CONTABILITATE

1. Se primete prin subvenie guvernamental un autobuz pentru transportul n comun evaluat

la 70.000 lei. Durata de via util 20 ani, iar metoda de amortizare liniar. Dup zece ani de utilizare
se vinde autobuzul la preul de 33.000 lei+tva 24%.
- inregistrarea subventiei de primit
4451

2133

70.000

-inregistrarea amortizarii
6813

2813

3500

-inregistrarea amortizarii la venituri

2133

7583

1200

7583

800

-vanzare utilaj
461

-descarcarea gestiunii
2813

2131

2400

6583

2131

600

Concluzie: Dupa inchidrea conturilor de venituri si cheltuieli rezulta un sold debitor la contul 121, o pierdere
in suma de 1000
2. Societatea Comercial Transcom SA a ncasat n anul N subvenii, n sum de 30000 lei
pentru achiziionarea de mijloace de transport i n sum de 20000 lei, pentru activitatea de transport
ca urmare a practicrii unor tarife sub preul normal, fiind suportate de la bugetul local. La sfritul
anului se constat c societatea mai are de ncasat subvenii de exploatare 4000 lei pentru care nu s-au
efectuat cheltuieli. Se ncaseaz prin banc.

Rezolvare:
445 Subventii = 4751 Subventii guvernamentalepentru investitii

30.000lei

5121 Conturi la banci in lei = 445 Subventii

30.000lei

445 Subventii=7411Venituri din subventii deexploatare aferente cifrei de afaceri

16.000lei

445 Subventii=472 Venituri nregistrate inavans

4.000 lei

5121 Conturi la banci in lei=445 Subventii

4.000 lei

3. Societatea Comercial B specializat n comerul cu amnuntul deine n stoc la nceputul

anului mrfuri la preul cu amnuntul n valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent mrfurilor
din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. n cursul perioadei de gestiune se achiziioneaz mrfuri
la preul fr TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se
vnd mrfuri n cursul lunii prin magazinul cu amnuntul n valoare de 420.000 lei, (inclusiv TVA). Se
descarc gestiunea. Evidena se ine la pre de vnzare cu amnuntul.
a)

achiziia de mrfuri :

% = 401

372.000

371

300.000

4426

72.000

b)

nregistrarea adaosului :

371 = 378

60.000

c)

nregistrarea TVA neexigibil :

371 = 4428

86.400

360.000 x 24 % = 86.400

d)

vnzarea mrfurilor :

5311 =%

420.000

707

338.710

4427

81.290

e)

descrcarea gestiunii :

%=

371

420.000

4428

81.290

4. Societatea Comercial Z trimite, unui ter, pentru recondiionare materii prime n valoare
de 300.000 lei. Costurile generate de recondiionare nsumeaz 2.000 lei, TVA 24%. Contabilizai
operaiile aferente.
a) Trimiterea materiilor prime spre reconditionare
351

301

300.000

Materii i materiale aflate la teri

b) Costurile reconditionarii
%

5311

2480

611

2000

4426

480
c) Reintoarcerea de la reconditionare a materiilor prime:

301

351

300.000

5. Societatea Comercial X a primit de la un deponent mrfuri n consignaie evaluate la

40.000, care se vnd n cursul lunii curente. Comisionul consignaiei 20%. Contabilizai operaiile
aferente.
a) Se inregistreaza ,extracontabil, in contul 8039 Alte valori in afara bilantului, marfurile
primite in consignatie, in valoare de 40.000 lei
Debit 8039 Alte valori in afara bilantului 40.000

b) Inregistrarea vanzarii marfurilor primite in regim de consignatie

-vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul de 40.000,cu un adaos comercial(comisionul consignatiei) de
20%
( 40.000 + 20% x 40.000 ):
5311 = 707
-

primirea facturii de la deponent in valoare de 40.000 lei:

371 = 401
-

48.000

40.000

scaderea din evidenta, la pretul de cumparare, a marfurilor vandute, in regim deconsignatie:

607 = 371

40.000

Si, concomitent, extracontabil, in Creditul contului 8039 Alte valori in afara bilantului:
8039 Alte valori in afara bilantului

40.000

EVALUARE ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERILOR

1. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic:
imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din
reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.
Rezolvare
Valoarea patrimoniala de baza = (imobilizari-obligatii)+ creante+stocuri+disponibilitati=
60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 = 140.000
Sau = CS+ diferente din reevaluare+profit+ rezerve= 70.000+50.000+10.000+10.000 =
140.000

2. Evalurile pot fi:

a) evaluri contabile, evaluri administrative si evaluri bazate pe expertiz si diagnostic;
b) evaluri contabile si evaluri economice;
c) evaluri pe baz de acte normative.
3. Obiectivul evalurii economice si financiare l reprezint:
a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a ntreprinderilor;
b) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie.

4. Capacitatea beneficiar se refer la:

a) beneficiul realizat n trecut;
b) un beneficiu viitor;
c) beneficiul realizat de ntreprindere la data analizei.
5. Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula:
a) capitaluri permanente +/ diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare;
c) activul reevaluat corijat +/ total datorii.

FISCALITATE

1. Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
a.~ furnizorul sa fie inregistrat ca fiind platitor de TVA
b.~cumparatorul sa indeplineasca plafonul minim de scutire de TVA
c.= ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind palatitoare de TVA
2. La finele perioadei contractului de leasing operational, utilizatorul devine:
a.~ proprietar de drept
b.~ proprietar de drept, dupa expirarea duratei de viata economica a bunului
achizitionat
c.=proprietar, daca opteaza pentru cumpararea bunului
3 Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:
a.~locator
b.= locatar
c.~50% la locator si 50% la locatar
4. Cota de impozitare a dividentelor cuvenite unei persoane fizice este de::
a.~10%
b.= 16%
c.~in functie de valoarea dividentelor (10% sau 16%)
5. Metodele de evaluare a stocurilor la iesire sunt:
a.=metoda FIFO, metoda LIFO si metoda costului mediu ponderat
b.~ a + metoda NIFO
c.~b + metoda identificarii specifice si a costului standard

FUZIUNI SI DIVIZARI DE INTREPRINDERI

1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou
societi
este: Societatea A: capital social 75.000 lei mprit n 7.500 de aciuni, rezerve 50.000 lei, plusvaloarea
din reevaluarea imobilizrilor 25.000 lei. Societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 37.500 lei,
numr de aciuni 10.000 de titluri.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de societatea A dac ea absoarbe pe B.
Rezolvare

1.determinarea activului net corectat:

Societatea A
Capital social

75.000

+ reserve

50.000

+ plus valoare din reeval.imob

= activ net corectat

25.000
150.000

Societatea B
Active diverse
-

datorii

= activ net corectat

100.000
37.500
62.500

2. Determinarea valorii contabile a unei actiuni:

Societatea A
activ net corectat
Total actiuni
Valoarea contabila a unei actiuni

150.000
7.500
20 lei/actiune

Societatea B
activ net corectat
Total actiuni
Valoarea contabila a unei actiuni

62.500
10.000
6.25 lei/actiune

3. Determinarea raportului de schimb:

Raportul de schimb = 6,25 lei/actiune /20 lei/actiune = 1/3 (societatea care absoarbe ofera 1actiuni in
echivalenta la 3 actiuni).
4. Determinarea numarului de actiuni ce trebuie emise de societatea A pentru remunerarea aportului societatii
absorbite:
Nr de actiuni = 10.000 * 0.3125 = 3.125 actiuni;
Sau
Nr de actiuni = 62.500 lei / 20 lei/actiune = 3.125 actiuni
2. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou
societi este: Societatea A: capital social 30.000 lei mprit n 3.000 de aciuni, rezerve 20.000 lei,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 10.000 lei. Societatea B: active diverse 40.000 lei, datorii
15.000 lei, numr de aciuni 4.000 de titluri.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.

1.determinarea activului net corectat:

Societatea A
Capital social

30.000

+ reserve

20.000

+ plus valoare din reeval.imob

= activ net corectat

10.000
60.000

2. Determinarea valorii contabile a unei actiuni:

Societatea B
Active diverse
-

datorii

= activ net corectat

40.000
15.000
25.000

Societatea A
activ net corectat
Total actiuni
Valoarea contabila a unei actiuni

60.000
3.000
20 lei/actiune

Societatea B
activ net corectat
Total actiuni
Valoarea contabila a unei actiuni

25.000
4.000
6.25 lei/actiune

3. Determinarea raportului de schimb:

Raportul de schimb = 20 lei/actiune /6.25 lei/actiune = 3.2
4. Determinarea numarului de actiuni ce trebuie emise de societatea B pentru remunerarea aportului societatii
absorbite:
Nr de actiuni = 3.000 * 3.2 = 9.600 actiuni;
Sau
Nr de actiuni = 60.000 lei / 6.25 lei/actiune = 9.600 actiuni

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR

1. Care sunt efectele decderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creanelor
n cadrul procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului, prevzut de Legea nr. 85/2006?

Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana la
expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere
nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost
condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuarea de plati
si transferuri frauduloase.
Decaderea va putea fii invocata oricand.

STUDII DE FEZABILITATE

1. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare?

Rezolvare

Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau

juridice cu scopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie
imediat i sigur, in schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele
investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte
Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrans. In sens restrans, investiiile
sunt mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin indelungat sau
de capital fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. In sens larg, investiiile
inglobeaz atat cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, cat i pe cele destinate
achiziionrii materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse
operaiuni bancare, adic toate resursele financiare folosite in mod curent intr-o unitate
economic pentru finanarea produciei.
Intre aceste dou interpretri date noiunii de investiie exist deosebiri eseniale
de coninut. Astfel, definiia in sens larg include unele elemente de costuri specifice
procesului de producie i suprapune noiunea de investiii cu cea care poart denumirea
de cheltuieli de producie. Cu toate acestea, intre noiunile prezentate exist anumite
diferenieri care rezult din coninutul material al investiiei care se transform
intotdeauna in capital fix comparativ cu cheltuielile de producie care se transform in
produse i servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunt economiile fcute de
o persoan fizic, juridic sau de societate in totalitatea ei, rezultate ca excedent de
venituri peste cheltuielile de consum i care sunt plasate de acestea pentru crearea,
dezvoltarea, modernizarea capitalului fix in vederea obinerii unui flux durabil de catig
viitor.

Aceste interpretri date noiunii de investiie au in vedere investitiile de capital,

care sunt caracteristice i proiectelor de investiii pentru lucrri de imbuntiri
financiare, specifice agriculturii.
Activitatea de investiii, sub forma investiiilor de capital, se concretizeaz, in
majoritatea cazurilor, pe baz de programe i proiecte. Programele de investiii,
indifferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare i de cele
mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie s fie detaliate in unul sau mai multe
proiecte de investiii.
Proiectul de investiii poate fi definit ca un ansamblu optimal de aciuni de
investiii bazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza creia, o
combinaie definit de resurse umane, materiale .a. provoac o dezvoltare economic,
social determinat.
Aadar, investiiile pot fi definite ca reprezentand totalitatea veniturilor
economisite i alocate pentru achiziionarea de capital fix, respectiv pentru creterea
patrimoniului unui agent economic, materializate in imobilizri corporale, imobilizri
necorporale, imobilizri financiare in scopul obinerii unui flux de venit net pe o perioad
de timp cat mai mare.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m.

ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m.,
cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct
productiv, cheltuieli cu utiliti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de
4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de
rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului
de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute.
Rezolvare:

q = 5.000 buc.
p.u. = 40 u.m.
ch. mat. prime = 60.000 u.m.
ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m. ch. Variabile
- 10 % = 8.000 u.m. ch. Fixe
ch. utiliti i chirii = 5.000 u.m.
ch. amortizare = 4.000 u.m.
ch. cu dobnzi = 5.000 u.m.
Pragul de rentabilitate operaional se refer doar la active de exploatare, de aceea nu aminclus i la ch.
fixe dobnzile.
Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000= 17.000
u.m.
Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m.
Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.
Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.

Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.

Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile.
Qc financiar = (CF+ dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 =1617,65 u.m.
Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.
Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i
vnzrile trebuie s ating 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind icheltuielile financiare,
trebuie vndute 1.618 buc. produse s-a atins o vnzare de 64.706u.m. Sub aceste vnzri unitatea va
iei n pierdere.
O cretere a nr. de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influen negativ asupra cheltuielilor
variabile totale, astfel:
CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.
CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate.
Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800u.m.

2. n cadrul activelor lichide se includ:

a) titlurile de participare
b) avansurile de trezorerie;
c) actiuni detinute in scopuri speculative

Organizarea auditului intern i controlul intern

1. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de produse i producie n curs de
execuie?
Producia n curs de execuie, denumit i producie neterminat, la sfritul fiecrei perioade de
gestiune, reprezint producia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevzute n
procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor i recepiei tehnice sau necompletate n
ntregime. n cadrul produciei n curs de execuie se cuprind, de asemenea, serviciile i studiile n
curs de execuie sau neterminate. (temeiul legal: pct. 154 din OMFP nr. 3055/2009).
Producia neterminat, comparativ cu celelalte categorii de stocuri, prezint anumite caracteristici:
a) se determin la sfritul perioadei (lun, trimestru, an) la nivelul costului efectiv.
b) costul efectiv la care se evalueaz producia neterminat se stabilete numai dup expirarea
perioadei de gestiune.
Conform reglementrilor contabile naionale aplicabile, valoarea produciei neterminate se determin
prin inventarierea produciei neterminate la sfritul perioadei, prin metode tehnice de constatare a
gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaiilor tehnologice i evaluarea acesteia la
costurile de producie. (temeiul legal: pct. 163 din OMFP nr. 3055/2009).
2. Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de mrfuri i de ambalaje din gestiunile
comerciale?
Contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent, consta in inregistrarea miscarilor de stocuri (intrari si

iesiri in debitul si creditul conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare data stocul
nou, avand in permanenta informatia privitoare la existenta stocului.
Din sondaje sau inventarieri periodice se descopera diferentele sub forma de plusuri sau minusuri,
corectandu-se astfel soldul contabil.
In cazul inventarului permanent contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza dupa una din
urmatoarele metode (functie de necesitati):
a. metoda operativ-contabila (pe solduri). In acest caz la locul de depozitare se tine
evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, iar in contabilitate se tine
evidenta valorica pe gestiuni, si in cadrul gestiunilor grupe sau subgrupe de
bunuri.
Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din
contabilitate se face lunar, prin evaluarea structurilor cantitative, transcrise din fise de
magazie in registrul stocurilor si al caror totaluri sa corespunda cu totalul din fisele de
cont din contabilitate.
b. metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitica). In cazul utilizarii acestei
metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri, iar in
contabilitate se conduce evidenta cantitativ-valorica. Verificarea exactitatii si
concordantei inregistrarilor efectuate in cele doua evidente (depozit si contabilitate) se
face prin punctajul periodic lunar, dintre cantitatile inregistrate in fisele de magazie, cu
cele din fisele de cont analitic de la contabilitate.
c. metoda global-valorica consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la
nivelul gestiunii (unde se conduce raportul de gestiune, intocmit pe baza documentelor de
intrare si iesire a bunurilor) cat si la contabilitate ( unde se conduc fisele de cont, analitic
pe gestiuni) si in acest caz, periodic (lunar) se face controlul concordantei inregistrarilor
dintre cele doua evidente, prin punctaj al raportului de gestiune cu fisa de cont a gestiunii
din contabilitate.

2. Metoda inventarului intermitent. Potrivit normelor contabile nationale, unitatile

patrimoniale mici si mijlocii pot utiliza aceasta metoda de contabilizare a stocurilor, care
presupune stabilirea iesirilor si respectiv inregistrarea lor in contabilitate, pe baza
inventarierii stocurilor la finele fiecarei luni. In acest caz iesirile (E) se determina ca
diferenta intre valoarea stocurilor initiale (Si) plus valoarea intrarilor (I) pe de o parte si
valoarea stocurilor finale (Sf) stabilite prin inventariere, pe de alta parte:
E = Si + I Sf
In cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea in cursul lunii a conturilor de
stocuri, pentru evidenta intrarilor si iesirilor din gestiune a bunurilor, precum si la
recalcularea stocurilor scriptice dupa fiecare intrare sau iesire.
Conturile de stocuri se folosesc numai la inceputul si sfarsitul lunii. In timpul lunii
intrarile de stocuri se contabilizeaza direct in conturile de cheltuieli.
Aceste stocuri finale (de la sfarsitul lunii) vor deveni stocuri initiale ale lunii
urmatoare si se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la inceputul lunii viitoare.
La sfarsitul perioadei (lunii), pe baza inventarului faptic, se compara si se
regularizeaza stocul din inventar cu cel contabil (scriptic) care se poate face in doua
moduri:
a. Cand stocul de inventar stocul contabil initial, diferenta se inregistreaza ca o
intrare la contul de stoc.
301

601

cu diferenta

sau se anuleaza stocul initial, trecandu-se pe costuri

601

301

stoc initial (final precedent)

si valoarea stocului la inventar se inregistreaza ca:

301

301

valoare inventar

b. Cand diferenta dintre stocul de inventar si stocul contabil initial este cu minus,
se inregistreaza ca iesire de stoc:
601

301

cu diferenta

Sau la inceputul exercitiului se anuleaza stocul existent iar valoarea de inventar se

inregistreaza ca intrare de stoc:
301

601

3 Care sunt particularitile inventarierii mijlocelor bneti i a celorlalte valori gestionate

n casierie?

Mijloacele bneti includ: mijloace bneti n numerar, n conturi curente i alte documente bneti
(timbre i taxe de stat, bilete de cltorie achitate, biletele de tratament i odihn, mrcile potale).
Numerarul n valuta naional i strin din casieria entitii se supune inventarierii dup nregistrarea
tuturor operaiunilor de ncasri i pli, confrntndu-se soldurile din Registrul de cas cu numerarul i
cu cele din contabilitate.
La inventarierea mijloacelor bneti n casierie se verific numerarul efectiv de mijloace bneti i alte
documente bneti existente n casierie. Inventarierea mijloacelor bneti poate fi efectuat inopinat.
Inventarierea mijloacelor bneti n conturile curente n valuta naional i strin se efectueaz prin
confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de instituiile financiare cu cele din contabilitate.

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul
controlat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea
raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
-mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
-documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara
omisiuni;
-inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
-planificarea misiunii;
-supervizarea lucrarilor;
-aprecierea controlului intern;
-obtinerea de elemente probante.

2. Structura dosarului exerciiului exemplu

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa.

n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;
- EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;
- ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;
- EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;
- EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;
- EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;
- EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;
- EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.

3. Rolul i importana dosarului permanent.

Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor
ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un
exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.
Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:
a) fisa de prezentare;
b) scurt istoric al intreprinderii;
c) organigrame;
d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;
e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;

f) note asupra statutului;

g) procese verbale ale CA si AGA;
h) lista actionarilor sau asociatilor;
i) structura grupului;
j) contracte, asigurari.

4. Structura dosarului permanent- exemplu

Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i
consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al
coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
-

PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;

PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;

PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind

exerciiile precedente;
-

PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;

PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;

PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;

PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

5. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar

Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele
elementede baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderea
lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
Titlul raportului
trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : Raportul auditorului independent;
Destinatarul
raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie
decircumstantelence caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se adreseaza
consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.
Paragraf introductive
-

identificareaentitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;

Deasemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile

financiare si responsabilitatea auditorului;
Paragraf care sa descrie natura auditului, si in care se fac referiri la Standardele Internationalede Audit
sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.
Paragraful opiniei
raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptuluidaca situatiile financiare
dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinutein acord cu referintele
contabile.