O cercetare asupra evolutiei presei romnesti

comuniste si postcomuniste.

Contributia mass-mediei la orientarea opiniei publice

spre noul sistem democratic.

I. Premise. Trasaturile presei nainte de '89.

Instaurarea comunismului a nsemnat pentru presa acceptarea si

promovarea unui tip de discurs total neadaptat societatii civile si nevoilor sale de
informatie si de cunoastere. n contradictie cu presa scrisa dinaintea comunismului,
unii jurnalistii se transformau n propagandisti, iar scriitura lor era disimulata,
mobilizatoare si falsa. Mesajele mass-media facilitau ndoctrinarea cu idei
comuniste, eliminnd aproape complet rolul sau de informare, de cunoastere si de
ndrumare a opiniei publice spre alte orizonturi nafara celui comunist, iar perioada
de tranzitie de la jurnalismul de obedienta la cel de opozitie a avut dificultati dintre
cele mai diverse, de la cele de natura tehnologica, pna la cele legate de
mentalitate, greu de eradiat.

I. 1.Cenzura

Printre caracteristicile regimului comunist asupra presei scrise, aspectul cel

mai drastic il reprezinta cenzura, fiind suprimat, chiar nainte de publicare, orice
cuvnt, expresie a unei pareri, a unei idei n contradictie cu ideologia comunista.

Din nefericire, masurile restrictive nu se impuneau doar n presa scrisa, cenzura si

cenzorii de diferite specializari subzistau si n cinematografie, teatru, opera sau
literatura, unde nici o carte, film sau alta opera artistica nu putea fi exploatata daca
nu primea viza de control.

Poate sectorul cel mai afectat de cenzura il reprezinta televiziunea si radioul,

unde cenzorii erau cei mai numerosi. Faptul ca, Televiziunea Romna transmitea din
anul 1959 un program de 81 de ore pe saptamna, iar dupa anii '80 a ajuns sa
transmita n jur de 14 - 30 saptamnal, iar n grila de programe majoritatea
emisiunilor erau politice si patriotice, demonstreaza ca mesajul transmis nu era
altceva dect propaganda comunista. Totusi, trebuie sa mentionam ca emisiunile de
divertisment erau produse de jurnalisti cu talent, iar, n limita timpului disponibil, se
transmiteau spectacole de teatru, emisiuni culturale si filme artistice care erau
vizionate cu multa placere de catre telespectatori.

Acest control al Partidului Comunist Romn si mai cu seama controlul

exercitat de catre Ceausescu si Elena, devine evident pe la mijlocul anilor '70,
atingnd proportii patologice n urmatoarea decada. Era aproape imposibila aparitia
unor mass-media alternative sau de opozitie, cele cteva tentative de a publica
materiale critice la adresa autoritatii comuniste erau repede nabusite, nsa, cu
timpul, oamenii au nvatat sa citeasca printre rnduri. Totusi, teama sanctiunilor sau
a represaliilor de orice natura, ii conducea pe jurnalisti sa isi fixeze interdictii dincolo
de cele impuse de autoritati, ii conducea la autocenzura, iar o astfel de autolimitare
reprezenta o amenintare mai mare pentru libertatea de exprimare si de informare.

In concluzie, posibilitatile cetatenilor de a se informa corect, dintr-o sursa

sau alta, erau infime, iar interdictiile impuse, fie pentru mpiedicarea aparitiei
publicatiilor ilegale sau clandestine, erau exagerate. S-a ajuns pna la neputinta de
a-ti procura o masina de scris proprie doar cu aprobarea scrisa a autoritatilor. Este
evident ca, pentru introducerea doctrinei comunis 535b19f te si a cultului
personalitatii, Ceausescu s-a folosit de toate mijloacele si tehnicile manipularii n
masa si a reusit, ce-i drept si prin forta, sa-si duca la bun sfarsit strategia.

I.2. Limbajul de lemn

Despre limbajul de lemn se vorbeste din ultimele decenii ale secolului nostru,
iar n spatiul romnesc, doar dupa revolutia din decembrie 1989. Fenomenul
lingvistic este anticipat de catre George Orwell n romanul O mie noua sute optzeci
si patru dar mai cu seama n eseul Politics and English Language si The Principles
of Newspeak. Limbajul de lemn este o trasatura a regimurilor totalitare si era utilizat
n mod determinat pentru a masca realitatea si pentru a impune formelor de
comunicare sociala si membrilor societatii, posibilitatea de ai manipula pe altii, de a
le induce moduri de gandire conforme cu ideologia. Ca subsistem al unei limbi,
nouvorba, asa cum mai este denumita, desemneaza elemente lexicale si unitati
frazeologice specifice, cu caracter de expresii fixe si clisee, ceea ce ofera o minima
transparenta si o exprimare codificata. Astfel, prin receptarea si utilizare frecventa
n diverse mijloace de comunicare, se ajunge la anihilarea gndirii maselor
receptoare si supunerea lor unei sugestii colective. Totusi, acest stil de lemn nu a
fost folosit doar de regimurile totalitare sau de factori de putere, il intalnim si astazi
n discursurile politice din tari democratice, unde politicienii evita prin limbaj sa
spuna adevarul, il ocolesc. Cert este ca, n societatea romneasca, acest bluestem
lingvistic a dainuit ani de zile dupa extirparea comunismului si il ntlnim, de multe
ori si n mass-media, chiar daca sub o forma mai noua, sau n anumite profesii, unde
sunt reproduce mecanic fraze prefabricate care ne dau impresia unei cunoasteri
superioare, cand de fapt, acele expresii sunt lipsite, aproape complet, de informatii.
Chiar si cu mult timp in urma, limba de lemn era folosita, dintr-un motiv sau altul, n
diferite situatii. Dramaturgul I.L.Caragiale ne-a daruit o ampla descriere, parodiata
ce-i drept, asupra societatii n care traia, societate plina de frantuzisme si expresii
fara sens, o societate n care personajele vorbeau despre exacte ceea ce le lipsea.
Defapt, daca analizam bine situatia, limbajul de lemn este etern si universal, caci
pana si Platon, in urma cu 400 de ani naintea erei noastre, scria si i ironiza pe
sofisti cu ale lor "vorbe n vnt".

Fiind cel mai puternic instrument de influentare a opiniei publice, massmedia a jucat un rol foarte important n transmiterea noului limbaj si educarea
maselor prin intermediul acestuia. Ceausescu si Partidul au stiut sa profite de pe
urma mass-mediei si au controlat, astfel, fiecare compartiment al acesteia, pentru a
ndoctrina poporul. n presa scrisa, ca principal mijlocul de comunicare n masa la
acea vreme, indivizii erau intoxicati si hraniti cu articole ideologice, iar prin folosirea
limbajului de lemn se amestecau adevaruri partiale cu minciuni credibile, care
creeau un produs numit de comunisti "informatia oficiala". Fiecare actiune a
dictatorului era prezentata sub forma unei elogii, iar cuvintele ca "cel mai iubit fiu al
poporului roman", erau foarte des ntlnite n scriitura jurnalistilor. Orice eveniment,
fie el sportiv sau din alte domenii, era formulat printr-o anumita fixitate, si anume,

expresii ca "noi culmi de progres si civilizatie", sau "savant de renume mondial".

Astfel, ziaristii erau obligate sa-si publice articolele printr-o forma ce prezenta, de
fapt, o imagine falsa a realitatii, reusitelor si progresului. Realitatea era filtrate cu
grija, evenimentele dispareau si erau nlocuite cu expresiile sablonarde si cuvintele
doctrinare ale limbii de lemn.

O ultima remarca asupra situatiei presei nainte de '89, dar nu cea mai putin
importanta, ar fi cadrul legislativ, care, sintetizat, reprezenta dependenta totala a
mass-mediei fata de politica PCR. Din Legea Presei tragem cateva concluzii, si
anume, faptul ca ntreaga scriitura jurnalistica avea o tematica directionata si
concretizata n misiunea de faurire a "societatii socialiste multilateral dezvoltate",
ceea ce elimina posibilitatile de exprimare jurnalistica, ngradite mai ales n genuri
comparative si comentative. Articolul al doilea din Legea Presei stabileste
raporturile presei cu partidul, unde ntreaga activitate a presei era direct
subordonata si controlata de PCR, fapt ce cultiva n randul maselor constiinta
socialista, iar prin ndoctrinare crestea treptat nivelul de cunoastere a ideologiei
comuniste n randul populatiei

II. Mass-media si revolutia din 1989

Revolutia din decembrie 1989 a reprezentat pentru mass-media un moment

extreme de important, si anume, transmiterea primelor produse necenzurate si
neconformiste. Prabusirea regimului comunist a nsemnat eliberarea ntregii prese
de servitutiile impuse si auto-impuse, a nsemnat trecerea de la un sistem
centralizat si coercitiv la un sistem descentralizat si liber. Odata cu revolutia politica
se produsese si revolutia mijloacelor de comunicare.

n perioada revolutiei, subiectele abordate de catre mass-media s-au focalizat

pe evolutia politica si sociala a revolutiei, pe problemele cauzate n urma a 42 de
ani de comunism, dar si pe problemele economice pe care le ntampina natiunea n
acel moment. ntr-un fel, presa si-a luat sarcina de a aborda, a dezbate si de a cauta
solutii la noul cadru politic, social si economic. Pentru prima data, dupa aproape o
jumatate de secol, presa si-a putut exprima liber punctual de vedere, prin toate
mijloacele sale, presa scrisa, radio si televiziune, a putut transmite informatii
necenzurate, opinii opozante si polemici.

O contributie de seama a avut-o Televiziunea Romna care a transmis n

direct ultimul discurs a lui Ceausescu adresat poporului, si a surprins mai toate
momentele importante ale revolutiei. Telespectatorii, entuziasmati si totusi buimaci,
priveau la televizor nasterea n chinuri a democratiei. n urma revolutiei, pentru
scurt timp, TVR-ul si-a schimbat numele n " Televiziunea Romana Libera", nsa a
ramas un instrument de propaganda n minile nou-nascutului Front al Salvarii
Nationale, care era format n principal din comunisti reformati.

II.1. Ariile tematice abordate n presa

Odata cu revolutia, mass-media a contribuit pe deplin la orientarea publicului

si informarea lui asupra noului sistem politic si anume, democratia. Sarcina era
grea, complexa si noua pentru jurnalistii proaspat iesiti din controlul comunismului.

n timpul revolutiei si n perioada imediat urmatoare, ziarele, radioul si

televiziunea dezvaluiau foarte multe informatii referitoare la cuplul ceausist, astfel
s-a creeat o relatie directa ntre mass-media si public, o relatie incipienta de
socializare, unde s-au luat si numeroase interviuri cu oameni de rnd care se
destainuiau cu privire la dramele prin care au trecut datorita brutalitatii si exeselor
lui Ceausescu.

Faptul ca Televiziunea Romna a transmis imagini de la procesul si executia lui

Ceausescu, a influentat pozitiv cetatenii si le-a dovedit celor nesiguri ca regimul
dictaturii s-a sfarsit. Imaginile transmise n direct, informatiile citite n ziare, i-au
facut pe oameni sa fie ncrezatori si le-au dat speranta pentru nceputul noii istorii.

Majoritatea subiectelor dezbatute n presa se concentrau pe problemele,

mecanismele, structurile de tip socialist lasate n urma de Ceausescu. Se punea
ntrebarea drumului pe care Romnia va trebui sa-l urmeze pe plan economic, social
si politic, ceea ce nsemna restructurarea sistemului, iar opiniile erau diverse si
contradictorii

Pna nainte de revolutie, politica externa a Romniei era legata de tarile

comuniste, U.R.S.S, China si alte tari din lagarul comunist, iar odata cu revolutia,
Romnia trebuia sa se orienteze catre spatiul occidental, sa adereze la politica
externa postrevolutionara. Tot legat de acest subiect, presa trata si problemele
integrarii tehnologiei si dotarilor n conformitate cu cele europene, caci si n acest
domeniu Romania era cu mult napoiata.

Totusi principalele momente dezbatute de presa se concentrau asupra

intrigelor si conflictelor politice dintre Frontul Salvarii Nationale, ca organ provizoriu
al puterii de stat, partidele istorice, PNL si PNTCD, aflate n opozitie si grupurile
civile nou nfiintate, am putea spune ca ziarele au devenit "ziare de scandal" unde
fiecare partizan sau opozant al Guvernului si apara interesele.

Aparitia partidelor politice si alegerile din mai 1990 reprezinta succese ale
acelei perioade, iar participarea la vot de 86% exprima optimismul romnilor pentru
viitor. n 1991 este adoptata noua constitutie a Romniei, care reprezinta un nou
pas n directia cea buna. Din pacate aceasta perioada este si una dintre cele mai
agitate pe plan politic, economic si social n istoria post-decembrista a tarii. Astfel
rolul mass-mediei a fost important n perioada alegerilor din 20 mai 1990, cnd
FSN a obtinut o victorie categorica si Ion Iliescu a devenit primul Presedinte a
Romniei democratice, atunci noile mass-media au devenit polarizante si au putut
oferi cetatenilor optiuni politice pro-contra, chiar daca au ntmpinat unele
masinatiuni ale Guvernului interimar.

Presa a dat informatii si a anchetat evenimentele petrecute pe 28-29

ianuarie 1990, cunoscute sub numele de Mineriada din ianuarie 1990, cnd dupa
manifestatia organizata de partidele istorice PNL si PNTCD si alte organizatii civile,
autoritatile au facut apel la mineri sa vina in Bucuresti si sa "restabileasca ordinea".
Au fost semnalate incidente violente ntre mineri si locuitori ai Capitalei, iar ortacii,
sub coordonarea fortelor de ordine si a liderilor FSN au organizat raiduri, perchezitii
si retineri ilegale la sediile unor partide istorice si organizatii care militau pentru
democratie. Acest eveniment a fost comentat n presa ca fiind rezultatul readoptarii
politicii comuniste de catre FSN-ului prin punerea muncitorilor mpotriva
intelectualilor care strigau ""Moarte intelectualilor!" si "Noi muncim, nu gndim!".

II.2. Importanta mass-mediei straine naintea si n timpul revolutiei

n perioada celor 42 de ani de regim comunist, mass-media straina a trecut

prin diferite etape de audienta a publicului din Romnia. La inceput ea a fost
accesibila datorita faptului ca nainte de comunism publicul obisnuia sa vizioneze
televiziunile sau sa citeasca presa scrisa straina. n perioada anilor '60 si '70
audienta mass-mediei straine a scazut n favoarea celei romnesti care devenise
mai diversificata si mai accesibila, chiar daca suporta un anumit control din partea
partidului comunist. Totusi, n acea perioada, datorita calitatii net superioare,
publicul din Romnia nu a ncetat sa urmareasca mass-media din tarile vecine.
Autoritatile initial erau putin ngrijorate de acest fapt, iar schimbarea s-a produs
abea dupa 1975 cnd presa straina a fost oficial interzisa. nsa, nevoia populatiei de
informatie necenzurata si adevarata, a facut posibila transmiterea emisiunilor
straine, de radio sau televiziune, prin anumite modalitati ilegale.

Mass-media din statele socialiste ale Europei de Est erau caracterizate n

general printr-o anumita transparenta, un glasnost cu anumite limitari care
permitea jurnalistilor sa analizeze si sa scrie despre diverse subiecte, care nsa, sa
nu puna sub semnul ndoielilor sistemul regimului comunist. Din acest punct de
vedere, singurele tari din lagarul comunist care nu aplicau principiile glasnost-ului,
erau Albania si Romnia, tocmai de aceea populatia acestor tari se orientau spre
Ungaria sau Polonia, unde emisiunile de stiri erau mai libere si mai bogate n
informatii, ceea ce acorda o mare credibilitate audientei.

Acestea fiind spuse, putem trage concluzia ca mass-media straina a avut un rol
extreme de important n formarea unei idei negative asupra regimului comunist din
Romnia pentru cetateni, iar revolutia din '89 se datoreaza n mare parte
contributiei presei straine, care a mobilizat cetatenii si le-a dat speranta pentru
victoria mpotriva regimului comunist si a dictaturii.

Semnificativa este stirea transmisa de catre Televiziunea Ungara cu privire la

arestarea lui Laszlo Tokes de catre Securitate, cand telespectatorii timisoreni s-au
revoltat n noaptea din 15 spre 16 decembrie, eveniment ce a nsemnat nceputul
revolutiei mpotriva regimului comunist.

Astfel este de necontestat rolul presei straine n izbucnirea revolutiei si orientarea

cetatenilor spre noul sistem politic, social si economic al democratiei.

III. Situatia presei romnesti dupa '89

Perioada 1990-1996 se dovedeste o perioada grea pentru mass-media, caci o

data cu abolirea comunismului, jurnalistii sunt presati sa gaseasca solutii la
probleme care parca nu-si gasesc rezolvarea, probleme de ordin economic, ivite pe
neasteptat, sau probleme de ordin deontologic, necesare ntr-o societate
democratica. Cu suisuri si coborasuri, mass-media n perioada postcomunista s-a
dezvoltat haotic, datorata n mare parte necunoasterii, neprofesionalizarii meseriei
de jurnalist.

III.1. Extinderea presei si problemele economice

Dupa anul 1989 presa scrisa se diversifica si este caracterizata prin cresterea
subiectelor tratate, a titlurilor si a tirajelor, fapt ce demonstreaza att nevoia
jurnalistilor de a scrie nenlantuiti, ct si nevoia cititorului de a afla noi tipuri de idei
si noi informatii. Astfel, presa scrisa se dezvoltase cel mai repede, aparusera peste o
mie de publicatii noi, att la nivel national ct si local, iar subiectele abordate erau
diverse, de la cele din domenii specializate pentru cititorul intelectual, pana la cele
satirice sau pornografice, pentru un public larg. Acest fapt era benefic pentru o
societate n drum spre democratie, caci i stimula pe oameni sa se comporte si sa
gndeasca diferit fata de pna acum. Tot atunci se diversifica si genurile jurnalistice,
iar discursul mediatic se putea transmite prin mai multe posibilitati, de la critica si
comentariu la ancheta, adica la un jurnalism de investigatie notabil ceea ce face din
noul jurnalism o productie mai serioasa si mai credibila.

Totusi, presa scrisa a avut de nfruntat mari probleme de ordin economic,

datorita cresterii pretului la materie prima, impozitelor si a costurilor la investitii,
multe publicatii apareau peste noapte ca ciupercile si putine reuseau sa
supravietuiasca. La aceasta problema se adauga salariile mici si asimetrice
acordate cu deosebire celor cu functii mici si diminuarea treptata a formelor de
sprijin direct sau indirect din partea statului. n aceaste conditii, apare pentru prima
data idea formei de proprietate, astfel se consemnau doua tipuri de proprietate, cea
de stat, existenta ca si pna acum, si cea nou nfiintata, proprietatea sectorului
privat, care va deveni cu timpul cea mai eficienta.Tot sistemul economic precar a
afectat mass-media si din punct de vedere tehnologic, unde metodele de

productivitate erau cu mult depasite, si pentru adaptarea la cerintele occidentale,

costurile erau mult prea mari, desi participarea cu capitalul strain exista, era totusi
slaba.

III.2. Nevoia de profesionalizare

Proaspat iesit din ghiarele cenzurii si a limbajului de lemn, jurnalismul postrevolutionar urma sa parcurga un drum spre profesionalizare si specializare, un
drum al autodefinirii, att ca si o profesie cat si ca o stiinta, prin coduri etice si
limbaje noi specifice.

Mult timp dupa revolutie, n mass-media existau jurnalisti din generatia veche,
care nca foloseau, prin modul de prezentare a informatiilor, limbajul stereotip,
hibrid, al fostului regim. Chiar daca apetitul de lectura a publicului era ridicat,
cititorii erau saturati de mesajele si formularile orweliene, iar problemele de ordin
economic, ce i obstructionau ritmul normal al dezvoltarii, au facut ca, o mare parte
din cititori sa si piarda ncrederea n presa scrisa si sa se orienteze spre audiovizual.
Astfel se explica faptul ca n 1990, n privinta tirajelor, ziarele ca "Adevarul" si
"Romania Libera" apareau in 1,5 milioane exemplare zilnic, iar in 1992 pentru
aceleasi ziare s-a semnalat o scadere rapida, intre 200.000 si 250.000 de exemplare
pe zi.

Aspectele explicate pana acum, dar si faptul ca n jurnalismul romnesc postrevolutionar exista o avalansa de tineri jurnalisti mai mult sau mai putin specializati,
au dat prilejul mass-mediai sa-si nceapa procesul de autodefinire si
autoprofesionalizare, mai exact, au dat prilejiul de a se construi ntr-o institutie
specializata. Astfel, ei trebuiau, nti de toate, sa-si concentreze sarcinile si
ndatoririle ntr-o noua lege a presei si ntr-o serie de coduri etice si deontologice ale
meseriei.

Perioada 1990-1996 a satisfacut n parte nevoia de legi noi, liberale si

democratice, adica noncomuniste. Au fost adoptate doua legi majore, si anume
Legea Audiovizualului si Legea Radioului si Televiziunii care reglementau acordarea
licentelor de difuzare pentru radio si televiziune, regulamente privind publicitatea,

tratarea alegerilor, sau afilierea si creearea de retele. Totusi, chiar daca n acea
perioada se facusera progreze din punct de vedere legislativ, multe dispozitii nu
erau puse n aplicare la inceputul anului 1996, fapt ce demonstreaza conducerea
arbitrara, supusa manipularii politice, directe sau indirecte de catre putere.

Din punct de vedere etic, deontologic si stilistic, jurnalistii trebuiau sa-ti

modeleze comortamentul n conformitate cu pregatirea moderna, occidentala, sa-si
fixeze "agenda" opiniei publice si obiectivele jurnalistice, adica sa treaca de la
jurnalismul rutinier traditional, ndoctrinat, limitat tematic si ncorsetat stlistic, la
stiinta si tehnologiile moderne din tarile occidentale. Chiar daca, datorita
potentialului, multe lucruri au fost mbunatatite, si anume mbogatirea scriiturii prin
subiecte noi sau diversificarea genurilor si stilurilor jurnalistice, practicarea acestei
profesii n spatiul romnesc, mai avea multe de nvatat. n aceasta situatie, s-au
nfiintat noi scoli si universitati cu profil jurnalistic, publice sau private si multi
absolventi de licee s-au orientat spre acestea, prilej cu care, formatorii n jurnalism
au reusit sa recupereze decalajele ramase din perioada comunista. Astfel se
facusera progrese din punct de vedere lexical si stilistic, se definiserpa conceptele si
sistemul mass-mediei prin tehnici de redactare, prin realizarea functiilor socioculturale si definirea efectelor comunicarii de masa, iar dupa o perioada de aproape
zece ani, jurnalismul romnesc devenise o profesie dar si o stiinta cu statutul,
conditiile si obiectivele ei bine conturate.

Chiar daca jurnalismul romanesc a ntampinat probleme, att n timpul

comunismului, ct si n perioada precedenta, a reusit, ntr-un fel sau altul sa-si
ndeplineste rolul de a patra putere n stat, a reusit sa instructeze, sa educe si mai
mult sa ajute, la schimbarea mentalitatilor si comportamentelor cetatenilor.
Perioada de tranzitie sa dovedit dificila, cu suisuri si coborsuri, nsa mass-media de
azi reuseste sa raspunda la ntrebarile publicului si sa le dea solutii. Dar mai mult
de-att, prin acea perioada de tranzitie, de evolutie fortata, mass-media a contribuit
la orientarea si ntelegerea opiniei publice asupra noului sistem democratic.