Sunteți pe pagina 1din 8

Vascularizatia si inervatia membrului

inferior

Vascularizatia arteriala a membrului inferior


Este asigurata de 2 sisteme arteriale mari, este vorba de artera
iliaca interna prin ramurile parietale, extrapelvine si sistemul
arterei femurale.
Dintre ramurile arterei iliace interne fac parte arterele gluteale
superioara si inferioara, artera obturatorie, arterele ileolombare, sacratele laterale care se distribuie regiunilor gluteale
si la nivelul regiunilor coapsei.
Artera gluteala superioara(fesiera superioara) iese din bazin
prin marea scobitura ischiadica deasupra muschiului piriform si
da 2 ramuri, superficial si profund, care participa la
vascularizatia muschilor regiunii gluteale, ea dispunandu-se
initial intre gluteul mare si gluteul mijlociu si prezinta
anastomoze prin ramul superior al ramului profund cu arterele
circumflexe iliaca profunda si circumflexa femurala laterala, iar
prin ramul inferior cu artera circumflexa laterala.
Artera gluteala inferioara(artera ischiadica/artera fesiera
inferioara) merge dupa ce iese prin scobitura ischiadica mare
pe sub muschiul piriform pe fata posterioara a coapsei,
impreuna cu 2 vene satelite si nervul ischiadic cu care formeaza
PVN posterior al coapsei.Prezinta anastomoze cu arterele
circumflexa femurala mediala si prima perforanta, precum si cu
artera obturatorie.Mai rar se poate continua cu artera poplitee,
formand asa numitul trunchi ischio-popliteu care este intalnit la
pasari si cand exista acest trunchi, artera femurala se termina
in canalul adductorilor.
Artera obturatorie: in bazin este situata la mijloc intre nervul
obturator care este situat deasupra si vena obturatorie care
este situata dedesubt.(se tine minte mai usor dupa formula
N.A.V-nerv,artera,vena) Dintre ramurile sale colaterale, ramul

pubian este cel care prezinta anastomoze cu ramurile de partea


opusa, formand o arcada arteriala suprapubiana, precum si cu
artera epigastrica inferioara(ram din iliaca externa) cu care
formeaza asa numita coroana a mortii, dupa cum a denumit-o
Kirchner, care multi ani a pus probleme chirurgilor. Un alt ram
important este ramura acetabulara care patrunde in articulatie
de-a lungul ligamentului capului femural, luand acest nume si
care contribuie la vascularizatia capului femural. Ramurile
terminale ale obturatoriei prezinta anstomoze cu circumflexa
humerala mediala, iar ramul posterior cu artera gluteala
inferioara.
Artera ileo-lombara participa la vascularizatia muschilor psoasiliac si patratul lombar, iar prin ramul iliac se anastomozeaza cu
circumflexa iliaca profunda.
Arterele sacrale laterale, in numar de 2, ambele se
anastomozeaza cu sacrala mijlocie si participa la vascularizatia
muschilor din regiunea gluteala, ele intrand prin gaurile
anterioara si parasind sacrumul prin gaurile posterioare sacrate.
Prin ramurile sale, artera femurala realizeaza o serie de
anastomoze cu importanta vitala pentru membrul inferior. In
primul rand, prin artera femurala profunda, cele 2 ramuri
colaterale ale acesteia , circumflexa femurala mediala cu
circumflexa femurala laterala se anastomozeaza intre ele,
formand cercul arterial al colului anatomic femural. ARtera
circumflexa femurala laterala prezinta anastomoze cu artera
gluteala inferioara si cu prima perforanta, in timp ce
circumflexa femurala mediala prezinta anastomoze cu gluteala
inferioara si cu ramul acetabular al arterei obturatorii. Prin
femurala profunda, se desprind de regula 3 artere perforante,
care isi primesc numele deoarece strabat muschiul abductor
mare si ajung pe fata posterioara a coapsei, unde se
anastomozeaza atat intre ele, cat si cu ramuri din: gluteala
superioara din artera ischiadica. Au o dispozitie caracteristica,
printre masele musculare, vascularizand muschii respectivi, iar
ultima perforanta prezinta anastomoza cu artera poplitee.

Artera femurala prin artera descendenta a genunchiului


participa si la realizarea retelei arteriale a genunchiului.
Artera femurala, situata in teaca vaselor femurale(data
aviatoare vom vorbi despre teaca) formeaza PVN femural
impreuna cu vena femurala care se gaseste medial de artera, in
acest PVN gasindu-se mai multe ramuri nervoase:ramul femural
al nervului genito-femural , nervul arterei femurale din nervul
femural, filetul nervos care insoteste vena femurala. Ramuri
terminale sunt ramuri musculare, nervul safren si nervul capului
medial al cvadricepsului.
Artera poplitee
Prezinta o serie de caracteristici importante care reprezinta
particularitatileae acesteia. Ea formeaza un PVN impreuna cu
vena poplitee si cu nervul tibial.
Artera este dispusa cel mai profund, pe capsula articulara. Vena
este situata in raport cu artera, dar postero-lateral acesteia.
Nervul tibial este situata postero-lateral venei, dar mai la
distanta. Se spune despre PVN popliteu ca prezinta un raport
scalariform cu trepte inegale. Interventiile chirurgicale la aceste
nivel sunt ingreunate de faptul ca vena poplitee prezinta
caractere arteriale, cele 2 vase fiind in contact unul cu celalalt,
isi schimba tracutsuri conjunctive intre peretii lor, ceea ce le
face greu separabile si greu de diagnosticat. In diferentierea lor
se tine cont de raportul scalariform(vena este situata posterolateral arterei) si de pulsatiile arterei.
Prin ramurile sale colaterale participa la formarea retelei
arteriale a genunchiului, la care participa si artera descendenta
a genunchiului(ram din femurala), arterele recurente peroniere
anterioara si posterioara(ramuri din artera peroniera/fibulara),
artera recurenta tibiala anterioara(ram din tibiala anterioara),
artera recurenta tibiala mediala(ram din tibiala
posterioara.Artera poplitee participa prin ramurile articulare
supero-laterale si supero-mediale si infero-laterala si infero-

mediala.Ramul articular mijlociu nu participa la formarea retelei


arteriale a genunchiului, participand la vascularizatia articulatiei
independente de aceasta retea.
Artera poplitee se continua cu tibiala posterioara si anterioara.
Tibiala posterioara: formeaza PVN tibial posterior, impreuna cu
cele 2 vene satelite si nervul peronier profund sau tibial
anterior. Nervul initial este dispus lateral arterei, o incruciseaa
anterior. Artera are o directie oblica inero-medial de la nivelul
depresiunii prefibulare a tibiei la mijlocul distantei
intermaleorale.(linia lui Marcelin-Duval). Prin ramurile sale
colaterale inferioare participa la formarea retelelor maleolare
laterala si mediala. Reteaua maleolara laterala este formata din
artera maleolara antero-laterala a tibialei anterioare, ramuri din
artera tarsiana laterala a arterei dorsale a piciorului si ramul
comunicant al arterei peroniere. Reteaua maleolara mediala
este formata din artera maleolara antero-mediala a tibialei
anterioare, artera tarsiana mediala(din artera dorsala a
piciorului) si ramul perforant anterior al arterei peroniere. Artera
tibiala anterioara se continua la mijlocul distantei
intermaleolare cu artera dorsala a piciorului, care se mai
numeste si artera pedioasa?!?!?! Avand o directie de la mijlocul
distantei intermaleolare la primul spatiu interdigital, in traseul
sau trecand pe fata dorsala a scafoidului, unde se ia pulsul. La
nivelul primului spatiu interdigital se anastomozeaza cu artera
plantara laterala. Artera dorsala a piciorului formeaza un PVN cu
cele 2 vene satelite si cu portiunea terminala a nervului
peronier superficial.
Pe fata posterioara a gambei avem intai PVN tibial posterior
format din artera tibiala posterioara cu cele 2 vene satelite si
nervul tibial, nervul fiind dispus lateral. Un al doilea PVN este
cel peronier, format din artera peroniera, ram din tibiala
posterioara si cele 2 vene satelit. Nervul tibial se gaseste intre
cele 2 artere, dar mai aproape de artera tibiala.
La nivelul regiunii plantare, PVN sunt plantar medial si plantar
lateral.

Plantar lateral- nv cu acelasi nume, artera plantara cu acelasi


nume si cele 2 vene satelit
Plantar medial- la fel in PANA MEA
La nivelul calcaneului se formeaza o retea vasculara arteriala
calcaneala, formata de ramuri din artera tibiala posterioara, din
artera peroniera, din artera maleolara antero-laterala, precum si
ramuri din cele 2 retele maleolare. Datorita acestei bogate
vascularizatii, calcaneul este bine vascularizat, fata de scafoid
care are o vascularizatie precara.
Reteaua venoasa porfunda
Formata din vene care insotesc arterele cu specificatia ca artera
femurala si artera poplitee sunt insotite de o singura vena,
celelalte artere sunt insotite de 2 vene satelit.
In vena poplitee se varsa vena safena mica, iar in vena
femurala vena safena mare.
Vena femurala, ca si vena poplitee ramane deschisa, fiind vena
aspiranta.
Venele superficiale
Reprezentate prin 2 vene mari, vena safena mare si vena
safena mica. Vene cu perete subtire, care se pot dilata.
La nivelul fetei plantare a piciorului, reteaua venoasa plantara
superficiala este cunoscuta sub numele de sandaua sau
papucul venos al lui Lejars care finalizeaza in 2 vene plantare
mediale si laterale, care vor lua parte la formarea celor 2 vene
superficiale.
Pe fata dorsala a piciorului, reteaua v enoasa dorsala finalizeaza
cu formarea a 2 vene marginale, mediala si laterala. Aceste
retele venoase duc la formarea celor 2 safene mare si mica
Vena safena mare: din partea mediala a retelei venoase dorsale
trece anterior maleolei mediale, merge pe fata mediala a
gambei, posterior-medial la nivelul condilului femural medial, pe

fata mediala a coapsei, indreptandu-se supero-medial pentru ca


la 3-4 cm aproximativ sub arcada femurala sa descrie o curbacrosa venei safene mari, pentru a se varsa in vena femurala. In
drumul sau spre vena femurala, ea strabate un orificiu practicat
propriu prin fascia coapsei, asa numita fosa ovala, care inferior
este intarita pentru a nu jena circulatia prin vene de catre
ligamentul lui Alan-Burns.
Vena safena mica: din partea laterala a retelei dorsale, trece
retro-maleolar lateral, urca pe fata posterioara a gambei
aproximativ cu linia mediana, de la jumatatea careia se
plaseaza intro dedublare a fasciei gambiere si la nivelul regiunii
poplitee descrie o crosa pentru a se deschide in vena poplitee.
Inainte de a deveni profunda trimite o anastomoza spre vena
safena mare. Se poate termina uneori, mai rar ca vena bazilica,
in vena femurala.
Vena safena mare prezinta un numar de 4-20 de valvule, dintre
care intotdeauna are o valvula osteala, terminala.
Vena safena mica prezinta si ea valvule, 20 si o valvula osteala
permanenta.
Cele 2 vene prezinta numeroase anastomoze: vena safena mare
prezinta la nivelul piciorului o anastomoza cu vena dorsala a
piciorului, la nivelul gatului piciorului cu venele tibiale
anterioara si posterioara, la nivelul genunchiului cu venele
infero-mediale ale genunchiului, la nivelul coapsei cu vena
femurala si anastomoza cu vena safena mca.
Vena safena mica la nivelul piciorului
cu venele plantare(in special cele laterale), la gatul piciorului cu
venele peroniere si terminal cu vena safena mare prin vena
anastomotica numita si colaterala anastmotica sau vena
femuro-poplitee.
Intre venele superficiale si cele profunde exista de asemenea
anastomoze care se stabilesc prin vene perforante si vene
comunicante.

Venele perforante asigura anastomoza intre ramurile venoase


mari si sunt pt vena safena mare in nr de 5,3 la nivelul gambei,
una la nivelul regiunii poplitee si una la nivelul coapsei. Pentru
vena safena mica, pot fi 2 sau 3 vene perforante, o vena
peroniera, una plantara laterala si una tibiala posterioara.
Venele comunicante sunt foarte variabile ca numar si reprezinta
anastomoze intre ramurile colaterale ale celor 2 sisteme
venoase superficial si profund.
Vascularizatia limfatica a membrului inferior
Se gasesc de asemenea 2 sisteme limfatice, supeficial si
profund.
Reteaua limfatica superficiala
Prezinta 3 componente:
O componenta mediala la nivelul caruia vasele limfatice merg
pe traiectul venei safene mari si sunt tributare nodulilor limfatici
inghinali superficiali, una laterala care merge pe fata anterioara
a gambei si a coapsei, vasele mediale terminandu-se in grupele
mediale ale nodulilor limfatici inghinali si o retea superficiala
posterioara la nivelul careia vasele limfatice merg cu vena
safena mica pentru a se termina la nodulii limfatici poplitei.
Principalul colector al vaselor limfatice superficiale este
reprezetat de grupul nodulilor limfatici inghinali superficiali, cu
numar variabil de la 4 pana la 20 si care au fost impartiti prin 2
perpendiculare duse prin crosa safenei in 4 grupe: 2 grupe
superioare- superomedial si superolateral si 2 grupe inferioareinferomedial si inferolateral.
Nodulii limfatici superiori sunt ovalari cu axul mare paralel cu
ligamentul inghinal.
Nodulii limfatici inferiori sunt ovalari cu axul mare paralel cu
vena safena.
Nodulii supero-mediali primesc limfa de la organele genitale
externe, de la perineu, de la regiunea anala, iar la femeie si de

la uter, vasele limfatice ajugand la nodulii inghinali, insotind


ligamentul rotund al acestuia.
Grupul supero-lateral primeste limfa din regiunea gluteala si din
portiunea subombilicala a peretelui antero-lateral al .. .De la
nodulii limfatici superficiali limfa este drenata in nodulii limfatici
inghinali profunzi.
Reteaua limfatica profunda
Ca noduli limfatici avem un grup limfatic tibial anterior care este
situat profund pe membrana interosoasa, format din 1-3 noduli
limfatici care dreneaza limfa in nodulii poplitei. Nodulii poplitei
sunt in nr de 4-8, pot fi superficiali, de-a lungul safenei mici,
intermediari, supracondilieni lateral si medial de vasele poplitee
si profunzi pe fata posterioara a capsulei articulatiei
genunchiului. De la acesti noduli limfa este condusa la nodulii
inghinali profunzi, in numar de 2-3, unul poate fi situat inferior
crosei safene si unul intotdeauna voluminos care este situat pe
septul femural si acel ligament al lui Gimbernat, numit nodulul
lui Cloquet care se spune ca sta jumatate la coapsa si jumatate
la abdomen.
Limfa de la nivelul nodulilor inghinali profunzi este condusa in
nodulii iliaci externi, iar de la acestia la nodulii iliaci interni.
Limfa de la nivelul regiunii gluteale este drenata de asemenea
in nodulii limfatici iliaci interni.