Sunteți pe pagina 1din 18

METROLOGIA TEMPERATURII

Metrologia sau tiina msurrii este o ramur a tiinelor definit ca fiind domeniul
de cunotine referitoare la msurri, cuprinznd toate aspectele, att teoretice ct i
practice, oricare ar fi nivelul de exactitate, mrimea msurat sau modalitatea i
scopul efecturii operaiilor specifice.
Obiectul tiinei msurrii include: mrimi i uniti de msur, etaloane, metode i
mijloace de msurare, erori i incertitudini de msurare, condiii de msurare,
caracteristici ale mijloacelor de msurare, relaia om - aparat, norme i prescripii
privind asigurarea metrologic.
Componentele specifice ale procesului de msurare sunt urmtoarele:
- mrimea de msurat - constituie obiectul msurrii. Prin definiie, mrimea
reprezint o proprietate comun a unei clase de obiecte, fenomene, procese etc.
-metoda de msurare - modul de comparare a mrimii de msurat cu unitatea de
msur;
- mijloacele de msurare - totalitatea mijloacelor tehnice cu ajutorul crora se
determin cantitativ mrimea de msurat.
Toate tipurile de msurri prezentate anterior se pot aplica la un mare numr de
mrimi fizice, ce pot fi de natur:
- mecanic: lungime, vitez, debit, presiune, vscozitate, putere, cuplu
- electric: tensiune, intensitate, puteri, energii
- termice: temperatur, rezisten termic
- chimice: pH, concentraie, salinitate
- optice: intensitate, flux luminos .. .

Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al


corpurilor .
Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati
fizice variaza cu temperatura. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea
echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si
corpul termometric, stare in care, transferul de caldura dintre acestea se anuleaza.
Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de
proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop. In general, se foloseste
variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice
functie de temperatura:
-variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub
si tija, termometre cu lama bimetalica);
-variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre
cu lichid);
-variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori, gaze sau lichide aflate intr-un
volum inchis (termometre manometrice);
-variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare
(termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive);
-aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t.t.e.m.) la capetele libere a doua
conductoare diferite, sudate intre ele, cand sudura se afla la temperatura de masurat iar
capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri);
-actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre
optice cu radiatie totala, pirometre optice cu benzi de radiatie, pirometre spectrale si
pirometre cu dispersie sau de culoare);
-alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor.

n general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC - se


numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. Domeniul de utilizare a
principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in
tabelul1.1.

Tabelul 1.1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura

In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii


corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase
temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la
presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura
termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura
termodinamica a punctului triplu al apei.
In afara de temperatura termodinamica (T), exprimata in Kelvin (K), in sistemul
international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara
Celsius (t), (ca unitate de masura tolerata), intre ele existand relatia:

t = T - 273,15 [ oC] .

Scara Internaional de Temperatur din 1990:

-se bazeaz pe o serie de puncte fixe de definiie;


-utilizeaz patru mijloace de interpolare i extrapolare:
termometrul cu presiune de vapori;
termometrul cu gaz;
termometrul cu rezisten din platin;
termometrul de radiaie;
-etalonate la unul sau mai multe puncte fixe; pe baza acestor etalonri i folosind
ecuaiile de interpolare specificate n SIT-90, se stabilete ntregul domeniu de
temperatur al scrii, de la 0,65 K pn la cea mai ridicat temperatur ce poate fi
msurat pe baza legii de radiaie a lui Planck.
Punctele fixe sunt stri de echilibru reproductibile ale unor substane foarte pure,
avnd temperaturi definite: puncte triple, puncte de topire i puncte de solidificare.
Punctul triplu este temperatura n care fazele solid, lichid i gazoas ale substanei
coexist n echilibru. Punctul de topire i punctul de solidificare reprezint
temperatura tranziiei unei substane din faza solid n faza lichid i, respectiv, din
faza lichid n faza solid, la presiunea de 101 325 Pa.
Instrumentul cu ajutorul cruia se determin temperatura corpurilor sau mediilor cu
care vine n contact se numete termometru. n principiu este alctuit dintr-un corp
termometric, caracterizat de o mrime fizic, numit mrime termometric, ce variaz
cu temperatura dup o anumit lege fizic. Exist o foarte mare varietate de
termometre, construite pentru diverse domenii de msurare i de utilizare. n funcie
de corpul termometric, exist termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau
semimetale); dup natura mrimii termometrice respectiv legea fizic, exist
termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiaii i altele.

Referinele naionale de temperatur


Laboratorul Termometrie-Colectivul Temperaturi al INM a dezvoltat referinele
naionale de temperatur n domeniul cel mai uzual, cuprins ntre -200 C i 2 200 C,
i asigur trasabilitatea valorilor acestora la SIT-90, respectiv la SI.
Scara naional de temperatur este realizat pe baza:
termometriei prin contact;
termometriei de radiaie.
ntre -189 C i 420 C , laboratorul realizez SIT-90 conform definiiei dar etalonul
naional al unitii de temperaturacoper numai sub-domeniul cuprins ntre -39 C i
420 C. Dup ncheierea comparaiei cheie EUROMET.T-K3 n care este inclus i
instalaia INM pentru materializarea punctului triplu al argonului (-189,3442 C),
etalonul naional va fi extins i n sub-domeniul cuprins ntre -189 C i - 39 C.

Descrierea aparatelor:
Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii, in
lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid, termometrele electrice cu
rezistenta, pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu
disparitia partiala a filamentului.

Mijloace de masurare a temperaturii

1.Termometre etalon cu rezistenta din platina


Termometrele cu rezistenta din platina etalon (TRPE) in conformitate cu Scara
Internationala de Temperatura din 1990 (SIT-90) sunt instrumentele de baza pentru
efectuarea masurarilor in intervalul dela 13,8033 K (punctul triplu al hidrogenului) si
pana la 961,78 C (punctul de solidificare a argintului).

2.Indicatoare de temperatura si termometre cu rezistenta de


lucru

Termometrele cu rezistena de lucru si indicatoarele de temperatura digitale sau


analogice, fie cu termometru cu rezistenta sau termocuplu, sunt utilizate pe scara
larga ca dispozitive de masurare a temperaturii intr-o varietate foarte larga de
aplicatii.

Termometrele cu rezistenta de lucru de diferite tipuri, pot fi etalonate in diapazonul


de la -80 C pana la 700 C.

3.Termocupluri

Termometrele termoelectrice sunt utilizate pe cale larga in industrie la masurare a


temperaturii si control pentru numeroase aplicatii. Ele sunt populare deoarece, sunt
mici si robuste, putand fi utilizate la temperaturi foarte ridicate avand un cost relativ
redus.
Termocuplurile pot fi etalonate in diapazonul de la -40 C pana la 1200 C
prin metoda compararii directe cu termocupluri etalon tip S sau termorezistente
etalon, in cuptoare si calibratoare de temperatura.

4.Termometre mecanice de dilatare

termometrul cu tija este compus din tubul 1, cu coeficient de dilatare 1 si din tija
2, cu coeficient de dilatare 2 mult mai mare decit 1. introducind termometrul in
mediul a carui temperatura o masuram, tija se va dilata si va deplasa acul indicator pe
scara gradata. Diferenta de dilatare optima se poate obtine daca, de exemplu, tubul
este din portelan iar tija din aluminiu.
termometrul bimetalic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capat
si libera la celalalt. Lama se obtine prin sudarea a doua lamele metalice, 1 si 2, cu
coeficienti de dilatare diferiti. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lamela 2 se
alungeste mai mult decit lamela 1 . pe acest principiu se bazeaza termometrul cu lama
bimetalica in forma de U . daca termometrul este incalzit lama va tinde sa se
indrepte, capatul liber se va ridica, deplasind acul indicator pe scara gradata.

5.Termometre manometrice

Aceste aparate sunt alcatuite din 3 parti si anume : un tub metalic 1, care se va
aseza in mediul a carui temperatura se masoara, un tub capilar flexibil 2, a carei
lungime poate atinge pina la 25..30m, si un aparat cu cadran construit pe principiul
manometrului cu element elastic. Elementul elastic 3, prin intermediul pirghiei 5,
actioneaza acul4, care se deplaseaza pe o scara gradata. Tubul metalic 1, tubul capilar
2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.
Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca, variatia de
temperatura a mediului pentru care efectuam masurarea determina in mod
proportional o modificare a presiunii fluidului din interior. Variatia de presiune

produce deformarea elementului elastic, deformare care este amplificata si transmisa


la acul indicator.
Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la
masini si agregate mobile sau fixe.
De asemenea, ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cind aceasta
marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii, ci este numai un
indicator al bunei functionari.

6.Termometre de sticla cu lichid:


Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe
variatia volumului unui lichid (mercur, toluen, alcool etilic, eter de petrol, pentan)
inchis intr-un tub capilar de sticla.

Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (- 38oC ... + 700oC). Dezavantajul
acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii
temperaturii in regim variabil.
Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate, la care tubul
capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie, precum si
termometre tija, a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. In afara de acestea
exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe, cu
contacte mobile etc. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci
cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie
masurata, deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de
masurat.

7.Termometre electrice cu rezistenta


Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a
metalelor cu temperatura. In figura 1.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu
temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate.

Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de


temperaturi, - 120oC ... 850oC.
Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca
urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice, coeficientul de
variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare, variatia rezistentei electrice
cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor
reproduse.
Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183oC ... 700oC), cuprul,
nichelul, fierul.

In figura 1.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din


platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b).

Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face


cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice:
- punti echilibrate;
- punti neechilibrate;
-logometre;
-milivoltmetre digitale (electronice).

8.Termometru Digital:
Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu
un termometru digital. Senzorul de temperatura este un termocuplu.
Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C, 0F sau K.
Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul
termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la 10-75 mV.

9.Termometre cu radiatii infrarosii . Termoculori:


Acestea sunt aparate moderne, cu precizii ridicate, concepute sa masoare temperatura
la suprafata diferitelor materiale cum ar fi : asfaltul, materiale ceramice, suprafete
vopsite, suprafete metalice oxidate, materiale de constructie, etc.
In figura 31 este prezentat un termometru cu radiatii. Acesta are afisare digitala a
rezultatelor si sistem de vizare foarte precis.
Pentru masurarea temperaturii pieselor in miscare sau a pieselor supuse frecarii,
precum si a distribuirii temperaturii pe suprafetele intinse ale conductoarelor sau ale
carcaselor de motoare, si vopsele indicatoare de temperatura (fig 32).
Exista substante indicatoare reversibile care isi modifica culoarea la incalzire, dar
la racire revin la culoarea initiala si substante ireversibile care, la racire, nu revin la
culoarea initiala, ele aratind deci temperatura maxima atinsa de piesa in timpul
procesului de incalzire.

Etalonarea termometrelor:
Etalonarea termometrelor uzuale se face prin comparare cu termometre etalon, care,
la rndul lor, sunt gradate pe baza unor puncte fixe definite de Scara Internaional de
Temperatur din 1990 (SIPT-90). SIT-90 folosete mai multe puncte fixe definite,
toate bazate pe stri de echilibru termodinamic ale unui numr de 14 elemente
chimice pure i unei substane compuse, apa. Multe puncte se bazeaz pe
transformri de faz, n special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele
mai joase puncte criogenice se bazeaz exclusiv pe relaia dintre temperatur i
presiunea de saturaie a heliului i a izotopilor si, n timp ce restul punctelor reci
(sub temperatura camerei) se bazeaz pe punctele triple.
Acoperirea ntregului domeniu al scrii necesit mai multe tipuri diferite de
termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu heliu
gazos, termometre cu rezisten din platin standard, sau pirometre monocromatice.

Aparate de etalonare:
Aparat de etalonare uscata
Un aparat de etalonare uscat este n principiu un cuptor tubular, echipat cu un
element de nclzire, care ofer o zon de temperatur constant. Este destinat
etalonrii termocuplurilor de tip R i S. Cele mai bune aparate sunt echipate cu
controlere electronice calibrate n 5 puncte fixe, ceea ce asigur acurateea n toat
gama de lucru. Gama de lucru a aparatului din imaginea alturat este 150 1200 C.
Instalaia se stabilizeaz termic dup aproximativ o jumtate de or, la temperaturi de
2 C fa de temperatura dorit, cu precizia de 0,1 C la 150 C i 0,2 C la 1200
C. La unele aparate zona fierbinte poate fi folosit i drept etalon de tip corp negru,
la aparatul din imagine precizia fiind de 0,3 C. Rcirea aparatului dureaz cteva
ore. De obicei se pot etalona simultan pn la 4 termocupluri. Se pot construi
instalaii uscate i pentru alte game de temperaturi, de exemplu -30 140 C, 30
300 C i 50 700 C.
Etalonarea termometrelor de sticl i a oricror alte termometre pn la temperaturi
de 700 C. se poate face n aparate de etalonare cu baie lichid, care sunt foarte
asemntoare cu cele pentru etalonare uscat.

Bibliografie:
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MASURAREATEMPERATURII42269.php
http://www.simarmetrologie.ro/servicii/electricitate-temperatura/
http://www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr01/L1.html

REFERAT

Metrologia
temperaturii

Decan Alina
ane Frederica Elena
Nstase Valentina
632CB
2016