Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
Definirea tehnologiilor neconvenionale (T.N.). Factori care au condus la apariia TN; (C,Sc)
T.N.Principii de lucru in cazul tehnologiilor neconventionale; (C,Sc)
T.N. Clasificare tehnologiilor neconventionale dupa tipul de energie utilizata si mod de materializare a sculei
(cu exemplificari); (C, S, Sc,L)
T.N. Clasificare tehnologiilor neconventionale din punct de vedere al modificarii cantitative a materialului de
prelucrat (cu exemplificari); (C,S, Sc, L)
EDM. Prelucrarea prin eroziune electrica, definire si fenomene de baz din interstitiul de lucru; (C,Sc,L)
EDM.Generatoare de impulsuri de tip Lazarenko; (C, Sc, L)
EDM. Prelucrarea prin eroziune electrica, definire si moduri de amorsare a descarcarilor electrice. Exemple;
(L, C,Sc)
EDM. Subsistemele masinii de prelucrat prin electroziune cu electrod masiv (de exemplu Sodick AD3L); (L,
C, Sc)
EDM. Mediul de lucru folosit la prelucrarea prin electroeroziune natura, proprieti si rol (C, Sc, L);
EDM. Mediul de lucru folosit la prelucrarea prin electroeroziune rol, compozitie chimica si fenomene (C, Sc,
L);
EDM. Mediul de lucru folosit la prelucrarea prin electroeroziune rol, mod de recirculare, exemple (C, Sc, L);
EDM. Fazele unei descarcari electrice i efectele Skin- Pinch (C, Sc);
EDM. Prelevarea materialului din cei doi electrozi modelarea matematica pentru explicarea tipului de
polaritate (directa sau inversa) (C, Sc, L);
EDM. Prelucrabilitatea prin electroeroziune.Criteriul lui Palatnik (C, Sc);
EDM. Electrozii - scul utilizai: geometrie, materiale (C, Sc, S);
EDM. Electrozii - scul utilizai: geometrie, dimensionare in functie de regimul de lucru (C, Sc)
EDM. Enumerati aplicatiile industriale ale prelucrarii prin electroeroziune cu specificarea tipului de electrodscula utilizabil pentru fiecare tip de aplicatii mentionat de exemplu, gaurire sau prelucrare roti dintate; (C, L)
EDM. Prelucrarea prin electroeroziune a injectoarelor auto (C, L)
EDM. Copierea simpl prin eroziune electric schema si principiu (L, C, Sc);
EDM.Copierea prin eroziune electrica prelucrarea orificiilor cu ax curbiliniu; (C, L+Sc)
EDM.Gurirea prin eroziune electric cu circulaia dielectricului prin interiorul electrozilor; (C, L+Sc)
EDM.Copierea prin eroziune electrica prelucrarea canalelor circulare cu adancime variabila; (L, Sc)
Wire EDM. Prelucrarea cu electrod-scul filiform- micri de lucru specifice, scheme de principiu (C, Sc);
Wire EDM. Prelucrarea cu electrod-scul filiform- cerine electrod filiform (din acelasi materia l, din materiale
disimilare) (C, Sc);
Wire EDM. Prelucrarea cu electrod-scul filiform geometrie electrod filiform (material, dimensiuni, viteza
de rulare, tensionare) (C, Sc);
EDM. Mentionati parametrii de intrare reglabili ai procesului de prelucrare prin electroeroziune; (C, L, Sc);
EDM. Parametrii electrici ai prelucrrii: tensiune, intensitate, densitatea de curent (C, L, Sc);
EDM. Productivitatea prelucrrii (C, Sc);
EDM. Prelucrabilitatea prin electroeroziune- criteriul lui Palatnik (C, Sc);
EDM Rugozitatea suprafeei i zona influenat termic (C, Sc);
EDM. Uzura specifica a electrozilor scul n functie de materialul din care sunt executati; (C, Sc, S)
EDM. Zona influentata termic (C, Sc)
EDM. Procedee cu amorsarea descrcrilor prin rupere de contact principiu de lucru (C, L, Sc);
EDM. Debitarea prin scntei electrice (C, Sc);
EDM. Curirea prin scntei electrice (C, Sc);
EDM. Durificarea si scrierea prin descrcri electrice, aplicatii, avantaje, asemanari, deosebiri (C, L);
EDM. Ascutirea prin scantei electrice; (C,Sc)
Vopsirea in cmp electrostatic (C, Sc);
Prelucrri cu prenclzirea materialului semifabricatului prin rezisten electric (C, Sc);
Prelucrri cu prenclzirea materialului semifabricatului prin inucie electromagnetic (C, Sc);
ECM. Tehnologii electrochimice - Definire si clasificare, cu exemplificare (C,Sc, L);
ECM. Folosirea legilor lui Faraday la prelucrarea prin eroziune electrochimic - enun (C, L, Sc);
ECM. Eroziunea electrochimic- interactiunea electrolitului cu materialul semifabricatului (reactii chimice
specifice la anod si la catod) (C,Sc);
ECM. Randamente i volumul specific de material prelevat la prelucrarea prin eroziune electrochimic; (C,Sc)
ECM. Viteza de erodare la eroziunea electrochimic; (C,Sc)
ECM. Prelucrare prin eroziune electrochimica: formarea peliculei pasivante si tipuri de depasivare (C-L);
ECM. Procedee cu depasivare naturala. Decaparea electrochimic (C,Sc);
ECM. Procedee cu depasivare naturala. Lustruirea electrochimic (C,Sc);
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
WJC. Tierea cu jet de ap fenomene de baz n prelevarea de material i enumerare aplicatii industriale (C,
Sc.)
104. Sablarea. Definire i aplicaii industriale. (C)
105. Sablarea. Schema echipament i aplicaii industriale. (C)
106. Fabricatie aditiv. Etape in stabilirea unei tehnologii de fabricatie aditiva (C)
107. Fabricatie aditiv. Sinterizarea selectiv cu fascicul laser (C);
108. Metode de fabricaie aditiv materiale laminate: prin lipire strat cu strat si decupare dup contur, cu fascicul
laser -LOM (C);
109. Metode de fabricaie aditiv. Depunerea de material topit Fused Deposition Modeling ( C);
110. S se elaboreze setul de instruciuni specifice comenzii numerice manuale pentru prelucrarea prin
electroeroziune cu electrod filiform/ cu laser/ cu plasm numai a conturului unei piese plane, avnd forma din
anex; (L)
111. S se determine energia unei descrcri electrice singulare complete, dac se cunosc C= i U=; (C,Sc)
112. S se determine lungimea minim necesar a unui electrod masiv din cupru de form cilindric, L, pre vzut cu
3 canale longitudinale, utlizabil pentru executarea unui alezaj strpuns cu diametrul de ... mm ntr-o plac de
grosime h=...., prin electroeroziune, tiind uzura medie a electrodului scul i productivitatea medie a
prelucrrii (C, Sc);
113. S se determine diametrul unui electrod scul din cupru pentru executarea fazei de degroare la obinerea unui
alezaj nestrpuns cu diametrul D=... mm, ntr-o plac din oel inoxidabil cunoscnd interstiiul lateral este sl =
....mm, iar valoarea rugozitii impuse este Ra= m.
S
se determine diametrul unui electrod scul din cupru pentru executarea fazei de semifinisare la obinerea
114.
unui alezaj nestrpuns cu diametrul D=... mm, ntr-o plac din oel inoxidabil cunoscnd interstiiul lateral este
sl = ....mm, iar valoarea rugozitii impuse este R a= m.
115. S se determine diametrul unui electrod scul din cupru pentru executarea fazei de finisare la obinerea unui
alezaj nestrpuns cu diametrul D=... mm, ntr-o plac din oel inoxidabil cunoscnd interstiiul lateral este sl =
....mm, iar valoarea rugozitii impuse este R a= ...m.
116. S se determine timpul de prelucrare tiind c viteza de erodare este v=10mm/h, a unei guri n trepte cu
adncimile .... mm/...mm/..../mm.../mm
Enumerati
tehnologiile neconventionale de prelucrare, mentionand tipul energiei predominante in desfasurarea
117.
fiecarei prelucrarii (S)
118. S se recomande (cu argumente adecvate) procedeele neconvenionale de prelucrare pentru obinerea anumitor
categorii de suprafee (alezaje cu seciune transversal circular sau profilat, cu axe rectilinii sau curbilinii,
suprafee plane, suprafee cilindrice exterioare), cu dimensiuni indicate i din materiale precizate. (S)
S
se recomande (cu argumente adecvate) procedeele neconvenionale de prelucrare pentru obinerea unui
119.
alezaj nestrpuns, cu diametrul de 8 mm i cu o lungime de 10 mm, ntr-un semifabricat din sticl. (S)
120. S se recomande (cu argumente adecvate) procedeele neconvenionale de prelucrare pentru obinerea unui
alezaj nestrpuns, cu diametrul de 8 mm, avnd axa dup un arc de cerc, de raz r=120 mm i cu o lungime
(de-a lungul axei) de 30 mm, la intrare axa alezajului formnd un unghi de 90 cu suprafaa plan a
semifabricatului. (S)
103.
C- continut curs; L- continut laborator; Sc- continut sursa bibliografica pentru curs ( recomandat L. Slatineanu, Tehnologii neconventionale in
Constructia de Masini, Tehnica Info, Chisinau, 2000); S- subiect de sinteza din curs, laborator, carte, aceste subiecte vor fi pe bilete separate
pentru diferenta de 0,50 -0,60 puncte la nota final.
EDM- tehnologii de prelucrare prin electroeroziune
ECM- tehnologii electrochimice de prelucrare
CM- tehnologii chimice de prelucrare
PJM tehnologii de prelucrare cu plasm termic
EBM- tehnologii de prelucrare cu ajutorul fasciculului de electroni
LBM- prelucrari cu ajutorul fasciculului laser
USM- prelucrari cu ajutorul ultrasunetelor
WJM- prelucrarea cu jet de ap