Sunteți pe pagina 1din 9

Thursday, January 22, 2015

Psihopatologie
Agresivitatea si psihopatologia sociala

- auto-ranirea (detinut "imbracat" in tatuaje ce vrea sa impresioneze si nu simte


durerea fizica, in momentul agresionarii)

manifestari:
- toleranta scazuta la frustrari,
- comportament dizarmonic, antisocial,
- nivel educational redus,
- imaturitate psiho-morala,
- deprinderi disfunctionale de a munci constant si ordonat,
- nevoia de a mentine un status ridicat si o imagine de lider.
persoana nu-si doreste sa moara, ci reuseste astfel sa se elibereze de o tensiune
emotionala foarte puternica.

simularea = indica un puternic substrat de aparare si conservare:


- simulare preventiva = realizata constient, premeditat, cu scopul de a induce in
eroare,

- simulare contaminativa = specifica grupurilor marginale si este determinata de


situatii frustrante. Au un caracter inductiv, mimetic.

- !!! comportamentul deliberat de autoranire este o forma particulara de simulare.


disimularea = asemenatoare simularii si se produce, in special, pe fondul unei
situatii sociale frustrante.

forme de auto-ranire:
- autoironia = stima de sine scazuta,
- autoacuzarea = depresie, elemente de schizofrenie ori alta tulburare de
personalitate,

- autopedepsirea = culpabilitate,
- autoflagelarea / automutilarea.
1

Thursday, January 22, 2015

nivele de auto-agresivitate:
- fantasme auto-agresive (la nivel ideativ)
- intentii auto-agresive
- comportament auto-agresiv, care poate fi:
forma manifestata (evidenta) = violenta fizica, atitudine negativa (negativism
verbal, refuzul mancarii, medicamente, etc)

forma camuflata = autoironia, cinism.


!!! frecventa, intensitatea si numarul actelor auto-agresive sunt mai crescute in
regimurile restrictive.

!!! amplitudinea si numarul actelor auto-agresive se diminueaza mult in regimurile


mai putin restrictive.

auto-mutilarea poate fi:


- voluntara = pentru a obtine un avantaj, intimidare sau pentru spectacol,
- involuntata = pe fondul unor factori psihopatologici.
factori psihopatologici posibili:
- factori cauzali:
psihopatologici = patologie emotionala (motivata prin trairi afective la
nivel maxim al emotiilor negative, pe fondul tolerantei scazute la frustrari),
etilismul cronic, narcomaniile ori asocierea medicamentoasa (halucinoza
si stari de sevraj cu reactii paroxiste si imprevizibile), encefalopatii infantile
si traumatisme cranio-cerebrale (pot lasa sechele tulburari de
comportament, cu predispozitie la violenta), tulburari clinice - Axa I (tulburari afective, de comportament, somatice), tulburari de personalitate
- Axa II -, conditii medicale generale sau boli somatice asociate tulburarilor
depresive, infirmitati / malformatii congenitale, modele comportamentale
invatate,

sociogeni = istoricul traumatizant de viata, tendinte antisociale


(manifestate in timp), toleranta scazuta la frustrare, conflicte relationale,
intimidarea in situatia pedepsei definitive (pentru a mentine un status
ridicat si o imagine de lider), deprinderi disfuctionale de a munci.

Thursday, January 22, 2015

- contextul situational = influentiaza declansarea nemultumirii, frustrarii


manifestate prin agresivitate, posibila intoarsa spre sine,

- caracteristici fizice si sociale de mediu = cum ar fi: limitarea spatiului,


rolului, statutului social, stresul, supraaglomerarea, zgomotele puternice,
temperaturile extreme, foamea, lipsa somnului, durerea, hartuirea,
amenintari fizice / emotionale, pierderea controlului asupra unei situatii, etc.

- rolul tertilor la eveniment = aportul celor aflati in mediul apropiat, cat si


perceptia acestora asupra evenimentului.

!!! in penitenciar intervine inca un factor: mentinerea suprematiei in mediul


relational al detinutilor

!!! in cazul minorilor cu rist de auto-ranire se recomanda: colaborarea cu diverse


institutii si ONG-uri de profil, consiliere la nivel local in vederea intocmirii evaluarii
periodice detaliate, monitorizare permanenta, etc.

individualizarea interventiei psihologice:


- in cazul persoanelor care se auto-ranesc pentru prima data:
evaluarea evenimentului, din perspectiva tuturor factorilor posibili (discutii si cu
personalul de paza / medical),

planificarea tipului de tehnica, activitati psihologice si recomandari pentru


interventia educativa si terapeutica a individului,

interventii in cadrul aspectelor custodiale pentru a putea asigura o buna


evolutie a cazului.

- in cazul persoanelor cunoscute ca isi produc, periodic, leziuni de profunzime


(afectarea functiilor unor organe):

evaluarea factorilor cauzali direct (prin obsevarea comportamentului acestuia


la diverse activitati) si indirect (prin discurtii cu membrii personalului medical /
paza)

interventie prin anuntarea riscurilor posibile.


- in cazul persoanelor auto-agresive la care s-au intalnit elemente ce tin de
contextul situational, de caracteristicile fizice si sociale / de mediu; posibil chiar
rolul unor terti la evenimente:

Thursday, January 22, 2015

stabilirea interventiilor psihologice tinand cont de toti factorii care pot bloca
asimilarea cunostintelor si reusita producerii de schimbari,

recomandari ce vor viza activitatile ergoterapeutice (pentru stimularea atentiei


pe perioade lungi de timp, dezvoltarea motricitatii) si / sau interventia asupra
unor manifestari disfunctionale indentificate la evaluarea initiala.

Comportamentul suicidar

- suicid = moarte auto-indusa, in prezenta dovezii explicite / implicite cu privire la


intentia persoanei de a muri. Poate fi clasificat astfel:

direct = cu intentie (voluntar / involuntar),


indirect = fara intentie.
- tentativa de suicid = este un comportament de auto-ranire, cu rezultat non-fatal
insotit de dovada explicita / implicita a faptului ca persoana a dorit sa moara.

- tentativa de suicid abandonata = comportament cu potential auto-distructiv insotit


de dovada explicita / implicita a faptului ca persoana a dorit sa moara, dara a oprit
incercarea inainte de a se produce ranirea fizica.

- ideatia suicidara = gandurile ce pregatesc actul auto-lezant, determinand gradul de


seriozitate.

- letalitatea comportamentului suicidar = principalul pericol obiectiv la adresa vietii,


asociat cu metoda sau actiunea de sinucidere.

- autoranirea deliberata = modalitatea prin care individul isi provoaca rani dureroase,
distructive, acte cu consecinte de auto-ranire, dar fara intentia de a muri.

- factori de risc:
la populatia generala:
- tulburari emotionale (este de doua ori mai prezenta la femei decat la barbati,
unde este prezenta o relatie inversa intre mortalitatea feminina scazuta prin
suicid si rata crescuta a depresiei si a numarului mare de tentative, respectiv,
rata suicidului crescuta, pe fondul unui numar scazut de tentative de suicidere).

- barbatii care comit suicid au o rata a alcolismului mai ridicata in comparatie cu


femeile care comit suicid.
4

Thursday, January 22, 2015

- nivelul scazut al serotonimei.


la populatia penitenciara romaneasca:
- actele de suicid finalizate au comise de detinutii barbati, adulti, dar aceasta nu
inseamna ca nu exista un potential de risc la femeile ori minorii incarcerati.

- profilul sinusigasului roman incarcerat:


detinuti adulti, de sex masculin, celibatari / casatoriti,
numar screscut la cei de varsta mijlocie (38-53 ani), cu extindere ingrijoratoare la
tineri (18-21 ani),

valoare crescuta pentru zona Munteniei,


risc crescut la persoanele cu infractiuni savarsite prin violenta, putin mai redus la
cei cu fapte neviolente,

valoare crescuta la condamnatii definitiv, recidivisti sau la cei incarcerati in unitati


cu mare capacitate

apare mai ales in zilele saptamanii, intre orele 18:00-24:00,


nu a fost insotit semnale de alarma de depresiei si de scrisori de adio,
risc crescut la cei din mediul rural si creste proportional cu nivelul educational,
prezinta sau este diagnostic cu o tulburare de personalitate.
- factori de vulnerabilitate la suicid:
prezenta unei sau mai multe tentative de suicid,
bolile psihice (tulburari de personalitate, afective, depresia, tulburarile psihotice),
abuzul de alcool sau de subsanta,
starea de sanatate organica (pentru detinutii care au epilepsie, scleroza multipla,
traumatisme craniere, dementa cerebrala, HIV / SIDA, dezechilibre hormonale, boli
neoplazice - cancer -),

situatia familiara (divort, familie monoparentala),


abuzul sexual (mai ales in copilarie),
factorii istorico-situationali (nivelul de functionare zilnica, stilul de viata, abilitatile de
coping, suportul social, istoricul medical / psihiatric, istoricul suicidar in familie).
5

Thursday, January 22, 2015

- motivatia si intentia :
tentativele neletale de suicid = strategii manipulativ-agresive de rezolvare a
problemelor interpersonale sau pentru a influenta relatiile.

tentativele de suicid la femei = datorate pierderii, rupturii relatiilor, conflictelor sau


impasului interpersonal, caracterizat unoeri de dependenta, pasivitate si
manipulare.

- etape de terapie:
preventie primara = are rolul de a:
- optimiza personalitatea detinutului,
- asigura circuitul informatiilor si a interventiilor,
- asigura formarea in domeniul suicidologiei a personalului,
- selecta si forma detinutii de sprijin.
interventia in criza = implica masuri de urgenta (mutarea in camera de protectie,
internarea la infirmeria penitenciarului, pana la transferul la un spital),

postventia = etapa de sustenabilizare a eforturilor pentru evitarea unor eventuale


recaderi.

- !!! frecventa, intensitatea si numarul actelro de suicid cresc in regimurile restrictive de


detentie.

- !!! amplitudinea si numarul actelor de suicid se diminueaza in regimurile mai putin


restrictive de detentie.

- !!! etapa postdetentiei prezinta un risc crescut de suicid, deoarece detinutul isi
schimba, din nou, total statutul sau.

- !!! trigger-ul poate fi apropierea zilelor aniversare ori a evenimentelor despre care
persoana afla ca vor avea loc in mediul sau de suport, experiente neplacute, pierderi
semnificative.

- !!! suicidul psihotic, in special la detinutii cu shizofrenie, este atipic si poate induce in
eroare prin modul bizar de executie, violenta leziunilor si asemanarea cu autoagresiunea.

- factori care au efecte protective:


prezenta copiilor in viata detinutului,
6

Thursday, January 22, 2015

simtul responsabilitatii fata de familie,


existenta unei sarcini sau posibilitatea unor viitoare sarcini,
religiozitatea,
satisfactia in viata, in anumite momente sau situatii din trecut / prezent,
abilitatea de testare a realitatii,
deprinderile cognitive de coping (adaptare),
deprinderile pozitive utilizate in rezolvarea problemelor,
suportul social pozitiv,
relatia terapeutica pozitiva.
- !!! in cazul persoanelor cu risc de suicid si agresivitate fata de ceilalti, este indicat sa
nu implicati detinuti de sprijin, ci personal de supraveghere.

- !!! recomandat este ca psihologul sa desfasoare zilnic, in cadrul sedintelor individuale:


consiliere psihologica = cu tematica pregatita si esalonare in timp,
terapii ocupationale = ergoterapia (prestare de munci usoare), ludoterapia, artterapia, ect.

- !!! trebuie avut in vedere impactul avut de vizitele familiare asupra detinutului cu risc
crescut de suicid.

- !!! nu trebuie incurajate pozitiv actele de auto-ranire.

Comportamentul heteroagresiv

- persoana heteroagresiva = persoana care se enerveaza aproape "din nimic".


- furia / impulsivitatea patologica = motorul care declanseaza agresivitatea sau
violenta si este de 2 tipuri:

normala / sanatoasa = exprimata potrivit momentului / evenimentului si permite


descarcarea stresului si frustrarii traite,

agresiva / revendicativa = esprimata nepotrivit situatie, disproportionala cu


motivul si devine o forta care distruge.
7

Thursday, January 22, 2015

- elementele care prevestesc conduita violenta:


personalul din penitenciar se teme de acesta (aceasta este vizibila si exploatata de
detinuti),

detinutul se comporta violent sau ameninta cu acte de violenta,


comportamentul acestuia alterneaza intre perioade de agitatie, ostilitate, cu violente
verbale / fizice si perioade de liniste,

detinutul ii este teama ca-si va pierde controlul si anunta acest lucru,


acesta are o pozitie rigida a corpului, atitudine neincrezatoare / banuitoare fata de
toata lumea,

detinutul este intoxicat cu substante etilice ori se afla in sevraj,


acesta are istoric de violenta prin infractiunile comise ori executa pedepse aferente
sanctiunilor primite,

detinutul este "imbracat" in tatuaje, ce arata apartenenta lui la anumite principii ale
unui grup.

- cauzele agresivitatii:
furia,
impulsivitatea.
- factori cauzali:
psihopatologici = etilismul cronic, narcomanii ori asocieri medicamentoase,
conditii medicale generale, conditii psihiatrice (tulburarile clinice - Axa I -, tulburarile
de personalitate - Axa II -), modelele comportamentale invatate,

sociogeni = tendinte antisociale (manifestate in timp), reactiile agresive la


frustrare, conflicte relationale, intimidare / bravura (pentru mentinerea statusului
ridicat si a unei imagini de lider), lipsa de informare cu privire la desfasurarea
procedurilor, deprinderi disfunctionale de a munci.

- factori care stimuleaza agresivitatea:


frustrarea determinata de perceperea incorectitudinii / nedreptatii, de umilinta /
dispretuire, de sentimentul de insecuritate,

imaturitate emotionala, afectiva,


8

Thursday, January 22, 2015

nervozitatea,
nevoia de a intimida,
pastrarea reputatiei,.
- situatii cu rol in dezvoltarea factorilor particulari ai mediului penitenciar:
asteptarea supraevaluata (legate de sosirea postei, iesirea la activitati / la medic),
inconsecventa detinutilor in luarea deciziilor,
perceptia statutului de detinut (distrugerea reputatiei prin caracteristicile specifice
mediului),

caracteristicile de personalitate ale detinutilor, manifestarile disfunctionale,


evenimentele negative aparute in viata detinutului,
consecintele favorabile experimentate prin utilizarea agresiunii, in mediul
penitenciar.

- !!! evaluarea detinutilor violenti, aflati in stare agresiva, se realizeaza doar de catre
medicul psihiatru.

- !!! este importanta stabilirea unei bune comunicari intre reprezentantii sectoarelor de
siguranta detnerii, cel medical si cel de reintegrare sociala cu privire la starea
persoanei private de libertate cu potential violent.

- etapele de interventie terapeutica:


calmarea detinutului violent,
formarea unei relatii cu detinutul, in care aceste sa nu mai considere ca e necesar
sa fie agresiv cu terapeutul,

negocierea problemei, prin oferirea mai multor variante constructive de diminuare a


agresivitatii,

utilizati recompense verbale, dar nu expuneti promisiuni nerealiste pentru a obtine


o liniste de moment.

S-ar putea să vă placă și