Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
intern pe care l numim canal. Aceast schem general, care se regsete la orice tip de
sistem, se poate ncrca i cu alte elemente, care in de specificul contextelor.
Ca sa se realizeze, se cer ndeplinite, anumite condiii cu caracter general:
Emitatorul trebuie:
- s dispun si sa posede un anumit repertoriu de elemente, denumite litere din care s
aleag i s poat realiza un numr suficient de uniti distincte, purttoare de informaii.
Totalitatea acestor litere formeaz alfabetul.
- s aleag i s combine literele alfabetului i entitile purttoare de informatie, nu
n mod haotic, ntmpltor ci n concordan cu anumite reguli de ordin semantic. Aceste
reguli fac ca informaia emisa s concorde i s reflecte n mod adecvat obiectivul/realitatea
la care se refer.
- s genereze i s transmit seriile de entiti informaionale, lund n calcul
caracteristicile capacitii de recepie ale destinatarului i particularitatea canalului pe care se
realizeaza transmiterea.
Destinatarul/ receptorul trebuie:
- sa posede o anumit capacitate de admisie calibrata sau reglat la nivelul
caracteristicilor tipului de semnale care sunt emise de ctre emitor.
- sa posede acelai alfabet i acelai repertoriu de reguli sintactico-semantice, pentru a
putea realiza receptarea adecvat a fluxului informaional transmis.
- la primirea informaiei, la nivelul su, trebuie s se produc o schimbare
corespunzatoare coninutului sensului si informaiilor primite.
Comunicarea se realizeaz numai n cazul n care att la nivelul emitorului ct
i la receptor, sunt satisfcute condiiile de mai sus.
Realitatea arat c nu exist i nu poate s se realizeze o comunicare perfect sau
absolut, din cauza aa numitelor influene sau fenomene de perturbaie pe care le sufer
fluxul de informaie ntre emitor i destinatar. Aceste influene perturbatoare se exercita pe
traseu, pe canal i au fost denumite zgomot.
n evaluarea relatiei de comunicare se ia in consideratie raporturile dintre semnal si
zgomot. In funcie de valorile lor se identifica existena a 3 situaii posibile:
1. Zgomotul domina n mod absolut semnalul, informaia este maximal perturbata i
comunicarea este compromisa Z>S
2. Zgomotul este egal cu semnalul Z=S, apare o situaie de maxim incertitudine.
Influena zgomotului afecteaz jumtate din valoarea fluxului informaional. n 50% din
cazuri zgomotul se ia drept semnal i n 50% din cazurisemnalul se ia drept zgomot.
3. Semnalul este mai mare dect zgomotul S>Z, semnalul domina n mod absolut
asupra zgomotului. Aceasta este situaia optim cnd putem vorbi de realizarea comunicrii.
Teoria generalizat a comunicrii, spune c n comunicare avem de-a face cu
schimbul de informaii. n comunicare, operm permanent cu informaii.
Informaia este un concept fundamental care a fost elaborat n cadrul teoriei
generalizate a informaiei i n cadrul ciberneticii. Definiia ei n acest context este diferit de
accepiunea tradiional, empiric sau popular n care a fost utilizat termenul. n primul rnd,
informaia este considerata o a treia dimensiune constitutiva a universului. Modelul
tradiional al universului, pe care l elaborau mecanic i fizic clasic, era unul
bidimensional, alctuit din 2 componente: substana i energia. Cibernetica i Teoria
Informaiei, introduce dimensiunea informaiei. Cel care a formulat prima definitie
generalizat a informaiei a fost Norbert Wiener.
Informaia nu este nici substana, nici energie. Prin aceasta se subliniaz
ireductibilitatea ei i totodat relativa ei independenta fa de substan i energie. Spre
Elemente de continut
Comunicarea = mesaj
Mesajul = ansamblu de date despre un anumit aspect/latura a referentialului
informational
Informatia = mesaje
Emitatorul genereaza si transmite mesajele ca elemente de continut care au nevoie sa
fie legate de anumite suporturi subtanstial energetice. Apare caracterul relativ al
independentei fata de substanta si energie, intrucat ea nu poate sa fie prinsa si obiectivata
decat prin intermediul unor elemente substantial energetice.
Aceste raporturi prin care se obiectiveaza si se transmit mesajele se grupeaza:
a. semnale
b. simboluri
c. semne
a. externa
b. interna
a. Redundarea externa = utilizarea unui numar mai mare de elemente(litere), pentru
decodificarea si transmiterea unui mesaj decat strictul necesar. Se recurge astfel pentru
transmiterea optima a mesajului, la dublarea sau triplarea elementelor unui mesaj. Creste
probabilitatea de prevenire a denaturarii mesajului.
b. Redundarea interna = stabilirea unor legturi de conditionare reciroca intre
elementele seriei, care obiectiveaza si transmite un mesaj. Aceasta, in mod natural se
realizeaza in interiorul limbilor naturale.
Dimensiunile comunicarii
Plan general:
a. obiectiva, fizica,
b. calitativa, semantica
c. calitativa pragmatica
a. Obiectiva fizica obligativitatea existentei unui anumit volum de elemente fizice
nemijlocit perceptibile care sa poata fi utilizate in calitate de suporturi pentru transmiterea
informatiei; un minim necesar pentru transmiterea unui mesaj este doi.
b. Calitativa semantica in orice comunicare mesajul trebuie sa indeplineasca o
functie designativa, sa se lege mai mult sau cel putin egal de o anumita calitate motivala sau
ideala. Prin ceasta comunicarea dobandeste sens.
c. Calitativa pragmatica orice comunicare trebuie sa se subordoneze si sa se lege
de efectuarea anumitor procese de reglare si autoreglare la nivelul interlocutorilor sau
sistemelor de comunicare.
Proprietatile comunicarii:
a. fidelitate
b. veridicitate
c. completitudinea
d. operativitatea
a. Fidelitatea gradul de concordanta dintre mesajele emise si cele receptionate sub
aspectul identitatii.
b. Veridicitate caracterul adecvat al legaturii dintre mesaj si referential si obiect.
Obiectul trebuie sa fie reflectat in mesaj in mod veridic si adecvat. Incalcarea duce la
confuzie si la neintelegeri.
c. Completitudinea corespondenta pe linie de volum intre ceea ce s- emis si ceea ce
s-a receptionat. Incalcare ei duce la o comunicare lacunarea cu multe tensiuni.
d. Operativitatea mesajele trebuie sa fie emisa si transmisa la momentul protrivit
atunci cand destinatarul are nevoie de el