denominatorul comun pentru o ntreaga serie de regimuri si miscari politice.

Acest
lucru ngreuneaza crearea unei tipologii serioase. Din punct de vedere ideologic,
fascismul italian este o reactie si o revolutie: este o reactie nationalista si
autoritara mpotriva slabirii statului sub influenta unor erori individuale, libe
rale si democratice; o revolutie din punct de vedere al promovarii, n actiune, a
unui stat de tip nou. Fascia reprezinta simbolul si principiul unificator al pop
orului n jurul statului: un mic grup de oameni grupati n jurul Ducelui trebuie sa
ia puterea, sa restabileasca ordinea si sa elimine diviziunea si conflictele din
stat. Fascismul nseamna, n primul rnd, etatism. Separarea puterilor si federalismu
l sunt excluse: doar corporatismul are dreptul la existenta, dar cu conditia sa
respecte regula celei mai stricte concentrari. Puterea apartine unui conducator
carismatic, care i confera personalitate. Este un stat care se sprijina pe natiun
e, n sensul unei unitati mistice si organice. Acest mod de a ntelege natiunea are
pretentia ca se delimiteaza de doctrinele individualiste incapabile sa promoveze
si sa prezerve unitatea[15].
Fascismul este o reactie a particularului mpotriva universalului, a poporului mpot
riva clasei, a nationalului mpotriva internationalului. La originile sale, este i
nseparabil de comunism, caruia i combate obiectivele, dar i mprumuta metodele. Asoc
ierea dintre nationalism si anticapitalism, specifica fascismelor, are drept fun
ctie sa puna n valoare comunitatea poporului, n mod special n cazul german, ce treb
uie aparat contra intereselor particulare ale capitalistilor si contra nihilisti
lor bolsevici. Bolsevismul si fascismul intra, asadar, aproape mpreuna pe scena i
storiei. Comparatia ntre ele este obligatorie avnd n vedere dependen?a dintre cele
doua ideologii. Fascismul s-a nascut ca o reactie anticomunista. Bolsevismul sia amnat scanden?a gratie antifascismului. Complicitatea intre fascism si comunism
se explica prin existenta unui dusman comun pe care ambele doctrine l minimalize
aza, accentund faptul ca acest s-ar afla pe moarte: democratia[16].
Nazismul nu este un fascism obisnuit si nici macar o forma extrema de fascism. C
hiar daca si are originile n traditia contrarevolutionara sau n modelul fascist, el
exprima o viziunea asupra lumi cu totul noua, expusa n ntregime n Mein Kampf. Nazi
smul si are specificitatea n rasism[17]. Mai multe denumiri pot fi utilizate pentr
u statul naizist. Stat total, dar expresia lui Mussolini nu ar provoca o confuzi
e ntre fascism si socialism. Stat rasist, dar aceasta denumire ar induce o asimil
are teoretica ntre Italia lui Mussolini si Germania lui Hitler. Stat-popor, dar a
ceasta traducere din germana, vlkisch, ar avantaja un termen (popor) n defavoarea
altuia (rasa), cnd originalul nseamna fuziunea dintre cei doi. Stat-for?a este ter
menul cel mai aproape de adevar deoarece fascismul, nazismul si doctrinele contr
arevolutionare care le preced au n comun lupta pentru un stat puternic, fara limi
tele impuse de justitie.[18] Ferran