UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA PEDAGOGIE
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE SI EDUCAIE PRECOLAR

Domeniul general de studii: tiine ale Educaiei.

Specialitatea: Pedagogia nvmntului Primar si Psihopedagogie.

Referat
Tehnici de comunicare

A efectuat: Studenta ciclului I,gr 403

Covali Diana
A verificat : Anastasia Ermurache

Chiinu , 2016

Tehnici de comunicare

O informatie dirijata n mod intentionat devine mesaj. Aceasta presupune existenta

unui destinatar sau acceptor si nu numai a unui receptor sau captator. De asemenea, este implicata existenta
unui emitator, a unui codificator sau a unei instante de decodare.
Comunicarea presupune reversibilitatea mesajelor n cadrul relatiei care uneste doua entitati, chiar daca
mesajele nu sunt de aceleasi ordin. Omul poate comunica astfel cu animalele, cu natura, dar cea mai elaborata,
evoluata si binenteles, analizata este comunicare n cadrul grupurilor de oameni. Aceasta presupune existenta
unor structuri naturale sau culturale si a unor tehnici care sa impuna instructiuni de organizare si reglementare.
Comunicarea presupune existenta unor obiective individuale corelate cu a altor indivizi sau obiective ale
grupurilor si subgrupurilor. n cadrul unui grup se pot contura subgrupuri n functie
de obiective,aptitudini, disponibilitati si situatii care provoaca structurarea.
Comunicarea implica tehnici ecifice si exercitii n functie de :
-

organizarea n subgrupuri;

interactiunea n situatia de grup complet;

raportarea la real;

creativitatea si stimularea acesteia.

Structural, constrngerile reglementate de instructiuni se refera la repartitia:
1.

n subgrupuri de functii egale sau diferentiate;

2.

ntre indivizi cu roluri egale sau diferite;

3.

cu mijloace proiective, identice sau distincte.

n subgrupuri, indivizii pot ndeplini roluri diferentiate, iar tehnicile aplicate pot fi:
a) comunicarea rotativa cu mesageri succesivi din subgrupuri sau cu pivoti mobili care trec de la un subgrup la
altul;
b) triadele dau tetradele cuprinznd un intervievator, un intervievat, un observator, etc. rezolva sarcini n grupul
restrns, apoi rolurile se schimba si analiza generala a rezultatelor se face n grupul reunit;
c) tehnica nvecinarii presupune ndeplinirea de sarcini n cadrul unui grup n urma unor discutii cu persoanele
alaturate;
d) "Broasca testoasa" este o tehnica de lucru presupunnd comunicare ntre subgrupuri prin intermediul unor
purtatori de cuvnt, iar restul persoanelor stau "n carapace" ca observatori;
e) Tehnica interpretarii gestuale se poate folosi ntre subgrupuri sau pentru determinarea divizarii grupului complet.
Tehnici actuale ale comunicarii mai pot fi: foto-limbajul, studiile de caz, tehnica "blazonului", etc.
Instructiunile cu functii diferentiate permit folosirea unor tehnici care permit ndeplinirea de roluri identice n
grup sau subgrup:
a) observarea reciproca;

b) argumentarea;
c) votul;
d) reuniunea de tip panel;
e) metoda Delphi;
f) comenzi reciproce ntre subgrupuri.
Pentru cazul unor roluri diferentiate n grup exista tehnici ca:
a) studiul riscurilor (obstacole, dificultati);
b) studiul incidentelor;
c) chemarea pe banca acuzatilor;
d) grupurile de aprofundare profesionala;
e) brainstorming;
f) exercitii de prospectare a viitorului;
g) jocuri de transpunere, inovare, comunicare si evaluare, etc.
1. Tehnici de brainstorming
Origine
Inventata n 1939 de catre Alex F. Osborn brainstorming-ul este frecvent utilizat n domeniile tehnice,
comerciale si publicitare; ntr-un mod mai general, el poate fi aplicat oriunde se cauta descoperirea unor idei noi
(A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001, p. 107-109).
Brainstorming-ul (literal: "furtuna n creier") este o metoda colectiva de cautare a unor idei noi, prin care
participantii expun, ntr-un mod ct mai rapid si ct mai putin critic posibil, toate ideile inspirate de o problema.
Numarul de participanti: grupul optim, ntre sase si douasprezece persoane (eventual, mai multe).
Durata: de la patruzeci minute pna la doua ore sau mai mult.
Obiective
1.

Analizarea problemei avansate, sub o infinitate de aspecte: producerea ct mai multor idei.

2.

Preluarea ideilor n stare lor incipienta, asa cum se formeaza, nainte de a fi canalizate de gndirea logica.

3.

Explorarea potentialului intuitiv, asociativ si conceptual al unui grup de persoane.

4.

Reperarea obstacolelor din calea creativitatii, a elementelor apriorice, a obisnuintelor, constrngerilor,

nchiderilor.
Organizarea reuniunii

Nenumarate sunt conditiile care contribuie la cresterea productivitatii brainstorming-ului.

Momentul cel mai favorabil, n care participantii sunt extrem de destinsi si disponibili, este, de cele mai multe
ori, dimineata.
Spatiile trebuie sa fie linistite si confortabile, pentru a favoriza concentrarea: o mare suplete n aranjarea lor
stimuleaza mobilitatea celor prezenti, largind gama de posibilitati.
Echipamentul material pus la dispozitia participantilor trebuie sa fie variat si usor de manevrat: table, foi mari
pentru scrierea ideilor pe masura ce sunt exprimate, eventual un magnetofon sau un magnetoscop.
Grupul de brainstorming are o functionare optima atunci cnd n componenta sa intra ntre sase si
douasprezece persoane; daca numarul lor e mai mare, se recomanda constituirea unuia sau a mai multor grupuri
paralele.
Eterogenitatea grupului (diferente de vrsta, de sex, de competenta, de nivel ierarhic etc.) favorizeaza
asociatiile de idei, mbogatind ntregul proces.
Prima faza: analiza problemei
Participantii ncearca sa analizeze problema, descompunnd-o n attea parti, aspecte sau fatete, cte sunt
necesare. Ei elimina elementele de constrngere, care nu ofera posibilitatea unor modificari.
Animatorul poate participa si el la aceasta analiza, adresnd ntrebari ntr-un mod ct mai deschis si avnd
grija sa se abordeze ct mai multe subiecte simultan.
A doua faza: cautarea colectiva de idei
Prima instructiune
Toate ideile sugerate de problema trebuie sa fie exprimate prin fraze simple sau prin cuvinte scurte si exacte.
Cu alte cuvinte: "spuneti tot ce va trece prin cap".
A doua instructiune
Trebuie sa se evite orice atitudine critica care ar putea conduce la formularea unei judecati sau la o selectarea
a ideilor: "Nu judecati, nu alegeti".
A treia instructiune
Nu trebuie sa se caute idei de calitate, ci sa se pastreze, nainte de toate, obiectivul cantitatii, cu acumularea
tuturor ideilor, inclusiv a celor mai ciudate: "Dati maximul de idei posibile, chiar si pe cele nebunesti".
Dupa enuntarea acestor instructiuni, se impune fixarea cu exactitate a duratei exercitiului: de la zece minute
pna la doua ore, n functie de natura problemei si de numarul de persoane prezente.
A treia faza: recoltarea si exploatarea ideilor
1.

Clasarea ideilor

Participantii ncearca, cu ajutorul animatorului, sa claseze pe categorii, pe ordine, ansambluri semantice sau
tematice.

2.

Selectarea ideilor

Pe marginea clasamentului, participantii opereaza o selectie pe doua niveluri: mai nti ideile bune, apoi cele
stralucite.
Alegerea ideilor bune se poate face conform unui anumit numar de criterii: posibilitati de aplicare,
compatibilitatea cu alte idei deja adoptate, nscrierea ntr-un anumit cadru de referinta etc.
Selectarea ideilor stralucite se poate realiza printr-o metoda de comparare pe perechi, printr-o evaluare dependenta de
unele criterii ce vizeaza calitati cerute sau n functie de o apreciere operationala, privind eficacitatea pe termen scurt,
mediu si lung.
Semnificatia ansamblului produs si meditatia asupra acestuia
La sfrsitul sedintei, animatorul poate ajuta grupul sa degajeze semnificatiile, supozitiile si simbolismele
cuprinse n ansamblul ideilor exprimate, dupa care, ntr-o a doua etapa, poate facilita emergenta unei expresii sau a
unei reflectii, dincolo de obstacolele si stimularile ntlnite pe parcursul producerii de idei.
Organizarea grupului de-a lungul celor trei faze
Grupul se poate organiza n mai multe feluri:
Primul exemplu: acelasi grup, acelasi animator, pe tot parcursul celor trei faze.
Al doilea exemplu: doua subgrupuri, G1 si G2, si un animator.
Prima faza: G1 analizeaza problema, G2 l supune observarii pe G1.
A doua faza; G1 produce idei, G2 l observa pe G1.
A treia faza: G2 aduna si selecteaza ideile lui G1.
Al treilea exemplu: doua subgrupuri, doi animatori.
Prima faza; G1 analizeaza problema cu animatorul A1, G2 analizeaza problema cu animatorul A2.
A doua faza; G1 produce idei mpreuna cu animatorul A1, G2 face acelasi lucru cu A2.
A treia faza; G1 aduna si selecteaza ideile lui G2 cu animatorul A2, G2 aduna si selecteaza ideile lui G1 cu
A1.
2.Tehnica Phillips 6 x 6 sau pm
Aceasta tehnica (Phillips 6 x 6 sau p persoane, timp de m minute) permite fractionarea rapida a unui grup
mare n subgrupuri eterogene, pentru consultarea privind unele dispozitii sau pentru discutarea pe scurt a unui
subiect dat (A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001, p. 60-62).
Ulterior, n sedinta generala, purtatorii de cuvnt ai acestor subgrupuri comunica, n mod succint, opiniile sau
propunerile emise n fiecare dintre ele.
Numarul de participanti: cte sase persoane n fiecare subgrup (pentru grupuri de aproximativ treizeci pna la
o suta cincizeci de persoane, n total).

Durata: patru minute de organizare, sase minute n subgrupuri, doua minute pentru darea de seama a
purtatorului de cuvnt al fiecarui subgrup, n total - jumatate de ora pentru saizeci de persoane.
Acest dispozitiv se poate extinde si la grupuri mai mari.
Adesea, exista interesul de a reitera aceasta tehnica, asa cum vom arata imediat.
Obiective
1.
2.
3.

Anularea incertitudinilor reciproce ale indivizilor si a inertiilor grupale.

Abordarea mai multor aspecte ale unei ntrebari, ntr-un timp limitat, prin participarea naturala a reflectiilor
spontane schimbate ntre subgrupuri.
Facilitarea exprimarii si a comunicarii ntre mai mult de cincisprezece persoane n acelasi timp.

4.

Favorizarea unui mod de a lua decizii reprezentativ pentru diversele tendinte care apar n interiorul unui
ansamblu, ntr-un interval minim de timp.

5.

Favorizarea confruntarii perceptiilor individuale si a creativitatii, proprii activitatii n grup, cu asumarea

complementaritatii acestor perceptii.
Organizarea exercitiului

Animatorul explica, n mod concis, oportunitatea, sensul si modul de desfasurare a exercitiului, dupa care
expune sau reaminteste, cu multa claritate, subiectul care a fost stabilit si care, n functie de obiective si de fazele
stagiului, poate viza:
-

repartizarea pozitiilor pentru persoanele unui grup mare, prin raportarea la un studiu sau la o discutie aflate n
desfasurare;

organizarea programului de lucru al unui grup;

alegerea unor teme de studiu;

liniile de forta ale unei probleme;

bilantul unui stagiu sau al unei activitati mai limitate etc.

Acest dispozitiv poate fi utilizat att pentru a suscita unele ntrebari n urma unui expozeu, ct si pentru a
relansa o discutie care stagneaza etc.
Discutiile din interiorul grupurilor mici
Participantii se constituie, pe loc si repede, n subgrupuri de cte sase, care pot fi eterogene.
Fiecare subgrup numeste un coordonator care sa controleze repartitia timpilor de interventie, sa permita exprimarea
fiecarui membru al subgrupului si, de asemenea, sa numeasca un purtator de cuvnt.
Timp de sase minute, ntre subgrupuri se produc schimburi, prin care participantii si pot exprima liber sentimentele
sau ideile privind tema propusa. Spectacolul ntregului grup, cu diversele sale subgrupuri n plina activitate, este
extrem de dinamic.

Prezentarea rapoartelor
La apelul animatorului (care poate interveni atunci cnd ramne un minut), subgrupurile se aduna pentru
sedinta generala. Purtatorii de cuvnt pot ramne n subgrupurile lor sau pot fi invitati sa se reuneasca n jurul unei
mese de discutie, restul participantilor instalndu-se n semicerc, n jurul lor ( a se vedea dispozitivul de discutiepanel).
Fiecare purtator de cuvnt explica succint punctele abordate n subgrupul sau, intervenind ct mai putin
posibil n organizarea expunerii sale. El reia elementele cele mai semnificative din ceea ce s-a spus. Cnd fiecare
purtator de cuvnt si-a ncheiat expunerea, animatorul ntreaba daca vreo persoana a subgrupului respectiv are ceva
de rectificat sau de adaugat.
Sinteza darilor de seama
n functie de modul n care a fost utilizat exercitiul, sinteza se poate face sub diverse forme.

Discutia purtatorilor de cuvnt

n aceasta varianta, purtatorii de cuvnt discuta ntre ei, valoriznd elementele de care toata lumea dispune n
acel moment, avnd n vedere, daca e nevoie, solutiile posibile.
Pe parcursul acestei discutii, ceilalti participanti pot transmite mesaje scrise diferitilor purtatori de cuvnt.
ntreaga asistenta tine cont de elaborarea finala, fixata de catre purtatorii de cuvnt, cu luarea n considerare a
opiniei majoritatii.
Discutia poate fi condusa conform modelului de dispozitiv de tip "broasca-testoasa".

Sinteza realizata de animator

n alte cazuri, animatorul se va limita sa faca unui rezumat sau o clasificare a diferitelor propuneri sau
reflectii.
Daca exercitiul a fost adoptat n urma un expozeu, aceasta metoda permite vorbitorului sa raspunda n mod
ordonat, dupa un ragaz de meditatie, diferitelor ntrebari si dileme ridicate de catre auditoriu.
Variante

Dispozitivul 6 x 6 poate fi transformat n dispozitiv pm

Timp de m minute, p persoane dintr-un grup mare lucreaza n subgrupuri. De exemplu, 4 - 15 nseamna ca
vom cere unui grup sa se scindeze n subgrupuri de cte patru persoane, pentru o durata de studiu de cte
cincisprezece minute. Totusi, trebuie sa mentionam: cu ct anumite subgrupuri lucreaza mai mult timp, cu att mai
mult se ndeparteaza unele de altele, n defavoarea unitatii grupului mare: de asemenea, cu att mai dificile devin
reunirile. Este preferabil deci ca p si m sa nu fie prea mari.

6 x 6 sau pm reiterat

Dupa o prima consultare a grupului mare (n forma de 6 x 6 sau pm) si n strnsa dependenta de informatiile
sau propunerile culese si interpretate, adesea este oportun si eficace sa se provoace o a doua consultare n forma 6 x 6
sau n noi pm-uri.

3.Discutia de tip panel

Principiul acestei tehnici consta n utilizarea unui grup restrns de indivizi competenti si/sau
reprezentativi, constituind panelul (panel = esantion), n vederea studierii unei probleme, n timp ce un auditoriu
constituit intervine prin mesaje scrise (A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001, p.64-65).

Discutia de tip panel desemneaza exercitiul n ansamblu, iar panelul - grupul restrns n cadrul caruia
se angajeaza discutia.
Numarul de participanti: sase persoane pentru panel; un auditoriu de marime variabila; un animator si
un "injector" de mesaje.
Durata: ntre o ora si jumatate si trei ore.
Obiective
1.

Organizarea unei retele de comunicare n interiorul unui grup mare, asigurnd numarul maxim de interventii si
implicarea tuturor participantilor.

2.

Substituirea discursurilor sau monologurilor persoanelor cu o discutie mai putin formala, chiar
mai dramatizata, permitnd studierea unei teme prin schimbul de informatii contrastante sau prin elaborarea unor
idei noi, cu regularizarea constanta a comunicarilor.

3.

Sprijinirea fiecaruia n a-si sustine mai bine punctul de vedere, n raport cu punctele de vedere ale celorlalti,
mai mult sau mai putin distincte, exprimate n cadrul panelului sau al auditoriului.

4.

Provocarea aparitiei aspectelor emotionale ale unei problematici.

Faza de organizare
Cinci sau sase persoane, alese pentru competenta, pentru reprezentativitatea lor sau pentru orice alta ratiune,
constituie panelul, care se instaleaza n jurul unei mese, sub conducerea unui animator.
Ceilalti participanti se plaseaza n semicerc, n jurul panelului, pentru a forma auditoriul.
Dimensiunile acestui auditoriu sunt variabile, dar limitate de conditiile materiale de ascultare si de
interventie, care, cu ajutorul unor instalatii tehnice, ar putea fi ameliorate.
Membrii auditoriului primesc mici bucati de hrtie (eventual de culori diferite, o culoare pentru ntrebari, o
alta pentru exprimarea sentimentelor, o a treia pentru informatii suplimentare etc.) care le servesc pentru adresarea de
mesaje.

Lnga animator se gaseste "injectorul" de mesaje, nsarcinat n mod precis cu injectarea mesajelor
auditoriului n interiorul panelului, n momente exacte (dupa fiecare jumatate de ora, de exemplu, sau la initiativa
respectivului, n functie de oportunitatile ivite n dezbatere).
Animatorul i prezinta pe membrii panelului sau i lasa sa se prezinte singuri, pe rnd, expunnd pe scurt,
mpreuna cu ei, scopul si tema discutiei.
Faza de discutie n cadrul panelului
Membrii panelului demareaza discutia prin prezentarea punctelor de vedere privind tema respectiva,
efectund schimburi sau opunndu-se.
Membrii auditoriului pot trimite mesaje scrise, n orice moment, utiliznd hrtiile care le-au fost distribuite,
pentru a pune ntrebari, pentru a-si comunica impresiile, a emite sugestii, a furniza informatii suplimentare, a-si
manifesta dezacordul etc.
Injectorul de mesaje claseaza aceste hrtii, pentru a le injecta n interiorul panelului, n momente fixate sau n
functie de oportunitate.
E preferabil ca mesajele sa nu fie comunicate pe masura ce sosesc, pentru a nu bloca desfasurarea discutiei;
se va rezerva un timp mai ndelungat pentru lectura, pentru a se evita manifestarea eventualelor sentimente de
frustrare n cadrul auditoriului. Totusi, atunci cnd o interventie pare a fi deosebit de importanta, injectorul de mesaje
o poate transmite animatorului, care va actiona n consecinta.
Dupa fiecare lectura, panelul reia discutia, ncercnd sa raspunda diferitelor interventii, timp n care auditoriul
continua sa trimita mesaje.
La sfrsit, animatorul ncearca sa faca o sinteza a aspectelor atinse si a preocuparilor, mpreuna cu membrii
panelului.
Faza de discutie generalizata
Discutia se poate generaliza ulterior, pe parcursul unei sedinte n plen, membrii auditoriului intervenind
atunci direct, pe cale orala, asemenea membrilor panelului, sub conducerea animatorului.
Este posibil sa se rezerve un timp de observare, pentru a vedea cum a fost perceput exercitiul de catre cele
doua grupuri si pentru a reflecta la unele aspecte metodologice.
Experienta arata ca membrii grupului de ascultatori au tendinta de a produce mesaje agresive, scrise sau orale,
vizndu-i pe membrii panelului. Animatorul va trebui sa analizeze frecvent aceasta situatie. El va avea posibilitatea
de a distinge tensiunile reale de conflictele superficiale.
Variante
Panel pe o tema improvizata
Aceasta discutie se desfasoara normal, nsa tema de meditatie este aleasa de catre participanti la nceputul
reuniunii, n loc sa fie premeditata.
Panelul este constituit din voluntari sau din persoane ce par a avea o oarecare competenta n domeniu.
Panel cu animatori pe post de martori

Acest tip de discutie este precedata de o discutie pe subgrupuri, n care participantii abordeaza tema propusa,
sub conducerea unui animator. Constituirea acestor subgrupuri se poate face n mod eterogen (conform diferentelor
de sex, de origine, de functie, de nivel ierarhic etc.), ceea ce antreneaza o confruntare a unor puncte de vedere,
adesea extrem de productiva.
Subgrupurile se reunesc apoi pentru discutia de tip panel. Fiecare animator explica, n cadrul panelului,
modul n care a perceput discutia, la nivelul continutului si al formei, n interiorul subgrupului, ca posesor al unei
oarecare experiente. Dincolo de rolul de animator-martor, aceasta discutie se deruleaza n conditii normale.
Tehnica invocata permite favorizarea schimburilor n grupuri eterogene, observarea modului de functionare a
unor grupuri cu structura si statut diferite (n trecerea spre discutia de tip panel) si reflectarea de fiecare animatormartor n raport cu discutia subgrupurilor.
Cu toate acestea, experienta arata ca deseori are loc un fenomen de oboseala n rndul auditoriului, n timpul
discutiei-panel, daca animatorii subgrupurilor se limiteaza la un rol de raportori. n general, subgrupurile au ca
obiectiv exploatarea diversitatii situatiilor sau a punctelor de vedere. Discutia de tip panel care urmeaza trebuie sa-si
fixeze un obiectiv precis, viznd orientarea lucrarilor ulterioare sau pregatirea unor decizii, de exemplu.
4.Tehnica turului de masa
Nu trebuie confundat turul de masa cu votul. Turul de masa face parte din studiul problemei, fiind un mijloc
prin care grupul se informeaza rapid despre starea dintr-un anumit moment a opiniilor din interiorul sau, pentru a
putea demara studierea problemei. Prin vot, se pune punct studiului unei probleme. Se afirma ca nu se poate consacra
mai mult timp cautarii celei mai bune solutii si ca trebuie luata o decizie. n turul de masa, obligatia fiecaruia consta
n a-i informa pe ceilalti, pe scurt, dar complet, n legatura cu opinia sa momentana referitor la ntrebarea pusa. A
informa, si nu a convinge, deoarece discutia se va relua ulterior. Momentana, si nu definitiva, studiul problemei fiind
n curs. Prin urmare, aceasta informare trebuie sa fie completa, indicnd toate nuantele, ezitarile, incertitudinile si
chiar contradictiile si sentimentele (A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001, p. 62-63).
n ceea ce priveste votul, fiecare adopta o pozitie definitiva si fara nuanta, renuntnd la ndoielile, la ezitarile,
la contradictiile sale. Participantii pun punct meditatiei asupra problemei, pentru a se lansa n actiune.
n turul de masa, se presupune:
1.

ca discutia poate duce la emergenta unei solutii mai bune dect celelalte;

2.

ca dorinta principala a tuturor participantilor este sa fie elaborata cea mai buna solutie;

3.

ca, n consecinta, daca fiecare este informat despre "pozitia pe care se situeaza" toti ceilalti, aceasta l va ajuta
sa continue sa reflecteze.
n legatura cu votul, se presupune:

1.

ca este inutil (sau imposibil) sa se continue discutia; ca trebuie sa se ia o decizie si sa se actioneze;

2.

ca, n virtutea hotarrii, fiecare stie ce gndeste si de ce gndeste astfel si ca, n consecinta, normal ar fi sa nu-si
schimbe parerea.(Unii gndesc chiar ca a-ti schimba opinia este o dovada de slabiciune, un indiciu ca sunt
influentabili!);

3.

ca, prin urmare, solutia care corespunde gndirii unui numar ct mai mare de persoane este, n mod necesar, cea
mai buna. (Trebuie notat ca punctul 3 ar putea fi adevarat daca si 2 ar fi; nsa 2 este presupus a fi n general fals:
cea mai mare parte a oamenilor se nseala, cel mai adesea, n legatura cu ceea ce gndesc si cu motivul pentru
care gndesc asa.)

Astfel definit, turul de masa, ca instrument de lucru, alimenteaza si mbogateste reflectia grupului, unificnd
zonele de incertitudini asupra carora trebuie sa actioneze.
Din contra, votul, fiind un instrument de decizie, elimina incertitudinile, simplifica pozitiile si cristalizeaza
opozitiile.
Exista totusi o trasatura comuna celor doua proceduri: n ambele cazuri, comentariile si reactiile la luarile de
cuvnt ale fiecaruia sunt interzise.
n ambele cazuri, toata lumea asteapta ca discutia sa se ncheie, pentru a interveni n legatura cu o alta
modalitate de decizie.
Observatie
Plecnd de la postulatele urmatoare:
1.

indivizii stiu ce gndesc;

2.

ei stiu de ce gndesc astfel;

3.

omul puternic nu si schimba parerea;

4.

discutiile sunt, n general, sterile; e suficient sa se voteze si sa se retina solutiile majoritare, este sigur ca se
poate atinge gradul maxim de imobilitate sociala.

ntr-adevar, aceste postulate sugereaza faptul ca niciodata problemele de fond nu sunt dezbatute, nici studiate:
toata energia care ar putea fi consacrata acestui studiu este deviata spre cautarea sau constituirea unei majoritati
conservatoare.
5. Reunirea prin metoda "percutarii"
Atunci cnd mai multe subgrupuri au lucrat la distanta unele fata de altele, se ncearca stabilirea comunicarii
dintre ele, prin intermediul unei serii de mesaje scurte, percutante (A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001,
p. 63).
Obiective
1.

Incitarea fiecarui subgrup la redactarea unor mesaje precise, destinate celorlalte subgrupuri.

2.

Facilitarea reunirii, cu evitarea constrngerii prin raporturi prea strnse.

3.

Favorizarea unor propuneri concise, venind din partea subgrupurilor.

4.

Asigurarea unui anumit echilibru n exprimarea fiecarui subgrup.

5.

Dobndirea controlului asupra duratelor.

Desfasurarea

Dupa lucrarile efectuate separat, subgrupurile sunt reunite n aceeasi sala. Punerea n comun se face sub
forma unor rapoarte sau dari de seama, exprimate de fiecare grup, cu luarea n considerare a trei sau patru mesaje
scurte (sau chiar interviuri rapide).

Un responsabil sau un facilitator cere un prim mesaj scurt, percutant (ntre unu si trei minute), din partea
fiecarui subgrup, n mod succesiv. Ulterior, el va reitera, de mai multe ori, aceasta cerinta.
Sunt posibile doua proceduri:
-

"percutare" , urmata de o discutie, dupa fiecare serie (sau rafala) de mesaje scurte venind dinspre subgrupuri;

"percutare" continua, fara pauza ntre seriile de mesaje scurte, urmata de o discutie finala.

6.Cele sapte schimbari

Membrilor unui grup de lucru li se cere sa defineasca, n mod concis, forme de schimbari dezirabile sau
realizabile, n vederea facilitarii discutiei sau activitatii n curs (A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001, p. 85).
Obiective
-

Dezvoltarea coerenta a facultatilor legate de imaginatie si de realism.

Formarea n scopul obtinerii conciziei si a deciziilor ordonate.

Desfasurarea exercitiului
Formatorul da instructiunile de pornire, oral sau n scris. Actul scrierii este individual.
1.

Imaginati-va sapte schimbari pe care doriti sa le introduceti ntr-o procedura, ntr-o organizatie, ntr-o institutie,
ntr-un text sau material tiparit, ntr-un instrument etc., pe parcursul schimbarilor noastre.
Aceasta instructiune trebuie prezentata prin precizarea faptului ca se impune o imaginare nerestrictiva, ca sub
efectul unei baghete magice. Schimbarile trebuie sa fie notate.

2.

Pe o foaie, ordonati de sus n jos schimbarile, de la cea pe care o considerati cea mai importanta (sau
interesanta) pna la cea mai putin importanta (sau interesanta).

3.

Pe o alta foaie, faceti aceeasi ordonare, nsa de la cea pe care o considerati cea mai realizabila pna la cea mai
putin realizabila.

4.

Pe un panou se transcriu, pentru fiecare participant, cele doua liste astfel ordonate, plasate una lnga alta. Se
afiseaza listele (propunndu-se, pentru transcrierea pe panou, un mod uniform de prezentare, care sa faciliteze
lectura colectiva).
Se dau cele patru instructiuni, una dupa alta, verificndu-se daca fiecare a raspuns la precedenta, nainte de a
trece la urmatoarea.
Exploatarea exercitiului: faza colectiva

n sensul analizei
Dupa ce fiecare si-a prezentat lista si ierarhizarile, schimbul colectiv se poate orienta n directii variate:

fixarea tipologiei schimbarilor propuse de fiecare si de catre grup, n ansamblu;

testarea creativitatii sau a dependentei fiecaruia si a grupului n raport cu modurile de gndire si de functionare
curente dintr-o institutie;
reperarea a ceea ce lipseste din ansamblul listelor;
analizarea distantelor sau a paralelismelor dintre schimbarile propuse de unii, n raport cu altii, cu luarea n
considerare a fiecarei liste.
n sensul pregatirii actiunii

Pentru fiecare lista, trebuie subliniata schimbarea (sau cele doua schimbari) care se situeaza cel mai sus, att
pe coloana din stnga, ct si pe cea din dreapta, adica schimbarea (-arile) cea (cele) mai importanta (-e) si cea (cele)
mai realizabila (-e).
E necesara, apoi interogarea, individuala sau n cadrul unor ateliere, n legatura cu conditiile (materiale,
psihologice, institutionale etc.) ale aplicarii acestor schimbari:
-

Ce obstacole stau n calea realizarii lor? Ce riscuri se asuma?

Prin ce mijloace se pot aplica?

Ce demersuri trebuie ntreprinse, n cte etape?

Ce efecte sunt scontate? etc.

Variante
1.

Solicitarea unor schimbari care pun accent pe raportarea la trecut.

2.

Cererea unor schimbari de comportamente (sau conduite) personale.

3.

Cererea, adresata fiecaruia, de a numi doua schimbari dintre cele mai usor de realizat, conform opiniei
individuale. Acestea sunt nscrise pe tabla. Fiecare are dreptul de a merge sa sublinieze, pentru evidentiere, doua
propuneri de schimbare, diferite de ale sale. n final, sunt studiate propunerile cu cel mai accentuat marcaj.
7. "Broasca-testoasa"

Originalitatea acestei tehnici rezida n tipul de dispozitiv, axat pe rapoarte si pe discutie, n cadrul sedintei
generale, n care fiecare subgrup ramne, compact, n preajma unuia sau a doi purtatori de cuvnt. Purtatorul de
cuvnt - sau unul dintre ei (daca sunt doi) - este determinat sa-si cedeze locul altei persoane a subgrupului respectiv,
care sa exprime o opinie personala. De asemenea, el poate intra n comunicare cu membrii subgrupului sau, n
anumite momente dificile (asemenea broastei-testoase, care, n caz de pericol sau de dificultate, si retrage capul n
carapace) (A. Perreti, J.-A. Legnand, J. Boniface, 2001, p. 65-67).
Numarul de participanti: de la doua la sase subgrupuri, de la sase la douasprezece persoane, aproximativ (cu
cte doi raportori pentru fiecare subgrup).
Durata: variabila dar, n general, considerabila, toate cele trei faze ocupa cel putin o jumatate de zi.
Obiective
1.

Reunirea lucrarilor efectuate de subgrupuri, care sa fie mult mai antrenanta dect audierea unor rapoarte
succesive, urmata de discutii vagi.

2.

Provocarea si sustinerea unui demers de colaborare si, eventual, de negociere n fiecare subgrup, cu favorizarea
mobilitatii purtatorilor de cuvnt si a consultarii de catre acestia a colegilor lor.

3.

Asigurarea, prin proximitatea subgrupului aferent, a unui climat de securitate pentru purtatorul de cuvnt.

4.

Mentinerea unui interes treaz n raport cu prezentarile sau opiniile sustinute de catre celelalte subgrupuri.

5.

Favorizarea, prin aceasta tehnica, a unui proces de aprofundare a comportamentului democratic.

Faza discutiei n cadrul subgrupurilor

Timpul: ntre o jumatate de ora si doua-trei ore.
Participantii sunt mpartiti n doua sau mai multe (de la trei pna la sase) subgrupuri de discutie.
Aceste subgrupuri efectueaza un studiu separat privind o tema comuna, definindu-si pozitii de ansamblu. Ele
desemneaza, din rndurile lor, unul sau doi purtatori de cuvnt, cu puncte de vedere complementare.
Faza de aplicare a procedurii de tip "broasca-testoasa"
Dupa aceasta faza de discutie, subgrupurile se reunesc, pentru a forma dispozitivul gen "broasca-testoasa" (a
se vedea schema de mai jos).
Purtatorii de cuvnt se plaseaza unul cte unul sau doi cte doi, n asa fel nct sa poata participa toti la
discutie, dar sa se poata adresa si subgrupurilor aferente, care se instaleaza n spatele lor, n imediata apropiere.
Daca exista doi purtatori de cuvnt, cel care nu este momentan ocupat primeste sugestiile si observatiile pe
care subgrupul le elaboreaza, discret, pe parcursul schimburilor sau al darilor de seama.
n caz de incertitudine sau ambiguitate privind o anumita pozitie minoritara, purtatorul (purtatorii) de cuvnt
desemnat (desemnati) poate (pot) face sa intervina, n locul lui (lor) un alt membru al subgrupului.
Att formatorul, ct si analistul observa procesul de derulare a schimburilor, regulariznd interventiile.
E posibil sa se nceapa cu unele elemente de raportari scurte, din partea fiecarui subgrup, n sensul circular al
mesei, dar esentiala ramne discutia care se initiaza ulterior ntre purtatorii de cuvnt, sub conducerea formatorului.
Tot atunci, fiecare subgrup l poate chema pe unul dintre purtatorii lui de cuvnt si l poate nlocui, daca este
cazul.
8. Cubul
Valorizeaz activitile i operaiile de gndire implicate n nvarea unui coninut.
Se folosete n scopul explorrii unui subiect din mai multe perspective.
Ofer o abordare complex i integratoare.
Etape:
1. Propunerea temei activitii
2. mprirea colectivului de elevi n 6 grupuri
3. Oferirea de explicaii elevilor:


cadrul didactic va construi, singur sau mpreun cu elevii, un cub din hrtie pe care va nota cerine, folosind
fiecare dintre cele ase suprafee ale acestuia: Descrie!, Compar!, Asociaz!, Analizeaz!, Aplic! i Argumenteaz
pro i contra!
4. Rezolvarea sarcinilor activitii:

fiecare dintre cele 6 grupuri va trata tema propus dintr-o anume perspectiv, astfel:
Grupa 2: descrie
Grupa 2: compar
Grupa 3: asociaz
Grupa 4: analizeaz
Grupa 5: aplic
Grupa 6: argumenteaz pro i contra
5.

Prezentarea temei din perspective fiecruia din cele 6 grupuri

fiecare grup prezint tema din perspectiva pe care a abordat-o

6. Discuii finale n legtur cu tema abordat

Avantaje ale metodei:

Dezvoltarea capacitilor de analiz, sintez, aplicare, transfer, argumentare ale elevilor;

Formarea unei imagini globale asupra problemei abordate;

O mai bun nelegere a problemei abordate, avnd n vedere cele ase perspective luate n calcul;

Motivarea elevilor pentru participarea la activitate;

Activizarea elevilor;

Dezvoltarea capacitilor comunicaionale.

Limite:

Avnd n vedere faptul c fiecare grup are de abordat o alt perspectiv, este posibil tratarea superficial a
celorlalte perspective propuse;

Consum mare de timp;

Posibilitatea apariiei dezordinii n timpul activitii;

Neimplicarea tuturor elevilor n rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecrui grup.

Starbursting (Explozia stelarq)

Starbursting (eng. star = stea; eng. burst = a exploda), este

metod nou de dezvoltare a creativitii, similar brainstormingului.

ncepe din centrul conceptului i se mprtie n afar, cu ntrebri, asemeni exploxiei stelare.
Cum se procedeaz:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hrtie i se nir ct mai multe ntrebri care au legtur cu
ea. Un bun punct de plecare l constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Cnd?.
Lista de ntrebri iniiale poate genera altele, neateptate, care cer i o mai mare concentrare.
Cine?
Ce?
Unde ?

De ce ?

Cind?

Scopul metodei este de a obine ct mai multe ntrebri i astfel ct mai multe conexiuni nte concepte.
Este o modalitate de stimulare a creativitii individuale i de grup.
Organizat n grup, starbursting faciliteaz participarea ntregului colectiv, stimuleaz crearea de
ntrebri la ntrebri, aa cum brainstormingul dezvolt construcia de idei pe idei.

ETAPE:

1.
2.
3.
4.
5.

Propunerea unei probleme;

Colectivul se poate organiza n grupuri prefereniale;
Grupurile lucreaz pentru a elabora o list cu ct mai multe ntrebri i ct mai diverse.
Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
Evidenierea celor mai interesante ntrebri i aprecierea muncii n echip. Facultativ, se poate proceda i
la elaborarea de rspunsuri la unele dintre
ntrebri.
Metoda starbursting este uor de aplicat oricrei vrste i unei palete largi de domenii. Nu este
costisitoare i nici nu necesit explicaii amnunite. Participanii se prind repede n joc, acesta fiind pe de o
parte o modalitate de relaxare i, pe de alt parte, o surs de noi descoperiri.
9.Metoda Schimb perechea

Share Pair Circles este o metod de lucru pe perechi. Se mparte clasa n dou grupe egale ca numr de participani.
Se formeaz dou cercuri concentrice, elevii fiind fa n fa pe perechi.

Fig.1.: Reprezentarea modului de aezare a elevilor n dou cercuri concentrice.

Profesorul pune o ntrebare sau d o sarcin de lucru n perechi. Fiecare pereche discut i apoi
comunic ideile. Cercul din exterior se rotete n sensul acelor de ceasornic, realizndu-se astfel schimbarea
partenerilor n pereche.
Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. Fiecare se implic n activitate i i aduce
contribuia la rezolvarea sarcinii.

ETAPELE:
1. Etapa organizrii colectivului n dou grupe egale.
Fiecare elev ocup un scaun, fie n cercul din interior, fie n cercul exterior. Profesorul poate s lase
elevilor libertatea se a-i alege locul sau poate organiza colectivul punnd copiii s numere din doi n doi.
Astfel, cei cu numrul 1 se vor aeza n cercul interior cu faa la exterior, iar cei cu numrul 2 n cercul
exterior cu faa ctre elevii din cercul interior. Stnd fa n fa, fiecare elev are un partener. Dac
numrul de elevi este impar, la activitate poate participa i cadrul didactic sau doi elevi pot lucra n
tandem.
2. Etapa prezentrii i explicrii problemei:
Profesorul ofer cazurile pentru studiu, problemele de rezolvat sau situaiile didactice i explic importana
soluionrii.
3. Etapa de lucru n perechi:
Elevii lucreaz doi cte doi pentru cteva minute. Apoi elevii din cercul exterior se mut un loc mai la
dreapta pentru a schimba partenerii, realiznd astfel o nou pereche. Jocul se continu pn cnd se
ajunge la partenerii iniiali sau se termin ntrebrile.
3. Etapa analizei ideilor i a elaborrii concluziilor:
n acest moment, clasa se regrupeaz i se analizeaz ideile emise. Profesorul face mpreun cu elevii o
schem a concluziilor obinute.
Teme de studiu:
Se pot da elevilor ntrebri cu rspunsuri eliptice care se vor completa pe rnd de ctre fiecare
pereche, iar n final se vor analiza toate rspunsurile i se vor face corectri i completri.
Perechile pot rezolva cte o problem de pe o fi dat pn la epuizarea sarcinii, iar n final se vor
citi rezolvrile. Se poate da urmtoarea comand (dup ce elevii i-au ocupat locurile n cercurile
concentrice): Toi elevii rezolv punctul nr. 1 din fi, timp de 5 minute. Are loc apoi schimbarea
perechilor i se d urmtoarea comand: Toate perechile se concentreaz la punctul nr. 2 din fi.
i aa mai departe, pn cnd se temin fia de lucru. Se reface colectivul i se analizeaz pe rnd
rspunsurile date.
este o metod interactiv de grup, care stimuleaz participarea tuturor elevilor la activitate;
elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;
stimuleaz cooperarea n echip, ajutorul reciproc, nelegerea i tolerana fa de opinia celuilalt;
este o metod uor de aplicat la orice vrst i adaptabil oricrui domeniu i obiect de nvmnt

10. Metoda Plriilor GNDITOARE

Dac interpretezi rolul unui gnditor, chiar vei deveni unul
Edward de Bono
Este o tehnic interactiv, de stimulare a creativit ii participanilor care se bazeaz pe interpretarea de
roluri n funcie de pl ria aleas. Sunt 6 p lrii gnditoare, fiecare avnd cte o culoare: alb, ro u, galben,
verde, albastru i negru. Membrii grupului i aleg plriile i vor interpreta astfel rolul precis, aa cum
consider mai bine. Rolurile se pot inversa, participan ii sunt liberi s spun ce gndesc, dar s fie n acord
cu rolul pe care l joac. Culoarea plriei este cea care definete rolul. Astfel:
Cele 6 plrii gnditoare pot fi privite n perechi:
Plria alb plria roie
Plria neagr plria galben
Plria verde plria albastr
Cum trebuie s se comporte cel care poart una din cele 6 plrii gnditoare:
Plria alb rezumat:
Cel ce poart pl ria alb trebuie s- i imagineze un computer care ofer informaii i imagini atunci
cnd acestea i se cer. Calculatorul este neutru i obiectiv. Nu ofer interpretri i opinii.
Cnd poart plria alb, gnditorul trebuie s imite computerul; s se concentreze strict pe problema
discutat, n mod obiectiv i s relateze exact datele.
Gnditorul plriei albe este disciplinat i direct. Albul (absena culorii) indic neutralitatea.
Plria roie rezumat:
Purtnd plria roie, gnditorul poate spune aa: Aa simt eu n legtur cu Aceast plrie
legitimeaz emoiile i sentimentele ca parte integrant a gndirii.
Ea face posibil vizualizarea, exprimare lor.
Plria roie permite gnditorului s exploreze sentimentele celorlali participani la discuie, ntrebndu-i
care este prerea lor din perspectiva plriei roii, adic din punct de vedere emoional i afectiv. Cel ce
privete din aceast perspectiv nu trebuie s-i justifice feeling-urile i nici s gseasc explicaii logice
pentru acestea.

Plria neagr rezumat:

Este plria avertisment, concentrat n special pe aprecierea negativ a lucrurilor.

Gnditorul plriei negre puncteaz ce este ru, incorect i care sunt erorile. Explic ce nu se
potrivete i de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greelile demersurilor propuse. Nu este o
argumentare ci o ncercare obiectiv de a evidenia elementele negative.

Se pot folosi formulri negative, de genul: Dar dac nu se potrivete cu Nu numai c nu

merge,
dar nici nu

Gnditorul nu exprim sentimente negative, acestea aparinnd p lriei roii, dup cum aprecierile
pozitive sunt lsate p lriei galbene. n cazul unor idei noi, plria galben trebuie folosit naintea plriei
negre.

Plria galben rezumat:

Este simbolul gndirii pozitive i constructive, al optimismului. Se concentreaz asupra

aprecierilor pozitive, aa cum pentru plria neagr erau specifice cele negative. Exprim sperana; are n
vedere beneficiile, valoarea informaiilor I a faptelor date.
Gnditorul plriei galbene lupt pentru a gsi suporturi logice I practice pentru

aceste beneficii i valori. Ofer sugestii, propuneri concrete i clare. Cere un efort de gndire mai mare,
Beneficiile nu sunt sesizate ntotdeauna rapid I trebuie c utate. Ideile creative oferite sub plria verde pot
constitui
material de studiu sub plria galben.

Nu se refer la crearea de noi idei sau soluii, acestea fiind domeniul plriei verzi.

Plria verde rezumat:

Simbolizeaz g ndirea creativ. Verdele exprim fertilitatea, renaterea, valoarea seminelor.

Cutarea
alternativelor este aspectul fundamental al gndirii sub plria verde.

Este folosit pentru a ajunge la noi concepte i noi percepii, noi variante, noi posibiliti. Gndirea
lateral este specific acestui tip de plrie. Cere un efort de creaie.

Plria albastr rezumat:

Este plria responsabil cu controlul demersurilor desfurate. E gndirea despre gndirea nevoit s
exploreze subiectul. Plria albastr este dirijorul orchestrei
i cere ajutorul celorlalte plrii. Gnditorul plriei albastre definete problema i conduce ntrebrile,
reconcentreaz informaiile pe parcursul activitii i formuleaz
ideile principale i concluziile la sfrit. Monitorizeaz jocul i are n vedere respectarea regulilor.
Rezolv conflictele i insist pe construirea demersului gndirii.
Intervine din cnd n cnd i de asemeni la sfrit.
Poate s atrag atenia celorlalte plrii, dar prin simple interjecii.
Chiar dac are rolul conductor, este permis oricrei plrii s-i adreseze comentarii i sugestii.

Cum se folosete aceast metod:

Se mpart cele 6 plrii gnditoare elevilor i se ofer cazul supus discuiei pentru ca fiecare s-i
pregteasc ideile. Plria poate fi purtat individual i atunci elevul respectiv I ndeplinete rolul sau
mai muli elevi pot rspunde sub aceeai plrie. n acest caz, elevii grupului care interpreteaz rolul unei
plrii gnditoare coopereaz n asigurarea celei mai bune interpretri. Ei pot purta fiecare cte o plrie

culoa
conti

de

aceeai
re,

fiind
eni
de
fatul

c:

Plria albastr
clarific

Plria alb

informeaz

Plria

genereaz

efortu

ideile noi

verde
l

Plria
galben
aduce beneficii

creati
v

Plria

identific

neagr
greelile

Plria roie

spune ce simte despre

Cum funcioneaz aceast metod n cazul rezolvrii de probleme:

Plria albastr: definete problema;
Plria alb: ofer informaiile i materialele disponibile n legtur cu problema discutat;
Plria verde: vizeaz soluiile posibile;
Plria galben: are n vedere posibilitile reale de realizare a soluiilor propuse;

evideniaz slbiciunile fiecrei soluii date

propuse.

P
lria

neagr
:

P
alb:

lria
leag
soluiile de informaiile disponibile, rspunznd la ntrebri de genul: Au soluiile propuse o baz
informaional?;

Plria roie: stimuleaz participanii s rspund la ntrebri de genul: Ce simii n legtur cu soluiile
propuse?;
Plria albastr: alege soluia corect i trece mai departe.

Plriile gnditoare pot fi purtate pe rnd de participani sau toi subiecii antrenai n discuie pot fi sub
aceeaI plrie n acelai timp. Astfel se pot folosi formule de genul: Hai s ncercm i plria verde.
Cutm idei noi. sau S lsm plria neagr, s-o probm pe cea galben. Cineva care nu este
ncntat de ideea pus n discuie, nu face nici un efort s gseasc elemente pentru dezvoltarea ei.
Utiliznd tehnica plriilor gnditoare, gnditorul este provocat s schimbe plriile, faclitndu-se astfel
posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrns s aibe doar o singur perspectiv.
O persoan entuziasmat de idee este rugat, ca sub plria neagr, s caute dificultile, neajunsurile.
Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul. Cu sistemul plriilor gnditoare exist ocazia de a fi
negativist la un moment dat (sub plria neagr), iar n alt moment s renune la negativism, ncercnd o
alt p lrie (perspectiv) verde, de exemplu.

Indicaii pentru cel/cei ce poart:

Plri

Folosete

a alb:
ntrebrile:

gndete ca o foaie

Ce informaii
alb care
avem?
este neutr i poart

Ce informaii
informaii;
lipsesc?

Ce informaii am

vrea s avem?

Cum putem

obine informaiile?

Plri
a

Folosete
roie:
fomulri de

exprim-i emoiile,

tipul:
temerile, intui iile,

Punndu-mi
sentimentele;
plria roie, uite

cum privesc eu

nu te

lucrurile
justifica;

Sentimentul meu

aprinde
e
c
simmintele;

Nu-mi place felul

cum s-a

procedat.

Intuiia mi spune

Plri
a
neagr

Folosete
:
ntrebrile:

Care sunt erorile?

judec critic;

gndete

Ce ne mpiedic?
logic, negativ;

atenioneaz asupra a
La ce riscuri ne
ceea ce nu
expunem?

poate fi fcut, e
Ne permite
nonprofitabil, regulamentul?

riscant sau

periculos;

Plri
a
galben

gndete optimist,
logic i pozitiv;
be
nef
icii

le i posiexploreaz

bilit

ile;

imagineaz-i lumina i strlu cirea

soarelui;

Plri
a

verde:

creaz noi
optiuni, variante,
resurse, structuri,
metode, idei;

gndete-te la
vegetaia
proaspt, la

abunden;

d fru liber
imaginaiei;

Plri
a
albastr

controleaz procesul
gndirii pen tru ca aceasta s
devin mai
prod
orga
uctiv
i nizeaz
ac iun

ea;

supervizeaz,

Folosete

ntrebrile:

Care sunt
obiectivele?

Pe ce se bazez
aceste idei?

Care sunt
beneficiile?

Cum voi/vom
ajunge apoape

de aceast
viziune (per

spectiv)?

Folosete
formulri

de tipul:

ansa succesului
este dac

Cum poate fi
altfel atacat

problema?

Putem face asta i

n alt mod?
Gsim i o alt

explicaie?

Folosete

ntrebrile:

Putem s
rezumm punctele

de vedere
expuse?
Care e urmtorul

pas?
Care sunt ideile

principale?

S nu pierdem

sistematizeaz contimpul i s
cluziile, comenteaz

ne concentrm
dirijeaz i
asupra, nu
conduce ctre pasul

urmtor;

credei?

Avantejele metodei Plrilor gnditoare:

stimuleaz creativitatea participanilor, gndirea colectiv i individual;

dezvolt capcitile sociale ale participanilor, de intercomunicare i toleran reciproc, de respect pentru
opinia celuilalt;

ncurajeaz i exerseaz capacitatea de comunicare a gnditorilor;

dezvolt competenele inteligenei lingvistice, inteligenei logice i inteligenei interpersonale;

Fiecare plrie gnditoare reprezint un mod de gndire oferind o privire asupra informaiilor,
sentimentelor, judecilor, atitudinii pozitive, creativitii, controlului.

ntr-o ntrunire serioas oamenii se presupune c nu pun pe primul plan emoiile, dar de fapt ei le
deghizeaz n argumente aparent logice. Tehnica plriilor gnditoare ofer posibilitatea participanilor, care
purtnd plria roie, s-i exteriorizeze direct emoiile, sentimentele, intuiiile fr alte explicaii, lucru
cunoscut de toi ceilali membrii ai grupului. Este important s poi s comunici ceea ce simti despre ceva
anume, fr a ofensa pe nimeni i fr a te simi stnjenit.

Plria neagr este valoroas pentru a evita greelile. Participanii la discuii entuziasmai, pot fi rugai
la un moment dat s-i pun plria neagr (sau s priveasc din acest punct de vedere). Dac se insist pe
perspectiva negativ, e foare uor de ucis n fa ideile creative. Plria neagr trebuie folosit mai bine
dup ce s-a folosit plria verde i apoi s fie urmat de plria galben.

ntr-o discuie obinuit, de obicei, subiectul A are o prere diferit de subiectul B. Fiecare caut s-i
argumenteze propria prere i de multe ori fr o capacitate empatic.

Tehnica celor 6 plriilor gnditoare ofer posibilitatea tuturor participanilor la discuii de a fi la un
moment dat de aceeai parte a baricadei, purtnd aceeai plrie. Discuia devine astfel constructiv i
efectele se vd imediat. Astfel, att subiectul A ct i subiectul B, pot purta la un moment dat plria neagr,
n acelai timp, pentru a descoperi pericolele, defectele, lipsurile, neajunsurile problemei pus n discuie.
Apoi ambii pot purta plria galben pentru a explora beneficiile, schimbnd-o apoi cu cea verde pentru a fi
deschii tuturor variantelor.

n loc s gndeasc n contradictoriu, dezvolt o explorare bazat pe cooperare.

Este adevrat c unii oameni sunt mai buni dect alii ntr-un anumit mod de gndire, ori se simt mai
confortabili sub o anumit plrie; dar trebuie specificat c plriile colorate nu eticheteaz pe nimeni (de
exemplu: Ionescu este gnditorul negru al grupului.., etc). Este exact opusul scopului acestei metode.

Important este ca fiecare participant s fac efortul de a folosi toate plriile.

Tehnica plriilor gnditoare este folosit pentru a determina indivizii s-i schimbe perspectiva de
gndire, s ia n consideraie i alte puncte de vedere.

11. Tehnica fotolimbajului

Tehnica fotolimbajului este un exerciiu de ascultare activ, un prilej de

exprimare sau reformulare, retrirea impresiilor personale, de analiz a limbajului fotografic care
prezint mediul natural aa cum este el n realitate.
Etape:
a) Prezentarea sarcinii de lucru: Alegei o fotografie care prezint cea mai frumoas i
interesant activitate de vacan sau peisaj despre care ne vom aminti astzi.
b) Selecia individual: - fotografiile sunt dispuse pe o mas; - pe rnd copii analizeaz
fotografiile i aleg una. Este posibil ca aceeai fotografie s o aleag mai muli copii. Fotografia
se plimb de la un copil la altul. O vor privi cu interes i vor reine elementele i simbolurile
fotografice.
c) Activitatea frontal: - se formeaz un cerc; - fiecare copil prezint fotografia; nvtorul adreseaz ntrebri, iar copii explic motivele alegerii; copii exprim propriile
experiene i impresii despre vacana mare, aduc chiar detalii privind nisipul, temperatura apei
etc. copiii nu au nevoie s critice prezentrile, fotografiile sau s comenteze alegerea unei
fotografii de un anumit copil.
d) Activitatea frontal de evaluare: - se analizeaz strile, sentimentele exprimate de copii
n timpul prezentrii sau al contemplrii fotografiilor; - se prezint pe scurt sinteza temei vacana
mare.

1.

12.Harta cu figuri

Harta cu figuri. Tehnica prin care se poate reprezenta un spaiu (localitate,

teritoriu, loc de desfurare a unei aciuni), utiliznd desene schematice.
Etape:
1. Comunicare sarcinii didactice: Se formeaz grupuri de cte 4 copii, se
distribuie materialul i se anun sarcina de lucru n cadrul unei teme. Timp de 7 minute, copiii
discut i schieaz conturul spaiului pe care vor s-l reprezinte n funcie de tema aleas, iar n
interiorul lui i fixeaz elementele constitutive ale hrii i locul pe care-l ocup fiecare element.
2. Activitatea n grupuri. Fiecare grup lucreaz la propria hart cu figuri, membrii grupului
aducndu-i contribuia personal (deseneaz, caut simboluri scriu etichete etc.). pentru ca
harta s fie reprezentat corect i ct mai aproape de realitate se pot utiliza texte (lecturate de
nvtor) imagini, fotografii. Dup ce hrile cu figuri au fost realizate de fiecare grup, ele vor fi
expuse ntr-un loc vizibil.
3. Prezentarea la grup. Se prezint harta de ctre un reprezentant al
grupului ales anterior care prezint/explic motivele aranjrii elementelor n spaiul hrii.
Beneficiile metodei: ncurajeaz conlucrarea n grup: - dezvolt memoria vizual i de orientare
n spaiu; - dezvolt gndirea prin gsirea de simboluri a corepondenei elementelor; - dezvolt
reprezentrile mentale i schematice ale copiilor. Exemple de teme: Harta cu figuri a...
localiti: Oraul meu, Satul nostru.

Bibliografie:
Cristea, Sorin, Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureti, 2008
2. Mndru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Niculae A., Nemoc M.,
Todoru D., Topoliceanu F., Strategii didactice interactive, ed. Didactica
Publishing House, Bucureti, 2010;
3.http://documents.tips/documents/metodele-interactive-55cb7ab8624cf.html