Sunteți pe pagina 1din 95

Tema de proiectare

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru prinderea


peisei din figura de mai jos , la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate, in conditiile in
care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit G 25, iar programul anual de fabricatie este
de 40 000 buc./an.

F.1.1. Analiza temei de proiectare


Se cere proiectarea unui dispozitiv special care s permit orientarea-poziionarea i fixarea
piesei la o operaie de prelucrare prin gurire.
Operaia se execut pe o main de gurit G25.
Piesa dat prin tem prezint o tehnologicitate ridicat, avnd n vedere c se execut o gaur
printr-o suprafa cilindric de precizie ridicat.
Datorit numrului de piese dat prin tem, procesul de fabricaie este unul de serie de mas.
Tolerane generale ISO 2768 mk.
Piesa se execut din oel laminat, marca OLC15 STAS 880-88.

E.1.2. Analiza temei de proiectare.Informarea iniial.Stabilirea datelor iniiale

Aceste studii bibliografice au o mare importan pentru asigurarea reuitei proiectelor.


Acest informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele n vigoare,
precum i de a obine, din literatura de specialitate, a unor soluii constructiv-funcionale, care ar
putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare, de a analiza critic aceste soluii, n raport
cu condiiile impuse prin tem.

Nr.
Sol
utie

Denumirea solutie si reprezentare grafica

1.

Sursa
Nr.
Figura

Pagina

Nr.Lucrare

Fig.
6.82.

162

[3.]

Fig. 7.6
d)

195

[3.]

Mecanism multiplu cu parghie si surub


dispozitivul realizeaza fixarea semifab in
doua puncte, cu forte egale. Strangerea se
obtine in urma insurubarii piulitei 2, prin care
se asigura, datorita parghiei oscilante 6,
actionarea ambelor bride de fixare 3. La
schimbarea semifabricatului bridele se rotesc
in jurul axelor suruburilor 1.
2.

Mecanism autocentrant cu parghii


dispozitivul are doua parghii care se
deplaseaza simetric de catre o cama plana
cu profil simetric . Mecanismul orienteaza si
fixeaza semifabricatul 1 cu parghiile 2,
articulate prin axele 3 si actionate cu ajutorul
unui con sau a unei pene multiple 6 si a
plunjerelor 5 .

3.

Fig.
4.210

132

[2.]

Fig.
4.215

133

[2.]

Fig.
4.219

134

[2.]

Ansamblu de fixare cu bride si surub


4.

Ansamblu de de fixare cu bride, excentric si


parghii. Excentricul 1 la rotire actioneaza
simultan, bridele 2 si 3. Retragerea bridei se
face prin tragerea de butonul 4, iar a celei
din fata prin tragere de excentric.
5.

Mecanism de fixare cu bride si excentric


4

6.

Fig.
4.225

Mecanism de fixare cu bride, plunjere si


pana. Forta de fixare este realizata de arcul 1
care actioneaza asupra penei 2. Pana
actioneaza asupra rolei 3, care se
autoaseaza pe plunjerele 4. Plunjerele rotesc
bridele 5. La desfacere, stiftuirile 6 trag de
parghii.

135

[2.]

7.

Fig.
4.227

136

[2.]

Fig.
4.264

146

[2.]

Mecanism de fixare cu bride. Tija 1 a


motorului roteste brida 2 pe articulatia 3. La
desfacere, surubul 4 trage de brida. Sistemul
este simetric.

8.

Mecanism de fixare cu bride si plunjere.


Piulita 1 se insurubeaza pe prezonul 2
apasand asupra bridei 3. Brida 3 fixeaza cu
un cap piesa , iar cu celelalalt transmite
miscarea prin pana 4 si plunjerul 5, la brida 6
care realizeaza cea de a doua forta. Arcurile
7,8 si 9 retrag pana, plunjerul si bridele.

9.

Fig.
4.265

146

[2.]

Mecanism de fizare cu pargie, pana si surub.


Surubul 1 apasa asupra plunjerului 2,
ralizand prima forta si roteste parghia 3 care
deplaseaza pana 4 si prin aceasta plunjerul 5
realizand prin talpa 6 cea de a doua forta .

F.1.3 Stabilirea datelor initiale


Nr.
Crt.
1.
1.1

1.2

Date sau
Scheme, schite, desene, valori, etc.
informatii
initiale
Date initiale legate de piesa pentru conceperea si proiectarea dispozitivului
Forma si
Forma simpla si complexitate redusa
complexitatea
piesei
Grupa sau
Arbore, de forma si complexitate scazuta
familia
tehnologica

Sursa
bibliografica

Vezi desenul
din tema de
proiectare
[1.]

1.3

Materialul
piesei

OLC15 STAS 880-88.Comp. chimica: 0,15% C; 0,35%


Mn; 0,17% Si; 0,04% P; 0,04% S; 0,3% Cr; 0,3% Ni; 0,3%
Cu; 0,05% As.
r
Caracteristici mecanice: HB = 143;
= 38 daN/mm2;
c

1.4

1.5

STAS 880-88

= 23 daN/mm2.

Dimensiunile
piesei
Schema
solocitarii

D = 60 mm; d = 25; L = 80 mm

Coordonatele
centrului de
greutate

Piesa este simetrica:


YG = 0

[1.]

[1.]

XG = 23,7 mm
1.6

1.7

Masa piesei: m
= V
Momentul de
inertie masic in
raport cu axa
de rotatie a
piesei

V = V1 + V2 =

[ R2 h + r2 ( L h)]

m = m1 + m2 =
m = 0.,67 [Kg]
2
R
J = m1 2 + m2

[1.]

[ R2 h + r2 ( L h)]
2

r
2

= 198,45 + 17,89

J = 216, 34 Kg mm2

[1.]

1.8

Caracteristicile
suprafetei de
prelucrat

[1]

Conform tolerantelor generale ISO 2768 mk , rugozitatea


suprafetei prelucrate este R = 6,3 m .
a

1.9

2.
2.1
2.2

2.3

3.
3.1

Numarul de
1
piese prelucrate
simultan
Date legate initiale legate de scula cu care se face prelucrarea
Tipul sculei
Burghiu elicodal cu coada cilindrica, pentru gaurit prin bucsa
de ghidare. Fabricat din otel rapid.
Dimensiunile
d = 10 [mm]; L = 116 [mm]; l0 = 78 [mm]. T = 7 [min];
sculei

Notare
STAS 13064/92
(conform
STAS) scula
Scule si dispositive verificatoare (sdv)
Denumire
Micrometru de interior in trei puncte (triobor)
STAS

[1]
[1]

[1]

3.2

Date despre
SDV

[5]

Interval de masurat : 8 -12 [mm], lungime totala : 55 [mm],


acuratete de masurare: 0,001 mm

4.Date despre masina-unealta: G 25 masina de gaurit vertical


CARACTERISTICA

U.M.

G25

Diametrul de gaurire conventional in otel cu


mm2
r=60daN/

mm

25

Diametrul de gaurire conventional in fonta cu

mm

32

Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu


regimul de aschiere

mm

49,5

Adancimea de gaurire

mm

224

Cursa maxima a pappusii pe coloana

mm

280

Capul arborelui principal

--

STAS 1659-50

Conul arborelui principal

--

Morse 4

Cursa maxima a arborelui principal

mm

224

Distanta intre burghiu si coloana

mm

315

Distanta maxima intre arboreal principal si masa

mm

710

Distanta maxima intre arboreal principal si placa de


baza

mm

1120

Suprafata mesei

mm2

425x530

Numarul de coloane T de pe masa

--

Profilul canalelor T de pe masa

--

12 STAS 1385-70

r=18daN/mm

10

Suprafata placii de baza

mm

560x560

Numarul de coloane T de pe placa de baza

--

Profilul de coloane T de pe placa de baza

--

18 STAS 1358-70

Gama de turatii a arborelui principal

rot/min

40; 56; 80; 112; 160; 224; 316;


450; 630; 900; 1250; 1800;

Gama de avansuri

rot/min

0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;


0.53; 0.75; 1.06; 1.50

Puterea electromotorului principal

kW

Turatia electromotorului principal

rot/min

1500

Puterea motorului pompei de raciere- ungere

kW

0.15

Turatia motorului de raciere-ungere

rot/min

3000

Greutatea masinii

kg

1100

Gabaritul masinii

mm2

2680x1487x660

11

Date legate de accesorii: profilul canalelor in T de pe masa masinii.

12

Date legate de instalatii de ridicat si transport


Piesa avand dimensiuni mici nu avem nevoie de instalatii de ridicat si transportat.
Date legate de regimul de lucru
-

Adaosul de prelucrare este adprel = D/2 = 5 [mm];


Adancimea de aschiere, t = 5 [mm];
Avansul manual mediu pentru prelucrare unei gauri de d= 10 [mm] are valoarea de s = 0.3
mm/rot]
zv
Cv D
Viteza de aschiere : v = T m S yy K vp = 5,523 [m/min]

Unde : Cv = 7; zv = 0,4; m= 0,2; yv = 0,5; T = 25 [mm]


x
Y
Forta axiala la gaurire: F = C F D S K F = 2649.5723[N]
F

Unde: xF = 1,04; yF = 0,81; CF = 720; KF = 0,89.


-

Momentul de torsiune la gaurire: Mt = Cm

0.30.8 1 = 1232.6485 [N m]
xm
ym
Unde: Cm =74,
=1.64,
=0.8, Km = 1.

13

Dx

sy

K =74 101.64
m

Normarea tehnica pentru executia unei piese


N tb=

T p
+ ( t b +t a ) +t dt +t do+t on .
n

T p =0.4 min
-

Determinarea timpului de baza

t b=

L ( l +l 1+ l2 ) i
=
vs
vs

tb

= 0.3 [min]

- Determinarea timpului ajutator ta


ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4
Unde:
ta1 pentru prinderea si desprinderea piesei;
ta2 pentru comanda masinii-unelte;
ta3 pentru evacuarea aschiilor;
ta4 specific fazei de lucru.
ta1 = 0.16 [min]
ta2 = 0.15 [min]
ta3 = 0.04 [min]
ta4 = 0.08 [min]
tb + ta = 0.73 [min]
-

Determinarea timpului pentru deservire a locului de munca, tdt

tdt = 0.1[min]
-

Determinarea timpului de odihna si necesitatile firesti, ton

tto = 2.05[min]
14

tdo = 0.05

Ntb = 3.33[min]

Etapa 2. Elaborarea studiului tehnico-economic (S.T.E). Stabilirea solutiei de


principiu (ansamblu) a dispozitivului
2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va sta
la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem
tehnic posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse
prin tem i conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

15

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic


posibile
Nr.
Crt
.

Schema de proiectare ethnic posibila (SP-TP)

Denumire

Schita

16

Avantaje

Dezavantaje

1.

2.

Prelucrare
succesiva, fara
divizare, cu
trasare-punctare,
a unei piese din
aceiasi prindere;
piesa este
orientata partial
si stransa
folosind masa
masinii-unelte
sau folosind si
elemente si
dispositive
accesorii ale
masinii-unelte.
Prelucrare
succesiva, cu
diivizare a mai
multor piese din
aceeasi prindere;
piesele sunt
orientate si
stranse cu
ajutorul
dispozitivelor de
pe m.-u. sau
folosind
elemente si
accesorii ale m.u.

Nu necesita
cap multi
ax;
Nu necesita
in general
sistem de
prindere a
pisei

Nu necesita
cap multi
ax;
Nu necesita
trasare
punctare;
Timpi
ajutatori de
orientare
strangere
scazuti

17

Necesita
trasare
puncture;
Precizie
foarte
scazuta.
Timpi
ajutatori de
orientare stranger f.
ridicati;

Necesita
dispozitiv
de prindere
a piesei cu
divizare ;
Timpi d
edivizare
foarte
ridicati;
Grad foarte
scazut de
utilizare a
puterii
masiniiunelte;
- timp de
prelucrare
mare.

3.

4.

Prelucrare
succesiva, cu
divizare a unei
piese din aceeasi
prindere; piesa
este stransa si cu
ajutorul unui
dispozitiv de
divizare
unghiulara(acces
oriu al m.-u. sau
conceput,
proiectat si
executat in mod
special)

Prelucrare
simultansuccesiva a mai
multor piese din
aceeasi prindere;
sunt orientate si
prinse cu
ajutorul unui
dispozitiv fara
divizare.

18

Nu necesita
trasare
punctare;
Nu necesita
cap
multiax;
Precizie
foarte
scazuta;
Timpii
ajutatori de
orientare
strangere
scazuti.

Nu necesita
trasare
unctare;
Nu necesita
dispozitiv
de prindere
a piesei cu
divizare;
Precizie
foarte
ridicata;
Timpi
ajutatori de
orientare
strangere
foarte
scazuti;
Grad ridicat
de utilizare
a puterii
masinii
unelte.

Necesita
dispozitiv
de prindere
a pisei cu
divizare
unghiulara;
Timpi de
divizare
foarte
ridicati;
Grad foarte
scazut de
utilizare a
puterii
masinii
unelte
Necesita
cap muliax;
Necesita
dispozitiv
de prindere
a pieselor
cu
compensare
a
neuniformit
atilor
strangerii;
Strangere
neuniforma
a pieselor;
Necesita
precizie
ridicata a
suprafetelor
de stranger
a pieselor.

5.

Prelucrare
simultan
succesiva cu
divizare a mai
multor piese din
aceeasi prindere;
piesele sunt
orientate si
stransa cu
ajutorul unui
dispozitiv de
divizare
unghiulara

Nu necesita
trasare
punctare;
Precizie
foarte
ridicata;
Timpi
ajutatori
foarte
scazuti;
Timpi de
divizare
scazuti;
Cap
multiax de
complexitat
e scazuta.

19

Necesita
cap
multiax;
Necesita
dispozitiv
de prindere
a pieselor
cu
compensare
aa
neuniformit
atii
strangerii si
cu divizare
Stranger
neuniforma
a pieselor;
Necesita
precizie
ridicata a
suprafetelor
de stranger
ale peiselor;
Asimetrie a
capului
multiax.

A2.1.2 Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Criteriul

Unitati partiale pentru SP TP


numarul:

Nr.
Crt.

1.

Precizia suprafetei prelucrate

2.

Gradul de uniformitate a strangerii pieselor

10

10

3.

Precizia ceruta suprafetelor de prindere a pieselor

10

4.

Gradul de utilizare a puterii m.-u.

5.

Necesitatea trasarii - punctarii

10

10

10

10

6.

Necesitatea capului multiax

10

10

10

7.

Complexitatea sistemului de prindere a pieselor

10

8.

Necesitatea dispozitivului de prindere a pieselor

10

9.

Durabilitatea sculei

Total

58

51

55

53

54

Se va adopta schema de prelucrare numarul 1: Prelucrare simultan succesiva cu divizare a mai


multor piese din aceeasi prindere; piesele sunt orientate si stransa cu ajutorul unui dispozitiv de
divizare unghiulara

20

2.2 Stabilirea tipului de dispozitiv, dupa gradul de


universalitate (specializare)
1
.

2
.
3
.
4
.

Schema optima de prelucrare ce sta la baza proiectarii


dispozitivului:

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universalitate


Dipozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util
si poate fi folosit
Gradul de mecanizare al dispozitivului

21

Pozitia piesei

Vertical
a
Succesi
v, fara
divizar
e

Modul de
prelucrare al
suprafetelor de
acelasi tip sau
de tip diferit
Numaru Cu o
1
l
scula
pieselor Cu
prelucra mai
multe
te
scule
simulta
n
Numaru Pe un 1
l
rand
pieselor Pe
prelucra mai
te din
multe
aceeasi randu
prinder
ri
e
Numarul de
1
posturi de lucru
Dispozitiv demontabil
Semi-automat

Etapa 3 - Elaborarea schemei optime de orientare-pozitionare si proiectarea


elementelor de orientare-pozitionare sau/ si de orientare-pozitionare si
strangere (reazemelor)
F3.1 Elaborarea schemelor de orientare-pozitionare tehnice posibile
(SOP TP)
F3.1.1 Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza
dispozitivul

22

F3.1.2 Evidentierea conditiilor de precizie (C/CPG) impuse


suprafetelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.
Not.
cond.

Suprafat
a sau
elem.
defin.

Condit
ia de
precizi
e

Tipul
condi
tiei

Toler
anta
condi
tiei
[mm]

De unde Baza de
s-a luat cotare
tolerant
(BC)
a

23

Supr.
sau
suprafet
ele ca
determin
a BC

Daca
Justificare
este
conditia
determi
nanta

C1

Suprafat 80
aB

Expli
cita

0.05

din
desen

Planul
det. de
suprafat
aF

Da

C2

Suprafat
a B,C

Impli
cita

0.05

Cuprins
a in T80

Planul
det. de
supraf.
C

Da

C3

Suprafat
aD

Impli
cita

0.05

Cuprins
a in T80

Planul
det. de
suprafat
aF

Da

C4

Suprafet
ele
A,D,E

Impli
cita

0.15

Cuprins
a in T20

Planul
det. de
suprafat
aB

Da

C5

Suprafet //
ele A,D

Impli
cita

0.05

Cupinsa
in T80

Planul
determi
nat de
suprafat
aA

Nu

//

24

Da pozitia
relativa a
supr. si
este
influentat
a in proc.
de
orientare.
Da pozitia
relativa a
supraf. si
este
influentab
ila in
proc. de
orientare.
Da pozitia
relativa a
supraf. si
este
influentab
ila in
procesul
de
orientare
Da pozitia
relativa a
supraf. si
este
influentab
ila in
procesul
de
orientare
Da pozitia
relativa a
supraf.,
dar nu
este infl.
In proc.
de

orientare

C6

Suprafat
aB

Impli
cita

0.05

Cuprins
a in T80

Planul
determi
nat de
suprafat
aB

Nu

C7

Suprafat
aF

Impli
cita

Cuprins
a in T80

Planul
determi
nat de
suprafat
aF

Nu

Da doar
pozitia
relativa a
supraf.,
dar nu
este infl.
in proc de
orientare
Da doar
pozitia
relativa a
supraf.,
dar nu
este infl.
in proc.
de
orientare

F 3.1.3 Evidentierea conditiilor de precizie ce trebuie asigurate prin


orientare-pozitionare (CPOP)/ determinante (CD)/ principale (Cp)
Din conditiile impuse mai sus, raman doar cele care se incadreaza in procesul de
orientare al pieselor.

(CD1) - Suprafata B
(CD2) - Suprafata A
(CD3) Suprafata D

20 0.2

/(0.05)

( 0.15 )

Planul determinat de suprafata C


Planul determinat de suprafata E

Axa suprafetelor A

25

F 3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate (g) ce trebuie inlaturate pieselor prin orientarepozitionare
Tinand seama de faptul ca orientarea peiselor (semifablricatelor) presupune inlaturarea anumitor
grade de libertare ale acestora, se impune stabilirea numarului, a naturii (translatie si rotatie) si
apartenenta la o anumita axa a sistemului de orientare, a gradelor de libertate ce trebuie inlaturate
pieselor prin orientare, in conditiile unor sisteme tehnologice reglate.
Gradele de libertate ce trebuie inlaturate pieselor, prin orientare, trebuie sa asigura respectarea
tuturor conditiilor de precizie determinante evidentiate anterior, precum si a altor conditii de
proiectare.

Tabel nr. 2 Gradele de libertate ce trebuiesc inlaturate


CONDITII (C)

Gradele de libertate ale piesei


Translatii

tx

(CD1) - Suprafata B
Conditii de
precizie
determinant
e (CD)

Rotatii

ty

tz

20 0.2

rx

ry

rz

Planul

determinat de suprafata F
/(0.05)
(CD3) - Suprafata A
Planul

determinat de suprafata E
( 0.15 )
(CD4) Suprafata D
Axa suprafetei A

Asigurarea inchiderii fortelor de aschiere,


Conditii
centrifugal de inertie si de stranger prin
suplimentare elementele de orientare sau de orientare si
(CS)
stranger
Limitarea zonei de lucru a sculelor
aschietoare (a cursei avensurilor ), pentru
cresterea productivitatii prelucrarii
TOTAL CONDITII
Tipul schemei de orientare necesare

Orientare complete

26

S-a notat:
-

Cu - gradele de libertate ce trebuie inlaturate;


Cu + - gradele de libertate ce nu trebuie inlaturate.

F 3.1.5. Alegerea suprafetelor de orientare-pozitionare ale pieselor


Numarul, tipul, forma,
pozitia si marimea
elementelor geom. ale
pieselor c ear putea servi
ca suprafete de orientare

Notarea
conform
schitei
operatiei sau
fazei

Daca este sau nu


suprafete de det.
a bazelor de
cotare (DA,NU)

Daca se alege
sau nu ca
supraf. De
orientare (DA,
NU)

Justificare

Suprafata plana inelara

DA

DA

Este o suprafata de
deteminare a bazelor de
cotare;

Suprafata plana inelara

DA

DA

Suprafata circulara
exterioara

NU

DA

Suprafata plana inelara

NU

NU

NU

NU

Este o suprafata de
determinare a bazelor de
cotare;
Asigura stabilitatea
piesei pe elementele de
orientare
Asigura stabilitatea
piesei pe elementele de
orientare
Introducere greoaie a
piesei pe elementele de
orientare
Rigiditate si rezistenta
scazuta a elementelor de
orientare

NU

NU

Suprafata cilindirca
interioara ingusta
Suprafata plana inelara

27

Precizie scazuta;
Imposibilatatea
introducerii piesei pe
elementele de orientare

Suprafata cilindrica
exterioara lunga

NU

NU

Introducere greoaie a
piesei pe elementele de
orientare;
Necesita cursa foarte
lunga la elementele de
orienatare-strangere.

F.3.1.6 Evidentierea elementelor de orientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si


stranger ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru materializarea orientariipozitionarii pe suprafetele de orientare-pozitionare alese ale pieselor, precum si
simbolurilor acestora
Numarul,
forma,
pozitia si
marimea
suprafetelor,
muchiilor si
punctelor de
orientare ale
piesei

Notare
a
confor
m
schitei
operati
ei sau
fazei

O suprafata
plana
inelara

Doua
suprafate
cilindrice
exterioara

Bazele
de
orientare
determin
ate de
supraf.,
muchiile
si
punctele
de
orientare
ale
piesei
(B.O.)
O
dreapta
continut
a in
suprafata
respectiv
a

O
dreapta
de
simetrie

Reazemele
utilizate
pentru
materializarea
bazelor de
orientare

Reazem plan
fix

Bazele de
orientare
materializ
ate de
reazeme
(B.O.M.R
.)

O dreapta
continuta
in planul
determina
t de
suprafat
active a
reazemulu
i
Idem cu
Planul de
parghii, pene
simetrie al
si plunjere etc. reazemelo
r
28

Gradele
de
libertate
inlaturat
e piesei:
g nr.
total;
t
translatii
;
g
rotatii.

Simbolurile
bazelor de
orientare si ale
reazemelor

Nr. de
ordine
al
simbolu
rilor

3g:1t
+2r

[1]

2 g: 1 t +
1r

[2]

scurta

Doua
suprafate
cilindrice
exterioara
scurta

O suprafata
exterioara
scurta

Mai multe
suprafete
plane
cuprinse cu
contur
inchis

F, D

Doua
suprafete
plane
paralele
cuprinzatoar
e

a
suprafete
lor
O
dreapta
de
simetrie
a
suprafete
lor
Un punct
de
simetrie
al
suprafete
lor

Idem cu
Planul de 2 g: 1 t +
parghii, pene
simetrie al 1 r
si plunjere etc. reazemelo
r

Mecanisme de
centrare sau
de centrare si
strangere in
varianta de
mandrina cu :
falci, pene,
plunjere,
bucse elastic
crestate etc.
Axa de
Mecanisme de
simetrie strangere sau
a
de strangere
suprafete in variant de
i si un
mandrina cu :
punct
falci, pene,
exterior
plunjere,
axei
bucse elastic
crestate etc.
O
Ghidaje
dreapta
(sanii) laterale
de
lungi fixe
simetrie
al
suprafete
lor

29

[3]

Un punct 2 g: 2 r
de
simetrie al
reazemelo
r

[4]

Axa de
simetrie a
reazemelo
r si un
punct
exterior
axei

2 g: 1 t +
1r

[5]

Planul de 2g : 1t +
simetrie al 1r
reazemelo
r

[6]

Doua
suprafete
cilindrice
exterioare
scurte

Un punct
de
simetrie
al
suprafete
i

Prisme
inguste,
reazeme
plane,
reazeme
masini fara
centre, fixe

Un pct.
2g : 1t +
cont. in
1r
dr. det. De
inter. supr.
active ale
reazemelo
r sau
puncte
cont. in
pl. det. de
supr. act.
ale r.

[7]

F.3.1.7 Stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic posibile (SOP-TP)


Nr.
de
ordi
ne

Schema de orientare tehnic posibila (SO-TP)

Gradele de libertate inlaturate


piesei prin orientare
translatii
tx

30

rotatii

ty
-

tz
-

rx
-

ry
-

rz
+

31

4.

5.

32

6.

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA


A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-pozitionare admisibile Aopa
In stadiul actual al cunostiintelor, abaterile de orientare-pozitionare admisibile Aopa de pot
determina cu relatia:

A opa(CD)

1 2
T
= ( 2 3 CD , in care TCD reprezinta tolerant de precizie

determinant CD.
Conditia de precizie determinant
(C.D.)

Toleranta la conditia
C.D TCD
[mm]

33

Relatia de
calcula a
oa (CD)

Eroarea maxima
admisibila de orientare

la conditia C.D. oa
[mm]

(CD1) - Suprafata B

20 mm

0.2

1
oa (CD) = T CD
2

0.05

1
0.025
oa (CD) = T CD
2

0.05

1
0.025
oa (CD) = T CD
2

0.1

fata de suprafata C

(CD2) Suprafata D

( 0.05 )

cu

axa suprafetei A

(CD1) - Suprafata A

pe

suprafata E

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-pozitionare Aop


Nr. Schema de orientare tehnic posibila
de
ord
.

Conditia de
precizie
determinanta
(C.D.)

34

Relatia
de
calcul a
erorii
de
orientar
e reale

(C . D . )

Valo Valoar Daca


area ea lui S.O.
lui
oa (C . D . )T.P.
este
(C . D . )
[mm] S.O.
[mm
T.A.
]
(DA,
NU)

1.

20 mm

(20)=T 0

0.1

(, D , A )=0
0

0.025

(/ , A , E ) 0

0.025

DA

2.

( 0.05 )

20 mm

=0

(20)=T 0.2

0.1

(, D , A )=0
0

0.025

(/ , A , E ) 0

0.025

DA

( 0.05 )

/
A

3.

20 mm

=0
C

(20)=T 0.2

0.1

(, D , A )=0
0

0.025

35

( 0.05 )

DA

(/ , A , E ) 0

/
A

4.

20 mm

0.025

=0

(20)=T 0.2

0.1

(, D , A )=0
0

0.025

(/ , A , E ) 0

0.025

DA

( 0.05 )

/
A

5.

20 mm

= 0.1

(20)=T 0.2

0.1

(, D , A )=0
0

0.025

36

( 0.05 )

DA

(/ , A , E ) 0.1

/
A

6.

20 mm

0.05

= 0.1

(20)=T 0.2

0.1

(, D , A )=0
0

0.025

(/ , A , E ) 0.1

0.05

D
A

37

( 0.05 )

A
E

=0

NU

A.3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-pozitionare


Aop cu abaterile (erorile) de orientare pozitionare admisibile Aopa si
stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA
Se vor considera acceptabile, din punct de vedere tehnic, schemele de orientarepozitionare tehnic posibile SOP-TP care satisfac criteriul tehnic al preciziei de
orientare-pozitionare, exprimat analitic prin relatia:
Aop(CD) Aopa(CD) , pentru totalitatea conditiilor de precizie determinante
CD.
Schemele de orientare pozitionare tehnic acceptabile sunt evidentiate in tabelul
de la F3.7.

F.3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare SOP-O


La stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare (SOP-O) trebuie sa se tina
seama de avantajele si dezavantajele economice ale schemelor de orientarepozitionare tehnic acceptabile SOP-TA.

38

Nr. crt.

Centralizator pentru aplicarea metodei analizei multicriteriale pentru stabilirea


schemei optime de orientare-pozitionare (SOP-O)
CRITERIUL

Utilitati partiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile


1
2
3
4
uik
ujk uik
uj uik
ujk uik

ujk

1.

0.9

1.9

0.8

0.8

1.8

0.9

3.

Complexitatea
reazemului
Tehnologicitatea
reazemului
Usurinta asamblarii

0.4

4.

Rigiditatea reazemului

0.8

1.8

0.3

5.

Accesul sculei la
suprafata de prelucrat
Usurinta evacuarii
aschiilor
Usurinta curatirii
aschiilor
Rezistenta la uzura

0.8

1.8

0.4

0.9

0.9

1.9

0.5

0.9

1.9

0.6

Gradul de securitate al
muncii
Gradul de adaptabilitate
la schimbul piesei
Usurinta exploatarii

0.4

0.7

0.9

1.9

0.5

0.9

0.9

1.9

0.3

0.9

1.9

0.5

0.8

1.8

0.6

2.

6.
7.
8.
9.
1
0.
1
1.
1
2.
1
3.

Usurinta intretinerii si
repararii
Timpii de introducere si
de scoatere a pieselor pe
si de pe reazeme
1 Timp necesar proiectarii
4. reazemelor
1 Timp necesar executiei
5. reazemelor
Utilitati totale

28.
39

1.
8
1.
9
1.
4
1.
3
1.
4
1.
9
1.
5
1.
6
1.
4
1.
7
1.
5
1.
9
1.
3

0.9

1.9

0.7

1.7

0.8

1.8

0.4

1.4

0.9

1.9

0.9

1.9

0.9

1.9

0.8

1.8

0.9

1.9

0.7

1.7

0.9

1.9

0.9

1.9

0.9

1.9

0.7

1.7

0.9

1.9

0.8

1.8

0.9

1.8

0.9

1.9

0.5

1.5

0.5

1.5

0.8

1.8

0.7

1.7

0.7

1.7

0.7

1.7

0.9

1.9

0.7

1.7

1.
5
1.
6
2

0.9

0.9

1.9

0.4

1.4

0.9

0.9

1.9

0.5

1.5

27.

25.3

F3.4 Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime


de orientare-pozitionare
A.3.4.1. Stabilirea solutiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
Schema de orientare pozitionare optima la care am ajuns:

40

Pentru materializarea reazemului plan


-

placute;

placa cu suprafata plana


41

putem utiliza:

Placuta cu suprafata canelata


- cepuri;

42

Cep cu cap zimtat


Nr. crt.

Cep cu cap bombat


Criteriul

Utilitati partiale
1
2
Placa
Placa cu
cu supr. supr.
plana
canelata
uik
uik

3
Cep
zimtat

4
Cep cu
cap
bombat

uik

uik

1.

Complexitatea reazemelor

2.

Tehnologicitatea reazemelor

3.

Usurinta montarii

4.

Rigiditatea reazemelor

5.

Accesul sc. la sfarsitul prelucrarii

6.

Usurinta evacuarii aschiilor

0.9

0.8

0.7

43

7.

Usurinta curatirii dispozitivului

0.9

0.8

0.7

8.

Rezistenta la uzura

9.

Grad de sec. mec.

10.

Grad de adaptare la schimbul pieselor

11.

Usurinta exploatarii

12.

Usurinta intretinerii si repararii

0.8

0.7

13.

Timpii de introducere-scoatere

0.9

0.8

14.

Timpii necesari proiectarii

1.

15.

Timpii necesari efectuarii reazemelor

0.8

0.7

0.8

Utilitati totale

15

14.6

14

13.7

Dimensionarea reazemului optim

44

Material: OLC 15 STAS 880-88.


Tratament termic: cementat pe 0.8 -1 mm, cu duritate dupa tratament 55-60 HRC.
Tolerante pentru cotele libere : mS STAS 2300-88.

Pentru materializarea reazemului

putem folosi:
45

- prisme

Prisma fixa obisnuita, cu fixare lateral, cu gauri de fixare nefiletate forma A

46

Prisma fixa obisnuita, cu fixare lateral, cu gauri de fixare nefiletate forma B


47

Nr.
crt.

Criteriul

Utilitati partiale
1
Placa cu fixare laterala
forma A
uik

2
Placa cu fixare laterala
forma B
uik

1.

Complexitatea reazemelor

2.

Tehnologicitatea reazemelor

3.

Usurinta montarii

4.

Rigiditatea reazemelor

5.

Accesul sc. la sfarsitul prelucrarii

6.

Usurinta evacuarii aschiilor

7.

Usurinta curatirii dispozitivului

8.

Rezistenta la uzura

9.

Grad de sec. mec.

10.

Grad de adaptare la schimbul pieselor

11.

Usurinta exploatarii

12.

Usurinta intretinerii si repararii

0.9

13.

Timpii de introducere-scoatere

0.9

14.

Timpii necesari proiectarii

15.

Timpii necesari efectuarii reazemelor

15

14.8

Utilitati totale

48

Dimensionarea reazemului optim

49

E.4. Elaborarea schemei optime de strangere SS-O/SF-O si proiectarea elementelor si


mecanismelor de strangere sau de orientare-pozitionare (centrare)-strangere
F 4.1. Elaborarea schemelor de strangere tehnic posibile SS-TP
Se va tine seama ca in general pentru o anumita SO-O sunt posibile mai multe scheme de
strangere.
Daca se are in vedere faptul ca se pot aplica forte de strangere: principale, secundare si
suplimentar; si fiecare din forte pot avea diferite marimi, succesiuni, directii, sensuri de aplicatie;
elaborarea fiecarei SS-TP presupune:
1. Stabilirea naturii fortelor de strangere necesare;
2. Stabilirea caracteristicilor reactiunii reazemelor;
3. Stabilirea caracteristicilor fortelor de frecare dintre piesa si reazeme si piesa si elementele de
strangere;
4. Alegerea starii supraf. active ale elemetelor de strangere sau de centrare si strangere;
5. Adoptarea marimii fortei de strangere.
Fortele de strangere necesare trebuie sa inlature rotatia piesei in dispozitiv sub actiunea
momentului de aschiere.
Fortele de frecare ce apar sunt forte de frecare de alunecare .
Nr.
crt.
1.

Scheme de strangere tehnic posibile

Forta de strangere
Piesa sa nu se roteasca sub
actiunea momentului M:
D
S S +2 0 N
2 = KM
S
N=

2 sin

( )
2

S + 0
sin
K M
s=
D
[ ]
2

= 195.721 [N];
K=K 1
Unde:
50

2126.3186
10.864

K2 K3 K4

= 1.5 1

1 1.15 =

1.725
Mt = 1232.6485 [N

=0.15,

D = 60 [mm],

mm] ,

= 0.15
=900

S = 19.572[daN]

2.

( )
2

S + 0
sin
K M
s=
D
[2()]
2
2126.3186
21.726
S=9.786daN

51

= 97.86 N


( )
2

S + 0
sin
K M
s=
D
[3()]
2

3.

2126.3186
21.726

= 65.589N

S=6.558 daN

4.

S=

K F

S=137.1 daN

52

1 + 2

F. 4.2.1 Determinarea erorilor de strangere admisibile

SA

Tab. 4.1
Conditia de precizie determinant
(C.D.)

Toleranta la conditia
C.D TCD

r
1
sa= T CD
3

SF-TP

[mm]
(CD1) - Suprafata B

20 mm

0.2

0.06

fata de suprafata C
(CD2) Suprafata D

( 0.05 )

cu

0.016

0.05

axa suprafetei A
/
(CD1) - Suprafata A

pe

0.05

0.016

suprafata E
53

F4.2.2 Determinarea erorilor de strangere reale


Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive.
Acestea apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare,
asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

s(C)=

S
cos
j0

Unde:
-

= 0.5 coeficientul de variabilitate a fortei;

S forta de strangere;

j0

rigiditatea mecanismului de strangere;


54

j0

= 3350 [daN/mm]

unghiul pe care il face forta de strangere si suprafata de prelucrat;

0.0306 mm
Pentru =90

Nr.
crt.

1.

=> cos

= 0 =>

s(C)

Scheme de strangere tehnic posibile

= 0.

Conditia determinant

(CD1) - Suprafata B
20 mm

fata de suprafata
C
(CD2) Suprafata D

( 0.05 )

1
sa = T CDr
3
SFTP
0.06

0.016 0

cu axa suprafetei

(CD1) - Suprafata A

55

0.016 0

SSTA
(DA
/Nu)
DA

2.

pe suprafata E

(CD1) - Suprafata B
20 mm

fata de suprafata
C
(CD2) Suprafata D

( 0.05 )

(CD1) - Suprafata B
20 mm

fata de suprafata

0.016 0

0.016 0

0.06

C
(CD2) Suprafata D

( 0.05 )

0.016 0

cu axa suprafetei

(CD1) - Suprafata A
/

56

DA

cu axa suprafetei

A
(CD1) - Suprafata A
/

pe suprafata E

3.

0.06

pe suprafata E

0.016 0

DA

4.

(CD1) - Suprafata B
20 mm

fata de suprafata

0.06

C
(CD2) Suprafata D

( 0.05 )

0.016 0

cu axa suprafetei

A
(CD1) - Suprafata A
/

pe suprafata E

F.4.2.3 Stabilirea SS-TA


Intrucat

r < sa

=> ca aceasta este SS-TA.

F.4.3. Stabilirea schemei optime de strangere SS-O


Schema SS-TA este SS-O deoarece satisface toate conditiile de precizie.

57

0.016 0

NU

F.4.4 Proiectarea elementelor si mecanismelor de strangere sau de centrare


strangere pentru materializarea schemei optime de strangere SS-O

A4.4.1 Stabilirea solutiilor (variantelor) de mecanisme de strangere ce pot fi utilizate

58

Motor (p,h)

Q
Q
pana piesa
ca
ca

Q
Q'
Cheie
ca
ca '

Solutia/ varianta 1
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

piulita

S
Piesa
cs

Solutia / Varianta 2
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

Motor (p,h)
ca

Q
S
Excentric Piesa
ca
cs

Surub

Parghie
(brida)

S
Piesa
cs

Solutia/ varianta 4
Solutia/ varianta 3
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

59

Motor (p,h)
ca

Parghie
(brida)

S
Piesa
cs

Motor (p,h)
ca

Parghie
(brida)

S
Piesa
cs

Solutia/ varianta 5
Solutia/ varianta 6
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

Motor (p,h)
ca

Parghie
(brida)

S
Piesa
cs

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,


vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

Q=S

Arc lamelar
c a=c s

Solutia/ varianta 7

Solutia/ varianta 8

60

Piesa

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,


vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,


vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

Q
Motor (p,h)
ca

Q
Motor (p,h)
ca

Plunjer
actionare

Masa plastica(hidroplast )
cauciuc

Plunjer
actionare

Plunjer
actionare

Masa plastica(hidroplast )
cauciuc

Plunjer
actionare

S
Piesa
cs

S
Piesa
cs

Solutia/ varianta 10

Solutia/ varianta 9
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

61

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,


vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

Q
Motor (p,h) Pana Parghie
ca

S
Piesa
cs

Motor (p,h)
Pana Rola Parghie
ca

Solutia/ varianta 11

S
Piesa
cs

[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,


vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

Solutia/ varianta 12
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozitivelor,
vol.2, Inst Politehnic Iasi. 1981]

A.4.4.2 Alegerea solutiilor (variantelor) optime de mecanisme de strangere


Pentru alegerea solutiei optime de mecanism de strangere aplicam analiza valorica.
Nr.
Crt
.
1.

2.

3.

Criteriu de analiza
evaluare decizie

Sol.
1

Sol.
2

Sol.
3

Sol.
4

Sol.
5

Sol.
6

Sol.
7

Sol.
8

Sol.
9

Sol.1
0

Sol.11

Sol.1
2

Existent si
inexistenta
proprietatii de
autofranare
Existenta sau
inexistenta
pericolului
deblocarii
Comoditatea
schimbarii
directiei si
sensului fortelor
de actionare,

0.9

0.9

0.9

62

respective
strangere
4.
Gradul de
universalitate
5.
Fortele de
strangere
dezvoltate
6.
Uniformitatea
strangerii
7.
Posibilitatea
compensarii
abaterilor geom.
ale pieselor ; la
strangerea
simultana a mai
multor piese
8.
Posibilitatea
evitarii
suprapunerii sau
slabirii pieselor la
intrarea, resp. la
iesirea sculei din
lucru
9.
Necesitatea unor
forte de actionare
mai mari la slabire
decat la strangere
10. Comoditatea
mecanizarii
actionarii1
11. Manevrabilitatea
12. Timpii ajutatori la
strangere-slabire
13. Randamentul
14. Numarul
elementelor
component
15. Complexitatea
constructive
16. Gradul de
normalizare
17. Costul
Total de puncte

0.8

0.8

0.9

0.9

0.9

0.9

0.7

0.8

0.9

0.9

0.8

0.9

0.9

0.9

1
1

1
1

1
0.8

1
1

1
0.9

1
1

1
1

1
1

1
1

0.9
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

1
1

0.9
1

0.9

1
16.8

1
16.7

1
16.7

1
17

1
16.6

1
16.6

1
16.7

0.9
16.5

1
16.9

1
16.9

1
16.8

1
16.8

63

Dupa aplicarea analizei valorice am ajuns la concluzia ca schema a mecanismului de strangere optim este
urmatoarea:

Schema mecanismului de strangere


Q
Motor (p,h) Pana
ca

Parghie

S
Piesa
cs

Pentru a putea dimensiona elementele mecanismului de strangere, trebuie calculata cursa de


strangere.
Determinarea cursei de strangere

64

c s = T d J f
s

Td
Jf

min

min

= 2 + 0.2 = 2.2 [mm]

= 0.2 [mm]
= 2 [mm]

A.4.4.3. Alegerea materialelor si tratamentelor mecanismelor de strangere

Prghii(bride)

OLC 45

880-88

OLC 35

880-80

OLC 15

880-80

65

mbuntire
(clire+revenire)

30-45 HRC

Sursa

Cementare pe adncime
0,8-1,2 mm

55-60 HRC

[10]

A4.4.4. Dimensionarea mecanismului de strangere


Dimensionarea parghiei

66

A.4.4.5. Alegerea materialelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale mecanismelor


de strangere

Mecanism de strangere cu parghii

Elemen
t de
orientar
estrnge
re

Cmpuri de
tolerane

STAS ul din
care sau extras
abaterile limit i
toleranele

Limea prghiei

F7

SR EN 20286
-1:1997

nlimea prghiei

F9

SR EN 20286
-1:1997

Condiii de precizie

nlimea gurilor pentru capurile


uruburilor de fixare

+0,2

Dimensiunea de control a prghiei

H6

Celelalte dimensiuni rezultate din


prelucrri mecanice

Tolerane Generale

0
SR EN 20286
-1:1997

[9]

ISO 2768 - mk

Tipul elementului de orientare sau de


orientare(centrare)-strngere

Suprafaa

Rugoziti recomandate, Ra

2
Suprafaa activ i faetele
Suprafaa de montare
Suprafaa superioar
Suprafeele laterale
Suprafeele laterale ale degajrii pt
rectificare
Suprafeele gurilor pt.tifturile de
poziionare
Celelate suprafee

3
0.8;1.6
0.8;1.6;6.3
6.3
0.8;6.3

Mecanism cu prghie

67

6.3
0.8;1.6
3.2;6.3;12.5

A.4.4.6. Alegerea celorlalte conditii tehnice ale mecanismelor de strangere

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:


piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme
de rugin, fisuri, lovituri;

A.4.4.7. Definitivarea schitei mecanismului de strangere

68

69

A.4.4.8 Determinarea cursei de actionare necesare si a fortei de actionare necesare a


mecanismului de strangere
CS= 2.2 mm

C a=C S

L
b

Unde : L = 100 [mm], b = 55 [mm]

C a=2.2

100
= 4 [mm]
55

A.4.4.9. Determinarea cursei de actionare necesare cn a mecanismelor de strangere

Q=S

b
L

= 303.69

0.55 = 167.0295 [N]

Q=16.702[daN ]

70

E.5. Elaborarea schemei de actionare si proiectarea elementelor si mecanismelor


componente
F.5.1. Elaborarea schemei de actionare
A.5.1.1. Alegerea modului de actionare
Asa cum s-a aratat la etapa E2. mecanismul este actionat mecanizat.
A.5.1.2 Alegerea tipului de actionare mecanizata
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de
strngere, cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor
prelucrate i cnd se cere creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii)

de acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.

71

A.5.1.3. Alegerea variantei de actionare


Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de
centrare-strngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

n comparaie cu motoarele electrice i hidraulice, motoarele pneumatice prezint avantaje:


- pot funciona n medii cu pericol de incendiu sau explozii;
- pot fi supraincrcate pn la oprirea lor complet, fr s existe pericolul avarierii lor;
- pot fi reglate simplu i n limite largi;
- se pot ntreine uor;
- sunt mult mai uoare la aceeai putere;
- sunt mai puin costisitoare; :
- greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor electrice de aceeasi
putere;
- intretinere usoara(demontare si montare usoara);
- posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);
- nu polueaza mediul inconjurator;
- alimentare comoda cu energie.;
- actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte sisteme de
actionare.

Dezavantaje:
72

- aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai costisitor;


- costul energiei consumate pentru actionare,in multe situatii este neglijabil in comparatie
cu costul masinii si cu cheltuielile de intretinere si separare;
F.5.1.4 Stabilirea schemei generale de actionare

1 Motor pneumatic;

6 Placa plana;

2 Tija;

7 - Masa dispozitiv

3 Parghie;

8 Masa masinii unelte;

4 Piesa;

9 Bolt;

5 Prisma;
VARIANTA 1

73

1 parghie;

5 prisma;

2 parghie;

6 placa plana;

3 motor pneumatic;

7 corp dispozitiv;

4 semifabricat;

8 masa masinii-unelte.

VARIANTA 2

74

1 parghie;

5 prisma;

2 parghie;

6 placa plana;

3 rola ;

7 corp dispozitiv;

4 semifabricat;

8 masa masinii-unelte;

9 - pana;

10 motor pneumatic

VARIANTA 3

75

1 parghie;

5 prisma;

2 parghie;

6 placa plana;

3 parghie

4 semifabricat;

7 corp dispozitiv;
8 motor pneumatic;

9 - masa masinii-unelte

VARIANTA 4
76

1 Motor pneumatic;

6 Placa plana;

2 Tija;

7 - Masa dispozitiv

3 Parghie;

8 Masa masinii unelte;

4 Piesa;

9 Bolt;

5 Prisma;
VARIANTA OPTIMA DE ACTIONARE

77

Unde:
123456-

mecanism de strangere;
compresor;
acumulator pneumatic;
robinet;
filtru de aer;
regulator de presiune;

7 manometru;
8 ungator de aer;
9 - motor pneumatic;
10 supapa de presiune.

F.5.2. Proiectarea componentelor schemei de actionare

78

A.5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate


Drept motor pneumatic se poate utiliza:
1.
2.
3.

motoare separate de corpul dispozitivului;


motoare atasate de corpul dispozitivului;
motoare incluse in corpul dipozitivului;

Regulatoarele de presiune pot fi :


-

cu piston;
cu membrana;

Regulatorul de viteza poate fi:


-

bidirectional;
unidirectional.

A.5.2.2 Alegerea variantelor optime


Pentru realizarea schemei de actionare se pot folosi tinand cont de indicatiile din literature de
specialitate urmatoarele elemente dintre cele mentionate mai sus:
1.
2.
3.
4.
5.

motor pneumatic separat de corpul dispozitivului;


regulator de presiune cu arc;
Ungator de aer;
Supapa de presiune;
Filtru de aer.

F.5.2.3. Dimensionarea elementelor principale

Forta pe care trebuie sa o dezvolte motorul a fost calculata anterior la etapa dimensionarii parghiei

Q=19.5721[daN ] , => ca putem calcula diametrul necesar pistonului :


D=15

Q
p

= 33.18 [mm] => Dadopatat = 40 [mm]

P= 4 [daN/cm2]

79

Microcilindru cu actiune simpla

Microcilindru 11-01025.1.300 STAS 973211-74


An = 40 [mm];
cmin = 14.5 [mm];
D1 = 53 [mm];
d = M12 x 1.5;
dt = 12[mm];
d1filet = M10 [mm];
d2filet = 30 x1.5 [mm];
l = 114 [mm];
l1 = 66[mm];
l2 = 24 [mm];
l3 = 16[mm];
l4 = 11 [mm].
80

Filtru de aer:

Unde :b = 78[mm];
h = 145[mm];
d1=60[mm];
D = 78[mm];
R=5.5[mm];
d = M12x1.5 [mm]

81

Regulator de presiune:

Unde: D= 74[mm];
d = M12x1.5 [mm];
H2 = 162 [mm];
D1 = 64[mm];
h = 26 [mm];
t = 14 [mm]

82

Ungator de aer:

Unde: d1 = 60 [mm];
h = 167 [mm];
h1 = 118 [mm];
dfilet = M12x1.5 [mm];
t =12 [mm].

83

Supapa de presiune (de siguranta):

Unde: D =24 [mm];


d1 = 18 [mm];
dfilet = M12x1.5 [mm];
h1 = 12 [mm];
h = 85 [mm];
D1 = 16 [mm].
E8. Verificarea rezistentei si rigiditatii dispozitivului
84

F8.1 Stabilirea elemetelor puternic solicitate si a verificarilor necesare


Elementele puternic solicitate sunt:
Boltul si arcul din interiorul microcilindrului, suruburile etc.
F8.2. Elaborarea schemelor (modelelor) de calcul
1. Calculul de rezistenta la solicitari statice ale arcului elicoidal
Dimensionarea arcului

unde: Dn = 37.5[mm];
Dm = 35.5[mm];
Dh = 40[mm];
L0 = 20[mm];
d = 4 [mm];
Di = 33.5[mm];

85

Schema de calcul

Unde: F = 195.72 [N];


f = 4[mm];
LBl = 16[mm]
Sageata arcului la lungimea L =20 este: fn = 20 16 = 4[mm]
Fn = fn k = 4 4.893 =192.572 N
k = 19.572/4 = 4.893
Efortul tangential produs de forta Fn in spira arcului este:
d D
= 3m F n = 544.255 [N/mm2] adm ;
d
adm =0.5 Rm =0.5 1700 = 850 [N/mm2]
Rm = 1700 [N/mm2]

86

Calculul la rezistenta a boltului

F
2 ad

Unde: pa =

= 0.1957 [N/mm2]

p a adm

= 24 [N/mm2];

F = 195.72;
a = 5 [mm];
d = 10 [mm];
pi =

F
bd

= 1.304 [N/mm2]

pi adm

=52 [N/mm2];

b = 15 [mm];
f=

F 2F
=
2 S d2

= 1.245 [N/mm2]

f adm = 50 [N/mm2];

87

b
F (a+ )
2
i=
= 6.116 [N/mm2]
4 wz

i adm = 120[N/mm2];

Wz = 0.1 d3 = 100 [mm3];

Calculul la deformatii flexionale a bucsei de ghidare

Unde: F1 = 195.72 [N]


Iz1 =

d4
64

f =

F1 l 2
2 E I z1

= 1356.48

l =29.5 [mm];
88

E = 210[N/mm2];
f = 0.7972 [mm]

Verificarea la deformatii flexionale a parghiei

F1 = 195.72 [N]
f1 =

6 F1l
E Bt

l =45 [mm];
B = 100[mm];
89

T = 15[mm];
E = 210[N/mm2];
f1 = 0.33[mm];
f2 = 0.506 [mm].

Verificarea la strivire a piesei

F
= h

= 13.048

= 23 [daN/mm2] ;

Unde : F =195.72 ;
h = 15[mm].

90

E9. Analiza tehnico-economica la lucrul cu dispozitivul proiectat


F9.1. Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia ceruta la utilizarea
dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul
proiectat, cu precizia ceruta la operatia respectiva de prelucrare, control, asamblare, etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective,
pentru fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sa-si concentreze atentia asupra analizei si evaluarii
abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie,
in vederea asigurarii preciziei de prelucrare, control, asamblare, impusa de operatia respectiva.
Abaterile de orientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri,
daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeaza abaterile introduse de dispozitiv
si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiind
asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.
Se calculeaza eroarea probabila de prelucrare de prelucrare pentru conditiile de precizie
impuse:
c = 02 + s2+ 0 2 + cd2 + n2+ pn2+ m (c, v)2

Pentru C.D.1:

0 =0.1

= 0,

od =0.06

91

Tc

T c =0.2

= 0.1166 0.2 (A)


0 =0.025

Pentru C.D.2:
c

= 0,

od =0.016

T c =0.2

od =0.016

T c =0.2

= 0.0296 0.2 (A)


0 =0.025

Pentru C.D.3:
c

= 0,

= 0.0296 0.2 (A)

Se poate obtine precizia ceruta prin tema de proiectare.

F9.2. Analiza economica


Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau
asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori
si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitatii muncii ca
pm
urmare a echiparii cu dispozitive cu relatia:

pm=

In care

NT 0

N T 0 N T 1
100 [%]
NT 1
este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din

dotarea masini-unelte si a fost calculate la etapa F1.3, si are valoarea de


3.33[min]

92

NT0

N T 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului

iar de

proiectat .
N T 1=

T p
+ ( t b +t a )+ t dt + t do +t on .
n

T p =0.2min
-

Determinarea timpului de baza

t b=

L ( l +l 1+ l2 ) i
=
vs
vs

tb

= 0.15 [min]

- Determinarea timpului ajutator ta


ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4
Unde:
ta1 pentru prinderea si desprinderea piesei;
ta2 pentru comanda masinii-unelte;
ta3 pentru evacuarea aschiilor;
ta4 specific fazei de lucru.
ta1 = 0.01[min]
ta2 = 0.05 [min]
ta3 = 0.04 [min]
ta4 = 0.08 [min]
tb + ta = 0.38 [min]
-

Determinarea timpului pentru deservire a locului de munca, tdt

tdt = 0.05[min]
-

Determinarea timpului de odihna si necesitatile firesti, ton


93

tto = 2.05[min]

tdo = 0.05

NT1 = 2.5 [min]


pm=

N T 0 N T 1
100 [%] =30.23[%]
NT 1

pm=30.23 [ ]
Din datele initiale rezulta ca prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G25,iar
programul anual de fabricatie este de 40.000 [buc/an] ;astfe vom avea urmatorul calcul :
R=Fr/P[min/buc]
unde :
Fr - fondul real de timp,corespunzator aceleiasi perioade la care a fost raportat si
programul de productie si care,in acest caz a fost considerat un an.
P - volumul de productie (P=40.000[buc/an])
Fr = k Fn, unde Fn=60 z n h ;
in care :k=0.940.97-coef. Care tine seama de incarcarea utilajului ;
z-numarul zilelor lucratoare din perioada de timp considerata (z=240);
n-numarul de schimburi(n=2) ;
h-durata in ore a unu schimb(h=8) ;

Fn=60 240 2 8=230400 ;


Fr=0.95 230400=218880[min] ;
R=218880/50000=5.472min/buc]263 piese in 24 ore => 131piese in 8 ore(1 schimb).

94

95