See

discussions, stats, and author profiles for this publication at:

https://www.researchgate.net/publication/289673130

Particulariti ale relaiei ntre

medic i pacientul cu intestin
iritabil
Chapter September 2015
DOI: 10.13140/RG.2.1.2692.6165

CITATIONS

READS

10

2 authors:
Tudor-tefan Rotaru

Liviu Oprea

Universitatea de Medicina si

Universitatea de Medicina si

26 PUBLICATIONS 10 CITATIONS

38 PUBLICATIONS 82 CITATIONS

SEE PROFILE

SEE PROFILE

Available from: Tudor-tefan Rotaru

Retrieved on: 11 November 2016

Rotaru' T's', oprea L. (20I5)

"PartlcularitSti ale rela{iei dintre medic gi pacientul
cu
r.
rutburdrifirrtcliottute digesrive: actuatittili.
j:::::l]_ o-^.*,^y:

;:::::,5::,::l:l

!*ru"rir-ioi-;;-;;;

Capitolul XVI
PARTTCULARITATI ALE RELATIEt DINTRE MEDIC

$l PACIENTUL CU SINDROM DE INTESTIN IRITABIL

Tudor-$tefan ROTARU, Liviu OPREA
Universitatea de MedicinS 9i Farmacie "Gr' T. Popa" la5i,
Centiul de Eticd $i Politici de Sdndtate
Disciplina $tiin[ele Comportamentului
Sindromul de intestin iritabil reprezintd o tulburare complexS, in care factorii
psihosociali se imbinl cu ceea ce este deja cunoscut la nivel strict medical. De
exemplu, pacienlii cu intestin iritabil par a avea o mai mare proporlie de structuri
dizarmonice de personalitate, modalitdfi mai slabe de a face fa[5 bolii in general 9i uz
mai frecvent de negare ca mecanism de apSrare. Aceste aspecte interaclioneaz6, cel

mai probabil, cu tulburdrile fiziologice ale intestinului, determin6nd felul in care

boala este trditd de citre pacient (1). De altfel, cercetirile au indicat in mod repetat
rolul factorilor psihosociali care contribuie decisiv la dezvoltarea 9i perpetuarea
simptomelor de intestin iritabil (2-4). Prin urmare, este limpede c5 intreaga structurd
psihologicS a persoanei, inclusiv aceste particularitdfi, vor juca un rol giin interacliunea
dintre medic gi pacient. in fond, aducem cu noiintreaga noastrd personalitate atunci

c6nd ne int6lnim cu medicul: valorile noastre, temerile, pattern-urile de compoftament

9i aga mai departe.
Semnificafia pe care o are increderea pacientuluiin doctor este bine cunoscutS
gi este asociatd clar cu disponibilitatea pacientului de a ciuta ingrijirea medicali, de
a-gidezvdluisimptomele gide a se conforma recomanddrilorterapeutice (5). $tim de
asemenea cd psihologia persoanei, inclusiv aspectele psihopatologice ori chiar stilul
de atagament joaci un rol decisiv in increderea interpersonalS (6,7). Ne agteptdm,

agadar, ca pacientul cu intestin iritabil sd aibd particularitSli in felul in care

construiegte relalia de incredere cu medicul, at6t de importantS in deznod5m6ntul
actuluimedical.
Un studiu clasic, frecvent citat in literaturS aratS cA existi o proporlie mare a
unor comorbidite!i psihopatologice la pacienlii cu intestin iritabil (4,8). Din loturile
de pacien!i cu aceasta tulburare, in jur de jumitate prezintS comborbiditSli
depresive. De asemenea, proporlia de cel pufin 30% este reprezentativd pentru

Tudor-$tefan Rotoru, Liviu Opreo

tulburarea de panicS, anxietatea generalizatS, fobia socialS sau tulburdrile

somatizare (9). Pe de altS parte, existd indicii cd antrenamentul abilitdlilor

de
de

comunicare la medic au un efect semnificativ asupra scdderii anxietSlii pacienlilor de

acest tip (10). in acest capitol vom incerca si cartografiem c6teva din elementele

principale ale particularitS!ilor psihologice ale pacienlilor cu intestin iritabil,

particularitSli care pot interacliona cu personalitatea medicului, in relafie cu acesta
si cu actul medical ca intreg. lnformafiile pot fi utile clinicienilor, in adaptarea la
provocdrile pe care relafia cu pacien!iicu intestin iritabille poate aduce.

ANXIETATEA

Anxietatea este definitS drept o emo!ie caracterizatd prin sentimente de

tensiune, 96nduri ingrijorate 9i schimbdri fizice, cum ar fi, de pild5, tensiunea
arterialS crescutS, transpirafie, ameleal; sau puls accelerat. Persoanele cu anxietate
se confruntS, de cele mai multe ori, cu 96nduri giingrijordri care nu le dau pace. Pot
evita, agadar, diverse situalii care le provoacd sentimentul de ingrijorare (11).
Legdtura dintre anxietate,in diversele eiforme, sisimptomele de intestin iritabil
este bine documentate (4,1,2,1,3), Prin urmare, pacienfii cu intestin iritabil pot aduce
in relalia cu medicul lor curant aceasti anxietate, care se manifestd la toate
palierele: emofional, cognitiv si fizic. Una din provocdrile cu care medicul are
probabilitate mare s5 se int6lneascd este ingrijorarea. Aceasta poate cipdta
proporliiobsesive, prin prisma scenariilor catastrofice pe care pacientul gi le creeazi
in ideea unui posibil diagnostic de cancer, de exemplu. Acest fapt este cu atSt mai
valabil cu c6t cei care consultd medicul pentru intestin iritabil au tendinla de a
consulta medicul gi pentru alte tipuri de probleme, comparativ cu cei care au
simptome de acest tip dar care nu consultd medicul (14). Prin urmare, in relalia

dintre pacientul cu intestin iritabil

9i medic intervin situalii care pot

fi

conceptualizate prin ciclul reasigurare - int5rire a obsesiei. Similar cu mecanismul

evitdriifobice, unde o persoani igiintdregte legdtura intre perceplia de pericol gi un
stimul (de exemplu lift), prin mecanisme de evitare comportamentalS (ex: urcatul
doar pe scdri), pot apSrea cercuri vicioase in care pacientul cautd reasiguriri care
linigtesc pe moment, darilingrijoreazd si maitare petermen Iung (vezi Fig. 1". Cercul
vicios reasigurare - obsesie). Astfel, pacientul poate intra intr-un cerc vicios in care
incearcS si se reasigure de faptul cd nu are ceva mai grav: se documenteazd de pe
lnternet, igiintreabS mediculin repetate rSnduri despre semnificatia unor simptome
cdt gi despre cele citite, solicitd investiga!ii care sunt, uneori, excesive gi inutile. Degi
multe persoane cu intestin iritabil se linistesc brusc odatd cu excluderea cancerului
prin colonoscopie (15), unele ingrijordri pot persista privind incertitudinea unui
diagnostic funcfional sau neclar (16). Unii paclenti pot continua cercul vicios, prin
solicitarea unor investigafii ecografice suplimentare sau analize de s6nge repetate. Este
-322

Pqfticularitdli ale reloliei dintre medic

5i

pacientul cu sindrom de intestin iritabil

folositor, agadar, ca pacientul si fie ajutat si inleleagi mdsura in care investigaliile

medicale trebuie si atingd un nivel rezonabilin ceea ce privegte perioada de timp gi
metodele folosite. Pe de altd parte, medicul gastroenterolog, de pild5, poate fi
tentat sd rupi relalia dintre el gi pacient, prin renunfarea la contextul tensionat pe
care pacientul il creeazi prin ingrijoririle sale excesive. Din pdcate, un astfel de
deznoddmAnt nu face deseori dec6t sd continue girul cdutdrilor obsesive de reasigurare,
deoarece pacientul rareori devine congtient, de unul singur, de cercul vicios in care
se reg5segte.

intr-o manierd interesantS, ciclului obignuit reasigurarepe

cert
care anxietatea il are in exacerbarea simptomelor de
este
rolul
obsesie
intestin iritabil (a). Nu doar ci reasiguririle de moment intiresc puterea obsesiei,
dar intreaga tensiune anxioasS a revenirii in indoialS se adaugl la simptome,
exacerbAnd tulburarea funcliona15. lntensificarea simptomelor nu poate duce dec6t
la mai multd anxietate 9i incertitudine, 9i la incercarea (uneori disperat5) de a primi o
reasigurare definitivi privind absenfa unei boli mult maigrave.
Ceea ce se adaugS,

ingrijorare pr!uind
starea dr sinBtate,
er]Xielate si
exarerirarea
simoiomeinr

Cerene rie reasigur5ri

Int3rirea legdturii
obsesive si

din partea n*edirului

inc!oieiii

ev ita re e ;:r ot iona lH )

Linlstirr sau dimin*are

de fiornent a a**etetil

Fig.7. Cercul vicios reasigurore

pentru intestinol iritobil

obsesie particulorizot

5i

frico de boold

Capcana reasigurare-obsesie poate fi destul de tentantd pentru medicul aflat in

interac[iune cu pacientul anxios. Este util ca medicul sd participe, psihoerapeutic, la
evolulia pozitivi a pacientului, prin explicarea mecanismelor care intrelin obsesiile
legate de boli grave gi moarte prematurS. Un cuv6nt-cheie, agadar, in filosofia de
-323 -

Tudor-$tefan Rotoru, Liviu Opreo

viald a pacientului anxios este incertitudineo. Medicul poate explica mdsura in care
existd incertitudini normale in via!5 care nu pot fi risipite prin nimic. De asemenea, el
poate sublinia importanla mecanismelor comportamentale de reasigurare care
menfin obsesia, mecanisme precum consultarea surselor de pe lnternet privind
eventuale semne 9i simptome. Pacientul poate ?ntelege cE verificarea ipotezelor
int6lnite din diverse surse prin comportamente vidit compulsive (ex: verificarea
obsesivd a scaunului, palparea propriului abdomen etc.) nu fac dec6t sd mireascd gi
mai mult incertitudinea. Prin urmare, actul medical poate oferi doar nivele rezonabile de
certitudine privind dezvoltarea unei boli grave pe viitor, evolu!ia tulburdrilor
prezente ori intensitatea eventualelor suferinle viitoare. Acest lucru este cu at6t mai
valabil cu cdt consultaliile medicale pot aduce schimbdri pozitive de durati in
cognitiile gi anxietatea despre un prognostic nefavorabil (17).
De altfel, insusi tabloul tulburdrii ipohondriace din DSM-V ne poate da c6teva
indicii privind felul posibil in care se poate comporta un pacient care nu poate scdpa
de indoieli (6). Umblatul din doctor in doctor 9i deteriorarea relaliilor dintre medic gi
pacienli cu frustrare gi supirare de ambele pdrli reprezintd un element descriptiv al
unui asemeni tablou psihopatologic. lndivizii care suferd de ipohondrie cred adesea
cd ei nu au primit asistenla medicalS corectS. De asemenea, manualul de diagnozl a
tulburirilor mentale ne atrage atenlia cd medicul poate porni cu un set de agteptdri
care sE distorsioneze o abordare diagnosticd. in lumina multiplelor acuze medicale
repetate fSrd fundament somatic, cu care pacientul s-a prezentat in trecut la medic,
medicul poate fi tentat sd examineze superficial, iar prezen[a unei condilii medicale
generale s5 fie onrisS. Evident, o astfel de int6mplare nu poate dec6t sd sporeascd
at6t neincrederea pacientuluiin medic, c6t 9i comportamentele sale compulsive de
cdutare a "problemei reale".
Un numir semnificativ de studii este dedicat anxietSfii pacienfilor in relalie cu
colonoscopia. Este bine documentat faptul cd pacienlii anxiogi tolereazd mai prost
colonoscopia 9i absorb intr-o manierd mai distorsionatd informa!iile legate de
proceduri in etapa dinaintea intervenliei (18,19). Sunt indicii cd unii pacien!i
asociazl colonoscopia cu stigmatul social, simlindu-se anxiogi in discufiile despre
procedurd. Frica de un diagnostic sever contribuie la anxietatea legatd de colonoscopie,
ins5, se pare ci unii pacienli rSspund, de asemenea, cu nivele ridicate de anxietate
atunci c6nd diagnosticul post-procedurS este neclar sau unul functional (16).

DEPRESIA

Fiind in mod cert ceva mai mult dec6t simpla tristefe, pacienlii cu depresie
experimenteazd o lipsi a interesului 9i plScerii in activitS!ile zilnice, o pierdere sau un

c6gtig semnificativ in greutate, insomnie sau exces de somn, lipsa energiei,

inabilitatea de concentrare, sentimente de devalorizare sau vini excesivd 9i 96nduri
repetate despre moarte sau suicid. Este, intr-adevir, cea mai int6lnitS tulburare
324

Particulqritdti sle retqtiei dintre medic ti pocientut cu

psihoterapie
mental;, tratabilS cel mai eficient cu o combina!ie intre medicalie 9i
(11).

pacienli care se adreseazS

Sunt studii care indicS o probabilitate ca unu din doi
depresie (9)' Prin urmare'
medicului pentru sindromul de intestin iritabil s5 sufere de

pacient care este depresiv cel

clinicienii au o gansS foarte bunS s5 lucreze cu un
poate juca un rol
putin la nivel subclinic. Este de la sine inleles, c5 9i acest aspect
iritabil. in primul 16nd,
decisiv in interac!iunea dintre medic 9i pacientul cu intestin
Este binecunoscut c5
pe
depresiei'
fondul
acuzele pacientulul pot fi ugor exacerbate
de
in tabloul clinic al tulburdrii depresive un element asociat frecvent este acuza
ca disconfortul
durere, inclusiv durerea abdominalS (6). Este cu putin!5, agadar,
intr-o manierS
prezentat
asociat de regul; sindromului de intestin iritabil s5 fie
elemente demonstrative
accentuatd. Acest lucru nu s-ar datora in mod obligatoriu unor
somatice mult
al
senzaliilor
afectiv
ecou
din personalitatea pacientului, ci efectiv un
acce

ntuate.

o altd provocare pentru pacienlii depresivi o reprezintS dificultdlile de concentrare

sau cu medicul
(6). Acestea se vor manifesta siin relalia cu mediculgastroenterolog,

deja c5 anxietatea
de familie, contamin6nd cantitatea 9i calitatea comunicdrii. Stim
pacientul are nevoie inaintea
distorsioneazd receptia informaliilor utile de care
st5rilor depresive,
colonoscopiei (18,19). La aceasta se poate adSuga 9i efectul
de comunicare
frecvent suspectate ca ar duce la pierderea de informalie in actele
ii este greu sd fie
dintre indivizi pacientul depresiv se concentreazd cu dificultate,
putea fi utilS o
i-ar
atent gi si retina aspecte importante. Prin urmare, clinicianului
elementele legate de
atitudine precaut-, i. care s5 se asigurS, chiar prin repetare, c5
tratamentul 9i dieta
diagnostic, preg-:,rea sentru investiga!ii, investigaliile insele,
pliante
sunt receptate :: :i:'e oacient. Sunt folositoare, in aceste contexte, 5i

'^il'-un spa!iu relativ mic o bogSlie de informalii de care

succinte, care s,.: -.
pacientul are :- s g-':-:a revoie in interacliunea sa cu medicul'
--,^ )^
--^-.-::
-::nanti luarea in considerare a somnului. $tim cd existS
trSLe
Jtr .:=
=
suferS de depresie'
de cele mar --:: :' : :- 3-r'ir a somnului la persoanele care
tulburarea
interesant:
mai
Datele cei"c::i- :- ' :.' -:, sprijini un rezultat 9i
simptomele
: ^ rcaptea precedentS prezice semnificativ
-.: ai urmitoare (20). Prin urmare, clinicienii pot, pe
de intestii
: ::-crbidit;!ilor, sI atragd atenlia pacienlilor asupra
16ngd ana
:: - - =3 Ce zi cu zi a tulburdrii'
importanie
, . -'-:pacient cu intestin iritabil se poate manifesta 9i
lnd ec i:
:: a:e sovSi in a face sau nu o investigalie importanti
in relalia c: .-:i'.,alenla dintre incertitudinea diagnosticului 9i
precum cc
grav (1-6)'
' :i:it3 si evitarea aflSrii unui diagnostic mai
dorinta de
fiecirei
avantajele
:.: =-:ll cunoagte consecinlele 9i
,' - 'ata unui pacient puternic ambivalent, s5 evitdm
Ce odvococy pentru una sau alta dintre opliuni,
:-: =:

325 -

Tudor-gtefon Rotoru, Liviu Oprea

fie cd vorbim de investigalii sau tratamente. Orice astfel de atitudine are, de multe
ori, rolul de a ad6nci ambivalenla persoanei gi sd prelungeascd perioada de indecizie,
conform cu predicfiile modelului motivalional in orice tip deambivalenlS (21). Dacd
este posibilin contextul respectiv, se poate dovedi utilS oferirea de timp pacientului,
astfelinc6t, detin6nd toate informafiile necesare, sd poati lua o decizie pe care s-o
respecte p6nd Ia capit.
in fine, ideatia referitoare la moarte care face parte din tabloul clinic al depresiei
se poate combina cu teama de un diagnostic grav. Catastrofizarea situaliei de
investigare paraclinicd poate apdrea si in comportamentul unui pacient depresiv. El
poate g6ndi cd astfel de investigafii odatd incepute sunt un semn rdu pentru
probeme de sdndtate incurabile. Astfel, ideatia legatd de moarte poate fi stimulatd
de contextul medical in care pacientul este investigat pentru intestin iritabil.

PROBLEMA iIVCRTOERII

Studiul calitativ condus de noi pe problematica increderii reciproce a relevat

aspecte interesante privind agteptSrile pacien!ilor cu intestin iritabil gifelulin care ei
construiesc increderea cu medicul de familie sau gastro-enterologul (22). Am explorat

indicii calitative conform cdrora rezultatele tratamentului sunt decisive pentru

construcfia increderii pe care pacientul o are in medicul sdu. intr-adevdr, a9a cum
era de agteptat, pacienlii spun c5 succesul repetat al diverselor intervenlii mdresc
increderea pe care acegtia o au in medici. Mai mult, aceste rezultate par a crea
agteptdri pozitive care tind s5 se autoconfirme, reprezent6nd bazd pentru eventuale
procese sugestive care participi la vindecare (23).
Mai mult, existd aspecte importante in etapa de diagnostic. oamenii par a
acorda o credibilitate mult mai mare medicilor despre care ei percep c5 igi dau silinla
sd analizeze problema din mai multe puncte de vedere. De asemenea, ei devin
neincrezStori dacd medicul pare a expedia rapid problema de sdnitate, chiar dacd
este diagnosticatd corect. De asemenea, atunci cdnd pacientul pornegte cu o
anxietate privind suferinla sa, iar investigaliile exclud motivele de ingrijorare, acesta
capdtd rnai multd incredere in medic, printr-un pattern de intdrire pozitivd la nivel
emotional. Se pare cd cel pulin in unele cazuri, sentimentul de ugurare gi risipirea
definitiv5 a indoielilor par a crea o punte de legSturd importantd intre cei doi actori
ai relatiei (22).
Un rezultat interesant raportat de noi este cazul pacienlilor care au simlit cd
medicul i-a fdcut s5-gi congtientizeze anxietSlile si exagerdrile in ce privegte
compulsia de a face controale medicale amEnunlite 9i excesive. in str6nsS legdturd
cu ceea ce am prezentat in secliunea destinatd anxietS!ii, constatdm cd pacientul,
degiin primd instanti suspicios cu privire la contestarea nevoii sale de reconfirmare,
capdtd mult mai multd incredere c6nd este ajutat de cdtre medic sd constientizeze
326

Porticuldritdti dle relatiei dintre medic

gi

pocientul cu sindrom de intestin iritobil

cercul vicios al obsesiilor 9i compulsiilor. Devenind mai conectat cu propriile sale

emotii gi, prin urmare, mai stdp6n pe reac!iile sale psihologice in fafa incertitudinii,
pacientul investegte mai multd incredere in rela!ia cu un medic care l-a ajutat si se
cunoascd mai bine. Mai precis, dacl medicul reugegte s5-l faci pe pacient congtient
de faptul cd a atins o limiti nerezonabil5 in ceea ce privegte ingrijorlrile giverificdrile
sale medicale, priza de congtiin!5 astfel dob6nditd va fi rdsplStitS prin mai multd
incredere din partea pacientului (22). Agadar, contrar abandondrii relaliei despre
care am amintit in secliunea dedicatd anxietSlii, o astfel de interacliune se poate
dovedi utild giterapeutici la mai multe nivele.
Un alt element, aparent minor, il reprezintS satisfaclia pacientului c5 poate fi
martorul procedurii medicale. in cazul colonoscopiilor care nu necesiti sedare,
pacienli din lotul nostru ne-au povestit cd au simlit o satisfacfie deosebitd atunci
c6nd medicul i-a invitat sd se uite, alSturi de echipa, medicalS, la monitor. Fdri a fi
necesard inlelegerea profundd a investigafiei, se pare c5 acest demers a intdrit 9i mai
mult increderea pacientului. Acesta s-a simlit respectat gi implicat, gi de asemenea sa putut linigtiintr-o manieri maiautenticd atunci c6nd "a vdzut cu ochii lui" faptul c5
nu existl motive de ingrijorare (22). Este cu putin!5 ca acest lucru si vind in
int6mpinarea vulnerabilit5lii, menlionatS de literaturd ca dimensiune esenlial5 a
contextului care necesitl incredere (24).
in fine, concordanla valorilor percepute in ceea ce privegte tratamentele
alternative, pare a.juca un rol importantin sentimentul deincredere. Daci pacientul
valorizeazd tratamente alternative, iar medicul lasS impresia c5, de asemeni, preluiegte
astfel de abordiri, increderea pacientului in medic cregte semnificativ. Pacientul se
simte inleles, gi experiazd senzalia de teren comun. Un exemplu este cel al abordSrii
naturiste in diverse afec!iuni, inclusiv in ceea ce privegte colonul iritabil. Pentru
pacien!i din lotul nostru, faptul cd medicul a incurajat (acolo unde era posibil), uzul
ceaiurilor sau preparatelor din plante in tratarea suferin[elor, atunci c6nd pacientul
preluia in mod deosebit aceastd abordare, s-a clSdit o relalie de incredere mai
solidS. Este incert daci in situa!iile relatate de pacien!i, medicul valoriza, cu
adevdrat, aceste tiatamente, sau daci doar a manifestat o atitudine concordanti cu
agteptSrile si dor';riere cacientuluisiu (22). Este cu putin!5 ca girul medicului privind
aceste e emei:e'^ :a.e pacientulcrede sd reprezinte o sursi suplimentarS de efecte
non-specifice :. r : r ::ebo, menltonate in literatura despre incredere (25).
La cap-t- ::-s :::le-tii ne-au povestit despre experienlele lor de neincredere.
in situalia ',- :.'. ::: e^t"ri se adreseazd medicului, av6nd o serie de agteptdri
anxioase refe':::': . :: s-ar putea int6mpla, reacfia medicului este hotdr6toare. in
primul 16no. -::r::::::3 ,rediculuide a-l lSmuripe pacient din cauza vocabularului
'
dar mai ales a ;',:= ':: ce acesta din urmS s5-giintdreascS agteptdrile negative gi
'- ast-fel de situalii pacienliiau plecat mai nel5murilidec6t
anxioase. C, a:: :-, -:=
au venit, ;:' =:=.: -:'- . mirit starea de incertitudine, condilion6nd negativ
-327

Tudor-gtefan Rotoru, Liviu Oprea

interacliunea cu medicul. Prin urmare,

ei au cipitat un vddit sentiment

de

neincredere 9i, de cele mai multe ori, au schimbat medicul (22).

Nu in ultimul 16nd, tot in contextul anxietdtii legatd de boa15, atunci c6nd
pacienli din lotul nostru au perceput greseli (minore) in comportamentul medicului
(ex: greseli de transcriere a valorilor dintr-un buletin de analize), acest fapt l-a ficut
pe pacient sd-si diminueze sentimentul de incredere. Pacientul a avut senzalia cI nu
se poate bizui pe medicul sdu ori ci acestuia din urmS nu-i pasS cu adevirat (22).
Acest rezultat se regSsegte amintit gi in literatura care vorbegte de dimensiunea
competenlei ca factor cheie al increderii (26).

coNcruzrE
Relalia dintre medic si pacientul cu intestin iritabil poate prezenta c6teva
particularitS!i psihosociale bazate pe doud elemente esenf iale: prezenla
comorbiditS!ilor de naturd psihologicS 9i particularitS!i la nivelul construcf iei
increderii. in acest capitol am prezentat c6teva elemente esenliale ale feluluiin care
anxietatea se poate manifesta la un astfel de pacient, dar;i cum simptomele
depresive pot interac!iona cu contextul particular al informa!iilor primite,
investiga[iilor gi tratamentului. Nu in ultimul r5nd am subliniat aspecte particulare
legate de incredere, at6t pe baza unei cercetdri calitative c6t 9i prin conexiunea cu
date din literaturS. Sunt oferite c6teva recomanddri utile, care pot face diferenla
intr-o rea!ie terapeuticd de succes.

BIBLIOGRAFlE

1..

2.

Drossman, D.A., et al., Psychosocial foctors in the irritable bowel syndrome. A

multivariate study of pqtients and nonpotients with irritable bowel syndrome.
Gastroenterology., 1988. 95(3): p. 701-8.
Fowlie, S., M.A. Eastwood, and M.J. Ford, trritoble bowel syndrome: the inftuence of
psychologicol foctors on the symptom complex. J psychosom Res., 1992.3G(2): p. 1G973.

3.

4.

5.

Bennett, E.J., et al., Functionol gastrointestinal disorders: psychological, social, and

somotic feotures. Gut., 1998. 42(3): p. 4L4-20.
Keough, M.E., et al., The associotion between irritable bowel syndrome ond the anxiety
vulnerability factors: body vigilonce ond discomfort intolerance. J Health Psychol., 201L.
15(1): p. 91-8. doi: 10.1,177 113s9105310367689. Epub 2010 Jut 14.
Holman, H. and K. Lorig, Potient self-monagement: a key to effectiveness and efficiency
in care of chronic diseose. Public Health Rep., 2004, 119(3): p.239-43.

-328

Particulqritdti ale relotiei dintre medic

gi

pocientul cu sindrom de intestin iritabil

6.

American Psychiatric Association. Diognostic and statisticol manual of mentol disorders

7.

DSM-;. 2013; Available from: http://dsm.psychiatryonline.org/ book.aspx?bookid=556.

Rotaru, T.S. and l. Dafinoiu, Attochment ond suggestion-relsted phenomeno. lnt J Clin

p Hy p n., 201a. 62(2) : p. 795 -214. d o i : 1 0. 1 080/00207 144.201'4.86913 4.

Walker, E.A., P.P. Roy-Byrne, and W.i. Kalon, lrritoble bowel syndrome ond psychiotric
illness. Am J Psychiatry., 1990. u7(5): p.565-72.
TOSiC-GOIUbOVi, S., Ct AI., PSYCHOSOCIAL FACTORS IN IRRITABLE BOWEL SYNDROME.
ACTA FAC. MED. NAISS., 2005. 22(3): p.121.-1.26.
Morasso, G., et al., lmproving physicians' communication skills ond reducing concer
patients' anxiety: a quqsi-experimentol study. Tumori., 2015. 101(1): p. 131-7. doi:
Ex

8.
9.
10.

10.s30Utj.s000230. Epub 2015 Jan 29.

1.1.. Kazdin, A.E., Encyclopedia of psychology.2000, Washington, D.C.; Oxford [Oxfordshire];
New York: American Psychological Association ; Oxford University Press.

12. Vandvik, P.O., S. Lydersen, and P.G. Farup, Prevalence, comorbidity ond impact of
irritable bowel syndrome in Norwoy. Scand J Gastroenterol., 2006. a1(6):
p. 650-6.

13. Levy,
1,4.

R.1.,

et

al., Psychosocial ospects

of the functionol

gostrointestinal disorders.

Gastroe nte rology., 2006. 130(5) : p. 1'447 -58.

Kettell, J., R. Jones, and S. Lydeard, Reosons for consultotion in irritable bowel syndrome:
symptoms ond potient characteristics. Br J Gen Pract., 1992. 42(364): p. 459-51.

15. iilcott Pitts, S.8., el al., "Foult-line of on earthquoke": o qualitative exomination of

barriers and focilitators to colorectal concer screening in rurol, Eostern North Cqrolina.

J Rural Health., 2013. 29(Ll: p. 78-87. doi: 10.1111fi.1748-O361,.2O12.OO424.x.

Epub

2012 Augl-.

L6. Mikocka-Walus, A.A., et al., "/t's o tube up your bottom; it

!7.
18.
19.
20.

mokes people nervous": the

patients.
Gastroenterol Nurs., 2012. 35(6): p.
experience of anxiety in initiol colonoscopy
392- 4Ot. d oi : 70.1097 I SG A. 0 b0 1 3 e 3 1827 4b0 c6.
van Dulmen, A.M., et al., Persisting improvement in comploint-reloted cognitions
initioted during medicol consultations in functionol abdominol complaints. Psychol Med.,
1997 .27(3): P.725-9.
Rollbusch, N., A.A. Mikocka-Walus, and J.M. Andrews, The experience of anxiety in
colonoscopy outpotients: a mixed-method study. Gastroenterol Nurs., 201,4. 37(2): p.
766-7 5. doi 70.L097 ISGA.0000000000000037.

Bessissow, T.,

et al., Anxiety is ossociated with impoired toleronce of

colonoscopy

preparation in inflommotory bowel diseose ond controls. J Crohns Colitis.,2013.7(11): p.

e580-7. doi: 10.1015/.crohns.2013.04.011. Epub 2013 May 9.
Buchanan, D.T., et al., Sleep meosures predict next-doy symptoms in women with
irritoble bowel syndrome. J Clin Sleep Med., 2074. 10(9): p' 1003-9. doi:
10.5654/jcsm.4038.

21,. Miller, W.R. and S. Rollnick, Motivationol interviewing: Preporing people to change

22.

qddictive behovior.2009, New York: Guilford Press.

Rotaru, T.S. and L. Oprea, Mutuql Trust in Generql Proctitioner - patient relationship in

the context of irritable bowel syndrome: o quolitative study, in Europeon Generol

Prqctice Reseorch Network (EGPRN) Meeting "Reseorch into New Methods and
-329-

Tudor-$tefan Rotoru, Liviu Opreo

Techniques

in Primory Core". 2OL5,

European General Practice Research Network

(EGPRN): Timigoara, Rom6nia.

23. Lundh, L.-G., Normol suggestion. An anolysis of the phenomenon and its role in
psychotheropy. Clinical Psychology & Psychotherapy, 1998.5(1): p. 24-38.
24. Hall, M.A., et al., Irust in the medicol profession: conceptuol ond measurement issues.
Health Serv Res, 2002.37(5): p. 1419-39.
25. Branch, W.T., Jr., ts the therapeutic nature of the potient-physician relotionship being
undermined? A primary core physicion's perspective. Arch lntern Med., 2000. 160(15): p.
2257-60.
Hall, M.A., et al., Trust in physicians ond medicol institutions: what is it, con it be
meosured, ond does it motter? Milbank Q, 2001. 79@l: p.613-39, v.

l
l

-330-