Anixiw

ARADU, 17/29. Septemvre 1889.

xni.

Nr.

38.

BISERIC'A si SCLI
F o i a bisericsca, scolastica, literara si economica.
Iese odata in septemana:
PEETIULU ABJNAjBNTTJLUI.
Pentru Austro -TJngari'a :
P e r a i ann 5il.er., pe 1/2
2fl.50 cr.
Pentru Komani'a si strainetate:
Pe unu anu 14fr.,pe jumetate ann 7 franci.
A m l

DUMINECA.

Corespondentiele s se adreseze Redactiunei

P R E T I U L U INSERTIUNILORU:
Pentru publicatinnile de trei ori ce contienu
BISERICA si SCOL'A."
cam 150 cuvinte 3fl.;pana la 200 cuvinte 4 fl.;
Br banii de prenumeratinne la
si mai sus 5flv. a
TIPOGEAFI'A DIECESANA in ARAD.

UT. 3667.

Onorateloru corporali uni bisericesci, Iubitului

cleru si poporu din protopopiatulu BanatComlosiului!
Daru si indurare dela Ddieu Tataia si Domnulu
nostru Isus Christosu.
Prin ncetarea din vietia a binemeritatului vostru protopopu de pia memoria Vincentiu Sierbanu,
devenind^in vacantia scaunulu protopopescu alu B.Comlosialui; s'a pusu la cale eelea necesarie pentru
definitiv'a deplinire a acestui scaunu protopopescu, si
pe bas'a votului sinodului protopopescu electoralu, depusu in protocolulu luatu in B.-Comlosiu la 1/13.
August a. c. Consistoriulu nostru eparcbialu dintre
cei trei candidai alei de susnumitulu sinodu proto
popescu a aflat de bine a denumi de protopresviteru
in vacantulu tractu pre venerabilulu printe protopopu Paulu Miulescu din tractulu Ciacovei, dieces'a
Caransebesiului.
Ceea-ce Vi facem cunoscutu cu acelu adausu,
ca pentru introducerea susnumitului protopopu in noulu
seu postu s'a defiptu diu'a da 24. ale curintei, stilulu vecMu, er cu efeptuirea introducerii s'a insareinatu venerabilulu printe administratoru P a u l u
T e m p e a.
Cnd Vi notificam celea de sus, prin literele
ndstre presinte Ve si indetorm pre voi on. corporatiuni, iubitu cleru si poporu din tractulu B.-Comlosului, ca 'pre venerabilulu printe protopopu Paulu
Miulescu se-1 cundsceti de protopopulu vostru, instituitu dupa asiediamintele bisericei ndstre dreptmaritdre, ca pre atare se-1 respectai, lui se ve adresai
in tdte afacerile tienetdre de oficiulu protopopescu,
se-i dati totu sprijinulu recerutu in promovarea afa-

ceriloru protopiatului, r rdinatiunile mai inalte, cari

vi se vor comunica printrensulu se le primii si m
plinii cu tta bunavointi'a si acuratetia.
Dupa cari imparasindu ve bineeuventarea nstra arcbiersca, am remas
Arad, 15. Septemvre vechiu 1889.
Al vostra tuturora, de binevoitorul :
Ioanu Metianu, m. p.
Episcopala Aradului.

3JCai multa carte.

"Nu este "vin'a nimenui, daca astadi nu invtia

carte totu ignfietulu romanescu ; ci de buna seama
este unu pecatu alu timpului, ca cei cu cartea in
mana nu o seim face acesta lumina mai generala si
mai plcuta in inim'a poporului !
^
Dar biseric'a irta pecatele. Si deci de gresielele
trecutului in acosta direciune nu ne vom ocup. Voim
mai multa carte in poporu, si constatam cu bucuria,
ca unu puternicu curentu s'a format la noi in timpulu din urma in acosta direciune.
Acestu curentu judeca pre fiecare organu alu
bisericei nstre numai dupa ceea ce lucrza, c cartea se strebata pana in cea mai din urma coliba,
tocma pentru c din coliba cartea se ridice unu palata, pentru ca palatele nu mai sunt astadi privelegiulu nici unei clase, ci sunt unu bunu obscescu
alu dmeniloru de carte, de lucru si de minte.
Invetiatoriulu celu mai bunu este astadi la noi
celu ce are mai multi elevi, si carele la capetulu anului arta mai multu sporta.
Preotu meritata este astadi la noi numai acel'a,
in a crui parochia se vede, ca lucreza mai multa
carte, si carele a sciutu se infiltreze o civilisatiune
adeverat crestinsca in credintiosii sei.
Cu acosta mesura mesra acestu curentu pre
fiecare omu, carele are o rola in viti'a publica ro
mansca.

B I S E R I C A

300

Potu se fia muli, seau putieni dmenii inregimentati in servitiulu acestui curentu, dar pentru acum este destul, ca elu s'a formatu, si continua alu dimensiuni totu mai mari, si in acelai timpu
este o dovada, ca in desyoltarea ndstra bisericescanationala ne gsim pre o cale buna.
De ce nu vom fi inse dre toti in servitiulu acestui roditoriu curentu
Nu este meritulu nostru alu celoru ce mergemu,
si lucram pentru intarirea acestui curentu, tocm'a asia precum nu este vin'a ndstra alu celoru ce nu
mergem cu densulu, si ddra chiar lucrm pentru a-lu
paralis si impedec in activitatea si lirea lui.
A popdreloru mici si necjite, precum suntem
si noi, sdrte este, c se chranelca in sinulu loru
muli dmeni nemultiemiti; er omulu nemultiemitu cu
sene crtesce, si vorbesce de reu pre toti cei din
jurulu seu.
Este o afacere curat personala a fi cinev'a ne
multiemitu cu sene si cu ceea ce se lucreza in ju
rulu seu in vieti'a publica, la carea apartiene.
Dar timpulu, carele vindeca tdte, vindeca si indrepteza si pre dmenii nemultiemiti!
Va veni de sigur si la noi, la timpulu seu, acesta vindecare si indreptare, daca va strebate mai
multa carte, si mai multa lumina in poporu.
Omulu nemultiemitu cartesce, si este bogatu in
vorbe, er vorbele prindu asupra dmeniloru numai pana
atunci, pana cand nu sunt deplin luminai. In proportiunea, in carea inainteza inse lumin'a, vorbele
inceta, si poporulu intregu se inregimenteza in ser
vitiulu fapteloru.
Poporulu, carele astadi vorbesce mai putien in
lumea civilisata, este englezuhi; dar totu englezulu
este poporulu, carele lucreza mai multu, si carele c
unu poporu de o mana de dmeni stepanesce, si con
duce mulime,de milidne.
Va veni de sigur unu timpu, in carele si noi
romanii, vom vorbi mai putien, si vom lucra mai
multu, daca curentulu dmeniloru, cari voiescu, si
lucrdza pentru a strebate totu mai multu cartea in
poporu, se va estinde si se va generalis totu mai
multu.
ntrebarea este numai, ca dre, care va fi sdrtea
dmeniloru, cari s'au inrolat pre sene in servitiulu generalisrii crtii si invetiaturii in sinulu neamului romanescu din aceste prti ? Pote-vor ei birui pedecile, ce li-se punu in cale din partea dmeniloru
de vorbe ?
Vorbele c vorbele: se dicu, si se trecu; fap
tele inse au vietia vecinica.
Apoi fapta mai martia, fapta mai trainica, de
ct a d poporului carte, nu esista.
De aceea felicitandu curentulu sanatosu, for
matu in timpulu din urma la noi prin o seama de
dmeni chiamati si alei le dicem : inainte," alu vos
tru este viitoriulu.
v

si

S C O L ' A

Anulu XIII.

Precum reulu este epidemicu in acesta l u m e :

tocm'a asia se generalise'za si binele, incetu, dar
sigura.
Unu Sincai a fost gonit pana a fost in vietia,
dar faptele lui au remas nemuritdrie.
Unu Siagun'a, unu Gojdu au fost reu vorbii
pana au fost in vi6tia, dar faptele loru au remas de
valdre vecinica.
Satulu si satele ndstre sunt totu attea centre
de vitia, si daca din Rom'a cea mica din inceputu,
prin cultura si civilisatiune s'a fcut Rom'a cea mare
de odinidra, am vrea se seim, ca cine va pote" im
pedec pre celu din urma satu alu nostru- de a de
veni odat mare, daca pop'a si dascalulu lui, daca
comitetulu si sinodulu parochialu si-vora sci a-si face
detorinti'a ?
Vorb'a este numai c se fim in curat cu scopulu, pre carele lu-unnarim prin carte in poporu.
Sunt astadi la noi dmeni, cari dicu, ca cartea
in poporu face pre muli dintre credintiosii notri instantieri, procesualnici si altele.
Si pdte ca vor fi avend dreptate.
Pentru ce ?
Pentru ca de buna seama nu i-se va fi dat
poporului in mana o carte buna, ci o carte smin
tita, pentru ca fapta este, ca au fost, si este si carte
smintita.
Care este cartea cea buna?
La acesta intrebare respunde istori'a eivilisatiunei, si ne 'dice, ca numai acea carte este buna,
carea deprinde pre omu a-se inalti si a-se ridica
prin lucralu maniloru si prin omeni'a inimei sale.
Numai acesta carte este carte buna.
Am esit si noi romanii astadi din necazurile
trecutului, si am intratu pre terenulu unei viei reale.
Mergem incet pre acesta cale, si pdte ca ne vom fi
si mai poticnindu din cand in cand, dar cu tdte acestea mergem inainte.
Ne intieleptim pre di ce merge, si judecam in
tdte ale ndstre mai realu si mai obiectivu.
In ale crtii inca mergem astfeliu.
Scdl'a si biseric'a incepu a-se pune totu mai
multu in legtura cu vidti'a; er acst'a este celu
mai mare avantagiu. Nu suntem toti pornii in acesta
direciune, dar acst'a nu ne impedeca de a ocupa
totu mai multu terenu. Si am pote" provoca la unu
leghionu de esemple din timpulu din urma alu vieii
ndstre publice, din cari se vede, ca la noi astadi cu
vorbe nu mai merge. Lumea ascepta dela dmeni fapte
reale, pentru ca avem mai multa carte.
Cu tdte acestea suntem numai la inceputulu
nceputului acestei mai multe crti. Pentru astadi
este inse destul acestu inceputu, dedrece suntem pusi
deja pre calea unei desvoltri sigure.
Vom urmri inse acesta buna direciune si in
viitoriu ?
Este bine cand e bine, er de bine nu fuge
nimenea.

AbhIu X I I I .

B I S E B I C ' A

stfeliu si noi, suntem siguri, pornii odat pre

ealea binelui in direciunea, carea ne conduce la mai
multa carte, vom urm pre acesta cale totu mai cu
sporiu si cu mai multa trinicia.
Vom trai si vom ved.

Prelegeri academice din dogmatic'a

ortodocsa
partea speciala de A l e x i n C o m o r b s i a n fost profesor de teoogi'a dogmatica la facultatea teologica din Cernautin, revediute si
redactate ea binecuventarea nalt Pre Santitnlni Archiepiscopu si
MetropoHtu D. D. S i l v e s t r u de profesorala Dr. E m i l i a n
Voiutichi.

Puterea de vietia si adeverat'a valdre a vieii

omului depinde dela convingerea s'a, pentru ca con
vingerea este fauritoriulu fapteloru omenesci.
Omulu si-casciga diferite cunoscintie, cari tdte
formeza in internulu lui diferite convingeri. Convin
gerea tuturor convingeriloru omenesci o formeza inse
convingerea religidsa. Numai in acesta convingere
aflam respunsulu esactu la intrebrile cardinale, me
nite a ne stepani si conduce intrega vieti'a, si anume
la intrebrile : cine suntem noi dmenii ? ce scopu
urmrim prin vietia? si in ce legtura stm cu
Domnulu si Stepanulu tuturor celoru vediute si nevediute ?
Meritulu prineipalu alu cretinismului intru resolvirea aeestor intrebri este, ca a strepus lumea
pre unu terenu positivu, neindoiosu, sigilatu cu snge
de martiri si afirmatu afara de tdta indoiel'a prin
desvoltarea seculara istorica a bisericei lui Cbristos,
c corporatiune intemeiata de Ddieu spre a garanta
omului in eternu adeverulu principieloru, pre cari le
propaga, si a-i forma convingerea religidsa, carea se-lu
stepanesca si conduc spre o tienta sigura in tdte
afacerile vieii.
A respunde la intrebrile de sus este chiamarea
teologiei dogmatice, si anume a respunde intr'o forma
ct mai usidra de intielesu, formnd si edificandu
inim'a cetitoriului cu argumentele positive ale sntei
scripturi si ale sntei traditiuni, si cu marturi'a positiva a bisericei si a desvoltrii istorice a acestei
snte si dumnedieesci institutiuni.
ludecandu din aceste puncte de manecare car
tea, de carea vorbim, constatam, ca intrens'a afla
eetitoriulu o nimerita solutiune a tuturor intrebriloru,
referitdrie la convingerea religidsa, asia precum le-a
dat espressiune positiva acestor intrebri biseric'a ndstra ortodocsa in decursulu veacuriloru.
Acesta carte este unu intregu organicu, carele
desvdlta si convinge, instrueza, si edifica, imbracandu
adeverurile cele sublime ale credintiei in form'a pre
linsa de stadiulu modernu alu sciintiei.
Dupa o introducere, in carea se tracteza despre
obiectulu, conceptulu, isvorulu, impartirea si istori'a
teologiei dogmatice, autoriulu imparte acesta carte in
doue parti. In partea antaiu tracteza despre Dumnedieu in sene insusi," er in partea a dou'a trac-

si

S C O L ' A

301

teza despre activitatea lui Ddieu in esternu," si re

spective facia de lume.
Di partea prima autoriulu tracteza despre fiienti'a si calitile lui Ddieu, c unulu in fiintia, dar
intreitu in fecie; si purcediendu dela idei'a funda
mentala ca: cunoscinti'a lui Dumnedien este conditiunea neaperata a unei viei virtudse si temeiulu
tuturor virtutiloru," espune intr'unu modu claru si
esactu doctrin'a bisericei despre fiinti'a si calitile
lui Ddieu, argumentandu in modu nimeritu cu argu
mentele sntei scripturi si ale sntei traditiuni ade
verurile doctrinei bisericeti, si opumnendu doctrinele
greite, astfeliu, ca eetitoriulu cun6sce att doetrin'a
bisericei, ct si prerile greite ivite in decursulu
veacuriloru facia de acesta doctrina, precum si modulu, in care biseric'a a contribuit prin puterea si
tari'a argumenteloru cuventului lui Ddieu a sustien
nealterata si in tdta lumin'a si splenddrea ei acesta
doctrina.
Totu in acesta forma procede autoriulu si in
partea a dou'a, in carea espune dogm'a creatiunei
in genere, despre creatiunea lumii nevedinte si a lurnii materiale, despre omu, despre Ddieu Mantuitoriulu, despre Ddieu Santitoriulu, despre gratia, despre
sacramente si despre Ddieu, c judecatoriulu si resplatitoriulu neamului ornenescu."
Pentru orientarea publicului nostru asupra me
todului acestei crti vom estrage din partea a dou'a
modulu, cum tracteza autoriulu doctrin'a despre grati'a dumnediedsea."
Dupa ce autoriulu espune conceptulu generalu alu
gratiei divine, carea o deflnesce: bunavointi'a seau"
favorulu lui Ddieu catra creaturi si tdte beneficiele
dumnedieesci in referintia catra creaturi, ce sunt unu
eflucsu esclusiv alu bunavointii dumnedieesci, si eschid totu meritulu creaturiloru, autoriulu imparte
grati'a divina in naturala si supranaturala, apoi espune definitiunea gratiei in intielesu dogmaticu, c:
o putere deosebita supranaturala dumnediesca, carea
se impartasiesce omului gratuitu, numai pentru me
ritele lui Isus Christos spre santirea lui."
Dupa acesta definitiune constata autoriulu, ca
grati'a dumnedieesca cuprinde in sene urmatdrele trei
momente :
1. Ea este o putere deosebita dumnediesca
lucratdre asupra omului si in omu ;
2) Grati'a lui Ddieu c o putere seau lucrare
deosebita dumnedieesca se impartesiesce omului gra
tuit, adeca'fara de nici unu meritu din partea Im,
numai unicu pentru meritele lui Cbristos; si
3. Grrati'a divina se impartasiesce omului ispre
santirea lui, adec c se se curatiesca de pecate si
se se indrepteze inaintea lui Dumnedieu, se se intaresca intru cele bune, si se cascige vieti'a si feri
cirea cea eterna."
Dupa acest'a espune autoriulu ideile retacite re
lative la doctrin'a despre grati'a dumnedieesca si argumenteza doctrin'a bisericei, despre necessitatea gra-

tiei divine, estensiunea gratiei dumnedieesci si referinti'a ei catra libertatea omului, natur'a, seau fiinti'a santirei omului pecatosu, si mijl(5cele impartasirii
gratiei dumnedieesci, seau sacramentele, pre cari le
tracteza apoi din t6te punctele de vedere.
Dupa aeestu scurta estrasu pronunciandu-ne asupr'a crtii, de carea vorbimu, constatmu urmatorele:
1. Cartea acest'a este scrisa in modu per eminentiam scientificu. Doctrin'a bisericei aste espusa in
t6ta genuinitatea s'a, si pre bas'a desvoltrii istorice
, dogmeloru bisericei ortodocse ;
2. Materi'a dogmatica este espusa si motivata
-cu tuta claritatea si precisiunea;
3. Sistem'a adoptata de autoriu representeza
pre deplinu stadiulu, in care se gasesce astadi teologi'a c sciintia, si este prim'a carte scrisa in limb'a
romanesca, din ramulu teologiei sistematice, carea co
respunde tuturora cerintielora unei crti bune.
Terminndu felicitam pre dlu profesoru Voiutichi pentru nimerit'a ideia de a revede si ed aeestu
opu, a crui necessitate a fostu adenc semtita!
Suveniri de cltoria.

In ver'a trecuta, intr'o di framtfsa cltoream

cu trasur'a intr'o comuna mai ndeprtata, unde me
chiamau afacerile. Era tocm'a o di de serbatdre. Si
dupa amedi cam pre la doue 6re cocieriulu mieu sttu
intr'o comuna, c se chraneea caii. Profitam de ocasiune, c se cunoscu satulu si menii mai cu seama,
ca erau si ei romani, c si mine.
Preumblandu-me prin satu voiam se vedu bise
ric'a si scol'a, c se me convingu despre mersulu si
progresulu 'culturalu alu poporului, dar in drumulu
mieu spre aceste sfinte locasiuri trecui f>re langa cas'a
comunala. Aci me surprinse sunetulu unei dobe si o
mare ingramadire de poporu. Intrebandu eu, ca ce
este, si de ce se tracteza, mi-se spuse, ca este o
licitatiune. Se vinde cas'a si pamentulu unui bietu
plugariu de ai notri pentru datorii. Si cine erau cei
cari voiau se cumpere aeestu bine. Erau si dintre
plugari ctiv'a; dar nimenea nu credea, ca vre unulu dintre densii va pot cnmperd, de6rece mai totu
pamentulu, ct e vinde de unu timpu ine6ce lu-cumpera arendasiulu satului.
Licitatiunea s'a tienut dupa t6te formele, si arendasiulu a cumperat pamentulu.
M'am ntrebat, cand am vediut acest'a, ca pen
tru ce ajunge pamentulu romanescu in mani streine ?
Si n'am potut ajunge la alta conclusiune, dect,
ca plugarii notri nu dispunu de capitale, pentru c
in astfeliu de imprejurri se se p6ta ajuta.
M'am necajitu si machuit in inim'a mea, cand
am vedietu, cum se imputieneza, si se scurteza averea naionala, pamentulu stremosiesecu carele re
presenteza munc'a de veacuri a parintiloru si strebuniloru notri.

Mchnit, cum eram, am trecut pre langa sfant'a

biserica si pre langa sc6la. Amendoue aceste locasiuri
le-am aflat in stare buna. Am cercetat si pre prin
tele si invetiatoriulu satului; si i-am aflat pre amendoi, ca sunt 6meni buni si cu multa bunavointia. Si
vorbind cu densii le-am spus machnirea mea pentru
cele vediute. Erau mchniti si densii de perderea
unei prti din pamentulu stremosiescu; dar mi-diceau, ca astadi acestei triste sorti nu i-se mai pate
ajuta, pentru ca mai toti omenii sunt detori pre la
diferite bnci, si ii-om6ra carnetele si vremurile grele.
Ce eram se-le dicu eu in aceste imprejurri!
Le-am respunsu, ca d, grele sunt vremurile, dar pote
ca totui s'ar pote" afla vr'unu modru, prin carele
omenii se se p6ta ajuta, nu cumv'a are biseric'a bani
adunai, c se cumpere averile, ce se vendu, si se
nu intre in mani streine?
Printele incepu a ofta, cand i-am disu acest'a
si apoi cu durere mi-respunse: Are biseric'a vro
ctev'a mii de fiorini,' dar inainte de ce amu venita
eu in satulu acest'a s'au dat banii imprumutu pre la oa
meni tara nici o garania, carnetele nu s'au mai platitu, si astadi sunt parte mare perduti. Pentru gresielele inaintasiloru notri trebue se suferim noi, si
sufere satulu. Acum amu inceputu o alta administrare
mai buna a baniloru bisericeti, dar tare me temu,
ca este pre tardiu."
La acestea i-am respunsu printelui, ca pentru
a face bine si pentru a repara unu reu, este mai
bine se ncepi si tardiu, dect nici odat.
Printele m'a intielesu, si mi-a spusii, ca si
densulu este de acesta prere, dar viitoriulu este in
man'a lui Dumnedieu.
Cu acestea m'am despartitu de printele si de
invetiatoriulu spre a-mi continua drumulu.
Mergendu pre cale pana la cocie amu vediutu
multe pecate, intre cari celu mai mare era, ca amu
vediutu multe grdini spati6se, dar nici un'a nu o
amu vediutu lucrata, cum se cuvine, si indata mi-am
disu, ca daca aceti 6meni ar ave mai multa carte,
si aru fi mai diligeni, atunci nn aru ave detorii.
Esindu la campu amu vediutu ca hotariulu satului
este mare si are pamentu bunu si roditoriu de feliulu lui, dar este reu lucratu.
Asia in gru amu vediutu, c este multa polomida, cucuruzulu este reu sapatu si plinu de buru
ieni, er islazulu satului plinu de seaeti, de mrcini
si de mosirole.
In acestea in t6te amu descoperita, tain'a seraciei si datoriei poporului.
Am trecuta apoi printr'unu unu sata nemtiescu.
Aici indata casele erau mai framtfse si mai curate,
grdinile bine lucrate, omenii veseli si curata mbr
cai, er in campu bucate mai bune si pamentu mai
bine lucratu.
Astfeliu m'am intarita de nou in credinti'a, ce
o aveam eu si mai nainte, ca la seraci'a poporului
nostru n'a contribuita atta vremurile cele grele, pre

B I S E E I

Anuln XIII.

ct mprejurarea, ca poporulu nu s'a sciutu ajuta pre

sene in aceste vremuri grele.
De aceea credinti'a mea intre astfeliu de m
prejurri grele, cum sunt cele de astadi este, c atentiunea biserieei si a scdlei se se estinda totumai
multu asupra desvoltrii economice a poporului.
Nu este tardiu, pentru a-se pote ajuta poporu
lui, si c doveda despre acust'a mi-am adusu aminte
de ceea ce am fost vediut la o alta ocasiune.
Am vediut odat unu lacu framosu artificialu de
pesci, cu apa curata si pesci muli si stepanulu lui
mi-a spusu, ca are multa grije cu pescii, dar are si
multu cascigu. Intr'altele mi-spuse, ca odat a fost
bgat de seama, ca toi pescii dm lacu sunt trndavi
si moleii, ba muli din ei se si prepadeau. Mi-a
spusu apoi, ca in necazulu lui, ca se nu-si perda
iosagulu a ntrebat de 6meni esperti in lucrulu acest'a, ca ce se faca, si dupa multa trudu a venit
la idei'a, c se bage in lacu o stiuca. Stiuc'a c si
pesce rapitoriu a nceput a face prada printre pescii
din lacu, si in ctev'a dile, ii-a fcut pre toi vioi
si veseli.
-

Asia gandescu eu, ca necazurile de astadi ale

poporului lu-va face mai ganditoriu si mai vioiu, er
prin gndire si vioitiune vom scap de multe perplessitti.

Prescurtare din diseursulu presidale,

cu care s'aw deschiii siedintiele
adunarei
sociatiunei
transilvane
pentru literatur'a
tur'a poporului
romanu
la Fagarasiu
gustu
1889.

genorale
a A-,
romana
si culin 27/15Au-

In 7. Augustu se implinira 18 ani, de cnd

acesta societate destinata a nainta c u l t u r ' a c e a
a d e v e r a t a la poporulu romanu se bucurase mai
anteiu de ospitalitatea fratisca a acestui orasiu pazitu de Ddieu.
Pentru acesta a 28-a adunare generala a Associatiunei transilvane i se facu rasi onrea de a fi
invitata la loculu acesta, bogatu de reminiscentie isto
rice, precum prea pucine altele din totu coprinsulu
acestei tieri inpresurate de muni.
Pre langa descoperirea recunoscintiei nstre caldurse ne vom folosi de acesta ospitalitate mai virtosu cu scopu, c comitetulu D-Vstra insarcinatu cu
purtarea afaceriloru Associatiunei de preste anu se si
dea seama despre activitatea sa si se presente membriloru Associatiunei o icna intru tote credintisa a
starei sale, ceea ce se va intempla indata prin raportulu confratelui si colegului meu secretariu.
Intr'aceea 28 de ani ai existentiei unei socie
ti precum este acst'a a nstra, facu unu periodu
lungu destulu mai virtosu in acestu vcu dominatu
de vapora, de electricitate si de alte minuni ale sciintiei, pentru c se merite, ba chiaru s se simtia
treknti'a de a privi inapoi si a trece cu ochii su
fleteti prin revista tota activitatea Associatiunei tran

CA

si

S C L'A

303

silvane din acei 28 ani. Pruncii nscuta in anuln

nascerti acestui institutu de cultura, cum si aceia
cari in 1861 amblau in camasia lunga, astadi sunt
juni si barbati in tta puterea vietiei si ei daca voiescu s se orientedie in viitoriu, ara face forte rea
daca nu ara ntreba, care a fostu trecutulu parintiloru.
Scopulu acestei societi este definita limpede
in statutele sale, cum si sfer'a sa de activitate, care
apoi este interpretata cu mai multa precisiune in regulamentalu seu.
Cu ocasiunea framsei adunri generale din Abrudu celebrate in anulu trecuta eu mi-am tienutn
de datorintia patriotica a treee intru o revista repede
activitatea Associatiunei nstre desvoltata in cei de
antei cincisprediece ani ai vietiei sale. Amu lsata
apoi altora pene mai vigurse c se ia la revisiune
restata de 12 ani cu ocbiu criticu, inse cu totulu obiectivu alu unui omu cu temperamento rece, care nu
scie nici se iubesca, dara nici se urasc.
In ct pentru mine, Ve rogu, on. domni mem
bri, c mai virtosu in interesulu generatiuniloru mo
derne, care ne unndia nue betrnilora, se ve trag
luare-aminte la trei momente, cari mie mi se para
de importantia suprema, daca voimu se judecam:
dreptu activitatea A s s o c i a t i u n e i
transil
vane pentruliteratur'a romana sicult u r ' a p o p o r u l u i r o m a n u . Acelea trei mo
mente sunt:
1. Epoc'a in eare s'a infiintiatu acst'a Associatiune.
2. Program'a s'au sfer'a ei de activitate, pe
care Associatmnea isi propusese a o preeurge si
realis.
3. Resultatele ei.
Se vedemu deci mai antaiu, intre ce imprejurri
trai poporulu romanu pe la finea anului 1860 cnd
s'au naintata proiectata de statutele la guvernatorulu
principele Lichtenstein eu rugarea c se le substrna
Majesttii Sale pentru preainalt'a si gratis'a confir
mare, ceea-ce s'a si intemplata prin pr inalt'a decisiune din 6 Septemvrie 1861 spre nespusa bueuri'a nu numai acelora 180 de romani cari au subscrisu prim'a petitiune in acesta causa, ci spre bueuri'a miriadeloru de omeni, ci au intielesu la mo
mento mrimea acestui dara alu Augustului Domni
torul, unu dara acest'a, de care poporulu romanu nu
era dedata pna atunci se primsca dela nimeni in
70 de aui. Unu Iosifu. II in vculu trecuta si unu
F r a n c i s c u - I o s i f u in vculu acest'a in modula
loru sublimu de a euget au sciutu se dica si natiunei nstre : Voi cerei se vi se permit a ve cultiva
voi in de voi, limb'a, literatur'a vstra, a ve perfeciona in tte stiintiele si artele si cu atta mai
virtosu in stiintiele practiee. ta, Eu ve deschid
calea la tote, cu singur'a conditiune, c voi se fiii
si se remaneti meni cu mintea intrga.

Casatori'a exista la Eschimoi. In genere tatalu fl

cului caut femeie fiului seu; elu reguleza casatori'a cu
prinii fetei. Feciorii, ca se pdta se se insdre, trebue mai
antaiu se devin venatori buni.
(Va nrm)
Singura grije a acestora selbatici este, ca se aiba
mncare; odat asigurai, petrecu intr'o veselie; sunt dmenii cei mai multiamiti; ridu tdta diua si povestescu la
E3 selrlmosii.
istorii, si mai cu sema istorii, cari se-i faca se rida. A(P. S. Aureliano.)
cesta veselie, acesta multiumire, cnd omulu locuesce in
Dintre tote vietiuitrele nici nn'a nu se pot aclicase de zpada, departe de ori-ee pamentu locuita, au
mata mai lesne ca omulu. Att plantele ct si animalele
surprinsu pe toti caletorii, cari iau visitatu.
au, pana la re-care punctu, regiunile lom determinate;
Brbai, femei si copii, tineri si betrani, nu potu
astfelu intre animale, maimuti'a si crocodilulu nu voru
vorbi mai nici odat, fara ca se nu glumesca; ei hihaesc
put nici odat trai in clim'a nostra, cci nu potu indura
tdta diu'a. Nu le poi face nici o plcere mai mare, dect
fiigulu; intre plante, cormalulu, vanilia, arborele care pro
se le dai mncare si se le spui la glume.
duce cafea, portocalii, lmii asemenea nu se voru pot
Cu tdta selbatecia loru Eschimoii sunt buni si pri
aclimata la noi, cci frigulu de rna i distruge. Singura
mitori. Doi nenorocii navigatori, cari scpaser dintr'o co
omulu triesce, far esceptiune, in climele cele mai calde
rabie innecata, dupa ce petrecuser peste doi ani singuri
si in cele mai reci, la tropice si la poli. Nu vorbimu de
intr'o scerbura, traindu ca vai de donsii, avur norocu,
locurile tropice, cci acestea suntu locuite de Europeni;
ca se dee peste ei unu venatoru eschimosu celebru. Aceti
dara chiar regiunile pustii, triste si ingrozitre dimprejunenorocita, dupa ce petrecura mai multe dile cu dinsulu
rulu poliloru, isi au locuitorii loru si acesti'a sunt asia
in scorbura loru, D. Eatum, cum ilu numiau ei, ii lua in
numita Eschimoi. Cine ara fi pututu crede, c se afla fi- sani'a s'a si i duse in satulu seu, aduntura de vr'o 20
intie umane, eari 'si petrecu tota viti'a loru pe ghiatia,
de colibe de zpada btuta. Locuitorii din satu le esira iin frigulu, care inghiatia suflarea? Noi scimu acst'a din
nainte cu neveste, cu copii si cu cni. De abia se oprir
crti, inse chiar cetindu, ni se pare, c suntemu sub imsniile, si femeile cu copiii se gramadire pe lng densii
presiunea unei ilusiuni, era nu a unui lucru, care exista
hihaindu. Indata-i baga in casa, unde-i pofti se sieda pe
intr'adeveru. Si cu tote acestea, omenii de rasa nostra,
blanile de ursu, cu cari era aternuta. Dupa ce le dete
Francezii, Englezii, au traitu ani intregi in aceste regiuni
se mnnce, i ndemna, se se culce. Femeile nu sciau
triste ; aruncai de naufragi pe aceste taermuri, au trebuitu
cum e-i mai ingrijesca: ele avur grije, ca nainte de a
se trasca cte doi si trei ani, pana ce vr'o nava se-i pota
lasa pe navigatori se se culce, se le schimbe incaltiamindescoperi.
tea cea umeda dndule cisme svntate. Cand incepe se se
Acesta insusire a omului de a put trai in tote cli
rupa ghiati'a, eschimoii pldca toti la venatu, cci atunci
mele si peste totu loculu, in caidurile cele mai mari ca
se gasescu mai muli morsi si foce. Semnalulu odat dat,
si in gerurile cele mai teribile, ne face se intielegemu si
toti brbaii si-pregatescu sniile si pleca, acas remanu nu
mai bine misiunea, ce provedinti'a i'a insemnatu pe amai femeile si copiii.
eestu pamntu; ne face se ne convingemu, c omulu in
Uneltele loru de venatu sunt: unditia, lancea si unu
tr'adeveru este destinato a popula si a civilis tta suprafelu de latiuri. Fie-care venatoriu pandesce, unde este ghia
fati'a pamentului.
tia crepata. si atepta, pana ce vrunu morsiu seu vr'o foca
Locuitorii polului, Eschimoii, dupa cum amu disu,
scote capulu afara, ca se respire; atunci rapede lancea si
au figura turtit, latartia, rotunda si armie inchisa ; na
ddc-lu nimeresce bine, lu-omdra. Brbaii n'au alta ocusuta micu si turtita multu ; ochii mici si codai. Perulu
patiune, dect venatulu si ingrijirea cnilora; tot ce priloru este negru ca pn'a corbului, lungu si ncurcata ; pe
vesce ingrijirea din casa, remne pe sem'a femeiloru.
frunte este taiatu ca la unii din tierani nostri. Barba nu
Venatulu hotaresce loculu, unde se asidza satele.
au mai de locu ; nisce talee aspre si rari, de colre ne
Eschimoii, indata ce nu mai gasescu venatu, incarca s
gra si crtia, pe buz'a superiora si pe barba.
niile si pleca in alta parte; cu modulu acost'a satele loru
Clim'a cea aspra le impune, ca s se nvestmnteze
se schimbad ela unu locu la altulu, c colibele pastoriloru.
cu blane si cu pei de paseri. Pantalonii, cari sunt lungi
Carte de cetire de Ioanu Popea.
pana la genunche, sunt de blana. Camesi'a si ismenele sunt
de pei de raia. Cojoculu este de pele de vulpe, cu gluga
1D i
e r s e.
care i acopere totu caputa, afara de ochi, o parte din obraji si de gura. Mnuile sunt de pele de foca, cptu
f Necrologu.
Inregistrmu cu durere scirea, c
ite cu pele de cane, ciorapii sunt de aceeai materie.
confratele nostru M o i s e M l a d i n u , parochu in CurtiAstfelu consumata Eschimosulu smana mai multu cu unu
ciu a trecutu la cele eterne Mercuri'a trecuta lasandu in
ursu, care umbla in due picire dect unu omu.
celu mai profundu doliu famili'a si pre credintiosii sei.
Femeile si copii sunt imbracati tot ca barbata; eie
Bemasitiele pamentesci ale defunctului s'au depusu
'si lga perulu de asupr'a capului ; vediute in profilu eie
spre odichna eterna Vineri'a trecuta. Servitiulu funebru a
presenta trasuri destata de regulate. Eschimoii locuescu
fost oficiata de printele administratoru prot. Moise Bocin nisce covergi, su mai bine dicendu in nisce visuini f
sianu, printele ieromonachu Vasiliu Mangra, si prinii
cute din zpada ; in launtru paturile sunt aternute cu preoi: Leucuti'a si Augustinu Belesiu din Simandu, Ioan
Mani de ursi si de vulpi, cum si cu pei de ratte si de
Codreanu din Siclau, Gavrila Lazaru din Socodoru, I. Ioalte paseri. Mobiliarulu unei familii se compune dinsif Ardeleanu si Vasiliu Belesiu din Chitighazu. Alecsiu
tr'o sanie facuta din ose de animale, din cti-v'a cni,
Popoviciu din Otlac'a, Iuliu Bragea si Ioan Jercanu din
hamuri de pele de foca, ace su undrele de se, unu felu
Zarandu, si Terentiu Ursu din Chisineu; er cntrile le-a
de petre, cari le servescu de lampe ; in fine din nisce lanesecutatu corulu dela seminariulu diecesanu din Arad sub
turi* si lanci de ose, cu cari se servescu la venata, in
conducerea dlui prof. de cantu Chicinu.
cele mai multe colibi se gasesee si cte o cldare pentru
La finea servitiului divinu printele ieromonachu
prepararea mncrii. Foculu ilu facu cu grsime de foca,
V a s i l i u M a n g r ' a , tienu o cuventare funebrala forte
de morsiu su de ursu, pe care o punu intr'unu felu de
acomodat, in carea schiti pre scurta biografi'a defunc
lampe, deasupr'a caror'a se atrna cldarea.
tului, si dete espressiune condolentiei bisericei pentru tre-

Ce nu ara fi data stabunii nostrii mainte eu

doue si cu trei sute de ani pentru o libertate cum a
fostu acst'a?

Anulu XIII.

B I S E R I C A

cerea defunctului din acesta vietia; er la mormentu tienl

unu alu doilea discursu funebru printele A r d e l e a n u
din Chitighazu.
Esprimandu-ne si noi condolenti'a facia de famili'a
remasa in doliu, reposatului i-dicem:
Fie-i tiern'a usidra si memori'a binecuventata!

1 V I S .
Aducu la cunoseinti'a onoratului publicu, cumc

ca&celari'a mea adwcatiala

din D e v ' a am transpus'o la A r a d [strad'a bisericei (templom-utca, Kirchengasse) nrulu 10, cas'a pro
pria], unde la l . - O c t o m v r e a. c. o voiu deschide.
A r a d , Septemvre 1889.

Dr. Lazar Peteo,

advocatu.

Concurie.
Conform ordinatiunei Veneratului Consistoriu se escrie pe staiunea invetiatorsca din Seleusiu-Cigherelu,
dela scl'a II-a din partea Seleusiului, cu terminu de alegere pe 15 '27 Ootomvre a. c
Emolumintele sunt :
1) In bani gat'a 250 fl. 2) / sessiune pamentu aratoriu si o cnepisce. 3) 8 orgii de lemne din care 4
sunt pentru scla. 4) pentru familatie 10 fl. 5) pentru
scripturistica 10 fi. 6) pentru conferintie diurna si cru
ia. 7) cuartiru cu gradina de legume.
Recursele adjustate conform prescriseloru stat. org.
adresate comitetului parochialu, se se tramita P. 0 . D.
protopresviteru si inspectoru de scle Ioanu Cornea in B.
Ineu (Ienopolea) recurentele avndu a se presenta in vre-o
Dumineca ori serbatre la sffc'a biserica, spre a-si aret
desteritatea in cantu si tipicu.
Datu din siedinti'a comitetului parncbialu tienuta la
13/25 Septemvrie 1889.
1

Parteniu

Zaslo,

m. p.

lulianu

presiedinte.

Butariu,

m.

p.

notariu.
D

Pentru deplinirea postului invetiatorescu, dela scl'a

gr. or. romana din comun'a Spat'a, protopresviteratulu si
inspectoratulu Lipovei, se escrie concursu cu terminu de

si S C L'A

Pe bas'a ordinatiunei Ven. Consistoriu Aradanu Nr.

3257 din 1889 se escrie concursu pentru ocuparea pos
tului de invetiatre dela scl'a gr. orient, romna de fete
din comuna Agrisiu cu terminu de alegere pe 14 Ootomvre
st. v. 1889.
Emoluminte :
a) Salariu banalu 350 fl., b) pentru cuartiru, si pana
cnd comun'a va fi in stare al d in natura 50 fl., c) 5
(cinci) orgii lemne, numai pentru invetiatore, seu in na
tura, su in bani, dupa pretiulu magazinei dominiale din
locu, d) pentru conferintiele anuale 10 fl., e) spesele scrpturistice le suporta epitropi'a cultuala, f) curatitulu si incalditulu salei de invetiamentu este a curatorelui scolara,
sub ngrijirea invetiatorei si-a epitropului cultualu.
Aspirantele care au se fie femei nemaritate, devenindu alese, si maritndu-se ca invetiatore, postul ocu
pata se va considera ve vacantu sunt avisate a-si suscerne petitiunile lom adresate comitetului parochialu din
Agri, protopresviterului Giorgiu Popoviciu in Siria (Vilgos) pana in 10 Octomvre st. v. a. c. dovedindu ca sunt
romne de rei. gr. orient., ca au prestata esamenulu de
cualifieatiune si cel'a din limba maghiara, si ca ce con
duita au. Intre competente vor fi preferite cele cu classe.
Recurentele sunt poftite a se presenta in fati'a l o
cului in atare dumineca su serbatre pana in din'a alegerii.
Agrisiu, la 3. Septemvre 1889.
Comitetulu parochialu:
In contielegere cu concernintele inspectoru.
o

Se publica concursu pentru urmatrele staiuni invetiatoresci din inspectoratulu Pestesiului (Cottulu Bihor)
si anum :
Sacadata cu salariu anualii de 300 fl. v., cuartiru
libera si stolele cantorale usuate.
Pestesiu cu salariu anura de 300 fl. v. a., cuartiru
libera cu gradina de legume, stlele cantorale usuate si
1 stngenu de lemne.
Eusaseu cu salariu anualu de 100 fl. v. a., folosirea
aloru 9 jugere de pamentu, cuartiru libera cu gradina de
legume si stolele cantorale usuate.
Recurenii au a produce testimoniu despre absolvirea
preparandiei, r intru o dumineca ori serbatre s se presenteze in propus'a-si staiune spre a-si areta desteritatea
in cantare si tipiculu bisericescu pana la espirarea terminului de 30 de dile dela prima publicare, subscrisului in
Lugasiulu de sus posta ultima lesd.
Pentru Comitetele parochiale :
/

Teodoru

30 de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele sunt :
In bani gata 120 fl. v. a. In bucate 10 chible de
grau si 20 de chible de cucuruzu. 4 jugere de pamentu
parte aratoriu, parte fenatiu, 8. stangeni de lemne din
care se va incaldi si scl'a, pentru familiasu 10 fl. pen
tru conferintie 5 fl. pentru scripturistica 5 fl. cortelu li
bera cu gradina de iegumi de 800 stangenia.
Recursele instruite conformu statutului organicu, si
adresate comitetului parochialu din Spat'a, se se tramita
printelui Cristoforo Giuchiciu in Banat-Lippa si pana la
terminulu de alegere au se se presinte in vre-o Dumineca
in sf. biserica spre a-si aret desteritatea in cantare si
tipicu.
Spat'a, 14. Septemvre 1889.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu: CRISTOFORU GIUCHICIU, m. p.
inspectoru de scle.

305

Filipu,

m.

p.

protopresviteru inspectoru scolara.

Pentru ocuparea postului invetiatorescu la scla de

fete din Kbisiu se escrie concursu.
'
Salariu anualu : 180 fl. 90 cr., 28 hectolitre gru,
24 metri de lemne, din cari se va incaldi si scla, pausialu pentru conferintie 6 fl., cuartiru frumosu si spatiosu
cu gradina pentru legumi.
Recurenii s se presenteze in vreo dumineca su
serbatre la santa biserica se-si arete desteritatea in contare si in tipicu, ra recursele adjustate dupa recerintie,
cu testimoniu de cualifieatiune invetiatorsca si cu testimoniu de limba maghiara se la substrna subscrisului inspectoru de scle per Vinga in Seceani pana in 8. Oe-

tombre a. c.
Comitetulu parochialu :
In contielegere cu mine : IOSIFU GRADINARIU, m. p .
inspect. de scle.
D

Se publica coneursu pentru postulu de invetiatorsa

la scl'a de fetitie gr. or. rom. de nou infiintiata in comun'a CMtigliaztL (Ktegyhaza), cu terminu de alegere pe

Dumineca din 1 Octomvre st. v. 1889.

Emolumintele inpreunate cu acestu posta sunt :
1) 250 fl. v. a. 2) % parte din interesele fondatiiuiei de 1785 fl. a contelui Almsy menita pentru aJtttorarea preotiloru si invetiatoriloru din locu. 3) 5
stngeni de lemne metrice, din care se va incaldi si scoTa.
4) 16 fl. v. a. pentru conferintie, mai de parte famulati'a si scriptaristica ct va cere trebuinti'a, cuartiru
lbera cu 2 chilii, cmara, si gradina pentru legumi.
Recursele adjustate conform prescriseloru stat. org.
si a -lui 6. art. XYIII. dm 1879. adresate comitetului
parocbialu s se trimit Magnificului Domnu protopopu si
inspectorii de scle Petru Chirilescu, in Ktegyhaza (Chitighzu) pna inclusive la 28. Septemvrie st. v. 1889.
avend recurentele a se presenta in vre-o Dumineca su
serbatre in st. biserica din locu spre a se areta poporului.
Din siedinti'a comit, parocb. tienuta estraordinariu
la 14/26. Augusta 1889.
VasUiu

Belesiv,

m. p.,

Stefanu

j>res. comit, paroch.

Dolga,

m.

p.,

notarin comit. par.

Cu invoieea mea: PETRU CHIRILESCU, protopopu iuspectoru scol.

Se escrie coneursu pentru deplinirea parochiei va

cante de clas'a III. F.-Osiorheia cu fili'a Fugheu, protopresviteratulu Oradii-mari, cu terminu de alegere pe 8/20.

Octomvre 1889.
Emolumintele sunt :
I. Din comun'a matre F.-O s i o r h e i u :
a) Cas'a parochiala cu intravilanulu pretiuita in 60
fl. b) 3 jugere catastale pamenta aratoriu, si unu
iejaatiu 56 fl. c) Dreptulu de pasiunatu pentru 10 vite,
10 fl. d) Birulu 12 cubule cucuruzu sfarmatu 60 fl.
e) Dela 40 numeri cte o di de lucru 16 fl. f)
Din stole 45 fl.
II. Din fili'a P u g h e u :
g) Intravilanulu parochialu computata in 16 fl.
1) 3V jugere catastale pamenta aratoriu, si unu fenatiu
65 fl. i) Dreptulu de pasiunatu pentru 5 vite 5 fl.
j) Birulu 7 cubule cucuruzu 35 fl. k) Dela 25 nu
meri cte o di de lucru 10 fl. 1) Din stole 25 fl. Venitalu totalu face 403 fl. v. a.
Recursele adjustate conform prescriseloru Stat. org.,
pana la 4/16. Octemvre s se trimit subscrisului in Oradeamare (N. magyar utcza 22. sz.) avndu recurintii a se
presenta in St. biserica din F.-OsiorheiUj spre a-si aret
desteritate in cele biseri eesci.
Comitetalu parochialu:
In contielegere cu: TOM'A PACALA, m. p., protopresv.
l /

Pentru staiunea invetiatorsca din comun'a Bucea,

inspectoratulu Pestesiului (Cottulu Bihoru) se escrie con
eursu cu terminu de alegere pe Dumineca in 24. Septemvre (6. Octomvre) in cara di va fi si alegerea.
Emolumintele sunt :
1) In bani gafa 180 fi. v. a. 2) Folosirea gra
dinei de legumi pretiuita in 5 fl. 3) Cuartiru libera
si lemnele de trebuintia.
Dela aspiranti se pretinde :
a) Testimoniu preparandialu.
b) Testimoniu de cualificatiune tota astfeliu si din
limb'a magiara.
Recursele adjustate cuviinciosu, si adresate catra comitetulu parocbialu s se trimit subscrisului in Lugasiulu
de sus p . u. lesd, r recurenii au s se presenteze in

vre-o Duminec'a ori serbatore in biseric'a din B u c e a

spre a-si aret desteritatea in cele bisericesci, precum si
a se face cunoscuta poporului.
Comitetalu parochialu:
In contielegere cu: TEODORU FILIPU, m. p., protopopu inspectorii de scdle.
o
Se publica coneursu pre staiunea invetiatoresca din
comun'a Zimbru, protopresviteratalu Halmagiului cerculu
inspectoralu scolariu Iosasielu, cu terminu de alegere pe

25. Septemvre st. v. a. c

Emolumintele mpreunate cu acestu posta sunt:
a) in bani gafa 300 fi. v. a. b) 12 stnjini de lemne, din
cari are a se incaldi si scoTa, c) pentru scriptaristica 5 fi.
d) pentru conferintia 5 fl. e) pentru curatoratu 6 fl. v. a.
f) cuartiru bunu si gradina, g) dela inmormentari man
50 cr. era dela mici 20 cr. h) dela litargii pentru vii si
mori 50 cr.
Dela recureni se pretinde se produc:
1) Estrasu de botezu, 2) Testimoniu despre absolvarea sciintieloru pedagogice cu calculu bunu, 3) Atestata
de moralitate.
Voru fi preferii si alei definitivu, cei cu cualificatiunea prescrisa de lege, daca se voru present in persdna
spre a se face cunoscui poporului.
Recursele astfeliu construite se se tramita M. On,
Domnu Georgiu Lupsi'a, inspectoru scolariu per Al-csill
in Dieci.
Zimbru, la 23. Augusta 1889.
Comitetalu parochialu.
loanu

Ser acu,

m.

p.

preotn pres. corn. parochialu.

In contielegere c u : GEORGIU LUPSI'A, m. p. preotu si

inspectoru scblaru.

Conform decisului venerabilului Consistoriu dtto 18.

Augusta a. c Nr. 3163 pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Cermeiu, (inspectoratulu Siepreusiului, protopopiatalu Borosineului) devenita vacanta prin renuncirea
si intrarea in pensiune a invetiatoriului Mcolau Albu, se
escrie coneursu cu terminu de alegere pe diu'a de 24. Septemvre st. v. a. c. pe langa urmatorele emoluminte:
1) In bani gata 120 fl- 2) In naturale 14 sin.
gru si 6 sin. cucuruzu. 3) Lemne 12 orgi, din care
are a se incaldi si scola. 4) Pentru eonferintie 10 fi.
5) Pentru scriptaristica 5 fl. 6) Dela tpta cas'a 18
cr. pentru fenu. Cuartiru libera cu gradina de legumi.
8) La imormentari unde va fi poftita, la prohoduln
mare 60 cr., la celu micu 30 cr. 9) Pentru incalditulu
si curatitulu scdlei se va ingriji comun'a.
Doritorii de a ocupa acesta posta, au se documen
teze, ca posiedu testimoniu preparandialu, de cualifica
tiune, din limb'a magiara si celu putienu 2. classe gimnasiale, er cei ce vor dovedi ca sunt in stare a conduce
si corul vocalu vor fi preferii.
Recursele astfeliu instruate si adresate comit. par.
din Cermeiu, sunt a se trimite subscrisului inspectoru
scol. in Miske p. u. N.-Zerend pana in 21 Septemvre avendu recurenii in vre-o Dumineca ori serbatdre a se
present la biserica, pentru a-si aret desteritatea in cn
trile rituali.
Cermeiu, 27. Augusta 1889. st. v.
Comitetalu parochialu:
In contielegere cu mine: IOANU AVRAMU, m. p. parochu si inspectoru scolariu.