diminuata
sau chiar morti.Atunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt
injectate in corpul copilului,
sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce
anticorpi. Odata produsi, acesti
anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare
pericolul unei boli
reale.De exemplu, daca in zona apare .virusul tusei convulsive (cineva il aduce
din alta tara), copilul tau
nu se va imbolnavisau va face o forma mult mai usoara a bolii comparativ cu
un copil nevaccinat.
Problemele legate de vaccinarile copiilor:
Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. In plus pentru a obtine
protectia dorita aproape
toate vaccinurileinjectate trebuiesc administrate repetat. Cei mai multi copii nu
au nici o problema dupa
ce sunt vaccinati. Inainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea
de sanatate a copilului si
tot istoricul imunizarilor anterioare.

Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS! Daca copilul este bolnav,
vaccinarea
trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai
agitati,sau somnolenti, au putina
febra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici
un motiv de ingrijorare
atat timp cat copilul nu pare bolnav.In primele 24 de ore dupa administrarea
vaccinului DTP este bine sa
dati copilului cate o doza pediatrica deparacetamol la fiecare 6 ore, mai ales
dupa prima administrare a
acestui vaccin. Dupa fiecare administrare de vaccinpuneti intrebarile necesare
medicului de familie pentru
a nu va face griji inutile in cazul reactiilor normale dupa vaccin dar si pentru a
sti cum sa actionati in orice
situatie deosebita.
Calendarul vaccinarilor in republica Moldova
Virsta HVB BCG VPO DTP DT/Td ROR
Vaccinari
24 ore HVB1
3-5 zile BCG1
1 luna HVB2
2 luni VPO1 DTP1
4 luni VPO2 DTP2
6 luni HVB3 VPO3 DTP3
12 luni ROR1
22-24 luni VPO4 DTP4
6-7 ani BCG2 VPO5 DT ROR2
14-15 ani Td
adulti:20. Td
25,30,35,40,50,60ani
bolile severe ce pot aparea daca nu se respecta calendarul imunizarilor:
Difteria:
Difteria este o boala infectioasa severa, in care se poate forma o membrana in
portiunea posterioara a
nasului si gatului,impiedicand astfel respiratia,la intirzierea primului ajutor
copilul poate deceda prin
sufocare. Se poate preveni prinvaccinarea DTP.
Rujeola:
Rujeola este o boala potential severa. Ea poate determina febra mare si
complicatii de tipul infectiei la
nivelul ochiului,surditate, crup, complicatii la nivelul creierului. Se poate
preveni prin vaccinare ROR.
Tusea convulsiva:
Este o infectie bacteriana periculoasa, mai ales la sugari. Tusea are un aspect
particular – copilul
are crize de tuse “latratoare” care se termina printr-un
“latrat”. Acest

“latrat” inspirator duce la stop al respiratiei. Complicatiile include


convulsii, pneumonie,
infectie otica, hernii si uneori complicatii cerebrale. Sepoate preveni prin
vaccinare DTP.
Tetanosul:
Tetanosul este o infectie care poate duce la deces. Ea apare atunci cand o rana
(chiar superficiala) este
contaminata cupamant continand spori de tetanos. Afecteaza sistemul nervos
central (creierul si maduva
spinarii). Este foarte importantsa preveniti boala prin vaccinare si revaccinare
periodica. Se poate preveni
prin vaccinare DTP.
Poliomielita:
Este o boala virala care afecteaza sistemul nervos central. Poate determina
paralizii ale membrelor, si
uneori paralizii extensive, cuprinzand muschii respiratori, meningita si chiar
moartea.Protectia impotriva
acestei boli este esentiala.Se previne prin vaccinarea repetata cu VPO

9.Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si


dezvoltarea copiilor
Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici
perioadei copilariei,fiind
un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit
tinand cont de
particularitatile de crestere si dezv.a fiecaruia in parte,astfel interesam
cresterea in ansamblu.Adica fiecare
sistem are ritmul sau de crestere.Este necesar de a cunoaste particularitatile
de crestere ale perioadei
capilariei p-u a deosebi particular de varsta. Cresterea si dezv.cat si
maturizarea pe tot parcursul copilariei
este influentata de factorii de influenta externi si interni.Factorii de influenta ai
cresterii si dezvoltarii
copilului sunt:
-f.genetici ereditari
-f.endocrini,f.interni ai patologiei,f.exogeni,f.de mediu.
F.genetici ereditari-responsabili de diferentierile constitutionale
individuale,imprimate in procesul de
conceptie precum si fenotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la
maturitate,dupa genotipul
dominat cat si tipul morfologic familial. Adica ceea ce mostinim noi de la
parinti.
F.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta influenta acestor factori
desi obiectiv nu este

demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. Dupa


nastere rolul gl.endocrine este
mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamohipofizar,adevarat centru coordonator al
cresterii. Hipofiza este responsabila de crestere armonioasa. Hormonul
somatotrop actioneaza asupra
cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. El are un rol fundament.in
procesele de condrogeneza.
Alaturi de hipofiza,tiroida si epifiza actioneaza asupra cresterii in toate
perioadele copilariei,
F. interni ai patologiei-starile patologice fac ca cresterea copilului sa sufere
incetinind-o sau diminuind
cresterea:dificitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si
in sindr.malformative.
Afectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,diferite afectiuni cronice
digestive,afectiuni
metabolice si tulburari metabolice,patologie
endocrina(hipotiroidism,hipercorticism)tumorile.
F.exogeni-este factorul alimentar.e necesar ca sa fie corespunzator cerintelor
de varsta p-u ca ele sunt in
raport cu particul anatomice si fiziologice a sist.digestiv la varsta cu tare.
Carentele alimentare un factor
extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor
alimentare sufera ponderea
anemiilor carentiale,eficienta de Iod. Pana la 3 ani nu se sareaza mancarea la
copii. Carenta vit.D ajuta la
mineralizarea si cresterea scheletului. Vitaminele se administreaza
sistematic,vit.D pana la 2 ani in 700mg
zilnic. Carentele de proteine vor provoca malnutritiile.
F .mediu-soarele,apa.aerul+cond.geografic,ses.campie,de presiune.odata cu
cresterea altitudinei deasupra
marii scade cresterea copiilor.
F .geografic-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai
mica cresterea.
10.Particularitatile dezvoltarii neuro-psihice a copilului in primul an de
viata.
Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in
pumn. Zambeste,prezinta
miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc.
Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate.
Intoarce capul in directia
zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste.
Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin
elaborarea miscarilor
coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral
tine capul pe cateva

minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu


ele manifesta bucurie
la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului.
Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si
capul.,se intoarce de pe
cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa
sonora,gangureste,rade spontan la stimulat
emite multe vocale izolate.
Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si
le aduce spre gura,emite
grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social
ii este necunoscut.
Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca
apuca obiectele cu o
singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte.
Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii
formarea mersului si a
limbajului.
Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si
degetele 2-3 manifesta
interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe.
Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes
crescut fata de
jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de
vederea imaginii in oglinda
pronunta clar silabele izolate sau repetate.
Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele
maini,se ridica singur in
picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau
imitativ silabe repetate fara
semnificatie.
Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge
lateral,merge in 4 labe.percepe
interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe
Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera
obiectele care i se
cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat.
Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat
inainte stand in picioare
se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu
sens.
11.Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea
neuro-psihica a copiilor in perioada post natala.
2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti
copii isi inchee
nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele.

2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din


alergare,deseneaza tinind
corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste
hraneste inchee,imbraca se
spala foloseste in cuvinte trecutul.
3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde
mingea inchee si decide
nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile
puse,povesteste mici
evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte
12.Notiune de retart neuropsihic la copii.
Aprecierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica.
Cea motorie
cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. Pozitia-nou-nascutului isi
pastreaza in norma
pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu
memb.superioara si inferioareflexate la 2 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 3
ani. Motilitatea
initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul
activ si
automatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare.
Miscarile nounascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect
vernicular.
Concomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare
motilitatea
voluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a
miscarilor
memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 3-4 luni el foloseste
umerii putin mai tarziu
apar misc.de pronatie,supinatie. De la 4 luni el poate apuca cu mana. Dupa 8 luni
prinde si cu varful
degetelor,catre 2 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si
stangaci dupa 4
ani,la 5-6 ani este capabil sa deferentieze mana dreapta de cea stanga. Tonusul
muscular-care vb despre
dezv si evolutia SNC,cu o hipertonie fiziologica evidenta. Dezvoltarea motorie in
functie de varsta:
Zambet-la 3-5-8 saptamini
Ganguritul-7-11 sapt.
Tine capul-1,5-3 luni
Miscarea coordonata a manii-3-4 luni
Rostogolirea-3-6 luni
Sede-5-8 luni
Tarare-5-9 luni
Apucare spontana-5-10 luni
Se scoala-6-11 luni
Pas cu sustinere-7-12 luni

Sta desinestatator-8-13 luni


Mers de sinestatator-9-14 luni.
Testul Denver-publicat p-u prima data in 1967. test de evaluare a dezv.include 125 de
probe destinate p-u
explorarea comportamentului motor,socio-afectiv,a motricitatii fine,a
limbajului,auzului,intelegerii. Se
folosesc urmatoarele materiale:sfoara rosie,stafide,sticla mica transparenta.
Formularul contine numele si
prenumele,data nasterii si varsta,data testarii. In urma evaluarii testului poate fi:
NORMAL-nu exzista
intarziere si exzista un avertisment. Copului va fi retestat la urmatoarea vizita in
cadrul exzamenului de
rutina al copilului sanatos.SUSPECT-exzista 2 sau mai multe avertismente si una sau
mai multe intarzieri.
Copilul va fi retestat peste 1-2 sapt.p-u a elimena influenta altor factori ca
boala,frica,oboseala.
NETESTABIL-copilil refuza indeplinirea mai multor probe. Va fi retestat peste 1-2
saptamini.
RETESTAREA-in cazul unui test suspect sau netestabil.
RETARDUL MENTAL-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a
proceselor cognitive si a
gandirii,care se produce pana la varsta de 3 ani cu afacerea intelegentei.Sunt catea
tipuri de retard mental:
USOR-IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani,insuseste
cunostimntele cursului
scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o familie. MODERATIQ-35-49,varsta
mintala ca a unui copil de 6-9 ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se
autoservesc la nivel
elimentar,pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. SEVER-IQ-2039,varsta mintala ca a
unui copil de 3-6 ani,limbajul este foarte sarac,ei se autodeservesc cu dificultate sunt
dependenti sociali.
PROFUND-IQ sub 20.varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani,lipseste limbajul,nu poate
comunica nu se
poate ingriji este total dependent social.

13.Principii de evaluare a dezvoltarii fizice la copii


Criteriile de baza pentru aprecierea dezvoltarii fizice:
1. masa
2. talia
3. perimetru cranian
4. perimetru cutiei toracice
5. raportul masa/talie
Metodele pentru aprecierea dezvoltarii fizice:
1. Metoda orientativa (dupa formule)
2. Metoda centilei
3. Dupa devierea sigmalei
4. Dupa indicii antropometrici (indicii ponderal, nutritional, statural)
5. Somatograme, normograme
6. Tabele regionale

7. Metoda antropometrica (fiziometrica)


8. Metoda somatoscopica
9. Metoda functionala
10.Metoda estimarii complexe
Metoda orientativa:
MASA
La fat
la 30 saptamini cu talia 40cm masa = 1300g
la fiecare 1cm in minus, scade 100g
la fiecare 1cm in plus, adauga 200g
Copilul nascut la termen masa = 2700g - 4500g (media 3200g-3500g)
Copilul nascut la termen cu masa < 3000g masa mica la nastere
Copilul nascut la termen cu masa 4000g 4500g fatul mare (grupa de risc pentru
traumatism la nastere)
Masa >4500g gigant (problem endocrine)
Masa < 2500g prematur (!!! Daca talia normala, iar masa mica nu-i prematur,
dar e retinerea dezvoltarii intrauterine)
!!! In primele zile dupa nastere este o pierdere fiziologica in greutate cereprezinta 5-8%
din masa initiala. In ziua a 5-a se opreste pierderea, ziua 7-a revine la greutatea initiala.
4-6 luni dublarea greutatii de la nastere
1 an triplarea greutatii de la nastere
I luna adauga 600g (copil la termen 30g/zi)
II-III luna 800g/lunar
IV luna 750g/luna
Urmatoarele luni minus 50g din luna precedenta
Masa ideala se calculeaza dupa formula:
Primele 6 luni: M+800 x N (M-masa la nastere; N-luna de viata)
6 luni-1an: M + 800 x 6 + 400 x (N-6) (M-masa la nastere; N-luna de viata)
In anul 2: adauga 250g lunar
Dupa 2 ani 11ani: 10,5+2 x (N-1) (N-virsta in ani)
12-15 ani 5N-20 (N-virsta in ani)
Eu-/normotrofie: 10% masa ideala
Malnutritie (dificit de masa):
o gr.1: deficit 10-20%
o gr.2: -20-30%
o gr.3: ->30%
Paratrofie (masa in plus in primul an de viata)
o gr.1: adaos 10-20%
o gr.2: +20-30%
o gr.3: +>30%
Obezitate (masa in plus dupa I an)
TALIA
La fat
Primele 5 luni (luna de sarcina)2
Dupa 5 luni luna de sarcina x 5 (luna de sarcina = 28zile; sarcina = 10luni)
La nou-nascut
Nasterea la termen: 48-56cm

La prematuri: <47cm
I an de viata copilul adauga:
I trimestru: 3cm/luna
II trimestru: 2,5cm/luna
III trimestru: 1,5-2cm/luna
IV trimestru: 1cm/luna (I trimestru = 3luni; total in primul an talia = 25,5cm)
II an copilul creste 1cm/luna
Dupa II an: talia se calculeaza dupa formula:
4 ani = 100cm
o an in minus = scadem 8cm pentru fiecare an din 100cm
o an in plus = adunam 6cm la 100
o ex. Copilul are 3 ani, deci din 100cm scadem 8cm, talia = 92cm
Copilul are 6 ani, deci adaugam la 100cm cite 6 cm pentru fiecare an, talia =
112cm
8 ani = 130cm
o an in minus = scadem 7cm pentru fiecare an
o an in plus = adunam 5cm
Perioade critice de alungire:
- I 6-8 ani
II 8-11,5 ani
- I - 4-5,5 ani
II 13,5-14,5 ani
PERIMETRUL CRANIAN
La fat
34 saptamini 32cm
o Fiecare saptamina in minus = scadem 1cm
o Fiecare saptamina in plus = adunam 0,5cm
La nou-nascut
Nasterea la termen: 34-36cm
La prematuri: <33cm
Pina la 1 an de viata se calculeaza dupa formula:
6 luni 43cm
o Fiecare luna in minus = scadem 1,5cm
o Fiecare luna in plus = adunam 0,5cm
Ideal la 1 an 46cm
La 2 ani - +1cm
Dupa 2 ani:
5 ani 50cm
o Fiecare an in minus = scadem 1cm
o Fiecare an in plus = adunam 0,5cm
PERIMETRUL CUTIEI TORACICE
La fat
N-7 (N-saptamina de gestatie)
La nou-nascut

Nasterea la termen: 32-34cm


La prematuri: <31cm
!!! La 4 luni perimetrul cran. = perim. cutiei toracice
Pina la 1 an de viata se calculeaza dupa formula:
6 luni 45cm
o Fiecare luna in minus = scadem 2 cm
o Fiecare luna in plus = adunam 0,5cm
La 2 ani - +1,5cm
Dupa 2 ani:
10 ani 63cm
o Fiecare an in minus = scadem 1,5cm
o Fiecare an in plus = adunam 3cm
RAPORTUL DINTRE MASA SI TALIE
I an de viata :
65cm corespund 8kg
o Fiecare in minus = scadem 300g
o Fiecare in plus = adunam 250g
Dupa 3 ani:
125cm corespund 25kg
o Fiecare 5cm in minus = scadem 2kg
o Fiecare 5cm in plus = adunam 3kg
14.Tulburari cronice de nutritive.Etiologie,Clasificari,Profilaxie
TULBURARILE STARILOR DE NUTRITIE sunt o afectiune cronica
caracterizata prin intrzierea sau oprirea cresterii ponderale, staturale sau mixte
pentru o perioada mai mare de o luna cu o diferenta mai mare de 10% fata de
valorile medii ale vrstei.
TREI FORME DE DISTROFII:
Hipotrofia incetinirea, stagnarea cresterii ponderale;
Hipostatura stagnarea neuniforma ponderala si staturala;
Paratrofia masa excesiva
CLASIFICAREA HIPOTROFIILOR (dupa OMS)
DUPA PROVENIENTA
I. Hipotrofie congenitala prenatala (intrauterina);
II. Hipotrofie postnatala (dobndita);
III. Hipotrofie mixta (prenatal-postnatala).
I. HIPOTROFIA CONGENITALA
1. Forma neuropatica;
2. Forma neurodistrofica;
3. Forma neuroendocrina;
4. Forma encefalopatica.
II. HIPOTROFIA DOBNDITA
DUPA GRADUL DE SEVERITATE
A. Malnutritie usoara gradul I (10%-20%);
B. Malnutritie medie gradul 2 (20%-30%);
C. Malnutritie severa gradul 3 (mai mult de 30%).

FORME CLINICE:
A. Malnutritie proteinocalorica severa (marasmul);
B. Malnutritie proteica severa (Kwarshiorkor).
MODALITATILE DE PRODUCERE
A. Deficit de proteine;
B. Deficit caloric global;
C. Deficit mixt de proteine si calorii.
ETIOLOGIE
HIPOTROFIA CONGENITALA este consecinta diferitor factori:
- Afectiunile si noxele profesionale in timpul graviditatii;
- Gestozele gravidelor;
- Anomaliile placentei;
- Alimentatie deficitara;
- Factori ereditari mutatii cromozomiale;
- Maladii genetice determinate: mucoviscidoza, celiachie, galactozemie etc.
HIPOTROFIA DOBNDITA
I.FACTORI EXOGENI:
-ALIMENTARI CANTITATIVI:
1. Hipogalactie materna;
2. Dilutii necorespunzatoare de lapte;
3. Aport insuficient cantitativ, dominat de vomitari cronice;
4. Copii anorexici;
5. Tulburari neuropsihice de glutitie, de supt.
ALIMENTARI CALITATIVI:
1. Aport insuficient de proteine;
2. Exces de fainoase;
3. Aport insuficient de grasimi etc.
- INFECTIOSI SI TOXICI
1. Infectii respiratorii recidivante, pneumonii, infectii urinare;
2. Tulburari gastrointestinale cronice, boli diareice;
3. Administrarea excesiva si de lunga durata a antibioticelor.
- NEGLIJARE DE REGIM, INGRIJIRE SI EDUCATIE:
1. Neglijarea regimului fiziologic de alimentatie;
2. Trecerea precoce la o alimentatie necorespunzatoare vrstei.
II. FACTORI ENDOGENI
- Anomalii de dezvoltare ale organelor si sistemelor
- Afectiuni metabolice ereditare
- Stari imunodeficitare congenitale
- Sindrom de malabsorbtie
- Boli endocrine
PROFILAXIA MALNUTRITIEI
1. Supravegherea medicala obligatorie
2. Mentinerea ct mai mult timp a unei alimentatii cu lapte matern
3. Alimentatie corecta in caz de: alimentatie mixta, artificiala, dilutii
corespunzatoare vrstei.
4. Diversificare adecvata vrstei
5. Educarea parintilor
6. Vaccinari conform vrstei

7. Tratamentul precoce al infectiilor


8. Supravegherea atenta a copiilor cu risc

15.Virsta biologica a copiilor


Cresterea si dezvoltarea reprezinta un proces biologic
complex, specific a tot ce este viata, caracteristic fiecarei
rase si particular fiecarui individ.
Dezvoltarea fizica in conceptia clinicii pediatrice se
subintelege ca un proces dinamic de crestere (majorarea
taliei, masei corpului, dezvoltarea fiecarui segment aparte
a corpului etc.) si maturizarea biologica a copilului in
anumite perioade ale copilariei. De regula, tot aici se
refera unii parametri fiziometrici, iar la copiii de vrsta
frageda in special pna la un an - formarea functiei
statice, motorii ce determina in general capacitatea de
munca sau rezerva potentialului fizic.
Desi cresterea si dezvoltarea intereseaza in mod
continuu intregul organism pe intreaga copilarie ritmul si
intensitatea cresterii in diferite perioade este difera.
Dezvoltarea organismului uman intereseaza, din
punct de vedere functional, toate procesele, mecanismele
4
de adaptare si perfectionare la care este supus continuu, in
limitele unor parametri biologici impusi de mediu si
activitatile umane (fizice, psihice, intelectuale).
Dezvoltarea corespunde, astfel, acelor fenomene prin
care se maturizeaza organele, sistemele, precum functiile
si activitatile lor.
Ritmul, intensitatea si succesiunea fenomenelor
cresterii si dezvoltarii se diferentiaza de la o perioada la
alta de viata variind de la sistem, aparat si organ. Aceste
schimbari sunt determinate onto- si filogenetic si impuse
de factorii de influenta ai cresterii si ai proceselor de
adaptare.

16.Eruptia dentara la copii.semnele clinice in dentitia deficilis.

Copilul se naste cu primordiile dintilor de lapte si celor permanenti care erup la diferite
termene. De regula dintii erup in grupuri la anumite intervale de timp.
Factori genetici: determinanti majori ai dimeniunilor si morfologiei dentare.

Alti factori: - boli de nutritie


- rahitism
- endocrinopatii
- medicamente: tetraciclina
Momentul eruptiei: limite largi (5-15 luni)
Ordinea medie a eruptiei a dentitiei temporare:
- 6-8 luni = incisivi centrali inferiori
- 8-10 luni = incisivi centrali superiori
- 10-12 luni = incisivi laterali
- 1 an 1 ani = primii molari
- 1 ani -2 ani = cei 4 canini
- 2 2 (3 ani) = molarii II

Prin urmare la 1 an copilul are de obicei 8 dinti. La 2 ani si inceputul celui de -al
treilea se termina eruptia celor 20 de dinti de lapte. La virsta de 5-6 ani se incepe
inlocuirea dintilor de lapte prin dinti permanenti. Inlocuirea dintilor de lapte cu cei
permanenti are loc in aceeasi consecutivitate in care are loc eruptia si se incheie la
11-12 ani. La virsta de 12-14 ani erup molarii 2, iar cind se termina perioada
pubertatii apar
majoritatea cazurilor ultimii dinti molarii 3 (molari de minte).

Dentitia permanenta are loc in urmatoarea succesivitate:


-la 6-7 ani erup incisivii centrali inferiori
-la 7-8 ani incisivii centrali superiori si incisivii laterali inferiori;
- la 8-9 ani incisivii laterali superiori;

-la9-11 ani caninii


inferiori;
la 11-12 ani caninii
superiori;
la 10-11 ani premolarul 1 superior;

la 10-12 ani premolarul 1 inferior si premolarul


2superior; la 11-13 ani premolarul 2 inferior;
la 5,5-7 ani molarii 1 inferiori si
superiori;
la 12-13 ani molarii 2 inferiori;
la 12-14 ani molarii 2 superiori;
la 17-30 ani molarii 3 inferiori si superiori.

De obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este fara durere.Insa la unii copii
(cu rahitism, anemie, neurastenie) eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea
gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie, excitabilitate, somn nelinistit,
anorexie. Nu toate bolile sunt insotite de acest act. Unii copii in timpul eruptiei dintilor
aduc obiectele ce le nimeresc in mina la gura pentru a le roade.

17.Importanta vitaminelor pt cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor.

Avem vitamine : liposolubile (A,D,K,E) si hidrosolubile (B1,B2,B3,B6,B12,C,P).


-Vitamina A itirzie activitatea gl.teroide si homonului tireotrop din hipofiza si mareste
activitatea horm. Gonadotrop. Aceaste vitamine este numeste antiinfectioasa, in lipsa ei
se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a
scheletului, in SNC apare schimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta
vitamina este foarte raspindita in alimente alimaniere si vegetariene (morcov,in fructe si
legume de culoare verzi inchisi).
-Vitamina D sunt citeva tiputi (D1D2D3D4D5),cel mai important este D3,apsorbtia lui
are loc in duoden sau in portiunea proximala a intestinului subtire,dupa absorbtie
patrunde in vena porta apoi in ficat unde sufera un complex de modificari sub actiunea
fementilor. In caz de boli ale ficatului insuficienta vit. D pot duce la rahitism ,osteoporoza.
-Vitaminsunita K are 3 tipuri dintre care 1, 2 sunt liposolubile dar K3 este hidrosolubila.
Insuficienta de vitamina duce la deateza hemoragica, are loc dereglarea hemostazei,
apar hemoragii.
-Vit. E are o functie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei
celulare,mai ales in diferite boli si stresuri. O cantitate mare de vit.E copilul primeste
drept depozit in ultimele 2 luni de sarcina. Bogate in vit.E sunt: carnea, ficat, galbenus de
ou si ulei.
-Vit. B1 teamina,intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea
senzatiei nervoase spre organul efector. Necesitatile in vitamina B1 creste odata cu
cresterea organismului si in caz de folosirea unor cantitati mari de energie. Insuficienta

vit. B1 duce la scaderea poftei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie,
somnolenta.
-Vit. B2- periboflavin , are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la
receptor,schimbul de vit.B2 depinde de cantitatea de proteine in alimentatie. In caz de
insuficienta apare: stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fisuri ale buzelor,
conjunctivita,colaps.
-Vit. B3(PP)- intra in componenta NATPH sau NAT,o mare cantitate se gaseste in
ciuperci,lapte ,ficat,peste,in caz de insuficienta apare dearee, glusita, astenie.
-Vit. B6- joaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime,
se absoarbe mucoasa intestinului, in caz de insuficienta duce la stoparea cresterii
copilului. Copilul este exitat,anemie.
-Vit . B12 prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie
B12 dificitar.
- Vit. C acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de
lipide,glucide,participa la absorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului.
Insuficienta de vit. C este foarte rar intilnit,doarec ea este aproape in toate produsele
alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Vitaminele joaca un rol
important in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime
intestinale, participa la absorbtia mai buna a mucoasei intestinale.
18.Rahitism.clasificare.manifestarile clinice a rahitismului.

Rahitismul este o boala metabolica generala aparuta in perioada de crestere, provocata


de hipovitaminoza D si caracterizata prin dereglarea metabolismului calciului si fosforului
cu tulburarea functiilor organismului, mineralizarii osoase.

CLASIFICARE
E55 Carenta in vitamine
E55.0 Rahitism evolutiv
Osteomalacia
- infantila
- juvenila
Cu exceptia: Rahitism
- celiac (K 90.0)
- Crohn (K 50)
- neevolutiv
- renal (N 25.0)
- rezistent la vitamina D (E 83.3)

E 55.9 Carena in vitamina D fara precizare


Avitaminoza D
MANIFESTARI CLINICE

1. Perioada de debut
(de la 1 luna pna la 3-4 luni)
Sindrom de afectare a sistemului nervos central
excitabilitate
hipertranspiratii
Simptome posibile

crize convulsive, convulsii hipocalciemice


laringospasm
hipotonie musculara
paloare tegumentara
alopecie occipitala

2. Perioada de stare

Craniotabes rahitic (osteomalacie) al oaselor craniene parieto-occipitale


Flexibilitatea bordurilor fontanelei mari
Deformari craniene, aplatizare occipitala
Asimetria si proeminenta boselor frontale, parietale, frunte "olimpiana",
plagiocefalie
Torace rahitic: matanii costale, deformatia cutiei toracice, sant subpectoral
Harrison, cifoza
Plamn rahitic: modificarile anatomice si functionale produse de rahitism
(deformatia toracica, hipotonia musculara, bronhomalacia rahitica) agraveaza
simptomele infectiilor respiratorii, favorizeaza evolutia recidivanta
"Bratari rahitice" la membrele superioare in regiunea distala a radiusului (formarea
tesutului osteoid)
Deformarea picioarelor in curbura "O" sau "X"
Intrzierea eruptiei dintilor
Intrziere staturo-ponderala
Rezistenta redusa la infectiile virale, bacteriene (reducerea fagocitozei

3. Perioada de reconvalescenta

Starea generala se amelioreaza


Se normalizeaza somnul
Dispare sindromul sudoripar
Se normalizeaza tonusul muscular
Persista deformarea oaselor

4. Sechele postrahitismale
gradul I -Deformarea oaselor capului sub forma de bose frontale parietale usor
exprimate
gradul II -Deformarea oaselor capului cu bose frontale parietale mai accentuate si
matanii costale
gradul III -Deformarea structurilor sistemului nervos, caput quadratum, sant
subpectoral, bratari, genu valgum, varum

19.Importanta rahitismului in patologia pediatrica.profilaxia


ante- si postnatala a rahitismului.

Carenta vitaminei D produce reducerea absorbtiei calciului din intestin;


Hipocalciemie serica;
Hiperparatiroidism compensator (parathormonul intensifica reabsorbtia calciului
pna la calciurie nula, produce hipofosfatemie prin excretii urinare crescute);
Stimularea activitatii osteoclastilor (extrag Ca din tesutul osos) si osteoblastilor
(majorarea concentratiei serice a fosfatazei alcaline, osteocalcininei);
Osteoporoza
- mineralizare insuficienta a structurilor cartilaginoase ale oaselor;
- hiperplazia tesutului osteoid (nu se mineralizeaza in hipovitaminoza D);
- deformatii osoase, rigiditate osoasa scazuta, fragilitate osoasa, fracturi

Favorizeaza aparitia:
-spasmofiliei;
-Dereglari respiratorii
-Dereglari cardiace
-Complicatii din partea sistemului osos

Deformarea craniului (craniu olimpian, oligo-hidrocefal, caput quadratum)


Deformarea cutiei toracice (sant subpectoral, torace in carena)
Deformarea membrelor inferioare (picioare in forma de X", O")
Deformarea bazinului
Fracturi osoase

PROFILAXIA

Profilaxia antenatala
1. Masuri nespecifice pentru toate femeile insarcinate: mod de viata activ, alimentatie
rationala
2. Vitamina D - 500 UI pe zi in ultimul trimestru de sarcina in timpul insorit si 1000 UI in
situatii speciale (conditii de trai nefavorabile, alimentatie defectuoasa, disgravidie), este
indicata femeilor din grupul de risc cu:
gestoze
patologie SNC, care necesita terapie anticonvulsivanta
patologie cardio-vasculara: malformatii cardiace, hipertensiune arteriala, disfunctii
vegetative
patologia aparatului gastro-intestinal, insuficienta renala
maladii ce necesita antibioticoterapie
maladii endocrine
conditii sociale nefavorabile
Profilaxia postnatala
1) Masuri nespecifice
regim corect al copilului: maxim plimbari la aer curat, efort asupra sistemului osos,
masaj, igiena perfecta
alimentatie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corecta a
ratiei alimentare
2) Profilaxia specifica
vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de viata a copilului, pe o durata de 18
luni
vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc:
prematuritate
dismaturitate
malnutritie congenitala
trauma intranatala, asfixie in nastere, hipoxie cronica intrauterina
convulsii de orice origine
septicemie
icter neonatal prelungit
malformatii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare
diaree de etiologie diferita
copii cu conditii sociale precare, din institutii rezidentiale
sugarii alimentati mixt sau artificial
vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 18 luni, la copilului nascut prematur
vitamina D prin metoda stoss - 200 000 UI per os la 2-4, 6, 9, 12-18 luni (in cazuri
exceptionale, cnd nu este posibila administrarea zilnica orala a vitaminei D)

20.Particularitatile anatomo fiziologice ale sistemului


osos la copil.
Dezvoltarea sistemului osteomuscular incepe la a 6-7 a saptamina de dezvoltare
intrauterina din tesutul mezodermal al embrionului. Osul are o structura trabecular
-lamelara cu canale de osteon Havers. Sructura osoasa la copii se desfasoara dupa
nastere si va coincide cu mersul vertical stabil. Sporul total al sistemului osos inregistrat
pe parcusul vietii este de 27 ori.
Biodinamica tesutului constituie 100 -200% , la virsta de 2 ani 50-60%, la 3-7 ani
10%, dupa 8 ani peste 1% ( in perioada pubertatii are loc o crestere a indicilor ).
Aceasta caracteristica de reinoire se refera la oasele corticale dar pentru tesutul osos
trabecular se evidentiaza indicii de 3-10 ori mai mari.
In procesul de ontogeneza se pot evidentia 3 stadii:
1.reprezinta un proces anabolic pe parcursul caruia are loc formarea temeliei
proteice a tesutului osos (matrice);
2.are loc formarea centrelor de cristalizare a hidroxiapatitei cu mineralizarea ulteroara
a osteoidului. In aceasta stadie o importanta majora o are aprovizionarea organismului
cu asa substante ca Ca, cupru, fosfor, microelemente, vitamina D.
3.reprezinta un proces de remodelare si reinoire a tesutului osos si care este supus unui
control din partea glandelor paratiroide si se afla in legatura cu cantitatea de vitamina
D. Ca particularitate vasta este predominarea statusului cartilaginos din care evolueaza
procesul de formare a tesutului osos.

22. Alimentatia naturala. Avantajele alimentatiei naturale.


Alimentatia este componenta de baza,recunoscuta de toti a dreptului copilului la sanatate, stipulat in Conventia
Drepturilor Copilului.
Copiii au dreptul la alimentatie adecvata si la accesul catre produse nutritive si inofensive, ambele influientnd
direct realizarea dreptului la un nivel de sanatate ct mai inalt
Studiul alimentatiei umane a intrat trziu in domeniul preocuparilor stiintifice, desi inca din cele mai
vechi timpuri s-au facut diverse legaturi intre alimentatie si patologie
Hipocrate stabileste cu 500 de ani i.e.n. ca alimentatia are un rol deosebit in prevenirea si tratamentul
bolilor, combatnd vechile doctrine ca hrana este sursa tuturor relelor
Daca reusim - spunea Hipocrate - sa gasim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentatie si
exercitiile fizice, astfel inct sa nu fie nici mai mult nici mai putin, am reusit sa descoperim mijlocul de
intretinere a sanatatii
Importanta alimentatiei naturale
Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitatile nutritive ale lor in
primele 6 luni (26 saptamni) de viata si ii este necesar copilului pina in al 2 -lea an de viata.
Laptele matern este mai mult dect o simpla colectie de nutrienti si o protectie unica impotriva infectiilor si
alergiei, alaptarea la sn asigura niste efecte considerabile de protectie asanatatii mamei. Necesitatile
nutritionale si energetice crescute ale femeii ce alapteaza pot fi usor acoperite prin respectarea recomandarilor
privind alimentasia sanatoasa. Totodata un regim alimentar adecvat al mamei este mai putin costisitor dect
amestecurile lactate pentru copii.

Alaptarea la sn are efecte de lunga durata, avnd in vedere cresterea si dezvoltarea. Efectele alaptarii sunt mult
mai mari daca ea este inceputa ct mai devreme., adica chiar in primele 1-2 ore dupa nastere, copilul va fi hranit
la cerere si exclusiv natural in primele 6 luni de viata. E preferabila continuarea alimentatiei la sn si in al doilea
an de viata, mai cu seama la categoriile de populatie cu risc crescut de boli infectioase.
Intr-un secol de degradare ecologica progresiva devine deosebit de important totul ce este vital, pur si natural;
toate aceste proprietati pot fi in cea mai mare masura atribuite laptelui matern.
Avantalele alimentatiei naturale pentru copil si pentru mama care alapteaza Pentru copil:
Reduce frecventa si durata patologiilor dispeptice.;
se micsoreaza raspindirea si durata afectiunilor diareice
copilul e protejat contra infectiilor respiratorii
scade frecventa otitelor medii si recidivarea lor
protejeaza contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infectiilor urinare
este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colita nespecifica ulceroasa
etc.)
micsoreaza riscul mortii subite a sugarului.
Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fata de laptele de vaci;
E posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior;
imbunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuropsihice;
Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muscatura datarita stimularii
dezvoltarii adecvate a mandibulei.
Pentru mama:
Stabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface mai devreme puterile mamei;
Grabeste involutia uterului si micsoreaza riscul patologiilor post-partum, micsornd mortalitatea
materna;Micsorn hemoragiile contribuie la mentinerea pierderilor de hemoglobina ( scaznd
pierderile), imbunatatind, astfel, nivelul fierului;
Prelungeste perioada de amenoree, protejnd de aparitia unei sarcini;
Accelereaza perderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii,
femeea
revenind mai repede la greutatea corporala de inainte de sarcina;
Reduce riscul dezvoltarii cancerului mamar preclimateric
Reduce riscul dezvoltarii cancerului ovarian.

Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitatile
nutritive ale lor in primele 6 luni (26 saptamni) de viata si ii este necesar copilului pina in
al 2 -lea an de viata.
Laptele matern este mai mult dect o simpla colectie de nutrienti si o protectie unica
impotriva infectiilor si alergiei, alaptarea la sn asigura niste efecte considerabile de
protectie asanatatii mamei. Necesitatile nutritionale si energetice crescute ale femeii ce
alapteaza pot fi usor acoperite prin respectarea recomandarilor privind alimentasia
sanatoasa. Totodata un regim alimentar adecvat al mamei este mai putin costisitor dect
amestecurile lactate pentru copii.
Alaptarea la sn are efecte de lunga durata, avnd in vedere cresterea si dezvoltarea.
Efectele alaptarii sunt mult mai mari daca ea este inceputa ct mai devreme., adica chiar
in primele 1-2 ore dupa nastere, copilul va fi hranit la cerere si exclusiv natural in primele
6 luni de viata. E preferabila continuarea alimentatiei la sn si in al doilea an de viata, mai
cu seama la categoriile de populatie cu risc crescut de boli infectioase.
Intr-un secol de degradare ecologica progresiva devine deosebit de important totul ce
este vital, pur si natural; toate aceste proprietati pot fi in cea mai mare masura atribuite
laptelui matern.

23.Compozitia laptelui matern.Deosebirea lui de laptele altor mamifere

1.Factorul alimentar reprezinta continutul si calitatea componentilor nutritivi ai laptelui matern si


este destul de bine studiat. In functie de gradul de adaptare formulele de lapte
artificiale imita mai mult sau mai putin continutul factorilor nutritivi ai laptelui uman care
difera de laptele de vaci sau laptele altor mamifere, folosit uneori pentru alimentatia
sugarilor.
Este demonstrat, ca laptele matern dupa continut este net superior fata de toti inlocuitorii,
chiar si de cele mai avansate formule adaptate. Continutul laptelui matern nu este
constant, schimbndu-se pe parcursul celor 24h si a unui ciclu de lactatie. Volumul total de
productie a laptelui si de consumare a lui este foarte variabil (100-300-850ml-1L)
depinznd in cea mai mare parte de frecventa si eficacitatea suptului. Continutul
comparativ al laptelui matern, amestecului lactat industrial (adaptat si a celui preparat in
conditii casnice neadaptat ) este reprezentat in tabelul de mai jos (la 100ml).
Proteinele laptelui uman difera nu numai dupa cantitate raportata la ml sau litru, dar si
dupa caliatatea lor.Astfel, laptele matern contine proteine specifice umane, majoritar fiind
proteine din zer si mai putin cazeina, iar spectrul de aminoacizi difera foarte mult de cel al
laptelui de vaci, in special fiind bogat in cisteina si taurina, responsabile de prosele de
maturizare a celulelor nervoase. Datorita celor enumerate proteina laptelui matern este
mai sor si practic in totalitate digerata de catre sugar, nu provoaca alergie ( spre deosebire
de proteina laptelui de vaci, care, inducnd o gastroenteropatie alergica poate provoca
chiar si microhemoragii intestinale) asigura necesitatile sugarului in primele 6 luni de viata
si contribie la dezvoltarea lui adecvata:
Continutul de proteine in laptele matern corespunde necesitatilor copiilor
sugari
5
Laptele matern contine preponderent proteine serica, comparativ cu
laptele de vaci, in care proteina majoritara este cazeina si doar 20%
reprezinta fractia serica
O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de lactalbumina, lactoferina, care reprezinta sursa tutror aminoacizilor esentiali
pentru organismul copilului sugar
In laptele de vaci, respectiv si in formulele preparate in baza acestuia,spre
deosebire laptele matern, proteina majoritara este -lacto-globulina, care
lipseste in laptele matern si poate induce reactii alergice la copii
Cazeina laptelui matern poseda proprietati chimice deosebite de cazeina
laptelui de vaci, fapt care-i usureaza digestia
Cazeina laptelui matern este reprezentata si prin factorii imuni de origine
proteica imunoglobulina A, lactoferina, lizozima si alte macromolecule,
implicate in apararea specifica si nespecifica a organismului copilului
Lipidele laptelui matur constitue circa 4 4,5 g/100 ml. Desi concentratia de acod linoleic
si alti acizi grasi polinesaturati depinde de regimul alimentar matern si de rezerva
tesuturilor la mama, laptele matern este bogat in acizi grasi polinesaturati policatenari care
sunt indispensabili pentru dezvoltarea si mielinizarea creierului.
Lipidele laptelui matern sunt secretate sub forma de picaturi fine , fiind practic in totalitate
(circa 98%) constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide in laptele matern poate varia pe
parcursul zilei: concentratii maxime sunt constatate de obicei intre orele 10 si 12 ziua.
Concentratia de lipide este intotdeauna mai crescuta in portia finala de lapte de la sfirsitul
alaptarii.

Cantitatea de acizi grasi saturati in laptele matern este de 42%, iar de cei nesaturati
57%. Concentratia de acid linoleic si arahidonic este de 0,4gr/100 ml de lapte si exista de
asemenea o concentratie considerabila de prostaglandine si lipaza, menita pentru digestia
lipidelor consumate .Spre deosebire de laptele matern in laptele de vacipredomina acizii
grasi saturati, practic lipsind cei nesaturat, nu este prezent nici acidul linoleic, cantitatea de
colesterina, comparativ cu laptele matern este redusa.
Lipidele laptelui matern acopera aproximativ 50% din totalul de calorii
Laptele anterior, care se scurge la inceputul alimentarii la sn, este mai
apos, contine mai multa lactoza si mai putine lipide, acestea fiind mai
multe in laptele posterior, astfel cel mai bogat energetic lapte se scurge la
sfrsitul alimentarii
Laptele posterior in acest fel joaca un rol important in asimilarea de
energie si, desi se dobndeste mai greu, este esential ca sa nu se
intrerupa alimentarea cnd fluxul de lapte a scazut sau copilul suge mai
putin activ
Glucidele laptelui matern in mare parte sunt reprezentate prin lactoza ( ca si in laptele de
vaci, de altfel). Din punct de vedere cantitativ in laptele matern sunt mai multe glucide
decit in laptele de vaci si cel adaptat, difera si calitatea glucidelor in tipurile de lapte
enumerate.Laptele matern in afara de lactoza, care este preponderent de tip beta ( care
favorizeaza activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale) mai contine o cantitate mica
de galactoza, fructoza si oligozaharide. Laptele de vaci este mai sarac in glucide, iar
lactoza este majoritar de tip alfa.
Glucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoza, care acopera 40 %
din caloriile furnizate si care se digereaza/asimileaza usor (>90%) in
intestinul subtire
6
Lactoza neasimilata a laptelui matern ajunge in intestinul gros, unde sub
actiunea bacteriilor se fermenteaza si se transforma in acizi grasi cu lanturi
scurte si acid lactic, - compusi, care, la rndul lor se asimileaza, contribuind
la acumularea de energie
O alta actiune benefica este micsorarea valorii PH-ului intestinal si
imbunatatirea absorbtia Ca
Lactoza laptelui matern favorizeaza cresterea lactobacilelor si celorlalti
reprezentanti ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apara pe
sugar de gastroenterita
In timpul infectiei intestinale la copiii, alimentati cu lapte-praf, uneori se
dezvolta intoleranta de lactoza, ca rezultat al afectarii epiteliului si scaderii
activitatii lactazei, ceea ce impune necesitatea administrarii formulelor
speciale, fara lactoza
Copii, alimentati natural, isi mentin toleranta fata de continutul sporit
de lactoza din laptele matern, de aceea trebuie sa fie alimentati in
continuare natural
Laptele matern contine cantitati semnificative de oligozaharide
Acestea detin un rol important in asigurarea protectiei de virusuri, bacterii
si toxinele acestora, contribuind totodata la mentinerea echilibrului microbiocenozei
intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului gros, inclusiv
a tulpinelor cu proprietati probiotice (in special bacteriile Bifidum)
Mineralele dupa continut difera mult, daca e sa comparam laptele matern cu alte tipuri de
lapte, in special laptele de vaci . Mai cuseama asta se refera la cantitatea comparativ

exagerata de natriu , caliu, calciu si fosfor in laptele de vaci. Acest fapt determinna o
suprasolicitare osmotica renala a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind inca suficient
de matur pentru un asa efort. Alte substante minerale, chiar daca sunt in cantitati
acceptabile in laptele de vaci nu au o biodisponibilitate suficient de buna, precum aceleasi
elemente din laptele matern. Aceasta se refera in primul rind la fier si zinc.
Vitaminele laptelui matern , de regula, corespund necesitatilor copilului, dar depind si
de regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este intotdeauna adecvat dupa
continutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care, dupa prelucrarea termica,
este practic lipsit si de putinul ce-l continea.
Desi femeile cu un statut nutritional scazut pot sa produca lapte in cantitati
suficiente si de o calitate satisfacatoare pentru dezvoltarea copilului sugar,
continutul optim al micro-nutrientilor in lapte si, respectiv continutul optim al
acestora in organismul copilului este intr-o oarecare masura dependent
nutritia mamei
Pentru a identifica riscul de carenta a microelementelor nutritive la copil /
mama, precum si influenta adaosurilor nutritive asupra componentei
laptelui matern si interventiilor necesare, este util de a diviza
microelementelor nutritive din laptele matern in doua grupe:
-microelemente nutritive , care depind
de starea sanatatii mamei
-microelemente nutritive , care nu depind de
starea sanatatii mamei
Tiamina, Riboflavina, Vitamina B6,
Vitamina 12, Vitamina D, Vitamina ,
Iodul , Se
Zn. Fe, acif folic, Ca
Consumul insuficient si statutul
mamei influenteaza (scade) continutul
acestor componente in laptele matern,
iar continutul scazut al acestora in lapte
poate influenta dezvoltarea copilului
Consumul acestor microelemente de catre
mama (inclusiv prin adaosuri) precum si
insuficienta lor relativ putin influenteaza
continutul acestora in laptele matern
Rezervele majoritatii acestor
microelemente in organismul copilului
sunt mizere si foarte rapid se istovesc,
deaceea dependenta copilului de aportul
constant al acestora cu laptele matern
cau complementul este evidenta
Deoarece concentratia acestora in lapte ramne
constanta, atunci cnd mama are carenta, ea nu
este ferita de epuizarea rezervelor acestor
elemente in timpul lactatiei
Concentratia acestor microelemente in
laptele matern poate fi rapid restabilita
prin consumul corespunzator de catre
mama

Administrarea de adaosuri mamei va fi mai


degraba utila mamei, dect copilului
Continutul scazut al acestor microelemente sau
rezervele lor la mama nu vor influenta consumul
de catre copil si necesitatile de complement
In afara de rolul sau imunoprotector activ(protectie impotriva infectiei si alergiei)laptele
matern de asemenea stimuleaza si dezvolta propriul sistem imun al copilului.
Rolul imunobiologic al laptelui matern este mai evident in perioada imediata dupa
nastere(colostrul) si in primele luni de viata ale copilului; efectele protectoare depind de
durata perioadei de alaptare, fiind destul de importante mai cu seama copiilor prematuri.
Rolul imunoprotector al laptelui matern se realizeaza astfel in mai multe directii:
- se micsoreaza raspindirea si durata afectiunilor diareice
- copilul e protejat contra infectiilor respiratorii
- scade frecventa otitelor medii si recidivarea lor
- protejeaza contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei,
botulizmului,infectiilor urinare
- este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat
tip I, colita nespecifica ulceroasa etc.)
- micsoreaza riscul mortii subite a sugarului.

23. Compozitia laptelui matern. Deosebirea lui de laptele altor


mamifere.
Ciontinutul de ingrediente in laptele matur si alte tipuri de lapte
Valorile
Amestec
Lapte de vaci Amestec
Componentul
medii
(formula)de
preparat in
pentru
lapte
conditii casnice
laptele
matern
250-315

276

221

(KKal)
Proteine (g)

67
1,3

60-75

66
3,2

63
2,1

Glucide (g)

4,6-9,1

4,6

8,0

Lipide (g)

4,2

2,1-4,2

3,9

2,5

Fer (mg)

76

325-975

60

39

Calciu (mg)

35

59

120

75

Natriu (mg)

15

13-39

55

36

Clor (mg)

43

32,5-81

97

63

5
o,
2

280

Energie(KG)

Proteinele laptelui uman difera nu numai dupa cantitate raportata la ml sau litru, dar si dupa caliatatea
lor.Astfel, laptele matern contine proteine specifice umane, majoritar fiind proteine din zer si mai putin cazeina,

iar spectrul de aminoacizi difera foarte mult de cel al laptelui de vaci, in special fiind bogat in cisteina si taurina,
responsabile de prosele de maturizare a celulelor nervoase. Datorita celor enumerate proteina laptelui matern
este mai sor si practic in totalitate digerata de catre sugar, nu provoaca alergie ( spre deosebire de proteina
laptelui de vaci, care, inducnd o gastroenteropatie alergica poate provoca chiar si microhemoragii intestinale)
asigura necesitatile sugarului in primele 6 luni de viata si contribie la dezvoltarea lui adecvata:
Continutul de proteine in laptele matern corespunde necesitatilor copiilor sugari
Laptele matern contine preponderent proteine serica, comparativ cu laptele de vaci, in care proteina
majoritara este cazeina si doar 20% reprezinta fractia serica
O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de a- lactalbumina, lactoferina, care
reprezinta sursa tutror aminoacizilor esentiali pentru organismul copilului sugar
In laptele de vaci, respectiv si in formulele preparate in baza acestuia,spre deosebire laptele matern,
proteina majoritara este fi-lacto-globulina, care lipseste in laptele matern si poate induce reactii
alergice la copii
Cazeina laptelui matern poseda proprietati chimice deosebite de cazeina laptelui de vaci, fapt care-i
usureaza digestia
Cazeina laptelui matern este reprezentata si prin factorii imuni de origine proteica - imunoglobulina A,
lactoferina, lizozima si alte macromolecule, implicate in apararea specifica si nespecifica a organismului
copilului
Lipidele laptelui matur constitue circa 4 - 4,5 g/100 ml. Desi concentratia de acod linoleic si alti acizi grasi
polinesaturati depinde de regimul alimentar matern si de rezerva tesuturilor la mama, laptele matern este bogat
in acizi grasi polinesaturati policatenari care sunt indispensabili pentru dezvoltarea si mielinizarea creierului.
Lipidele laptelui matern sunt secretate sub forma de picaturi fine , fiind practic in totalitate (circa 98%)
constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide in laptele matern poate varia pe parcursul zilei: concentratii
maxime sunt constatate de obicei intre orele 10 si 12 ziua. Concentratia de lipide este intotdeauna mai crescuta
in portia finala de lapte de la sfirsitul alaptarii.
Cantitatea de acizi grasi saturati in laptele matern este de 42%, iar de cei nesaturati - 57%. Concentratia de acid
linoleic si arahidonic este de 0,4gr/100 ml de lapte si exista de asemenea o concentratie considerabila de
prostaglandine si lipaza, menita pentru digestia lipidelor consumate .Spre deosebire de laptele matern in laptele
de vacipredomina acizii grasi saturati, practic lipsind cei nesaturat, nu este prezent nici acidul linoleic, cantitatea
de colesterina, comparativ cu laptele matern este redusa.
Lipidele laptelui matern acopera aproximativ 50% din totalul de calorii
Laptele anterior, care se scurge la inceputul alimentarii la sn, este mai apos, contine mai multa lactoza
si mai putine lipide, acestea fiind mai multe in laptele posterior, astfel cel mai bogat energetic lapte se
scurge la sfrsitul alimentarii
Laptele posterior in acest fel joaca un rol important in asimilarea de energie si, desi se dobndeste mai
greu, este esential ca sa nu se intrerupa alimentarea cnd fluxul de lapte a scazut sau copilul suge mai
putin activ
Glucidele laptelui matern in mare parte sunt reprezentate prin lactoza ( ca si in laptele de vaci, de altfel). Din
punct de vedere cantitativ in laptele matern sunt mai multe glucide decit in laptele de vaci si cel adaptat, difera
si calitatea glucidelor in tipurile de lapte enumerate. Laptele matern in afara de lactoza, care este preponderent
de tip beta ( care favorizeaza activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale) mai contine o cantitate mica de
galactoza, fructoza si oligozaharide. Laptele de vaci este mai sarac in glucide, iar lactoza este majoritar de tip
alfa.
Glucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoza, care acopera 40 % din caloriile furnizate si care
se digereaza/asimileaza usor (>90%) in intestinul subtire
34
Lactoza neasimilata a laptelui matern ajunge in intestinul gros, unde sub actiunea bacteriilor se
fermenteaza si se transforma in acizi grasi cu lanturi scurte si acid lactic, - compusi, care, la rndul lor
se asimileaza, contribuind la acumularea de energie
O alta actiune benefica este micsorarea valorii PH-ului intestinal si imbunatatirea absorbtia Ca
Lactoza laptelui matern favorizeaza cresterea lactobacilelor si celorlalti reprezentanti ai
microbiocenozei normale a intestinului, care-l apara pe sugar de gastroenterita

In timpul infectiei intestinale la copiii, alimentati cu lapte-praf, uneori se dezvolta intoleranta de


lactoza, ca rezultat al afectarii epiteliului si scaderii activitatii lactazei, ceea ce impune necesitatea
administrarii formulelor speciale, fara lactoza
Copii, alimentati natural, isi mentin toleranta fata de continutul sporit de lactoza din laptele matern,
de aceea trebuie sa fie alimentati in continuare natural
Laptele matern contine cantitati semnificative de oligozaharide
Acestea detin un rol important in asigurarea protectiei de virusuri, bacterii si toxinele acestora,
contribuind totodata la mentinerea echilibrului micro- biocenozei intestinale, prin favorizarea
microflorei intestinului gros, inclusiv a tulpinelor cu proprietati probiotice (in special bacteriile
Bifidum)
Mineralele dupa continut difera mult, daca e sa comparam laptele matern cu alte tipuri de lapte, in special
laptele de vaci . Mai cuseama asta se refera la cantitatea comparativ exagerata de natriu , caliu, calciu si fosfor
in laptele de vaci. Acest fapt determinna o suprasolicitare osmotica renala a sugarului, sistemul lui reno-urinar
nefiind inca suficient de matur pentru un asa efort. Alte substante minerale, chiar daca sunt in cantitati
acceptabile in laptele de vaci nu au o biodisponibilitate suficient de buna, precum aceleasi elemente din laptele
matern. Aceasta se refera in primul rind la fier si zinc.
Vitaminele laptelui matern , de regula, corespund necesitatilor copilului, dar depind si de regimul alimentar al
mamei. Oricum laptele matern este intotdeauna adecvat dupa continutul de vitamine, spre deosebire de laptele
de vaci, care, dupa prelucrarea termica, este practic lipsit si de putinul ce-l continea.
Desi femeile cu un statut nutritional scazut pot sa produca lapte in cantitati suficiente si de o calitate
satisfacatoare pentru dezvoltarea copilului sugar, continutul optim al micro-nutrientlor in lapte si,
respectiv continutul optim al acestora in organismul copilului este intr-o oarecare masura dependent
nutritia mamei
Pentru a identifica riscul de carenta a microelementelor nutritive la copil / mama, precum si influenta
adaosurilor nutritive asupra componentei laptelui matern si interventiilor necesare, este util de a diviza
microelementelor nutritive din laptele matern in doua grupe:
microelemente nutritive , care depind de starea microelemente nutritive , care nu depind de starea
sanatatii mamei
sanatatii mamei
Tiamina, Riboflavina, Vitamina B6, Vitamina
B12, Vitamina D, Vitamina A, Iodul , Se

Zn. Fe, acif folic, Ca

Consumul insuficient si statutul mamei


influenteaza (scade) continutul acestor
componente in laptele matern, iar continutul
scazut al acestora in lapte poate influenta
dezvoltarea copilului

Consumul acestor microelemente de catre mama (inclusiv


prin adaosuri) precum si insuficienta lor relativ putin
influenteaza continutul acestora in laptele matern

Rezervele majoritatii acestor microelemente in Deoarece concentratia acestora in lapte ramne constanta,
organismul copilului sunt mizere si foarte rapid se atunci cnd mama are carenta, ea nu este ferita de epuizarea
istovesc, deaceea dependenta copilului de aportul rezervelor acestor elemente in timpul lactatiei
constant al acestora cu laptele matern cau
complementul este evidenta
Concentratia acestor microelemente in laptele
matern poate fi rapid restabilita prin consumul
corespunzator de catre mama

Administrarea de adaosuri mamei va fi mai degraba utila


mamei, dect copilului

Continutul scazut al acestor microelemente sau rezervele


lor la mama nu vor influenta consumul de catre copil si
necesitatile de complement

Factorii de protectie si imunomodulatori ai laptelui uman


Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae, Salmonela, Shigela,
Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae, V.Holerae, Campilobacteria, Candida albicans.
Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola-, herpes.
SIgA anti-G. Lamlia, E. Histolytica, S.mansoni.
Immunoglobuline G,A,M,D.
Lizozimul (enzima antibacteriana ce duce la liza peretelui celular)
Lactoferina (concureaza cu bacteriile pentru fier)
Interleukina-6
Limfocite T-,B Interferonii ( agrnti antivirali)
Macrofagi (fagociteaza bacterii)
Complement C3, C4
Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce poseda actiune
antistafilococia)
Factorul Bifidum (stimuleaza bacteriile bifidum, acido-lactice din intestin)
Factori biochimici (lipide, glucide)
Ribonucleaza ( agent antiviral)
Inhibitorii proteazelor
Proteinele ce leaga vitamina B 12 si folatii
Factorul antilambliozic(lipide ce posedaactiune antilambliozica)
Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu).
In afara de rolul sau imunoprotector activ(protectie impotriva infectiei si alergiei)laptele matern de asemenea
stimuleaza si dezvolta propriul sistem imun al copilului.
Rolul imunobiologic al laptelui matern este mai evident in perioada imediata dupa nastere(colostrul) si in
primele luni de viata ale copilului; efectele protectoare depind de durata perioadei de alaptare, fiind destul de
importante mai cu seama copiilor prematuri.
Enzime si alti componenti ai laptelui matern cu functii specifice la nou-nascut si sugar
Componentii
Functiile
Amilaza
Digerarea polizaharidelor
Lipaza(dependenta de starea fierii)
Digerarea lipidelor(trigliceridelor)
Proteaza
Proteoliza
Xantinoxidaza
Participa in metabolizmul fierului, purtatori
de milibden
Glutationperoxidaza
Purtatori de Seleniu(cu activitate antioxidanta)
Peroxidaza
Sulfhidriloxidaza
Lizozima
Polisaharide
Acizi grasi polinesaturati cu lant lung

Carnitina

Functie antiseptica
Mentinerea structurii si functiilor proteinelor
laptelui, mucus G
Functie bactericida
Inhiba aderarea bacteriilor la epiteliul
mucoaselor
Asiguradezvoltarea creierului, fiind parte
componenta a membranelor celulare, inclusiv
a sistemului nervos
Esentiala pentru oxidarea acizilor grasi in
mitocondrii

Taurina

Utilizarea lipidelor necesare activitatii


nervoase si dezvoltarii creierului

P-casamorfina

Este entagonist a opiaceelor

Hormonii din laptele matern:


steroizi adrenali
calcitonina
eritropoietina
insulina
oxitocina
prolactina
somatostatina
triiodtironina
tiroxina
TRH
TSH
Neurotenzina (vazopresina)steroizii ovarieni.
Factorii de cresteredin laptele matern:
factorii de crestere
epidermali
(FCE)
factorii de crestere
ai nervilor (FCN)
factorii de stimulare a coloanei
factorii de crestere
Bifidum.
Toate componentele enumerate sunt specifice speciei umane si regeaza, respectiv, unele funtii specifice omului
in crestere.

24. Contraindicatiile pentru alimentatia naturala


Din partea mamei:
a) absoluta infectia cu HIV
b)temporare: - patologie infectioasa grava perioada acuta
( tuberculoza, alte infectii deosebit de periculoase);
- Decompensarea maladiilor somatice ale mamei;
- Cancer la mama si mama primeste citostatice
- Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale
- Boli psihice la mama in acutizarecandidiza mamelonului si a areolei.
2. Din partea copilului:
a)absolute erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia);
b)temporare- afectiuni grave ale nou-nascutului si sugarului ce necesita respiratie
asistata ti alimentare parenterala.

25.Diversificarea alimentatiei naturale.Termeni si modalitatea de introducere a


complimentului
Introducerea complementului reprezinta alimentarea copilului sugar cu alimente si lichide
noi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementara poate fi divizata in felul urmator:
1. Hrana perioadei de tranzitie acestea sunt produsele (alimentele) complementare ,
destinate satisfacerii necesitatilor alimentare si fiziologice, specifice organizmului copilului
sugar;

2. Hrana din masa familiei acestea sunt produsele complementare , care se dau
copilului de vrsta frageda si care sunt de fapt produse, consumate de intreaga familie .
In perioada de trecere de la alimentatia exclusiv naturala la intreruperea alimenttarii
naturale copiii sugari se deprind treptat sa mannce alte alimente din masa familiei, pna
cnd acestea din urma nu inlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregatiti sa
consume alimente din masa familiei catre vrsta de 1 an, termen dupa care nu mai este
necesar ca aceste alimente sa fie intr-un fel sau altul modificate si adaptate necesitatilor
copilului.
Termenii, la care incepe sa fie introdusa in alimentatie hrana perioadei tranzitorii,
reprezinta o perioada destul de vulnerabila pentru dezvoltarea copilului. Ratia alimentara a
copilului sufera schimbari radicale, cea mai importanta fiind trecerea de la unicul produs
( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grasimile, la o intreaga
diversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitatilor alimentare. Aceasta
perioada este importanta nu numai prin cresterea continua si modificarea necesitatilor in
ingrediente alimentare, dar si prin ritmul intens de crestere , dezvoltare si maturizare
fiziologica.
Alimentatia proasta, principiile si metodele incorecte de alimentare in acesta perioada pot
spori riscul de tulburare de nutritie, retard in crestere si dezvolatre, carenta de diferite
substante nutritive, in deosebi a fierului, avnd urmari serioase pentru sanatatea copiluli
si dezvoltarea lui mintala. Deaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale,
care pot influenta si imbunatati considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari si de
vrsta frageda.
Introducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri si
anume:
18
- Hrana complementara , inlocuind o parte din laptele matern, va duce la scaderea
productiei de lapte si, respectiv, la posibilitatea micsorariii consumului de energie si
substante nutritive de catre copil;
- Copii sugari sunt supusi actiunii microbilor patogeni, pezenti in produsele
alimentare si lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor
dispeptice, respectiv a tulburarii de nutritie;
- Riscul bolilor diareice si a alergiei alimentare este amplificat de catre imaturitatea
intestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutritie;
- Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scaderea consumului de lapte
matern reduce perioada de suprimare a ovulatiei.
Si introducerea prea tardiva a hranei complementare nu este lipsita de probleme,
deoarece:
- Aportul insuficient de energie si substamte nutritive pe contul exclusiv al laptelui
maern poate duce la retard in crestere si nutritie scazuta;
- Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumita vrsta nevoile copilului
poate duce la carente diferite de micronutrienti, mai cu seama de fier si zinc;
- Nu va fi asigurata dezvoltarea optimala a abilitatilor motorii corespunzatoare, ca de
exemplu mestecatul, precum si receptia adecvata de catre copil a noului gust si
structura a hranei.
- Reesind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor introduce in
ratia sugartului la timp.

Administrarea la timp a alimentelor complementare, adecvat selectate, are o mare importanta: fortifica starea
sanatatii, starea de nutritie, dezvoltarea fizica a copiilor sugari si de vrsta frageda in perioada de crestere
intensa, deaceea necesita o atentie deosebita din partea sistemului de ocrotire a sanatatii.
E indiscutabil faptul, ca catre vrsta de 6 luni copilul are nevoie si de alte alimente dect laptele (matern
sau formula)
Aceasta este legat de faptul, ca laptele matern sau formula nu mai acopera nevoile crescnde de
ingrediente alimentare
Catre vrsta de 6 luni "se maturizeaza fermentii de baza, implicati in digestia proteinelor, lipididelor si
glucidelor scade permeabilitatea mucoasei intestinale, cse puterea motorie a tractului digestiv, factori,
care argumenteaza introducerea noilor alimente anume la acesta vrsta
Este necesar de mentionat, ca introducerea neargumentata a complementului la o vrsta mai mica
sporeste incidenta reactiilor alergice si tulburarilor din partea tractului digestiv
Pe parcursul intregii perioade de introducere a complimentului, laptele matern trebuie sa ramna principalul
tip de lapte, consumat de catre copil.
Alimentele complementare se recomanda a fi introduse catre vrsta de 6 luni.
Nu este recomandabila administrarea laptelui de vaci nemodificat pna la implinirea vrstei de 12-24 luni ca
bautura, dar, poate fi folosit, in cantitati mici la prepararea hranei
39
complementare incepnd cu vrsta 12 luni. La modul ideal laptele de vaci se recomanda a fi intrebuintat in
alimentatia copilului numai dupa implinirea vrstei de 12 luni.
Alimentele complementare cu densitate energetica mica pot scadea consumul de energie, deaceea se recomanda
un nivel mediu al densitatii energetice a hranei, corespunzator cifrei de 1 kkal/g. Densitatea energetica a hranei
depinde de frecventa alimentarii (la o frecventa mare densitatea e mai mica). Tot din acecte considerente nu-i
recomandabila administrarea laptelui de vaci degresat copilului pna la vrsta de minimum 2 ani.
Introducerea complementului trebuie sa reprezinte un proces de introducere a unor produse alimentare noi,
diverse dupa consistenta, gust, miros si aspect exterior, concomitent continund alimentarea la sn.
Nu este recomandat sa se dea copilului in acesta perioada produce sarate si nici nu se sareaza suplimentar
bucatele, administrate micutului.
Introducerea complementului (diversificarea alimentatiei)
Introducerea complementului reprezinta alimentarea copilului sugar cu alimente si lichide noi suplimentar la
laptele matern. Hrana comlementara poate fi divizata in felul urmator:
Hrana perioadei de tranzitie - acestea sunt produsele (alimentele) complementare , destinate
satisfacerii necesitatilor alimentare si fiziologice, specifice organizmului copilului sugar;
Hrana din masa familiei - acestea sunt produsele complementare , care se dau copilului de vrsta
frageda si care sunt de fapt produse, consumate de intreaga familie .
In perioada de trecere de la alimentatia exclusiv naturala la intreruperea alimenttarii naturale copiii sugari se
deprind treptat sa mannce alte alimente din masa familiei, pna cnd acestea din urma nu inlocuesc complet
laptele matern. Copiii sunt fizic pregatiti sa consume alimente din masa familiei catre vrsta de 1 an, termen
dupa care nu mai este necesar ca aceste alimente sa fie intr-un fel sau altul modificate si adaptate necesitatilor
copilului.
Termenii, la care incepe sa fie introdusa in alimentatie hrana perioadei tranzitorii, reprezinta o perioada destul de
vulnerabila pentru dezvoltarea copilului. Ratia alimentara a copilului sufera schimbari radicale, cea mai
importanta fiind trecerea de la unicul produs ( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grasimile,
la o intreaga diversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitatilor alimentare. Aceasta perioada este
importanta nu numai prin cresterea continua si modificarea necesitatilor in ingrediente alimentare, dar si prin
ritmul intens de crestere , dezvoltare si maturizare fiziologica.
Alimentatia proasta, principiile si metodele incorecte de alimentare in acesta perioada pot spori riscul de
tulburare de nutritie, retard in crestere si dezvolatre, carenta de diferite substante nutritive, in deosebi a fierului,
avnd urmari serioase pentru sanatatea copiluli si dezvoltarea lui mintala. Deaceea este deosebit de important
rolul cadrelor medicale, care pot influenta si imbunatati considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari si
de vrsta frageda.
Introducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri si anume:

Hrana complementara , inlocuind o parte din laptele matern, va duce la scaderea productiei de lapte si,
respectiv, la posibilitatea micsorariii consumului de energie si substante nutritive de catre copil;
Copii sugari sunt supusi actiunii microbilor patogeni, pezenti in produsele alimentare si lichide, care pot
fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor dispeptice, respectiv a tulburarii de nutritie;
Riscul bolilor diareice si a alergiei alimentare este amplificat de catre imaturitatea intestinului sugarului,
fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutritie;
Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scaderea consumului de lapte matern reduce perioada de
suprimare a ovulatiei.
Si introducerea prea tardiva a hranei complementare nu este lipsita de probleme, deoarece:
Aportul insuficient de energie si substamte nutritive pe contul exclusiv al laptelui maern poate duce la
retard in crestere si nutritie scazuta;
Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumita vrsta nevoile copilului poate duce la carente
diferite de micronutrienti, mai cu seama de fier si zinc;
Nu va fi asigurata dezvoltarea optimala a abilitatilor motorii corespunzatoare, ca de exemplu
mestecatul, precum si receptia adecvata de catre copil a noului gust si structura a hranei.
Reesind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor introduce in ratia sugartului la timp.
Pna la momentul actual exista multe opinii privint termenul de introducere a complementului, dar, care la
majoritatea specialistilor se incadreaza intre 4 si 6 luni. Cu toate acestea, ultimele recomandari, promovate de
catre Academia americana de Pediatrie si Biroul regional European OMS in cadrul Programului CIMC indica
vrsta de 6 luni ca vrsta optimala pentru introducerea complimentului.
Recomandari practice pentru introducerea complementului
Mai jos sunt expuse principalele etape de tranzitie de la alimentarea copilului cu lapte matern la alimentarea lui
cu hrana din masa familiei. Aceste etape constituie un proces nentrerupt, iar trecerea de la unul la altul se face
treptat, dar relativ repede . Este rational ca de fiecare data sa se ia in consideratie particularitatile individuale ale
copilului in ceea ce priveste dezvoltarea si pregatirea lui catre alimentatia complementara, deci nu se neglijeaza
posibilitatea alcatuirii unor scheme individuale de introducere a hranei complementare.
Principiile generale ale diversificarii alimentatiei sugarului
Diversificarea va incepe numai daca sugarul este sanatos.
Se va introduce numai cte un singur aliment nou, la un singur prnz, in cantitate mica (20-30 gr ) , care
se va mari treptat in zilele urmatoare la acelasi prnz, reducnd proportional laptele, astfel inct in 7-8
zile sa se inlocuiasca complet prnzul de lapte cu noul aliment.
40
Nu se introduc simultan 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale de minimum 5 zile. Aceasta este
necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru monitorizarea tolerantei lui fata de acesta. La
cele mai mici semne de intoleranta (varsaturi sau diaree) se exclude alimentul nou introdus pe un timp
de 1-2 saptamni, pna la refacerea digestiva, dupa care se va incerca reintroducerea lui cu mai multa
prudenta (in cantitati mai mici).
Alimentul nou complementar va administra de preferinta cu lingurita si nici intr- un caz prin biberon.
Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe deoparte, iar pe de alta parte - veti avea siguranta ca
copilul a primit o hrana consistenta din punct de vedere nutritiv si caloric.
Consistenta alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masa bine omogenizata la pireu,
tocatura,apoi bucatele mici.
Nu este rational de a administra doua prnzuri de acelasi fel pe zi. De obicei primul complement in zi se
administreaza la a doua priza alimentara, prima fiind cu lapte.
Alimentul nou complementar se administreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste, daca copilul este
alimentat artificial si dupa aplicarea la sn , daca este alimentat natural.
Alegerea primului aliment nou se face in functie de starea de nutritie a sugarului: pentru sugarul eutrofic
- pireu de legume, iar pentru cel de nutritie scazuta - terci fainos fara gluten , preferabil pregatit pe un
amestec adaptat, iar in lipsa lui - pe lapte de vaci diluat, apoi integral.

Toate prnzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica mai mare dect prnzurile de lapte,
care se scot din alimentatie. Daca copilul beneficiaza de alimentatie la sn, conform recomandatiilor
OMS, produsul complementar se administreaza dupa aplicarea la sn.
Daca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus, se renunta temporar la administrarea lui,
deoarece exista riscul aparitiei anorexiei psihogene la sugar.
Pe masura cresterii copilului oferiti-i psibilitatea de a se alimenta singur, sa ia alimente cu mnuta de
exemplu, dar continuati sa-l alimentati activ si sa-l incurajati sa mannce.
Diversificarea urmareste scoaterea treptata a prnzurilor de lapte in scopul obisnuirii sugarului cu
alimente asemanatoare alimentatiei adultului.
Pe parcursul diversificarii se efectuiaza un continuu monitoring al starii sanatatii copilului.

26. Alimentatia mixta. Formulele lactate folosite ca supliment.


In caz de insufucienta de lapte matern, lipsa lui sau contraindicatii pentru
alimentatia la sn apare necesitataea de a alimenta copilul cu alt tip de
lapte, adica de a trece la alimentatia mixta sau artificiala
Alimentatia mixta este tipul de alimentatie, cnd copilul , pe lnga laptele
matern mai primeste pe parcursul zilei si un alt tip de lapte amestec lactat
adaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit.
Daca copilul primeste lapte matern mai putin de 1/5 din ratia zilnica, restul
revenind amestecurilor lactate, se considera ca el este alimentat artificial.
Daca copilul a primit deja o formula de lapte,a tolerat-o bine si se dezvolta
corespunzator virstei, concretizati despre ce formula este vorba si
recomandati administrarea ei in continuare ;
Se va lua neaparat in consideratie virsta copilului;
23
Se vor prefera formulele cu grad inalt de adaptare, mai cu seama in
primele 6 luni de viata;
Se vor studia minuntios datele, expuse pe eticheta / continutul cantitativ si
calitativ al ingredientelor, termenul de valabilitate );
Formula de lapte trebuie sa contina taurina un aminoacid, care participa
la formarea tesuturilor sistemului nervos, retinei ochiului, are un rol anume
in stabilirea unor functii de aparare etc.;
E de dorit ca amestecul ales sa contina si carnitina o substanta biologic
activa, importanta pentru buna desfasurare a metabolizmului proteic, lipidic
si energetic in celula;
Formula de lapte trebuie sa contina si acizi grasi nesaturati, care sunt
indispensabili pentru dezvoltarea adecvata a creierului si retinei oculare;
Formula de lapte e bine sa contina preponderent proteine din zer si mai
putin cazeina, pentru a apropia continutul de aminoacizi de cel al laptelui
matern si pentru o mai buna digestie a proteinelor;
Se va aprecia toleranta individuala fata de amestecul selectat, iar la aparitia
semnelor de intoleranta ( eruptii alergice, meteorizm, regurgitari mai
frecvente, dureri abdominale , scaune modificate ) se va face o evaluare a
starii sanatatii copilului si, daca nu exista alte explicatii a semnelor
indicate, se va selecta o noua formula. Trebuie de tinut cont de faptul ca nu
e bine de trecut de la o formula la alta fiecare 1 2 zile. Adaptarea fata de
un produs nou dureza in mediu nu mai putin de 3 5 zile.
Daca exista indicatii speciale, se va selecta un amestec dietetic

Metodele de alimentare mixta


Metoda complementara este practicata in caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplica
inti la sin, apoi se administreaza suplimentul prin formula artificiala. Aceasta metoda este cea mai
recomandabila, fiind fiziologica si contribuind la mentinerea si stimularea in continuare a lactatiei.
Metoda alternativa este utilizata atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn
copilul,lipsind o perioada de timp de acasa - fie ca este ia serviciu, fie ca e la studii. In acest caz se
insista asupra alimentarii maxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formula lactata,
inlocuind una sau mai multe aplicari la sn cu supliment. Acesta metoda este mai putin recomandata,
deoarece intervalale mari intre aplicarea la sn influienteazi negativ lactatia, reducnd progresiv
cantitatea de lapte produc de catre mama.
Regimul alimentatiei cu lapte-praf (in caz de alimentatie mixta/artificiala)
Pna la 3 luini -6 -7 ori /24 ore;
7
ori - pentru copii
nascuti cu masa corpului mai mica
de 3200g
6
ori - pentru copii
nascuti cu masa corpului mai mare
de 3200g
3
-6 luni - 6 ori fiecare 3,5 ore
6
-12 luni - 5 ori fiecare 4 ore cu pauza de noapte
( 6-00, 10-00, 14-00,
18-00, 22-00 ).
Respectarea unui regim la alimentatia mixta si artificiala este argumentata prin particularitatile de
digestie a laptelui praf si retinerea acestuia in stomac o perioada mai mare dect laptele matern
O alimentatie sanatoasa si adecvata necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si dezvoltari
armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si afective.

27. Hipogalactia. Etiologia. Clasificarea. Profilaxia hipogalactiei secundare.


Hipogalactia - capacitatea de secretie diminuata a glandelor mamare in perioada de lactatie . Poate fi primara
sau secundara.
Cauzele ce provoaca hipogalactia secundara, cea mai frecvent intilnita:
Aplicarea tardiva la sn a copilului acopilului dupa
nastere;
Plasarea rara a copilului la sn;
Pozitionarea si atasarea incorecta la sn;
Factorii psihoemotionali negativi, stresul;
Factori socioeconomici nefavorabili;
Patologiile extragenitale, infectii virotice, boli renale grave, hepatice, anemiile, maladii
cardiovascularela mama;
Medicatia cu preparate ce suprima lactatia: Adrenalina, Noradrenalina,
Gastrocepina, Cimmetidina, Ranitidina, Famotidina, Atropina, Metchina Parlofen, Linestrol, Levodopa,
Progesteron, anticonceptionale orale, Ergotamina, preparate laxative saluretice, Phenobarbital, diuretice etc.
Cauzele hipogalatiei primare:
Diverse perturbari neuroendocrine primare:
Hipoplazia glandei mamare
Utilizarea ne argumentata si abuziva a preparatelor hormonale
Administrarea anticopceptionalelor orale.

28. Alimentatia mamei care alapteaza.


Rolul alimentatiei mamei care alapteaza
Toate mamele, chiar si acele de o nutritie scazuta sunt in stare sa produca suficient lapte si de o calitate ce poate
asigura copilului sugar o dezvoltare fizica corespunzatoare.Cu toate acestea, rezervele de substante nutritive se
vor epuiza, iar acesta se va rasfrnge negativ asupra laptelui, daca intervalul dintre nasteri este scurt si nu a fost
timp destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult dect att, exista date, care indica, ca rezervele insuficiente de
grasimi la mama va scadea continutul lor in lapte. Reesind din cele expuse, pentru a asigura un continut optim
42

si o calitate adecvata a laptelui matern, fara a supune riscului sanatatea mamei, este important de a tine cont
de unele recomandari de alimentatie, care sunt in egala masura necesare si in perioada de sarcina si in cea de
lactatie:
Continutul de calorii in 24 ore se va majora cu 700 - 1 000 si va constitui0 3 500 KKal;
Continutul de proteine se va majora cu 30 - 40g si va constitui nu mai putin de 110 - 120 g/ 24 ore (din
care 60 - 70 % vor fi cele de origine animala);
Se va magora si cantitatea de lipide consumate in 24 ore (100 - 120 in 24 ore ), din care 30 -35 % vor fi
vegetale,iar glucidele vor constitui 450 - 500g/24 ore) ;
Se vor consuma zilnic cantitati suficiente de legume si fructe ;
Lichidele suplimentare in 24 ore vor constitui 1-2 litri, insa nu este necesar de a consuma contrar
dorintei, deoarece lichidele suplimentare nu maresc lactatia;
Regimul de alimentare al mamei trebue sa fie concordat cu regimul de alimentatie a copilului. Mama
trebue sa mannce de 5-6 ori in 24 ore inainte de alimentarea copilului ;
Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplacut (ceapa, usturoi,
otet, ardei iuti etc.));
Este indispensabil si un regim sanatos al zilei, din care nu vor lipsi plimbarile la aer liber, somnul suficient (nu
mai putin de 8 ore in cele 24). Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare,
corpului (este suficient un dus dimineata si seara, iar minile necesita o spalare ct mai frecventa).
Pe ntreaga perioada de sarcina si de lactatie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea
efect negativ asupra lactatiei.
Intarcatul, conform recomandarilor actuale ale OMS se face nu mai devreme de 2 ani, alimentatia naturala fiind
posibila si mai mult. Intarcatul se face treptat, la copilul sanatos si preferabil nu in peroada de arsita pentru a
reduce riscul de fenomene dispeptice. Nu se recomanda intarcarea brusca, asociata cu o trauma psihologica
(schimbarea locuintei, absenta mamei de acasa). Daca intarcatul copilului s-a facut treptat, nu va fi greu de
inlocuit ultima portie de lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomoditati cu snii.

Toate mamele, chiar si acele de o nutritie scazuta sunt in stare sa produca


suficient lapte si de o calitate ce poate asigura copilului sugar o dezvoltare fizica
corespunzatoare.Cu toate acestea, rezervele de substante nutritive se vor epuiza,
iar acesta se va rasfrnge negativ asupra laptelui, daca intervalul dintre nasteri
este scurt si nu a fost timp destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult dect att,
exista date, care indica, ca rezervele insuficiente de grasimi la mama va scadea
continutul lor in lapte. Reesind din cele expuse, pentru a asigura un continut optim
12
si o calitate adecvata a laptelui matern, fara a supune riscului sanatatea mamei,
este important de a tine cont de unele recomandari de alimentatie, care sunt in
egala masura necesare si in perioada de sarcina si in cea de lactatie:
1. Continutul de calorii in 24 ore se va majora cu 700 1 000 si va constitui0 3
500 l ;
2. Continutul de proteine se va majora cu 30 40g si va constitui nu mai putin de
110 120 g/ 24 ore ( din care 60 70 % vor fi cele de origine animala ) ;
3. Se va magora si cantitatea de lipide consumate in 24 ore ( 100 120 in 24 ore
), din care 30 35 % vor fi vegetale,iar glucidele vor constitui 450 500g/24
ore) ;
4. Se vor consuma zilnic cantitati suficiente de legume si fructe ;
5. Lichidele suplimentare in 24 ore vor constitui 1-2 litri, insa nu este necesar de
a consuma contrar dorintei, deoarece lichidele suplimentare nu maresc
lactatia ;
6. Regimul de alimentare al mamei trebue sa fie concordat cu regimul de
alimentatie a copilului. Mama trebue sa mannce de 5-6 ori in 24 ore inainte
de alimentarea copilului ;

7. Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros
neplacut (ceapa, usturoi, otet, ardei iuti etc.)) ;
Este indispensabil si un regim sanatos al zilei, din care nu vor lipsi plimbarile la
aer liber, somnul suficient (nu mai putin de 8 ore in cele 24). Efortul fizic va fi
dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare, corpului ( este suficient
un dus dimineata si seara, iar minile necesita o spalare ct mai frecventa).
Pe ntreaga perioada de sarcina si de lactatie nu este recomandat aconsumul de
alcool, fumatul, care pot avea efect negativ asupra lactatiei.

29. Alimentatia artificiala. Principii de baza in intocmirea ratiei alimentare a


sugarului alimentat artificial.
Necesitati in energie pentru copii in vrsta de pna la 1 an (kkal/kg) ( OMS)
Vrsta, luni
cesitatea, kkal/kg
Vrsta, luni

cesitatea, kkal/kg

0,5
1 -2
2 -3
3 -4
4 -5
5 -6

95
94,5
95
99
100
104,5

124
116
109
103
99
96,5

6 -7
7 -8
8 -9
9 -10
10 -11
11 - 12

In mediu necesitatile in energie pentru copii primului an de viata pot fi reprezentate


astfel:
pna la 4 luni :120 - 125 KKal/kg;
4 -9 luni: 115 - 125 KKal/kg;
9 -12 luni: 105 - 120 KKal/kg.
Necesitati in energie pentru copii mai mari de 1 an (kkal/24 ore ( OMS )
Vrsta, ani
Necesitatea, kkal
1 -3
4 -6

baieti
1230
1715

fete
1165
1545

44
Consumul scazut de calorii.
Daca consumul de calorii e mai jos de necesitatile organismului in energie, scade activitatea fizica si/sau ritmul
dezvoltarii fizice. Daca deficienta va persista, se va dezvolta malnutritia protein-calorica. Consumul insuficient
de calorii poate deasemeni induce metabolizarea proteinelor (transformarea lor in energie) si, bineinteles, la
deficienta proteica.
Consumul inalt de calorii.
Consumul exagerat de calorii poate spori depunerea grasimilor si duce la masa corporala excesiva.
Densitatea energetica.
La copiii sugari si de vrsta frageda densitatea energetica a produselor consumate are o deosebita importanta,
deoarece necesitatile in calorii la aceasta vrsta depasesc de 2 - 3 ori necesitatile adultilor.
Factorii care influenteaza densitatea energetica a produselor alimentare.
GrasimiZahar Lapte Frecventa
(+)
(+)
matern alimentarii
l (+ (j>
Densitatea energetica a alimentelor complementar
(-) t
Viscozitatea

Apa I alimentelor
complementare
Dupa cum e indicat in chenar, se mareste densitatea energetica prin continutul de grasimi, zahar, lapte matern,
alimentare frecventa si se scade prin volumul marit de apa sau viscozitate sporita (mult amidon) a alimentelor.
La asimilarea energetica influenteaza si voluumul functional (fiziologic) al stomacului, care reprezinta acel
volum de alimente, care poate fi in mod normal ingerat de copil. Volumul functional depinde nu numai de
volumul anatomic al stomacului, dar si de viteza de evacuare din stomac al continutului de alimente. Daca
densitatea energetica a alimentelor e joasa pentru satisfacerea nevoilor energetice, copilul necesita un volum
alimentar mai mare, care poate depasi volumul functional al stomacului.
Volumul functional al stomacului este estimat la aproximativ 30 ml/kg de masa corporala pentru copii sugari.
Diverse alimente au o densitate energetica diferita: o densitate energetica mare o are carnea si pestele gras.
Insa, de regula, hrana folosita ca complement se bazeaza pe un produs principal bogat in carbohidrati (glucide),
si care are un volum mare si viscozitate si, respectiv, o densitate energetica joasa. Ca exemplu poate servi
terciuri de crupe, care au o densitate foarte joasa (0,5 kkal/kg), daca sunt preparate fara lapte si grasime.
Adaugarea apei in scopul micsorarii viscozitatii si imbunatatirii digerarii lor inca mai mult le scade densitatea
energetica.
Necesitati proteine:
Consumul de energie
-t
45
1-3 luni: 2,5 -2,25g/kg/zi
4-12 luni: 2,0 -1,5 g/kg/zi
1 -5 ani: 1,2 -1,1 g/kg/zi
Sugarul necesita 43% din proteine sub forma de aminoacizi esentiali, copiii mai mari - 36%
Necesitati lipide
Pentru sugar: 3,5-6g/kg/zi
1-3 ani: 4,5g/kg/zi
4 ani si mai mult - 2g/kg/zi.
Se recomanda ca minimum 30%, optimal 40-50% din necesitati energetice ale sugarului si copilului mic
sa fie satisfacute pe contul lipidelor, iar dupa 2 ani nivelul optim sa fie 30% din care mai mult de 10%
pe contul lipidelor nesaturate sau polinesaturate.
Necesitati glucide
Pentru sugar: 12g/kg/zi
Celelate vrste: 10g/kg/zi
Dupa vrsta de 2 ani 60% din necesitatile energetice trebuie satisfacute pe contul glucidelor, din care
10% sa fie carbohidrate simple. Cetoza rezulta in cazul cnd densitatea energetica a glucidelor este sub
10%
Componeta alimentelor complementare
Anterior au fost expuse componentele nutritive principale ale hranei de orice fel ( proteine, glucide, grasimi,
energie), precum si influenta pe care o exercita asupra frecventei alimentarii cantitatea de lapte matern consumat
sau densitatea energetica a alimentelor complementare. Pentru a forma o ratie alimentara adecvata necesitatilor
si psibilitatilor digestive ale copilului sugar este nevoie de tinut cont:
de densitatea energetica a hranei complementare si frecventa alimentarii depinde faptul, in ce masura
copilul isi va acoperi nevoile sale de energie si substante nutritive;
de bodiponibilitatea produsului sau a substantei, care determina ce cantitate de substanta va fi
asimilata de facto.
Hrana complementara e necesar sa intruneasca urmatoarele caracteruistici:
sa fie bogata in energie, proteine, micronutrienti si
sa aiba o consistenta, care ii va permite copilului sa o consume mai usor. Densitatea energetica a
hranei complementare poate fi imbogatita prin adaugare de ulei vegetal, unt sau margarina, dar acestea,
la rndul lor, vor micsora densitatea proteinelor si micronutrientilor. Din acesta cauza este recomandabil
in acest scop de a adauga in complement( mai cu seama cel bogat in amidon) a laptelui( lapte matern,

amestec lactat adaptat sau putin lapte de vaci sau amestec acidofil), care imbunatatesc calitatea
proteinelor si densitatea ingredientelor nutritive esentiale.
Biodisponibilitatea si densitatea substantelor nutritive la unitatea de energie este diferita in functie de
produs. Astfel, produsele de origine animala la o unitate de energie contin asa substante ca vitamina A,D ,E , B
2, B 12, Ca, Zn in cantitate mai mare .
46
Continutul de fier in unele produse ( ficat, carne, peste) este inalt, iar in altele (laptele si produsele lactate) - jos.
Totodata vitaminele B 1, B 6, C, acidul folic se contin in cantitati mai mari in produsele vegetale, iar unele din
ele, ca boboasele si porumbul, sunt bogate si in fier. In general biodisponibilitatea mineralelor din produsele
vegetale este mai joasa ca in cele de origine animala.
Ratia alimentara cu biodisponibilitate mare contine produse variate , continnd cantitati importante de boboase ,
produse bogate in vitamina C si putina carne sau peste. Ratia alimentara cu biodisponibilitate scazuta a
substantelor nutritive este compusa de obicei din cereale, boboase, legume-radacini (morcov, sfecla etc.), cu
cantitati foarte mici de carne, peste sau produse bogate in vitamina C.
Cronologia orientativa si cantitatea alimentelor complementare
Produsele( in gr.) / vrsta in luni
6
7
8
9
10-12
Suc de fructe

50

50

50

50

50

Pireu de fructe

50

50

50

50

50

Brnza()cascaval
Galbenus

40

40
1/2

40
1/2

40
1/2

50
1
A

Pirei de legume

60-80

130

150

160

160

Unt
Ulei vegetal

2
1-1,5

3
2

4
2,5

5
2,5

5
3

Terci de crupe

10-60

150

160

180

180

5-20
5-20

20
20

20
20

30
30

Pine

3-5

10

Pesmeti
Biscuiti

3-5
3-5

5
5

10
10

Carne tocata
Ficat

30. Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala.


Clasificarea formulelor de lapte
Exista mai multe clasificari ale formulelor de lapte in functie de principiul, dupa care snt repartizate:
Dupa gradul de adaptare:
1. Ne adaptate ("Clasice)
2. Partial adaptate
3. Adaptate ("umanizate, maternizate)
46
Preparate speciale (terapeutice, dietetice)
Dupa vrsta, la care snt indicate:
4. De start (complete)
pentru prematuri
pentru nou-nascuti la termen
5. De continuare (de diversificare)
a) Dupa particularitatea tehnologica de pregatire:

1. Dulci
2. Acidulate (fermentate)
Dupa sursa proteinelor:
1. Din lapte de vaca
2. Din soia ("lapte vegetal)
3. Din carne (rareori folosita in acest scop)
Dupa particularitatea compozitionala:
1. Fara lactoza sau cu cantitatea redusa de lactoza
2. Semicremate sau degrasate
3. Cu continut sporit de lipide
4. Cu continut sporit de proteine
5. Cu continut sporit de oligoelemente, vitamine etc.
6. Fara gluten
7. Fara fenilalanina
Avantajele formulelor de lapte adaptate
1) Sunt preparate superioare celor clasice; inlocuesc cu succes laptele uman in primele luni de viata .
2) Concentratiile de lipide, glucide, proteine si minerale din formulele adaptate snt apropiate de cele din
laptele uman
3) Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoza
4) Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcina osmotica si H + apropiata de laptele uman
5) Prin folosirea lor se evita infometarea prin restrictie de lipide, insetarea prin exces de glucide,
suprasolicitarea metabolica hepatorenala
6) Nivelul scazut de cazeina din formulele adaptate duce la corectarea raportului proteine din zer/cazeina ,
apropiindu-l de laptele uman .
7) Formulele adaptate au continutul de aminoacizi esentiali apropiat de cel din laptele uman (prin adaos de
zer demineralizat)
8) Raportul acizi grasi saturati/acizi grasi nesaturati din formulele adaptate este apropiat de cel din laptele
uman (45/55), realizat prin adaos de grasimi vegetale.
9) Formulele adaptate snt suplimentate cu vitamine si fier, conform ratiilor dietetice recomandate.
De mentionat, insa, ca orict de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii de adaptare, nici odata aceste formule nu
vor putea fi ideale si nu vor putea inlocui cu adevarat laptele matern din simpla cauza, ca ingredientele, din care
se prepara, apartin altor specii, diferite de cea umana, iar posibilitatile maxime de adaptare tin, practic, in
exclusivitate de factorii alimentari. Factorii imunitari si ceilalti, specifici speciei umane, sunt imposibil de
fabricat artificial.

30.Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala


Exista mai multe clasificari ale formulelor de lapte in functie de principiul, dupa
care snt repartizate:
A. Dupa gradul de adaptare:
1. Ne adaptate (Clasice)
2. Partial adaptate
3. Adaptate (umanizate, maternizate)
4. Preparate speciale (terapeutice, dietetice)
B. Dupa vrsta, la care snt indicate:
1. De start (complete)
a) pentru prematuri
b) pentru nou-nascuti la termen

2. De continuare (de diversificare)


C. Dupa particularitatea tehnologica de pregatire:
1. Dulci
2. Acidulate (fermentate)
D. Dupa sursa proteinelor:
1. Din lapte de vaca
2. Din soia (lapte vegetal)
3. Din carne (rareori folosita in acest scop)
E. Dupa particularitatea compozitionala:
1. Fara lactoza sau cu cantitatea redusa de lactoza
2. Semicremate sau degrasate
3. Cu continut sporit de lipide
4. Cu continut sporit de proteine
5. Cu continut sporit de oligoelemente, vitamine etc.
6. Fara gluten
7. Fara fenilalanina
31Alimentatia copilului mai mare de un an. Notiune despre dieta prudenta.
In perioada 1-3 ani se impun modificari in alimentatia copilului care trebuie sa fie ct mai variata, estetic
prezentata, iar meniul sa fie alcatuit in functie de gradul de dezvoltare si preferintele copilului.
Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
Se recomanda ca cel putin o masa pe zi sa fie servita impreuna cu intreaga familie, aceasta fiind o modalitate
de cunoastere si interactiune reciproca.
Nevoia de lichide la aceasta vrsta este de 125 ml/kg/zi.
Nevoia de:
- proteine 2,5-3 g/kg/zi;
- lipide 4-5 g/kg/zi;
- glucide 10-12 g/kg/zi.
Necesarul de calorii la aceasta vrsta este de 80-100 Kcal/kg/zi.
Laptele de vaca nu va depasi 500 ml/zi.
Se va evita supraalimentatia cu glucide care predispune la carii dentare.
Copilul va primi 3 mese principale si doua gustari:
Masa de dimineata va cuprinde 250 ml lapte de vaca cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnza telemea,
ou, sunca slaba.
Masa de prnz cea mai importanta, va fi compusa din trei feluri:
- felul I supa sau ciorba de zarzavat sau carne, cu legume pasate;
- felul II carne tocata de pasare, vita (in medie 50 g), sub forma de perisoare, prjoale, rulada, cu sos sau
garnitura de legume. Carnea de porc slaba se recomanda dupa vrsta de 2 ani. Se contraindica carnea de
berbec sau miel care se digera mult mai greu.
- felul III desertul va fi constituit din compot, prajitura de casa.
La sfrsitul mesei se vor oferi 100-150 ml apa.
Masa de seara va fi compusa dintr-un prim fel (budinca, salate de legume, omleta, papanasi) si un al doilea fel
care va contine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuiti.
Cele doua gustari de la ora 10 si 17 vor fi alcatuite in general dinfructe si compoturi.
Administrarea fortata de alimente este cauza anorexiei psihogene, desintlnita in familiile cu copii
hiperprotejati.
Alimentele interzise la aceasta vrsta sunt:
- alimente care pot provoca aspiratie: nuci, alune, fructe cu smburi, seminte, floricele de porumb, cartofi
prajiti, telina cruda, peste cu oase,bomboane;
- dulciuri: prajituri cu crema, cereale cu zahar, bauturi racoritoare cu arome artificiale de fructe;
- alimente greu de digerat: crnati, carnea de oaie, vnat sau conservata mncaruri prajite/grase, condimente;
- mazarea, fasolea boabe, varza se pot introduce in alimentatie dupa vrsta de 2 ani;

- alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.


34.Diagnosticul si principiile de tratament al bronsitei acute la copii:
Se bazeaza pe datele anamnestice,tabloul clinic specific,modificari paraclinice. Explorarile virusologice
precizeaza etiologia bronsitei acute.
Diagnosticul diferenciat se face cu:
a.pneumonia
b.mucoviscidoza
c.corpi straini
Tratamentul:
1.Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile,dupa normalizarea temperaturii corporale.
2.Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingridientelor extractive si alergice.
3.Interferon leucocitar.In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii
adenovirotice se administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi.
4.In caz de hipertermie- antipiritice conform virstei.
5.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante.
6.Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.
7. Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori
8.Antihistaminice la pacienti alergici.
9.Terapia cu antibiotic nu este indicate.
35. Pneumonia acuta necomplicata la copii.Etiologia , tabloul clinic
Agentii etiologici ai Pneumoniei la copii conform virstei
1 luna 6 luni
S.aureus
E.coli si alta flora intestinala gram negativa
RS-virus, virus paragripal, adenovirus
Chlamydia trachomatis, M.pneumoniae
St.pneumoniae si H.influenzae (rar, aproximativ 10%)
6 luni 7 ani
St.pneumoniae
H.influenzae
M.pneumoniae, C.pneumoniae (<10%)
7 15 ani
St.pneumoniae
M.pneumoniae, C.pneumoniae
Tabloul clinic
Tusea, persistent, atit ziua cit si noaptea,poate depasi 7-10 zile
Dispneea de tip expirator,
Starea toxica (refuzul hranei, paliditate facies toxic cu okii incercanati, cefalee, astenie, diaree, varsaturi episodice, febra)
Sindromul febril(38-39, p/e depasi 2-3 zile
Durerea toracica( dur. Intense sub forma de junghi)
Tahipneea(la sugar mic: 60 resp/min;la sugar 2luni-12l:50 resp./min; la copil 1-5ani:40 resp/min)
Tirajul cutiei toracice
Cianoza
Manifestari CVasculare sunt determinate de reducerea schimbului de gaze in plamini: tahicardie, TA scazuta, edeme, cianoza
Auscultativ: respiratie aspra cu expir prelungit

36. Diagnosticul si principiile de tratament a pneumoniei acute.


Diagnosticul
Anamneza

Istoricul bolii
Examenul obiectiv
Investigatii obligatorii
Examenul explorative:
hemograma (in infectiile bacteriene leucocitoza >10x109/l, cu neutrofiloza, devierea formulei leucocitare in stinga, majorarea VSH
>20mm/ora. In infectiile atipice leucocitele in limitele normei, se atesta VSH accelerat)
sumarul urinei; bacteriologia sputei; radiografia cutiei toracice; pulsoximetria se efectueaza la orice copil cu tahipnee sau
semne de hipoxie; investigatii recomandabile; spirograma
examenul serologic specific Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis, Chlamydia pneumoniae
Diagnosticul diferential Pneumonia nozocomiala; Bronsita acuta obstructiva; Bronsita acuta; Tuberculoza pulmonara

Principii de trat.
Majoritatea sugarilor si copiilor mici cu pneumonie necesita internare in spital pentru perioada de instalare a efectului curativ cu
transferarea ulterioara l aun regim al stationarului de domiciliu, unde copilul este protejat de suprainfectie si infectii nozocomiale.
Pozitionarea copilului: in pat cu trunchiul mai ridicat si schimbarea pozitiei fiecare 1-2 ore, asezindu-l in decubit lateral drept si sting,
pentru a evita staza pulmonara.
Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febra, tahipnee, transpiratie prioritate la lichide orale.
Tratament simptomatic: restabilirea permiabilitatii cailor aeriene, fluidificarea secretiilor, jugularea sindromului febril.
Terapia antibacteriana. Tratamentul etiotrop este decisiv pentru evolutia clinica a pneumoniei bacteriene la copil si programarea tacticii
de administrare a antibioticelor necesita o ajustare ideala la:
- calitatile factorului etiologic
- particularitatile clinice ale bolii
- virsta copilului
- asocierea complicatiilor morbide
- caracteristicele preparatului antibacterian (farmacocinetica, farmacodinamica), afectele adverse ale preparatului farmacologic
- tratamentul precedent (pina 3 luni) cu preparate antibacteriene (poate fi cauza antibiorezistentei a agentului patogen) - calea orala de
administrare a remediilor antibacteriene este eficienta si singura la majoritatea copiilor cu pneumonii comunitare cu evolutie
usoara/medie
- daca copilul necesita administrarea i/m a medicatiei antibacteriene, atunci el necesita si spitalizare

37. Profilaxia afectiunilor respiratorii la copii


Metode de profilaxie a infectiilor respiratorii:
nespecifice
regimul rational al zilei: plimbari zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastica, evitarea oboselii: reducerea vizionarii televizorului,
jocurilor la computer
prevenirea starilor de stres la copil: pedeapsa fizica sau excesul in pedepse poate fi cauza micsorarii rezitentei organismului copilului
fata de infectii
evitarea locurilor aglomerate si a contactelor cu persoanele bolnave de infectii respiratorii
regimul de masca pentru familie cu pacient bolnav de infectii respiratorii si utilizarea locala Ung.Oxolini 0,25% nazal
reducerea riscului de imbolnavire a copilului prin aerisirea incaperilor, folosirea lampelor bactericide
alimentatia rationala si bogata in vitamine (fructe si legume proaspete care contin vitamina C si A: mar, agris, catina alba, coacaza
neagra si rosie, zmeura, capsuna, portocala (in cazul lipsei alergiei la copil), merisor, morcov, patrunjel, dovleac, varza, si altele,
polivitamine: vitamina A, C, E, grupa B)
tratamentul maladiilor de fon: anemia, rahitismul, dermatita alergica
profilaxia helmintiazelor
fortificarea organismului prin masuri de calire: calirea cu aer, bai de soare, procedure acvatice (cu apa)

profilaxia specifica

vaccinarea antigripala
vaccinarea antibacteriana: vaccine antipneumococic, vaccin H.influenzae
Vaccin antigripal este recomandat pentru:
copii frecvent bolnavi de infectii virale acute
copii cu boli cronice somatice
copii scolari
copii institutionalizati
Vaccin antipneumococic este aplicat in urmatoarele grupe:
copii cu asplenie congenitala sau la copii care au suportat splenectomia
copii cu neutropenie, limfogranulematoza
copii cu deficit de complement
maladii cronice bronhopulmonare (boala bronsiectatica, bronsita cronica)

insuficienta renala cronica


diabet zaharat
malformatiile congenitale de cord, dobindite

44.PARTICULARITATILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI


HEMATOPOIETIC
Sistemul hematopoictic consta din partea centrala (organele hematopoietice) si partea periferica
(singele). Sngele impreuna cu limfaeste partea lichida a organismului, care contacteaza cu toate
organele ti tesuturile din organism, asigurndu-le cu oxigen si alte substante nutritive si eliberndu-le
de deseuri metabolice.
Volumul total de snge in diferite perioade ale virstei:
Nou-nascuti costituie 14% din greutatea corpului (140 ml/kg);
/3 ani constituie 8% din greutate (80ml/kg);
5-12 ani constituie 79% din greutate (70ml/kg);
La adulti singele constituie 7% din greutatea corpului, ceea ce este echivalent cu 5 litri.
SINGELE consta din partea lichida (plasma) si clementele figurate: eritrocitele, leuco-cilele,
trombocitelc, reticulocitele etc. Fiecare din aceste elemente celulare poseda functii speciale,
schimbindusi structura in acest sens. in componenta plasmei intra: apa, proteine, lipide, glucide, microsi imcroelemente, fermenti, hormoni, vitamine, etc.
Functiile principale ale singelui:
Asigura organismul cu oxigen ti alte produse nutritive;
Asigura mentinerea homeostazei;
Asigura imunitatea pasiva si activa a organismului prin tagocitoza si alte reactii imune;
Asigura organele si tesuturile cu hormoni, termenii, vitamine etc;
Elibereaza organismul de diferite deseuri metabolice.
Hematopoieza intrauterina
Hemalopoicza prezinta un proces de formare si maturatie a celulelor sangvine in organele
hematopoietice.
Eritropoicza este procesul de formare a globulelor rosii.
Hematopoieza la embrionul uman incepe foarte timpuriu din a 3-a saptamna de dezvoltare. Primele
celule sangvine sunt megaloblastele, ce contin Hb embrionara, sintetizate de insulitele sangvine ale
sacului vitelin.
De la a 56-a saptamna de dezvoltare hematopoieza se produce in ficat si continua pna la a 57-a
luna de dezvoltare intrauterina. Din a 8-a saptamna de dezvoltare hematopoieza incepe in splina,
timus, foliculii solitari, maduva rosie a oaselor, ganglionii limfatici. Hematopoieza viscerala incepe sa
regreseze in lunile a 67. Din a 10-a saptamina de viata intrauterina hematopoieza incepe in maduva
osoasa si ramine sediul de baza al producerii elementelor figurate din luna a 6-a a dezvoltarii
intrauterine, din moment ce ficatul isi
pierde aceasta functie. in prima perioada a dezvoltarii intrauterine in sngele periferic predomina
elementele tinere ale sngelui: eritroblaste, rnieloblaste, promielocite, normoblaste etc. In a 2-a
jumatate a dezvoltarii intrauterine predomina elementele sangvine mature.
Hematopoieza postnatala (extrauterina)
Organele hematpoietice postnatale sunt:
Maduva osoasa;
Timusul;
Splina;
Gangliona limfatici;
Aglomerarile limfoide intestinale.

Maduva osojsa este principalul rezervor de formare a elementelor figurate sangvine: hematii,
trombodte si 70% de leucocite, restul 30% se formeaza in tesutul limfoid si sistemul reticuloendotelial. La nou-nascuti hematopoieza are loc in maduva rosie a tuturor oaselor. Dupa vrsta de 6
luni maduva rosie incepe sa se transforme in maduva galbena si dupa 12 ani hematopoieza are loc doar
in oasele plate, unde s-a pastrat maduva rosie: coaste, stern, vertebre, pelvisul, epifizele proximale ale
oaselor tubulare). Limfopoieza are loc in sistemul limfatic: ganglionii limtatici, splina, foliculii
solitari, nodulii Peyer. Mono-citele se produc in aparatul reticuloendotelial (endoteliul vaselor
sangvine, vasele limfatice, splina, suprarenale etc.). Daca la copil apar focare de eritropoieza in ficat,
splina, rinichi, se suspecteaza o patologie foarte severa a singelui.
Compozitia singelui periferic
Compozitia singelui in diterite perioade ale copilariei difera atit cantitativ cit si calitativ. La nounascuti este marita cantitatea de hemoglobina si eritrocite, fiind generate de hipoxia fiziologica
intrauterina (Hb atinge 180240g/l, Eritrocitele 6 x 10'-). Ca urmare in organism apare starea de
hiperoxie, care influenteaza la micsorarea eritropoetinelor si respectiv a eritropoiezei. Peste 57 zile
hemoglobina scade si atinge 125135g/l iar eritrocitele 45 xiO''/l. Ca rezultat al hipoxiei
intrauterine in singele periferic sunt eliberate
forme tinere de eritrocite:
Anizocitt eritrocite de diterite forme;
Policromatofile coloratia de diferita intensitate a eritrocitelor;
Macrocite, microcite eritrocite cu diametru mare sau mic;
Normobluste, eritroblaste eritrocite cu nucleu;
Reticidodte eritrocite nediferentiate.
Deoarece durata vietii unui eritrocit la nou-nascut este de 1012 zile (la adult 120 zile), indata dupa
nastere are loc distrugerea intensa a lor cu eliberarea de bilirubina, care poate genera la unii copii
icterul fiziologic. La virsta copilului de o luna elementele tinere de eritrocite dispar in afara de
reticulocite, care se pastreaza in limitele de 56 %. Eritrocilele (ransporta oxigenul de la nivelul
alveolelor pulmonare la toate celulele organismului, asigurind metabolismul acestora, concomitent
evacueaza bioxidul de carbon o functie esentiali pentru mentinerea vietii. Eritrocitul se maturizeaza
in maduva osoasa pina la reticulocit, care, nimerind in patul vascular in decurs de l2 zile, devine
eritrocit matur. In componenta eritrocitelor intra proteine, glucide, vitamine, diferite metale si
aproximativ 100 de fermenti. Cantitatea de trombodte la nou-nascut constituie 150400 x IOVI,
ulterior se stabilesc la limitele 160360 x lO'/l. Ele participa
impreuna cu factorii coagularii la prevenirea hemoragiilor. Numarul lor sporeste in metastazele
maligne, in amiloidoze sau in hemoragii. Sunt unele particularitati si in formula leucocitara.
Leucodtele sunt elementele de baza implicate in mecanismele de aparare ale organismului impotriva
agresiunilor biologice (microbi, virusi, fungi). La nou-nascut leucocitele constituie 1825,0 x 109/1,
apoi se micsoreaza pina la 612 x 109/1. indata dupa nastere difera si calitatea leucocitelor, ce explica
formarea imunitatii copilului.
La nou-nascut in formula leucocitara predomina neutrofilele (6070%), limfocitele fiind 3040%.
Neutrofilele sunt celule care asigura fagocitoza (de ex. Curata plagile de puroi). Limfocitele au functia
de a fixa toxinele si a forma anticorpi. Cu cit copilul este mai frecvent bolnav cu atit mai multe
limfocite sunt in singele periferic, numarul lor se mareste si in snpraalimentatia cu proteine, mezeluri.
De asemenea
in caz de anomalii de constitutie numarul de limfocite predomina cantitatea de neutrofile. Incepind cu
ziua a 2 de viata neutrofilele se micsoreaza iar limfocitele cresc si la a 5 zi numarul lor se egaleaza
(prima incrucisare). Dupa virsta de un an neutrofilele cresc, respectiv se micsoreaza numarul
limfocitelor si la virsta de 5 ani iarasi are loc egalarea lor (a 2-a incrucisare).
Eozinofilelc se considera celule dereticatoare cresterea histaminei in organism stimuleaza actiunea
acestora.

Sistemul limfatic este compus din ganglionii limfatici, toliculii Hmfoizi. Ganglionii liinfatici (in numar
de 500700) la nou-nascut sunt de dimensiuni diferite (au diametrul de 36 mm), sunt de forma
rotunda sau ovala, insa au functia imperfecta. Dezvoltarea lor continua pina la virsta de 1012 ani,
apoi regresea/a. Ganglionii limfatici sunt organe unde se produc liinjocite si celule plasmaticc, care
secreta imunoglobuline.
Ei au functia de neutralizare a toxinelor
sunt organe hematopoietice
produc anticorpi.
La nou-nascuti ganglionii limfatici nu se palpeaza, in norma la un copil mai mare se palpeaza 45
grupe de ganglioni limfatici (occipitali, cervicali, submandibulari, axilari, inghinali) de marimea unui
bob de mei, moi la palpare, indolori, mobili, nu adera intre ei si nici cu tesuturile adiacente. La copilul
sanatos nu se palpeaza urmatoarele grupe de ganglioni limfatici: supra- si subclaviculari, toracali,
cubitali.
Inspectarea copilului. Pentru afectiunile sistemului hematopoietic sunt importante urmatoarele:
Coloarea tegumetelor, mucoaselor;
Prezenta eruptiilor posibile (echimoze, petesii);
Marirea ganglionilor limfatici periferici;
Hcpatosplcnomegalia.
Palpatia. Prin aceasta metoda de examinare se pot identifica durerile.din partea sistemului osos
(leucemii) sau defecte ale oaselor plate, etc.
Splina in conditii normale nu se palpeaza. Pentru a deveni palpabila dimensiunile ei trebuie sa se
dubleze.
46.Particularitatile anatomo fiziologice a sistemului imun la copii.

Primordiile sistemului imun sunt apreciate la embrion in a 7 saptamina de dezvoltare


intrauterine la care se detecteaza limfocitele-T. La embrionul de 12 saptamini de sarcina
e deja prezent timusul si incepind de la aceasta virsta gestationala pot aparea reactiile
de respingere a transplantului (avort spontan). La 13 saptamini in organismul fatului deja
se determina limfocite -B, iar la 20 saptamini fatul are capacitatea de a sintetiza toate Ig.
dar cel mai efectiv sintetizeaza IgM. La nou-nascuti mecanismele de protectie impotriva
infectiei include factorii nespecifici ca fagocitoza si reactia cu interferoni. Interactiunea
factorului lizozima, properdina si complementul. Imunitatea celulara la nou-nascuti e
imatura , scazuta dar IgM se sintetizeaza usor si spre virsta de 2 ani atinge nivelul
adultilor. La nou-nascuti este insuficienta productia de IgG, sinteza carora se intensifica
catre sfirsitul 1 an de viata. Concentratia IgG atinge nivelul maturilor lavirsta de 5 ani.
Nou-nascutii sintetizeaza insuficienta IgA, sintenteza acestora se activeaza dupa 2-3 ani
si atinge adult la 14 -15 ani. IgE la nou-nascuti sintetizata sufficient, maximum de sinteza
a acestor Ig revine la virsta de 6-7 ani, apoi scade treptat, cel mai mult catre virsta
pubertara.

47.Perioadele critice de dezvoltare a imunoreactivitatii la copii

La actiunea antigenelor in acesata perioada duce la o reactie paradoxala sau

neadecvata. Perioadele critice sunt:


I perioada este cea a nou-nasctitului
II perioada este de la 4-6 luni
III perioada este de al 1-2 ani
IV perioada de 4-6 ani
V perioada la 12-15 ani

Perioada nou-nascutului- in acesta perioada copilul prezinta o rezistenta scazuta la


floraconditionat patogena purulenta(Gram negative). E characteristic predispozitia la
generalizarea procesului inilamator. starii septice e sporita sensibilitatea la infectii virale,
contra carora nu e protejat de anticorpii materni. Perioada de la 4-6 luni - scade
imunitatea pasiva ca rezultat al catabolismuiui anticorpilor malerini, creste activitatea
limfocitelor T -helper. se produce IgM, care nu poate pastra memoria pe iun timp mai
indelungat, se produce o cantitate insuficienta de IgG. scade IgA. Predispozitia lainfectie
respiratorie virala acuta, pneumonii, etc.
Perioada 1-2 ani - creste contactul cu mediul ambiant. Se pastreaza raspunsul imun
primar (IgM). insuficienta de IgG. IgA. Se determina nefrite, vasculite, infectii
respiratorii virale acute. O RV. reactii alergice.
Perioada de la 4-6 ani - se produce a doua incrucisare in formula alba a singelui.
Continutul limfocitelor scade. Concentractia IgG si IgM corespunde adultului, este mea
insuficienta IgA. creste IgF. Sistemul imun local este imatur. Predispunerea la boli
alergice , boli prin compleze imune, manifestari dc strai imunodeficitare tardive. Se
determina multe boli comice de origine poligemca.
Perioada 12-15 ani - puseul pubertar este insotit de scaderea masei organelor
limfatice. Stimularea secretiei androgenilor duce al inhibarea imunitatii celulare si la
stimularea celei umorale. Continutul Ig E in singe scade. Creste influenta factorilor
nocivi (fumatul, xenobioticele) asupra sistemului imun. Creste sensibilizarea la
micobacterii. Se constata o noua crestere a frecventei bolilor comice inflamatorii, boli
autoimmune si limfoproliferative.

54.Afectiuni cornice digestive la copii: gastroduodenita cronica si boala ulceroasa. Etiologie, manifestari
clinice, principii de diagnostic.

Etiologia
Nerespectarea regimului alimentar.
Starile psihoemotionale.
Majorarea incidentei maladiilor alergice si infectioase.
Deprinderile vicioase ale adolescentilor (tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.).
Infectiosi (bacteriile, virusii, fungii etc.).
Chimici (corozivele, bila si sucul pancreatic etc.).
Traumatici.

Dereglari imune.

Manifestari clinice:
Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros in timpul/dupa masa, uneori cu caracter de crampe epigastrice.
la copiii mici se localizeaza in regiunea periombilicala,la copii mari se localizeaza in epigastru.
Greturi postprandiale (in gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu varsaturile, care sunt specifice gastritelor acute).
Varsaturi ce apar mai frecvent dupa mese, evacuarea continutului stomacal amelioreaza durerile.
Senzatie de plenitudine.
Senzatie de satietate.
Manifestarile extradigestive sunt comune gastritei autoimune sau atrofice si formelor speciale de gastrita cronica:
gastrita Menetrier edeme si ascita;
gastrita alergica diaree, manifestari alergice (urticarie, bronsita spastica, astm), edem angioneurotic;
gastrita flegmonoasa - stare toxica, cu abdomen acut, febra, frisoane, varsaturi ce contin mase purulente;
gastrita chimica sialoree si ulceratii buco-faringiene.
la copiii mari in epigastru.

Principii de diagnostic:
Analiza generala a singelui
Analiza generala a urinei
Examenul materialelor fecale prin coproscopie
Examenul coproparazitologic
Examenul materialelor fecale la singe occult
Examenul endoscopic
Examenul ecografic al organelor interne
Teste de evaluare a infectarii cu H.pylori

55. Principiile de tratament si profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive la copii
Tratamentul nemedicamentos prevede respectarea regimului igienodietetic.
Regimul igienodietetic:
Mese fractionate in 4-5 prize/zi, cu efect de pansament, prevenind inclusiv refluxul duodenogastral.
Odata cu introducerea antisecretoriilor, regimurile antiulceroase de crutare mecanica si chimica sunt indicate doar in acutizari, si doar
pentru 2-3 zile, dupa ce ratia alimentara se suplimenteaza cu pesmeti din piine alba, supe din crupe si legume, terciuri pasate, pireuri,
carne fina de pasare, peste (totul fiert); fructe coapte sau fierte, sucuri din fructe, lapte, omlete, budinci etc.
Excluderea produselor si preparatelor ce stimuleaza secretia gastrica.
Asigurarea unui aport alimentar echilibrat, in special cantitati optime de proteine pentru acoperirea necesitatilor organismului in material
plastic si ameliorarea proceselor regeneratorii.

Profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive


Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea factorilor ce conditioneaza aparitia sau intretinerea acestora si ea este posibila in
cazul factorilor infectiosi si bolilor generale care afecteaza aparatul digestiv, asociatiilor variabile ale factorilor de mediu, alimentari si
comportamentali.
In cadrul profilaxiei prmare se includ:regim de alimentatie normal resind din varsta si profesie, alimentatie bogata in microelemente
lipide, glucide, proteine, fructe legume, calitatea alimentelor, modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse
alimentare naturale, respecatrea igienei personale, evitarea stresului, respectarea unui mod sanatos de viata psiholigic, si nu in ultimul
rind examenul medical profilactic care se realizeaza la cel putin jumatate de an, pentru a verifica starea generala a organismui, precum si
a organelor in parte, pentru a preveni maladiile in stadiile cit mai precoce.
Profilaxia secundara pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cat mai precoce in scopul prevenirii aparitiei complicatiilor. Prin
cunoasterea precoce a bolilor, bolnavilor si a grupurilor expuse la factori de risc identificati, realizeaza reducerea gravitatii, a recedivelor
si consecintelor acestora. Un rol important in cadrul acestui nivel reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica acestora, care
este majora in cadrul depistarii. Un alt lucru important este efecuarea screeningurilor la gravide, precum si la persoane care au avut in
familie cazuri de boala, in pofida aparitiei complicatiilor.
Profilaxia tertiara:
Profilaxia tertiara, prin stabilirea restantului functional-dispensarizarea, prin obtinerea unui comportament de protectie si prin tratamente
(dieta, ape minerale) asigura evitarea agravarilor, complicatiilor

56. Particularitalile anatomo-fiziologice ale sistemului reno-urinar la copii.


PARTICULARITATILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI EXCRETOR

Sistemul organelor excretorii includ rinichii, care excreta urina, precum si organele ce servesc la
acumularea si eliminarea urinei calicele, bazinetele renale, ureterele, vezica urinara ti uretra.
Rinichii indeplinesc mai multe functii, cea principala reglarea si pastrarea mediului acido-bazic
constant(homeostazei) al organismului. Cele mai importante functii renale in pastrarea homeostazei
sunt:
Pastrarea continutului normal de lichide in organism;
Pastrarea continutului normal de electroliti si presiunii osmotice;
Eliminarea substantelor de deseu (ureea, creatinina, substante minerale si organice);
Reglarea continutului normal de H+.
!n afara de aceasta rinichii indeplinesc functia de glanda endocrina:
Ei produc rcnina cu rol important in reglarea tensiunii arteriale;
Produce eritropoictina factor stimulator al eritropoiezei;
Elaboreaza chinine (urochinaze), prostaglandine;
Sintetizeaza calcitriolii (forma cea mai activa a vitaminei D).
Procesele de excretie isi incep functia la embrion din a 9-a saptamina de dezvoltare intrauterina, cu
toate ca principalul organ excretor la embrion si fat este placenta.
I.a momentul nasterii, organele excretoare ale copilului sunt deja formate si functioneaza bine, dar
poseda unele particularitati:
Rinichii. Masa unui rinichi la nou-nascut e de 1012 g. si constituie 1/100 parte din greutatea
corpului (la adult 1/200). La virsta de 56 luni masa rinichilor se dubleaza, la sfirsitul l an de viata
se tripleaza si la virsta de 15 ani masa rinichilor se mareste de 10 ori. Rinichii cresc pina la virsta de
20 ani. La nou-nascut rinichii sint situati cu o vertebra mai jos ca la adulti. Capsula lipidica a rinichilor
este slab dezvoltata, de aceea ei sunt mobili si se palpeaza mai usor decit la copiii mai mari. Au forma
rotunda si nu de bob ca la adult. Tesutul rinichiului este foarte fin, stratul cortical este slab dezvoltat,
subtire spre deosebire de cel medular bine dezvoltat. Unitatea morfo-functionala a rinichiului este
nefronul. Se estimeaza ca fiecare rinichi are circa l mln. de nefroni. Nefronul este alcatuit din
glomeruli (tuburile renale si sistema de vase sangvine). La nou-nascuti glomerulii sunt dispusi foarte
compact unul fata de altul (50 la Icm') decit la adult (78 la Icm3), de aceea suprafata de filtrare este
mica, ceea ce explica filtrarea dificila in rinichi. De aceea la copiii alimentati artificial in deosebi cu
lapte de vaci, bogat in cazeina, filtrarea renala devine dificila cu retinerea sarurilor de natriu, apei si
formarea edemelor. Amestecurile fermentate utilizate in alimentatia sugarului genereaza dezvoltarea
acidozei in organism.
Consecintele filtratiei dificile in rinichi
Retinerea natriului si a apei in organism;
Acumularea apei in spatiile intercelulare si aparitia edemelor;
Dezvoltarea acidozei;
Eliminarea lenta a produselor toxice, a medicamentelor.
Luind in considerare aceste particularitati, parintilor se recomanda:
Sa nu ofere apa de baut sugarilor sub 6 luni;
Sa alimenteze copiii cu amestecuri lactate adapdate la laptele matern;
56
Sa utilizeze in alimentatia sugarului produsele fermentate pe un termen scurt sau in combinatie cu
cele dulci.
Abia dupa virsta de un an filtrarea urinei se apropie de cea a adultului. Glomerulii renali cresc mai
intens pina la virsta de 3 ani, apoi la 56 ani, la 910 ani, la 1619 ani. La adult prin rinichi in
decurs de 24 ore se filtreaza 1000 litri de singe si se formeaza 180 litri de urina, insa 98% se
reabsoarbe inapoi. In nefron are loc reabsorbtia totala (100%) a glucozei, aminoacizilor, sarurilor de
calciu, clor, natriu.
Caile renale la nou-nascut nu sint dezvoltate definitiv.

Calicele renale la nou-nscut sint considerabil mai scurte, lumenul lor e de 2 ori mai ingust decit la
adult.
Bazinetele renale sint dezvoltate relativ bine, insa tesuturile muscular si elastic sunt dezvoltate slab,
ceea ce explica hipotonia lor.
Aceasta contribuie la stagnarea urinei si facilitarea dezvoltarii procesului inflamator (pielonefritelor).
Ureterele sint relativ largi (0,30,4cm), au multe curburi, tesuturile muscular si elastic sunt slab
dezvoltate. Aceste particularitati favorizeaza staza urinei si dezvoltarea procesului inflamator.
Lungimea ureterelor la nou-nascuti este de 67 cm, la l an 10 cm, la 10 ani 15 cm, la adulti
2030 cm.
Vezica urinara la sugar e situata mai sus decit la adulti, partial in cavitatea abdominala. Peretele
anterior al vezicii urinare adera la peretele abdominal, de aceea cind este plina, ea este situata aproape
total in cavitatea abdominala si usor se palpeaza la nivelul ombilicului ori mai sus. Cu virsta vezica
urinara se coboara in cavitatea bazinului.
Volumul vezicii urinare in corespundere cu virsta copilului:
Nou-nascut 50 ml
La 3 luni 100 ml
La l an 200 ml
La 910 ani 600900 ml
Uretra la baieti are o curba mai pronuntata ca la adulti.
Limitele uretrei in corespundere cu virsta si sexul copilului: Baieti Fete
La nou-nascut 56 cm La nou-nascut O,S1,0 cm
La pubertate 1012 cm La l an 2,2 cm
La adult 1618 cm La 16 ani 3,3 cm
Diametrul uretrei la fete e mai mare decit la baieti Aceasta are importanta practica in cateterizare si
cistoscopie. Uretra scurta si larga la
fetite, apropierea ei de orificiul anal favorizeaza patrunderea mai usoara a infectiei din intestin in caile
urinare. De aceea tehnica toaletei
intime la fete este diferita decit la baieti.
Mucoasa cailor urinare la copii e usor lezabila, epiteliul lor usor se descuameaza.
in primele zile de viata copilul elimina foarte putina urina: cite 10-20 ml de 4-6 ori in 24 ore.
Cu virsta cantitatea de urina eliminata creste:
Nou-nascut 40120ml
Sugar 300SOOml
l an 600 ml ,
5 an] 1000 ml ;
10 ani 1500 ml
15 ani2000 ml
Urina la copiii primelor zile de viata e mai concentrata, are o culoare mai intensa, contine multe
proteine (albuminiirie fiziologica), cauzata de permiabilitatea inalta a capilarelor renale, in urina nounascutilor se depisteaza cantitati considerabile de azot, eliminate sub forma de uree si acid uric. De
aceea la 75% din nou-nascuti se observa starea fiziologica injarclitl uric, care se caracterizeaza prin
aparitia pe scutecele nou-nasculului in locul mictiilor a unor halouri brune-rosietice.
57. Infectia cailor urinare la copii: etiologie, tablou clinic, principii de diagnostic.
Etiologie: ITU in copilarie sunt in mod obisnuit cauzate de catre bacteriile de pe pielea din apropierea
uretrei care patrund in uretra si ajung astfel la nivelul tractul urinar. Bacteriile care traiesc in intestinul
gros (in fecale) reprezinta cea mai comuna cauza a infectei. Ocazional, ITU mai sunt cauzate si de
catre bacteriile care patrund din sange sau sistemul limfatic in tractul urinar. (Pielonefrita- e.coli,
klebsiella; glometulonefrita- streptococi,stafilococi, enterococi, pneumococi etc.)

Tablou clinic: La sugar si copilul mic manifestarile clinice ale ITU sunt: febra, iritabilitate, agitatie
(specifica daca apare in timpul mictiunii), letargie, varsaturi, diaree, inapetenta, enurezis, disurie,
polakiurie, dureri abdominale, lombalgii, urina urt mirositoare, hematurie, icter si falimentul cresterii.
ITU diagnosticate la nivelul asistentei primare se manifesta in special prin polakiurie si disurie. In
spital cele mai frecvente manifestari ale ITU sunt febra, iritabilitatea, indispozitia si manifestarile
gastrointestinale. Disuria, polakiuria, urina urt mirositoare, disfunctia mictionala se intlnesc mai rar.
Principii de diagnostic: Exam clinic; exam paraclinic: analiza urinei, ecografia urinara,
uretrocistografia mictionala, scintigrafia renala
58. Profilaxia afectiunilor reno-urinare la copii.
Albuminuria ortostatica: evitarea ortostatismului prelungit, gimnastica medicala
pentru corectarea lordozei; odihna in pat in cursul diminetii si dupa amiaza
Albuminuria ocazionala: evitarea eforturilor sportive exagerate, a emotiilor puternice.
Infectiile urinare pot fi prevenite prin:
- important este tratarea maladiilor care pot duce la aparitia infectiilor tractului renourinar, tratarean afectiunilor ce pot servi drept focar()amigdalite,otite,absces
dentar,piodermite ;
- igiena corecta, educarea culturii de igiena a copilului
- consumul crescut de lichide poate preveni infectiile de tract urinar;
- dupa mictiune, stergerea se face din fata in spate, pentru a se evita raspndirea
bacteriilor din jurul anusului;
- trebuie sa urineze atunci cnd au senzatia de urinat si nu trebuie sa se abtina mult
timp;
- copiii trebuie invatati sa se relaxeze atunci cnd urineaza pentru a goli complet vezica
urinara;
- atunci cnd copilul are scaun (defecatie), il ajuta sa elimine bacteriile care pot cauza
infectii de tract urinar. Daca este nevoie, in caz de constipatii, se recomanda laxativele
usoare,
- fetitele trebuie sa evite folosirea frecventa a sapunurilor sau a spumelor de baie cu phul puternic acid;
59. Conduita terapeutica a sindromului hipertermic la copii.
Depistarea urgentelor prin examenul clinic si examenele complemetare paraclinice
nu trebuie sa impiedice aplicarea unei antibioticoterapii si cit si masurile de sustinere a
hemodinamicii(oxigenare, ventilatie artificiala, perfuzie).
Sunt 2 urgente:
1. pacientii prezinta purpura extinsa(administrarea de urgenta a cefalosporinei generatia
3-a i.v asociata cu ampicilina. + transferul in sectia de terapie intensiva pediatrica)
2. sugari cu virsta sub 6 saptamiini(internarea in unitate pediatrica pu supraveghere si
instituire a terapiei)
In cazul in care febra e unicul simptom se recurge la realizarea prelevarilor si
depistarea unui semn de infectie bacteriana severa(tulburari de vigilenta sau de tonus,
tulburari de comportament, anomalii hemodinamice, iritabilitate sau necooperare, semne
de deshidratare), iar in lipsa unui semn de infectie bacteriana severa se fac examene
complementare(nr leucocite, proteina C-reactiva, hemocultura, examen bacteriologic
urinar).
Pentru reglarea termica
Metode fizice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului fara imbracaminte,
aerisirea incaperii, administrarea de lichide, frectii cu spirt, eter, otet, apa a corpului si
rece la cap si pe vasele magistrale.

Terapia medicamentoasa: Paracetamol,aspirina,antiinflamatoare


nesteroidiene(ibuprofen incepind cu luna 3-a, ketoprofen incepind cu luna a 6-a)

60.PRIMUL AJUTOR IN caz de CONVULSII LA COPIL


DEFINITIE: Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului; ele pot
afecta intreaga musculatura - convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice bruste si anormale, excesive si
sincrone datorate depolarizarii neuronilor din sistemul nervos central (SNC).
Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii:
- convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor pusee
febrile(hiperventilatie in caz de febra mare)
- tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encefalopatia hepatica
sau uremica
- traumatisme cerebrale, tumori cerebrale
- intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool, droguri, otravire etc.
- soc termic,soc electric

Convulsiile reprezinta descarcarea electrica


Desi convulsiile au un aspect dramatic, ele provoaca rareori probleme prin ele insele. Acestea sunt
rezultatul loviturilor din cadere sau prin lovire de obiectele din jur.
TABLOU CLINIC:
Faza tonica:
- se instaleaza brusc,
- cu pierderea constientei inainte sau concomitent cu aparitia contracturii tonice,
- faciesul devine palid, ochii plafoneaza,
- copilul devine rigid, muschii devin rigizi, dupa care apar miscari spastice si neregulate,
- cu capul in hiperextensie maxilarele sunt inclestate,
- membrele sunt intepenite, antebratele flectate, pumnii strnsi, copsele si gambele in
extensie,
- toracele este imobilizat,
- apar apneea si cianoza,
- daca este surprins in ortostatism bolnavul cade,
- ochii se dau peste cap
- pot aparea pierderi necontrolate de urina sau scaun - dupa ce convulsiile iau sfarsit,
bolnavul devine somnoros si confuz.
Faza clonica:
- capul se misca ritmic, lateral sau in extensie,
- musculatura fetei se contracta ritmic,
- globii oculari executa miscari in toate directiile, pleopele palpita, exita midriaza,
- apar spume la gura care devin sanguinolente cnd limba este ranita
- membrele executa miscari bruste de flexie si extensie,

- respiratia este sacadata, neregulata, zgomotoasa,


- pulsul accelerat si slab, facies vuluos (fata cianozata),
- uneori emisiune involuntara de urina si fecale

Faza de rezolutie:
- contracturile inceteaza,
- respiratia devine normala,
- faciesul se recoloreaza.

CONDUITA DE URGENTA:
- Impiedicarea autotraumatizarii. Daca bolnavul este gata sa cada, incercati sa-l prindeti
si sa-l asezati usor intins, pe jos. (pozitie culcata, departare de surse de foc, de obiecte
tari sau taioase, de sticle etc,; va fi supravegheat sa nu cada din pat)
Atentie! se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca
prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi.
- Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii:
- copilul va fi asezat in pozitie de siguranta (decubit lateral, semipronatie, astfel se evita
caderea limbii in hipofaringe, si pentru a preveni inecarea cu secretii, sange sau lichide
de voma.
- pipa Guedel,
- aspirarea secretiilor,
- Verificarea functiilor vitale si vegetative,
- Daca respiratia se opreste si nu se reia imediat dupa convulsii, mentinem calea aeriana
deschisa. Efectuam respiratie artificiala dupa criza,
- Abord venos si instituirea unei perfuzii cu Glucoza 10 %, adminsitrarea medicatiei
aticonvulsivante la indicatia medicului,
- Verificam daca nu sunt si alte leziuni, ca sngerari, fracturi si luam masurile necesare
pentru a le trata,
- Supravegherea pacientului si a FV.

61. Ajutorul de urgent in soc anafilactic la copii.


Copilul este definit ca pacientul cu vrsta cuprinsa intre 1 si 8 ani. De cele mai multe ori, pasii pe care trebuie
sa-i urmati intr-o situatie critica nu difera foarte tare de cei pentru adulti, insa difera forta cu care realizati
manevrele.
Primul pas in salvarea celui care a intrat in soc anafilactic este anuntarea serviciilor de urgenta. Pana la
ajungerea acestora, victima trebuie sa fie eliberata de orice o constrange: gulerul de la camasa, cureaua,
pantalonii etc. Este important ca cel afectat sa fie mentinut in pozitie verticala pe cat posibil, pentru a facilita
respiratia intrerupta sau chiar blocata de inflamatia mucoaselor cailor respiratorii. In cazul in care apar stari de
voma, victima trebuie asezata orizontal si intoarsa spre lateral. Sub nici o forma nu dati persoanei care se afla in
soc anafilactic sa bea nici un fel de lichid;Daca pacientul este intins pe spate, se poate ineca. In cazul in care
simptomele indica deficiente circulatorii, persoana trebuie asezata pe spate, cu picioarele ridicate. In conditiile
in care apare stopul respirator, sunt indicate manevrele de resuscitare cardio-pulmonara.
Epinefrina este un hormon care ajuta la deschiderea cailor respiratorii si imbunatateste respiratia si presiunea
sangelui, reducand reactia alergica din organism.
Oricand ii este administrata epinefrina, copilul trebuie dus la sectia de urgenta a celui mai apropiat spital.

In timp ce asteptati sosirea medicului sau a ambulantei, ar trebui sa cereti ajutorul altor persoane in cazul in care
este necesara resuscitarea. Desfaceti toate hainele care l-ar putea strange si incercati sa calmati copilul, care este
foarte probabil sa fie speriat si sa nu inteleaga ce i se intampla. Tineti copilul in pozitie verticala sau pe cat
posibil verticala, pentru a-l ajuta sa respire.
In cazul in care vomita, asezati-l pe o parte.
In cazul in care pare apatic sau da semne de blocaj circulator, ca de exemplu daca este palid, rece si umed, ar
trebui sa-l asezati jos si sa-i ridicati picioarele.
Daca isi pierde cunostinta, supravegheati-l cu atentie in cazul in care inceteaza sa respire sau i se opreste
circulatia.
In cazul in care copilul nu respira, incepeti resuscitarea gura la gura. Si in cazul in care nu puteti sa detectati
semne ale circulatiei sangvine, trebuie sa exercitati presiune asupra toracelui.
ATITUDINEA IN SOCUL ANAFILACTIC LA COPII DIN GRUPA DE VRSTA 7 18 ANI
Diagnosticul trebuie pus in maximum 20 de secunde
1.
Evaluarea semnelor vitale
sunt caile respiratorii libere ?
pacientul respira ?
inima pulseaza ?
2.
Evaluarea cardio-circulatorie
volumul pulsului (palpare)
presiunea venoasa jugulara (palpare)
temperatura si culoarea pielii
reumplerea capilara
3.
Evaluarea neurologica
4.
- este bolnavul constient ?
Socul este un diagnostic clinic:
- tensiunea arteriala sistolica 90 mmHg insotita de o evidenta perfuzie tisulara insuficienta a pielii (rece,
cianotica, lipicioasa) si a creierului (agitatie, confuzie, coma) si a rinichiului (debit urinar 20 ml/h).
Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical
(Epinefrina???)
1.
Se aseaza copilul in clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus dect planul orizontal.
2.
De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de administrare subcutanata.
3.
Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila
1 ml = 1 mg
Doza: 0,5 1 ml s.c.
sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic
se administreaza 2,5 ml i.v.
4.
Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg :
8 mg/kg corp i.v
sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m.
5.
Pentru bronhospasm
Miofilin Teofilina
5 mg/kg corp i.v.

5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg) administrate i.v. in dilutie obigatorie
5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic
sau: Salbutamol spray 2 pufuri
6.
Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cte 30 mg
Doza: 1 mg/kg corp i.m.
7.
Ideal: - Oxigen
- Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic
- Aspiratie + pipa Guedel

62. Ajutorul de urgent a in sindrom hemoragic la copii.


Profilaxia bolii se face la nastere prin administrarea tuturor bebelusilor de Fitomenadion injectabil.
Tratamentul curative se face cu Fitomenadion injectabil in doza de 1-2mg. In formele mai grave se
foloseste plasma proaspata care asigura factorii de coagulare.
Tratament
In profilaxie se recomanda doze de 50 100 mcg de vitamina K1, care se considera ca sunt suficiente si
se administreaza in special la cei cu deficiente alimentare sau tulburari de absorbtie ale vitaminei K. Comitetul
de nutritie al Academiei Americane de Pediatrie recomanda pentru profilaxie o singura doza de 0,5 1 mg
vitamina K1 pe cale parenterala, sau 1 2 mg pe cale orala.
Terapia bolii hemoragice primare a NN consta in administrarea lenta i.v. de 0,5 1 mg vitamina K1, care
normalizeaza in 24 ore nivelul vitaminei K si al factorilor protrombinodependenti. Administrarea i.v. se practica
pentru a nu provoca formarea hematoamelor, in special cand nu s-a exclus total din diagnostic eventuala
existenta a unei hemofilii sau CID in cazuri grave se administreaza 3 doze de vitamina K la 4 8 ore interval.
Trebuie cunoscut ca doze mai mari de 5 mg vitamina K, administrate zilnic, sau de 10 mg vitamina K doza
totala pot produce hiperbilirubinemii la NN. A doua masura terapeutica consta in administrarea
de sange integral sau plasma in cantitate de 10 15 ml/kgc/zi, in formele grave ajungandu-se la 30 50
ml/kgc/zi de sange izogrup Rh negativ. Daca hemoragiile nu s-au oprit, administrarea de sange sau plasma se va
repeta dupa 2 zile, timp in care se consuma factorii de coagulare cu exceptia F IX. Administrarea concentratelor
de factori dependenti de vitamina K da rezultate bune, dar exista riscul aparitiei trombozelor si a CID, in special
la prematuri, datorita imaturitatii functiei de clearance al ficatului si a deficientei fiziologice de AT
III. Exanguinotransfuzia se indica in cazuri grave, la care se asociaza si o trombocitopenie. Profilaxia obstetricala consta in supravegherea atenta a gravidei, in vederea evitarii prelungirii travaliului si a altor cauze de
anoxie la nastere.

63. Ajutorul de urgenta in caz de lesin la copii.


Trebuie sa stim ca lesinul poate sa apara fara vreo semnificatie anume, dar si ca el poate sa fie cauzat de o
anumita problema grava de sanatate.
Conduita:
1. Pozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil;
2.Verifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent/a daca victima vomita;
3. Verifica respiratia si orice miscare;

4. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte;


5. Daca victima respira, restabileste fluxul sanguin ridicandu-i picioarele desupra capului. De asemenea,
indeparteaza cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte;
6. Daca victima nu-si revine intr-un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente;
7. Daca victima a lesinat in urma unor lovituri, ingrijeste-te si de aceste vanatai sau rani. Controleaza sangerarea
prin presarea ranii.
Ce sa nu facem?
Palmele pe care in disperare de cauza le dam ca sa facem ceva sunt cea mai intalnita greseala. Nu ajuta cu
nimic, din contra, pot face rau. La fel si a incerca sa turnam persoanei deja lesinate o bautura dulce pe gat.
Evident, ea nu mai poate inghiti corect in acel moment, plus ca organismul nu foloseste digestia pentru a-si
reveni la starea constienta.
In mod practic o persoana care observa un asemenea moment trebuie sa respecte cateva etape:
1. Eliberarea cailor aeriene si semnele vitale: un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte)
de preferat pe stanga, cu capul extins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in
pozitia extinsa. Aceasta manevra va elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala.
Eventual se exploreaza cavitatea bucala pentru a nu exista corpi straini. Concomitent se observa miscarile de
respiratie normala ale toracelui.
2. Activitatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide.
Acesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frecventa intre 60 si 100 batai/minut. Orice deviatie de la acesti
parametrii indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si examinare medicala de urgenta.
3. Un caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si/sau lipsa pulsului carotidian situatie care
indica ori iminenta unui stop cardio-respirator ori chiar un stop cardio-respirator. Se vor executa de urgenta
manevre de resuscitare cardio-pulmonara (masaj cardiac extern si respiratie gura la gura) pana la sosirea unei
echipe medicale specializate in asemenea situatii.
Ce nu trebuie sa faceti!
1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agrava o eventuala
leziune traumatica aparuta in urma caderii).
2. Administarea de orice fel de substante/medicamente pe cale digestiva (pe langa faptul ca nu se stie exact
cauza crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si/sau de lichide in
calea aeriana lucru care provoaca complicatii pulmonare grave).
3. Neprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic/echipe de urgenta care sa
evalueze corect pacientul.
4. Intarzierea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara in cazul instalarii stopului cardio-respirator (functia
cerebrala este compromisa ireversibil dupa 3-5 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale).

64. Ajutorul de urgent in caz de ingestie a unei subst. toxice de catre copii, inclusiv
in intoxicatie cu medicamente.
Variante de raspuns:
1. Ca masura de prim ajutor, poti da copilului sa bea rapid apa sau lapte, pentru a dilua substanta toxica si a
preveni reactiile adverse imediate.
2. Tratament - Daca pare verosimila ipoteza intoxicatiei accidentale, trebuie sa se ia urgent legatura cu serviciul
de specialitate sau cu serviciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat. In asteptarea ajutorului, este
total contraindicat sa se determine copilul sa manance sau sa bea. Contrar unei opinii larg raspandite, nu trebuie

in nici un caz sa i se dea lapte copilului. Nici nu trebuie incercat sa i se produca voma. Orice intoxicatie
potentiala necesita o spitalizare in cursul careia vor putea fi efectuate tentativele de evacuare a continutului
stomacului multumita administrarii de medicamente sau prin spalatura stomacala.
Absorbtiile de apa de Javel (solutie de hipoclorit de sodiu) diluata, cele mai frecvente, nu sunt in general
periculoase. In schimb, daca este vorba de inghitirea de apa de Javel concentrata sau de caustice (produse pentru
spalatul veselei, detartrante, pentru desfundarea canalului, de exemplu), copilul trebuie spitalizat de urgenta intrun serviciu de otorinolaringologie si trebuie cautate eventualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului.
Inhalatiile de derivati ai petrolului sunt deosebit de periculoase deoarece acestia pot provoca o atingere
pulmonara. O supraveghere in mediu spitalicesc care dispune de un serviciu de reanimare este un lucru care se
impune.
3. Test:
A. Il faci sa bea lapte sau apa.
B. Nu-i dai nimic.
Corect B: Tot ce trebuie sa faci e sa-i clatesti gura cu apa si sa-l faci sa elimine tot ce a inghitit. Este
nerecomandat sa-i dai sa bea ceva inainte de a primi sfatul unui specialist.
Chiar daca sunt multi care inca mai cred ca laptele e un antidot, afla ca, dimpotriva, grasimea din lapte
poate accelera trecerea substantelor toxice in snge.
4. Primul ajutor in intoxicatii
Intoxicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale. Studiile
epidemiologice au aratat ca exista diferente evidente in functie de varsta, atat in ceea ce priveste frecventa si
caracterul intoxicatiei cat si in privinta substantelor implicate.
Astfel:
- la copii predomina intoxicatiile accidentale, fata de adult unde majoritatea sunt voluntare, in scop suicid
- majoritatea intoxicatiilor la copii se produc sub varsta de 5 ani
- sub varsta de 1 an, predomina intoxicatiile cu medicamente, prin supradozaj sau utilizarea necorezpunzatoare a
acestora
- intre 1-5 ani predomina intoxicatiile accidentale cu diverse substante casnice: detergenti, sampon, sapun,
diversi solventi casnici, dezinfectanti, etc.

Limitarea absorbtiei toxicului


Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt masuri de prevenire a absorbtiei toxicului, prin
idepartarea toxicului care nu a fost inca absorbit in organism, masuri care se pot incepe la domiciliu:
- in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire): evacuarea continutului tubului digestiv fie prin
provocarea de varsaturi (prin stimularea fundului gatului cu degetul sau cu o lungurita dupa ce s-a baut un pahar

cu apa calda sau lapte) fie prin administrarea unor purgative


- in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest va fi scoaterea victimei din mediu
- in cazul toxicelor care patrund prin tegumente, se va spala tegumentul cu sapun si apa in cantati mari (dus)
- prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheata pe locul injectarii si a unui
garou, proximal de locul injectarii.
Provocarea varsaturilor este contraindicata la:
- victime inconstiente
- in caz de convulsii
- ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice.
Intoxicatiile acute cu medicamente
Primul ajutor:
- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in care
victima este in stop cardio-respirator
- apelarea serviciului de urgenta 112
- daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte)
- daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi
- se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie
- pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita informatii cu privire la
acordarea primului ajutor.
Intoxicatiile cu monoxid de carbon - CO
Primul ajutor:
- scoaterea victimei din mediu
- transportul cat mai repede la spital
- daca e la indemana, administrarea de oxigen - care este considerat si antidotul intoxicatiei cu CO.
Intoxicatia cu fum
Primul ajutor:
- scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale, cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratoare daca este necesar
- solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital
- daca este disponibil, administrarea de oxigen.
Intoxicatia cu naftalina
Primul ajutor:
- in cazul intoxicatiei prin inhalare: parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si aerisirea incaperii
- in cazul ingestiei: se administreaza apa si se provoaca varsaturile
- se transporta victima la spital.

De retinut!
NU se administreaza: ulei vegetal sau lapte, deoarece naftalina este solubila in grasimi si prin acestea ar creste
absorbtia toxicului.
Intoxicatia cu substante corozive
Primul ajutor:
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar: in timpul respiratiei gura la gura nu se va intra in contact direct cu gura victimei
decat prin intermediul unui tifon (deoarece exista ricul de contaminare)
- solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital in cel mai scurt timp
- spalarea cu multa apa (jet) timp de 20 minute, in cazul leziunilor cutanate sau oculare.
De retinut!
Sunt contraindicate provocarea varsaturilor, spalatura gastrica si administrarea purgativelor, deoarece exista
riscul perforatiei. Nu se va incerca neutralizarea sau diluarea toxicului!
Intoxicatia cu ciuperci necomestibile
Primul ajutor:
- prezentarea la spital in cel mai scurt timp
- se poate incerca provocarea varsaturilor, in cazul intoxicatiilor cu durata scurta de incubatie.
Intoxicatia cu pesticide
Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si cutanata. De aceea in cazul suspiciunii
unei intoxicatii cu pesticide, primul ajutor consta in:
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar, cu atentie la propria siguranta a salvatorului
- apelarea serviciului de urgenta 112
- decontaminare externa: inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate si spalarea tegumentelor sub jet
de apa
- provocarea varsaturii
- transportul victimei la spital pentru administrarea antidotului specific.

65. Insuficienta respiratorie la copii: cauyele principale, conduit clinica.


Care sunt cauzele insuficientei respiratorii la copii?

Orice afectiune a sistemului respirator sau diminuare a functiei pulmonare poate sta la baza insuficientei
respiratorii la copii. Ea nu este o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni pulmonare.
Insuficienta respiratorie acuta este mai frecventa printre bebelusi si copii mici decat printre adulti in principal
din cauza diferentelor anatomice si gradului de dezvoltare fizica. Caile respiratorii la copii cuprind zona care se
extinde de la nas la faringe, orofaringe, laringe si trahee, iar problemele pot aparea din mai multe cauze.

nou-nascutii si sugarii sunt obligati sa respire nazal pana la 2-6 luni, din cauza apropierii epiglotitei de
nazofaringe;

Afla cum poate contribui o dieta echilibrata la dezvoltarea copilului tau.

congestia nazala poate conduce la insuficienta respiratorie la aceasta varsta.

Dimensiunile mici ale cailor respiratorii la copii pot sta la baza obstructiei nazale si aparitiei problemei. La
copiii mai mari, tesutul adenoidal si limfoid amigdalian este proeminent si contribuie la obstructia cailor nazale.
Asadar, pe langa obstructia cailor respiratorii si leziunile tesuturilor pulmonare sau slabirea musculaturii care
ajuta la patrunderea aerului in organism pot determina aparitia insuficientei respiratorii.
Alte cauze frecvente care pot sta la baza insuficientei pediatrice respiratorii sunt:

leziuni dobandite (infectii, traumatisme, amigdale hipertrofice sau adenoide);

leziuni sau afectiuni congenitale (anomalii craniofaciale, stenoza subglotica etc.);

sindromul de detresa respiratorie;

astmul;

pneumonia;

edemul pulmonar;

embolia pulmonara;

botulismul infantil;

apneea de somn;

infarctul etc.

Cum se trateaza insuficienta respratorie la copii?

Insuficienta respiratorie este o urgenta medicala si necesita ventilatie artificiala asistata rapida. Copilul
este internat si beneficiaza de gimnastica respiratorie pentru a-i fi drenate si aspirate fluidele secretate in
exces. Medicul trece apoi la tratarea simptomelor prezente. Daca apare febra, medicul va folosi
antitermice pentru a o regla si echilibra. De asemenea, se asigura hidratarea copilului prin administrare
perfuzabila pentru a echilibra nivelul de electroliti.

Daca cel mic este internat cu alte afectiuni medicale asociate sau independente ori cauzate de afectiunea
sistemului respirator ca anemie, malnutritie sau rahitism se apeleaza la tratament cu suport imunologic.
Intre timp medicul incearca sa depisteze care este cauza care a stat la baza aparitiei simptomului pentru
a putea stabili schema terapuetica adecvata si a indeparta cauza. Tratarea simptomului nu ajuta la
vindecarea afectiunii declansatoare.
Decompensare respiratorie idiopatica

Afectiune a nou-nascutului, mai ales a prematurului, cauzata de existenta membranelor fibrinoase in alveolele
pulmonare si responsabila de o insuficienta respiratorie acuta.
Boala membranelor hialine, legata de un efect de maturitate a plamanilor, survine, in principal la prematuri
(copii nascuti inainte de 35 de saptamani de sarcina).
Simptome Decompensarea respiratorie apare de cele mai multe ori in cursul primelor ore ale vietii, uneori chiar
din primele minute. Ea se manifesta printr-o crestere a frecventei respiratorii, prin semne de lupta a copilului
pentru a respira (zbaterea aripilor narilor, gemete, scobirea toracelui in cursul inspiratiei).
Tratament Tratamentul consta in punerea sub oxigen a copilului in cazurile moderate, (incinta inchisa, care
acopera capul copilului, legata cu o conducta de aductie a aerului); In cazurile mai severe, prin ventilatie
artificiala care permite, la sfarsitul expiratiei, sa se mentina deschise alveolele pulmonare ale copilului. Punerea
la punct a surfactantilor artificiali, administrati pe cale traheala prematurilor de varsta mica, a contribuit la
eficacitatea tratamentului.