M|NI$TERUL ESUCATH, e ERCETARII,

Tt N ERETULUT

fl

SPORTULU

gcoALA posTLtcEALA SAN|TARA,,FUNDEN|*, BUCURE$T|

ffiffiffiffiffiffitu ffiffi ffiffi#ffiffiffiffiffi

ffiffimrw
m$:

m&mw$$ #'K rc

ffiKlwff

g$

ffiwm$#ffwr Wmw6$wwm$w ffimmfi*mnffi

WSt-uMuL s

#mmrd*nmtmr:

Fr*f. dr. ful.an"m*ffim ffrln

$eoala Fostlieeald Sanitar$,,Fundeni", Bucuregti - OrisJescu Eugen ia

$eoala PsstliceaH Sanitar6, Arad - Bran Renate Liliana, Popa Elena
Grupul $colar Sanitar, Baia Mare - Marian Lucretia
Colegiul de $tiinte ,,Grigore Antipa", Bragov - Oglindd Tatiana, Tiurean Lavinia
Grupul $colar,,George Emil Palade", Constanfa - Stanciu Mar:ia
Grupul $colar,,Charles L augier", Craiova - Sima Maria
$coala Posfliceald Sanitard,,Grigore Ghica VodS', la-si- Bucdtaru Mihaela, Cotea Maria
Grupul $colar
Cgntacuzino", Pitesti- Gogel Ecaterina
"lon

Modulul 23: Pngurnnlngie +i nursing

Modulul 24: Cardiologie gi nur"sing

specific.,r.,r

ririrr*..{r.3a,:,*,,...ir;cqrr'xr"**n.,. ?

?n cardiolngig....i.:{,.ri!..r*}ir.,".,i,,rr,,,r.(,i;r.,:r:r,*r

34

Modulul ?5: Gastrognternlngie pi nursing ih :gastroentgrolngie ....,.,i.a.....i...,*r.* s$

hdodulul ?6: Nefrobgie, urnlogie gi nursing ?n afec{iunile'renale .... a1,..;.i;..rr... 1nr

'Modulul ?7: Chirursie gnsrala

pi nursing in chirurgie generald .rr.,..,1.r......q. 14s

Modulul ?S: chirurgie tnracicfr, cardiovasnular:* i nursing $pecific

...,, .,,.,*.,1

1rfi

Modulul 2$;
Modulul 30: Oftalrnnlngin

ryi

nursing Tn nftalmnlogie ,i,r,rr,ri,i,.i,iii,+,r*,iiri'i,,,,r

Modulul 31: Hgrnatnlngie Si nursing

Modulul

3,2:

Tn

hgmatolmgis...rirrr*.rrrri.r,......i..*... . tfr$

ilrtopedie, traumatologie pi nur.sing specific ....rii......,..,..

Madulul 33: Reurnatglggi*

ryi

nur:ning

.- 274

in rgumfftalogie

.qqf.,

fi4$

.,r+i:.,,,,,!i,.{r,,r,,:ralaji?:ii{i,

f$z

Mndulul 34: ilnrmntn-vgn*r*lcgie gi nursing sp*cifi*.r4,,,r,,.r,,,,,,*,,,*ii...{:i,,,,*,} ??S

[rXndulul 35; Snli infectn-r*ntasioase Si nur$ing specific

Mcdulul

SS:

r....,,..r. r.{r.*

f;ndgrrinnlngie pi nurgin# ln gnds*rinnl*gim **..*rr*rr**c{.ci.,..ai...r+ii #1fr

Msdulul 37: ffiali mmtnboli*m, ds nutri{ie $i nursing spenifi*

M*dul,ul 3&t

ASS

f{utri}ig

Si digt*tic#

,,r..

...rrr*,i'r;s,,d,c}1,"***.*r

,r!r,,r.*,,,r,ri*..r,s!r*roi.r,,,.rri..r..*,a,ii+.i*,}q,i

s4s
:*ffi4

Bibliagrafie

4#1

lndex

4*S

Obiac{iuele de tn g rlj Ire vizeazd

- eficientizarea respiraliei;
-* eliberarea cdilor respiratorii
tacilitarea echilibrului termie, coRsecutiv cu reducelea pr:oc'esului inflamator;
- diminuarea disconfortului gi cregterea stdrii de confort;
- prevenirea corndicaliilor.
Plan de lnteruenlill:
- se asigurd condi{iioptime de microclimat (Te: 22-24oC, umiditate Tn jur de 50%,
ventilalie naturalS, igiena spaliului)
* se eomunicfl cu pacientul pentru a stabili o relalie bazati pe Tncredere gi pentru a
-

cregte complianla acestuia ;

se monitorizeaz|funcliile vitale givegetative: To, R R, TA, diurezS;
se raporteazd medicului modificdrile apirute: hipertermie, tahicardie, dispnee cu trahiBnee, cregterea T.A. prin hipoxie gi hemoconcentralie, scdderea diurezei;
se faciliteazd e*pectora{ia prin aplicarea mdsurilor fieice:, perculie, vibralii, drenaj
postural;
se noteazi caracteristicile expectorafiei (culoare, aspect, cantitqte, consistentd);
se stimuleazi paeientul sd ingere cel pu[in 2 l/zi de lichide calde;
se explicS importanla hidratfrrii pentru umectarea r-nucoa$ei respiratorii gifluidificarea secre{iilor bton$gei
se suEereazS paclentului sd se mobilizeze.c3t'mai mult posibil dacd tolereazd
migearea;
se administreazd conform prescripliei medicafia simptomaticd, antialgici, antiinfl amatoare, antialergic5 pi antibiotice;'

se testeazd sensibilitatea pacientului la ac{iunea antibioticelor prescrise (?n

speeial penicilina)'mai ales dacd anamneza deceleazf, un istoric de alergie
medicarrtentoas$;

se ffionitonzaazl efectele terapeutice ql nonterapeutic ale

medicamentelor
(erup{ii cutanate, tulburdri digestive);
- se observS pomportamentul, faciesul, orientarea ln timp gi spa{iu.
Se educd paeientul:
* sd elpeetoreze ln gervelele de unici folosinfd sau intr-un recipient cu Capac;
* s6-gi cldteascd gura dup6 fiecAre expectoralie;
-* sd pund un gerve[el la gurd gi nas atunci cfrnd tugegte sau strdnutS;
s& renunle la fumat dacfi este fumdtoi sau si evite fumatul pasiv;
- sd evite expunerea la alergeni gi substanfe iritante ce pot fi inhalate.

2. BRONqTTACRONTCA
Definifie: inflama$e nespecifici a mucoasei brongice, caracte-rizati prin tuse gi
expectora{ie cronicfi, cu evolu{ie cronicd spre afeotarea parenchimului pulmonar
(emfizemul).

Caracter"istica pentru definirea brongitei crofiice unt:

permanen{a tulburdrilor respiratorii (tuse gi expectoralii) cel putin 3 luni pe an,
timp de 2 ani eofisecUtivj (OMS '1966);,
accentuarea severd a aeestora ln anotimpul rec gi umed, Tn cursul epidemiilor de
infeclii respiratorii acute (virale sau bacteriene).

Lobi drepli
Lobi st&ngi

luid plerual
Diafragm

Fig. 1. Anatomia pt#md nului,

Etinlagie: sunt 3 factori principali incriminati ln producerea brongitei cronice:
factori iritanli: tabagismulgialcoolismul, vaporii iritanlidin industria chimic6, vaporii de amoniac (ca noxe profesionale), pr:ecum,gi condi{iile atmosferice nefavorabile (frig, urnezeali, curenfi de aer);
. infeclia mierobiani.sau viralS;
e alergia care aclioneazd prin sensibilizare la pneumoalergeni sau alergeni microbieni la care se adaug5 terenul predispus (predispozi{ia la aleie),
To[i acegtifactori ac{ioneazi, de regulS, ?n cerc vicios fdcdnd ca expectoralia si
creascA gi tusea sd devini ineficace, ceea ce favorizeazd staza brongicS, tulburdrile,
de ventila$e gi infeclie.
$pmne.si slmplome;
Brongita cronicd se caracterizeazd clinic prin:
dimi- tuse gi expectoralie cronic.S, mueoasS sau mucopurulentd, maiacsentuati
nea{a, la schimbarea pozi{iei (toaleta bronhiilor)in cantitate de cel pulin 30 mlizi;
'- dispnee continud (prin obstruarea brongiolelori sau paroxistief, {consecin{a alerglei la infec{ia bacteriand intrabrongicd);
- raluribrongice mixte (sibilante, ronflanie 9i subcrepitante)la ausculta{ia pulmonari efectuatd de medic.
lnvestigadii (studii de diagnostic) :
* radioscopia sau radiografia pulmonarfi * evidenliazf un desen peribronhovascu-

lar: aceentriat;

exameRul sputei: aratd prezenla mucusului in cantitate mare, iar in epi$oadels infeclioase eviden{iazfr leueocite neutrofile qi flord bactreriani variat$;
examene hematologice (F{LG, l-{t) aratfl poliglobulie gi hemoconcentralie prin hipoxernie cronicd {h ipoxemia stirn uleazi h ematopo eza } ;
gazometria:identfficfi scdderea Pa0rsub SS mm Hg, a SaOrsub g5%, precum gi
creglerea PaCOu peste 45 mmHg {hipercapnfe);
probele ventilatorii (spirometria) arati disfunclie ventilatorie de tip obstructiv, sciderea moderatd a CV (capacitalii vitale) gi marcatd alvolumuluiexpirator maxim
pe secundfr (VEMS), precum gia indiceluide permeabilitate brongicd sub 700/o.
i

Diagnosfieul pozitiv se pune pe tuse $i expectoralie'cronicd, raluri brcngiee gi

tulburSri ventilatorii de tip obstructiv.

Tratament:
a) medicamentos:

-*
-*

antibioterapie parenteral conform antibiogramei din sputd in cazul infecfiilor

cu germeni de mare patogenitate sau antibiotice cu spectru larg (Ampicilind,
Amoxicilind) in caz de flord microbi-and greu decelabi16 prin examenul bacteriologic al sputei;
fluidifiante - secretolitice pentru facilitarea elimindrii secrefiilor brongice;
mucslitice (cAnd sputa este v6scoasd): aer,osolicu N-acetilcisteind sau atfachimotripSind;

simpaticomimetice (Astmopent sau Berotec sub formd de aerosoli);

Miofilin i.v" sau cortimterapie per os sau i.v. in perfuzie, in caz de urgen!6, pe-ntru
Tnldturarea spasmului brongic.
b)fizic: percu[ie, vibralie, drenaj postural pentru eliminarea secrefiilor abundente
c) profilactic:
administrarea timp de 7-10 zile, in anotimpurile reci si umede, de antibiotice prescrise de medic (Biseptol, Doxiciclini) pentru prevenirea acutizdrilor gi a
compliea{iilor;
evitarea poluanlilor atmosferici ;
respectarea mdsurilor de proteclia muncii la locul de muncd (in caz de expunere
la noxe profesionale).

Nursing in hrongita cronicd

*
*
*
*

Pro b I a m e da dependen fd.;

obskuclia brongied;
dispneea;
anxietatea;
ri6c lnalt de alterare a stdrii de sdndtate {insuficienfa respiratorie acutf,, BPOC);,
dezechilibrul gazelor sangvine (Problemd colaborativd).
Obiectivele de ingrijire vizeazd:
dezcbstiuclia brongicd ;
ameliorarea dezechilibrulUi gazelor sangvine gi acido-bazic;
prevenirea complica{iilor;
rnsntinerea calitSlii vielii.
Flan de intewenlil:
se asigurd condifii optime de microclimat (T', umiditate; igiend, ventilalie natur:alh);
se ajutd pacientul sd-gi gdseascd o pozilie comodd, de preferat gez6ndd sau
semigez6ndS;
se ?ncurajeazd pacientuls#giexpdme temerile pentru a diminua gradulde anxietate;
se monitorizeaz1funcfiile vitale,givegetative: T0,, B R, T.A,, expectora$a;
se preg5teste bolnavul pentru probele ventilatorii;
se oferd o scuipfrtoare cu capac Ai se incurajeazd s8 expectoreze;
$e rcolteazi sputd pentru examene de lahorator la indicatia mediculuilsspsg*
tAnd procedura;
se observd gi se raporteazd caracteri*ticile sputei: culoare, aspct, cantitate, consisten!5;

$e administreazd trstsm*ntul presnris de rne*

dic, r*$pect*nd calea, orarul ryl dsza;
se $uprsvs$heaefi efectel* ter*peutics $l non*
terapeutice ale medica{iei sdrn:inistrate ;
se obse'rvd ffornpcrtnmentul, faciesul, sornnul
bolnavului;
$e educfi pacientul:
r s5 expectoreue numai ?n scuipfitnare sau in
batiste de unic6 folosinta ce vor fi colectate
Tn pubele;
n s* inspire pe nas Ei sa respire cu buzele Tncre*
{ite pentru ameliorarea dispneei;

r sd fac6 gargarisme dup# expectora{ie gi sfr

se $pele pe maini;

s s6 nu Tnghitd sputa {mai ales femeile);

r sd utilizeze corect inhalatarul-spray, fara

si

facfr abuz;
o sfr facfr exerci{ii de respiralie abdominald, in
$copul diminufrrii activita{ii mugchilor respiratori accesorii (muqchi intercostali, scaleni,
sternocleidomastoid ie n i ) ;

Fig. 3, Spil.nrneffu.
o sfr comprime cu m*na partea inferioarfr a
cutiei toracice dacd tusea este dureroas5;
* s& renunts la fumat pi sf, evite expunerea la
pneumoalergeni sau substanle iritante ale mugchilor respiratori;
. sd fac6 exercilii fizice gradate (mersul pe jos sau pe o biciclet6).
Evailuarea obiectfiretor de in g rifi re:
Se face evaluare periodicd gi finald (in functie de intervalul precizat in obiectiv)
pentru a apt'ecia dacd obiecJivele au'fost indeplinite integral, pa(ial sau deloc;
in caz de obiective realizate parlial sau deloc irt intervalul fixat, se culeg date
pentru idbntificarea, cauzelor reugitei pa4iafe saq nereuqitei, se modificd planul de
intervenlii autonome 9i se reevalueazS,
lh caz de obiective realizate'se indici data cfind au fost realizate.
3, PNEUMONIILT
Definilie: inflamafii nesupurative acute sau cronice ale parenchimului pulmonar
gi ale fesutului interstilial de cauze diverse.
Clasificarea etiologicd a pneumoniilor.Are importanld pentru terapia pneumoniilor. Fupi agentul etiologiq pneumoniile se clasiflcd astfel:
a. Pneumonii baeteriene {tipice) - 70Y0, din care cea mai frecventd este,Brleumo*
nia pneumocscica.
b. Pneumonii nebaCteridne (atipice) - 30%, care pot fivirale,.,alergice, micotice,
chimiee, de iiradier etc.
EftoJosrie A$enfii etiologioi determiqanli pot fi :
bacterieni: 90Yo dinlre pneumoniiie bacterjens sunt determinate de pneumoooc
gi 10% de alte b-acterii {stafilococ, strepiocoo, Haemaphi{us influenzae, Kebsielta

Pneumonlae etc.);

*
*

*
*

*
*

Mycaptasna pneumaniae, VirUsu! gripal mai ales de tip A, ade,l'lovirusurile,

Ricpettsra buinehicsro,$e tran$rxite prin eepu$e sau faptele Si carnsa infectate
de aceasta;

diferitdspeeiidefUngi,endogenesauexogene(Candida;4qpergrilbs,AefiRonlyces,
Hystoplisma etc.), cea maitrecventd fiind pneumo-nia cauzalA de Candlda albi'
cJns;'aeeasta apir*. m o oonsecinfd, a scdderii rezistenle! organrpmlllui prin;fac'
tori'divergi (eagexie,alcoolism) sau'd-upd administrafe pr:elungi6'th dszs'mari de
anlibiotice,per os, Care, prin distrugerea florei bacteriene saprofito, hWrizeazd
dezvoltarea fungilor;
factoriialergizanli: infestalii parazitare (asaarizi, tenia, anchilostoma, trichocpfal
etc), medicaments, polenuri ;
gaze si pulberi toxice inhalat* Tn cantitd,ti mari (noxe profesionale) care determind
p.neumonia chiinice;
iadioterapia cu doze mari la nivelul toracelui pentru afecfiuni neoplazice diverse
poate
determina pneumonia de iradiere;
'Legionetta
pneumophitta gi alte specii de Legionella care se rdsp6ndesc prin sistemele de aer condilionat,gi pr:in re[eaua de.aprovizionare cu aBA 9i care afecteazi persoaneie de vArstd medie gi bitr6nii; se lntf,lne$e Tn comunltate,, la persoanele cazate in hoteiuri cu sisteme de ctimatizare a aerului'Tn spitale (pneumonii
nozoeomiale) la ceicu sonde de aspiratje nazogastricii sub tratamentcu aerosoli
sau operali in reglunea eapului gi a gdtului.
Semne gi simptome
ln pneumonia pneumococicd:
debut brusc prih frisOn intens gi prelungit (,,unic gi solemn"), urmat de febd mafe, SgoC-4OoC gi junghitoracic subrnamelonar sau la nivelulfocarulut pneumonic,
inftamatorl
dispnee pfi n disfu n cfie respiratorie restrietivfi ;
tuse seac5 latncepul, ibr la ? .3 zile.expectorafie ruginie, caracteristieS, datoritd
henroglobinel reaultatd din degradarea hematiilor la nivelul exsudatului alveolar.
Semne fizlce:
facies prieumonlc, cu eongstie faciald mai intensfi de partea pldmdnului afectat
(semnul Jaceoud) gi herpes labial care este $emn caractaristicpentru pneumonia
,pneumococica;
sindfom de eondensare pulmonai* (vlbralii vocale exagerate, matiiate, raluri
crepitante);
puls lahicardic Ai scdderea tensiunii arteriale cu tendinli la eolaps,
$emne paraclinice:
opacikte omogen6, triunghiulard, eu v6rfulin hil gi baea la periferie;
leucocitoza cu cregterea neutrofilelor;
prezenla pneumococului {diplococ gram pbzitiv) pi,a polinueleafelor neutrofile in
sput5.
tnvestigalii (studii de diagnostic)
In pneumoniile bacter:iene se recomandE:
radiografie toracicd, ?n primele 24-48 h de la debut;
HLG cu formula leucositarS;
teste de inflama{ie - VSH, fibrinogen;
examen bacteriologic al sPutei.

ln pneumoniile nebacteriene se rccomandd urmstsarele investigalii:

radiografie pulmonard fatd gi profil;
aXrTlen bacteriologic din sputi pentru eviden{ierea micellilor;
br:dnhos:copie * in pneumonia ca Qandida albicans gi Tn actinomieozd:
examen eoprologic Tn pneumonia alergicd prin infectare cu oud de pqrazili;
determinarea ln urind a antigenuluisolubil al Legionella; proba de urinfi se recolteazi in recipient sterildup6 3 zile de la debu-tul bolii, chiar dacd s-a inceput tratamentul cu antibiotice"
Tratament
Spitalizarea este obligatorie in toate cazurile de pneumonie la copii, vArstnici,
bolnavi cu boli preexistente, cu complicalii sau cu tablou clinic grav (insuficien[a
respiratorie, goc, colaps)
Tratamentul in pneumoniile bacteriene:
a) tratamentul igieno-dietetic:
repaus la pat in timpul perioadei febrile gi circa o sdptdmdnd dupd scdderea
febrei;
hidratare suficientd, dietd lichida 9i semilichidd in perioada febril6: ceaiuri, sucuri
de fructe, supe de legume, lapte, grig, orez, budinci;
b) tratament simptomatic: antitermice, analgezice, calmante ale tusei;
e) antibioterapia adresatd germenului causal reprezinti {ratamentul de baz6 in
penumoniile bacteriene;
iristituirea tratamentului,se face dupd recoltarea sputei pentru examen bacteriologic
giantibiogramd giconst$, de regul6, in administrarea de Penicilinfi 24000000 uilzi,
i.m, pe toatd durata bolii,gi2-3 zile dupd vindecarea acesteia;
in caz de intoleranld la Penieilind saU rezistenlS microbiand se recomandfi ampicilina, eritromicina sau alt preparat indicat de antibiogrami;
Tn formele severe de pneumpnie se administreazfi antibiotiee Tn doze mari 9i asociate, i.v.;:
d) tratamentul complicafiilor - in funclie de tipul complicaliei astfel:
?n'cae de colaps se recomandd hemiiuccinat de hidrocortiioR in perfuzie cu ser
fiziologic sau solulie de glucozd 5%;
in caz de insuficienld respiratorie - oxigenoterapie, ventila{ie mecanicS.
Tratamentul in pneirmoniile atipice cufrinde:
a) mdsurigenerale:
izolarea bolnavului la domiciliu gi a formelor complicate in spital;
tratament igieno-dietetic g,i simptomatic ca ln pneumoniile, bacteriene;
b) tratamentul etiologic se adreseazd agentuluietiologic,gi constd ln;
administr"area de antifungice (amphoterieina B), parenteral in pneumoniile
micotice;
perfuzie i.v, cu hemisuccinat de hidr,ocortizon in:formele cu ,soc anafilactic:
oxigenoterapie ps ma$c{ in pneumonia chimic6;
antibiotice cu spectru larg pentru prevenirea auprainfectiilor bacterisne ln pneumonia de iradiere;
administrarea de eritromicind gitetraciclind, macrolide (azitromicind) sau chinolono tCIiprofloxaclnd) fn pneumonia cu legionel]a Bneum*Phlla,

*-*
-

*
-*
*

Nursingin pneumonii

Prableme de depenaenfd
re$pirati& inefieientd/alterarea func{iei respiratorii;

alt*rar*a csnforlului prin durers

int*leranlff la activitate ;

hipertermia;
alterarca nutri{i:ei prin deficit;
risc de deshidratare;
ri,ss Tnalt de altsrffre a stfirii de si*n$tnts"
Sbfecffvele de ing riiire vizeazd:
norrnfllizarea re$pira[iei $i s s*hlmhUrilor" :$seaa$e;
combaterea infec{iei;
restabilirea echilibrului termic gi a confortului;
a:daptarea alimenta{iei la nevsile nutritive ale pacientului;
menlinerea halan{ei intr5riliegiri qi prevenirea deshidratarii ;
prsven i rea com plicati lor.
Plan de intewen{ii:
se as,iguri condifiioptime de spitalizal.e $au]izolare la domiciliu;
se explici pacientuluifn tdrmeni accesibili modul de producere a bglii, metodel
de diagndstic qi tr,atarnent pentrU a Cregle complian{a gia reduce anxietatea;
se asigurfi repausul [a pat pe toatd,durata febrei gi Tn funefie de toleranla la
efort;
$e rAspunde cu cdm gi promptitudine la t0ate:solicitirile paeientului legate de
igieni, alimentalie, eliminare;
se msnitorizeafr fu nctiile vitale gi vegetative ;
se,observ8 gise noteazd caracteristicile expectorafiei: culoare, aspect, cantitate;
se face bilanful hidric pentru compeRsarea pibrderilor gi prevenirea deshidratirii;
seapllcd mdsuri $upiimentaredac6,se observd inabilitatea pacientului de a tugi gi
expectora (tapotf, ri, drenaj postural)l
se preleveazd sange pentrti exameRe de laboralor, sput6, pentru examen baeteriologie ,gi antibiogramdn urlnfr pentru examen $umar sau/gi pentru determinarea
antigenului solubil al,L:egionellei;,
*, se incepe antibloterapia recomandatf, de medi6'ca gi terapia adjuvanti la nevoi
(oxigenoterapie);
se supravegheazfi gi se r:aporteaz6'efectole, seeundare ale medicamentelor, daca
'

':i

*
-

i-

bolnavul pentru radiografia de control, dupa 34 zile de spitalizare;

se.qjut6 pacientul, la nevoie, s{ igi faed igiena corporatd gi s6 ?gi schimbe lenjeria
de corp;
se sbservd tegumentele, mueoaselq'pentru a identifrca eventualele sernne de
deahidratare au leziunile favorizate de ttts"nspira{ieln perioada de defeivegeentf,
a febrei;
se educd pacientUl,r
.,s6 re pire pe nas;
. si expectoreze in scuipdtoare ru capac sau in batiste de unicd folosinld;
. sdsi facd toaleta cavitdiii bucale dup6.expeetorafie;
r sd evite ourenfii de aer gi varia{iile de temBeraturd;
r s& alterneze perioadele de activitate cu cele de odihnei.
e sd oolt$utnCI alimente fir6 sar:e fn {impul tratamentului cu medicamente antiin-

35lltutegte

flamatoare;

. sA recuneascd

.Fi sd semnaleae rnedicului evenlualele-semne ale unor compli*

ca{ii: modificdri,ile sputoi, intenaificarea dureriitoracice, febrfi dup6 administrarea antibiotirelor.
Evalu area obiectivelor de tngrijire :
Se face evaluare perjodicd gi finald (in func{ie de inlervalul precizat in obiectiv}
pentru a aprecia dacd obiectiveie au fost indeplinitre integral, parlial sau deloc.
ln cqr de obiectiv,e realizate parlial sau deloq in intervalul fitcat, se'culeg date
pentrq identificarea eauzeior reuiitef pa$iale $au nereugitel, ee modifiei P].a1u{de
intervenlii autonome si se reevalueazd. ln caz de ob-iective realizate se indici data
c6nd .au fosl realizate.

ASTll,lUL BRONSIC
Defini$ie: sindrom de hipersensibilitate brongicd reversibild lponJan sau la tratament, eirprimat clinio prin crize recidivante de dispnee paroxistici de tip expirator,
predominant nocturne, Tnsolite de wheezing gituse.
Astmul brongic este o boald inflamatorie cronicd a arborelui brongic, cu simpto;
matologie intermitentd, episoadele acute fiind separate de perioade de remisie, cel
putin
.PeTn stadiile iniliale.
plan funclionalastmul bronsic se caracterizeazd printr-o tulburare ventilatorie
de tip obstructiv.
'*.

*
i*

Etiologie
in producerea aslmului brongio intervin 2 categoriide factori:
a) Factorii determinanii (etiologici) care in ordinea frecvenlei pot fi:
alirgici: vegetrall (polenul de graminee gi flori, praful d",..9t.?6, fungi); animali
1perl Hna, insecte); alimentari {cdpguni, ciocolatd, pegte, fdini de grdu) 9i medicamentogi (asphirr6, indometacinf,, penicilind etc). Pot de asemenea indupe.un
astm brongic la subiqcfi ca hipeneactivitate b-rongici (reprezinti proprielatea
muqchiului-neted brongic de a rispunde printr-o contracfie ansrmal crescUtfi broihoconstriclie - la uin stimul nespecific dat);

infecliogi: intuclia acutd sau cronicd brongiCd (viral6, bacterianfi) singurd poate
declanga astmul brongie;
iiitan[i: factorii fizici gi chimici (fum, gaze, pulberi) la care se adaugfi cei metreorologici {frigul};
fnct*r.ul endamin explin# nparitia criEelor astrfiatise premenstrual, la rn*nopaue$
ryi la hipertiruidieni;
factnrul psihi* parti*iBa ls de*lnnq-arsffi fi*c*s*br de astrn dup$ stress;
b) Factorii determinanli (de risc)cuprind:
teienul loeal (,,spine iritative"): rinite alergice, vegetalii adenoide, devialie de sept
nazal etc.i
terenul general: hiperreactivitatea brongicd constitu{ionald (incidenfa astmului
brongic este mai mare in familiile de astmatici dec6t la restul popula[iei).
$emne gi simptome
Tabloul clinlc al astmului brongic acut poate imbr6ca urm6toarele aspeete:
Criza de astm brongic --' e$te caracteristicd pi apare predominant nocturn, prs6edatd sau nU,de sindrom prodromal (rinorFs, lficrifnare, constric$etoracic6);
debutuleste brusc prin:
expiralqrie Tnsofitd,de wheezing b adipnee, tuse useati la
" diepnee paroxisticd
mucoas8 strfiiueitoare {per}atd);
expectoralie
cu
apoi
frrceput,
. durata unei erize obignuits de astm bro$ic este intre 15 minute Si2 sre.

Atacul acut de astm: guccesiunea ta interuale mici a mai multor cr-ize slrnple de
astm, fSrS remisiune completi intre ele; neti:aiat sau tratat incorect poate duea la
starea de r6u astrriatic.
Strarea de rdu astmatic: situalie dramaticd survenitd Tn evolulia astmului brongic,
pu"hol poienfial de moarte ; poate: avea'diver'sedol"me simptomatice :
",
prelungitd (peste 24 - 48 ore) severd, rezistent5 la tratamentele uzuale:
criza
* mai r:al stare de r6u aatmafic'instalatd brutal (de obicei in continuat@ unui atde
acUt de astm) cu a$pectde detresi respiratorie cu {ee vital imediat.
$tarea rie r6u astmatic poate fi deelangatf, de o infeclie bronhopulmonarS, un
qoc afectiv; un abuz de simpaticomimetice, intreruperea brutali a corticoterapiei,
administiarea de medicamente alergizante (penicifina, aspirina).
Investigalii (stu dil de diagnosttQ
exdfftrlul sputei: arat$ prezenla de eozinqfile 9i elemente de degradare a acestor:a (cristale Charcot-Leyden i spirale Curschmann) ; Tn astmul intrinsec (infecfios)
ln- sputd se deceleazd polinucleare nedtrofile 9i bacterii;
exaffihul radiologic poate sd arate: hipertransparenld pulmonar6 din cauza em.
fizemului pulmonar aOut;
examene biologice: HLG arat5'eozinofilie (astmui alergic) sau neutrofilie (astmul
infeC.tios); imunograma arati cregterea im.unoglobulineide tip E (lSE) ca rfisp_uns
la stimulii antigenicidetipalergic; analiza gazelorarterialearat6 sc5derea FaOr qi
a SaO, (hipoiemie) gi cregterea PaCo, (hipercapnie) in starea 99_t-ll astmalic; .
-pronebfuncli0nalerespiratoriiarat6:scddereapredominantaaVEMS,aindicelui
de permeabilitate brongicd ;
testele cutanate de identificare a aletgeflului: lDR.cu 0,1 rnl extract de alergeni diferifi (praf menajer, pene, p6r, fungi, antigen microbian d*'),
ECG poate evidenlia semne de cord pulmonar acut, tahicardie, tulburdri de
conducere;
determinarea PEFR {Peak Expiratory Flow Bate, = deb-it expir.ator maNim instanta*
neu de v6rf, valorisub 200 gi mai ales sub 120 l/min reprezintd un $emn de gravitate) cu debitrnetre portabile, utilizabile in orice cabinet sau la domiciliu; nu solicit6, pentru efectuarea mdsurdtorii, un efort deosebit din partea bolnavului.
Semnedegravitate ale Astmalai bronglc acuf care sugereazd un risc vital:
dispnee cu ortopnee;
dificultatea de a vorbi gi de a tuqi;
frewenla respiratorie peste 30/min;
frecvenfa cardiac5 peste 120/min;
pulsul paradoxalpeste 20 mmF{g (scdderea amplitudiniipulsuluiin inspir};
* rcantracfia perma nentfr a muqetri u ui sternocleidomastsid ian.
Tratamentul
A) profilactic:
prdvenirea contactului cu alergenul cauza{ {polpn, praful din loeuinld; alimente,
medicamente);
evitarea factorilor favorizanli {fumul, csEia, schimbfrrile bru+te,de temperatur6, tutunul, stresuletc,);
reducerea factorilor alergizanli la locul de muncd sau schimbarea locului de
munc6.

*
-*
*

*
*
-

B) Tratamentul in criea de A$tm bron?ic se face cu:

a) tsranhadilatataare:
r Bela-Z-agonigti cu duratd scurtd de acliune, eare aclioneazd pe receptorii mucsasej brongice gi prod uc bron hod latati e gi vasod ilataf ie.
Beta-Z-agonigtii se pot,administra :
ea aerosolidoza$, 2 pufuri la interval de 1 min; se poate repeta dupd 5 minute, iar
in lipsa efectululsetrece la altfr cate de adrnihistrar (subeutanat $au ca nebuliza*
re); fn caz de tepetafe a cfizelor de astm in cursul aceleiagi zile nu se vor depdgi
8-i2 pufuri pe24de ore (Ventolyn inhaler, Astmopent);
calea subcutanatd poate fifolositd la spitalsau la domiciliu (Ventolyn fiole de 1 ml
9i0,5 mg);
calea intravenoasi se folosegte numai in condi{ii de spitalizare, $ub supraveghere
ECG, utilizind o seringi automatd ( 0,03 mg/kg corp/min) sau administrdnd intermitent (6 fiole de Bricanylsau Ventolynln24 de ore);
administrarea prin nebuliziri a 5 ml 9i 5 mg de substan!5 Tn 3 ml de ser fiziologic
sau bicarbonat de sodiu 14%; solulia'se introduce in flaconul dispozifivului de nebulizare gi se inhaleaz6 direct sau prin mascd in timp de 15 min, putdndu-se re-.
peta dupi 2-3 ore;
calea orali se folosegte mai ales la copii.
. Metilxantinele au efect bronhodilatator de intensitate medie, efeclul apare dupi
10-15 minute, maxim la 45-60 minute 9i dureazi 2-3 ore, de unde nevoia de a se
introduce in perfuzie i.v.
Dozele eficiente fiind apropiate de cele tgxice, apar frecvent reacfii adverse car*
diaee (tahicardie, aritmii) gi neurologice (convulsii, comd).
Doza de incdrcare,este de 6 rng/kg corp gi se adminiskeazi lent,i.v" in 20 de
minute. Doza de intrelinere se administreazd in perfuzie, continuH ln ritmul de
i

o'til*?':"gil3o"rur*

a perruziei de intrelinere cu miofilin: 1 fiol6 a 24omg se

dilUeaes cu 250 mlsolulie glucozatS, oblin6nd o concentralie de ?'l mg/ml; un adult
de 60 de kg care necesite 0,6 mg/kglord va primi 0,6 mg/min, adicd 0,5 ml = 10 pi*#turilmin {1 ml = ?0 pic$turl}.
Preparatele srale de miofilin se f*losesc Tn terapia de fsnd # astmului ?n dcem
de mnxim 900 mg/ri" Nu $* vor administra mai t&rziu de nrele 1fi fiindcs determin*
insomnie.
b) Glucoearticotzi:
Au actiune antiinflamatorie, reducdnd edernulgi hipersecre{ia de mucus.
ln astmul bronqic
acut gravse utilizeazd prin administrare intravenoasdi
!
hemisuccinat de n-idrocortizon;
Medroll Dexametazonfr.
Administrarea intravenoase se faee ln cure scurta de tratament t7-10 zile) ln
crize evere, in asocia{ie ru beta:2-agoni*ti.
Glucoeorticoizii ou adrninistrare tipiei, inhalatorie, ca aerosoli dozali, se reca'
mandd in tratamentul de fond al astmului brongic moderat gi sever.
cJ ?isf#mmnfuJ snffintu*fims
Se fm*e *u chimimtermpir* ryi ffintibinti*e cu $pffirtru l:sr$ {Ampix:ilinr*} ffffi{.J SupS

nd i*mtlile antihl*$rffi m*[

"

dJ #xrger?#f#r#pi# ps ffi#s## $#l"t p# ssr?S# #Rdffir?trs#f# :fo rrirffi ssu#fi#.

#J Higrmfsr# ptrr#nfera/# 3-4 I solu{ii iE*t*Re

p# 24. ffl.&,' u *uplimentars d* pata*lu ?n crizele
prelungite in cars alimenta{iu qi hidratarea nrsl*
nu $unt posibile;
:ffsrsfng tn asfilruJ
Frpbten?e,de dependenfi*
altera rea respiraliei ;
4 anxietate;
alterarea $omnului;
perturbarea comunicfr rii ;
FiS. 3. Irhalafpr Penfm
deficit de autoTngrijire,
as'fm Sron,Ei*.
Obiecfivefe de tngrijire vizeazfi:
scoaterea bolnavului din crizi/combaterea crizei de astm brongic;
ameliorarea calititii vielii prin distan[area crizelor;
combaterea reac{iei inflamatorii brongice ;
prevenirea complioaliilor;
ereglerea toleran{ei Ia efort,

bfpnsis

PIan de:intewentli:
16
6A0A
-----!l!r,1
se asigurd condi{iioptirtre de microclimat: T" -= 22nC, umiditate sub 6001o, ventila.tie
naturala,Igiena sal6nului ;
se monitorizeazd semnele gisimptomele de obstrucfie brongicd: zgomotele respiratorii, respirafie superficiald, dispnee, cianoz6;
se aplicd mdsuri de promovare a unui clearance respirator eficient: postura
semiqezdndd, facilitarea tusei gi a expectorafiei;
se creeazd acces la o vend perifericd gise monteazd la indicalia medicului perfuzie i"v" cu solu{ie de glueozf; Spy'o + miofilin 1.2 fiole + HHC;
se msnitodzeazi fuh{iile vitqle: R, F, TA (poate s5'creagcd de la HHC), diureza, T';
se administreazi conform presqripliei tratamentul simptomatic Ai etiologic (antialergice, antibiotice);
se fam anamneza bolnavului pentru a exclude un istoric de aler:gie tnedicampnbasd gi se testeazd i.d. sensibititatea pacientului la antibioticele prescrise;
$e supravegheazd efectele terapeutice gi neterapeutice ale medicamentelor administrate conform prescripliei ;
se anunld medicul dacd semnele de obstructie brongicd persistS;
se identificfi semnele de gravitate a bolii: dispnee cu ortopnee, dificultatea de a
vorbi gi a tuEi, tahipnee, tahicardie;
se recomandd pacientului dietd fdrd sare si se verificd modul ?n care acesta respect6 dieta;
se identifica semnel* gi simptomele de f:rice gi anxietate: diaforezd, tensiunefaeiald, paloare, agitafie;
se ap-llcd mfisuri de redueere a qnxietd$i prin:

intervenfie prompt5 gicompetenli ?n perioada de crizfr;

informafii elare, eoncrete legate de inve*tiga{ii, tratament, evolulia

r oferirea de
bolii;

. psihoterapie;
se educi/Tnvafd pacientul:
qum sd foleseascS pealc-fiow-metrulin ambulato.r pentru determinarea debitului
" expiratsr de v*rfl

 *urn *# ut,ilii,z.*z* inhalatorii Tn func[ie d* m0*

dul de prerentare: nebuliemtrr, atornienr $ftt:
flacon pre$urizat cu dsea nxa;
s s* fncs uz Si nu sbuZ de ,simpaticnmimetice;
sfi evite expilnerea la ale:rgeni (praf de na**,
polen, praf etc.);
* s* pteargfr praful ?n lpcuin{a su 0 c$rp* um**
dfr sau sfr fnln$efrsca asPiratorul;
e sS redUc$ msbilierul din camern de dormit;
sd renunle la animalele de cornpanie (dacd
FiS. 4. &flasefr p*nfru
are) ryi sa evite scutur"atul pdturilcr, pledurilnr;
oxigenoferaple.
s sa utilireze factorii climatici salini pentru ameli*
orarea crizelor.
Eualu area abiectivelotr de tngriiire
Se f.ace evaluarea periodici gi final6, in funclie de intervalul fixat Tn obiectiv pentru a aprecia daci obiectivele au fost indeplinite integral, par{ial sau deloc.
ln caz de crizd severi, obiectivele centrate pe problemele cu risc vital (insuficiense va faee la intervale
!d respiratorie) vor fi formulate pe termen scurt, iar evaluarea
scurte pentru a putea schimba la timp interven{iile in cazul in care criza persistd.
in caz de obiective realizate se indica data cand au fost realizate.
!

s. BRoNHopNEuMoPATIA cRoNlcA

ossr.RucrvA (Bpoc)

Definilie:
npOC'ie caraoterizeazd printr-o obstruclie sronic6, persistentd, generalizatfi a
clilor aeriene, Tn particular a celor de calibru rnic, determinatd de brol$ita.crgnicd qi

emfizemul putmonar', Astmul bro-nEic sever cu dispnee confinuS este Tncadrat de unii
autori in categoria BPOC.

Etiologie:

Factorii incriminaJi in producerea boli i sunt :

t"*tlri infecliogi -'cel mai adesea este vorba.de infeclii cu germeni banali, dar 9i
cu gormni care nu se gdsesc ln mod obiqnuitin edile respiratorii;
i".ilri genetici * mucoliscidoza care mobificd calitdfile.fizice ci chimice ale secre{iei de mucus Oio eait* qeriene rrp*tio*ii *u.uuul devjne maivdscos gi'mai
aderent, favoriz&nd bronqita cronicd 9i emfizemul pulmonar;
fumatul * care duce la ?ngroqarea mucoasei edilor respiratorii,gi hipersecre{ia de

i::#lfuici*:frigu[,

umezeala, variafiile brugte de temperaturd, expunerea la aler-

geni.

Semne.pi sfmpfoma
Ctinic: dispnee de efort, tuse, Bxpectoratiei cianoz{, wheezing.
p a ra cnnic: probeie funclionale respir:atoiii demonstreazd exilJg$q 9i porsistenla
sindromului obstructiv, prin scdderea raportului VEMSISV sub 75Yo ql creqterea voiumuluirezidual (VR > 120 ml).
Tipuri de boal6 tn stadfile avansate
Tipul A, predominant emfizematos:
. Manifestarea majori este dispneea, deseorisever8, de'obicei la persoane peste 50 de ani"

TuseaaF?t tat; u sput6 mucoa$6, rcdusd cantitativ;

r Paeienlii sunt slabi, fiai mr eu o ocidere recenti in greutatg;
. Au stare de dieeonfort:cU ioLE*irea evidentd,a mugchilor" respiratori accesori.
Tipul B, pt'edomihant bronEitie:
. lldanifestarea-maj6r este tu$ea cronici, pr<iductiv5, cu sputfi mUeoBurulentd Fi
cu acutiziti frewente datoritd infecliilor respiratorii.
. Sispneea este dh obieei aoderate $i rnai'ales la efort
. Bolhavii gunt de o-bicei suprapond'erali qi eldnotici (aspect de ,,scrumbie albastr6"), dar se simt bine ln repus.
r Apat frecvent edeme periferice.
$everitatea boliiobstructive pulmonare se coreleazi cu:
a) graduldr'spneei:
r gradul 1 - la urcat 2-3 etaje sau la alergare pe teren plat;
.*
pp teren plat;
" gradul 2 la urcat 1 etaj sau mers
. gradul 3 - la imbricat 9i spdlat;
" gradul4 -in repaus.
bJ valorile VEM$ {volumulexpirato.r maxim pesecund5):
rnl: supravie{uke 10 ani la pe$te 8A/o din cazuri.
'. VMSpeste 1 250
VEI$Sln iur de :l 000 mt: supravie{uire cca' 5 anf.
. \lEhlS in iurde 50A mt: supraitrieluirile pesfe 2 ani sunt neobignu#e.
ln perioadele de aeutizare ale BPCIC pot s5 apard semne de,encofalopatie hipercapnici (cresterea presiunii arteriale a CO, peste 50 mmHg, normalfiind sub 45
mmHg): cefalee, somnolen{6, diurni $i a$itatie nocturnd, flapping tremor, confuzie,
comd.
Investigalii (studii de diagnostic) :
Radiografia toracica, comparatS cu alte clisee toracice anterioare aduce informalii

*
*

des.pre:

r boala c.auzal6: emfizem sau brongitS- cronicd;

! factorul declan;ator: pneumonie, pneu rnolorax ;
:ECG ar,atd rnodificdri ale inimii drepte;
HLG evidentiazd:
p'oliglobulie cu hematoerit. pes{e 60% (hernOcentru{ie datoritf; hipoxiei
leaz6 henratopojeza);
leucocitoz6 * in raport.cu o suprainfee{ie baclerianfi;
examenul sputei {macroscopic, cttltur6};
probe ventilatarii.

ce.

stimu-

Tratamant:

cazurite cu dispnee severd;

- ,il'J,t'r*""?"?lllil'*' a vorbitutuiTn
pentru facilitarea expectoraliei;

aport hidric mirit 1'Zltzi;

dietd fdrd sare impusi de administrarea de antiinflamatoare, dar gi de tendin{a la
HTA.
b. Axige;naterapra pe sondd endonazal5 sau pe masc6 la cgncentra{iimiei.

,c. Sranhsdllatafoars psnlru suprimarea bronhospa*mului {rniofilin}, bela 2-simpaticomimetics suh formd de aerosoli dozafi.

d, CorfbosferaiziTn formele severe, parenteral fn perfuzie i,v- in cazde infeciii bacteriene.

e. Antibiotice cu spectru larg

llursfrrg fn &PCI6-

Prahlame de dependenld

* Olearance insuficient al cdilor respiratorii.

* Perturbarea schimhurilor gazoase.
* Anxietate.

- Alterarea comunicdrii verbale"

- Deficit de autotngrijire.
-* Ferturbarea somnului.
Alterarea nutriliei
* Risc inalt de alterare a menlinerii sdnStd[ii.
Obiectivele de fngriiire vizeazd:
* Menlinerea unei oxigendri gi a unei ventilalii satisfdcdtoare.
-* Dezobstruo{ia brongicfi 9i suprimarea bronhospasmului.
Ameliorarea calitSlii vielii.
- Cregterea nivelului de cunogtinle necesare pentru autoTngrijire.
- Prevenirea complieafiilor.
Plan de intervenlii:
brongico prin:
- Se aplici mdsuri pentru drenajulsecre{iilorpostural,
r

aspirarea secrefiilor pe sondd

stimularea tusei: tapotaj toracic, drenaj
traheal6;
r hidratare: bolnavii $unt in general deshidratali prin potipnee, lipsd de aport, febr'5, $e pot administra pe cale orald lichide c5ldute la'3-4 ore, linfindu-se cont
de fenomenele de insuficien{d cardiacS asociate;
r Umidifierea atmosferei, inhala{.iide apfi cu $are.
Se administreazd oxigen pe sondd endonazald sau pe mascd, umidificat pentru a
nu irita mucoasele.
Se,recolteazd sdnge, sputi pentru exarnene de iaborator la indicalia medicului.
ge administreaz6, la lndica{ia medicului, medicamente bronhodilatatoare, expectorante, antibiotice, antiinflamatoare steroidiene, antiacide/pansamente gastrice,
respect6nd orarul, doza, calea de admin,iatrare.
Se rnonitorizeazd comportamentul i etarea de congtienlS a bolnavului ;i se ra'
porteazd semnele de hipercapnie: cefalee, somnolenld diurnd, agitalie nocturn6,
halucinalii, confuzie.
Se aplicd mdsuri pentru siguran{a pacientului confuz, cu halucina{ii:
indepfi rtarea,obiectelor cu potenlial lezional ;
r asigurarea ferestrelor:
I supraveghere permanentd.
Se agiguis o dietfr ugor digerabii{, hiposodatd, cu proteine mai pu$ne gi mese mF
ci gifrecvente.
So pregitegte bolnavul Bentru probele ventilatorii (prin repaus fizic,gi psihici.
$e edue5 pacientul::
r $S. fenunle la fumat Ei eonsumul de bduturi alcoolice;
. s6-$ifac6 igiena bucal$.zilnic;

'

r $fi bea lichide c6ldu{e pentru umestarea

'
,

mucoasei gi fluidifierea eecre$ilor

-$Xfff:fffo

batiste de unicafotnsinla s3u fn recipienre specialecu capqc;.

s6 evite alimentele eare gen*reaz6 flatulenld 9i bduturile,eafbCIgagoase intrucAt
limiteaz6 expansiunea diafrag mului gi perturbd' respirafia ;
si aplice mfieurile de sutohgriJire recomandate de medis pentru arne{iorarea

calitdlii vietii.
alnire a oblecffinelor d e' ingril ire ;
Se iace evaluare periodicS gi finald (in functie de intervalul precizat ln oblectiv)
oentru a aorecia dacd obiectivele au fost Tndeplinite integral, pa(ial sau deloc.
in caz de obiective realizate pa(ial sau deloc Tn intervalul fixat, se culeg date
pentru identificarea cauzelor reugitei'parfiale sau nerugitei, se modifici planul de
interventii
autonome gi se reevalueazd'
'"
Atde obiectiwi realizate se indici data ctnd au fbst realizate.
Eu

'

'ir

6. TU BERGULOZA PULMONARA

Definilte: estd s boal6 infecto-contagioasi cronic6, recurentd, provoeatfi de bacilulKoch.

- -:Etiotioie:
factorul determinant este Mycobacterium tuberculasis gi mai rar
na;iiiil uvcanaoterium rroereurosqegte gunoseut sirp numele
d6 bacilul Koch dup6 nuryBle celui cre l-a descoperit Robert Koch, pe 24 martie
1882. Drept pentru"eare in fiecare,an, pe 24 martie, cu ocazia zilei mondiale a fubefruf&el ugorgantzeradacliuni de popularizar:ea cunogtinlelor despre ageastd boaid.
eu.ifriKoih rezisti o pbrioadd lungi de timp in aerul giTn praful din incdperi, mai
ales ?n conditii de uscdciune. Acfiunea directd a soarelui il omoard in 24-30 de ore;
fenolul distrule bacilii din sputi ln 24 de ore.
Faetart favorizan{ii
Subalimentalie;
Gondiliile de loeuit insalubre;
* Aglorneraliile urbane;
Navetisrnul.
Date epidemiologice:
Sursele de infeclie Pot fi:
bolnavii cu tuberculoz& pulmonard bacilat:A, in special oeicu leziuni cavitare gi care eilimind zilnie prin sputd milioane de bacili;
bslnavi cu tuberiuloze,e-xtrapulmonard activd, cu leziuni deschise gau fistulizate.
animale bolnave de tuberculozd (bovine) care dspdndesc infeclla prin lapte, urin6, fecale.
Trarlsmiterea se face;
- Prin contact direct, prelungitcu bolnavul (intrefamilial).
prin picdturile lui Pflugge sau prin nucleosoli (nuclei parlial des- Pe cale aeriand,
hidratati ai picdturilor bacilifere ce conlin fiecare 1-2 bacili).
- p6n obiecte contaminate cu secrelii (sputd), provenite de la bolnavi cu leziuni
deschise.
$emne pf simPtome:
Principaiele simptome ale tuberculozei pulmonare sunt:
cu expecloraiie mai mult de 3 s5ptfim'dnil
tuse
febr*
lsubfebijlitate fdrd o cauzd evidentfi, frisoane;
dureritCIracice:
-

Mv;;;;;f;;;;ii"".

hemoptizie;
pierderea poftei de m6noare;
scdderea bruscd Tn greutate;
astenie permanenti, obosealfi;
dispnee la efort fizic;
transpira{ii excesive, maiales noaptea,

lnvesfigafii (stu dii de diagnosfiQ ;

exAmenul bae{eriologie al sputei;
testul la tuberculind care se traduce pr:in vitraJultuberculinic (indurafie durf, sau
foarte consi.stentd la loeul inoculdrii, neoroz6, flictene sau reaclie general6);
MRF (microradiografii).

Tratament
Spitalizarea bolnavului este obligatorie 9i se face in spitale de pneumoftiziologie
care asigurd condi{ii de izolare gi protecfie, precum gitratament adecvat,
a. Tratamentul igieno-dietetic cuprinde :
. repaus frzic la pat pentru conservarea energiei, care nu exclude desfdgurarea
activitili lor de autoingriji re (i giend, alimentare) ;
. dietd echilibrati care sd con{ind toate substan{ele nutritive (proteine, carbohi*
dra{i), lipide mai ales vegetale, precum ;i sdruri minerale, vitamine giaport hidric
ridicat de cel pulin 2 l/zi; se vor oferi suplimente nutritive mai ales celor cu stiri
de denutri[ie;
r renuntarea la fumat si la consumul de biuturialcoolice;
b. Tratamentul:medicamentos, etiologic - se face cu medicamente active pentru
baciful Koch, numite tuberculostatice,
Itlledicamentele antituberculoase se clasifiqd in :
r esentiale * utilizate Tn tratamentul tuturor formelor'gi localizdrilor de tuberculozi
cu germenisensibili. Ele se clasifici in:
majore * izoniazida, rifampicina;
de asociere,- pirazinarnidd, etambutol, streptomicinf, ;
. de i"ezeruA * cu utilizare mai restrdns5, indieate in,cazurile,cu ctimiorezisten!! la meUicamentele esenfiale sau la bolnavii care nu tolereazd aceste medicamente iacid ul para-aminosal icilic, kanamicin6 etc") ;
c. Tratamentu I prof acti c {chimioprofilaxia ) :
r paeien{ilor infecta{i cu Mycobacteriam tuberculasis, dar fdrd boalS activd li se
adninistreazi profilactic izoniazidfr timp de 12 luni pentru a reduce incidenla
recidivelor;
r psrsoanele din anturaju! celor diagnosticali recent cu tubercuiozS activ6, cei care
iocuiesc in aeeeagi cai;6, precum 9i alli eontacli apropiali vor fi trata$ cu izoniazid&,
cel pulin trei luni chiar dacd testul la tuberculind este negativ. Dacd testul se pozi*
fiveaze, fatamentul pmfilactic cu izoniaaidd trebuie continuat pfrnd la nou6 luni.
Principalul risc al chimicprofilaxiei cu izoniazid{ este apari{ia hepatiteitoxice mediqamentoase. Deaseea, in timpul tratamentului profilactic, monitoriearea de rutina
a probelor hepatice este recomandati in cazul pacienlilor peste 35 de ani. Daci
apar semne evidente de hepatitd, tratamentul va fi Tntrerupt.
Ca reguli generale, tuberculostaticele trebuie administrate precoce, in asociere,
continuu, cel pu$n S luni de zile pdn& la distrugerea bacilului, evldenlialfr prin 3 culturl de BK {b'acil Koeh) negative; la bolnavii cu chimiorezistenld, tratamentul trebuie indivjdualizat gimntinuat pe o duratf; de doi ani. ,DegJ este una dintre cele mai
vechi bolieunoscutg (s-au g*sit c.averne fn pldmfinii mumiilor egiptene),TneS nu s-au

/
{'

iI

descoperit, p$n6ln prezent, rnedicsmentele mai efieace, care sd n$cesite adminis.

trare pe o perioadd mai sourtide timp- Soala este vindecabil6 numai prin tratament"
La administrarea fuberculcstatieelor $e va line seama de efectela secundare,
nedorite ale assstoffi:
cregterea transanninazslor se-rico gia bilirubinemiei {ieoniazida}, hepatit&, hipovi-

*
taminozd 86;
* anemis hemoliticd gi disconfort digestiv {dfampicinfih
* cre$terea acidului, urlc in s$nge qi dispunerea luiin artleulatii,fare,devin
(pirazinamida);
* toxicitate ocular6, nrupfii eutanate alergiee (etambutol);
* nofrotoxicitate, ototoxicitate (streptrofi ocinf, , kanamicind)

dureroase

Nurslng fn IAC palmanari

Prableme de dependenld
Alterarea funcliei respiratorii.
Alterarea nutri{iei.
Denutri!ia.
Neadaptarea la rolul de bolnav.
Fatigabilitatea - posibili alterare a stimei de sine.
Perturbarea somnului.
Febra/su bfebrilitatea.
Obieetivele de fngriiire vizeazd:
Combaterea infecliei.
Normalizarea funcfiei respiratorii.
Echilibrarea nutriliei gi cregterea in greutate.
Adaptafsa la rolulde botnav gi cr*qterea eomplianlei la tratament.
Reintegrarea bol navului in famifis gi societate.
Plan de interuenlii:
Se asigurd condifii optime de izolare gi proteclie tn spital,
Se oferd pacientului informa{ii clare, accesibile despre boal5, investiga{ii, tratament gi evolufie pentru a-i cregte complianfa.
Se interzice fumatul pe perioada spitalizdriigi dupd aceea.
$e asigur$ o dietd hiperealoriei, hiperproieied, lin&nd cont gi de preferin{ele bolnavului in alcdtuirea meniului.
Se cdntdregte zilnic bolnavul, cu aceeagi balanld antropometricd gi in aceeagi [inulf, vestimentarS.
Se mdsoarfi bicatidian functiile vitale givegetative qise noteazi graficvalorile.
$e adrnlnlstrs&a&, la indiea$ile medicului, tratamentul medicam*nto,s etiqlogic gi
simptomatic.
$e,*upravegheaz* efectelesec'undare,ale tmtamentuluigise semnalsaz6 mediculuidacd apar.
$e efeclue:rz& reeoltdri de produse biopatologice {s0nge, urini, sput*} pentru
examene de laborator, recomandate de medic, respectindu-se procedura de
recoltare pentru fiecare produs ?n parte.
Se ob*erv& eomportamentul, apetitul, somnul ho{navului"
$e asigurfi igiena *alonului, a lenjeriei de pat gi de corp 6i o ventila{ie c*respun.
z$tsarc"
$e educd bolnavul:
" afi expectorsue in reeipient special cu eapac;

. se-gi cl6teascfr gura gi s6 se apele pe m*ini dupfi expectora$e;

e s6-Si fac6 igiana corporali zilnic, pentru Tndepirtarea mirosului neplcut altranspiraliei gi prevenirea unor infeclii ale pielii favorizate de aceasta;
r sfi-gi acopere gura atuncictnd tugegte aau str:Snuti;
r sf; continue tratamentul standard conform indiealiilor medicului intrucit ameliorarea stirii nu Tnseamnf, givindecare.
Evalu area obiectivelor de ingrijire :
Se face evaluare periodicd gi finald (in func{ie de intervalul preeizat in obiectiv)
pentru a apreeia daci obiectivele au fost Tndeplinite integral, pa(ialsau deloc.
ln caz de obiective realizate parfial sau deloc in interva]ul fixat, se culeg date
pentru identificarea cauzelor reugitei pa(iale $au nereugitei, se modifici planul de
inte^rven{ii autonome gi se reevalueazd.
ln caz de obiective realizate se indicd data c6nd au fosl realizate,

,,vursllcA Til tpFctFtcE BauLoR AnARATULUI TFSpTRATOA

1. $aturafia gazelor in sAngele afierial.

2. Radiografia pulmonard standard,

3. Bronhofibroscopia.
4. Toracocenteza.
5. l.D.R. la tuberculind {Reaclia Mantoux}.
6. Spirometria,

1. Satura{ia gazelor in sngele arterial {Sa0, gi SaCOr} se determind cu ajutorul unui aparat in formi de clegte, numit saturometru, care se prinde de degetul
bolnavului si afiseaz6 electronic valorile"
2. Radlografla pulmonar* stnndard

Oefnifa este un examen radiologic static care pennite vizualizarea prin ,,transpareh!$. a pl6m6nilor, in prineipal, dar gi a conturului inimii, precum gi a oaselor
cutiei toracice (coaste.gi clavicul6)"

lndicalii:
in caz de simptome pulmonare pcrsistente (tuse, expectora$e);
hemoptizie;
bilanful preoperator;
localizarea exactd a punctului pentlu toracocenteaf, in caz de pleurezie,?nchisi;
viraj tuberculinic la reaclia Mantoux.
Gontrai n dicaffi: gravide.

Principii tehnice
Pentru a redg transparenla structurilor pulmonare gi bronpice, cligeele radiografice votr fi sfectuate cu raze X {Roentgen} de intensitate micf,. Radingrafia putmonarfi
se face din douS incidenle: din faf5, Tn timpul inspiraliei, gi apoi din profil in mndilii
de ob*euritate.
Pregtlfrea hal navu I u I :
se deebraed regiunea superioad a corpului;
se lfidep6rteazfi obiectele metalics de la g*t care pot da false imagini;
se explicd in mare in ce constd procedura, pentru a ob$ne colaborarea pacientului;
se cere pacientuluisf; execute connenaile rnedisului radiolog atuneic6nd i,se cere:
sd inspire profund, sd rdm8nd in apnee, sd-gi schimbe pozilia.

&

Bronhofbro's'oopfa

."a
Oefih{re: este un examen endoscopie ce ccnstfr in explorat mucoaseitraheei
gi a nrondinor cu ajulorul unuiondascop ce conline fibre optice {bronhofibtoscoP},
tndivafii:

lfiffiffi;

pretunsita $ail $ansvinolenta;

corpi $tr&ini infu"abrnhqici ;
turnsri' rned i asti nale,
#$nf,?fndicafif :

'alergie la ane$tezicele locale;

tratamente anticoagulante in curs.
I n rid*n fe gf accidenfe ;
accidente alergice la anestezicele locsle;
agitalia pacientului ryi intreruperea examsnului prin intnlerantf; ls bronhnscoP.

Principii generale;

se utilizeaefr bronhnscoape flexibile, de calibru mic, bine tolerstn de Pacient, f;are

permit o explorare profund5;
exarninarea se face intr-o camerd specia'ld dupd ce bolnavului i s-a efeetuat anestezia lscalfr.

Pregdtirea mateiia le I o r

Se vor pregitirespeclfind regulile de asepsie:

bronhoscoiuf

"e

ahex*f* sald(pensa peniru preleviri de lesut, pentiu indepirta-

- ;ffi'tr#:::l?f |iH:ijre

cu lumere bornavurui pentru prereviri de secrelii

brongice;
un vdporizor cu xilini pentru anestezia faringo-laringianei
inedicamento pentru intervenlie rapidd in caz de $oc;
seringi gi ace de unicd folosinl6,,
F reg dti.rea balnav a la I :
se eiplicd scopul procedurii gise obline consimfSmdntul informat;

-*
*

se oeroetpaze iestite Oe coagulare Ei se administreazS, la indica{ia medicului, anticoagulanle,pentru a preveni hemoragla ln caz de prelevare de tesut bronsic; ..
s6 instrui6gte paeientul sA rdmdnd I ieun $ s{ nu !.fnezg.Tn dimineala examinirii;
seadminiitreazg pr:emedicalia conform'indicatiei medicului: antitusive, antisecretorii, anxioliticeltranchilizante (cu cond$a ca pacientulsS nu aibfi glaueom squ

adenom de prostat5, deoarece conlin atropinfi,si produc midriazd qi retenlie de

urind);
se indep&rteazd protezele dentare, daci exist4;
se intraduce fibroreopul pe gur& (dup5 anestezia faringo-laringian6) $au pe una
dintre fosele nazale;
medicul privegte pe monitor imaginea interni m&ritd a cdilor respiratarif pidictea'

buletinut de anatizd rnodific*rile,idenrificatede meqiqt

*pentru
-* l$ffi*fi#5'S:il::?
exgrnen bacteriologic, citologin biochimie gi de
prelevfiri

ss fac
de secrelii
pentru
anatom.opatalCIgi$.
examen
tesut
ingrijirea botnavului dupd pracedurd :
*"Tn*itta si nu bea nimic a*"ore dupfi exarnen fiindcd sxistA ri$cul unei eiifalee
din caura anesteziei;

se $upraveghazi tr*eagi expedor:alia, pentru a surprinde o evenfuali hemoptizie;

se'observe cubarea tegumentelorgise mdsoad frecvenfa respirstieiqipulsului"

4. Toraeooenteza
Definilie: pdtrunderea cu un ac steril, printr-un spaliu intercostal, in cavitatea
pleura16.

lndlcalii:
prelevarea qi analiza lichidului pleural, care orienteazd medicul spre o maladie
bacteriand, viral6, inflamatorie, de origine cardiac6 sau neoplazic{;
evacuarea lichidului pleuralin pleureziile masive;
administrarea de medicamente in situ.
lncidente gi accldenfe: pneumotorax, goc pleural.
I n te r pre fare a rez, ulfafelnr;
lichid seros sau serofibrinos, poate fi exsudat sau transsudat, natura sa determinfindu-$e prin reaclia Rivalta;
exsudat hemoragic - se intilnegte ?n pleurezia TBC sau neoplazici;
exsudat purulent- in pleurezii metapneumonice bacilare;
lichid putt'id" brun sau brun-cenugiu - Tn supura$ile pulmonare.
5. ,.D.R. la

tubercalini

stratul dermic a unei cantitd[i mici de tuberculind, cu

ajutorul unei seringi speciale gi a unui ac steril.
Indica,tii:
supravesherea validitd$i vaccindrii antituber:culoase prin BCG;
depistarea cazurilor de tuberculozd.
Prtncipti tehnlee:
Tuberculina este un filtrat ob$nut din cultura de bacili Koch. Orice alergie la tuberculind arat6, de fapt, un contact prealabil al pacientuluictbacilulKoch (primo-infectia baeihra) sau cu bacilul Calmette-Guerin (vaccinarea BCG). Pentru a demonstra
aceast* alergie este suficient s5 punem ?n eontact organismul pacientului cu o cantitate micd de tuberculin5.
Acest lucru se realizeazfi pfin l.D.R. la tuberculind sau reacfia Mantoux.
Doza de tuberculind administratd este de 10-50 unit6fi.
P reg dti rea hol nav u I u i :
se explio6ln termeniaccesibili procedura gi se obfine consimtdmAntulinformat;
se deseoped membrul superior st6ng sau numai antebraful.
Efecftrar"a fesfului:
se ale$e zona pentru injecfie;
se dezinfecteazi pielea;
se injecteaad striot i.d. 0,1 ml tuberculind p6nd se formeazi o papulfi cu diametrul
Oe S-6 mm; nu se tamponeazd, nu se freacd locul inoculiirii;
se edue6 pacientuls6 nu se scarpine, sd nu se spele pentru a nu influenla reae$a

Definifie: introducerea

Tn

loca16;

se cite$e, prin mdsurare, reac{ia local6, la72 de ore dupd inoculare;

In ferprefarea re z u It atel a r :
reacfia este negativd dacd la locul inoculdrii nu apare niciun halou, culoarea 9i
aspectul pieliifiind nemodificate; aceasti reaclie negativd inseamnd efr pacientul
n-a avut niciun contact cu bacilul Koch sau cu bacili de tip Calmette-Guerin;

in eaz de reaalib pozitivd se produce aga-zisul

,,viraj tuberculinie", cfind la locul inoculdrii diametnll induraliei depdqegte 5-G mm. in aeest eaz ss recomanda
radiografie pulmonar5 pentru .decelarea eventualelor leziuni produse,de infeclia
bacilard;
Bolnavul este luat Tn evidenla TBC gi sg, aplircd mdsuri de izolare gi de prevenire
a rdspdndirii infecliei la cei din jur.
6. $pirometria
Defini,tie: este o metodd neinvazivd gi foarte precisd de apreciere a funcliei pul"
monare. Acest test simplu mdsoard cantitatea de aer pe care o persoand o poate
inspira sau expira intr-o unitate de timp.
lndica,tii:
* diagnosticarea afec{iunilor cronice ale bronhiilor gi ale piSmdnului; astm brongic,
BPOC, pneumopatii interstifiali, emfizem i
evaluarea
gravitSlii gi evolu{iei acestor boli.
Notarea rezu ltatelor testu lu i :
Pentru validarea testirii func{iei pulmonare este necesard oblinerea a minim 3
manevre expiratorii acceptabile din punct de vedere tehnic.
Se noteazd cele mai marivalori oblinute la:
* FVC sau CV (capacitatea vital6);
- FrEVl {volurnd expirator maxim in prima secundd sau VEM$);
- IPB (indicele de permeabilitate brongicd) care se calculeazd manual prin formula
1Pg=(FEV1 /FVC)x100.
TE RV E N Tt t sp Ec t Fr CE iN BO Lt LE AqARAT U LUt RE 8p TRATOR
. Dezobstruarea cdilor respiratorii

tN
1

2. Oxigenoterapia
3. Aerosoloterapia

f. Oezobstr.rarea adilarrespiraforiieste absolut necesarf; !a pacien{ii cars prezint6 secre{iitraheo-brongice abundente, v6scoase ce nu pot fi eliminatb prin iuse
sau la care tusea este ineficientd.
_ Dezobstruc{ia asigurd permeabilitatea cdilor respiratorii gi amelioreazd respirafia.
Se realizeazd prin rni,lloace simple' apficabile In oriqd serviciu, de cdtr:e asisteniul
medical. Acestea sunt:
a. hidratarea oral6 a pacientului:
- este eficase pentru func{ionarea sisternului mucociliar;
- la un pacient cu hidratare adecvatd, o tuse slabi poate disloca secre[iile;
- se reeomandd circa 2lde liehidelzi.
b. tapotamentut
eonsti
?n lovituri u?oarei cu partea cubitalf, a m6inii in regiunea interscapulard,
timp de 1-2 minute;
- tncheietura mfiinii trebuie cA fie relaxste, cotul Tn fleije;
-* toracele pacientului trebuie sd fie acoperit;
pacientul este rugat s5 respire lent qi addnc;
* este contraindisat la pacienlii cu osteap,'oroz6, tragturi. eostale sau tulburdri de
cQagulars"
c. vibra,tia

pacientulesie rugat s* inspii'e ad6nc pe gurd gi sd expire lent pe nas;

- in timpul expiraliei, se aplied eu rndna pe toracele anterior, o presiune ugaard .pi

oscilatorie;
- dupi 5 expiralii pacientul este incurajat sd tugeascd gi sd expectoreze"
d. drenajulpostural
- este un procedeu pozilional care permite drenarea secretiilor traheobrangice;
- se aplicd pacien{ilor care nu prezintd dispnee marcat6 sau anxietate;
- asistentul medicalverific6 prescriplia medicului pentru aceastd procedurd gi identificd segrnentul pulmonar care trebuie drenat (drept sau stAng);
- se obtine consim[Smtniul pacientului Ei se asigurd colaborarea in timpul pro-

cedurii;
pacientul va fi agezat, alternativ, pentru perioade scurte (5-10 minute), Tn pozilii de
drenaj:
. decubit lateral drept, decliv (45");
. decubit lateral stdng, decliv {45');
. aplecat in fali {45");
. aplecat pe spate (30"-40');
ra sfArgitul fiecdrei pozilioniri, pacientul va fi solicitat sA respire profund gi sd
tus,eascd eficient pentru eliminarea sputei;
se capteazd expectora{ie intr-un recipient cu capac;
se ajutd pacientul sd-gi cldteascd gura;
se noteazd procedura, caracteristicile respiraliei, culoarea Ei aspectul tegumen:ului.

2. Oxigenaterapla
Defini,tie: terapia cu oxigen este o inter,venfie terapeuticd pentru administrarea

-'ei

cantitd{i mai mari de oxigen:decdt cea din atmosferd.

lndica{ii:

nipoxemie;
hipoxii respiratorii gi circulatorii;
anemii;
complica{ii postoperatorii;
infeclii severe etc.
Manifestdri de dependenld legate de oxigenarea insuficientd:
fatigabilitate, agitalie;
respiralie superficiald (frecvenld crescutd);

criopnee;
n-rigc*ri nle mripibr nmnului;
:ianosa pielii, bur*l*n gi unshill*r;
;efalee, am*{*li, smmnnl*nlm;
ncnfuzi*, ngresivit&t*.
S{aferfsf* r?###s#r#J
$i-rrsa de nxig*n: prirn d* p*rsts, dimp*sitivul pnrtmhll, f:ut*lim d* *xiff*n #*n*#rl*
i'at sau unitnte# *u mxigen, I'ichid;
parbotorul sau umidificatorul- pentru umidificarea Ot
debitrnetru - un indicator folosit pentru a regla cantitatea de oxigen furnlzatd pacientului gi care eate atagatd sursei de oxigen;
canula nazald * care se introduce Tn nSrile bolnavului;
sonda endonazald - care se introduce pe una din fa'sele naznle pe o distan{d ega16 cu distanfa de la aripa nasului pdnd la tragus;:

* ochelari,de oxigen, cort de oxigen (rnai rar);

* ffia*ca bueonaiala cu $au f6.r6 reinhafarea aerului expirat, utilizati pentfu paeienpe termen mai lung;
{ii,care gu nevoie,de terapie cu oxigen
P regdtirea P acie ntu I u i :
p-gntog
-se faee lq cei conq{ienfi, gi constd Tn informare, explicare, obfinerea
consimldm&ntului;

,.

h,Fizicd:
ciilor respiratorii superioare;
se instruiegte pacientul sd rdmtn6 la pat ?n timpuladministrdrii

--

se face dezobstruc$a

s6'evjte manipularea unor obiecte gen brichetd, pentru c5 oxigenui este un gaz combustibil care
intretine arderea;
se mdsoard pe obraz distanla d.e la nari la tragus;
se introduce sonda nazald sterlli pe distanp mdsurati 9i se tixeaza c1.roryl3si
pe obraz sau.ae aplicd masca pe gur6 gi pe nas gi se fixeazd cu bandi ela$tiod
reglabild;
sJregleazd presiunea debitulde administrare la 4-6 l/min sau in func{ie de re-

*
-

9i
comandarea medicului;
-* se supravegheazd comportamentul

Ei

bslnavului in timpul oxigenoterapiei;

TA, saturalia ln oxigen a s8ngeluiarterialcu
R
se monitorizeazdfune{iilevitale:R,
aj utorul pulsoximetrulul ;
lngfiihea halnavu tui du pd proced u
se asigurd igiena bucali 9i nazalS;
se observd punctele de presiune:exeraitate. de gond6, eanuld sau masei (sd nu
exi$te leziuni);
Ev a I u area rezu ltatel o r :
$e faee T.n raport cu urmdtorii parametri: colorafia pielii gla mucoaselof, caraeteristicite,re$pirafi'ei, analiza gazelor gia s6ngele arterial, nivelulde energie al paeien.
tului pitoleranla ia efort, starea de congtienld $i comportamentul,
8. AerosoloteraPta
Defimlfie:.terapia cu aerosoli'consth in introduccrea in c6ile respiratorii a unei
solu$i m*iiru*entoase dispersatS ln partieule ds ordinul micronllor cu ajutorul unui
dispozitiv cu aer comprimat sau oxigen.
Oblective:
umldifieaiea mucoasei edilor respiratorii;
fl uidificarea secreliilor gi facilitarea expectoraliei ;
reducerea inflamalieig'ia edemului mueoasei cdilor respiratorii.
Pregdtlrea nra terialalor;
sursfi de aer comprimat sau sur$e de oNigen de perete;
manometru pentru a c.on{rslg dahitul aer.ului;
fiole c1; $er-fiziologic sau alte medicamonte indicate de medic - pulverizatdr;
rnagci buconazals, saU piesa bucalfi,'din plastic" de unic$ folosinld
tUbulaturd deracord;
gervefele, batiste nazale;
scuipdtoare.

r*

-*

-*
*
-

P regdilirea pa c i e n tul u I :
a. Psihtcd'
Se explic{ pacientului procedura:

. $copul;
. modul de desfdgurare;
r

murata (15-20 min).

b. Fizlcd
Se planifici ingrijir.ea in func{ie de:

. mese: la o ord inainte sau dupd mese intructt existd riscul de vdrsdturd;
.

ore de vizitd, examiniri.

Se evalueazd starea clinicd a pacientului de citre medic.
Se asigurd participarea pacientului la procedurd.
Se instaleazS pacientulTn pozifia gez6nd sau semigezAnd, cAt mai confortabil.
Se oferi sfaturi;
. sd-gi sufle nasul, sd-gi cure{e gura;
. sd rimfini in aceeagi pozilie pe toatd durata gedinlei de aerosoli;
. si evite vorbitul, deplasarea mdqtii sau a piesei bucale.

Realizarea pracedurii :
se invit6 pacientul si-gi sufle nasul, sd expectoreze inainte de a lncepe procedura;
se face aspiralie bucofaringianS, la nevoie;
se realizeazd montajulsistemului: sursi de aer, tub de racord, nebulizator;
se verificS buna funclionalitate a sistemului:
. absenta pierderiide gaz la nivelul racordului;
. prezenla norului de bule de gaz ?n nebulizator;
se conecteazi pacientul la sistem:
. se regleazd masca cu ajutorulelasticului, in mod atraumatic;
. se explicS pacientuluisd respire normal, in timpul gedinlei, prin masca cu inspiratie nazal6 gi expira{ie bucald sau prin piesa bucald cu inspirafie bucald gi ex.
piralie nazald.
se pun la ?ndemdna pacientului: batiste nazale, scuipitoare;
se noteazd ora csnectdrii la nebulizator;
se supravegheazdde cdtre asistentul medical, in timpul aerosoloterapiei:
nivelulde umplere cu apd a nebulizatorului;
r intensitatea nebuliz6rii {pentru a preveni riscul de inundare brongici);
' funciiile vitale: P, R, tuse, expectora{ie, coloralia felei, reacliile generale.
i ngriji rea pacientul u i :
se inchide manometrul;
se indepdrteazd masca de pe fala pacientului sau piesa bucald;
se gterge fb{a de transpiralie dacd e nece$ar;
se cere pacientului sd-gisufle nasul;
se apreciazfr starea paeientului : ameliorares respiraliei gi a confortului ;
se noteazfi procedura ln figa pacientului.

'

$TUUU D CAZ
. P r,ezen ta r e gene-ral{
Dl, M,A." 35 ani, cssdtorit, tatf a 2 copii minori (de 2 ani'9i de 6.luni), institUto[
este intemat la cerereg mediCIului sdu de'familie, pentru alterarea. st6rii generale ca
ufinare a unei.brohsite rezistente !q tratament.
2, Mativele internd,rii
febrd - 38,9"C;
tuse cu expectora$P Purulsnti;
1

-*
- fatigabilrm"te;
inapeten{d.
- respiralie dificila,
3. Exainenul clinic - efectuat de medic, relevd urrn5toarele;
-* greutatea: 65 kgm;(a pierdut aproximaliv 5 kg in ultimele sdptSm0ni);
inAlfimea: 1,80
12dmin;
-* puls - 10/6
cmHg;
T.A. 16lmin.
R
- -Anfecedenie personale
4.
* hepatitS epidernicd la v6rsta de 17 ani;
* fumeazd 2 pachete de ligari/zi de la vArsta de 18 ani.

5. StudrT de diagnostic/i nvestigalii

DupA examenul.clinio, medicUl solicitd o radiografie pulmonard, fa16 9i profil.
Cligeul aratf,, un infiltrat la nivelul v6rfului pulmonar drept.cu o cavitate centrali
car.e *nfirmd diagnosticUlmedicalde tuberculozi pulmonard pus de medic'
Psntru un bilaif paraclinic cdt mai complet, medicu{ recomandf, alte investiga$i

gianume:

bacteriologic din sputfl, cu antibiograime;

- examen
pxamene hematologice: HLG eu, numif de tromboeite;
-*
VSH' glicemie, uree, Creatinin6" aeid ufic, t!'ansaminazs
Sxarngne biochimice:

SGPT} ionogra md sangvin f, , bilif u bilnemie :

gazometrie;
*erologi HIV; examen fund de ochi.
6. Tfatament:
rehidratare parenterald: 2 I de glucozd 5% + 89 NaCl + 4 g KCll24 ore;
{$ GOT,

*
* tuberculostatice:

r rifampicine 600 mg ('! cps * 300 mg);

r izoniazid 300 mg {{ ep = 150 m0);

. etambutol '1200 mg (1 cp = 400 mglt

r pirazinarnid6 2000 mg (1 cps = 500 mg).

7. Evotulie/campticalii :
Dupd 2lite Oe la interiare, dl" M,A.$e plange de gbosealfl extremS; nu-gi poate
face toaleta zilniof, 9*i nu se poate deplasa, Majbtitatrea timpului std in pat, flind epuizat de tusea care a devenit extrern ile proOueiivd provoe*n{u-i grea!fi gi perturbfiri
ale sCImnqlui.'ln a gasoa zi de ta internare, stara.Fhciexfului'ge agraveazd, acuz*ind
durer:i la nivelu! rnoletului drept,
Dupf, examinarp, medleul suspecteazfi o fleb,it& 9i Ti prescrie:
echo Doppleri care eonfirms existenta unui eheag format recent in zona
{emuro-poplitee;

repau$ striet la pat;

bandaj compresiv la nivelul gambeidrepte;
30000 Ul heparindl24 are cu seringa automatd.
La 10 ore de la inceperea trakmentului pentru flebitd, pacientulacuz6 dureritoracice qi devine gxtrem de anxios. Asistentul medical alerteazd mediculgdndihdu-*e
la riscul uneiembolii pulmonare.

Planul de ingrijire
Prsbleme sflil riscuri

AcIiuni autonam*

Al'terarea starii generale

.4cfiuni delegmfe

se alerteaza medicul
se agfrz.i pacientr"rl in

legata de suspieiunsa
de embalie pulrn*nara

pozilie
semiSez$ncJa pentru a facilitn les-

se supr"av*c;frsarfi linia venofrsd, del:itlrl tje administrare al h*parinei

pira{ia
se linigteSte
vr-ll

p* r$t pnsihil bolrrapentru a diminr,la frngoasa

se supravegheaz.i 5i se notea-

zi elementele clinice relevante

pentru evoh-rgia gi corrfirmarea
iaqnasticului: pr-rls, H, respiraiie
frecventi, a ni plitr,rd i n*), pa lcare,

durere, transpiralii, agita!ie, ria^

norfi, dispnee, hemcptkie

*bita

se supraveqheaea

;
infeclia cu becilul

l{rrlr

mnletul gam-

se asigura r:epausul strict la

bei drepte

pat

se pregatelfe pacieritul pentru

se

echo ilr:ppler

ganrhei

ti se educfi pacientul cu privire la antiruagr-rlante

cu h*parin*

se supravegheazfr

sc srrpt"av*ghearfr efuctsle secundare ale tratsmentului cr-r

*rttitr"r[:ercu lnas*
sc verifica claca exprctorsazfr, clacfr nre !Jrsafd, d;*cfr .: qj*rnrit mai

fac* bandaj compresiv

se admi'nistt eazt

al

tratamentul

se $Llpraveqheaza pulsr-rl

$i TA

se administrcaea. trat'amentuI

in dnxfi unicfi, & jeurr

hine
Slnbirea {scfiderea frr

sf; 5lrprfivefi heard gr*Utate*{,

greutate)

rEZfr

rnilnt*arfr pcrfuzin cu J
srlulie glucnz6 5sz6 -i- 2 g l{Cl

se stirnuleaun pacienrul sfr h:ea li-

+4SNaCl

ch ide

d*bit: ?fi picatLrril minul

*1

iu-

s* asig*rfi, msse mici cu nlimrnte

Fritsspf;tc,gi irr firnrtie d* pr*fr-

riniele paci*ntului

sf;