Sunteți pe pagina 1din 14

Varianta 1

1. Germenii cei mai frecvent implicati in supuratiile cervicofaciale sunt:


a) Microbi anaerobi;
b) Germeni patogeni;
c) Streptococul betahemolitic, streptococul auriu, pseudomona
aeruginosa;
d) Virusurile herpetice;
e) Virusurile si microbii specifici;
2. Flegmonul este o supuratie difuza in care:
a. Exista o colectie supurata;
b. Caracterizat prin tromboza septica vasculara, necroza
intinsa, sfacele;
c. Nu este modificata temperatura corporala;
d. Valorile procalcitoninei este normala;
3. In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiv:
a. Trimus strans;
b. Deglutitie imposibila;
c. Tegumente acoperitoare destines si lucioase;
d. Torticolis;
e. Hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier;
4. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie
urmatoarele spatii:
a. Laterofaringian;
b. Infratemporal;
c. Sinus maxilar;
d. Mentonier;
e. Mediastinal;
5. Abcesul cerebral:
a. Este o complicatie des intalnita a infectiilor odontogene;
b. Clinic apar semne directe;
c. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de
contrast;
d. Tratamentul este specific neurochirurgical;
e. Evolueaza spre meningita;
6. Sifilisul:
a. Este o infectie contagioasa nespecifica;
b. Evolueaza in mai multe stadii;
c. Stadiul primar se caracterizeaza prin sancrul sifilitic la nivel
osos;
d. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului
anatomopatologic;
e. ????Tratamenutl este specific dermato-veneric;
7. Spatiul submandibular este delimitat de:
a. Medial: m. Milohioidian, m hloglos, m. Stilogros;
b. Inferior: tegument siplatisma;
c. Anterior: pintecele anterior al digastricului m. Stilohioidian;
d. Superior: mandibula, m. Milohioidian;

e. Posterior: pantecele posterior al digastricului;


8. Flegmonul planseului bucal:
a. Se mai numeste angina Ludwig;
b. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare,
spatiile sublinguale, spatiul submentonier;
c. Supuratia se poate extinde spre spatiul laterofaringian, limba,
spatiul maseterin;
d. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul
spatiului pterigomandibular;
e. Are ca punc de plecare procese septice dentoparodontale sau
pericoronaritele supurale ale molarilor de minte superiori;
9. Adenopatia din Boala Besnier-Boeck-Schaumann are
urmatoarele caracteristici:
a. Este bilatereala simetrica, cu ganglioni mobili si duri;
b. Este nedureroasa;
c. Ganglionii sunt fermi si mobili;
d. Se insoteste de febra, splenomegalie;
e. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG si
IgM;
10.
Examenul obiectiv loco-regional cuprinde:
a. Examenul exobucal;
b. Examenul endobucal;
c. Examenul general pe aparate;
d. Examenul radiologic;
e. Examenul de laborator;
11.
In cazul formatiunilor tumorala sau deformatiilor se
cerceteaza:
a. Marimea in centimetri;
b. Forma (regulata, boselata, infiltrativa);
c. Consistenta (dura, pastoasa, fluctuenta);
d. Dureroasa;
e. Raportul cu tesuturile adiacente;
12.
La examinarea endobucala se da o atentie deosebita la:
a. Simetria fetei;
b. ????????Gradul de deschidere a gurii;
c. Starea mucoasei bucale;
d. Examenul dentoparodontal;
e. Culoarea pielii fetei;
13.
Abcesul este:
a. Un proces inflamator difuz in tesuturile osoase;
b. Un proces inflamator difuz in tesuturile moi subcutanate,
intramusculare in organe parenchimatoase;
c. O supuratie locala, circumscrisa;
d. Un proces inflamator al tegumentelor;
e. Nici o definitie nu corespunde;
14.
Cel mai frecvent ( 90 %) in osteomielite se intalnesc
urmatorii germeni patogeni:
a. Streptococ hemolitic;
b. E. Coli;

c. Pneumococii;
d. Stafilococii auriu si alb;
e. Actinomicete;
15.
In abcesul lojei parotidiene factorii etiologici sunt:
a. Infectiile glandei parotidiene (parotidite acute
supurate);
b. Adenitele intraparotidiene;
c. Infectii la nivelul mastoidei;
d. Procese dentoparodontale la nivelul molarului de minte
inferior;
e. Infectii la nivelul conductului auditiv extern;
16.
Diagnosticul diferential al unui abces parotidian se face
cu:
a. Tumorile mixte parotidiene;
b. Chistadenolimfoamele;
c. Parotidele acute supurate;
d. Chistul sebaceu pretragian;
e. Parotidita epidemica;
17.
Osteomielita odontogena este un proces infectios
extensiv care intereseaza:
a. Portiunea medulara osaoasa;
b. Sistemul Hawersian;
c. Corticala maxilarelor;
d. Periostul;
e. Tesuturile inconjuratoare moi;
18.
Semnele clinice locale in abcesul de loja
submandibulara sunt:
a. Tumefactie in regiunea submandibulara;
b. Tegumente congestiv- lucioase, netede;
c. La palpare durere, fluctuenta;
d. Endobucal edemul mucoasei orale, roseata, in unele
cazuri fluctuenta;
e. Trismusul;
19.
Unele oase formeaza scheletul facial sunt impare:
a. Palatinele;
b. Nazale;
c. Maxilarul superior;
d. Vomerul;
e. Maxilarul inferior;
20.
Care este limita maxima de timp de la producerea unei
plagi faciale, pentru a efectua o sutura primara imediata:
a. 1-18 ore;
b. Primele 24 ore;
c. 24-36 ore;
d. Peste 36 ore;
e. Este posibil in oricare din aceste intervale datorita specificitatii
plagilor faciale;
21.
Leziunile traumatice dento-parodontale sunt mai
frecvente la:

a.
b.
c.
d.
e.

Incisivii centrali inferiori;


Incisibii centrali superiori;
Caninii inferiori;
Caninii superiori;
Premolarii inferiori si superiori;
22.
Oasele ce formeaza scheletul facial sunt:
a. Maxila;
b. Mandibula;
c. Malarul;
d. Nazale;
e. Frontale;
23.
Sinusul maxilar comunica cu:
a. Cavitatea nazala;
b. Cavitatea bucala;
c. Orbita;
d. Glota;
e. Fosa subtemporala;
24.
Fracturile mandibulei se produc prin urmatoarele
mecanisme:
a. Tasare;
b. Flexiune;
c. Presiune;
d. Smulgere;
e. In os patologic;
25.
Intre factorii ce influenteaza deplasarea fragmentelor in
fracturiel de mandibula se inscriu:
a. Forta traumatismului;
b. Contractia muschilor ce se insera pe aceasta;
c. Mecanismul de producere a fracturii;
d. Directia liniei de fracturi;
e. Alte stari patologice concomitente (osteoporoza);
26.
Hipoestezia in teritoriul nervului alveolar inferior se
intalneste in:
a. Fractura mediana a mandibulei;
b. Fractura paramediana a mandibulei;
c. Fractura laterala a mandibulei;
d. Fractura apofizei condiliene a mandibulei;
e. In toate aceste fracturi;
27.
Un pacient a fost adus la spitalul clinic de urgenta, cu o
trauma asociata: fractura mandibulei, fractura bazei
craniene, si hematom cerebral, in ce sectie il veti spitaliza:
a. In sectia de traumatologie;
b. In sectia de chirurgie oro-maxilo-faciala;
c. In sectia de neurologie;
d. In sectia de neurochirurgie;
e. In sectia de reanimare ;
28.
Precizati in care din urmatoarele leziuni traumatice ale
masivului facial este posibila o trauma a oaselor bazei
craniene:

a.
b.
c.
d.
e.

Fracturile mandibulei;
Traume zdrobite cu fractura arcadei temporo-zigomatice;
Trauma etajului mijlociu;
Trauma piramidei nazale;
Fractura bilaterala a apofizei condilare;
29.
Diagnosticul fracturilor de etaj mijlociu (masiv facial) se
bazeaza pe:
a. Examenul radiologic;
b. Semne clinice comune tuturor fracturilor (durere,
echimoze, crepitatii, hematoame, deplasari de
fracmente etc.);
c. Semne clinice specifice;
d. Riniscopia si diafanoscopia;
e. Toate impreuna sau niciunul din cele enumerate;
30.
Fracturile Le Fort II au o linie de fractura compusa ce
trece:
a. Deasupra proceselor alveolare, prin fosa nazala, fosa canina,
tuberozitatea maxilara, vomer si septul nazal;
b. Pe sutura fronto-nazala, oasele lacrimale, peretele inferior al
orbitei, baza apofizei pterigoide, arcada temporo-zigomatica,
etmoidul si vomerul;
c. Despica pe linia mediana arcada alveolo-dentara, podeaua
nazala, bolta palatina si corpul maxilei;
d. Oase nazale, os lacrimal, apofiza ascendenta a
maxilarului, rebord orbitar inferior, peretele anterolateral al sinusului maxilar, 1/3 mijloacie a apofizelor
pterigoide, peretele lateral al fosei nazale, vomer, sept
nazal cartilaginos;
e. Nici una dintre acestea ;

Varianta 2
1. Infectiile specifice sunt:
a. Infectiile spatiilor fasciale primare;
b. Infectiile spatiilor fasciale secundare;
c. Supuratii difuze;
d. Actinomicozele;
e. Supuratii circumscrise;
2. In abcesul vestibular, faza subperiostala este dominata:
a. De edem al regiunii;
b. De senzatia de dinte inalt;
c. De congestia mucoasei;
d. De dureri intense;
e. Nici un raspuns corect;
3. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului
infratemporal se face cu:
a. Tumorile glandei parotide;
b. Abcesul vestibular retrotuberizitar;
c. Miozita osifianta benigna;

d. Nevralgiile esentiale de trigemen;


e. Pericoronarita molarului 3 inferior;
4. Fasceita necrozanta:
a. Se rfera la o supuratie grava a partilor moi;
b. Factori favorizanti sunt diabetul zaharat, etilismul
cronic;
c. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta;
d. Starea generala nu este alterata;
e. Tegumentul nu isi modifica aspectul;
5. Diagnosticul pizitiv al tuberculozei se stabileste:
a. In urma examenului clinic;
b. Cu IDR la tuberculina;
c. Punctie cu inoculare la cobai;
d. RMN;
e. Lavaj bronho-alveolar;
6. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual
se face cu:
a. Litiaza submandibulara supurata;
b. Abcesul spatiului submandibular;
c. Warthonita, periwarthonita;
d. Tumorile chistice de planseu bucal;
e. Flegmonul difuz al planseunui bucal;
7. Scopuriele esentiale ale examenului clinic:
a. Descoperirea tuturor manifestarilor patologice
dentoparodontale si maxilo-faciale, care necesita
diagnosticare si supuse testarii;
b. Determinarea tuturor semnelor orare cauzate de boli
generale;
c. Recunoasterea pacientului pentru care o interventie
chirurgicala prezinta un risc;
d. Identificarea unor boli contagioase si protejarea mecicului,
celorlalti pacienti si a personalului auxiliar;
e. Gasirea metodelor optime de obtinere a colaborarii
pacientului;
8. Anamneza se culege de la un bolnav prin urmatoarele cai
dintre care din ele cea mai buna este:
a. Interogatoriul;
b. Chestionarul simplu (ancheta);
c. Asocierea celor doua metode;
d. Consultarea rudelor, sau a insotitorilor;
e. Nici una din ele;
9. Simptomul principal care-l aduce pe pacient la medicul BMF este:
a. Tulburari generale;
b. Deformatii;
c. Durerea;
d. Tumefavtiile;
e. Hiperemia tegumentelor;
10. Examenul exobucal se efectueaza prin:
a. Studiul histologic;

b. Radiografia cu substanta de contrast;


c. Rezonanta magnetica nucleara;
d. Inspectie si palpare;
e. Tomografia computerizata;
11. Examenul ganglionilor limfatici se face:
a. Cu instrumentarul;
b. Cu aparatura speciala;
c. Prin palpare cu degetele, comparativ cu partea
opusa;
d. Rediografie;
e. Punctie;
12. Examinad mucoasa bucala atragem atentia la
urmatoarele:
a. Coloratia;
b. Prezenta unor formatiuni patologice (erozii, ulcere,
papile, noduli etc.);
c. Papilele ductelor glandelor salivare mari;
d. Frenul labial, lingual;
e. Forta dorsal a limbii (depozite, neoplasme, defecte
marimea papilelor, etc);
13. Flegmonul este:
a. O inflamatie supurativa localizata;
b. Un proces inflamator cu caracter difuz;
c. Un proces pseudomembranos;
d. Un proces cu infiltratie seroasa;
e. Un proces cu infiltratie fibroasa;
14. Simptomatologia generala in osteomielita odontogena
acuta este marcata de :
a. Febra, frison, tahicardie, insomnie;
b. Greturi, varsaturi, inapetenta, disfunctii ale tractului
digestiv;
c. Durere intensa ce iradiaza la nivelul hemicraniului;
d. Pierderea capacitatii de munca;
e. Palitatea tegumentelor corporale, transpiratii;
15. Simptomatologia generala intr-un abces al regiunii
parotidiene este:
a. Febra, frison;
b. Stare septica;
c. Pierderea capacitatii de munca;
d. Cefalee, insomnie, inapetenta;
e. Nici una din ele;
16. O supuratie care a cuprins loja parotidiana o incizati:
a. Preauricular;
b. Subangulomandibular;
c. Presternocleidomastoidian;
d. Pe marginea anterioara a ramului mandibular;
e. Oricare din aceste incizii;
17. Ce factor etiologic in osteomielita maxilarelor se
incrimineaza:

a. Gangrena pulmonara, complicata cu parodontita


apicala acuta;
b. Procese periapicale acutizate;
c. Fracturile oaselor maxilare;
d. Insamantare pe cale hematogena din focare de la
distanta;
e. Plagile postextractionale, dintii inclusi;
18. Abcesul lojei submandibulare se incizeaza pe cale
endobucala, atunci cand:
a. Este situata subangulomandibular;
b. Osul nu este deperiostat;
c. Osul trebuie deperiostat;
d. Supuratia este recenta (48-72 ore);
e. Supuratia evolueaza in recesus;
19. Cauza cea mai frecventa a producerii plagilor BMF o
constituie:
a. Accidente de circulatie;
b. Caderi accidentate;
c. Accidente de munca;
d. Accidente sportive;
e. Agresiunile umane;
20. Factorii favorizanti in producerea unor fracturi coronare
sunt:
a. Obturatii masive;
b. Distructii corona-radiculare extinse;
c. Tulburari de eruptie ale dintilor;
d. Parodontitele marginale cronice;
e. Amelogeneza imperfect;
21. Regiunea maxilo-faciala se imparte in trei etaje
principale:
a. Superior;
b. Mediu;
c. Inferior;
d. Lateral;
e. Posterior.
22. Osul mobil ce intra in componenta scheletului facial
(splanchnocraniul) este:
a. Maxila;
b. Mandibula;
c. Malarul;
d. Nazale;
e. Palatinele.
23. Cea mai mare parte din fracturile mandibulei se
datoresc:
a. Caderi pe strada;
b. Accidente de circulatie;
c. Accidente sportive;
d. Accidente de munca;
e. Agresiunile;

24. Mecanismul cel mai frecvent de producere a unei


fracturi de mandibula este:
a. Tasare;
b. Flexie;
c. Presiune;
d. Smulgere;
e. In lemn verde;
25. Semne comune tuturol fracturilor de mandibula:
a. Durere;
b. Tulburari de fonatie;
c. Mobilitatea normala;
d. Tulburari de ocluzie;
e. Tulburari de sensibilitate in teritoriul nervilor mandibular.
26. Cea mai frecventa complicatie secundara a fracturilor
de mandibula este:
a. Socul;
b. Asfixia;
c. Comotia cerebrala;
d. Infectia;
e. Hemoragia;
27. Mecanismele prin care se pot produce fracturile de
mandibula sunt:
a. Flexie ;
b. Contuzia;
c. Presiunea;
d. Inteparea;
e. Smulgerea.
28. Cand poate surveni o anchiloza temporo-mandibulara
ca si complicatie a unei fracturi de mandibula:
a. Cand in cavitatea articulara apare un hematom;
b. Cand se organizeaza un calus ce uneste condilul cu
cavitatea glenoida;
c. Numai cand fractura este intracapsulara;
d. Cand se practica o imobilizare a mandibulei, cu inaltarea pe
ultimul molar ce depaseste 10-12 zile;
e. In imobilizari prelungite;
29. Tulburarile respiratorii la fracturile de masiv facial
deseori au loc din cauza:
a. Dereglarii refluxului laringian;
b. Obstructia cailor respiratorii;
c. Deplasarii spre posterior a maxilarului impreuna cu
palatul dur si moale;
d. Aspirarii sangelui vomismentelor;
e. Dereglarii centrelor respiratorii bulbari.
30. Care din simptomele enumerate mai jos nu se
intalneste la fracturile etajului mijlociul Le Fort II?
a. Tumefactia accentuata cu echimoze palpebrale si
nazogeniene;
b. Epistaxis bilateral;

c. Echimoze in fundul de sac vestibular;


d. Modificari de ocluzie (ocluzie deschisa frontal);
e. Absenta sau blocajul miscarilor mandibulei;

Varianta 3
1. Vindecarea plagilor chirurgicale duoa incizia supuratiilor
se va realiza:
a. Per primam;
b. Persecundam;
c. Dupa sutura intradermica;
d. Dupa sutura in planuri anatomice;
e. Nici un raspuns corect;
2. Diagnosticul diferential in infectiile spatiului vestibular se
face cu:
a. Epulis;
b. Tumori benigne;
c. Carcinoame de mucoasa intraepiteliale;
d. Fibromatoze gingivale;
e. Chistul de maxilar;
3. Flegmonul de planseu bucal poate determina:
a. Tromboza septica ale sinusurilor craniene;
b. Meningita septica;
c. Abces cerebral;
d. Mediastinita acuta;
e. Gangrene pulmonare;
4. Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include:
a. Osteomielite supurate, acute sau cronice;
b. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen;
c. Osteomielite dupa infectii specifice;
d. Osteomielita displazica;
e. Osteomielita radionecrotica;
5. Ganglionii faciali profunzi dreneaza limfa din urmatoarele
teritorii:
a. Varful limbii;
b. Muschii masticatori;
c. Spatiul temporal;
d. Fose nazale;
e. Faringe;
6. Etapele examenului clinic a unui bolnav cu afectiuni oromaxilo-faciale sunt:
a. Anamneza;
b. Examenul obiectiv loco-regional;
c. Examenul clinic general pe sisteme;
d. Examene suplimentare;
e. Consultarea unor medici de alte specialitati;
7. Prin anamneza precizam urmatoarele date:
a. Identitatea, adresa;
b. Varsta, genul;
c. Momentul si conditiile aparitiei afectiunii;

d. Ocupatia;
e. Antecedentele familiare, personale;
8. Examinand un pacient cu durere vom preciza:
a. Localizarea durerii;
b. Iradierea durerii;
c. Intensitatea si forma;
d. Caracteristicile durerii (spontana , provocata);
e. Fenomene asociata (salivatia, lacrimare, hiperemie);
9. Prin inspectie noi cercetat:
a. Simetria fetei, relieful si santurile naturale, miscarile
mimice;
b. Modificari de coloratie ale pielii;
c. Deformatiile;
d. Semne de inflamatie, fistule, plagi;
e. Febra, cefalee, insomnie, inapetenta;
10. Palparea se face in modul urmator si pentru a depista
urmatoarele:
a. Comparativ cu partea opusa;
b. Se urmaresc contururilr oaselor;
c. Defecte, deformatii;
d. Tulburari de sensibilitate;
e. Modificari ganglionilor limfatici, glandelor salivare;
11. Pentru examenul endobucal este necesar un sir de
instrumente ca:
a. Oglinda stomatologica;
b. Pensa dentara;
c. Sonda dentara;
d. Aparat de roenthghen;
e. Pulpatest;
12. Examenul dentoparodontal cuprinde:
a. Examenul de ansamblu al arcadelor dentare;
b. Albul dintilor;
c. Starea dintilor;
d. Starea paradontiului;
e. Starea mucoaselor inconjuratoare;
13. Mecanismele patogene prin care agentii infectiosi din
os difuzeaza in partile moi sunt:
a. Calea transosoasa prin canalele Hawers;
b. Calea submucoasa;
c. Calea directa;
d. Calea limfatica;
e. Calea venoasa;
14.
Unde este plasata incizia pentru deschiderea colectiei
pe cale cutanata intr-un flegmon genian:
a. Pretragian;
b. Submandibular;
c. Presternocleidomastoidian;
d. In treimea inferioara a regiunii geniene;
e. In regiunea geniana, sub nivelul bombarii maxime;

15. Simptomatologia locala intr-un abces (flegmon)


parotidian este:
a. Tumefactie cu pielea neteda, congestionala, in
tensiune;
b. Palparea foarte dureroasa;
c. Trismus;
d. Uneori usoara disfagie;
e. Modificari evidente de secretie salivara;
16. Diagnosticul diferential al abcesului regiunii
infratemporale se face cu:
a. Nevralgii trigemine;
b. Tumorile cu localizare infratemporala;
c. Osteomielita ramului ascendent a mandibulei;
d. Fracturile osului malar, arcului zigomatic, condilul si ramur
ascendent al mandibulei;
e. Nici una din ele;
17. Etiologia abceselor lojii submandibulare pate fi:
a. Procese septice cu punct de plecare molarii inferiori;
b. Adenite supurate submandibulare;
c. Litiaza salivara submandibulara suprainfecta;
d. Osteomielita, periostita odontogena a corpului mandibulei;
e. Traumatisme dentoparadontale fracturii de corp de
mandibula ;
18. Conditiile care favorizeaza cantonarea proceselor
infectioase mai fracvent la mandibula sunt:
a. Prezenta canalului mandibular;
b. Frecventa mai mare a fracturilor de la acest nivel;
c. Vascularizatia saraca de tip terminal;
d. Cortical groasa;
e. Frecventa crescuta a parodontopatiilor;
19. Cum procedati in asfixia prin caderea limbii:
a. Intubati bolnavul;
b. Tractionati limba cu un fir tractor;
c. Imobilizati mandibula cu fronda mentoniera;
d. Efectuati o traheostomie;
e. Toate ecestea;
20. Cele mai frecvente cauze ale traumatismelor dentoparodontale sunt:
a. Accidente de munca;
b. Accidente de circularie;
c. Caderi pe strada;
d. Accidente de sport;
e. Agresiuni;
21. Care din urmatoarele regiuni ale fetii sunt pare:
a. Orbiculara, suborbiculara;
b. Zigomatica, geniana;
c. Nazala, labiala (orala) mentoniera;
d. Submandibulara, parotido-maseterina;
e. Submentoniera, frontala;

22.

Peretii sinusului sunt acoperiti cu:


a. Epiteliu multistratificat ciliat;
b. Epiteliu cubic;
c. Epiteliu plat;
d. Epiteliu prismatic;
e. Epiteliu folicular;
23. Fracturile de mandibula pot fi:
a. Unice;
b. Duble;
c. Triple;
d. Multiple;
e. Directe si indirecte;
24. Zonele cu cea mai scazuta rezistenta la traumatismele
mandibulare:
a. Unghiul mandibulei;
b. La nivelul caninului;
c. Intre radacinile premolarilor;
d. Simfiza mentoniera;
e. Gatul condilului;
25. Care din urmatoarele tipuri de fracturi mandibulare
sunt considerate de Rowe ca fracturi inchise:
a. Fractura ramului orizontal;
b. Fractura de condil;
c. Fractura crestei alveolare;
d. Fratctura de coronoida;
e. Fractura de ram ascendent;
26. Fractura de mandibula in lemn verfe sunt
caracteristice pentru:
a. Mandibula edentata total;
b. Mandibula edentata partial;
c. Batrani;
d. Adulti;
e. Copii;
27. Factorii care influenteaza deplasarea fracmentelor intro fractura de mandibula:
a. Forta traumatismului;
b. Contractia muschilor inserati pe mandibula;
c. Locul si directia liniei de fractura;
d. Prezenta dintilor implantati pe fragmente fracturate
sau pe arcada ;
e. Tipul de imobilizare;
28. Pseudartroza se instaleaza in cazurile in care lipsa de
consolidare depaseste:
a. 8-10 saptamani;
b. 1-2 luni;
c. 6 luni;
d. 1 an;
e. 6-9 luni;

29. Tratamentul de urgenta a fracturilor de masiv facial


consta in:
a. Ligaturi de sarma;
b. Capelina cu fronda mentoniera;
c. Gutiere metalice cu mustati;
d. Bandaje mento-cefalice;
e. Atele monomaxilare;
30. Care din urmatoarelel semne clinice apar in cazul unei
fracturi de tip Le Fort II:
a. Echimoza in monoclu;
b. Echimoze in ochelari;
c. Epifora si epistaxis bilateral;
d. Ocluzie inversa;
e. Hipoestezie in teritoriul nervului palatin anterior;