Sunteți pe pagina 1din 7

Analiza variabila psihologica particulara

Aceste tin in primul rand de individualitatea interlocutorilor(retinem faptul ca nu


exista 2persoane individuale identice) si in al doilea rand de diferitele functii si procese
psihice printre care functiile si procesele cognitive, functiile si procesele afective, func si
prces motivationale. Fiecare din aceste 3categorii de procese prezinta grade si modalitati
diferite de elaborare integrare si functionare la fiecare individ in parte. De aceea atat
diferentele cat si apropierile sau asemanarile existente intre aceste fucntii si procese
psihice constituie variabile psihologice care influenteaza in sens pozitiv sau negativ
stabilirea si desfasurarea C interpersonale.
In cadrul proceselor cognitive evidentiem in primul rand rolul si importanta
perceptiei interpersonale si in al doilea rand rolul si importanta structurilor specifice
gandirii, structuri care diferentiaza in plan individual o modalitate analitica, o modalitate
sintetica, o modalitate concreta situationala si o modalitate abstracta generalizata a
perceperii si interpretarii realitatii inconjuratoare.
Orice relatie ???????? se desfasoare pe fondul unei anumite perceperi reciproce a
interlocutorilor. Perceptioa interpersonala se realizeaza la 3 niveluri, fiecare nivel
adresandu se numitor caracteristici ale interlocutorului:
- nivelul extern fizic
- nivelul de statut sau socio economic, cultural
- nivelul intrisesc psihologic
Primul nivelul extern fizic ?????
Iin cadrul acestor caracteristici fizice intra o serie de elemente precum: talia,
inaltime, culoarea parului, culoarea ochilor, trasaturile fetei, aspectul fizionomic general
si posturile pe care persoana respectiva le adopta in cursul C: posturi statice si posturi
dinamice.
De asemenea tot in cadrul trasaturilor exterioare fizice includem si elemntele sex
si varsta. Aceste 2elemente conditioneaza de asemenea modul in care se stabileste si se
desfasoara relatia de C. Intr-un fel se desfasoara relatia intre interlocutori de aceeasi
varsta si sex, in alt fel ...
Al doilea nivel este cel socio economic, de statut
Cand stabilim un contact printre primele intrebari se numara intrebarile legate de
profesie si statut economic. Din raspunsuri deducem pozitia si statutul social. De
asemenea informatiile primite isi pun amprenta pe cum urmeaza evolutia discutiei, de
continuare sau de intrerupere. Cu cat statutele socio economice sunt mai apropieate cu
atat si rel de C se desfasoara cu mai multa usurinta si viceversa. Diferentele de statut soci
economic limiteaza C interpersonala
Ultimul nivel, nivelul de adancim nivelul psihologic
In imaginea pe care o elaboram despre interlocutor includem inf despre
potentialul sau intelectual, creativ, personal, despre performantele, despre trasaturi
caracteriale, morale. Dinamica rel de C poate sa fie influentata si modificata de semnul
acestor informatii. Daca inf respective sunt de semn negatic atunci pt un interlocutor ele
pot sa diminueze valoara inf despre celelalte 2niveluri (fizic si sociocultural).
Cel mai important nivel al perceptiei interpersonale este al 3lea

Dinamica perceptiei interpersonale este influenta de o serie de factori si legitati


care se manifesta in grade si moduri diferite la diferite persoane, dar ele se regasesc la
fiecare dintre noi
Primul factor este subiectivitatea. Omul e un subiect activ si selectiv in raport cu
realitatea inconjuratoare. Unul si acelasi lucru fiind perceput in mod diferit de diferite
persoane sau de aceeasi persoana aflata in stari psihice sau dispozitionale diferite. In
functie de gradul de implicare a subiectivitatii, perceptia interperonala poate sa fie mai
mult sau mai putin obiectiva si concordanta cu realitatea. Nu exista o perceptie
interpersonala absoluta si perfecta. Fiecare percepe pe cei din jur, chir si pe cei mai
apropiati intr o maniera selectiva si mai mult sau mai putin schematizata si modificata,
ceea ce face ca si C sa capete un caracter nonrectiliniu, sinuos, cu deschideri si inchideri,
cu accente pozitive sau negative.
Cel de al doilea factor e factorul de constanta(legea constantei). Aceasta lege ne
arata ca imaginile secventiala din dif momente de contact cu o anumita persoana se
integreaza intr o sutructura ce poseda un anumit grad de stabilitate. Aceasta face ca
observatiile actuale sau de moment asupra cuiva sa le ajustam in functie de experienta
contactelor anterioare cu persoana respectiva si sa le interpretam prin prisma imaginii
generale pe care ne am format o despre ea. Ex: daca am surprins pe cineva laudandu se in
cateva ocazii si am apucat sa ii punem eticheta de laudaros sau de increzut vom avea
tendinta de a judeca in aceasta lumina toate comportamente lui ulterioare. Presupunem
astfel existenta unor invarianti comportamentali care isi pun pecetea asupra imaginii
perceptive a interlocutorului.
Al treilea factor e fact de semnificanta. In perceptia interpersonala pretindem o
anumita coerenta intemeiata in primul rand pe principiul cauzalitatii. Ne asteptam ca
atitudinile si faptele oamenilor sa decurga din anumite antecedente pe baza carora sa
putem face noi insine predictii cu valori de probabilitate rezonabile. Altfel spus socotim
ca actiunile semnilor nostri tb sa aiba un sens deductibil din observarea evolutiei in timp
a comportamentului lor.
Inferentele prin care ajungem sa ne construim o imagine personala a oamenilor cu
care venim in contact au la baza 3tipuri de reguli:
- reguli empirice deriva din experienta directa sau indirecta din observarea
raporturilor dintre alte persoane sau din cunoasterea personajelor din
literatura;
- reguli analogice se elaboreaza pe baza extrapolarii experientei noastre,
despre asemanarile pe care le indetificam intre indivizi. Ex: persoane cu
aceeasi profesie sau apartinand aceluiasi tip temperantal, presupunem ca vor
reactiona la fel in situatii asemanatoare;
- reguli de autoritate sunt sabloane care isi au radacinile adeseori in copilarie.
Lipsit de experienta proprie, copilul se increde in adulti, in opiniile acestora pe
care le preia fara discernamant si pe care apoi, in mod involuntar, le utilizeaza
in perceperea si evaluarea celor din jur. Si atunci cand devine subiect adult
Al patrulea factor e efectul de primordialitate - se exprima in tendinta noastra
de a vedea in orice enumerare o ierarhie ca atare, ordinea de prezentare a

insusirilor unei persoane influenteaza maniera in care vom percepe si vom evalua
acea persoana. Acest fenomen a fost demonstrat experimental de catre psihologul
social experimental Solomon Asch.
Experimentul a constat in ???? adresarea unor serii de atribute sau de insuri
cu ordine diferita. Asfel intr un caz un subiect a fost desris in ordinea urmatoare:
inteligent, harnic, impulsiv, critic, incapatanat si invidios. Iar alt subiect a fost
descris in ordinea: invidios, incapatanat, critic, impulsiv, harnic si inteligent. S a
constat existenta unei corelatii inalt semnificative intre aceasta oride de prezentare
a insusirilor si semnul aprecierii subiectilor in cauza. Desi sunt aceleasi insusiri
ordinea in care se prezinta ele influenteaza modul in care se percep indivizii
respectivi.
A cincea este legea sau fenomenul accentuarii perceptive. Consta in faptul ca
lucruri si persoane indetice sunt percepute in mod diferit in functie de starea de
moment a subiectului. Ex: in sentimentul, relatia de dragoste se accentueaza
laturile pozitive si se estompeaza cele negative in timp ce in sentimentul de ura se
accentueaza laturile negative, estompandu se cele pozitive. Astfel in perceptie
exista tendinta de accentuare si diminuare a diferitelor caracteristici si insusiri ale
interlocutorilor si in functie de aceasta C va avea un curs mai lin sau mai
accidentat, mai tensionat.
A 6 e legea modelului mental implicit al personalitatii. Rezulta din experienta
contactelor sociale. Cunoasterea unui numar mare de persoane caracterizate printr
un complex de trasaturi fizice si caracteriale diferite ne conduce la formarea unor
asocieri arbitrare potrivit carora anumite trasaturi merg impreuna in timp ce altele
sunt incompatibile. In functie de particularitatile acestui construt mental ne
asteptam ca o persoana care poseda un numar de insusiri evidente sa posede si
altele potrivit propriei noastre teorii a personalitatii, care reclama ca chiar daca
insusirile respective nu exista ele se acorda cu cele evidente, un om poate fi
perceput harnic si energi indiferent de nivelul de inteligenta. Totusi cuiva poate sa
i se para ca trasaturile de harnic si energic se potrivesc mai bine cu trasatura de
inteligent decat cu trasatura de neinteligent.
A 7 e legea consitentei. Potrivit acetei legi ne e greu sa acceptam ca realitatea
contravine logicii noastre si ca atare suntem contrariati cand constatam ca
schemele noastre de gandire si de interpretare sunt contrazise de viata. De ex: intr
o rel socioafectiva ne asteptam ca persoana pe care o simpatizam sa ne
simpatizeze si ea la randui si invers. Ne consterneaza faptul cand o pers care ne
displace se agata insistent de noi. Datorita neconcordantei dintre logica noastra si
realitatea de fapt.
A 8 e legea stereoripizarii. Ster e un fenomn psihologic care influenteaza de
asemenea in mod serios perceptia interpersonala si dinamica rel de C. Pe baza
acumularii experientelor noastre de viata dar mai ales sub influenta regulilor de
autoritate le formam o imagina despre un grup uman, imagine dupa care atribuim
fiecarui mebru al grupului trasaturile generale indentificate, fie ca e vb de calitati,

fie ca e vb de defecte stereotipizarea deformeaza realitatea impiedicandu ne sa


percepem indivizii ca persoane distincte ireductibile la grup. Avem imagini despre
grupuri umane de tip etnic, profesional, religos, sexual, politic etc. O pers cu
calitati exceptionale poate fi defavorizata in perceptie sub influenta stereotipului
evaluativ format despre grup.
A 9. Legea atractivitatii. Potrivit ei in rel interpersonale exista anumite forte
psihice interioare de natura eminamente afectiva care fac ca unele persone sa se
atraga intre ele iar altele sa se respinga. Acesti factori psihoafectivi determina
gradul si dinamica desfasurarii relatiei interpersonale si nivelul C al schimbului
dintre interlocutori. Cu cat atractivitatea e mai mare, cu cat cele doua persoane
care se simt atrase una fata de cealalta pe acest criteriu se stabilesc relatiile de
prietenei.
A 10 lege. Credibilitatea interpersonala. In general intram intr o rel de C cu
un anumit grad de incredere in interlocutor sau cu un anumit grad de neincredere
si suspiciuni. Credibilitatea e data de bunul simt, bunavointa, trasaturi
caracteriale, intentie absenta gandurilor ascunse. Abaterea de la aceste cerinte
duce la diminuarea increderii reciproce si la ingustarea rel de C
11 legea polarizarii perceptive. Consta in tendinta de a imparti oamenii in
categorii polare opuse dupa principiul totul sau nimic(ori ori, sau sau) si astfel
oamenii apar buni sau rai, curajosi sau lagi, integri sau corupti.
12 legea rigiditatii sau inertiei perceptive. Avem tendinta de a percepe si
evalua oamenii in concordanta cu imaginea pe care ne am format o anterior
neluand in seama sau minimalizand schimbarile, ori in realitate nimeni nu ramane
pietrificat in starea in care l am intaltni si perceput noi initial. De aceeas in rel si
comunicarea interpersonala se recomanda flexibilizarea perceptieie. Cautarea si
luarea in considereare a schimbarilor care s au produs in comportare pers
respective din primul moment in care am venit in contat cu ea. Omul se schimba
in decursul timpului din rau in bine si din bine in rau.
Variabilele de ordin afectiv sunt de 3genuri:
1) variabile de ordin tipologic sunt cele care sunt predeterminate genetic si
se includ in tabloul temperamental al individului. La nivel tipologic
intalnim 3niveluri ale variabilei emotional afectiv: nivel normotimic care
se caract prin concordanta dintre intensitatea actiunii factorilor afectogeni
si intensitatea trairii emotionale. Acest nivel il intalnim in temprametul
sangvinic. Al doilea e nivelul hipertimic care se caract prin discreptanta
dintre intensitatea stimului afectogen si intensitatea trairii in sensul
exacerbarii celei din urma. Acest nivel il intalnim cu precadere in structura
temperamentului coleric. Nivelul hipotimic la care de asemenea
??????????????? Acest nivel il intalnim la structura temperamental
flegmatic

2) de ordin dispozitional repr starea emotional afectiva de fond pe care o


detinem la inceputul unei zile si care influenteaza in general modul nostru
de deschidere, de relationare cu cei din jur. Aceste dispozitii care pot fi
pozitive sau negative, bune sau proaste sunt conditionate de o serie de
mecanisme si procese psiho fiziologice profunde care au loc in timpul
somnului si care realizeaza o decantare a experienteleor si trairilor din ziua
anterioara sau din zilele anterioare si creeaza o stare de fond de un anumit
semn pozitiv, tonic sau negativ, care se va pastra de a lungul intregii zile.
3) emotionale actuale, de moment - sunt cele care sunt provocate de
contactul si actiunea diverselor situatii, persoane situatii, obisnute din
viata si de semnificatia pe care aceste stimulari si situatii o prezinta pt noi.
Aceste stari emotionale de moment vor fi si ele de semn pozitiv, de stare
de bine, emotii de relaxare, de bucurie, implinire sau dimpotriva emotii de
frustrare, mahnire, tristete , suparare si aceste stari emotionale de moment
influenteaza in mod nemijlocit specificul si calitatea relatiei de C cu cei
din jur.
Variabila emotional afect tb considerata ca fiind unul din factorii esentiali care
isi pune pecetea pe perceptia interpersonala si pe dinanmica relatiei de C.
A 3 variabila e cea motivationala. Motivatia e cons factor declasantor si factor
directionator al comportamentelor. E socotita cauza interna a comportamentelor noastre.
Motivatia stare de necesitate care generaza o tensiune si de dezechibru in interiorul
organismului selectand si activand acele comportamente care tb si pot sa duca la
satisfacerea ei. Si subiectul uman prezinta 2 principale structuri motivationale si anume:
- o structura motivationala primara care se evidentiaza in asa numitele
trebuintele de oridin biologic si fiziologic, de ordin material
- a doua structura motivationala secundata sau dobantita elaborata eminamente
socio cultural
Pt fiecare din aceste sutrcturi motivationale s au elaborat si functioneaza asa
numitele compotamente adaptative specifice. Aceste comportamente se activeaza atunci
cand se activeaza starea de neecsitate corespunzatoare. La sete se activeaza
comportamentul de satifacere a trebuintei respective, frig- te imbraci. Etc
In cadrul trebuitelor secundare sau dobandite intra si trebuintele de asociere si de
relationare interpersonal. Omul simte nevoia organic de a fi impreuna cu cei din jur.
Izolarea lui sociala duce la producerea unor grave tulburari functionale de oridin psihic.
Experimental: omul nu poate sa traiasaca izolat mai mult de 6-7zile.
Putem considera ca C interpersonala izvoraste dintr o motivatie intrinseca.
Comunica de dragul de a comunica. C interpersonala se suborndoneaza unor interese: de
ordin erotic, profesional, politic, religios, de distractie etc. Prin prezenta motivului realtia
de C interpsonala dobandeste finalitate. Dupa cum nu exista comportament nemotivat nu
exista act de C nemotivat. Indiferent de calitatea si de factura motivului care sta la baza
lui.
Pe langa variabilele mentionate in C interpersonala intervine si atitudinea

Atitud e acea pozitie interioara, mentala si afectiva pe care o adoptam in raport cu


interlocutorul si cu relatia sau C cu el. Atitud e aceea care creeaza ceea ce se cheama
climat sau atmosfera psihologica existenta intre participanti si care face ca actul de C sa
capete un curs adecvat fara bariere si bruiaje sau dimpotriva sa dobandeasca accente
tensionale si conflictuale.
In psihologia C au fost evidentiate cateva tipuri de atitudini de care depinde
calitatea si eficienta C interpers
1)
atitudine descriptiva versus atitudine evaluativa. Atitud descriptiva e
aceea care nu presupune existenta unor mesaje care sa genereze
suspiciune sau neincredere, mesajele avand un caracter obiectiv si
neaccidentat emotional afectic. Atitud evaluativa e cea care presupune
existenta unor mesaje avand caracterul unor judecati de valoare si a
unor referinte critice la adresa altora sau a interlocutorului. Atitud
evaluativa genereaza in mintea receptorului suspiciune si neincredere
considerand ca si ceea ce spune el va fi judecat de catre celalat cu
aceeasi intransigenta .
2)
atitud care presupune orientarea sau centrarea pe problema, pe obiectul
comunicarii sau centrarea pe controlul asupra conversatiei, dialogului.
Atitud favorabila e cea care se centreaza pe problema sau pe obiectul C,
cealalata genereaza rezistenta intrucat nimeni nu doreste sa fie
subordonat vointei celuilalt
3)
atitud spontana deschisa versus atitud calculata sau strategica.
Favorabila rel de C e cea dintai, spontana si deshisa, cealalta e
nefavorabila intrucat duce la creerea impresiei ca cel care o adopta
nutreste ganduri sau scopuri ascunse. E nesicer.
4)
Atitud empatica versus atitud neutra. Favorabila C interpesr e at
empatica ea favorizant autodezvaluirea reciproca si confidenta, cealalta
e nefavorabila intrucat pune limite in calea dezvaluirii reciproce, facand
sa creasca suprafata acelor ferestre inchise( ale lui Johari)
5)
Atitud de egalitate versus atitudinea de superioritate. Favorabila C e cea
de egalitate indiferent de statului social. Interlocutorul tb tratat de pe
pozitie de egalitate. Cealalta e nefavorabila intrucat nimanui nu ii place
sa fie luat sau privit de sus indiferent cat de modesta e conditia lui
sociala
6)
At de provizorat versus at de certitudine. Favorabila C e prima, cea care
permite relativizarea propriilor opinii si disponibilitatea de a accepta si
a primi si opiniile interlocutorului. A doua e atitud atotstiutorului care
are raspunsuri la toate intrebari, problemele si pt care mesajle emise au
o valoare de adevar incontestabil
7)
Atitud suportiva versus atitud descurajanta. Favorabila C e cea
suportiva intrucat sustine in ceea ce doreste pe interlocutor. Cealalt,
dimpotriva, dezarmeaza si desccurajeaza interlocutorul. Pentru
ilustrarea acestui gen de atitudine EX: persona a: ma doare capul de
cateva zile de nu ma pot concentra. B:
atitud suportuiva: ia un
calmant a: degeaba, nu ma ajuta; mergi la medic, a: in niciun caz b: te
insotesc eu. A: nu nu are rost, poate o sa imi treaca asa. B: daca nu

mergi la medic anunt familia. Atitdud descuranjanta: b: nu esti


singurul pe care il doare capul, sau rabda, nu te mai vaita ca un copil,
sau am si eu destul probleme, nu ma plang. A: poti sa imi explici si mie
problema X B: atit suportiva: cu placere atitud descurajanta: n am timp
pt asta acum, sau : nu, du te si citeste, suportiva b: nici eu nu stiu, hai
sa cautam impreuna