Prof. dr. ing. FURDUI CORNEL S.1. dr. ing. FEKETE-NAGY LUMINITA STRUCTURI DIN LEMN Curs pentru studentii anului III CCIA -2009-CUPRINS CAP. I LEMNUL IN CONSTRUCTII 1, CALITATEA LEMNULUI... 2. PRODUSE DE MATERIAL L CAP. II CARACTERISTICILE FIZICE $I MECANICE ALE LEMNULUI... 26 1, CARACTERISTICI FIZICE. 2. PROPRIETATI TERMIC! 3. PROPRIETATI MECANICE $I DE DEFORMATIE. CAP. IIT DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN 1 DE CALCUL ALE LEN CU SECTIUNE SIMP! 2. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LE? SOLICITATE LA INTINDERE CENTRICA 3, CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA ., 49 SOLICITATE LA COMPRESIUNE 4, CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA 56 SOLICITATE LA FORFECARE sone 56 5. CALCULUL ELEMENTE DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA 57 SOLICITATE LA TORSIUNE.o..ceo 57 6, CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA . 58 SOLICITATE LA INCOVOIERE., 58 7. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA SOLICITATE LA FORTE AXIALE $1 [NCOVOIERE (COMPRESIUNE SAU INTINDERE EXCENTRICA) 66 CAP. IV. IMBINARI LA CONSTRUCTIILE DIN LEMN. 69 1, CLASIFICAREA iMBINARILOR ... 69 2. CALCULUL $I ALCATUIREA IMBINARILOR EXECUTATE PRIN. 1 CAP.V PROTECTIA $I CONSOLIDAREA ELEMENTELOR DIN LEMN .79 1. AGENTI DE DEGRADARE A LEMNULUI 79 2. PROTECTIA LEMNULUD.... css vtneeeseve 84 BIBLIOGRAFIE 93CAP. I LEMNUL IN CONSTRUCTIL a) Avantajele construcfiilor de lemn 1, Densitatea aparenti redusd fata de rezistenta relativ mare, ‘Compatatiy cu densitatea celorlalte materiale principale de constructie (zidarre, beton armat, ofel, ete.) se poate constata cd lemmul este de 3,5 ... 16 ori mai usor iar raportul dintre rezistent’ si densitate are valoarea comparabild pentru lemn si ofel, atat la compresiune cat si la intindere, 2, Greutatea redusi a lemnului face ca toate constructiile realizate din acest material si prezinte 0 comportare favorabilA Ia actiunea seismic, si poati fi amplasate cu mai mult& usurint pe terenuti dificile de fundare si s& necesite consumuri mai reduse de materiale in structurile de fundatii, 3. Prelucrarea si fasonarea usoar& a lemnului atat in uzind cat si pe santier, datorita rezistenfelor reduse la prelucrare, cu posibilitatea executarii constructiilor in orice anotimp, fir ca si necesite misuri speciale de executie. Viteza de executie este mare, prin climinarea lucrarilor umede specifice constructor din beton armat sau ziditie, iar darea in exploatare a constructiilor de lemn este posibild imediat dupa terminarea lucratilor. 4, Existenfa mai multor sisteme de asamblare, cu posibilitatea demontarii si a refacerii partiale sau totale a elementelor i constructilor. 5. Posibilitatea realizirii unor forme si gabarite deosebite care sunt dificil sau chiar imposibil de reatizat cu alte materiale de constructie. Exist constructii din lemn sub forma de arce sau cupole cu deschideri ce ating 100 m, 6. Proprietatile termice sunt fayorabile pentru constructii in comparatie cu ofelul, betonul si chiar cdramida, lemmul are ~ coeficientul de conductibilitate termicd (2) mult mai redus, ca material pentru izolafie termici cu buna eficacitate. Lemnul opune o rezistenfa termicd, la trecerea unui flux de caldurd prin el, de 300 — 400 ori mai mare decat ofelul si de 7— 10 ori mai mare decat betonul. - coeficientul de dilatare termic& liniari in lungul fibrelor ( @ ) redus face si nu fie necesare rostuti de dilatatie termicd la constructiile din lemn si sa prezinte 0 comportare bund din punet de vedere a rezistentei la foe. Pentru lemnul de raginoase, de exemplu, cocficientul a este de 4-10°,.5-10°, adica aproximativ de 2-3 ori mai mic decdt coeficientul de dilatare termica a ofelului si al betonului armat. 7, Durabilitatea mare a constructillor din lemn, aflate intr-un regim optim de exploatare, din punt de vedere a conditiilor mediului ambiant Cheltuielile de intretinere sunt cele de tip curent cu exceptia finisajului exterior care necesita {ntretinere periodic (vopsea la 7...8 ani). Interventiile asupra elementelor de lemn, pentru consolidare sau refacere, se fac usor si la fafa loculu 8, Comportarea relativ buni din punct de vedere a rezistentei la foc. Lemnul, desi este un material combustibil, se comport bine din punct de vedere a rezistentei structurale la foc deoarece elementele masive se consumé relativ lent, cu o vitezd de 0,5 ... 0,7 mm / minut, ceea ce presupune 0 scddere a sectiunii transversale de 1 cm pe fiecare fatd intr-um sfert de ord timp fn care temperatura incendiului poate sé ajunga la 700 — 800°C. Pe de alta parte, revistenta si rigiditatea lemnului in interiorul sectiunii carbonizate riman practic neschimbate. 9, Posibilitatea refolosirii lemnului, dup’ o perioada de utilizare, la realizarea altor elemente de constructii si utilizarea lui pentru productia de energie face ca deseurile sa fie reduse. 10, Caracteristicile arhitecturale deosebite si senzatia de cdldura pe care o di lemnul fcdnd fie folosit nu numai ca si material structural dar si'ca material de finisaj sau aparent, cu efecte estetice deosebite 11. Posibi cficiente. {tea asocierii lemnului cu ofelul sau cu betonul si formarea unor structuri mixteb) Dezavantajele constructiilor de lemn, Lemnul, ca si produs natural, de natura organicd, avand structura neomogena si anizotropa pe Tanga calitifi are gi o serie de inconveniente gi dezavantaje cum ar fi: 1. Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor atit intre specii cat si in cadrul aceleiasi speci datoriti unor surse de variabilitate foarte diverse 2. Variatia caracteristicilor mecanice si fizice pe diferite directii fata de directia fibrelor. Datorit neomogenitafii structurii lemnului rezistenfele sunt diferite in Iungul trunchiului lemmului si pe sectiune transversal, vatiafia acestora fiind cuprinsd fintre 10... 40 %, 3. Influenta mare a umiditi{ii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, a dimensiunilor si durabilita{ii lemnului. Spre exemplu variafia umiditatii de la 5 pana la 15% duce, la unele specit de lemn, la sciderea cu aproape de 2 ori a rezistenfei la compresiune. Cresterea umiditijii favorizeaz, de asemenca, degradarea biologici a lemnului , in special datoritt actiunii ciupercilor si creaz probleme de sandtate pentru ocupanfii constructiilor. 4, Sortimentul limitat de material lemnos atat in ceea ce priveste dimensiunile sectiunii transversale cét gi in privinfa lungimilor. Folosirea unor elemente, sub forma de grinzi sau stalpi, cu dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare ( peste $-6 m) duc multe ori, la pre{uri ridicate. Aceasti deficien{a se poate elimina prin folosirea unor elemente ‘compuse sat a unor elemente realizate din scnduri incleiate. 5. Defectele naturale ale lemnului (defecte de forma si structurd, crapaturi etc.), defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele substante chimice precum si efectele fenomenelor de contractie si de umflare reprezinta inconveniente importante ale materialului lemnos de construct. 6 Degradari produse de ciuperei si inseete atunci cind nu existi un tratament corespunziitor impotriva acestora. 1. CALITATEA LEMNULUI 1.1 Deficiente ale lemnului Calitatea lemmului variazd atét intre specii cat si in cadrul aceleiasi specii. Sursele de variabilitate in cadrul unei speci sunt diverse, iar o sintez a lor si consecinfelor acestora se prezinti in fig.1.1 Pot exista, 0 serie de defecte cum ar fi crapaturile sau defectele produse de insecte si de ciuperei, defecte ce influenteazi calitatea materialului si duce la impartirea acestuia in clase de calitate, 1.2 Procedee de clasificare a lemnului pe clase de calitate La ora actuala se utilizeaza doua procedee de clasificarea lemnului: - Clasificarea tradifionala se realizeazi in urma unui examen vizual si are in vedere factorii de reducere a rezistenfei care pot fi examinati (in principal nodurile si latimea inelelor anuale), - Clasifiearea mecanica se realizeaza pe baza unor incercari mecanice (procedeul mecanic sau cu ‘masina) Normele curopene EN 388-1994 sorteazi lernul pentru construct si 6 clase pentru foioase. in 9 cla c pentru rasinoase Tabelul 1.1 Clase de calitate Specia Clase de rezistenta cio [cis | C24 [c30 [Cao Molid, brad, larice, pin x x x : = Stejar, gorun, cer, salcim = x x x = Fag, mesteacan, paltin, frasin, carpen | __— x = x x lop, anin, tei x x = - =Clasa de rezistenta a lemnului, conform tabelului 1.1, se defineste prin valoarea rezistentei caracteristice la intindere din incovoiere, exprimata in N/mm? DEFICIE ‘AIEATI J deex, datorita Cc ciupercilor DE NATURA DE_GEOMETRIE J J Nadu isu feria ator] | Cabura ][Résuciea) [Trelinaea| uscirii | trunchiului]| —fitreor || ranchiutul ‘Afectarea caracteisticilor mecanice Concentraea contract: lor Tnclinarealocaldafilrelor CONSE INTE MECANIE Utilizare deficitrd sau neutilizare Fig, 1-1 — Surse de variabilitate Ia lemn si consecintele lor 2, PRODUSE DE MATERIAL LEM? ONSTRUCTIL S FOLOSITE Funefie de modul cum pastreazi sau nu structura lemnului din care provin produsele de lemn utilizate ca materiale de constructii, se impart in doua categorii - Produse care pistreazt structura materialului lemnos din care provin (produse brute din lemn rotund, lemn rotund pentru piloti, traverse de cale ferata, cherestea, lenm incleiat, furnir, etc. ~ Produse care, datoriti unor operatii tehnologice (aschiere, defibrare, impregnare, presare, fncleiere, etc.), nu mai pastreaza structura materialului lemnos sau o pastreazi in proportie redusi ( PAL, PFL) si care pot fi considerate produse modeme din lemn sau produse din lemn reconstituit. Din categoria produselor care compozit (lemn incleiat, placaje, lemn stratificat, panel) care se obtin prin Temnoase ( cherestea, furir). istreazi struetura lemnului fac parte si produsele din lemn cleierea unor produse Produsele care pistreazi structura lemmului, dupa gradul de prelucrare pot fi: produse brute (STAS 453-83); produse de lemn ecarisat ( scdnduri, dulapi, sipci, rigle si grinzi); produse semifinite (lemn ineleiat, panouri) si finite. Produsele care nu pistreazi structura lemnului au aparut din necesitatea de a inlatura inconvenientele lemnului legate de dimensiunile naturale si de anizotropie si complecteaza produsele din lemn compozit care pastreazi structura lemnului( lemn incleiat, placaje, lemn stratificat). Panourile din lemn compozit sau din lemn reconstituit prezintd, in raport cu lemnul masiv, 0 serie de avantaje si anume: - nivelul de dispersie a caracteristicilor mult redus; - anizotropie redusa, - stabilitate a dimensiunilor in plan ; - 0 varietate mai mare a dimensiunilor.Panourile pe baz de lemn au 0 gama larga de aplicare in numeroase industrii dar peste 50% se folosesc in construcfii pentru plansee, acoperiguri, sarpante, cofraje, scari, us, etc. 2.1 Produse brute din lemn Produsele brute din lemn sunt obsinute din trunchiuri curdtate si decojite, tratate sau nu si sunt folosite direct la egafodaje, schele gi piloti (STAS 1040-85, STAS 3416-75), stilpi pentru linii aeriene (STAS 257- 78, STAS 7498-66), lemn de mind (STAS 256-79), elemente de rezistent (STAS 4342-85, STAS 1040- 85) la diferite structuri (popi, pane, grinzi, ete). 2.2 Traverse de lemn pentru cale ferati Traversele se obfin prin cioplirea sau fierdstruirea si cioplitea lemnului brut de foioase cu realizarea diferitelor forme ale sectiunii transversale (tipul Ay, Az, B, C — conform STAS 330/1-72), Funcfie de dimensiunile sectiunii transversale traversele pot fi: normale, inguste, pentru poduri si traverse speciale. 2.3, Produse din lemn ecarisat (cheresteaua) Cheresteaua (STAS 942-86, STAS 8689-86) este lemnul ecarisat care se obfine din lemnul brut debitat in sens longitudinal obfindndu-se produse de diferite dimensiuni (scénduri, dulapi, sipei, tigle, grinzi, margini) avand cel putin doua suprafete plane gi paralele ( fig. 1.2). Din produsele de cherestea fac parte: Scndurile, produse cu fetele plane si paralele avand grosime de maximum 24 mm la rasinoase si 40 mm la foioase gi latimea de cel putin 80 mm; Dulapi, produse cu fefele plane si paralele avand grosime intre 28 ... 75 mm la raginoase si 50 90 mm la foioase gi latimi mai mari decat dublul grosimi dar cel pufin 100 mm; Grinzile, produse cu dou, trei sau patru fete plane, avand sectiune patrati sau dreptungiulard si latura de minimum 100 mm, la riginoase si 120 mm la foioase. ) Fig. 1.2- Tipuri de cherestea a) ~ sedinduri (dulapi) netivite; b) ~ sednduri (dulapi) tivite; ©) ~ margini (Lituroaie) -Riglele (grinzisoarele) au b- latura minima de cel putin 100 mm ptrasinoase si 120 pt. foioase;“Sipeile, produse cu fetele si canturile plane gi paralele cu grosimi de 12...24 mm si lifimi de ‘maximum 48 mm la rdginoase respectiv grosimi de 19 .. 40 mm si litimi de maximum 40 mm la foioase. Cheresteaua (Fig, 1.2) poate fi clasi ~ dup modul de pretucrare a canturilor (tivitd, cu ambele canturi plane sau partial plane; netivitd, cu canturi care pastrea7a forma busteanului; semitivitd, cu un cant tivit); ~ dupa confinutul de umiditate (verde, cu umiditate mai mare de 30%; zvantatd, cu umiditate de 24% ... 30%; semiuscaté, cu umiditate de 18% ... 24%; uscati, cu umiditate sub 18%); - dupa modul de prelucrare ( neprelucrata ; semifabricata; prefabricata); dupa modul de aranjare a inelelor anuale pe sectiunea transversal (cherestea radial, Ia care unghiul intre tangenta la inelele anwale si muchia fejei este de 61° ... 90° ; cherestea semiradiald, la care unghiul este de 45° ... 60° si cherestea tangentiala, cu unghiul <45°); - dup’ modul de tratare (aburitd, amtiseptizata); ~ dupa catitatea lemnului din busteni (cherestea obigmuit claviatura); ~ dupa dimensiuni (ingust, lata, lunga, scurta, subscurtd ). Sortimentele de cherestea se livreaz, la noi in fard, conform prevederilor STAS 942-86 pentru risinoase si conform STAS 8689-86 pentru foioase. cherestea de rezonanfi; cherestea de 2.4, Furnir Furnirul este un produs obsinut prin taierea, longitudinalé sau tangentiala, a trunchiului arborelui in foi subtiri (0,08 ...7 mm). Dupa modul lor de utilizare furnirele sunt: furnire estetice, pentru mobilier (STAS 5513-87) si furnire tehnice (STAS 9406-84) de fata sau miez. Fumirele tehnice, destinate fabricarii placajelor, panelelor, lemnului stratificat, produselor ‘mulate din lemn, ete, se obfin din lemn de foioase gi risinoase prin derulare centric& in foi subjiri cu ajutorul unor masini speciale. Dimensiunile nominale conform STAS 9406-84, mdsurate la umiditatea lemnului de (1 ~ grosimi (mm): 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1; 4,2; 5,2; 6,0; - latimi (mm): de la 100 la 1000 (din 50 in 50 mm); 1300; 1330; 1610; 1910; 2080; 2280; 2520; - lungimi (mm): 980; 1300; 1330; 1610; 1910; 2080; 2280; 2520, Dupa defectele naturale gi de preluctare admisibile, conform STAS 9406-84, furnirele se sorteaza in patru calitati (A, B, C, D) + 2)% sunt 2.5 Lemn incleiat Lemnul incleiat este un material de constructie de inalta tehnologie, avand numeroase avantaje comparatiy cu lemnul masiv. Produsele de lemn incleiat sunt realizate din mai multe piese de lemn ecarisat (in mod curent anduri sau dulapi) agezate, de obicei, orizontal, unele peste altele si imbinate prin intermediul unor pelicule de incleiere, prin presare. Elementele componente cu lafime de maximum 20 cm sunt suprapuse si incleiate cu concavitatea inelelor anuale orientata in sus (fig. 1.3a ) cu excepfia primului element care este plasat€ i’ s b= 200mm = 200mm | zsh a) by °) Fig. 1.3 - Modul de realizare in scefiune transversald a clementelor din lemn incleiat 1a) ~ din cherestea cu litime de maxim 20cm; b) din cherestea cu litime mai mare de 20m; ©) —detaliu sant pentru elemente de cherestea cu litime mai mare de 20em Dispunerea astfel a elementelor reduce la minimum contractia transversala si eforturile de {ntindere transversala din variatii climaterice care actioneazd asupra lemnului si in imbindrile incleiate. Dacé litimea produsului depaseste 20 em este recomandabil si se plaseze doud elemente unul langi altul cu decalarea rostului de imbinare pe o distanti de minimum de 2 ori grosimca elementelor ( fig. 1.36.) De asemenea la folosirea unor elemente cu tifime mai mare de 20 em se recomanda practicarea a doud santuri longitudinale pe toata lungimea elementelor componente (fig. 1.3c.). Elementele incleiate pot fi realizate de lungimi si indltimi foarte mari, dimensiunile flind limitate in general de posibilititile de transport, in mod curent se pot realiza elemente de 30 ... 35 m lungime gi pana la 2,2 m inalti Pentru realizarea elementelor structurale de lungime mare, elementele componente (scdndurile, dulapii) se prelungesc prin incleiere pe o suprafati dreapta (fig. 1.4 a), inclinata cu Tungime de minimum 10 oti grosimea elementului (fig. 1.4b), sau prin joante de incleiere sub forma de inti (fig.1-4c). Imbinarile se decaleaza la distanfa de minimum 50 cm de la 0 scéndurd la alta pe {niltimea elementului (fig. 1.4d) Tinbinarea pe o suprafefs dreapti (fig. 1.4a) se foloseste In clemente comprimate iar cea pe suprafata tesita (fig. 1.4b) la toate tipurile de elemente (intinse, comprimate gi incovoiate). Joantele, pentru imbindtile din fig. 1.4c, se caracterizeaza prin lungimea ,,dintilor” (1), pasul (p), grosimea extremitatii dintilor (b,) si jocul de imbinare (1).Ne tne M aa vie 5 —— = h Itoh supra tsi a) b) 250,450,450, _#50_ #50, #50, a iy M 250 250.250 9 a) 50% 1.4—{fmbinarea longitudinal de prelungire a elementelor incleiate a) cap la cap; b) ~ pe suprafafit tesiti; c) - cu dinfi; d) ~ decalarea imbinirilor Dimensiunile de realizare a dintilor conform fig.1.4 sunt recomandate de diferite norme. Produsele de incleiere sunt risini sintetice, aplicate pe ambele fete ale pieselor si se aleg functie de condifiile climaterice la care urmeazi si fie supuse elementele si functie de marimea solicitarilor mecanice. Procesul de prizi a cleiurilor si rezultatul ineleierii depinde de o serie de factori, dintre cei mai importanti sunt: caracteristicile materialului de incleiere (natura, concentratie, viscozitate, temperatura, etc.); caracteristicile materialului lemnos (specia, forma si aspectul suprafetei, umiditatea, temperatura, etc.); caracteristicile mediului ambiant (umiditate, temperatura, presiunea vaporilor, etc.); tehnologia de executie si altel. Avantajele deosebite ale utilizirii elementelor de lemn incleiat constau in: - dimensiunile teoretic nelimitate ale elementelor, in practic’ producdndu-se in mod curent piese cu inaltime de max.2 m si lungime de 30...40 m_ dimensiunile fiind imitate din conditit arhitecturale, de capacitatea de prelucrare a masinilor, de dimensiunile atelierelor de fabricatie si de conditile de transport, forma elementelor, care poate fi dreapti sau curba, cu sectiunea transversala constantd sau variabila - ameliorarea rezistentei si a rigidititii prin reducerea influenfei nodurilor si realizarea unui material cu omogenitate mai mare; ~ folosirea rationala a lemnului disponibil pe sectiune transversal prin plasarea unor elemente componente de clas mai mare de rezistenfd in zonele mai puternic solictate si de clas mai redusd fn zonele slab solicitate; de exemplu la elementele incovoiate spre exterior se foloseste lemn de bund calitate iar la interior, spre axa neutra, lemn de calitate mai redusé. - climinarea, in exploatare, a deformatiilor datorate uscarii deoarece la realizarea elementelor structurale parfile componente sunt uscate la 0 umiditate de 12%, valoare aproximativ egala cu uumiditatea de exploatare din interior fapt ce realizeaz o umiditate de echilibru a lemnului care variaz intre 9 si 12%; ~ precizia dimensional a clementelor datoriti uscdti in prealabil si datoriti.procedeului industrial de fabricare. Executia acestor elemente presupune si folosirea unui personal calificat si existen{a unor sectoare cu instalatiile necesare (sector de pregatirea pieselor; atelier unde temperatura si umiditateapot fi mentinute intre anumite limite si controlate; sector de ambalare a pieselor; sector cu instalafii de incleiere a pieselor intre ele, cu posibilitati de realizare a elementelor drepte sau curbe, etc.) Elementele ineleiate care se folosese la realizarea grinzilor sau a stalpilor au, in mod curent, sectiune rectangular, Se pot realiza si elemente ca sectiuni transversale I si sub forma de cheson, cu uncle dificultati in procesul de fabricatie care ins sunt compensate prin avantajele in planul stabilitatii si al flambajului elementelor. Grinzile din elemente de lemn incleiate pot fi drepte sau curbe, cu moment de inertie constant sau variabil. Geometria cea mai des folosita pentru grinzi este cea cu o singuri panti, curbe cu sectiune constant cu doud pante si cu intrados curb (fig. 1.5). A continue drepte sau curbe, La elementele solicitate la inconvoiere raportul indltime /deschidere este in general 1 simu este mai mic de 1/10. La realizarea elementelor, pentru a evita aparijia tensiunilor suplimentare din curbare, se ‘nu fie mai micd decat 200 t, dacd = 625 40,4 ty e grinzi sunt realizate cu extrados din elemente tdiate si un extrados din elemente 18. recomandi ca raza de curburd fp a clementelor componente 1u grosime t, <30 mm; aceasta raz4 poate si ajunga la 150 t, cu condifia c elementel = 25 mm4/17 Se umareste: - limitarea razei medie de curbura r; - stabilirea unei corelafii intre grosimea elementelor componente (t) si raza minima de curburd (te); + reducerea eforturilor maxime admisibile longitudinale si transversale fumetie de raportul {ntre inaltimea sectiunii (hy) si raza de curburd medie (r). Norma DIN 1052 impune corelarea raportului de curburd (4~ qt) cu grosimea elementelor (4). Astfel pentru 150 < d < 200 se recomanda ca grosimea elementelor si se reducd la valoarea maxima t, = 10+ 0,4 (re -150). Alte norme internationale recomanda t, < 0,01 tq pentru ra < 100mm si t;< 0,006 rg + 4mm pentru ri,> 100mm. Modul de calcul a grinzilor este prezentat in capitolul 4.8.6 Caracteristicile elementelor din lemn incleiat, pentru elemente omogene realizate din acelasi tip de elemente componente, se pot determina pe baza caracteristicilor lemnului din elementele componente /36 / conform relatiilor date in tabelul 1.2. 10; a) b) oa & a 4g r °) d) ig. 15 — Geometrii curente ale grinzilor din elemente de lemn incl a) — cu panti; b)— curbe eu moment de inertie constant; c) — cu doua pante; in dou pante cu intrados curb si cu moment de inertie variabilTabelul 1.2 Caracteristicile mecanice ale lemnului din elemente incleiate Caracteristica Notatie Valoare (conf. EN11949) Rezistenta la ineovoiere (Nimnr) Fang 12+ fio Rezistenta la intindere (Nimm") + paraleld cu fibrele frou 940.5 fos - perpendiculara pe fibre fio, LAS gays Rezistenfa la compresiune paraleli cu fibrele Nimm’) fost (1,5 = 0.01 feos) fio Densitate ‘(kgim’) Puke 0.95 Dimes Se constati cd majoritatea caracteristicilor mecanice ale elementelor din lemn incleiat sunt superioare celor ale lemnului din elementele componente, lucru explicat prin: - reducerea efectelor defavorabile datorate defectelor excentrice, cum sunt nodurile, care la piesele individuale introduc eforturi din incovoiere; + redu elementele adiacente; ea efectului slabirii sectiunii datorité nodurilor, prin consolidarea produsi de - asigurarea unui clement mai omogen cu efect pozitiv asupra rezistentelor si asupra densitatii generale, care se apropie mult de densitatea medie a elementelor componente. ‘abelul 1.3 Clase de rezistentii a lemnului din elemente incleiate ‘Caracteristica Notatie | Clase de rezistenta ] GL20_[GL24 | GL28 | GL32 | GL36 Rezistenfalaincovoiere (Nimm) [fnax | 20 | 24 | 28 | 32 | 36 Rezistenga la intindere (N/mm) ~ paralela cu fibrele foo | 1s | 18 | 21 | 24 | 27 - perpendiculard pe fibre fice | 0.35 | 035 | 0.45 | 04s | 0.45 Rezistenta la compresiune(Nimm?) foe | 21 | 24 | 27 | 29 | 31 ~ paraleld cu fibrele fongx | 50 | 55 | 60 | 60 | 63 = perpendicular pe fibre Rezistenta la forfecare (Nimnr) | fies 28 2.8) 3.0 35 | 35 ‘Modulul de elasticitate(Nimm’) ~ mediu x 10° Fome | 10 | 1 12 | 135 | 145 = minim x 10° Enosx | 8 38 | 96 | 108 | 116 Densitatea Cm) [pe 360 _[ 380 | 410 | 440 | 480 | Norma EUROCODE 5 iau in considerare valorile din tabelul 2.2 aplicate la elemente cu: =o inalfime gi + propun 5 clase conform tabelului 2.18 / 36 ijime egal cu 600 mm pentru incovoiere si intindere paraleld cu fibrele; Pentru realizarea claselor date in tabelul 1.3, elementele componente trebuie si satisfacd clasele de rezistentd date in tabelul 1.4 Tabelul 1.4 Conditii pentru compozitia lemnului din elemente incleiate Tipuri de elemente | Condifii pentru: Clase de revistenfa a elementulu GL20 | G24 | GL28 | GL32 | GL36 ‘Elemente omogene | Toate scindurile cis | C22 | c27 [035 7 cao Elemente ~Scanduri extemne (1/6 | C22 | C24 | C30 | C35 | C40 neomogene din inaltimea elementului la fata superioara si inferioara) -Seanduri interne cis | cis | c22 | ca7 | cas26 Placaje Placajele ( STAS 1245-90 ) sunt panouri de diferite dimensiuni, realizate dintr-un numar impar (minimum trei) de straturi de furnir, incleiate prin presare Ia cald la temperatura de 90°C 150°C cu diverse tipuri de adezivi. Foile de furnir folosite la placaje se obtin prin derulare ongitudinalé a trunchiului si au grosime de 1...4 mm. Fibrele foilor exterioare sunt dispuse in acelasi sens, iar fibrele foilor intermediare in sensuri alternative simetric fata de axa mediana (fig 1.6). In mod obisnuit fibrele sunt dispuse perpendicular unele pe altele la doud foi aliturate aN Fig. 1.6 - Aledtuirea placajelor direetia fibrelor elementelor exterioare ‘Compozitia placajelor limiteaza variatiile dimensionale si umflarca si asigura proprictiti egale dupa diferite directii in planul produselor. Placajele se caracterizeazi prin cdteva particularitati fafi de lemnul din care sunt realizate foile de fumnir si anume: densitate superioard, variatie mai redusi a umiditifii cu variatia umiditatii mediului ambiant, variatii dimensionale reduse (0,02% pentru 1% variatie de umiditate), deformatie de curgere lent mai mare, variatie mai redusd a durabilitatii funotie de specia de lemn. Umiditatea placajelor variaz mai putin decat cea a lemnului masiv de riginoase cu umiditatea mediului ambiant (tabelul 1.5 /30). ‘Tabelul LS Umiditatea de echilibru a plaeajelor/30/ Mediul ambiant eu temperatura de 20°C si umiditate | 550, | gsy, |] asog relativa de: “ ° ° ‘Umiditatea de echilibru 3% tom | 15% a placajelor ‘Umiditatea de echilibra os bx | im a lemnului de riginoase Comportarea clastomecanica este conditionata de directia fibrelor si depinde de unghiul fata de orientarea fibrelor foilor exterioare. Durabilitatea placajelor este influentata de grosimea foilor, compozitia panoului (atunci cdnd se folosese foi provenite de la diferite specii de lemn), cantitatea si calitifile adezivului. Caracteristicile placajelor sunt influentate de: - parametrii geomettici (compozitie, numarul si grosimea elementelor componente); - caracteristicile materialului (esenta, utilizarea diferitelor tipuri de materiale intr-un panou, continut de umiditate); ~ cantitatea si proprietatile adezivilor;- conditiile de solicitare (directia eforturilor fata de directia fibrelor elementelor de fata, durata finedredtii, etc.) La solicitarea de incovoiere trebuie si se aiba in vedere incovoierea dupa faja perpendicular pe planul panoului (fig.1.7) si cea dup& cant, paralela cu planul panourilor.(fig.1.8) Placajele se impart in: - placaje obisnuite sau de uz general, folosite in industria mobilei; - placaje de exterior sau cu utilizari speciale, folosite in constructii, aviatie, constructii de nave ete.( STAS 1245-90, STAS 7004-86) ST 4 HTTP v a) ») Fig. 1.7 ~Incovoiere perpendiculard pe planul panourilor 2) —paralel eu fbrele plicilor exterioare; b) perpendicular Ia fibrele plicilor exterioare directia fibrelor a) b 18 — Incovoiere dupa cant 4) paralel cu fibreleplicilor exterioare; b) - perpendicular pe fibrele plicilor exterioare direetia fibrelor Din categoria placajelor de exterior sau cu utiliziri speciale fac parte: = placajul melaminat, acoperit cu unul sau mai multe straturi de hart melaminici; - placajul emailat, pe fata cdruia se aplica prin tumare sau pulverizare unul sau mai multe straturi de email sau lac de rigini sintetice; - azoplacajul, acoperit cu azbociment pe una sau pe ambele fete; - placajul acoperit cu hartie decorativa, in scopul inlocuiri acoperitii cu fumir estetic; impregnati cu rasind- placaj armat cu fesatura din fire de sticla, acoperit pe una sau ambele fee cu fesiturd din fire de sticla, imersata in solutie de rasind fenolicd sau folosind ca adeziv risind fenolica sub forma de fibre; ~ placaj acoperit cu risina fenolicd sub forma de fibre, pe una sau ambele fete, in scopul ceresterii rezistenfei la umiditate; - placaj decorativ, avand pe o fata furir estetic, iar pe dos furnir tehnic, folosit in industria mobilei si in constructii. Placajele au grosimi de 2 ... 20 mm si sunt impartite, dupa anomaliile si defectele furnirului tehnic al stratului exterior, in 5 categorii (A, B,C, D, E) si, dupa categoria straturilor exterioare, in 5 clase de calitate (A/B, BIC, C/D, DID, E/E). Grosimile placajelor folosite la exterior, la noi in fara, sunt de 6, 8, 10, 12, 15 mm find formate din 3, 5, 7, 9 straturi iar formatele uzuale sunt de 1000x1220 mm, 1220x2220mm, 1220 x 1525 mm, 2000 x 1250 mmm. Caracteristicile mai importante ale placajelor de exterior din furnir de fag, realizate fn yard sunt date in tabelul 1.6, /22 Tabelul 1.6 Caracteristicile fizico-mecanice ale placajelor de exterior din furnir de fag /22/ Tipul de placaj Nr. Caracteristica Fiincleiat cu filme de | S (incleiat cu ort, asin solutie de rigin: fenolformaldchidrici) | formaldchidicd) 1 | Densitatea aparentip. (kg/m) min. 680 650-740 2 | Conductibilitatea termica (W/m. gra) 0.20 0:20 3 | Modutul de elasticitate la incovoiere Ta fnedreare perpendiculara pe straturi, axa longitudinal a epruvetei find paraleli cu directia fibrelor straturilor exterioare (N/mm? ) 7700 8370 in stare uscata (U=7% ) 4.600 5000 ~{n stare umeda (dupa 24 h imersie fh apa F | Modulul de elasticitate la incovoiere la fincdreare paraleli cu straturile, axa longitudinala a epruvetei fiind paralela cu directia fibrelor straturilor exterioare (N/mm) - in stare uscata (U =7% ) 11 100 ~{n stare umeda (dupa 24 h imersie in apa) 2.897 3 | Rezistenfa la compresiune paraleli cu straturile, axa longitudinala a epruvetei find paraleld cu directia fibrelor straturilor exterioare (N / mm? ) =n stare useata (U=7% ) 40.0 43.5 stare umed (dup 24 h imersie fn apa) 12.0 15.5 © [Rezistenfa la incovoiere la incireare perpendicular pe straturi, axa longitudinal a epnuvetei find paraleli cu directa fibretor straturilor exterioare (N / mm): ~ in stare uscaté (U=7% ) 73.0 78.0 stare umed (dup 24 h imersie fn ap 39.5 43.018, Franfa se determina cu relatile 1.1 7 | Rezistenfa Ia incovoiere Ia incircare paralela cu straturile, axa longitudinal a epruvetei find paralela sau perpendicular cu directia fibrelor straturilor exter yare (N / mm? ) (U="%) in stare umeda (dupa 24 h imersie fn ap) 56.0 32.5 - 36.0 [Revistenfa Ta intindere paraleli ow straturile (N / mm? ), axa longitudinal’ a epruvetei find: -paraleld cu directia straturilor exterioare (U=7% ); -perpendiculari pe directia straturilor exterioare (U=7% ) 435 385 57.0 45.0 9 | Rezistenta la forfecare perpendicular pe straturi (N / mm® ), cu directia fore ~ paraleld cu directia fibrelor straturilor cexterioare, in stare umeda; = pendiculard pe directia fibrelor stratutilor exterioare, in stare umeda, 14.0 Valorile caracteristice ale rezistenfelor si densitatilor produselor de placaj_realizate in diferite {ri, date in /30/ dupa documentul CEN / TC 112406 ,, Panouri pe baz de lemn - Valori caracteristice pentru produse reformate” sunt prezentate in tabelul 1.7 iar cele ale modulului de elasticitate in tabelul Valorile din tabelele 1.7 si 1.8 sunt date pentru placaje de clasa I si Il clasificate dupa EN 635 »Placaje ~ Clasificare dupa aspectul suprafetei” partea 2 pentru foioase si partea 3 pentru rasinoase. Coeficientii ki, ko, ks, recomandati in tabelele 1.7 si 1.8 pentru placajele fabricate in Germania si k= (@n-@n2t Eman td) dn ka (dn =da-2 + dea «+s #d) )/ dn ky= da-2/ da 1.3 , conform figurii 1.9: al) (12) elu (3) Tabelul 1.7 Tip de placaj Rezistenta caracteristicd la s FIN | US [CAN] D Tneovoiere cu ineireare perpendicular [23.0 | 37.2 235 | 19.0 | 77k pe plamul panoului cu axa longitudinalé | 21.6 | 34.8 | 14.8 | 15.8 paralelé cu fibrele plicilor exterioare, fig 17a Gao) Incovoiere cu incdreare 4 [276 122 [73 | 7k perpendicular pe planul panoului cu | 12.4 | 29.0 | 10.1 | 8.7 axa longitudinala perpendicular la fibrele plicilor exterioare, fig..7b (fasax) Tntindere paralela cu ibrele plicilor | 15.0 [389 13.6 [99 | 77k exterioare (fax) isa (372 | 10.5_| 10.6 Tntindere perpendicularé pe fibrele [120 [329 172 [63 |77(I-k) plicilor exterioare (fox) [114 [341 | 69 | 66 ‘Compresiune paraleli cu fibrele 150 [19.9 | 13.9 | 126 | 58k, plicilor exterioare (éox) | 154 | 19.3 | 10.6 | 14.1 ‘Compresiune perpendiculari pe 12.0 [175 [81 [90 | 58(1-k) fibrele plicilor exterioare (fsx) [114 | 18.1 17.7] 9.7Forfecare din incovoiere dupa paralel cu fibrele plicilor exterioare, | 2.9 9s 32 |32 }80 fig. 1.80 (fu) Forfecare din incovoiere ou inelrcare perpendicular pe planul panoului, | 0.9 25 |o9 |o9 }30 fig.1.7a (fs) NOTA: fy — rezistenta caracteristicd, N/mm? S— placaje suedeze P30; grosime 12,0mm respectiv 24.0 mm FIN - placaje finlandeze; grosime 12,0mm respectiv 24,0 mm US—placaje americane din minimum 5 foi ; grosime 12.5mm respectiv 21.0 mm CAN-~ placaje canadiene; grosime 12.5mm respectiv 25.5 mm D = placaje germane; grosime 12,5mm respectiv 21.0 mm Pentru calculul deformatiilor, rigiditatea EI, respectiv EA, a panourilor se determina folosind ‘momentul de inertie I si aria A a sectiunii totale si modulul de elasticitate E determinat conform /30/ avind valorile: - pentru incovoierea perpendiculard pe planul panoului E11= 0,80 Eo pentru incovoiere paralela la fibrele plicilor exterioare (fig. 1.7a); E,= 0,24E» pentru incovoiere perpendicular la fibrele plicilor exterioare (fig. 1.86) - pentru incovoiere dupa cant: 11 = 0,61E pentru incovoiere paralela la fibrele placilor exterioare (fig. 1.84); di a ds dma dm Fig. 1.9 — Determinarea coeficientilor k1, k2, k3 pentru placaje cu structuri multiple (m foi) Tabelul 18 Valori caracteristice pentru modulul de elasticitate /36/ Caracteristica Tip de placaj S ]FIN| Us [CA] D N ‘Modulal de elastcitate la incovoiere cu 9200 | 9800 | 10300 [9200 [T1000K, {ncarcare perpendicular pe planul panoului, cu axa longitudinala paraleli cu fibrele plicilor exterioare,fig.7a (Exams) | 8700_| 8900 | 7800_| 6700 ‘Modulul de elasticitate la incovoiere cu 4600 | 6200 | 2500 | 2000 | T1000 {ncdtcare perpendiculard pe planul panoului (ek) cu axa longitudinala perpendiculard la fibrele plicilor exterioare, fig.1.7b (Emons) | 5000_| 7100 | 2500_| 3300 Modulul de elastictate la intindere gi 7200 $500 | 6800 | 6000 | 11000 ke compresiune paralela cu fibrele placilor exterioare (Exons) 7400_| 8300 | 5200 | 6300‘Modulul de elasticitate Ia intindere si 800] 7500 | 4600] 4400 | 11000 compresiune perpendicular pe fibrele (ek) plicilor exterioare __(Eyo sosmiu) 4600_| 7700 | 3900_| 4300 ‘Densitatea caracteristic, py (kg/m) 410 1550 [410 [410 [350 NOTA: Modulul de clasticitate caracteristic (Ey, ) are valoarea 0.8 E; net, (Nétm* ) = 0,41 Eopentru incovoiere perpendiculara la fibrele placilor exterioare (fig. 1.8b); - pentru intindere si compresime in planul panourilor: Ey) = 0,60E, pentru eforturi paralele la fibrele placilor exterioare; F,,= 0,40E» pentru eforturi perpendiculare la fibrele placilor exterioare. Valorile medii ale modulului deformatiilor transversale Gv, variazi de la $00 Nimm? pentru rsinoase la 700 Nim la foioase. 2.7 Lemnul stratificat Lemnul stratificat sau lamelat, ffcdnd parte din produsele de lemn reconstituit, a apdrut in anii 1960 si s-a dezvoltat mult in anii 1980. El a fost realizat din necesitatea reducerii efectelor negative @ defectelor asupra rezistentelor produsului final, Productia unor astfel de produse era in anul 1993 de circa 440 000 me in America, 51 000 me in Europa si 40 000 me in restul farilor. El poarti marca de Micro - Lam LVL in America gi Kerto LVL in Europa. In tabelul 1.9 se dau, pentru exemplu, caracteristicile geomettice ale lemnului lamelat Kreto- LVL produs in Finlanda; lungimea produselor poate depasi 20m, Tabelul 1.9 Produse din lemn lamelat Kreto / 36/ Lafime (mm) Grosime (mm) 27 | 33 [39 | 45 200) x |x |x |x 260) x [x [x 300 x 360 400) 450) 500 600) 900) 3 ae foe foe [oe fe [oe foe foe Lemnul lamelat se caracterizeazd, fatd de lemnul natural, prin: durabilitate comparabili, umiditate de echilibru in serviciu cu 2% mai micd, caracteristici mecanice superioarc, variatii dimensionale in functie de umiditate mai mici. Densitatea caracteristic’ este py = 500 kg/m’ iar densitatea medie are valoarea py = 520 kg/m’ Avand in vedere cd un lemn fird defecte are rezistente de 2...4 oti mai mari decat cel cu defecte s-a cdutat eliminarea neajunsurilor datorate defectelor prin desfacerea lemnului in lamele fine, de tipul furnirului, care apoi sunt lipite intre cle pentru a se realiza un nou material. Realizarca Iemnului stratificat a pornit si de la constatarea ci un produs realizat din lenm incleiat are o rezisten{& ‘mai mare decit Jemnul component. Acest avantaj este mai mare daca lemnul si, implicit, defectele mari ale acestuia se impart in defecte mici prin divizarea lemnului in foi de 1...5mm grosime. Foile astfel realizate sunt lipite cu adezivi si presate la o temperatura de 150° C. Lemmnul lamelat se diferentiaza de placaj prin aceea c& orientarea fibrelor tuturor foilor, sau a ‘majoritati lor este paraleld, astfel incat se pot obtine dimensiuni cu mult mai mari Valorile caracteristicilor de calcul pentru lemnul laminat Kreto-LVL sunt date in tabelul 1.10Tabelul 1.10 Valorile caracteristicilor pentru Jemn laminat Kreto — LVL / 36/ Caracteristica Notatie Valoare (NV min Incovoiere fax ~ pe cant st = pe suprafati 48 Tntindere - paraleli cu fibrele fox 42 perpendicular pe fibre fous 06, ‘Compresiune paraleli cu fibrele Teo a Compresiune perpendiculara pe fibre fesax ~ paralela la planul de incleiere 9 - perpendiculard la planul de incleiere 6 Forfecare ~ pe cant fox Su ~ pe suprafata fasox 3.0 - intre plici din incovoiere cu incdreare fo 1s perpendiculard pe suprafata Modulul de elasticitate = minim Enos 12400 = mediu Enodis 14000 Modulul de for = minim Goos 820 -mediu Gomes 960 in fig 1.10 se prezinté o comparatie a caracteristicilor de rezistenti pentru lemnul masiv, lemnul incleiat si lemnul laminat iar in figura 1.11 sunt prezentate trei sectiuni transversale realizate cu cele trei materiale pentru aceeasi capacitate portantd la incovoie in Romania lemnul laminat, denumit lemn stratificat, se obtine prin incleierea furnirelor tehnice de fag. Acest produs, dupa gradul de presare, poate fi - lemn stratificat nedensificat (LSN), cu densitate de 800 kg/m’; ~lemn stratificat densificat (LSD), cu densitate de 1200kg/m’. Dupa modal de orientare a fibrelor straturilor de furnire tehnice lemnul stratificat se imparte in trei tipuri - tipul A avand straturile cu fibrele orientate paralel cu una din laturi; - tipul B cu grupe de zece straturi respectiv cinci pand la zece, la cel durificat, orientate paralel cu una din laturi, alterndnd cu un strat cu fibrele orientate perpendicular pe aceeasi latura ~ tipul C cu straturite aliturate orientate perpendicular 20: 60 Zz Bos ° Bo mw “0 x0 2 © EI | fm fl fe fy . 1.10 - Valorile caracteristicilor lemului masiv (C24), Temnului ineleiat (132) si ale lemnului laminat (LVL) E- modul de elasticitate, fy, f,, {fy ~ rezistenfele caracteristice la incovoiere, (indere, compresiune respectiv forfecare 160 120 , 75 a) b) °) Fig. 1.11 - Secfiuni cu acceasi eapacitate de rezistenti la incovoiere a) —lemn masiv (C24); b) - lemn incleiat (GL32); ¢) - lemn laminat (LV1 Lemmnul stratificat nedensificat (STAS 10031-80) se produce cu grosimi de 10...40 mm din 5 in 5 mm gi cu formate de 1250 x 920 mm si 2000 x 920 mm, iar lemnul densificat (STAS 10032-80) se produce cu grosimi de 10...50 mm din 5 in $ mm gi cu formate de 1250 x 920 mm, 1250 x 2000 mm si 1250 x 2220 mm, Principalele caracteristci ale celor doud categorii de lem stratificat sunt date in tabelul 1.11 a1Tabelul 1.11 Caracteristicile lemnului stratificat produs in Romania Caracteristica ‘Lemn nedensificat ‘Lemn densificat__| TipA| TipB| Tip | TipA | TipB | Tic Umiditatea Ta livrare (7%) 8 8 Densitatea aparenti (g/em') 8 12 | ‘Absorfia de api dup 24 de ore de . 14 imersie (%) Rezistenja la compresiune paralela cu fibrele straturilor exterioare =| 70 | 80 | 55 | 140 | 130 | 100 (Nimm?) Rezistenga la incovoiere static perpendiculara pe straturi (N/mm?) | 100 | 100 | 80° | 180 | 130 | 100 Rezistenta la tractiune paraleli cu x 2.8. Panel Panelul (STAS 1575-88) este un produs aledtuit dintr-un miez de sipci de lemn masiv lipite sau nu fintre ele si acoperite pe ambele fee cu foi de furnir sau placaj. Fibrele foilor de furnir sunt perpendiculare pe directia fibrelor sipeilor (fig.1.12). Orientarea fibrelor sipcilor de lemn este considerata ca fiind sensul de rezistenta principal. Fig. 1.12 - Panel 1 furnir (placaj); 2 ~ sipet de temn {in Romania panelul se fabricd cu sipei lipite intre ele gi are ~ grosime de 16; 18; 19; 22 si 25 mm; ~ formate (Iungime x latime) de 1220x2200 mm; 1220x2440 mm; 1250x2000 mm. 2.9 Produse finite din lemn Produsele finite din lemn pastreaza structura lemnului si se pun in opera fird nici o modificare a dimensiunilor sau cu modificari minime. Din categoria acestora fac parte elementele folosite la pardosea (parchetele, frizurile, pervazurile, pavelele , etc.), elementele pentru compartimentari si elementele de usi (panouri celulare). Parchetele se confectioneaza din lemn de rasinoase (STAS 228/5-84), stejar (STAS 228/3-77), fag (STAS 228/4-77) 2Pavelele sunt elemente de lemn masiv, cilindrice sau prismatice, folosite pentru pavaje si pardoseli (STAS 3344/1-75), Panourile celulare sunt formate dintr-un cadru rigid de lemn masiv, avand fn interior o serie de celule formate din fasii de PFL, acoperit pe ambele fete cu plici PFL sau placaj (STAS 1624-86). 2.10 Panouri din particule din lemn Pentru a inlatura inconvenientele lemnului legate de dimensiuni si anizotropie in timp au fost cdiutate noi solutii de utilizare a lemnului. © prima cale de rezolvare in acest sens 0 constituie placajele si lemnul stratificat care au la baz furnirele si adezivi de legiturd. O a doua rezolvare o constituie clementele tip realizate din particule din lemn (fibre, lamele, agchi, ete.) aglomerate cu aditivi, asigurind astfel punerca in valoare a tuturor rezcrvelor forestiere, inclusiv a descurilor si a elementelor mici de lemn elemente in care particulele reprezinta aproximativ 85% din volumul panoului si au la bbaza in principal lemnul de rasinoase. a) Panouri din agchii de lemn (PAL) Plicile din agchii de lemn sunt produse semifubricate care se obtin prin prepararca la cald a particulelor mic fine sau a lamelelor de lemm amestecate cu un lian. Normele Europene CEN disting panourile propriu-zise din particule de lemn si panourile din lamele de lemn ( OSB ~ Oriented Strand Board). La panourile propriu-zise alcatuite din particule de lemn, sunt folosite elemente de lemn (aschii) care pot fi fine, normale (Iungime maxima 20 mm) si mari (lungime minimum 32 mm). in ‘masa panoului pot exista un singur tip de particule sau tipuri diferite; structura plicilor poate fi ‘omogend sau stratificata cu trei sau cinci straturi. in cazul folosirii tipurilor diferite Ia suprafata se folosesc particule foarte fine, sub acestea se folosese particule fine (max. 30 mm) iar particulele mari fotmeaza zona centrala; otientarea particulelor fiind aleatorie. Ca gi liant se folosese rasini sintetice continutul fiind de aprox. 11% din masa total, pentru straturile exterioare si 5% pentru zona centrali. Presarea se realizeaz perpendicular pe fete sau paralel cu fefele (extrudare) fn produs pot fi introduse diferite substanfe pentru imbunitifirea unor caracteristici iar suprafafa exterioara poate fi prelucrata (slefuit) sau acoperitd cu alte substanfe (caserata, furniruita, armati, melaminatd, emailatd etc.). Pe plan mondial se produc panouri cu grosimi de 6 mm...40 mm, densitati de 450 kg/m’ ....700 kg/m si dimensiuni de pind la Sm lungime si pénd la 2,5m latime; elementele sunt debitate la dimensiuni de 24m x 1,2m pentru pereti si 2,4m x 0,6m pentru plansee. in Rominia, in functie de densitat, plicile din PAL (STAS 6769-87) sunt clasificate in ~usoare, cu densitatea sub 400 kg/m’; - semigrele, cu densitatea de 400 kg/m’...800 kg/m’; ~ grele, cu densitatea peste 800 kg/m. Plicile din aschii de lernn se pot folosi in interior sau exterior pentru mobilier, innobilare sau pentru construct. Placile din interior antiseptizate si ignifugate PAL-AI (STAS 10146-80), se fabric in 3 clase de calitate (A, B, C) avind grosimea de 8; 10; 12; 16; 18; 22 mm si dimensiuni de 3660x1830 mm gi 1830 x 1830 mm. Principalele cara cristici fizico-mecanice ale placilor de interior sunt date in tabelul 1.12 Tabelul 1.12 Caracteristicile fizico-mecanice ale plicilor de interior Paracteristica PAL cu fefe normale PAL cu feje fine CaLAB [Calc | Cal B | Cal. B | CalC Densitatea ( kya) 550-800 680-850, ‘Umiditate la livrare (%) 82, 842 Umflarea in grosime dupa | max14 | max 16 2h imersie in apa (% ) 2BRezistenta la incovoiere statica (N/mm?) pentru - placi de 8-12 mm 20.0 180 | 205 | 205 | 190 - pldci de 16-18 mm. 18.0 160 | 185 | 185 | 170 + pldci de 22 mm 16.0 140 | 165 | 165 | 150 Placile de exterior PAL — CON ( STAS 10371-86), incleiate cu rasini fenolice, au grosimi de 8; 12; 16; 18; 22; 25 mm si dimensiuni de 2500x1220 mm si 3000x1220 mm, Placile de exterior se produe in doua tipuri - 1.100, cu incleiere rezistenté la fierbere in apa, - 1.100, cu incleiere rezistenta la fiertul in apd, la atacul ciupercilor si al insectelor. b) Panouri OSB (Oriented Strand Board) Panourile OSB se realizeazi din lamele de lemn legate cu rasini sintetice, eare reprezinté 2 4% din masa totala. in America se folosese lamele de dimensiuni mari avnd sectiune patratd cu latura de 75 mm si grosime de 0.4 mm ... 0.6mm iar in Europa lamelele folosite sunt cu sectiune rectangular de lungime 50mm ...70mm gi lafime de 20mm ...30mm, Panourile se realizeaza din trei straturi, Straturile exterioare, egale ca grosime, au lamelele orientate paralel cu ungimea panoului iar stratul interior, care reprezintd aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate perpendicular pe lungimea panoului Grosimea panoului este de 6.40 mm ( uzual de maximum 25 mm) iar densitatea este de 550...750 kg/me in Europa, panourile OSB sunt realizate de grupul elvetian KRONO iar in Romania se folosese produsele KRONOPOL (Polonia ) care au caracteristicile din tabelul 1.13a, Conform standardului european produsele OSB se fabrica in urmatoarele sortimente: OSB2 , de uz general utilizate in mediu uscat, la interior ; OSB 3 , utilizate la interior gi exterior in mediu cu umiditate moderat; OSB4, utilizate ca elemente structurale in medii cu umiditate ridicaté Placile se pot folosi la realizarea perefilor structurali, la realizarea elementelor plangeelor ‘gvinzi cu inima plind sau cu goluri, ete.) sau ca i astereala la sarpante. Tabelul 1.138 Caracteristicile panourilor KRONOPOL ‘Caracteristica Tipul produsului 1 ‘OSB2 ‘OSB3 ‘OSB4 Grosime [6.10] 210... [i [SAD] >I... 18.25 | 6.10 m0... | B.2 (nm) <8 25 100°C (29e) unde: c¢= 1110 + 4,2 @y—cdldura specified funetie de temperaturi; Cpa = 4200 1 kg K — cdldura specifica a apei. 3, PROPRIETATI MECANICE $I DE DEFORMAT Proprietifile mecanice ale lemnului depind de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: caracterul si natura solicitiri, directia solicitari fata de fibre, viteza de incdrcare si durata de menfinere a inearcarii, structura si defeetele lemnului, specia, umiditatea, et. Caracteristicile mecanice si de deformatii se determina in laborator pe epruvete de dimensiuni mici executate dintr-un lemn fii defecte, objindndu-se astfel rezistenfele normate ale lemmutui ideal sub inedreari de scurta durata La incercdti trebuie s8 se aiba in vedere prevederile STAS 2682-83 privind Inarea probelor si debitarea epruvetelor, STAS 6300-81 privind atmosfera de condilionare si incereare si STAS 83-89 privind determinarea umidititi Caracteristicile lermului sunt influenfate de umiditatea lemnului si, din acest motiv, toate sunt determinate pentru o umiditate de 12%. Limitele in care variaza principalele caracteristici mecanice ale lemnului de constructie din Europa /17/, pentru 0 umiditate de 12%, sunt date in tabelul 2.5, ludnd in considerare directia solicitarii( paralela cu fibrele, II si perpendiculara pe fibre, 4); valorile marcate in tabel sunt cele folosite in mod curent,Tabelul 2.8. Caracteristicile mecanice si de deformatie a principalelor esenfe de lemn, Ia umiditate de 12% /17/ ‘Specia | Modul de elasticitate | Rezistenfa la | Rezistenta la | Rezistenta la | Rezistenja la (Nim?) compresiune | intindere | incovoiere | forfecare (Nimm?) | (Nimm?) | (Nimm?) _| N/mm") Brad I | 6000-11000-21000 | 30-40-79 | 21-90-245 | 49-66-136 | 4,0-6,7-12, + | 150-300-500 205895 | 1527-40 |. : Pin | 7000-12000-20000 30-47-94 | 35-104-196 |35-87.206 | 6,0-10-15 L +) - |3,7-7,7-14 | 1,0-3,0-44 - |. Zad Il 6300-13800-20000 | 35-55-81 - 107 - 52-99-132 | 4,5-9,0-10 4 - -78- |= 23 - - : Fag 1 | 10000-T6000-22000 | 41-62-99 | $7-135-180 | 63-105-180 | 65-10-19 4 -90- | - 70 - ‘Stejar I | 9200-13000-13500 | 42-54-87 | 50-90-180 | 46-91-154 | 60-11-13, + = 80-11-19 | 2,0-4,0-9,6 : - Recalcularea caracteristicilor de 1a umiditatea din momentul incercarii la umiditatea de 12% se face cu relatiile: o2=o [1+C(u-12)] (2.10a) t= t [14+C(u-12)] (2.10b) En =E[1C(u-12)] (2.10¢) unde: G12, tia, Eia- caracteristicile mecanice si de deformatie corespunzatoare umiditatii de 12% ; 6, 1, E- caracteristica mecanice i de deformatie corespunzitoare umiditatii din momentul 'u - umiditatea lemmului in momentul incercarii (%); C-coeficient de corectie, cu valori date in funcfie de fetul solicitari, pentru: - compresiune paralel cu fibrele 0,040 - compresiune perpendicular pe fibre 0,035 - intindere paralel cu fibrele 0,015 ~ intindere perpendicular pe fibre: in directie radial 0,010 in directie tangentiala 0,025 - incovoiere statica 0,040 incovoiere prin soc (rezilient) 0,020 + forfecare 0,030 - modul de elasticitate la compresiune gi intindere 0,015 Cu ajutorul rezistenfelor normate ale lemnului ideal se determina rezistentele caracteristice ale lemnului ideal si rezistenjele caracteristice ale lemnului natural findnd cont si de defecte, De asemenea fn caleulele practice se are in vedere si efectul duratei de incdrcare asupra caractetisticilor de rezistenta. 3.1 Rezistenta la compresiune in functie de unghiul format de directia solicitarii cu fibrele, se disting rezistenja la compresiune longitudinala (paraleli cu fibrele) si rezistenta la compresiune transversal (perpendicular pe fibre). in calcule, pentru anumite situafii, in special la imbindri, un rol important revine si rezistenfei la compresiune sub un anumit unghi fata de fibre. Rezistenta la compresiune paraleli cu fibrele se determina conform STAS 86/1-87, pe epruvete prismatice cu latura de 20 cm si cu lungimea de 30...60mm . Functie de esenfa lemmului, rezistenfa la compresiune paraleld cu fibrele este de 30.....90 N/mm’, pentru raginoase valorile curente sunt de 40...50 Nimm?La epruvete cu lungimi mari (cu lungime mai mare de gase oti decdt cea mai mic& latur’ a sectiunii transversale) ruperea la compresiune longitudinald se produce prin flambaj lateral, fenomen care trebuie luat in considerare la aprecierea rezistentei La lemnul folosit in structuri, rezistenta la compresiune paraleli cu fibrele este influentata de ‘umiditate, zveltetea barelor si de prezenta defectelor, ajungand la valori de 25...40 N/mm*/30/. Rezistenfa la compresiune transversala, perpendicular pe fibre (STAS 1348/87) se determina cu epruvete prismatice ca si rezistenta paralela la fibre, forta fiind aplicatd tangential sau radial la inelele anuale. Rezistenta la compresiune perpendiculara pe fibre este de circa 5...10 oti mai micd decat rezistenta paraleld cu fibrele si are valori curente de 2...4 Nimm*, Influenta defectelor asupra acestei rezistente este mai redusa, Solicitarea la compresiune transversal se poate intélni atat sub forma compresiunii si strivirii pe intreaga suprafajd a elementului cat si sub forma solicitarii pe o parte din lungime si latime. Rezistenfa la solicitarea pe intreaga suprafatd este mai micd decdt in celelalte cazuri, cdnd poate ajunge la valori de 6...8 N/mm*, Pentru clementele structurale, la calculele de proiectare se tine cont de efectul cresteri rezistenjei la compresiune local functie de suprafafa comprimata, prin afectarea rezistentelor cu un coeficient supraunitar. Acest Iueru se explica prin faptul c& fibrele care nu sunt supuse la compresiune impiedicé deformatia fibrelor comprimate, fapt care mareste rezistenja in ansamblu. in situatii practice in special la imbinari apar cazuri de compresiune si sub un anumit unghi fata de fibre (in mod curent de 20° ...70°) Conform /30/ in cazurile cand forfa de compresiune face un anumit unghi (a) cu directia fibrelor, rezistenfa la compresiune (f .«) se calculeazi functie de acest unghi, de rezistenta la compresiunte paralela cu fibrele (f..) si de rezistenta la compresiune perpendicular pe fibre (f.0), cu relatia data in /30) Foe feo favo (fog Sin 24+ fa90 cos? a) any Valoarea rezistengei creste 0 dati cu micsorarea unghiului a dintre directia fibrelor si directia de solicitare. 3.2 Reristenta la intindere Rezistenfa la intindere se determina pe direcfie paralela cu fibrele (STAS 336/1-88) si perpendiculard pe fibre, radial sau tangential (STAS 6291-89). N IN sf = | 100 asso 2s) tt 20 |20 a) N N N 4 et N N “N 25] 20] 25 20 20 { 2120] ») Fig. 2.7 — Epruvete pentru determinarea rezistentei a) — pentru intindere paralela cu fibrele; )— pentru intindere perpendiculara pe fibre Determinarea se face pe epruvete de forma din fig.2.7a, pentru incercarea paralela cu fibrele si de forma din fig.2.7b, pentru incercarea perpendiculara pe fibre.Rezistenfa la intindere paraleld cu fibrele este superioard de 2 pind la 2,5 ori rezistentei la compresiune si are valori de 60..150 N/mm? pentru risinoase (valorile curente flind de 80...100 Nim) Rezistenfa la tractiune perpendicular pe fibre este cu mult mai micd decét cea paralelé cu fibrele fiind aproximativ de 2...2,5% din rezistenta la intindere paralela cu fibrele fiind 1,5...4,0 ‘N/mm? (in mod curent ea este de 1..2 N/mm’), Valorile rezistenfei sunt foarte mult dependente de volumul de lemn soliitat. Valoarea rezistentei la intindere sub un anumit unghi fata de directia fibrelor se poate determina cu o relatie similara cu relatia 2.9. incerearile experimentale au ardtat insa cd rezistenta la intindere sub un anumit unghi fat de fibre este cu mult mai sensibila la variatia unghiului decat rezistenfa la compresiune. Rezistenfa la intindere este influenata mai putin de umiditate decdt rezistenta la compresiune. Slabirile sectiunii, neomogenititile si defectele lemnului (noduri, fibre inclinate, fisuri, ete.) duc la miesorarea simfitoare a rezistentei la intindere ceca ce face ca marimea defectelor admise $8 fie limitata mult iar dimensiunile sectiunii transversale ale elementelor intinse si nu coboare sub anumite valori minime. 3.3 Rezistenta Ia incovoiere Rezistenfa la incovoiere static’ (STAS 337/1-88) se determina pe epruvete prismatice cu sectiune transversala patrata de laturi 20 mm si lungime (in directie paraleli cu fibrele lemmului) de 300 mm; inelele anuale trebuie si fie paralele cu dou’ fefe longitudinale si perpendiculare pe celelalte dou’ fefe (fig. 2.8). in faza initiala, cand solicitarile sunt mici, variatia eforturilor pe sectiunea transversala este lineara (fig. 2.8 b) La momente incovoietoare mari repartitia eforturilor pe sec{iunea transversal nu mai este lineard ( fig. 2.8.c ); in zona comprimati se trece in domeniul plastic si se atinge rezistenta limita la compresiune iar in zona intinsd rezistenga limita la intindere care este sensibil mai mare decat cea la compresiune, face ca diagrama si-si pastreze mai mult timp variafia lineard, in final ajungandu-se gi aici in zona plasticd. Atat timp cat materialul ramane in intregime in domeniul elastic axa neutra trece prin centrul de greutate al sectiunii transversale dar ea incepe si se deplaseze spre fibrele intinse indata ce fibrele extreme din zona comprimata au trecut in domeniul plastic. Ruperea barelor incovoiate se produce in urma ruperii fibrelor intinse, eu formarea in prealabil pe faja comprimat a unor cute, la inceput mici si pufin remarcate, care se extind apoi treptat de-a lungul fefelor zonei comprimate gi a sectiunii Rezistenta la incovoiere se poate determina cu relatia 2.12, care admite ipoteza sectiunilor plane yi a comportirii elastice, cu toate cA in stadiul de rupere tensiunile marginale reale de compresiune sunt mai mici iar tensiunile marginale reale de intindere sunt mai mari decat cele calculate 6 = max M/W (2.12) unde: 04. rezistenta la incovoiere; M- momentul incovoietor de rupere; W- modulul de rezistenta a sectiunii Rezistena la incovoiere este influenfati de umiditate , de prezenta nodurilor , de directia fibrelor, de raportul dintre indltimea si lungime grinzii precum si de forma sectiunii transversale. La elementele structurale rezistenta la incovoiere poate fi influentaté de fenomenul de instabilitate laterald a grinzii, care duce la sedderea capacitatii portanteCO 1 2401000 apo a) .-20| 2 w2 ao) by ° Fig. 2.8 - Determinarea rezistenfei Ia incovoiere a) —epruvete si mod de incercare; b) - diagrama de eforturi in stadiul ‘elastic; e)— diagrama de eforturi la rupere 3.4 Rezistenfa la forfecare Rezistenfa la forfecare se determind conform STAS 1651-83. in funetie de planul de forfecare si de directia fibrelor, se determin’: - rezistenta la forfecare longitudinald paraleld cu fibrele, cu. planul fortelor aplicat radial sau tangential la inelele anuale (fig.2.9a); - rezistenfa la forfecare transversalé la fibre, cu planul forfelor aplicat radial sau tangential la inelele anuale (fig.2.9b). a) b) Fig. 2.9 — Determinarea rezistenfei la forfecare a) —forfecare paraleli cu fibrele (radial sau tangential Ia inelele anuale); b)— forfecare perpendicular pe fibre Epruvetele utilizate pentru incerearea lemnului la forfecare au forme si dimensiuni diferite, in funetie de rezistenta care se determin’. Forfecarea paraleld cu fibrele apare in practica la elementele incovoiate in lungul axei neutre sau la diferite tipuri de imbinari (mbinari prin chertare frontal cu piesele agezate sub un anumit unghi, imbindri cu pene prismatice si circulare), Forfecarea perpendicular pe fibre poate aparea la reazeme si in zonele de aplicare a unor forte concentrateParalel cu fibrele, rezistenta la forfecare este de 1/8.....1/10 din rezistenta la compresiune. Rezistenfa la forfecare perpendicular pe fibre (transversald) este de aproximativ 3 ori mai mare decat rezistena longitudinald paraleld cu fibrele dar ea are importanja practicd mai redusé Diferentele dintre rezistenfele la forfecare in plan radial si tangential sunt, in toate cazurile, neinsemnate. In practicd are importangi mare rezistenfa la forfecare in plan longitudinal, care apare 1a clementele incovoiate. Efortul tangential maxim (tm la nivelul axei neutre se determind cu relatia ¥ = Que Sx/ BI (2.13 a) unde: Qua este valoarea maxima a fortei tdietoare; S,~ momentul static al sectiunii care luneci; I, ~ _momentul de inertie fata de axa x; b - _lafimea sectiunii la nivelul axei neutn Eforturi de tdiere longitudinale se produc, de asemenea, la nivelul imbinarilor dintre piesele de lemn, eforturile fiind paralele cu fibrele rtul tangential maxim in astfel de situatii se determina cu relatia: Tmax Te! Ar (2.13b) unde: Ty -forta de forfecare; ‘Ap ~aria de forfeecare. Eforturile determinate cu relatia 2.136 dau valori mai mici decét eforturile reale determinate experimental care crese 0 data cu cresterea lungimii de forfecare 1, si depind de raportul dintre Tungimea de forfecare si excentricitatea (e ) de aplicare a fortei de forfecare. Acest fenomen se datoreazé faptului cA repartitia real a eforturilor tangentiale in lungul suprafefei de forfecare este neuniforma (fig.2.10); neuniformitatea este mai mare in cazul forfecarii unilaterale (fig.2.10a) si mai ‘micd la forfecare bilaterald (fig.2.10b). jn cazul unei forte de forfecare excentrice, cedarea se poate produce si prin actiunea ‘momentului incovoietor (M ~ F.e) care duce la o smulgere perpendiculara pe fibre (fig.2.10). Pentru a evita aceasti cedare, actiunea forfei care produce componenta de forfecare trebuie si cteeze si 0 apasare pe suprafata de forfecare In calculele practice a elementelor structurale solicitate la forfecare (unilaterala sau bilaterala), se fine seama de lungimea de forfecare (Ir) si de excentricitatea de aplicare a fortei de forfecare (€) prin afectarea capacitafii portante cu un coeficient de forfecare (me) N E F sr S = too TTP wT TH . a) b) ue a THA Tt Fig, 2.10 Solicitare de forfecare Ia imbinari a) —imbinare prin chertare frontala (forfecare unilateral); b)—imbinare cu pene prismatice (forfecare bilateral); 3.5 Rezistenta la torsiune Daca un element din lemn este solicitat la torsiuns valabili la materiale izotrope, de forma: rezistenfa se poate calcula cu o relatie,urs Mr! Wr 14) unde: tr. efortul de torsiune; Mr - momentul de torsiune; W; - modulul de rigiditate la torsiune; . Modulul de rigiditate la torsiune are valoarea nr'/2 la elemente cu sectiune circulara (r este raza sectiunii) si a h b’ la elemente cu sectiune rectangulard (h > b). Coeficientul « depinde de raportul hub si are valorile din tabelul 2.6. Tabelul 2.6 Valorile cocficientului a pentru calculul rigiditatii la torsiune a sectiunilor rectangulare. hb [10 [1,5] 1,751 2,00 [2,50] 3,007 4,00] 6,00_[ 8,00 [10,0 [* —] a [0208 [0231 [0239 [0246 [0258 [0267 [0282 [0299 [0.307 To. 0535_| Practic rezistenfa la torsiune se poate considera de acelasi ordin de marie cu rezistenfa de forfecare, fiind de 3,0....5,0 N/mm? pentru rasinoase si 4,0...7,0 N/mm* la elementele de lemn incleiat. 3.6 Deformatiile lemnului sub incdrciri de scurti durati Sub incdreari continue de scurti durati, aplicate longitudinal paralel cu_fibrele lemnul are © deformatie elasticd pani la anumité limita a incdrcarii, Daca se depageste limita de elasticitate, deformatiie plastice devin importante si crese progresiv pana la rupere Limita de proportionalitate la intindere se extinde practic pana la rupere (ruperea find de tip fragil) pe cind la compresiune ea reprezint’ 65%....85%. din rezistenta limita (fig.2.11), la compresiune ruperea find ductild Sub limita de proportionalitate lemnul se comportd practi Hooke pentru relatia dintre efort si deformatie. ‘Modulul de elasticitate la intindere si cel la compresiune a lemnului au practic aceleasi valori ca si modulul la incovoiere daca efortul de compresiune mu depaseste limita de proportionalitate la compresiune in practicd este important modulul de elasticitate paralel cu fibrele Ex dar pot fi intélnite si situafii edind se foloseste modulul de clasticitate perpendicular pe fibre Ex. ‘Modulul de elasticitate ta compresiune paralela cu fibrele se determina, conform STAS 86/2 — 87, pe acelasi tip de epruvete prismatice, cu lungime de 60 mm, pe care se determina si rezistenfa la compresiune, deformatiile epruvetelor find masurate pe intervalul cuptins intte o sarcind cu valoate ‘minima de 800...900 N gi o valoare maxima de 4000 N. Modulul de elasticitate 1a tractiune paralela cu fibrele (STAS 336/2 -88) se determina pe acelasi tip de epruvete pe care se determina rezistenta la intindere (fig.2.7a) paralela cu fibrele Deformatiile se masoara pe intervalul cuprins intre o inedrcare minima de 400 N si una cu valoare ‘maxima de 1500 N. Modulul de elasticitate la incovoiere staticd se determina, conform STAS 337/2-89, pe acelasi tip de epruvete pe care se determing rezistenta la incovoiere. Sagetile epruvetelor se determina pentru © incrcare aplicata prin doud cutite la distant de 80 sau 120 mm intre ele, perpendicular pe suprafata radial a epruvetei, cu valoarea minima de 300 N si valoarea maxima de 800 N (valoarea maxima poate si creasc& dar nu va depasi 50% din sarcina de rupere a epruvetei). fn mod curent modulul de clasticitate paralel cu fibrele (Ey) are valori de 11000...15000 N/mm? iar modulul de elasticitate perpendicular pe fibre (Ex) are valori de 400...500 Némm?/30) stic putdndu-se aplica legea lui 4090 = Bas Jccmpresiune| 20 — armatic 6) Fig. 2.11 - Curbele efort-deformatie pentru intindere si compresiune Daca sarcina este aplicata cu un unghi a fafa de directia fibrelor modutul de elasticitate scade cu cresterea unghiului @ (fig.2.12). Pentru determinarea modulului de elasticitate E, se poate folosi relatia: (Eur) (Eicos‘a + Ex sin’a ) (2.15) Modulul de elasticitate a lemnului variazé funetie de esenja lemnului si de confinutul de umiditate (fig.2.13). Pentru determinarea modulului de elasticitate corespunzator umiditatii de 12% (Ey,2) functie de modulul de elasticitate corespunzdtor umidititii lemnului la incercare (E) se foloseste relatia 2.10. E,=100x 10? Nimm? 100+ 90 80 Eq (10°Nima?) [E.= 3 10 Nim? 0 19° 20° 30° 40 SO 60) 7080 Unghiul inire ditediia solicitari si directia fibrelor , a(°) Fig. 2.12 Variafia modulului de elasticitate functie de unghiul dintre direcfia solicitarii $i direetia fibrelor, /17/ 41Unele incercari expetimentale /30/ au pus in evident& faptul ca modulul de elasticitate ‘mediu perpendicilar pe fibre (Eso,.0i) poate fi determinat ca fiind 1/30 din modul de elasticitate mediu paralel cu fibrele (Koma). Modulul de clasticitate longitudinal caracteristic (Enos) are valoarea 0,67Eomea Valorile medii ale modulului de elasticitate pentru o solicitare paralela cu fibrele (En) si valorile caracteristice ale modulului de elasticitate paralel cu fibrele (Enos) sint date, pentru Iemnul de la noi din {ard /40/, in tabelul 2.7 7 Modulul de eastcitateE 11 (10"Wi 12000: 10000: 8000. 6000: 4000. 2000: 10 20 3000 «4050 Umiditatealemnului (%) Fig. 2.13 - Variatia modulului de clasticitate in functic dde umiditate lemnului, /17/ Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate (Eoos) au fost determinate, considerdnd o istributie normala a valorilor si un coeficient de variatie de 8...13% , folosind relatia: Enos = Eu( 1 -1,645 Ve) (2.16) Tabelul 2.7 Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate /40/ Specia Modulul de elasticitate | Modulul de elasticitate transversal paralel cu directia fibrelor | (N/mm? ) la limita de propor- tionalitate (Nimm? ) Logs | E Gigs G Molid, brad, ‘9000 11300 4000 5000 larice, pin Plop 8000 10-000 Stejar, gorun, 9 500 11 500 8000 10 000 cer, saledm Fag, mesteaci 12 000 14300 frasin, carpen Valorile medii si cele caracteristice ale modulului de elasticitate si a modulului deformaiilor transversale, pentru clase rsinoase) si in tabelul 2.9 (pentru foioase). 42 de rezistenta ale lemnului din EN 338 sunt date in tabelul 2.8 (pentruTabelul 2.8 Valorile modulului de elasticitate pentru risinoase /30/ Chasa_ [C4 [C16 [C18 C22 [C24 C27 | C30_| C35 c40_} “Moduful de elasticitate (N/mm?) Fans | 7 5 9 To | BR | 2] 3 | 4 E a7 [3a | 60 | 67 | 74 | 80 [ 80) 8&7 | 94 Exon | 0,23 [0,27 | 030 | 033 [037 [040 [040 | 043 | 047 Goo 0.44 | 0,50 | 0,56 [0,63 [0,69 [0.75 [0,75 | 0.81 [0,88 Densitatea aparent (kg /m') px | 290 [310 [ 320 [ 340 [350 [370 | 330 | 400 | 420 | Tabelul 2.9 Valorile modulului de elasticitate pentru foioase /30/ Clasa_ [30 D35 Dao D50 D60 DI0 Modulul de elasticitate (kNimm?) Emi 10 10 a 14 17 20 Enos 8.0 87 94 18 143 16,8 Esoma | 0.64 0,69 0.75 0.93 113 1.33 Gres | 0,60 0,65 0,70 0,88 1,06 1,25 Densitatea aparenta (kg /m") ms 330 360 590 650, 700 900 a elementele de lemn, modulu! deformatiei tangentiale (G) si modulul de torsiune (Gz) se considera de acelagi otdin de marime. in ceea ce priveste relafia dintre G si E nu existd o corelajie fix’ dar incereatile experimentale arata cd raportul E/G ia valori de 12...25. Normele din unele tri din Europa indicd pentru G valori de 500 N/mm? (B/G = 20) pentru raginoase gi 1000 N/mm pentru foioase (E/G=12,5) iar in /30/ se recomanda raportul Gaus = Eos! 10. Valorile medii (G) si caracteristice (Gags) propuse la noi in tard pentru modulul deformatiei tangenfiale la diferite speci de lemn sunt date in tabelul 2.7, valorile caracteristice fiind determinate printr-o prelucrare statisticd folosind relatia 2.16. 3.7 Deformatiile lemnului sub inciredri de lungi duraté Lemnul, considerat in general ca fiind un material vasco-clastic, are in timp deformatii de fluaj sub efectul unei inedrcdri constante. Deformatiile de fluaj apar dupa deformatiile instantanee si se caracterizeaza printr-o zon cu crestere rapida a deformafiei in prima perioada de timp si printr-un domeniu de stabilizare, in care cresterea deformatiilor se realizeaza cu o vitez constantd. Deformatiile plastice sub incdredri constante (fluaj) variaz in functie de marimea si durata incdrcirii, de umiditate si de temperatur’. Deformatiile includ att deformatiile propriu-zise ale lemnului cit si deformatiile din elementele de asamblare, atunci cdnd elementele fac parte dintr-o structura compusa, In realitate exist o interactiune intre factorii mentionafi anterior si influenta lor asupra luajului, dar normele de calcul iau in considerare doar combinatia intre modul de aplicare a incdrearii si continutul de umiditate. in fig 2.14. se prezinta curbele de deformatic in functic de timp constatindu-se cd atdta timp cat efortul nu depaseste un efort admisibil (limita de fluaj) raportul intre deformatia de fluaj si deformatia elastica este aproximativ 1,0 (curba 1). Daca efortul depaseste limita de fluaj (curba 2) deformatia, dupa o perioada de crestere constantd, creste repede ducand la ruperea elementului, fenomen asemdndtor cu cel intalnit si la alte materiale. Cu cat efortul este mai mare, cu atét viteza de deformatie este mai mare si timpul pnd la rupere este mai scurt 4B0 120 240 360 480 Durata de actiune aincirearil (zile) Fig. 2.14—Curbele de deformatie in timp a elementelor incovoiate La conceptia elementelor structurale trebuie sa se aiba in vedere atingerea unor eforturi maxime pentru ca fluajul si rimang limitat in domeniul de stabilitate, caracterizat printr-o vitez de deformatie mica si stabil pe durata de viata a constructiei Pentru majoritatea esentelor, limita de fluaj poate fi considerata 50% - 60% din rezistenfa de rupere sub inedredri de scurté duratd, iar pentru a realiza stabilitatea fluajului se recomanda o marime a eforturilor sub 35% din rezistenta instantance /30/. incercarile experimentale au ardtat 0 legaturd aproape lineara intre deformatia de fluaj si efort pentru valori ale efortului care nu depagesc 35% - 40% din efortul de rupere Deformatia totala pentru un clement (E,,) ludnd in considerare atat deformatia elastica (eq ) cat si deformatia de fluaj (z, ) se poate determina cu relatia: fue = Eafe = GIE( 149) (2.17) unde: y/ f~ coeficientul de fluaj, cu valori de 0,6...1,0; - efortul unitar normal; E—modulul de elasticitat. Modulul de deformatie corespunzitor unei deformatii de lung duraté (Ey) este: E,=E/(1+9)=nE (2.18a) Coeficientul n de scddere a modulului de elasticitate pentru obfinerea modulului de deformatie sub incdredri de lung& duratd poate fi determinat cu relatia: 2! Sat 1,0 (2.186) unde: 6,~ efortul unitar normal produs de incdrcarea permanent, Guie.~ efortul limita de flugj S-a constatat, de exemplu, o crestere a fluajului sub o inedreare data ce poate varia intre 2 ... 4 pentru o duratd de incdrcare intre 6 luni $i 20 de ani /30/. i ‘cul sunt definite mai multe clase de durati a inedrei iau in considerare si deformatiile, astfel: in normele roménesti /40/ sunt introduse trei clase de durat& a inedredtilor (inedredti permanente, inedredri de lunga durata, incdrcari de scurta durata); - in normele EUROCOD 5 /38/ sunt definite cinci clase de duratd a incdrcarilor (permanente, de lunga durati, de durata medie, de scurt duratd, instantanee), , funetie de care se© atenfie deosebité in cadrul incercarilor experimentale s-a dat influentei umiditatii si a temperaturii care pot modifica substantial deformatiile de fluaj, si care araté o comportare foarte complex a lemnului in functic de acesti factor incercdrile efectuate in ultimul timp privind influenta umidititii asupra comportirii vsco- clastice a lemnului au avut in vedere doua aspecte si anume: - comportarea lemnului la alte umiditai decdt umiditatea de refering de 12%, cu menginerea constanti in timp a temperaturii aeruluis - comportarea in regim de umiditate variabild in timp, a constatat, de exemplu, cé la utilizarea in interior a lemmului sub sarcini permanente deformatia de fluaj este de aproximativ de doua ori deformatia instantanee la umiditate de peste 20% a lemnului, ‘lugjul ajungand la de 3...4 ori deformatia instantanee. 0 situatie specifica apare in cazul in care la punetea in opera lemnul masiv are o umiditate apropiati de cea de saturatie (25...30%) cand variatia umiditatii poate s& ducd lao accelerare foarte important a fluajului Din punet de vedere a temperaturilor se poate constata ci atat cresterea temperaturii ct si variatia acesteia duce la cresterea fluajului si accelereaza fenomenul. Din punct de vedere practic ins se considera cd pana la temperaturi ce nu depagese 50°C influenta acestora asupra fluajului este practic neglijabild Plecdnd de la aceste constatiti, in normele din diferite tari se propune majorarea deformatiilor elastice instantanee cu unii coeficienti care fin cont de durata incarcérii si umiditatea relativa a aerului inconjuritor, Astfel in norma roméneasca de calcul /40/ se foloseste coeficientul kyer care majoreaza sigetileinstantanee ale elementelor incovoiate.CAP. Il DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN Valorile caracteristice ale rezistenjelor se determina aplicdnd functia de distributie norm: ludnd in considerare 0 valoare minima (Ro: determinata experimental Valorile experimentale sunt determinate pentru lemnul ideal, 1a 0 umiditate de 12%, sub finedreare de scurta durata. Determinarea rezistenfelor caracteristice ale lemnului natural se face in urmatoarele etape: - determinarea rezistenfelor caracteristice ale lemnului ideal, fara defecte, pentru umiditate de echilibru de 12% si durata de actiune a incarcarilor de cel mult 3 minute; - corectarea rezistenfelor lemnului ideal cu influenta eventualelor defecte admise si gradul de influentd a lor asupra comportai la diferite solicitari Pe baza rezistentelor caracteristice ale lemnului natural se determina rezistentele de calcul Iudind in cons - coeficientii partiali de siguran{& pentru diferite proprietati mecanice ale materialului; - influenfa umiditatii si a duratet de actiune a inearcarii asupra caracteristicilor mecanice. si wre exclude 5% din valorile inferioare dintr-o multime 1.1 Rezistenfele lemnului conform normei EUROCODE 5 Rezistenfa de calcul pentru un parametru mecanic (X,) se determina plecdnd de la valoarea caracteristicd (X;) modificati cu un coeficient care fine seama de variatia rezistenjei cu durata de fnedrcare si cu umiditatea elementului (Koos) si un coeficient partial de siguranté pentru material (yy). Relatia de calcul are forma : X= Kenos Xie! Yo GB.) Rezistentele caracteristice pentru lemn masiv de risinoase (clasat in noua clase de rezistenta) si lemn masiv de foioase (clasat in sase clase de rezistenfa ) sunt date in tabelul 3.1 respectiv 3.2. Pentru alte produse din lemn rezistentele caracteristice sunt date in capitolul 1 Valorile caracteristice ale rezistentelor la incovoiere si ale rezistentelor la intindere perpendiculard pe fibre sunt determinate pentru inaltimi de refering a epruvetelor de 150mm la lemn masiv si 600mm la lemn incleiat. Pentru inilfimi mai mici decat valorile de referinta rezistentele se ‘multiplica cu un coeficent de inaljime cu valoarea data in cap.4.8.3 Efectul duratei de incdrcare si a confinutului de umiditate este cuprins in norma european’, spre deosebire de norma roméneasca, printr-un singur coeficient (kyo) cu valorile date in tabelul 3.3, att pentru lemnul masiv cat si pentru lemnul din scdnduri ineleiate Tabelul 3.1 Rezisten{ele caracteristice (N/mm? ) pentru lemn masiy de risinoase / 38/ Solicitarea | Simbol Clase de calitate ca [cs cis [on [ou Tor [oo Tas [co Incovorere | fax | 14 [16] 18 | 22 | 24 | 27 | 30 | 35 | 40 Tntindere paralelicu | fox | 8 | 10 11 | 13 | 14 | 16 | 18 | 21 | 24 fibrele Tntindere perpendicu- | fis, | 03 |03] 03 | 03 | 04 | 04 | 04 | 04 | 04 lara pe fibre 46Compresia neparaleli | fox | 16 | 17 18 | 20 | 21 | 22 | 23 | 25 | 26 cu fibrele Compre- siune fio | 43 | 46) 48 | sa | 53 | s6 | 5.7 | 60 | 63 perpendicu- lard pe fibre Forfecare [fx | 17 [18] 20] 24 [25 [28] 30 | 34 [38 Clasele de exploatare sunt cele definite in capitolul 2.1 dupi EUROCODE 5. Tabelul 3.2 Rezistentele caracteristice (N/mm’ ) pentru lemn masiv de foioase / 38/ Solicitarea ‘Simbol ‘Clase de calitate p30 | p35 | pao | ps0 | Deo | p70 Tncovoiere fa 30 [35 | 40 | 50 | 60 | 70 Tatindere paralelé eu fibrele | fox is [21 | 24 | 30 | 36 42 intindere perpendicularape | fixx | 06 | 0.6 | 06 | 06 | 0.7 | 09 fibre (Compresiune paraleli cu fibrele [fox | 23 | 25 [ 26 [29 [32 | 34 Compresiune perpendicularipe bre [fv0, | 80 | 84 | 88 | 9.7 | 105 135 Forfecare fa 30 [34 [as [46 [33 [60 Coeficientul partial de sigurantd privind materialul (yw) are valorile functie de starile limita la care se face caleulul si anume: = 1,3. Ia starile limita ultime pentru combinatia fundamental, pentru lemn si materiale derivate din lemn; = 1,1 Ia statile limita ultime pentru combinatia fundamentald, pentru clementele metalice folosite la imbindri; — 1,0 la stirile limita ultime in combinatia accidentald, = 1,0.la starile limita de exploatare normal Tabelul 3.3 Valorile cocficientilor Kyo /38/ Clasa de durati a Durat ‘Valorile cooficientului pentru nedveatii incdredrii clasa de exploatare 1si2 3 Permanente Peste 10 ani 0.60 0.50 Lung durati G luni ..10 ani 0.70 0.55 Duratd medie 1 Siptimand .... 6luni 0.80 0.65 Scurti durata Sub I siptimina 0.90 0.70 Instantanee 1.10 0.90 Coeficientii Koos si 7 pot fi folositi atat penta determinarea rezistentelor de calcul la o anumita solicitare cu relatia 4.10 cat si la determinarea capacitifii de calcul (R,) la o solicitare cénd se pleacd de lao valoare caracteristicd a capacitatii portante (Ry) determinata cu rezistentele caracteristice. in aceasta situatie relatia de calcul este: Ra= Kinod- Ra! 9M .2) 47SOLICITATE LA INTINDERE CENTRIC. intindere centri perpendiculara pe fibre. Calculul se efectueaz considerind cA eforturile unitare normale sunt distribuite uniform pe secfiunea transversala si findnd cont de slabirile de secfiune Iuand in considerare aria din sectiunea cea ‘mai slabitd, Slabitile se considera cumulate in aceeasi sectiune de pe o lungime de maximum 200 mm. Alcituirea elementelor trebuie realizati astfel incét eforturile si se transmitd centric evitinduese momentele incovoietoare datorité excentrici spare in mod curent paralel cu fibrele dar pot exista si situatii de intindere 2.1. Caleulul elementelor din lemn, solicitate la intindere, conform normei EUROCODE 5 Pentru elementele din lemn masiv si din lemn incleiat solicitate la intindere paralel cu fibrele se impune satisfacerea conditici Sioa Prod 63) unde: oa, « efortul normal de calcul la intindere paralel cu fibrele egal cu: YoFo* oF)! As G4) fia - rezistenta de calcul a lemnului la intindere paralelé cu fibrele, functie de rezistenta caracteristica (f.a4)s Fo, Fg- fortele axiale din actiuni permanente (G) respectiv variabile (Q); Yo, Yo coeficientii partiali de siguranta pentru actiuni; Aq Sectiunea neta a barei. Pentru elementele supuse la intindere perpendicular pe fibre relajia de verificare este: ~ pentru elemente din lemn masiv O90 f yon G5) = pentru elemente din lemn incleiat 91,90,6 SF 490,4 ( VIVO)" 6.6.) Pentru elemente din lemn incleiat curbe, cu intrados curb si cu moment de inertie variabil conditia de verificare este: © 1,90,4S Kas f 90,4 V/Vo)"* 3.6.b) unde: fortul unitar de calcul perpendicular pe fibre determinat cu o relatie identicd cu relatia 4.14; fisng ~ rezistenta de calcul a lemmului perpendiculari pe fibre, functie de rezistenta caracteristic’ ( soa) 5 ‘Vo - volumul de referint pentru determinarea rezistentelor egal cu 0,01 m’. V —volumul real solicitat la intindere. kaa — coeficientul de distributie a eforturilor avand valoarea 1,4 pentru grinzi curbe sau cu dubli curbura si 1,7 pentru grinzi cu moment de inertie variabil si grinzi cu intrados curb. Pentru elementele din lem incleiat cu secfiune variabile gi supuse la incovoiere volumul din zona central solicitaté la intindere (V) se determing conform fig. 4.10 483. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA SOLICITATE LA COMPRESIU. Solicitarea de compresiune poate fi paraleli cu fibrele, perpendicular pe fibre (strivire) sau oblied la fibre ( strivire oblicd). Capacitatea de rezistenfa a unei bare comprimate este influenfata de mai multi factori care pot fi grupafi in dowd grupe si anume : = factori legati de geometria initial a clementului ( secfiune transversal si lungime), de conditiile de rezemare si de proprictitile matcrialului, legate de clasa de rezistenta, de clasa de serviciu side durata de incarcare; = factori legati de imperfectiunile geometrice ale clementului si ale materialului precum si de variafia lor Prima grupa de factori se ia in considerare prin respectarea exigentelor de calcul si de conceptie a elementelor. Cea de-a doua grupa poate fi eliminata prin regulile de conceptie si prin respectarea limitelor de tolerange impuse de norme, Spre exempli imperfectiunea geometrici cea mai important a clementelor comprimate este curbura inifala care conform normelor EUROCODE 5 se limitea7a la 1/500 pentru elemente din scdnduri incleiate si 1/300 pentru lemn masiv (1 este lungimea elementelor). Calculul clementelor din lemn la compresiune centricé se face asemindtor ca gi in cazul intinderii centrice, findnd seama de slibirile existente gi fn ipoteza distributiei uniforme a tensiunilor normale pe secfiunea transversal in practicd se intélnesc des bare comprimate a caror Iungime depaseste de céteva ori dimensiunea minima a sectiunii transversale si la care deformarea axei medii in sens transversal nu este impiedicata. O astfel de bari isi pierde stabilitatea in urma fenomenului de flambaj céind forta care realizeazi comprimarea depiseste o anumitd valoare limit, numitA sarcind critica de flambaj ( Na), ‘tiv end efortul de compresiune atinge valoarca criticd (6 ..) chiar dacd eforturile normale raman mai mici decat rezistenta de rupere la compresiune a lemnului, Forfa critics de flambaj respectiv efortul de compresiune critic se determina pentru bare perfect elastice, cu relatiile: Na= Egos 1/1? B72 62 1. Boos /2? G8) unde: Fss—modul de elasticitate minim, conform tabelului 3.8; 1-momentul de inertie al sectiunii; I; —lungimea de flambaj, determinata conform punetului 3.1 2.- coeficientul de zveltete maxim egal cu raportul dintre lungimea de flambaj a barei (Ir) si raza minima de garantie (i=V1/ A ). 3.1 Coeficienti de flambaj Raportul intre efortul critic (6 . ) si efortul de rupere a lemnului d& coeficientul de flambaj (ee): PERO, (G9) OG er! Experimental sa constatat c& raportul EJo, are valoarea 312 astfel obfindnduese valoarea coeficientului de flambaj, din relatia 4.19 ca find : 3100/27 (3.10) Relatia 3.10 reprezinta hiperbola lui EULER fiind aplicabili in domeniul elastic si valabila pentru > 75 Pentru valori ale coeficientului de zveltefe sub 75, dincolo de limita de elasticitate, coeficientul de flambaj se determina folosind fn locul modulului constant din domeniul elastic (E) un ‘modul de elasticitate variabil (Ex). 49in practicd valorile coeficientului de flambaj pentru 4 S75 se pot stabili cu o formula determinata pe cale experimentald, de forma: = 1-0,8 (1/100) (3.11) Coeficientii de flambaj stabiti cu relatiile 3.10 si 3.11 sunt dati in figura 3.1 si tabelul 3.4 2 onl oe ol 2] 1 bp=t-a.s92100) I 40 G0 80 TH Ta TA TO 1 2 I Higg yh Fig.31 — Variafia coeficientului de flambaj in functie de veltete Tabelul 3.4 Valorile coeficientului de flambaj (g.) in functie de coeficientul de zveltete aloft f[2s3f[4[s[s6«i[7)s | 0 T.000 | 1.000 1.00 0999} 0.999] OIE | 1997 | 099 | 0995] 0995 10 | 0.992 | 0.990 | 098s | 0.986 | 0.984 | 0.982 | 0.979 | 0.977 | 0.974 | 0.971 20 | 0.968 | 0.965 | 0.961 | 0.958 | 0,954 | 0.950 | 0.946 | 0.942 | 0.937 | 0.933 30] 0.928 | 0.922 | 0.918 | 0.913 | 0.908 | 0.902 | 0.896 | 0.891 | OARS | O8TE 40 | 0.872 | 0.866 | 0.859 | 0.852 | 0.845 | 0.838 | 0.831 | 0.823 | 0.816 | 0.808 50 0.800 | 0,792 | 0.784 | 0.775 | 0.767 | 0.758 | 0.749 | 0.740 | 0.731 | 0.722 60 | 0.712 | 0.702 | 0.693 | 0.682 | 0.672 | 0.662 | 0.651 | 0.641 | 0.630 | 0.619 70 | 0.608 | 0.597 | 0585 | 0.574 | 0.562 | 0.550 | 0.537 | 0.523 | 0.509 | 0.496 80_| 0.484 | 0.472 | 0.461 | 0.450 | 0.439 | 0.429 | 0.19 | 0.409 | 0.400 | 0.391 ‘90 0.383 | 0.374 | 0.366 | 0.358 | 0.351 | 0.343 | 0.336 | 0.329 | 0.323 | 0316 100 | 0.310 | 0.304 | 0.298 | 0.292 | 0.287 | 0.281 | 0.276 | 0.271 | 0.266 | 0.261 110 | 0.256 | 0.252 | 0.248 | 0.243 | 0.239 | 0.234 | 0.230 | 0.226 | 0.223 | 0.219 120] 0.215 | 0.212 | 0.208 | 0.205 | 0.201 | 0.198 | 0.196 | 0.193 | 0.189 | 0.186 130 | 0.193 | o.1st | 0.178 | 0.175 | 0.172 | 0.170 | 0.167 | 0.165 | 0.163 | 0.160 140_| 0.158 | 0.156 | 0.154 | 0.152 | 0.149 | 0.147 | 0.145 | 0.143 | 0.141 | 0.140 150) 0.138 | 0.136 | 0.134 | 0.132 | 0.131 | 0.129 | 0.127 | 0.126 | 0.125 | 0.123 160 | 0.121 | 0.120 | 0.118 | 0.117 | o.11s | 0.114 | 0.112 | 0.111 | 0.110 | 0.109 170_| 0.107 | 0.106 | 0.105 _ 0.104 | 0.102 | 0.101 | 0.100 | 0.099 | 0.098 | 0.097 180 | 0.096 | 0.095 | 0.094 [0.093 | 0.092 | 0.091 | 0.090 | 0.089 | 0.088 | 0.087 190 | 0.086 | 0.085 | 0.084 | 0.083 | 0.082 | 0.081 | 0.081 | 0.080 | 0.079 | 0.078 200 Loo | - : : - : - - - - Conform normelor EUROCODE 5 coeficientul care fine seama de flambaj (k, ) se determina cu relatia 4,33 data in eapitolul 3.3. 3.2 Lungimi de flambaj si coeficienti de zveltete Diagramele de flambaj utilizate 1a calculul si conceptia barelor comprimate sunt bazate pe capacitatea de rezistenta si modulul de deformatie a unui element dublu articulat. In realitate legaturile sola capete difera de multe ori de cele corespunzatoare unei bare dublu articulate si din acest motiv se introduce notiunea de lungime fictiva sau lungime de flambaj. Lungimea de flambaj a unei bare comprimate se defineste ca fiind egala cu lungimea fictiva a unui clement dublu articulat avand aceeasi forfd criticd de flambaj ca si in domeniul elastic. in practicd calculele se efectueaza luand in considerare raportul (B), intre lungimea de flambaj si lungimea reald a elementului Conform normei roménesti NP 005-96 lungimile de flambaj ale barelor comprimate se iau cu valorile din tabelul 3.5 iar pentru barele grinzilor cu zabrele cu valorile din tabelul 3.6. structurile in eadre din lemn, lungimile de flambaj in planul cadrului se stabilese in functie ile de rezemare la extremitifi iar in plan normal pe planul cadrului se iau egale cu distanta dintre legaturile care impiedica deplasarea pe aceasta directie. In practicd imbindrile la elementele din lemn nu sunt perfect rigide permitand rotatii si deplasari care modified lungimile de flambaj i -onditii forta criticd de flambaj nu mai poate fi determinatd cu relatia (3.7) pentru 0 bari articulatd la extremitati ci se foloseste o relafie de forma: VAP 7° Boos 1 + 11K) 12) unde: K,= Y Kyr?— rigiditatea de rotire a imbinarii; K,~modulul de deformatie a imbinarii; 11— distanfa intre elementul de imbinare si centrul de rotatie a legaturi Raportul f intre lungimea de flambaj si lungimea real a barei se poate determina cu relatia: B= kes l= Va0 a Egg DT Kr Guu Pentru o structurd in cadre realizata cu stalpi dublu articulati stabilizatiprintr-un stalp {ncastrat (fig.3.2a) lungimea de flambaj a stalpilor dublu articulafi este egaki cu inaltimea lor iar Tungimea de flambaj in planul cadrului a stélpului de stabilizare (incastrat la bazd ) se determina cu relatia: B= lel l= x V(S-4a)2 + (I=@)B ays TALK, @.14) =» » }.2.- Determinarea lungimii de flambaj la eadre obisnuite )—cadru cu stalpi dublu articulati stal ‘cu un stlp ineastrat; b)—cadru eu trei articulat 51NRERT TIPUL DE REZEMARE SIMBOL REZEMARE LUNGIMI DE FLAMBAS 1._| Translate ioe impicdcate le ambele extrema. 4 Les! ‘Translarieimpiediatlaambele extemal, 0 2 | sours impiedicata ao exter - 0801 4, | Transit impidica si ote liberals ambeleexremstas. | —| 1001 ‘Transai ror impidicta ao extrema, anlatic ket201 4 | itera srt imped la calla extreme + 5, | Transat rr impedicata Tao extesiats, bets01 translate ibera soe parila la cealaia extemitat. «| Tense impedicaa si rote ibera ao extreme, k=2001 6 | translate bra ioe impiedcats la celal ete, 4, | Translates rove impiediata ao extrema _ e201 translate rote lider a celal extrema, 52Tab. 3.6 Lungimi de flambaj la barele grinzilor cu zibrele Grinzi cu zabrele simple Tangimi de fambaj Schema grinzii Direaiia de flambaj a elementelor alps Diagonale gi P montanti los Tnplanl gina 7 i a ‘ml transversal a planului grmzii h 1 incar 1- lungimea clementului intre nodurile teoretice de la capete 1 distanta intre nodurie fixate impotriva deplasari elementului transversal planului ‘grin cu zibrele Grinzi cu zabrele incrucisate prinse intre ele in punctul de intersectie ati intre ungimea de Scheme grinzii Directia de flambaj | Rest fnt fama} tt) siN2 diagonalelor in planul grinzii = nh Moo 7 . in planal normal - peplinulgrinai [__N2=0 os! incaaulineare: [Xy> 0; Nia INA Th Y MoO; NNO NI -efortul la compresiune in bara ce se calculeazi la lamba j ; N2 -efortul in contradiagonala, valorile pozitive reprezinta intindere , ‘ele negative compresiune ; INiI si IN2l -valorile absolute ale eforturilor Ni si Nz Pentru cadre cu dou sau trei articulatii (fig.3.2.b) si cu inclinarea stalpilor ,fayi de vertical, ‘mai micd de 15° lungimea de flambaj a stalpilor in planul cadrului se stabileste folosind relatia: ah V453,2187T +10 Egos RK, (.15a) Lungimea de flambaj a riglei codului se determina cu relafia y=hV443,21s/ Eb +10 Eyasl BK,VILNTING (3.15b) unde: N, No—efortul de compresiune in stalp respectiv in riglé. La cadre ou stilpi gi rigle cu moment de inertie variabil relatia 3.15 poate fi aplicata Iuand in considerare momentul de inertic a stdlpului in sectiunea situata la 0,65 h de bazd iar pentru righ’ ‘momentul de inerfie in sectiunea situata la 0,65 s de articulatie (fig.3.2.b) 53La cadre cu rigla realizati cu grinda cu zibrele sau cu stilpi in V ( fig.3.3) lungimea de flambaj a stalpilor poate fi considerata: y= 25+ 0,7 55 3.16) Si So a) ») Fig. 3.3 - Cadre cu rigla grindii cu zibrele (a) si cadre cu stalpi in V (b) Pentru arce cu doud sau trei articulatii cu sectiune constanté si raportul dintre indltimea la cheie si deschiderea arcului ( hil) de 0,15...0,5, lungimea de flambaj in planul lor poate fi considerat& Ir= 1,25 s (s find jumatate din lungimea arcului). Conform niormelor romanesti coeficientii de zveltete (A) au valorile maxime admisibile date in tabelul 3.7. Tabelul 3.7 Coeficientii de zveltete maximi admisi_/40/ Nr. Denumirea elementelor Coeficienti de zveltefe maximi admigi ent ‘Construcfii definitive | Constructii provizorii T | Grinzi eu zabrele gi arce: - talpi, diagonale si montanti de reazem; 150 175 = celelalte elemente 175 200 Stalpi principal 120 150 3 | Stilpi_ secundari (la _perefi, luminatoare, etc.) si zabrelel stalpilor eu sectiune compusé 150 175 4 Contravintuiri 200 200 3.3 Calculul elementelor din lemn , solicitate la compresiune, conform normei EUROCODE 5 a) Compresiune paraleli cu fibrele. Pentru barele comprimate solicitate la compresiune centricd paraleli cu fibrele verificarea se face cu relatiile: and nu intervine flambajul (At $ 0,5 ) S 150mm a> 100mm ‘a= 100mm 1 > 150mm 1 1 1 150mm > 1> 15mm T 1050-19170 Ta (150-D/17000 15mm >T 1 18 Trall25 ©) Compresiune oblica. Relatia de verificare la compresiune oblica este: cad Shou! (cou! Lona sin’a + cosa) (3.24) unde: © 0,5; kya ~ factor de reducere, cu valorile 1-555 (Dih)’, pentru D/h< 0,1; 1,62/(18+ Di)’, pentru D/h> 0,1; D-diametrul golului sau lungimea diagonalei, c€nd slibirea are forma rectangular Pentru a evita fenomenul negativ de dezvoltare a fisurilor se recomand’ ea zonele cu slibiri de la capetele grinzilor si fie consolidate. 5. CALCULUL ELEMENTE DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA SOLICITATE LA TORSIUNE Torsiunea purd intervine rar in practicd gi din acest motiv in norma roméneasea /40/ nu sunt ficute precizati privind calculul in astfel de situatii i nici in situatiile de torsiune cu forfecare. Norma EUROCODE S impune satisfacerea urmatoarei conditi: Tora S fat (3.28) unde: T mut ~ efortul de torsiune de calcul determinat conform precizarilor de la capitolul 2.5.5 Pentru situatiile unor solicitari compuse de torsiune cu forfecare nu sunt facute nici un fel de precizari in norma EUROCODE 5. Pentru astfel de situatii poate fi folositi relatia dati de Mahler si Hemmer sub forma 37Trond Maca + (Tal Bua PS 1 6.28) unde: | fgg = Fezistenta de calcul la torsiune, finceredrile experimentale au aritat c& rezistenfa la torsiune a Temnului este mult mai mare decat rezistenfa la forfecare paralela cu fibrele si din aceste motive atunci cdnd nu se cunoaste aceastd rezisten{4 ea poate fi inlocuita in relatia 3.28 cu f, rezultdnd o verificare mult mai severa. 6. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA SOLICITATE LA INCOVOIE! Calcutul elementelor incovoiate din lemn are ca scop satisfacerea urmatoarelor condi - capacitatea portanté Ia incovoiere sa nu fie mai mare decét solicitarea iar compresiunea produsd prin incovoiere sa nu provoace ruperea prematurd datoritd instabilitati laterale; ~ capacitatea portant la forfecare perpendiculard pe fibre sau paraleld cu fibrele si fie mai mare decat solicitarea de forfecare; ~ capacitatea portant a compresiunea perpendiculara pe fibre si fie mai mare deca forfele concentrate sau reactiunile din reazeme; - sgeata grinzii trebuie si fie mai mica decdt valoarea maxima admisibila functie de domeniul de folosire a elementului; nu se producd in timpul utilizarii fenomenul de vibratii erificarea de revistenti pentru satisfacerea primei condifii se face in sectiunea in care valoarea momentului incovoietor este maxima, Daca grinda prezinta slabiri este necesard o verificare si in sectiunea cu slabiri maxime la momentul incovoietor din aceasta sectiune. 6.1 Stabilitatea laterald a grinzilor Grinzile incovoiate au, in general, sectiunea transversal caracterizat printr-o rigiditate mult ‘mai mare in plan vertical decat in plan orizontal, Accasta alcatuire face ca uneori sub actiunea incovoierii grinda si cedeze printr-o pierdere de stabilitate in plan orizontal (flambaj lateral), aseménitor cu cedarea stalpilor prin pierdei Principalii factori care influenteazi stabilitatea laterale sunt - distanfa intre punetele de blocaj lateral; - rigiditatea la incovoiere a grinzii ( El); - rigiditatea la torsiune ( G lor )s onditiile de rezemare la capete ale grinzii; -locul de aplicare a incarcérii (la partea superioard sau inferioari a grinzii). Momentul de incovoiere care produce flambajul lateral poarta denumirea de moment critic. Pentru o grinda incovoiata cu moment incovoietor constant pe lungimea ei si avand capetele blocate ‘impotriva torsiunii momentul etitic se caleuleaza cu relatia: Mou =m (VE Ty hoc? (1d I) V ler (3.29) unde: I, 1y- momentele de inerfie dupii axele x respectiv y; Toe momentul de torsiune a grinzii; E—modulul de elasticitate longitudinal ; G ~ modulul transversal; lr lungimea libera a grinzii Ffortul critic pentru o sectiune dreptunghiulara (b x h) se determina cu relafia: 6 = (Endy keh) VGTE V(1-0,63b/hy (1-077) (3.30a) 58Valoarea radicalului din ecuafia 3.30b variaza de la 0,94...1,5 pentru b/h = 0,1...0,7. Considerdnd valoarea 0,94 si modulul deformatiei transversale G = E / 18 se objine efortul critic: Gon = OTS ED?! B lee (3.30b) Pentru alte situafii de incdrcare, diferite de cea cu un moment constant pe lungimea grinzi, pentru diferite situafii de rezemare la capetele grinzii, momentul critic se poate determina cu relatia 3.29 prin folosirea umui factor "m” dat in tabelul 3.7 care asigura transformarea variatiei momentului ineovoietor intr-un moment uniform echivalent si inlocuieste in formula 3.29 valoarea lui x. Normele romanesti nu precizeazd metoda de verificare a stabilitati laterale dar impun conditii constructive pentru evitarea pierderii stablitatii laterale (fabelul 3.8). Pentru rapoarte inferioare celor date in tabelul 3.7 nu est cul pierderea stabilitati laterale "Tab 4.17 Fatoral m de trnsfermare moment real a moment echivaent ehenrannce |Paeamademnes| | Momtuifon : ioe pr ost fL 078 +? " owt + wd 096 nt is | 069 te + h : i . os pooh A | os Tabelul 3.8 Conditii de asigurare la flambaj lateral /40/ Neo Condit de asigurare la flambaj lateral Raportul maxim hb 1 | Gind nu exist reazeme intermediare pe Tatura ail comprimati Z| Cand se 3 rigidizarea Taturit comprimate cu 37 pene 3 | Cand se asiguri rigidizarea Tatar comprimate prin or platelajul elementului de plansew 4 [Cand se_asiguri_rigidizarea_clementului_in_planull i 59‘lambajului atat in zona comprimata cat sin zona intins Norma EUROCODE 5 impune verificarea la incovoiere, in conditiile de instabilitate laterala, cu relatia: Oma < kere fina G31 unde: 6p.¢—efortul unitar din momentul de calcul; fg _- rezistenja de calcul la incovoiere; Kyu — coeficient care ia in considerare reducerea rezistenei datoritd fenomenului de instabilitate laterala Cocficientul kx are valorile: = 1.0, pentru Rey € 0,75; = 1,56—0,75 Yraum » pentrt 0,75 l, cu relafia = ki (6 Mapa! b bap ) (3.46b) Factorul de forma ( ki) depinde de indltimea maxima a sectiunii transversale (hy) si de raza de curburd a fibrei medii (fig.3.10.c) si are valoarca: ky = ky Hey (Bag/t) + ky ( Bag/t)? + Key (hag)? (3.47) cu: ky) = 14 tga +5,4 tg? (3.48a) k:=035-8tga G.agb) k)=0,6+8,3 tga—7,8 1g a (3.48c) k= 61g a G.48a) La grinzile curbe cu secfiune constant a ‘Valorile lui ky din relafia 3.47 pot fi obtinute si cu ajutorul graficilor din fig. 3.1 1a. Fforturile de intindere perpendiculare pe fibre se pot calcula, in zona central’, prin ‘modificarea raportului M/W printr-un factor de forma ky (ky< 0), folosind relatia: 90,4 ky 6 Mapa! b Bag? (3.49) ko ke k, T TT ie aps*md =H oi 0 20 0 is I aos ate gh “eo oo 10 00. v0 02 02 08 as 0 aan we he — Fig. 3.11a — Factoriif $iky pentru diferite raze de eurburd r si diferite unghiuri aconsiderare incovoierea scdndurilor in timpul fabri considerare prin redu unde: unde: Factorul de forma kp depinde de aceeasi parametri ca si factorul k; si se determina cu relatia: gy = Ks + ki (g/t) + Kelp it? (3.50a) ks = 0,2 tga (3.50b) k, = 0,25 - 1,5 tga+2,6 tg? a (.50c) k= 2,1 tga-4 tg? (3.50d) Valorile coeficientului kp pot fi determinate si folosind graficele din fig.3.11.a, La grinzile din scdnduti incleiate pe lénga eforturile provenite din incovoiere trebuie s& se ia in i elementelor. Aceste eforturi trebuiesc luate in -a rezistenfei de calcul a clementului cu un coeficient de curbura ky Coeficientul de curbura k, are valoril: = 1.0, pentra rg ft 2240 G.Sla) = 0,76 +0,001 tig ft, pentru ri ft <240 G.S1b) t- grosimea scindurilor; a — raza interioara a grinzii Pentru grinzile cu dubla panta, curbe si cu intradosul curb condifille de verificare sunt: Saeki fn (3.52a) 908 S Kats (Vo /V)* Foo (3.52b) ng — efortul din incovoiere, determinat cu relatia 4.67; .s04—efortul de intindere perpendicular pe fibre, determinat cu relatia 3.39; k, = coeficient de curbura (rel. 3.51) ; fyyg—rezistenta de calcul la incovoiere determinata cu relatia (3.1); F yng — rezistenfa de calcul la intindere perpendiculara pe fibre; kya. coeficient de distributie a eforturilor pe sectiune functie de tipul grinzii (tab. 3.10 ); V/V — raportul dintre valorile de referinta (V, = 0,01m’) si volumul zonei solicitate real, care introduce efectul volumului solicitat asupra rezistentei la intindere perpendiculard pe fibre. 3.10 ‘Valoarea maxima a lui V este 2/3 din volumul total a grinzi (Vs). Valorile coeficientului Kix si a volumului V pentru diferite tipuri de grinzi sunt date in tabelul ‘Tabelul 3.10 Valorie factorului ks ia volumului V_/38 / Tipul grinzi kus Volumul V Grinzi curbe cu sectiune constants [1.4 [Baby 2 tp hyVI80 22 V3 Grinzi eu dubla panta 14 bh’ [-(tg.a) 4] <2 Voi3 Grinzi cu intrados curb 17 | bia haa) sin acos a- apt a/180] <2 Ve Siigeata maxima (u ,,) se poate calcula, pentru grinzi cu o panti si doud pante, pomind de la sigeata maxima ( ug ) pentru o grindd cu inalfime constant (h, + hyp )/2, cu relatia unde: Un = Ky wo (3.53) k, + coeficient care depinde de raportul hay/ hi, si se determina din fig. 3.11 b@ ) hl a) by 11b—Valoarea coeficientului k, pentru determinarea sigetii ‘maxime pentru grinzi cu o pant (a), respectiv cu dowd pante (b) 6.4, Calculul elementelor din lemn solicitate la incovoiere oblici, conforn EUROCODE § Verificarea sectiunii supuse la incovoiere oblicd se face prin satisfacerea urmatoarelor conditi (Cn / faa) + ony! fas 1,0 G54) Saxe! find + ke (Sanya! fn) S10 G55) unde: ng; Gmy~ eforturi unitare de calcul din momentele M,i My pentru Ws si Wy fing ~ Fezistenfa de clacul la incovoiere determinat cu relatia 3 ky ~ factor de combinare a rezistentelor la incovoiere care ia in considerare efectul incovoierii biaxiale. Coeficientul ky are valorile 0,7 pentru s transversale fiuni rectangulare si 1,0 pentru alte sectiuni 7. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA SOLICITATE LA FORTE AXIALE $1 INCOVOIERE (COMPRESIUNE SAU INTINDERE EXCENTRICA) Solicitarea de fntindere excentricd sau compresiune excentricd apare in urmatoarele situatii: = a bare incdrcate cu forte axiale combinate cu forte transversale (barele tilpilor grinzilor cu zabrele incireate cu forte intre noduri, stilpi care preiau incdredri din vant, tiranfi cu elemente suspendate, ete.) ~ Ia incarciti axiale excentrice, pondere datorité imbinarilor ; - la bare avand curburi inifiale; - la bare solicitate axial dar avand slabiri nesimetrice. Calculul barelor solicitate excentric se face in sectiunea cu moment maxim (Mzaa, Wer) si in secti cu rigiditatea minima (M.s, Wri) 667.1, Calculul clementelor din lemn solicitate la compresiune cu incovoiere, conform normei EUROCODE S$ Norma EUROCOD 5 da conditiile generale de verificare functie de coeficientii de zveltete gi pentru cazul incovoierii pe doud directii. Astfel pentru elemente la care zveltetea dupa cele doud directii (determina cu relatia 3.22), este mai mica sau egala cu 0,5 trebuie satisfacute conditile: (G24! Fepa)* + Omxa! Pmaa tke Omya! faye S 1 G56.) (Goa! fea)? + km mad! Fmd Fmya! faye Sl (3.56.b) unde ‘6,o4 ~ este efortul unitar de compresiune determinat cu relatia 3.19; Omz,¢ | O mya efortul unitar de calcul la incovoiere dupa axa x respectiv y: f.ge~ rezistenta de calcul la compresiune paralcla cu fibrele determinati cu relatia 4.10; fanaa fnya~ Tezistenfele de calcul la incovoiere paraleli cu fibrele determinate cu relatia 3.1; Ky —coeficient care fine cont de forma sectiunii cu valoarea 0,7 pentru secfiuni rectangulare si 1,0 pentru alte sectiuni. Pentru cazurile trebuic luat in considerare fenomenul de flambaj iar relatiile de verific: cdnd nu este respectatd condifiile anterioare cu privire la zveltete in calcul sunt: Good! Kex feoe + Fmd! fart km Omya! Pmya 1 (3.57a) Gene! Keyfcod +k maa! fans * Saya! Paya = G47) unde: kx; Key—coeficienti care fin cont de flambajul dupa axa x respectiv y, determinati cu relafia 3.20, luind in considerare zveltetile relative (Aq: ) determinate cu relatia 3.22, dupa cele dou axe. In cazul incovoierii pe o singura direcfie calculul se face cu relatiile 3.56 in care al treilea termen este 0. 7.2. Calculul elementelor din lemn, solicitate la intindere cu incovoiere, conform normei EUROCODE $ Norma EUROCOD impune satisfa axe: ‘a urmiitoarelor condifii la intindere cu incovoiere dupa doud Ssoa! fod +Omxe/ finaat Km Omyal Emo S 1 (3.58a) Sod! frog + Km Omad! fmadt Saya! faayaS 1 G.58b) unde: ‘,o4~ efortul unitar de intindere determinat cu relatia 3.4; Gm, Omy.d~ eforturi unitare din incovoiere dupa axa x respectiv y; fo, rezistenfa de calcul la intindere paralela cu fibrele determinata cu relafia 3.1; fae fay — rezistentele de calcul la incovoiere dupa axa x si y. ka — coeficient care fine cont de forma sectiunii si are valoarea 0.7 la sectiuni rectangulare gi 1,0 la celelalte sectiuni 7.3. Calculul elementelor din lemn solicitate la forfecare si intindere sau compresiune perpendicular pe fibre romanesti nu fac nici o precizare privind calculul clementelor 1a solicitarea intre forfecare si intindere sau compresiune perpendicular pe fibre. EUROCODE 5 impune satisfacerea urmatoarelor condifi - pentru forfecare combinata cu intindere Cal fea)? + Ckver Signa / fsa)? $1 G.59a) ~ pentru forfecare combinati cu compresiune o7tal fy -0,25 ( tesoa fesoa) <1 3.59) Xeona! feo S 1 (3.59) unde: ‘i S909, 8.90 — eforturile unitare de taiere, intindere perpendiculard respectiv compresiune pe fibre provenite din actiunile exterioare; fa; figoa + fevog — rezistentele de calcul a forfecare, intindere respectiv compresiune perpendicular pe fibre; ki coeficient cu valoarea 1, la lemn masiv si (V/Vo)"? , pentru elemente din lema incleiat 68CAP. IV. IMBINARI LA CONSTRUCTIILE DIN LEMN in realizarea constructiilor in general si a constructiilor din len in special existé o multime de factori care conditioneaz conceptia lucrarii dintre care se pot aminti: configuratia structurii, alegerea sistemului de rezisten3, dimensiunile elementelor componente si usurinfa de punere in opera, In cazul structurilor de rezistenta din lemn concepetea si realizarea imbinatilor dintre elemente constituie un element deosebit de important pentru comportarea in exploatare gi durabilitatea constructiei imbinarile clementelor din lemn apar necesare, in primul rand, datoriti formelor si dimensiunilor in care se livreaz in mod obignuit materialul lermos cu ajutorul caruia nu se pot realiza {ntotdeauna deschiderile necesare sau sectiunile impuse de solictarile din elemente. Pe de alta parte la executia construcfiilor din lemn se iveste in mod curent necesitatea de a imbina intre ele doud sau mai multe pese care converg in acelasi punct formand noduri. ‘std la ora actuald multiple sisteme de imbindri, adoptate la particularitatile lemnului realizate de cdtre constructori si proiectanti in decursul timpurilor avand in urmatoarele roluri - realizarea unor sectiuni compuse, cdnd sortimentul de len este insuficient pentru ca secfiunea simpla si preia solicitarile ( imbinari de solidarizare); ~ prelungirea elementelor de lemn, pentru realizarea lungimilor necesare (imbinari de prelungire); ~ realizarea transmiterii eforturilor intre elementele de lemn cand acestea fac un unghi fntre ele (imbindri in noduri sau la intersecti). imbinarile sunt realizate in principal pentru a asigura transferul solicitarilor produse de actiunile exterioare intre elemente. Pentru o structura data, selectarea unui anumit tip de imbinare mu rezulté numai din conditiile de solicitare gi de rezistentd ci si din alte conditii cum ar fi: aspectele arhitecturale, procedeele de fabricatie si exccutie preferate, costul structurii, ete. Este astfel practic imposibil de a se specifica un ansamblu de reguli care si permita stabilirea celui mai bun sistem pentru un anumit tip de imbinare. Totugi la alegerea tipului de imbinare trebuie s& se tind cont de cateva conditii dintre care cele ‘mai importante sunt : labirea minima posibild a piesclor imbinate si in consecinta pAstrarea capaci i portante a acestora; ~ mentinerea axialititiieforturilor din bare si evitarea excentrcitatilor care s& ducd la schimbarea starii de solicitare gi Ia necesitatea maririi sectiuni barelor imbinate; -asigurarea repartizirii uniforme a eforturilor pe barele componente ale elementelor compuse si evitarea suprasolicitarii unor elemente ; -uniformizarea eforturilor intre legaturi si evitarea distrugeri succesive a lor prin folosirea la imbinare a unui singur tip de legaturi si avand aceleasi caracteristici; -fracfionarea elementelor de transmitere a eforturilor , asigurandu-se un numar mai mare de sectiuni de lucru si prin urmare evitarea efectelor negative a unor eventuale defecte ale lemnuluis -evitarea efectelor defavorabile ale contractiei si umflirii precum si a fenomenelor de biodegradare ( prin stagnarea apei, aerisire insuficienta, etc.); -corelarea tipului de imbinare cu produsul si materialul lemnos folosit (lemn rotund, lemn ecarisat sub forma de grinzi, dulapi sau scdndurd, etc.) si a mediului de folosire (interior, exterior, ete.); -alegerea tipurilor de imbinare care se preteaza la o executie mecanizatd, usor de montat si {ntretinut, care permit controlul tehnic pe parcursul executiei si in exploatare. 1. CLASIFICAREA IMBINARILOR Posibilitatile multiple de realizare a imbindtilor impun 0 gamd mare de parametri care pot fi luati in considerare la clasificarea lor. Totusi o grupare a acestor parametti aratd ca principale criterii de clasificare urmatoarele: 69- rolul pe care il au in constructie; - mijloacele de imbinare si natura solicitarilor la care sunt supuse; - deformatiile inifiale gi in timp care se produc in imbinare; ~ modul de executie. Dupa rolul pe care il au, imbinarile se pot clasifica in: - imbinari de pretungire, folosite in zone cu eforturi de compresiune sau intindere si cate pot transmite eforturi de care trebuie si se find seama (imbinati in zone intinse) sau pot avea rolul de asigurare a stabilitatii relative a elementelor (imbindri de prelungire a barelor comprimate), eforturile pe care le transmit find mici_si in general nu se fine seama de ele in calcul: - imbinari de solidarizare (de rezistenta), dimensionate pe baz de calcul la eforturile pe care le transmit, care au ca principal scop marirea dimensiunilor sectiunilor transversale ale elementelor; - imbinari in noduri, intre elemente care fac un unghi a intre ele, asigurdnd transmiterea eforturilor intre elemente. Dupa mijloacele de imbinare si natura solic elementele imbinate, exista: - imbinari prin chertare, frontala sau laterala, solicitate la strivire gi forfecare, si care asigura transmiterea eforturilor de la o pies la alta, direct pe suprafata de contact dintre cele doua elemente; -imbiniri cu pene rigide (prismatice, inelare netede, inelare cu dinfi sau cu gheare) solicitate la strivire si forfecare; ‘imbindri cu pene lamelare flexibile (din ofel, mase plastice, lenm,) solicitate in principal la incovoiere iar piesele imbinate la strivire; - imbinari cu tije cilindrice (dormuti, cuie, buloane, suruburi, ete.) solicitate la incovoiere iar piesele imbinate la strivire; - imbinari cu piese metalice (tiranti, juguri, elemente de reazem, articulatii, ete.) care preiau diferite solicitiri sau asigura legaturile de siguranta, jbindiri folosind cuie sau suruburi pentru lemn, solicitate la smulgere; - imbinari ineleiate, care lucreaza, in principal la forfecare. Dupa deformariile initiale gi in timp imbinatile pot fi - imbinari prin pisuire, fard piese de legaturd, cu deformatii initiale mari (pana la realizarea unui contact dircet intre suprafetele piesclor) si crestere mica in timp, care transmit eforturile direct prin suprafata de contact intre elemente; - imbindri nepasuite (cuie, buloane, plicufe metalice, ete.), cu deformatii inifiale mici dar care crese mult in timp. Dup& modul de executie imbinatile pot fi demontabile sau nedemontabile, cu executie pe ssantier sau in unitati specializate Norma EUROCODE 5 defineste urmatoarele tipuri de imbindri Tipul A - imbinari prin contact lemn pe lemn, imbinari numit ,, traditionale”; ‘Tipul B - imbinati cu elemente de legaturd sub forma de tije (cue, suruburi, buloane, domuri), lor la care sunt supuse, atat imbindrile cat gi elemente de asamblare (inele, crampoane) si conectori cu dinfi, _deumite de multe ori imbinari nmecanice”; ipul C — imbindri incleiate. fn practicd pot fi folosite si imbindri combinate de tipul A si B imbinarile ,,tradifionale” cuprind 0 multitudine de forme dintre care cele mai des intilnite sunt cele prin chertare, cu piesele de imbinare asezate in prelungire, dispuse perpendicular sau sub un anumit unghi a. ‘Iimbinarile ,,mecanice” sunt realizate sub un numir mare de tipuri functie de elementele de imbinare folosite sau de sistemul de imbinare. Functie de modul cum transmit eforturile intre piesele imbinate elementele de imbinare pot fi impartite in doua grupe si anume: = elemente sub forma de tije cilindrice (cuie, domuri, buloane, suruburi, etc) la care comportarea la incovoiere conditioneaza transmiterea eforturilor iar cedarea imbinati se poate realiza prin strivire locald, forfecarea lemnului sau formarea unor articulati plastice; smente metalice (pene inelare, crampoane, conectori metalici, etc) care transferd transfer ceforturile de la 0 pies la alta prin antrenarea capacitafii portante a lemnului de pe 0 zona situata, in general, fa suprafafa elementelor. 70‘in ultimul timp s-a dezvolat un nou tip de imbinare mecanied folosind tije incleiate. 2. CALCULUL $1 ALCATUIREA {MBINARILOR EXECUTATE PRI CHERTARE ({MBINARI TRADITIONALE La imbinarile prin chertare transferul eforturilor de Ia o piesa la alta se produce prin contactul direct pe suprafaja de asamblare. Piesele imbinate prin chertare sunt mentinute in pozitia corecta de imbinare prin elemente de prindere (buloane, cuie, scoabe, eclise laterale, ete). In calculul imbindrii nu se tine seama de eforturile care ar putea fi preluate de clementele de prindere dar trebuie si se find seama de slabirile de sectiune produse de aceste elemente. 2.1 imbinari prin chertare la piese dispuse in prelungire Aceste imbinati se realizeazi intre dou piese din lemn situate in acelasi plan, chertate simetric si se folosese la elemente solicitate la compresiune ( fig. 4.1), Eforturile de compresiune sunt transferate prin suprafata de contact (A.). Elementele suplimentare folosite la imbinare (eclise, buloane, scoabe, zhanturi, ct.) mu preiau eforturi sau preiau eforturile reduse de intindere, atunci cand imbinarea este supusi si la momente incovoietoare situatie in care elementele se ddimensioneazi la aceste eforturi Verificarea imbinarii consta fntr-un calcul aseminator cu verificarea elementelor comprimate paralel cu fibrele dar in mod curent capacitatea portant este satisfacutdé deoarece Rye = Re. 2.2 imbinari prin chertare la piese dispuse perpendicular imbinarile prin chertare Ia piese dispuse perpendicular se folosesc la rezemarea grinzilor pe stalpi (fig.4.2. a,b,c), a stalpilor si popilor pe talpi de reazem sau grinzi (fig.4.2.e,g,h), a grinzilor pe alte grinzi (fig.4.2,j) precum si la rezemarea subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zabrele pe cosoroabe (fig-4.2.f), Stabilitatea imbindrii la deplasdri laterale se asigurd cu cepuri (fig.4.2.a,0.i), be (Lig.4.2.b), piese metalice (fig.4.2.g.h) sau prin modul de realizare a chertarii (fig.4.2.i). grinzile rotunde care se reazemé pe stilpi chertarea de rezemare trebuie si fie realizaté cu tesitura (fig.4.2c). Transmiterea eforturilor pe suprafaja de contact dintre cele doud elemente se face prin compresiune perpendiculard pe fibre (strivire) la grinda, talpa, subgrinda, ete. si in lungul fibrelor la stalpi si popi Capacitatea portanti a imbinarilor la elementele amplasate perpendicular este dati de relatia: Qeim Ric. Mes Me. Me (4.1) unde: Ra’ rezistenfa de calcul la compresiune perpendiculara pe fibre; Ac aria de contact intre cele doud elemente (aria reazemului); in cazul imbindtilor cu cep la calculul ariei de contact se va seddea aria cepuluis mr.—coeficient care fine seama de tratarea lemnului; 1m, coeficient de reazem, cu valoarea curent& de 1,6 Daca Q,; < Quy pentru anu mari dimensiumile elementului vertical se pot adopta urmitoarele solufii: - clementul de descdreare (talpa) se poate realiza din lemn de rezistenta mare (lemn de foioase); - mirirea ariei de contact prin dispunerea unor saboti sau @ unor cutii metalice nSabotii se fixeazi impotriva deplasdtilor laterale, prin buloane dispuse in gauri realizate cu sectiune ovald astfel incét transmiterea efortului sa se facd pe suprafata de strivire si nu prin buloane. in anumite cazuri pot apirea in practicd imbiniri, avand piesele dispuse perpendicular ( imbindri intre grinzi si pereti, inte grinzi si stalpi si intre grinzi) care se realizeaa prin chertarea unei piese la capat sub forma de lamba gi cu un uluc la cealalta piesa. / | a) b) | }o 6 6. ° os = i 8 Ac i FAT Ac Ac | ne by ° Fig. 4.1 — fmbinari de pretungire realizate prin chertare a) —solidarizate cu scoabe; b) — solidarizate cu eclise; c) — solidarizate cu buloane; d) — solidarizate cu zbanturi. 1 scoabe; 2 eclise metalice; 3—eclise de lemn; 4—cuie; § ~zbanturis 6 -buloane nSeed = | orn yf li) acas™ we Etc er ery ’ 2 2 2 » [re Bela hepsi)? * 4 b) =t (ep 'S = 1 ho hed 5 2 an (ia. Taye | Aehrwexteasd 4 riya Saxe BOUAIG a ° Z a °° Py Db 2 > > 10 g 64, 1 7 13 2 A h) as un np 2 2 3 1 1 5 25) N D 1 A 1 3 i) $a) Fig. 4.2 fmbiniri prin chertare la piese dispuse perpendicular a) stalp-grinda cu cep; b) - stalp-grindi cu scoabe; e) - stilp-grindi ccu cep lemn rotund; d) ~ stalp-grinda lemn rotund chertat; e) - stalp-talpi eu scoabe; f) —nod reazem fermi cu zibrele; g)— stalp-talpi cu sabofi; 1) — stlp-talpi cu cutie; i) —stilp-talpd eu cep; j) - grindi-grinda. 1 — grindi; 2 — stip; 3 — cep; 4 - scoabe; 5 - talpa; 6 — saboti; 7 — cutie; 8—talpa superioara ferma; 9 - talpi inferioara fermi; 10 - subgrindai; 11~ cosoroabi; 12 - bulon; 13 ~ cuie Traditional exist imbinari cu lamba centrala, atunci cdnd piesele care se imbind au inaltime egald sau lamba agezata la partea de jos a piesei, la imbinatea pieselor de inalyimi diferite (fig.4.3). La gtinai ulucul se realizeazd in axa elementului sau in zona comprimata iar la calcul se tine seama de slabirea sectiunii Lamba are o lungime de 40...60 mm iar indltimea h. poate fi egal cu inaltim Pentru aceasta situatie normele EUROCODE 5 impun verificarea capacititii portante Ia compresiunte perpendiculara pe fibre si a capacitatii portante la forfecare perpendiculara pe fibre. Ba) iL Eb rn ») Fig. 4.3 — Modul de realizare a chertdrii la imbindri cu lamba gi ulue a) — lamba centrald; b) — lamba inferioard Verificarea la compresiune perpendiculard pe fibre se face cu relatia 6.904 = Vai DIS kesa . fone (4.2) unde: 0994 efortul de compresiune perpendicular pe fibr ‘Va~ forta taietoare ; bl -aria de strivire; feonarezistenta de calcul la compresiune perpendicular pe fibre, k:so ~ coeficient care tine cont de modul de rezemare; in mod curent se poate adopta valoarea 1,0, Pentru verificarea forfecarii perpendiculare pe fibre se foloseste relatia: ty = 15 Val bbe Ske fs (43) unde: Va forfatietoare ; Dh.- aria de forfecare; f.a—rezistenta de calcul la forfecare perpendiculard pe fibre; ky — coeficient care depinde de geometria imbindrii si se determina functie de indltimea grinzi (h), inalfimea lambei (hy si de distanfa x. Pentru lamba situatd la partea inferioara a grinzi ky = 1,0 iar in cazul cu lamba centrala central EUROCODE 5 impune valoarea: 1 ky=min { (4a) 5 /(Vh(Vhe( Thoth) h) + 0.8 x Viv he — (he hy] 2.3 imbinari prin chertare la piese dispuse sub un unghi « imbinarea prin chertare a doud piese amplasate sub un anumit unghi asigurd transmiterca ceforturilor de compresiune prin contactul pe suprafafa frontala a imbinarii. La aceasta imbinare apar de 4asemenea efortuti de taiete. Acest tip de imbinare se realizeaza intre talpa inferioara a grinzilor cu zabrele si diagonale sau talpa superioara precum si intre arbaretrieri gi grinzi. °) p ig. 4.4 Imbinari prin chertare la piese amplasate sub un unghi oc .) ~ chertare frontali cu prag simplu; ¢) sid) - chertare frontal b) cu prag dublu; e) —chertare eu prag in spate; f) imbiniri cu cileai in functie de marimea solicitarilor si de dimensiunile pieselor componente imbinirile se pot realiza cu chertare frontald avand un prag (fig. 4.4.a,b) sau doua praguri (fig. 4.4.c,d) sau sub forma de imbinare cu chertare cu prag in spate (lig. 4.4.) Este recomandati folosirea imbindrii cu prag frontal simplu deoares prag dublu si cu prag in spate necesiti o realizare foarte precisa. La grinzile cu zabrele se mai pot realiza si alte variante de imbindri prin chertare, intre celementele care se intalnese sub un anumit unghi si anume: ~ imbinari folosind un cdledi, la nodurile intermediare (fig. 4.4.0); = imbindri duble consolidate cu ectise la fermele avand talpa superioara realizata din dowd clemente si talpa inferioara dintr-un element. Pentru optimizarea lucrului imbindrii, taierea pragurilor se realizeaza functie de unghiul « dintre cele doud elemente si anume: ~ pentru a < 30° tdierea se face perpendicular pe elementul comprimat; ~ pentru a 2 30° thierea se realizeaz dupa bisectoarea unghiului exterior B dintre cele dou’ piese ( fig. 4.4.6). Pentru imbinarea cu prag in spate tiierea se realizeazii perpendicular pe axa longitudinala a elementului comprimat. fnaltimea pragului (adancimea chertiri) h,, la imbinari cu prag simplu gi hy Ia imbinari cu prag dublu trebuie si fie = minim 2.cm la grinzile ecarisate, respectiv minim 3 cm la grinzile din lemn rotund; folosirea imbindrilor cu~ maxim h,/ 3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zabrele; - maxim h,/ 4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zibrele si la elemente cu grosime mai mica de 8 em. Iniltimea celui de al doilea prag hz trebuie sd fie cel putin h.r+ 2 em dar maxim hy/3, respectiv hy/ 4 in condifiile de la chertarea cu prag simplu, Lungimea reald a pragurilor de forfecare (ly respectiv ly )trebuie sd fie hea 52 2h; 2 20 om, Normele EUROCODE 5 impun, in cazul chertirii cu prag dublu, conditia ca adancimea de cchertare a primului prag (h.:) si fie mai micd decdt h..— 10 mm i mai micd decdt 0,8 ha La nodurile intermediare ale grinzilor cu ibrele se poate adopta si solutia transmiterii ceforturilor din diagonalele comprimate prin intermediu unei imbinzri cu caleai (fig. 4.4.1) ‘imbinarile prin chertare sunt menfinute in pozitie cu ajutorul buloanelor de prindere (fig. 4.5) sau cu ajutorul ecliselor laterale. in trecut acest lucru se realiza si cu ajutorul unui cep central. Buloanele de solidarizare se amplaseaz perpendicular pe talpa superioari, atunci cdnd a < 30° si perpendicular pe tesitur’, cdnd a > 30°, Diametrul buloanelor rezulta din calcul si va fi minimum 12mm gi minimum 1/25 din lungimea lor. La nodurile de capat a grinzilor cu zabrele se pot folosi subgrinzi care reazema pe centuri sau pe cosoroabe. Centrarea nodului se recomanda s8 fie Ricuti dup axa sectiunii nete a tilpi inferioare (fig. 4.5.6), Capacitatea portant a imbindrii depinde de unghiul a, de adincimea de chertare h, si de Iungimea pragului de forfecare |, iar calculul trebuie sa ia in considerare: ~ capacitatea portant’ la strivire pe suprafafa de contact; ~ capacitatea portantd a pragului la forfecare; ~ capacitatea portanti a elementului intins in sectiunea slabita prin chertare; - verificarea buloanelor de solidarizare. O hs respectiv 10 fol oN w 3. \ r 4 a . t “ T= ye aes J © s » Fig. 5.5 — Aledtuirea nodurilor de capit a grinzilor cu zibrele )~ imbinare cu prag simplu; b) —imbinare cu prag dubh 1 —talpd superioarii; 2 — talpa infer = bulon; 4—subgrindas 5 ~ cosoroaba; 6 cuie; 7— carton bitumat 16a, Capacitatea portant la strivire pe suprafata de contact ‘Norma EUROCODE $ impune verificarea la strivire cu relatia cad feoa! (Looe sin? a! fgoa + cos? a) (4.5b) unde: feng ; fevoa — rezistentele de calcul la compresiune paraleli cu fibrele respectiv perpendicular pe fibre; ‘@—unghi cu semnificafia unghiului y din relafia 4.5.2; ad~ efortul de compresiune pe suprafafa de contact. ind taierease face dupa bisectoarea unghiului B efortul de compresiune pe suprafata de contact (6,_4) se determing =~ pentru chertare dupa bisectoarea unghiului exterior dintre cele doua elemente: cae Fa Cos*(Bi2)/ ber t (45.0) = pentru chertare perpendiculard pe axa G04 Fy cosp/ ber ty (45.d) unde: —unghiul dintre cele doua elemente (unghiul « din fig. 44); Fy forta axiald de compresiune; ber, te~ litimea respectiv adincimea pragului de forfecare. :pacitatea portanti la forfecare onform EUROCODE 5 verificarea la forfecare se face ludnd in considerare conditia: Tad (4.7.0) unde: tu= Fa cos / berly~ efortul de forfecare dat de forfa de compresiune; f,4— rezistenta de calcul la forfecare a lemnuluis 1,- lungimea pragului de forfecare imbinarea frontala cu prag dublu, capacitatea portantd a pragurilor la forfecare se stabileste pentru fiecare prag in parte astfel: Fe 0,7 Rien. Agi mrs Mt (48) Fras Reg Ara. mre! mea (49) unde: Aci=b lpr; Arb lp2~ariile de forfecare ale celor doud praguti; mz.¢, me; Ren - au semnificatiile din relatia 4.72. Forfele efective de forfecare care actioneaza asupra pragurilor, cu care se compara capacitatea portanté, se stabilesc ca find proiectii ale forfelor de strivire pe directia pragurilor de forfecare si au valorile: - la imbinarea frontald cu prag simplu Fur Neer 608 (4.10) + la imbinarea frontala cu prag dublu Fapi= No ets 608 (la) F r2™ Neer. 608 a (4.1L) unde: N.a = solicitarea de caleul care actioneaza perpendicular pe prag; News, xc. Aer! (Aeit Aca) Solicitarea de calcul aferenta primului prag; .- unghiul dintre cele doud elemente imbinate; Ags, Aca—aria de strivire a primului, respectiv al celui de-al doilea prag, c. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia 1Netbuton S My Nesp outon (4.12) unde : Netvaoo = No tg (60" - a) —este efortul axial din bulonul de solidarizare; ‘Nap bain = Anet Roe ty ~ este capacitatea portanti a bulonului de solidarizare; ‘Ace:~ aria net a bulonului in sectiunea filetaté; Ra, rezistenta de calcul a ofelului la intindere (STAS 10108 - 94); ‘my ~ 0,6—coeficient de lucru a bulonului in imbinare; nny numa! de buloane. in situafia unui nod marginal (fig.4.2f), cdnd desearcarea talpii se face pe o piesd de reazem din lemn (cosoroaba) prin intermediul unei subgrinzi, se determina: - rezistenta la strivire pe suprafata de contact ; - numérul de cuie necesare prinderii subgrinzi de talpa. Verificarea la strivire se face cu relatia: Vas Q (4.13) unde: ‘V.r—reacfiumea verticala in imbinare; Q,- capacitatea la strivire perpendicular pe fibre, ‘Numiérul de cuie se determina cu relatia n=L/12L, (4.14) unde: Nectaon Sin @ - componenta orizontala a efortului din bulonul de solidarizare; L, ~ capacitatea portant’ minima a unei tije. 8CAP.V PROTECTIA $I CONSOLIDAREA ELEMENTELOR DIN LEMN .GENTI DE DEGRADARE A LEMNUL Existenfa constructiilor din lemn, uneori cu vechimi de sute de ani, aratd cd desi lemmul este ‘un produs natural in conditii optime de exploatare poate dura o perioada foarte lung de timp fara degradati notabile. Pentru a identifica masurile preventive si curative in vederea inliturdrii riscurilor in activitatea de proiectare inifiald sau pentru reabilitarea struct in lemn un rol important revine evaluarii factorilor care pot produce respectiv au produs degradiri (totale sau partiale) cu efecte asupra structurii, Exist o gama larga de actiuni si factor, legati in principal de conditiile de exploatare dar si aparugi suplimentar in viata constructiilor, care influenfeaza durabilitatea lemmului si degradarea sa. Viteza de producere a degradatilor si implicit durabilitatea lemnului pot fi controlate prin conceptia elementelor si modul de folosire a lemnului, existind in acest sens mai multe directii principale in care trebuie sd se actioneze si anume: ~ concepera si studiul detaliilor astfel inet si se evite pe cat posibil umezirea lemnului , situatiile de umiditate ridicata sau sursele punctuale de umiditate; - evitarea stationarii apei in anumite zone (imbinati, reazeme, etc.) - asigurarea unei ventilafii corespunzatoare a lemnului pentru evacudrea rapida a apei atunci dnd este imposibil de a se evita o umezire temporara; - selectarea tipului de lemn cu o durabilitate naturali in concordangi cu mediul de utilizare; - realizarea umui tratament initial sii timp adecvat pentru conservarea a lemnuli Din ansamblul de factori care duc la degradare rolul cel mai important revine agentilor legati de condiile de serviciu. peste care se pot suprapun factori suplimentari aparufi in viata constructiilor (cutremure, temperaturi inalte si foc, modificari de functiuni, incdrcdri suplimentare etc.) Lemnul este expus, deasemenea actiunii agentiilor biologici xilofagi (ciuperci, insecte) si a agentiilor termici (foc). 1.1 Actiunea umidititii Unmiditatea reprezinta. principalul factor care influenteazd asupra tuturor caracteristicilor fizico - mecanice ale lemnului si implicit asupra durabilitati sale in timp prin favorizarea dezvoltirii agentilor de degradare biologic’. in cazul structurilor umiditatea are un efect important si asupra elementelor metalice folosite la imbinari. Este foarte important ca lemnul pus in opera si aib& o umiditate apropiata de umiditatea de echilibru estimata iar variatiile de umiditate in timp si fie edt mai limitate. Ne satisfacerea acestor conditii duce in timp la aparitia unor cripaturi sau fisuri provenite din contractie care creazi conditit pentru penetratia de apei, a sporilor de ciuperci, a larvelor de insecte si favorizeaza in final degradarile Conceptia structurilor din lemn trebuie sé aiba in vedere pe lang efectul conditiilor mediului ambiant de exploatare asupra umiditajii lemnutui si alte situafii care pot provoca o crestere important a umiditafii lemnului cum ar fi: - contactul dintre lemn gi sol sau intre lemn gi alte parti ale constructiei (zidarie, elemente din beton, etc.); - prezenta lemnului intro atmosferd calda si umeda cum ar fi de exemplu zonele slab ventilate fn care debusea7 conductele de evacuare de la ventilafile mecanice controlate; - condensarea vaporilor in interiorul elementelor (perefi, plangee); - acumularea importantd a zipezii in anumite zone si infiltrafiile de apa de la zonele umede (Gusuti, sili de baie, bucatarii); - patrunderea apei in lemn, in timpul depozitarii pe santier sau in timpul montirii elementelor, inainte de a se realiza acoperirea constructiei. {ntrucdt penetratia mare a apei in lemn se face dupa directiafibrelor este foarte important si se asigure © protectie a extremitafilor prin mentinerea acestora la o anumita distanta de zona umeda, astfel incat si se evite 0 absorbtie prin capilaritate sau tratarea lor cu diferite substanfe si protectii care oprese ascensiunea umiditatii, pin cea ce priveste nivelul de expunere la umiditate normele EUROCOD 5 si normele nationale diferentiazd 3 clase de serviciu si 5 clase de rise. Normele Europene EN 335-1 referitoare la ,,Durabilitatea lemnului sia materialelor din derivate din lemn. Definitia claselor de riscuri la atacurile biologice - Generalitati” si norma nationala SR EN 335-1 definese urmatoarele clase de rise: Clasa de rise 1 — Situatii in care lemnul sau produsele din lemn sunt la adipost, acoperite, protejate in totalitate de intemperii si ferite de toate posibilititile de umezire; Clasa de rise 2 - Situatii in care lemnul sau produsele de lemn sunt la adapost, acoperite, protejate in totalitate de intemperii dar unde umiditatea ridicaté a mediului poate duce la o umezire ocazionala dar nepersistenta ; Clasa de rise 3 - Situatii in care lemnul sau produsele pe baz de lemn sunt la exterior, neadapostite dar nu sunt in contact cu solul dar ele pot fi continu expuse la intemperii sau poat fi protejate de intemperii dar expuse unei umeziri frecvente; Clasa de rise 4— Situatii in care lemnul sau produsele pe baz de lemn sunt in contact cu solul ‘sau apa dulce fiind expuse in permanenté la umezeali, Clasa de rise 5 ~ Situatii in care lemmul sau produsele pe baz de lemn sunt expuse in permanenga la apa siratd Clasa 1 gi 2 necesité un nivel de durabilitate naturald redus si tratamente relativ simple. Clasele 3, 4, 5 corespund riscului cel mai mare cu privire la atacul biologic si necesitii masuri care si menfina piesele, pe eat posibil, in clasa de rise cca mai redusi, Conform normei /45 / lemnul este supus la patru grade de rise de biodegradare si anume: Gradul 1 — lemnul utilizat in interiorul constructiilor, unde mu exist’ pericolul de umezire care si favorizeze instalatea si dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, seari interioare, grinzi si stalpi aparenti, parchet); lemn utilizat la constructii acolo unde sunt conditii minime de degradare sub atacul Gradul 2 ciupercilor xilofage (lemn utilizat Ia elemente sub acoperis: capriori, grinzi, perefi interiori); Gradul 3 - lemn utilizat in constructii cu rise de biodegradare de catre ciupercile xilofage, in situajii in care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% si alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elemente de constructii exterioare: lambriuti exterioare, rame, traverse gi montanti pentru panourile de pereti exteriori, pereti din lemn rotund sau ecarisat, seri exterioare, balcoane, balustrade, etc. ); Gadul 4 ~ lem utilizat in construct’ in conditiifavorabile de biodegradare care este in permanent contact cu solul (pilofi pentru fundati,talpi inferioare pe pamant sau pe socluri de zidarie, grinzi, traverse gi rame de panouri de pardoseala) sau care este permanent expus intemperiilor fara a fi finisat peliculogen (ite si sindrile de acoperis) Posibilitatea aparitiei agentiilor biologici de degradare, functie de situafia lemnului este data in tabelul 1.1 (conform SR EN 335-1) si in tabelul 7.1 (conform /45/) Alpi, aster sipei, Tabelul 7.1 Conditiile aparitiei agentiilor biologici (/45/) Clasa de rise | Domeni de utilizare a | Conditii de | Aparitia agenfilor biologici Temnului expunere la umezire | Cluperei Tnsecte i Fara contact cu soll, Nu - Da sub adipost z Fard contact cu solul, | Ocavional Da Da sub adipost, cu rise de umezire 3 Fad contact cu solul, | _ Frecvent Da Da neacoperit 4 Tncontact cu solul_| Permanent Da Da sau cu apa dulce 3 Tin apa siratd Permanent Da Da 801.2 Actiunea agentiilor biologici Lemnul este susceptibil de a fi atacat in principal de doud tipuri de agenti biologici (insecte si ciuperci) dar in situatii particulare poate fi atacat si de organisme maritime. Atacul ciupercilor este conditionat de prezenta umiditatii pe cénd toate tipurile de lemn pot fi atacate de inse Pentru fiecare situatie de folosire si amplasare a lemnului este necesar de a se evalua riscul in funetie de esenfa lemmutui si de locul de lucru a lemnutui in cadrul constructiei (tabetul 7.1). in funetie de clasa de risc evaluatd se iau masurile preventive gi de protectie adecvate. a) Actiunea ciupercilor, Exist o gama mare de ciuperci capabile sd atace lemnul, atunci cénd exist conditii favorabile legate in principal de prezenta apei si a oxigenului, Dezvoltarea ciupercilor se produce atunei cand umiditatea lemnului depageste 20% si uneori in cazul absentei luminii, slabei ventilatit si in mediu alealin, Exist ciuperci care provoaca putrezirea lemnului din padure sau din depozit denumite ciuperei de depozit si ciuperci de casi cum sunt: Stereum, Leuzites si Paniophora, Cea mai periculoasa grup de ciuperci este cea care provoacd putrezirea lemnului de constructie din care fac parte: Merulius lacrymans, Polyporus vaporarius, Coniophora cerebella, Panillus aqueruntius, Leutinus aquamosus. Se prezinta in continuare cateva aspecte referitoare atacul principalelor ciuperci. Stereum ataca in principal risinoasele dar si unele foioase dupa taiere sau pe santier cfnd sunt supuse intemperiilor. Fa este semnalizata in sectiune transversal& printr-o pati de culoare de marime variabild gi situata aproximativ in centrul sectiunii (,,inima rosie” la fag). Proprietatile mecanice se diminueaza rapid gi lemnul atacat nu se foloseste la structur. Merulius lacrymans(buretcle de casi) atacd in principal raginoasele si se dezvolti la 0 temperatura de 15...30°C cénd umiditatea lemnului depagite 20%. in prima faz apare sub forma de fasii albe si gri la suprafafa iar apoi patrunde in adancime producdnd cripaturi numeroase in sensu fibrelor si perpendicular pe acestea. Lemnul se descompune in mici paralelipipede si prinde o culoate usor galbene. in stare inaintata de putrezire lemnul se taie usor, iar cand este uscat devine casant puténd fi usor strivitintre degete si transformat intr-un praf eardmiziu. Polyporus vaporarius (buretele alby de casa) se intélneste sub diferite forme si atacii mai ales, foioasele provocdnd 0 putrezire uscati si fibroasi. in prima faz atacul apare sub forma de pati albicioasd iar dupa ce ciuperca imbatraneste capata un aspect castaniu, Atacul este aseminiitor cu cel produs de merulius dar este mai putin virulent deoarece ciuperca necesité © mare cantitate de apa Datoritd locului unde se manifesta ciuperca mai poartd denumirea de buretele de beci Coniophora cerebella este 0 ciupercd care se intalneste sub forme de pojghite, pufoase sau gelatinoase. Aceasta ciupered denumita si ,,ciuperca beciurilor” actionea7 asemaniitor cu ‘merulius atacand lemnul cu umiditate foarte mare (de obicei peste 40%). Lemnul distrus se prezint3 ca perforat si in comparatie cu lemnul atacat de merulius sau polyporus este mult mai inchis la culoare si cu mai pufine crapituri longitudinale si transversale. Evolutia si se poatd stopa prin reducerea umiditati ) Actiunea insectelor. Actiunea si riscul atacului insectelor asupra lemnului variazi foarte mult functie de conditiile de temperatura. Activitatea insectelor este favorizata de temperatura ridicata care permite dezvoltarea si teproductia lor iar atacul se produce, in mod obisnuit asupra lemnul uscat dar existd si insecte care pot tolera un anumit procentaj de umiditate. Pentru a se realiza un tratament preventiv sau curativ adecvat impotriva fiecarei speci de insecte este necesar si se cunoasca condifiile de viata si de dezvoltare a lor si dauna care o pot cauza. Principalele insecte care atacd lemnul de rasinoase sunt: xiloterus lineatus, sitex gigas, anobium domesticum, camponotus herculeanus, camponotus ligniperda, hylecoetes dermestoides, hhylotrupes bajulus. Xiloterus lineatus (cariul de pidure al lemnului de risinoase), este o insecti care atacd toate seciile rasinoase, Femela sapa initial 0 galerie in trunchiul arborelui, urmarind aproape directia razelor iar din aceastd galerie o serie de ramificatii dispuse in acelasi plan si avand acelasi diametru, in care 81depune oudle, Larvele prelungese cavititile galeriilor se hranesc cu seva lemnului din perefii acestor galerii si cu miceliile unei ciuperci (Ambrosia) ai cdror sporti sunt adusi de insectd. Vatdmarile pricinuite lemnului constau in galeriile caracteristice de culoare neagrd (datoritd ciupercii Ambrosia), care stribat lemnul in diverse direct. Insecta evita lemnul complet uscat si atacd trunchiurile proas tiate gi decojite dar poate ataca gi arborii in picioare. Degradarea se produce la interiorul trunchiului, deprecierea find abia perceptibild la suprafaya. Pentru a evita atacurile acestei insecte se recomanda ca doborirea arborilor si se facd in perioada repausului vegetativ (jarna) iar trunchiurile si fie imediat decojite, in vederea grabirii uscarii materialului Sirex gigas (viespea lemnului de rasinoase) este una dintre cele mai mari insecte xilofage ceuropene. Femela depune ouale pe trunchiurile arborilor aflafi in picioare sau doborati, eu sau fark scoarfa. Larvele iesite din oud sapa galerii sinuoase in tot interiorul lemnului. Viespea cauta adeseori Iemnul sarpantelor din construcfii, perfect sanatoase, uscate sau cu seva. Nu atacd niciodata lemnul putred. Anobium domesticum (cariul lemnului de rasinoase) ata si cauti inele exterioare de alburn, mai bogate in amidon, constructii gi mobile, Larva sap galerii in toate sensurile, fara a iesi la suprafafa lemnului unde se observa doar orificiul de iesire a insectei mature. Lemnul atacat de aceste larve poate fi transformat, in decursul timpului, aproape integral in ,,faind de lemn”. ‘Camponotus herculeanus si Camponotus ligniperda sunt doud specii de furnici care traiese in tulpinile de raginoase preferand arborii care la bazd sunt atingi de putregai. Ele sapa in lemn galerii sinuoase cu diametrul de 1-5 cm, care se intind pana pe la 10 m din inalfimea arborilor. Hylecoetes dermestoides atacd cu predilectie lemmul de brad facdnd gauri asemanatoare cu cele de Sitex, dar orificiile sunt putin mai mici. Larvele patrund in interiorul lemnului (cca. 25 em) prin galerii curbe, a cdror suprafafa se innegreste datorita ciupercii Ambrosia, care insofeste insecta. Hylotrupes bajulus se localizeaz cu predilectie in lemnul de brad utilizat in constructii, in aer liber. Cautd mai ales inelele de alburn, bogate in amidon si pricinuieste pagube dintre cele mai ‘mari, datorita faptului cd larvele sale au dimensiumi foarte mari (20 - 22 mm). Foioasele, refficdndu-si anual aparatul foliaceu, sufera mai putin din cauza atacurilor de insecte. Un numar apreciabil de insecte xiloface ataca totusi si speciile foioase ( mai ales stejarul si gorunul) cirora le pricinuiese mari defecte. Prineipale! e care atac de preferinté lemnul de foioase sunt: cerambyx cerdo, lymexylon navale, xyleborus monographus, platypus cylindriformis, ptilinus pectinicornis, zeuzera pyrina, cossus cossus. Cerambyx cerdo (croitorul mare al stejarului) poate fi intalnit in lemnul mai multor speci de stejar gi in special la arborii de la marginile pAdurilor, expusi la soare. La inceput atacul este greu de identificat deoarece larva este micd si se dezvolté in scoartd, mai tarziu insd, cdnd ea ajunge in zona cambialé, atacul este de naturd fiziologicd si se soldeaz8 cu uscarea parfiald a coronamentului. Din scoar{a larva pitrunde in lemnl sinatos, spand o galerie ovala, cu diametre de 15 - 45 mm. Pagubele cauzate de croitori sunt de temut deoarece afecteazi putemic rezistenfa lemmului, Cheresteaua rezultata prin debitarea lemnului de stejar care a suferit atacuri din partea croitorilor este de obicei inutilizabila, Lymexylon navale este 0 insect care depune oud pe trunchiurile de stejar sau de castan comestibil aflate in picioare sau doborate, precum si pe lemmul ecarisat, preferand lemnul de constructie cu mutt alburn, bogat in amidon. Larvele sapii galerii transversale si oblice, atacul find recunoscut dupa rumegusul de culoare brund-galbuie, care iese din orificiile galerilor. Xyleborus monographus este o insecti la care femela sapa o galerie de intrare de 2-8 om lungime din care se ramificd mai multe galerii orizontale. Larvele rod suprafata galeriilor fird a sipa altele si se hrdnese cu sucurile din interiorul camerei lor. Galeriile sipate de Xyleborus sunt insofite de ciuperca Ambrosia, din care cauzi peretii lor sunt innegriti Platypus cylindriformis sapa galerii sinuoase in lemnul snatos de stejar, fag si alte foioase, provocdnd deprecierea materialului lemnos, Prilinus peetinicornis (cariul lemnului de stejar) atacd in general lemnul de stejar si de fag, ‘mai rar pe cel al altor foioase gi sapa galerii in toate directiil. ‘Zeuzera pyrina (sfredelitorul punctat al ramurilor de frasin) este cel mai polific lepidopter, atacand deopotriva lemnul de frasin, saleie, paltin, ulm, nue, tei, stejar, fag, castan, cires, mesteacdn si 82chiar lemnul pomilor fructiferi. Larva roade lemnul in regiunile unde are loc circulatia sevei iar pagubele sunt in general mici si se produc mai mult izolat Cossus cossus_(siredelitorul rosu al tulpinilor) este unul dintre cel mai freeventi Muturi ai pAdurilor si larva sa este cea mai mare dintre distrugatorii ce se pot intdlni fn padurile Europei. Atacd aproape toate speciile foioase si evitd in general coniferele. Larvele gurese intdi scoarfa, apoi lemmul santos sau cu un inceput de putrezire, urcdnd in trunchi prin galerii sinuoase. 1.3 Actiunea mediilor agresive Compozitia anatomic si chimicd 2 lemnului il face sé prezinte o foarte bund rezistent& in medii agresive in comparatie cu ofelul sau betonul, amplasate in aceleasi conditii. In timp ce structurile metalice au nevoie de aplicarea periodicd a unor materiale de protectie iar structurile din beton necesitd o verificare permanenté a stirii lor, pentru evitarea fisurilor care pot duce la coroziunea arméturi, structurile din lemn folosite in mediu agresiv au nevoie de o intretinere foarte redusi, localizata in principal la elementele de asamblare Rezistenfa natural a lemnului este suficienti pentru a evita atacul chimic si mu sunt necesare ‘masuri patticulare de conservare find uneori chiar recomandabil ca suprafaja prelucrata a lemnului folosit in medi agresive si nu fie acoperiti cu produse de protectie care prin fisurare pot crea conditii de depozit pentru agenti chimici agresivi ‘In situatia cfd se produce un atae chimic de la suprafafa (coroziune) reducerea de rezistent& a lermmutui se localizea7 pe adancime in primii 10,..20 mm in timp ce restul de sectiune riméne intacti, Agentii corozivi ataca in principal lignina si hemicelulozele si niciodata celuloza motiv pentru care lemnul de risinoase, care are o cantitate mai mare de lignind prezinté in general o rezistenta mai mica la coroziune decat lemnul de foioase. Efectul diferitelor substante chimice asupra lemnului depinde de produsului si timpul de expunere si temperaturd. Astfel s-a constatat 4 mediile cu valori ale pH = 3...10 precum gi solufiile de sare nu au nici ‘un afect asupra Jemnului iar mediul bazic duce Ia distrugerea lemnului mai ales in prezenfa unor temperaturi ridicate. Gazele corozive cum sunt amoniacul si formaldehidele nu au efect asupra lemnului dar bioxidul de sulf poate ataca lemnul cand actiunea sa este combinati cu umiditate si temperatura inal Un aspect deosebit il prezinta elementele compuse realizate prin incleiere la care rezistenta in medii agresive este influentata de tipul de aditiv folosit © actiune particulara de atac chimic si cu efect asupra comportarii mecanice a lemnului poate si intervind in zonele unde existé un contact nemijlocit intre lemn gi piese metalice (elemente de imbinare) pe suprafuyd mai mare. in aceste cazuri se recomanda ca piesele metalice sé fie galvanizate, acoperite cu substante de protectie sau si se realizeze din ofel inoxidabil enfa lemnului, agresivitatea 1.4 Actiunea temperaturilor inalte Datoritd structurii inteme si a caracteristicilor termice se poate spune c& temperaturile ridicate ru afecteaza in mod deosebit proprictitile lemnului si comportarea sa. Pentru temperaturii sub 60°C efectul asupra rezistenfei lemnului poate fi ignorat iar temperaturile in jur de 100° C, desi conduc la o schimbare de colorafie spre brun mu afectea7a revistenta Iemnului, Schimbarea rezistentei incepe de la temperaturi de peste 150°C iar accelerarea procesului se produce la 250°C, diminuarea progreseazi relativ lent de la exterior spre interior datorita conductibilitagit termice reduse a lemnului. ‘Actiunea simulta si rigiditatii a temperaturilor inalte si a umiditatii favor iz diminuarea rezistentelor 1.5 Acfiunea radiafiilor Lemnul expus radiafiilor solare si in general sub actiunea razelor ultraviolete isi modifica structura intr-o zond superficiald de la suprafafl (max.1 mm grosime) printr-o coloratie de suprafata in gi, realizéndu-se astfel o pseudo - carbonizare. 83Efectul radiatiilor solare se poate manifesta ins prin incdlzirea lemnului si variatii de umiditate care au ca efect aparitia deformatiilor. Alte tipuri de radiatii ca si radiatiile Gama, X sau micro-unde pot si duci la modificdri in structura intend a lemnului dar numai la nivele superioare de radiafii care nu se intilnesc in mod normal. 2. PROTECTIA LEMNULUI Masurile de protectie a lemnului si a derivatelor din lem urmirese conservarea lui si protectia ‘mpotriva distrugeritor provocate de ciuperci (putrezir) si insecte. Se poate spune ca in conditii optime de exploatare lemnul poate si dureze perioade indelungate fara deteriorari notabile si fird masuri speciale de protectie. Daca insd condifiile de lucru ‘nu sunt corespunzitoare lemnul necesita tratamente de protectic in special impotriva agentilor biologici. Trebuie realizate protectii si impotriva altor agenfi destructivi cum ar fi de exemplu focul ‘Aceste masuri pot fi conceptuale sau sub forma de tratamente chimice de protectie. Planificatea masurilor de protectie si punerea lor in opera in special in cazul tratamentelor chimice trebuie s& aibi in vedere urmatoarele: ~ natura si gravitatea riscului (influenta umiditagi, rise de incendiu, etc) ; + tipul de lemn si corelatia lui cu destinatia; + tipul tratamentelor realizate anterior; - efectele secundare pe care le pot avea produsele chimice utilizate, functie de destinatia de folosire a lemnului; - locul si timpul de executie a tratamentelor (inainte sau dupa punerea in operd a lermnului); - accesibilitatea elementelor pentru un eventual tratament ulterior; - posibilitifile si experienta executantilor, - conditille de verificare a masurilor de protectie realizate 24 Durabilitatea natural Alegerea corespunzatoare a lemnului prin prisma durabilitatii naturale proprli, fird tratamente de protectie, reprezinta una din misurile preventive de baz, Durabilitatea naturala trebuie coreleti cu agentul de degradare si variaz de la specie la specie dar si in cadrul aceleiasi specii functie de o serie de defecte. Fata de atacul ciupercilor xilofage existd /45/ : speci de clasa I- foarte durabile (cites, stejar): specii de clasa II — durabile (frasin, saledm); specii de clasa III- mijlociu durabile (pin, larice, cer); specii de clasa IV- putin durabile (molid, brad, carpen, paltin, ulm); specii de clasa V- nedurabile ( fag, mesteacin, tei,anin, plop, salcie). Fata de atacul insectelor xilofage existd: specii de clasa D — durabil; speci de clasa M- durabilitate medie; specii de clasa $ — sensibile. La ora actuala exist pe plan intemational normele EN 350-1, si EN 350-2 care unese toate informatiile si rezultate cercetarilor din lume privind durabilitatea lemnului 2.2. Misuri preventive structurale Masurile preventive structurale au ca scop limitarea confinutului de umiditate din lemn prin reducerea riscului de umezire si prin crearea conditiilor de evacuare rapid a umiditatii (in cazul umezitilor temporare) astfel incat si se eviti depagirea limitei de umiditate de 20% sau si se limiteaze zonele umezite ‘Masurile structurale trebuie precedate de masuri initiale cum ar fi: - uscarea lemnului pnd la o umiditate optima inainte de punerea lui in Incru; - realizarea unor conditii optime de transport, stocare si montaj care si nu permit o erestere ‘mare @ confinutului de umiditate in aceste faze. Avand in vedere ci umiditatea lemnului rezultd dintr-un bilan{ intre apa absorbitd si cea evacuati este deosebit de important ca masurile uate si evite sau s4 intarzie penetrafia iar pe de alta parte si favorizeze evacuarea. 84Daca in anumite situafii este imposibil de a opri penetratia apei este necesar de a prevedea un sistem de evacuare rapida a apei pentru a evita depasirea umiditatii de 20%. Acest lucru poate fi realizat de exemplu prin adoptarea unor imbindri cu decompresiune care si imbundtijeasca ventilatia (fig. 5.1). Fig..1. Realizarea imbinarilor intre panourile pentru pereti de lemn ‘a imbinarea etanyi In aer; b- element de imbinare mecanic ¢- imbinare de decompresie. Misurile structurale trebuie si aibi in vedere in mod deosebit locul de amplasare a elementelor (exterior, interior, in contact cu solul, in contact cu alte elemente de constructie, ete.) din care rezulté majoritatea surselor care produc umezirea, a) Masuri preventive structurale a lemnului folosit la exterior. Cand lemnul este folosit la exterior in zone de influent a precipitafiilor nu este suficient s se realizeze numai masuri de protectie chimicd si trebuie luate masuri pentru eliminarea umezirii, cum ar fi - realizarea unor streagine suficient de largis ~ evacuarea corespunziitoare a apelor de pe acoperis cu prevederea de jgheaburi si burlane; ~ realizarea unei distanfe de minimum 30 cm dintre partea superioard a solului si partea inferioara a peretelui din lemn, pentru evitarea stropirii; ~ executarea elementelor si realizarea imbindrilor intre elemente expuse precipitafillor astfel {neat apa si se scurga far’ a atinge elementele situate in vecinatate sau sub acestea;, ~ evitarea sau acoperirea colturilor, canturilor si imbindrilor unde se poate acumula apa; ~ alegerea profilelor corespunzatoare pentru constructii si placaje; - asigurarea conditiilor ca umezite si se usuce rapid - acoperirea suprafetelor orizontale si oblice; - protejarea tuturor extremititilor lemnului care ies spre exterior; - utilizarea de elemente metalice zincate sau din metal inoxidabil pentru fixare: ~ realizarea unor imbindri de elemente care si permit uerul si deformarea fara consecine daunatoare in cazul lemnului folosit la exterior o atentie deosebitd trebuie acordati imbinariilor dintre elemente pentru a evita patrunderea apei in aceste zone precum si pentru asigurarea condifiilor de ventilare a lor. in toate cazurile de placaj exterior este recomandabil si fie asiguratd aerisite acestuia pe toata suprafafa interioara prin crearea unui strat de aer interior. In fig. 5.2 si 5.4 sunt prezentate solutiile de placiri exterioare care asigurd un strat de acr continuu vertical pe fafa interioars att in situatia scndurilor asezate vertical cat gia celor asezate orizontal Departarea placajului de la suprafaja clementului si realizarea unor orificii de intrare si evacuare asigurd circulajia de jos in sus a aerului din stratul interior favorizand evacuarea umezelii Este recomandabil ca orificile de intrare a aerului, plasate la partea inferioard si cele de evacuare de la partea superioard si aibd o suprafayi de minimum 1/500 din suprafata peretelui ‘Amplasarea verticala a scandurilor de placare este mai avantajoasa gi este preferatd deoarec i o posibilitate de ventilatie si prin circulatia orizontala a aerului si asiguré o evaporare mai rapid a apei. Scdndurile pot fi fixate simplu fara o prelucrare deosebité a imbinatilor verticale (fig. 5.2a), prin folosirea diferitelor tipuri de imbinari cu piese suplimentare (fig. 5.2b) sau prin prelucrarea canturilor (fig. 5.2.5.0)Se pot realiza imbindti verticale si cu prelucratea canturilor in lamba si uluc folosind fixari vizibile sau cu agrafe invizibile (fig. 5.2.0). Fig.82 - Placi serate ve a- imbinare simpli cu sednduri ayezate pe doua randuri si fara prelucrarea cantului; b-Smbinarea sendurilor ajezate pe un rind cu clemente de imbinare si cu prinderea vizbilé sau cu agrafeinvizibile;c- imbinare cu lamba gi uluc. 1 - agraffi metalicd; 2 - element de fixare (cui, horsurubete.);3 - baghetii de ‘imbinare(din lemn, mare plastice, ete.); 4 - rigle orizontale; — seanduri; 6--scinduri vertiale prelucrate pe cant; 7 -scinduri verticale cu lamba si luc. 0 atentie deosebiti trebuie acordata, in cazul placdrilor cu scdnduri verticale, modului de realizare a imbinarilor la colturi. (fig. 5.3) FigS.3 - Solutii de realizare a imbindrilor la colturi 1. rigle orizontale; 2 rigle verticale; 3 - scnduri vertical 86Folosirea scandurilor asezate orizontal este recomandabil si se facd prin suprapunerea lor pe o distant de cel putin 12% din Litime si minimum 10 mm (fig. 5.4), Rosturile verticale formate intre scandurile agezate orizontal reprezint care impun 0 tratare special. in principal este recomandabil ca extremititile scdndurilor si mu fie prelucrate si Késate libere pentru a putea fi controlate in orice moment si eventual si poata fi tratate ulterior. Rosturile dintre scanduri se inchid cu diferite materiale de etangare care trebuie si permita si eventualele mici deplasari.(fig. 5.5). Imbinarile la colturi ale elementelor orizontale se realizeaz dupa aceleasi principii ca si la idurile montate vertical (fig. 5.6 ) Fig. $4 Placiri cu scfinduri asezate orizontal ight verticald; 2 - seinduri orizontale simple sau avfind un cant prelucrat; 3- elemnnt de fizare (cui, horsurub); 4-elemnnt de fixare la partea inferioard; 5- sipei distanter VLLLLS Fig. §.5 Realizarea rosturilor verticale a scfinduri asezate orizontal a cu fsie de etangare din lemn rezistent; b- cu profil cu gol interior; cu profil din metal sau mase plastice; d- cu material elastic de etansare. rigle verticale; 2 - seinduri orizontale; 3 ~ material de etangare a rostului. 87Fig. 5.6 Realizarea imbinarilor Ia colfuri la sedinduri asezate orizontal I- right vertical; 2- sednduri orizontale ; 3 right vertical de colt. Din conditii de asigurare a contravantuirii si in anumite situatii sedndurile pot fi asezate si fnclinat Ia 45%. In aceste condifii este preferabila asezarea scéndurilor in ,,V” credndu-se astfel posibilitatea evacuatii apei prin greutate si prin evaporare la capetele scAndurilor (fig.5.7 ). Fig, §.7 Placiri cu scdnduri asezate in V b) Masuri preventive structurale la contactul lemnului cu alte materiale. Pentru prevenirea infiltrafillor de apa provenite de Ia alte materiale este necesara o izolare, hidrofuga a lemnului in zonele de contact (fig. 5.8, fig. 5.9) intre: ~ grinzi, stalpi sau panourrile de lemn si zidarie sau beton;, - pirtile masive si elementele plangeelor realizate din lemn, Fig.§.8, Realizarea rezemirii grinzilor pe clemente masive (zidarie, beton) 1 grind; 2~ perete; 3- hidroizotafie; 4-termoizolatie; 5- strat de aer. 88Fig5.9 Protectia hidrofuga a lemnului la contactul cu elemente masive (ziduri, fundatil) a.» plangeu pe un suport masiv; b - plangeu cu zoni de aer intre elementul masiv (teren, beton) si elemente panouri de perefi rezemate pe funda; d - pane de streasing rezemate pe centurile (placa de beton, teren, fundatii, zidarii); 3 -izolat ii de ventilare (minimum 1/500 din suprafata zonei de sub plangeu); 5- zona de aer. Pe langa separarea propriu-zisi a zonelor de contact cu folii hidroizolatoare este recomandabil sd se ia masuri constructive ca aerul s& poati circuta la suprafafa partilor din lemn (capete de grinzi sau stalpi). in acest sens la capetele grinzilor incastrate in elemente masive (zidarie, beton) se prevede un strat de aer ventilat de 1+2 om iar la capatul grinzii se va realiza o izolatie termica (fig. 5.8 ). La stlpii care se reazema pe fundatii este recomandat ca si se realizeze o distantd intre tul lor si fundatie iar cand se folosese piese metalice acestea nu trebuie si inchida complect baza stalpului, pentru a asigura o ventilatie corespunzatoare a lemnului (fig. 5.10). ¢) Misuri constructive de prevenire a umezirii din condens si a umezelii din ineiperile umede. in cazul elementelor de inchideri exterioare sau la elementele care separd incdperi cu microclimat diferit in zonele de imbinéri sau in cele cu nervuri se pot produce fenomene de condens, Fenomenele de condens se evalueazi in functie de condifiile de exploatare rezultind dimensiunile necesare pentru materialele si solufile de izolare termicd. Trebuie si se adopte insd si masuri constructive cum ar fi: ~ prevederea unui ecran impotriva vaporilor la fata interioard a elementelor si 0 barierd de vapor la fata caldi a termoizolatici; - prevederea unei zone de acr bine ventilati fntre elementele de lemn sau in structura elementelor. 890 Solutii de realizare a rezemirii stélpilor pe fundatii 1 - stilpi de lemn; 2 - fundafii; 3 - elemente metalice exterioare; 4-elemente metalice de rezemare interioard; § - buloane. in locurile cu umiditate ridicaté (bucdtarii, bai) sau in cele unde lemnul poate s& vin in contact direct cu apa masurile constructive, care completeaza tratamentele chimice absolut necesare, constau in ventilatia corespunzatoare a lemmnului, alegerea esenfelor de lemn sau a derivatelor din lemn corespunzitoare, realizarea unor imbinari etange sau bine ventilate. 2.3 Protectia chimicd jin afard de masurile preventive legate de durabilitatea naturald si aledtuirea structural corespunzitoare a elementelor de lem modul de comportare in timp a lor depinde mult de masurile de protectie chimice preventive, Aceste masuri se aplicd la elementele portante dar in anumite cazuri ele pot fi aplicate gi la elementele neportante gi se fac in mod normal inainte de punetea in oper a lemnului existind insé si situatii cand realizarea se face ulterior. Eficacitatea tratamentelor chimice depinde de esenta lemnului, tipul produsului, cantitatea de produs absorbita de lemn, repartitia produsului la suprafata lemnului si de adancimea de impregnare. in privinfa posibilititiilor impregnare se disting patru clase de lemn si anume: Clasa 1- lemm ugor de tratat, cand lemnul debitat poate fi penetrat cu un tratament sub presiune , fard dificultati; Clasa 2 —lemn destul de usor de tratat, cénd o penetrare complecti nu e posibilé dar dupa un interval de 2-3 ore cu un tratament sub presiune se atinge o adineime de impregnare mai mare de 6 Clasa 3- lemn dificil de tratat, cind cu un tratament sub presiune de 3-4 ore se obtine 0 impregnare de 3..6mm; Clasa 4- lemn imposibil de tratat, cand 0 cantitate foarte mica din produsul de impregnare este obsorbitd dupa 3..4 ore de tratament sub presiune. Produsele folosite la tratare se pot grupa in trei categorii si anume: produse pe bazii de huile; produse organice in faz de solvent; solutii de saruri solubile in apa. Produsele pe baz de huila sunt derivafi organici insolubili in apa si se obfin in principal prin distilarea carbonului. Cele mai importante produse din aceasti grup sunt gudronul de huild, uleiul de 90creuzet, gudronul de lemn din sisturi bituminoase si de turba, tifeful. Produsele se folosesc la lemnul uscat sau semi uscat deoarece penetrarea se face prin capilaritate. Aceste produse au o serie de dezavantaje legate de miros, tocxicitate, greutate de vopsire ulterioara gi din acete ca sunt limitate si folosite doar pentru lucriri exterioare (stalpi de telecomunicatii si transport energie, poduri, traverse de cale ferata, etc.) Produsele organice solubile in apa (fungicide sau / si insecticide) sunt solutii cu solvent care poate fi volatil sau nu, Cele mai des folosite sunt produsele care utilizeaz ca solvent volatil white- spirtul, Caracteristicile principale ale acestor produse sunt posibilitatea de penetrare cand sunt aplicate la suprafatd si absenta variafiilor dimensionale. Solutiile pe baza de siruri folosese siruri metalice dizolvate in apa (clorura de zine, sulfat de cupru, clorura de mercur, fluorura de sodiu, fluosilicat de sodiu, etc.). Produsele penetreazi normal sub presiune in lemn gi tratamentul necesita uscarea ulterioard a lemnului. Solutiile de saruri sunt cele ‘mai utilizate la structurile din lemn atat la exterior cat si la interior si dau rezultate foarte bune la clase de rise mare pentru lemn. Produsele folosite pot avea inclus in cle diferiti agenti impermeabilizanti si colorant iar pelicula formata la suprafat& poate fi opacd sau transparent Existd la ora actuald si alte tipuri de produse si anume: - produse mixte care contin sdruri metalice (80-90%) si derivati organici solubili in apa; - substante antiseptice gazoase (anhidrida sulfuroasd, aldehida formicd) folosite pentru dezinfectie la suprafata lemnului; ~ paste pe baz de fluorura de sodiu sau fluosilicafi, folosite Ia lemn care mu este direct sub actiunea umiditati. Tratamentul cu substanfe chimice cuprinde un ansamblu de metode gi tehnici si are ca scop penetrarea produsului in lemn si obfinerea unei suficiente adéncimi de penetrare sia unei reparttii uniforme a cantitatii de produs de protectie. Tratamentul se executi initial sau dupa ultima operatie de finisare a elementelor si de montajul lor. Daca, in mod exceptional, tratamentul se aplicé dup montaj suprafefele de contact intre elemente si zonele inaccesibile trebuie tratate anterior. Aplicarea tratamentului poate fi realizat fara presiune, (pensulare, pulverizare, scufundate, difuzie) sau cu presiuine (impregnate cu vid, impregnate cu vid si presiune). Procedeele fara presiune asigura o bund protectie si sunt suficiente pentru marea majoritate a elementelor de lemn. Aplicarea tratamentului prin pensulare sau pulverizare se face in doua etape. Tratamentul prin scufundare se face in mod curent intr-o singuri faz care dureaza de la citeva secunde la céteva minute ( cantitatea de produs absorbit depinde de suprafaja lemmutui si este de aproximativ 200 ml/mp la lemnul brut si 80...120 ml/mp la lemnul prelucrat). Pentru a mati cantitatea de produs absorbitd scufundarea se poate repeta dupd o uscare prealabilA, Impregnarea prin difuwzie se realizeazd prin imersarea lemnului, timp de cfteva ore sau zile, in lichidul protector continut intro cuva deschis. Cantitatea de produs absorbit depinde de tipul Iemnului, dimensiunile piesclor si concentratia produsului, Penetrarea poate fi accelerata prin impregnarea la cald - rece care const in imersarea altemativa intr-un lichid rece si apoi intr- un lichid cald, cu temperatura de 60°C. ...80°C. Procedeele sub presiune se aplicd in cuve inchise (autoclave) in mai multe etape si cu presiuni diferite, In metoda cu vid si presiune lemnul este introdus in autoclava si supus unei subpresiuni (30 minute) pentru a elimina aerul din celule. Produsul de protectie este introdus sub forma lichida si se aplica © presiune de 0,8...1,5 N/mmp timp de minimum 60 de minute. in faza finala se aplicd 0 subpresiune care asigura indepartarea excesului de lichid de la suprafata lemnului. Procedeul poate fi ‘modificat prin renunfarea la subpresiunea initiald si umplerea autoclavei cu produsul de impregnate la presiunea atmosferica gi aplicarea ulterioard a presiunii de impregnare timp de 2...12 ore. Procedeul cu dublu vid constd in supunerea initial a lemmului la subpresiune timp de minimum, 10 minute, apoi produsul de impregnare este introdus iar impregnarea se face sub presiune atmosferica sau la 0 presiune scazuta (maximum 0,2 Nimmp). Timpul de subpresiune finala este mai lung decét in procedeul cu vid si presiune. Impregnarea in cuvd sau sub presiune este necesard pentru: lemnul folosit la constructii inchise gi care poate atinge umiditate peste 18%, la lemnul folosit acolo unde poate si apard condensul gi la elemente de lemn cu grosimi peste 4 em supuse precipitatilor, 1in ultima perioada de timp au aparut elemente noi referitoare la tehnologiile si substantele de tratare a lemnului legate de preful produselor si efectul produselor folosite asupra mediului si asupra omului. Astfel normele din diferite {iri interzic uncle produse sau limiteazé folosirca altora. De asemenea au aparut noi produse mai putin daunatoare. Exigentele referitoare la mediu si sénatate impun ca: ~ produsele de protecjie si fie netoxice pentru om si mediu; - tratarea trebuie si se realizeze la produse finite cdnd dimensiunile sunt aproape de cele de punere in operd pentru a limita deseurile de lemn tratat; ~ operatiunile de tratare trebuie s8 excluda emisiunile tonice si nu trebui acral sau apele; ~ excedentul Iemnului tratat trebuie reciclat sau eliminat cu. minimum de efect asupra mediului 4 contamineze solul, 92BIBLIOGRAFIE /1/ ANDRIAMITANTSOA L. = Analyse des modé lisations des assembloges bois claués application panneaux de particules sur bois et bois sur bois. Annales L! I-T.B.T-P, m.484, 1990, Paris. (2! ARGOUGES MM.,s.a - Les poutres bois profileés a ame contreplaqué. Conception, fabrication, mis en oeuvre. Annales L' LT.B.T-P, nr.454 si nr.458, maioctobre, 1987, Paris. /3/ AMENDOLA M., - La tecnologia del legno lamellore. Convegna “ Risorsa legno: tecnologia, architettura, arte”, vol.2, 26-27 all.1990, Trento, i4/ BIGER M., sa - Recueil de contributions au calcul des éléments et structures en bois. Amnales L' LT.B.T.P., nr.46, Juillet-aost, 1988, Paris, '5/ BIGER [P., - Résistence au contreventement des murs en assature bois, Annales L! LT.B.T.P, nr.476, aodit-septembre, 1989, Paris (6) CENCI G., ~ Strutture in legno. Calcolo e construzione con riferimento alla DIN 1052. Paluton Editrice, 1980, Milano, iT) COTTA N.L., CURTU I, SERBU A. ~ Elemente de constructii si case prefabricate din lemn, Ed, Tehnicd, Bucuresti, 1990. 8) CURTU I, ROSCA C,, - Reologia lemnului. Repografia Universitatea TRANSILVANIA Brasov, 1993 9! DAGUZE M. - Les apparcils doppui a base d'élestomére. Annales L’ LT-B.T-P., n1.497, octobre 1991, Paris /10/ DESCLOS P. M. - Leggero, prefabbricato, antisismico, Rev. Specializzata Edilizia, Nr.2, ‘marzo 1991. 11’ DESCLOS P : M. - Lamaison a assature bois en Italie, Annales L.T-B.TP., 479, décembre 1989, Paris. 12/ FLESERIU I. P. - Constructii din lemn, Vol. 1, Editura Didacticd si Pedagogicd, 1962, Bucuresti /13/ GIORDANO G. - La modema tecnica delle construzioni in legno, Editore Ulrico Noepli, 1976, Milano. 14/ GOTZ K. H., HOOR D., MOHLER K., NATTERER J. - Construire en bois. Presses polytechniques romandes, Lausanne. /15/GUITARD D. ~ Fluaje et structure du bois. Annales L' LT.B.TP., nr. 469, décembre 1988, Paris /16’ HAGSTEDT J. ~ Constructions en bois en Suéde. Annales L’ LT.B.TP., nr.479, décembre 1989, Paris. 17) HUET C. - Le fluaje du bois en flexion: réles de la température et de l'humidité, Annales LILT.B.T.P., nr 469, décembre, 1988, Paris. /18 / TOVINO R. - La sigurezza antiincendio negli edifici con elementi construttivi in legno. Convegno ,,Risorsa legno:tecnologia, architettura, arte”, vol.2, 26-27 att. 1990, Trento. /19/ LOBEL Y. - Performances des constructions & structures bois, soumises aux sollicitations seismigues. Annales L! LT-B.T-P., nr.481, février 1990, Paris. 20/ LYOT M.G. ~ Déformatios engendreés par le retrait dans les éléments courbes en bois lamellé — coll, Annales L' I.T.B.T-P., nr.497, octobre 1991, Paris. /21/ MANUSCIAC D. - Constuetii modeme din lemn, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997 /22/ MENICALI U. - Legno olimpico. Rev. Construire, nr. 113, ottob.1992, 231 MERCEA G. - Constructii din lemn, Centrul de multiplicare, Universitatea Politehnica Timigoara, 1998 24) MILLEREUX D. - La distribution des efforts horizonteaux sur les refends et pignons des constructions a ossature bois. Annales L'1.T.B.T-P., nr.463, mars-avril 1988, Paris. 25/ MORLIER P., - Résistence a long terme du bois, Annales L LT.B.T-P., nr.469, décembre 1988, Paris. 126! NATTERER J., HERZOG T., VOLZ M. - Holzbau Atlas Zwei. Institut fur intermagionale Arhitektur ~ Dokumentation, 1991, Munchen. 9327 PERCHAT M. ~ Calcul des éléments et structures en bois initiation aux états limites. Principes généraux. Annales L'LT.B.T-P., nr.497, octobre, Paris, 28) RACHER PATRICK s.a - Structures en bois aux états limites. Matériaux et Ba Ed. Eyrolles, 1996, Paris 29/ RACHER PATRICK sa - Structures en bois aux états limites. Calcul de structure, Ed. Eyrolles, 1997, Pari /30/ RACHER P:; VERGNE A: _ Recueil de contribution au calcul des éléments et structures en bois. Volume contraint et effet diéchelle. Annales L'L.T.B.T-P., nr.497, octobre 1991, Paris. 31/ RACHER P.,GALIMARD P. ~ Les assembloges de structures bois. Annales L nr 504, juin 1992, Paris. 32/ TRUONG M. 5. - Charpentes en bois lamellé -collé . Guide pratique de conception et de mise en oeuvre. Ed, EYROLLES, 1976, Paris 33/ TOWNSLEY W. - La maison a ossature bois en Grande — Bretagne. Annales L' LT.B.TP. nr, 479, décembre 1989, Paris. (34/ VIDON M., TETARD M. ~ Encostrement pateaustraverse par couronnes de boulores en locaux dos st chauffés. Annales L' LT.B.T.P., nr.497, octobre 1991, Paris. 35/ ZELLER E., - Performances des constructions en bois et maintenance. Annales L LT.B.TP. ‘nr-492, mars — avril 1991, Paris. 36) @ @ # Structures en bois aux états limites. Introduction & I’ Eurocode 5 ~ Matériaux et bases de calcul Ed, Eyrolles, 1996, Paris (37/ @ @ @ Structures en bois aux états limites. Introduction 4 'Eurocode 5. - Calcul de structure, Ed, Eyrolles, 1997, Paris, /38/ @ © © Eurocode 5, Calcul des structures en bois, part 1.1,,Régles générales et régles pour les batiments. Norme P21- 711, Ed. Eyrolles, Paris. /39/ @ @ © Manuel de calcul des charpentes en bois. Canadian Wood Council, 1991, Ottawa, '40/ ¢ @ © Cod pentru calculul si aledtuirea elementelor de constructii din lemn. NP. 005-2003. Buletinul Constructiilor. Vol.12, 2003, Bucuresti /41/ © © © EUROCODE 5 — Design of timber structures. Part 1.2 — General rules supplementary rules for structural fire desing, ENV 1995 -1-2 '42/ © @ © EUROCODE | — Basis of desing and actions on structures, 1995 /43/ @ ¢ © EUROCODE | ~ Basis of desing and actions on structures. Part 2.2 — Actions on structures exposed to fire. ENV 1991-2-2 44) @ @ © EUROCODE 1 — Plansee compuse lemn-beton. Faza 1.1 — Studiu de sintezi asupra cercetarilor efectuate pana in prezent asupra planseelor compuse lemn-beton. INCERC, Filiala Timisoara, Contract nr. 3484/2002 /45/ @ @ @ - Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn NP. 018-2003 (revizuire NP 005-96) /46/ @ © © - Normativ privind calculul structurilor de rezistent din lemn amplasate in zone seismice NP 019-2003 (Completare P100) /47/ @ @ - Brandschutz im Holzbau, Schweizerischer Ingenieur — und Architekten-Verin, Zurich, 1997 /48/ @ @ @ - Norme tchnice privind ignifugarea materialelor i produsclor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii, C58-96 /49/ @ @ © SR EN 518-1998 —“Lemn pentru construcfii, Clasificare. Conditii pentru standardele de clasificare vizuala dupa rezistenta”. $0/ # © # SR EN 599/1,2-1998 —“Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn”, S1/ @ © © SR EN 335/1,2-1997 “Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn, Definirea claselor de rise de atac biologic” (52/ @ @ © SR EN 336 —* Lemn de constructii. Rasinoase si plop. Dimensiuni si abateri admisibile” de calcul, B.TP.