Poprirea din salariu reprezinta o notiune reglementata prin Codul Muncii si Codul de

procedura civila. Nu este un subiect placut, insa este necesar sa il intelegem pentru ca mai devreme
sau mai tarziu, in numeroase companii vor exista situatii cu privire la popriri, retineri din salariu sau
note de constatare a prejudiciilor provocate de salariati.
Cum le facem fata? Cum tratam situatiile mai complexe, in care exista concurs de popriri? Cum se
recupereaza prejudiciile? Care sunt pasii pentru a recupera prejudiul provocat de la un salariat daca
se solutioneaza situatia pe cale amiabila?
Discutam in mod concret despre popriri ca fiind retineri din salariu conditionate prin anumite reguli
legislative deosebit de clare.
Sa tinem cont de faptul ca poprirea reprezinta unul dintre mijloacele procesuale prin care se poate
solicita si realiza urmarirea silita in situatia in care debitorul nu isi executa obligatia de bunavoie.
O prima regula de care vom tine cont este faptul ca retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in
fiecare luna jumatate din salariul net.
Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din
neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3
ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Termenul de prescriptie este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului
cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.
Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului
este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca
definitiva si irevocabila.
Angajatorul nu are voie sa retina din salariul angajatilor fara hotarare judecatoreasca definitiva si
irevocabila, chiar daca angajatul si-a dat consimtamantul. Angajatorul poate sa achite daunele la
casieria unitatii angajatorului, insa nu se pot retine sume de bani din salariul sau in lipsa hotararii
judecatoresti.
In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:
a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
Conform art. 781 din Codul de Procedura Civila, nu sunt supuse executarii silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul
este lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii sau organizatii
nationale si internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii
popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care
1

se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul
infiintarii primei popriri.
Cum se infiinteaza o poprire?
Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla
in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul ori tertul poprit, conform art.
782 din Codul de Procedura Civila.
Ai poprire pe salariu si vrei sa iti schimbi locul de munca? Ce se intampla?
Poprirea ramane in fiinta si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca sau este pensionat. In
aceste cazuri, tertul poprit va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea unitatii la care se afla noul
loc de munca al debitorului sau organului de asigurari sociale competent, care, de la data primirii
acestor acte, devine tert poprit, potrivit prevederilor art. 786 din Codul de Procedura Civila. In situatia
in care debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca noul loc de munca, ea il va
incunostinta pe creditor despre aceasta imprejurare.
Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul il va aduce la cunostinta unitatii de la care
debitorul a plecat. De aici se va continua poprirea.
Ce obligatii revin tertului poprit?
In termen de 5 zile de la data comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de
la scadenta acestora, tertul poprit va avea urmatoarele obligatii:
- va consemna suma de bani ,daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, va indisponibiliza
bunurile mobile incorporale poprite si va trimite dovada executorului judecatoresc, in cazul popririi
infiintate pentru realizarea altor creante decat cele aratate la pct. 2
- va plati direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de
obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de
despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a
sanatatii. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la
resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.
Art. 790 din Codul de Procedura Civila prevede si sanctiuni pentru tertii popriti care nu se achita de
efectuarea popririi:
Tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi
va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000
lei.

Cum se desfiinteaza poprirea?

Conform art. 794, in situatia in care dupa infiintarea popririi cauza in temeiul careia s-a infiintat
aceasta a incetat sa mai existe, executorul judecatoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit,
va dispune desfiintarea popririi printr-o adresa catre tertul poprit.
2

Care sunt veniturile salariale ce nu pot fi poprite?

Bunurile mobile care nu se pot urmari sunt enumerate in Codul de Procedura Civila, la art. 727, dupa
cum urmeaza:
Art. 727: Bunurile neurmaribile
Nu sunt supuse urmaririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familiei sale si obiectele de
cult, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate ingrijirii bolnavilor;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 3 luni, iar daca debitorul se ocupa
exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii
mijloacelor de subzistenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru 3 luni de iarna;
e) scrisorile, fotografiile si tablourile personale sau de familie si altele asemenea;
f) bunurile declarate neurmaribile in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
Art. 728: Bunurile destinate exercitarii ocupatiei sau profesiei debitorului
(1) Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii
autorizate nu pot fi urmarite decat de catre creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu
exercitarea profesiei respective. Daca bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional
individual, insa servesc la exercitarea ocupatiei sau profesiei debitorului persoana fizica, pot fi
supuse urmaririi silite numai daca nu exista alte bunuri urmaribile si numai pentru obligatii de
intretinere sau alte creante privilegiate asupra mobilelor.
(2) Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in masura necesara continuarii
lucrarilor in agricultura, inventarul agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste
animale si semintele pentru cultura pamantului, in afara de cazul in care asupra acestor bunuri exista
un drept real de garantie sau un privilegiu pentru garantarea creantei.

Limitele urmaririi veniturilor banesti sunt reglementate la art. 729 din Codul de Procedura
Civila:
Art. 729: Limitele urmaririi veniturilor banesti
(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte
sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale
acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere
sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din
venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede
altfel.
(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate
3

asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul
salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest
cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de
desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele
cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de
intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale,
daca legea nu dispune altfel.
(5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul
acestora.
(6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1) -(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 864 si
urmatoarele.
(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav,
ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele,
precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi
urmarite pentru niciun fel de datorii.

Din practica:
"Am semnat un act aditional de majorare salariala pentru un angajat insa am gresit suma. Vrem sa
corectam dar angajatul refuza. Pot sa ii retin din salariu? Majorarea a fost gresit calculata!"
Atentie mare la faptul ca fara titlu executoriu nu poate fi efectuata poprirea pe salariul angajatului.
Sa tinem cont de faptul ca angajatorul nu poate invoca propria culpa in constatarea nulitatii unui act
juridic. Actul aditional a fost semnat prin acordul partilor. Asa cum actul aditional nu poate fi corectat
prin vointa unilaterala a angajatului nemultumit, asa nu poate fi modificat nici de catre angajatorul
nemultumit, prin decizie unilaterala.
Solutia este intelegerea partilor si in cazul in care nu se ajunge la un consens, se poate ajunge la
solutionarea cauzei in instanta de judecata.
Salariata va primi in curand indemnizatia de maternitate si as dori sa stiu ce parte din ea poate fi
urmarita pentru poprire?
Nicio parte! Indemnizatie de maternitate nu poate fi urmarita pentru nici un fel de datorie.
Salariata se pregateste sa intre in concediu pentru cresterea copilului. Nici de indemnizatia de CCC
nu putem discuta la poprire?
Nu, nici de indemnizatia de CCC nu discutam la poprire. In mod concret, retinerile din salariu nu pot fi
facute din indemnizatia de incapacitate temporara de munca.
Conform specialistilor in legislatia muncii PortalCodulMuncii.ro, retinerile vor fi efectuate doar pentru
veniturile cuvenite in perioada in care a prestat activitate.

Care este ordinea in care se vor achita creantele? Avem un salariat cu mai multe adrese de poprire
pe salariu Cum procedam?
Ordinea de preferinta a crantelor este redata in Codul de Procedura Civila , la art. 865:
Art. 865: Rangul creantelor cu preferinta generala
(1) In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea
sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul
judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu
prevede altfel:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita,
pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun
al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu
ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra
bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor,
potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate
temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces,
acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a
pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a
altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii,
datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor
fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin
fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau
executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creante.
In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata
se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.
Angajatul ne-a produs un prejudiciu, am realizat nota de constatare, el a semnat-o si acum nu mai
vrea sa achite suma aferenta prejudiciului. Ce putem face?
5

Prejudiciul poate fi acoperit de buna voie de catre salariat, prin plata unei sume lunare la casieria
unitatii, dar nu poate fi recuperat prin retineri din salariu in absenta unei hotarari judecatoresti.
Odata realizat acordul salariatului, ea devine un contract, avand obligativitatea unui astfel de act
juridic incheiat de parti.
In situatia in care salariatul si-a dat acordul cu privire la plata, insa nu o efectueaza, angajatorul il
poate actiona in instanta in temeiul notei de constatare semnate de catre salariat.
Atentie la faptul ca nota de constatare, chiar daca este semnata de catre salariat, nu constituie titlu
executoriu. Actiunea in instanta este esentiala pentru recuperarea sumei aferente acoperirii
prejudiciului.
Angajatul datoreaza societatii o suma de bani cu titlu de dauna. Suma de recuperat depaseste
pragul a 5 salarii minime brute pe economie insa este de acord sa o achite de bunavoie, la casieria
unitatii. O putem incasa?
Daca suma de recuperat depaseste pragul a 5 salarii minime brute pe economie, atunci angajatorul
isi va putea recupera prejudiciul produs de salariat pe calea actiunii in justitie in raspundere
patrimoniala impotriva salariatului.
Angajatorul a constatat faptul ca un salariat a provocat o paguba companiei sale, din vina si in
legatura cu munca sa. Care sunt pasii de efectuat pentru a-si recupera banii?
Primul pas este constatarea producerii pagubei si analizarea intinderii ei si a sumei ce trebuie
recuperate.
Al doilea pas consta in elaborarea notei de constatare.
Al treilea pas il reprezinta actiunea de comunicare a notei salariatului. Se solicita acordul salariatului
in vederea recuperarii prejudiciului.
Mare atentie la urmatoarele reguli de care vom tine cont in vederea recuperarii prejudiciului:
1. Paguba trebuie sa fi fost provocata din vina si in legatura cu munca sa.
2. Recuperarea prejudiciului se solicita printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei.
3. Recuperarea contravalorii acesteia se realizeaza prin acordul partilor, intr-un termen care nu poate
fi mai mic de 30 de zile de la data recuperarii.
4. Contravaloarea prejudiciului nu poate fi mai mare de echivalentul a 5 salarii minime brute pe
economii.
Angajatul si-a recunoscut vina si am analizat impreuna paguba produsa. Angajatul doreste sa i se
retina din salariu suma de 200 de ron in vederea acoperirii prejudiciului. Putem sa retinem toata
suma dintr-un salariu de 2500 de ron?
6

Nicio retinere din salariu nu poate fi operata fara hotarare judecatoreasca. Prin acordul partilor,
salariatul va achita contravaloarea prejudiciului la casieria unitatii. Retinerile din salariu nu se vor
efectua fara hotarari judecatoresti. Temeiul legal este art. 169 din Codul Muncii.
Angajatul nostru are poprire pe salariu Ocazional, noi ii dam bonusuri in functie de performanta. Sunt si
acestea urmarite prin poprire?
Da. Bonusurile acordate salariatilor pot fi urmarite prin poprire. De altfel, bonusurile fac parte din
venitul net din salariu.
Iata mai sus doar cateva dintre cele mai importante aspecte referitoare la poprire din salariu. Am
expus si cateva cazuri din practica specialistilor in legislatia muncii insa nu reprezinta nici 10% din
complexitatea subiectului. Va promit si mai multe articole pe acest subiect in curand. Vom analiza
impreuna subtilitatile si inflexiunile legislative cu privire la poprire.
Sa aveti succes, curaj profesional si cariere stralucite!
Maria Nicutar
Surse: Codul Muncii
Codul de Procedura Civila
PortalCodulMuncii.ro
Memorator de Legislatia Muncii, editura Rentrop&Straton, Autor: Consilier Juridic Gabriela Dita