PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

CALIFICARE PROFESIONALA : MECANIC AUTO.

REPARAREA INSTALATIEI
DE RACIRE

CUPRINS
CAPITOLUL.1 GENERALITATI.
1.1 ROL,CONDITII IMPUSE,INSTALATIEI DE RACIRE.
1.2 LICHID DE RACIRE.
1.2.1 APA CA LICHID DE RACIRE.
1.2.2 LICHIDE DE RACIRE CU PUNCT D 949d34j E SOLIDIFICARE COBORAT.
CAPITOLUL.2 CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA INSTALATIEI CU
LICHID.
2.1 INSTALATIA DE RACIRE DESCHISA.
2.2 INSTALATIA DE RACIRE INCHISA.
2.3 INSTALATIA DE RACIRE A MOTORULUI SAVIEM 797-05.
2.4 INSTALAREA DE RACIRE A MOTORULUI DACIA 1330.
2.5 PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHID.
2.5.1 RADIATORUL.
2.5.2 VENTILATORUL.
2.5.3 POMPA DE LICHID.
2.5.4 TERMOSTATUL.
CAPITOLUL.3 INTRETINEREA INSTALATIEI.
3.1 VERIFICAREA ETANSIETATI INSTALATIEI DE RACIRE.
3.2 CONTROLUL SI REGLAREA CURELEI VENTILATORULUI.
3.3 VERIFICAREA TERMOSTATULUI.
3.4 CURATIREA DE DEPUNERI DE PIATRA.
CAPITOLUL.4 DEFECTE,CAUZE,MOD DE MNIFESTARE.
4.1 DEFECTELE RADIATORULUI.
4.2 DEFECTELE TERMOSTATULUI.
4.3 DEFECDELE POMPEI DE APA.
4.4 DEFECTELE VENTILATORULUI.

4.5 DEFECTE ALE ROACOARELOR DE CAUCIUC SI SLABIREA COLIERELOR DE

FICSARE
CAPITOLUL.5 TEHNOLOGIA DE REPARARE.
5.1 REPARAREA RADIATORULUI.
5.2 REPARAREA POMPEI DE LICHID.
5.3 REPARAREA VENTILATORULUI.

ARGUMENT
Acest proiect prezinta repararea instalatiei de racire cu toate defectele si modul de manifestare
cat si mijloace si operatiuni de repaparare.
In capitolul 1 sunt prezentate generalitati cu privire la sistemul de racire, la temperatura de
inghet si fierbere ale lichidelor folosite.
Capitolul 2 prezinta constructia si functionarea instalatiei cu lichid cuprinzand instalatia de
racire deschisa, instalatia de racire inchisa, instalatia de racire a motorului SAVIEM 797 - 05,
instalatia de racire a matorului DACIA 1330 si partile componente ale instalatiei de racire cu
lichid.
In capitolul 3 este prezentata intretinerea instalatiei facand referire la verificarea etansietati
instalatiei de racire, controlul si reglarea curelei ventilatorului, verificarea termostatului si
curatirea depunilor de piatra.
Capitolul 4 prezinta defecte, cauze, mod de manifestare, ale instalatiei de racire axanduse pe
defectele radiatorului, defectele termostatuli, defectele pompei de apa, defectele ventilatorului si
defecte ale racuardelor de cauciuc si slabire a colierelor de strangere.
In capitolul 5 este prezentata tehnologia de reparare a instalatiei de racire sau a unor
componente cum ar fi : repararea radiatorului, reparatrea pompei de apa si repararea
ventilatorului.
Proiectul mai cuprinde anexe ale capitulelor; acestea se afla la sfarsitul proiectului si sunt
puse in ordinea in care sunt prezentate in proiect.

CAP.1 GENERALITATI.
1.1 Rol, conditii impuse instaletiei de racire.
.
Instalatia de racire are rolul de a mentine in motor o temperatura optima,numita temperatura de regim
termic normal,prin preloarea calduri netransformate in lucru mecanic de la organele motorului si cedarea
ei in mediul exterior.
Necesitatea sistemului de racire este determinata de faptul ca piesele motorului,care vin in contact cu
gazele de ardere,se incalzesc foarte puternic.

In timpul procesului de ardere a amestecului carburant,temperatura in cilindri motorului

ajunge la 1700-2000 grade C,si,cu toate ca prin evacuarea gazelor arse se slimina o parte din
caldura ,temperature acestora ramane destul de ridicata 700-900 grade C. O temperatura prea
ridicata duce la:
-inrautatirea ungerii prin evaporarea si chiar arderea peliculei de ulei de pe piesele in
frecare,fiind posibila griparea pistonului in cilindru si a supapelor in ghidurile lor;
-micsorarea coeficientului de ungere prin cresterea volumului specific sl amestecului
carburant, o data cu cresterea temperaturii;
-aparitia la m.a.s. a fenomenului de detonatie, care provoaca defectarea si chear avarierea
motorului;
-inrautatirea proprietatilor mecanice ale materialelor din care sunt ecsecutate piesele;
-dilatarea neuniforma a pieselor si modificarea jocurilor de montaj, facand posibila griparea
motorului;
Racirea motorului nu se poate fece pana la temperature mediului inconjurator, datorita faptului
ca temperaturile prea joase duc la inrautatirea parametrilor functionali ai motorului, deoarece:
-se inrautatesc conditiile de formare a amestecului carburant prin evacuarea incompleta a
combustibulului;
-se inrautatesc conditiile ungeri prin condendensarea vaporilor de combustibil pe pereti
cilindrului fenomen care duce pe de o parte la spalarea peliculei de ulei de pe oglinda
cilindrului, iar pe de alta parte ,la diluarea uleiului, scazandui astfel calitatile lubrfiante;
-se maresc pierderile de caldura fapt ce duce la scaderea puteri si a maririi consumului specific
de combustibil;
-se mareste uzura generala a motorului automobilului,deoarece la temperaturi joase pelicula de
ulei isi pierde consistenta. Avand in vedere cele aratate, instalatia de racire trebuie sa satisfaca
urmatoarele cerinte:
-sa nu permita supraincalzirea sau supraracirea motorului la toete regimurile de functionare;
-sa necesite putere scazuta pentru antrenarea angregatelor sale;
-compactitate cat mai mare, caracterizata prin raportul intre suprafata de racire si volumul de
gabarit ocupat;
-siguranta si durabilitate cat mai mare in exploatare;
-simplitate si comoditate in executarea regalajelor si lucraricor de intretinere;
-stabilitate cat mai mare a parametrilor functionali ai sistemului in decursul unui ciclu de
exploatare;
-simplitatea constructiei, a tehnologiei de executie si montaj;materiale cat mai ieftine si masa
cat mai mica.

Racirea motorului terbuie limitata intre anumite valori de temperatura, care asigura
functionarea motorului I conditii optime.Se considera ca temperatura motorului este normala
atunci canand temperature apei de racire are 85 -90*C la iesirea di motor, indifferent de sarcina
si de temperatura aerului inconjuraror.
Instalatia de racire se clasifica astfel:
-dupa natura lichidului de racire : cu lichid ci cu aer.
-dupa viteza de deplasare a fluidului de racire : cu racire naturala si cu racira fortata.
1.2 Lichide de racire.
Mentinerea temperaturii motoarelor intre limitele stabilite de proectant si mentinera fluidului de racire
in limitele de temperatura canstante constitue conditii indispensabile pentru exploatarea corecta a
motoarelor.

Pentru lichide de racire a motoarelor cu ardere interna se impugn anumite conditii, cele mai
importante fiind:
-sa aiba temperatura de fierbere cat mai mare, astfel incat sa se vaporizeze greu, ceea ce duce
la micsorarea pierderilor prin evaporare si la evitarea formari dopurilor de vapori in instalatia de
racire;
-sa aba temperatura de solidificare cat mai scazuta;
-vascozitate sa se mentina in asa fel, incat indifferent de temperatura la care functioneaza
motorul lichidul ca poata fi pompat liber;
-sa nu spumeze in timpul circulatiei, prin sistemul de racire;
-sa aiba proprietati termice cat mai bune pentru a putea efectua un schimb de caldura rapid si
efficient;
-sa nu fie corosive fata de instalatia de racire;
-sa aiba punct de inflabilitate cat mai ridicat pentru ase evita pericolul de incendiu;sa nu fie
periculoase la manipulare.
1.2.1

Apa ca lichid de racier.

Apa este lichidul cel mai des folosit pentru racirea motoarelor cu ardere interna, ea avand
calitati ce depasesc cu mult pe cele ale altor lichide de racire, exceptie facand doar faptul ca
temperatura sa de solidificare este de numai 0* C.
Ingetand apa isi mareste volumul producand fisurarea blocului motor si a chiulasei si scoatere
din functiune a motorului. Exploatarea pe timp de iarna evine incomoda, fiind necesarea
evacuarea apei din instalatia de racire la o stationare mai indelungara.
Un alt nejuns il conctitue faptul ca utilizarea apei obisnuite, netratate duce la separarea
sarurilor continute si la depunera lor sub forma de crust ape peretii sistemului de racire; aceasta
crusta face ca rolul de agent termic al apei sa se dimidueze, transferal de caldura sa acada iar
motorul nefiind suficient racit sa functioneze necorespunzator si chiar sa se avarieze.
Din punct de vedere al continutului de saruri apa se caracterizeaza prin duritate care este de
doua feluri:
-duritate temporara-care este conferita apei de catre cantitatea de carbonat de calciu Ca2 si
de magneziu Mg2 continuta.
Prin fierbere, duritatea temporara dispare bicarbonate de calciu si magneziu se
descompunandu-se in bioxid de carbon, care se elimina, si carbonatii, care precipita si se depun

sub forma de crusta. De aceea, se recomanda ca apa din sistemul de racire sa fie schimbara foarte
rar, sau sa se folosesaca apa firta in prealabil sau apa distilata;
-duridatea permanenta, conferita apei e catre sarurile care nu pecipita in timpul fieberii, cum ar
fii: sulfatu de calciu CaSO4, clorura de calciu CaCl2,sulfatu de magneziu MgSO4 si clorura
de magneziu MgCl2.
Aceste saruri se depun, cu timpul, in sistemul de racire, formand o crusta deosebit de dura si
cuun coeficient foarte mic de cnductibilitate termica.
Din aceste motive, se recomanda ca utilizarea apei ca lichid de racire ca se faca in urmatorele
ordine de preferintelor:
-apa de ploaie - cu duritatea aproape zero;
-apa de rau sau lac - cu duritate medie;
-apa de izvor, put sau din mare, care trebuie, in prealabil, tratata,in vederea dedurizarii.
1.2.2. Lichide de racire cu punct de solidificare coborat.
Exploatarea motoarelor pet imp de iarna, cand temperature mediului ambient scade sub 0
grade, impune inlocuirea apei din instalatia de racire cu lichide ce au o temperatura de
solidificare coborata, de obicei amestecuri de doi sau mai multi componenti : etilenglicol cu apa,
alcol etilic cu apa, alcooli menaotomici cu apa sau glicerina, etc.
Etilenglicolul este un alcool glicolic foarte des utilizat ca lichid de racire pentru timp rece. De
obicei, se utilizeaza in amestec cu apa, temperature de inghet a acestor amestecuri find foarte
coborata.Fata de alte substante utilizate ca agent dermic la temperature joase, etilenglicolul se
impune printr-o serie de propietati, cele mai importante fiind: corozivitate mai mica decat a
alcoolului sau a glicerinei, volatilitate extrem de redusa, in solutii apoase, caldura secifica mai
mare si conductibilidate termica mai mare decat a glicerinei si a lcoolului etilic, viscozitate mai
mica a solutiilor apoase decat a amestecurilor corespunzatoare de apa-glicerina etc.
Ca parte componenta a lichidului de racire, etilenglicolu prezinta si o serie de caracteristici
nefavorabile, dintre care actiunea distructiva asupra cauciucurilor, ceea ce face ca, dupa o
anumita perioada de exploatare, sa fie necesara inlocuirea furtunurilor, penetrabilitate directa
actiune coroziva asupra aluminiului ceea ce face necesara introducera de aditivi de coroziune.
Cei mai utilizati atitivi antiorozivi sunt fosfatul acid de sodium -Na2HPO4 -si dextrina ,care se
dizolva mai intai in apa li 70*C, adaugandu-se apoi celelalte componente ale lichidului de racire.
Curatirea depunerilor de piatra din instalatia de racire a motorului, care asa cum am vazut
micsoreaza transferal de caldura producand supraincalzirea motorului si micsorand in acelasi
timp si sectiunile de trecere al apei are o mare importanta.Depunerile de piatra se curate pe cale
chimica intrebuitand diferire solutii;
-Pentru blocuri si chiulase din fonta: soda caustica -700 - 900 g;
petrol lampant -0,150 - 0.300 l.
-Pentru blocuri si chiulase din aluminiu: acid clorhidric-0,4 - 0,5 l;
urotropina -10 - 15 g.
Pentru curatire se toarna solutia in instalatia de racire lasandu-se dimp de 8 - 10 ore, apoi, se
porneste motorul timp de 15 - 20 de minute,dupa care se goleste instalatia si se spala cu apa
curata.

CAP.2 CONSTRUVTIA SI FUNCTIONAREA INSTALATIEI . DE

RACIRE.
2.1.Instalatia de racire deschisa.
In anexa 8.1 este prezentata schema instalalatiei de racire deschisa.Lichidul din partea
inferioara a radiatorului 2 este aspirat de catre pompa 1 prin conducta de aspiratie 3 si refulat in
spatial de racire al motorului prin conucta de refulare 4de unde, apoi ,este colectat in conducta 7
si trimis prin termostatul 8 si conducta 9 in partea superioarea a radiatorului.In acest loc, lichidul
ajunge cu o temperatura ridicata, ca o consecinta a raciri pieselor motorului.
Trecand prin tevile radiatorului lichidul cedeaza caldura curentului de aer creat de ventilatorul
6, care spala suprafata exterioara a tevilor. In continuare ,lichidul ajunge ai bazinul inferior al
radiatorului de unde circuitul se rea.
In functie de demperatura lichidului la esirea din spatial de racire, el poate fi dirijat fie
prinradiator ,fie prin conducta 10 direct in pompa de lichid.
Daca temperatura lichidului la iesire din spatial de racire este sub o anumita valoare
,termostatul 8 dirijeaja lichidul prin conducta 10 la intrarea in pompa de lichid, ocolind radiatorul
si realizand asa numitul ,,circuitul mic"
Daca temperatura lichidului la iesire din spatial de racire depaseste o anumita valoare,
termostatul inchide complet conducda 10 si lichidul trece prin conducta 9 in radiator asa cim se
vede in anexa 8.1. b. Daca la iesirea din spatial de racire lichidul are o temperatura intermediara,
termostatul se deschide partial, lichidul circuland in acet caz, o parte prin conducta 10 iar o parte
prin radiator. In felul acesta, se mentine temperatura motorului in limite relativ stranse.
2.2.Instalatia de racire inchisa.
Pentru a reduce cantititatea de lichid din instalatia de racire ca si cantitatea de caltura evacuara
prin sistemul de racire,in ultimul timp se raspandeste pe scara larga instalatia de racire sub
presiune, ori 10 la puterea a cinceaN/m patrat peste presiunea mediului ambiant. Marirea
presiuni in instalatia de racire permite o marire corespunzatoare a temperature lichidului
de racire,dearece creste temperatura de firbere fapt ce strage dupa sine ridicarea nivelului termic
de functionare a motorului si obtinerea unui randament sporit.
In anexa 8.2 este prezentata schema instalatiei de racire sup presiune, care in afara circuitului
principal al lichidului este prevazuta cu un circuit secundar numit circuit de drenaj si
compensare. Acesta este constituit dintrun rezervor de compensare 1al carui volum reprezinta
10-15% din volumul total al circuitului de lichid, un circuit de drenajsi un circuit de compensare.
Rezervorul de compensare este montat deasupra bazinului superior al radiatorului sau conductei
de iasire a lichidului di motor si indeplineste mai multe functii.In primul rand el serveste pentru
drenajul vaporilor de lichid si a aerului din circuit, de acea este umplui complet cu lichid. In
spatiul 2 situat deasupra lichidului se aduna vapori si bulele de aer care se depleseza din circuitul
principal prin circuitul de drenaj . In al doilea rand, rezervorul de compensare serveste la
compensare variatiilor de volum ale lichidului in timpul functionary motorului. Busonul de
umplere 6 este prevazut cu supape
de suprapresiuneori 10 la puterea a cincea N/m patrat si de depresiune ori 10 la puterea a cincea
N/m patrat pentru comunicerea cu admosfera. Rezervorul de compensare poate fi montat in serie
cu radiatorul sau in parallel.

2.3. Instalatia de racire a motorului Saviem 797-05.

Acesta este prezentat in anexa 8.5.
Este o instalatie de racire cu lichid cu circulatie fortata ,presurizata, avant urmatoarele circuite
de racire:
-circuitul principal pentru racirea uliului,blocului motor si a chiloasei.
-circuitul de completare-compensare a lichidului de racire din circuitul principal.
-circuitul secunar de racire a apei prin incalzirea cabinei.
Circuitul principal. Circulatia fortata a apei sete realizata de catre pompa
de apa 18. Antrenata de arboreal cotit al motorului prin cureua trpezoidala 19, pompa de apa
aspira apa racita din bazinul inferior al radiatorului 22 prin conducta 17, o refuleaza prin
conducta 16 in racitorul 14, racind uleiul ,si o introduce pri conducta 13 si rampa de distributie a
apei intre camasile de cilindri. Prelund caldura inmagazinata de cilindri, apa este impinsa in
chiloasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere a injectoarelor si a ghidurilor de
sipapa si,in stare ferbinte,iese din chiloasa prin camera termostatului 4 si, conducta 5, ajunge in
bazinul superior alradiatorului 22. Apoi ste impinsa prin spatiile inguste ale fagurilor rediatorului
unde este racita de curentul de aer provocat de ventilato. Apa rece se aduna in bazinul inferior de
unde este absorbita iarasi de pompa de apa.
La pornirea motorului rece radiatorul 22 poate fi scurtcircuitat cu azutorul termostatului
montat i cotul 4, pana pana cand apa din motor ajunge la temperature de 78*C. Deoarece
termostatul se deschide complet la temperature de 91*C.,in perioada de timp limitata de cresterea
temperature de la 78* la 91*C.,apa de racire este atat catre racitorul de ulei cat sis pre radiator.
Circuitul de drenaj si compensare aste asejat deasupra motorului si cuprinde:rezervorul de
completare-condensare 7 cu doua conducte una de legatura cu bazinul inferior si alta cu pompa
de apa;indeplineste urmatoarele functii:
-colecteza aburul din circuitul de apa, dearece bulele de abur pot supra incalziri locale ale
blocului carter chiulaselor, supraincalziri care in final pot provoca fisurarea acestor piese.
-compenseza lipsa de lichen in cazul inclinari motorului.
-fiind asezat deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei in coloana de
aspiratie sa scada sub valuarea limita la care se pot produce vapori.
Circuitul secundar se realizeza astfel: apa fierbinte ste impinsa din conducta 24 in radiatorul 1
pentru incalzirea cabinei si, dupa cedarea calduri aerului, este condusa pri nonducta 3 la pompa
de apa.
Scoaterea din crcuit a intregi instalatii de incalziri a cabinei se face cu ajutorul intrerupatorului
6, iar reglarea incalziri cabinei se face prin manevrarea ventilului de incalzire 25.
2.4. Instalatia de racire a motorului autoturismului Dacia 1300.
Acesta esre prezentat in anexa 8.4
Este instalatia te racire cu lichid de racire cu circulatie fortata, presurizata. Vasul de
expansiune folosit la acesta instalatie lucreaza pe principiul vaselor comunicante ai al
sifonului. El comunica cu radiatorul printrun tub de cauciuc si este montat sub nivelul

conductelor cin instalatia de racire. Lichidul este scurs ci introdus in cavasul de expansiune
printrun singur tub al carui capat este in permanenta acoperit cu lichid.
Suprapresiunea si depreseunea din spatiul de compensare se mentin in limitele stabilite cu
azutorul unor supape montate in capacul vasului de axpansiune.
Verificarea functionari normale a instalatiei de racire se face ptintrun termometru sesizat de
termocontactul 10 montat in chiulasa motorului.
2.5.Partile componente ale instalatiei de racire cu lichid.
2.5.1 Radiatorul.
Raditorul este organul prin intermediul caruia lichidul cedeaza aerului inconjuraror o cantitate
de caldura preluata in timpul treceri pri ciclul de racire al motorului.
Radiatorele pot fi de tip inchis sau deschis dupa felul in care se face comunicarea cu
admosfera.
Radiatorele de tip deschis sun prevazute cu o teava de preapli care serveste la scurgerea din
radiator a surprusului de apa rezultat din marirea volumului acesteia prin uncalzire, la evacuarea
vaporilor formati si, in general, la mentineea presiuni admosferice in instalatia de racire.
Raditoruleste format din bazinul superior 1 si bazinul inferior 2 care sunt legate intre ele de
tevile de circulatie 3, care formeaza mizul radiatorului. Bazinul 1 este prevazut cu orificiul 7 prin
care se completeza rezerva de lichid, teava 6 prin care se elimina vapori de lichid di radiatorsi
racordul 5 pri care lichidul, in cadru circuitului, intra in radiator. Bazinul 2 este prevazut cu
racordul 4 prin care lichidul iese din radiator.
Radiatorul este ficsat pe cadrul 8 care se sprijina prin tampoanele de cauciuc 9 pe automobile.
Corpul de racire cunoscut si sub denumirea de miezul sau fagurile radiatorului sete compus
din tevile 3 pentru trecerea lichidului de racire si aripiorelipite de tevi. Tevile pot fi plate, ovale
sau rotunde. La rindul lor aripiorelepot fi pletesau ondulare.
Radiatorele de tip inchis au orificiul de umplere prevazut cu un busoncare printro inchidere
etansa separa interiorul instalatiei de racire de atmosfera. Busonul aste prevazut cu o supapa de
suprapresiune 1 sub care se gaseste, montata prin intermediul unei rondele si al unui nit 2, supapa
de suprapresiune 3.Supapa este ficsata de ficsata de scunul 5 prin intermadiul arcului 4
In cazul formari de vapori in instalatia de racire si cresteri presiuni pana la ori 10 la putera a
cincea N/m patrat, actiune sa asupra supapei duce la comprimarea arcului 4, permitand vaporilor
sa treaca pri conducta 6 in admosfera .
Cand motorul se opreste temperatura lichidului scade ceea ce duce la formarea unei depresiuni
in interiorul instalatiei. Aceasta depresiune actiuonesa asupra menbranei elstice 1,pe care o
deformeaza, departando astfel de garniture e cauciuc 3, care deschide gaurile prin care aerul
patrinde in interiorul instalatiei .
Radiatorul unor motoare este prevazut cu bucsa de tip rece.
2.5.2 Ventilatorul.
Ventilatorul serveste penrtu marirea volumului de aer care circula prin radiator cat si pentru
asigurarea circulatiei aerului prin radiator, cand automobilul sta pe loc cu motorul functionand.
La motoarele autovehiculelor racite cu lichid se utilizeaza, in special, ventilatoarele axiale.
Ventilatorul este format dintr-un ax, butucul cu roata de curea si paletele.

In anexa 8.8 este reprezentat un ventilator axil cu palete 1, ficsate prin suruburi de fulia
2,.Paletele ventilatoruluise executa din tabla de otel, aliaje de aluminiu sau material plastic.
Curelele trapezoidale permit o antrenare a ventilatorului fara sa produca solicitari mari in
lagare.
La unele motoare, ventilatorul este antrenat cu intermitenta,in functie de temperatura
lichidului de racire. Cuplarea si decuplarea ventilatorului se efectueaza automat, cu ajutorul uni
cuplaj pneumatic sau electromagnetic, comandat de o supapa termostatica.
1.5.3 Pompa de apa.
Pompa de apa are rolul dea a imprima lichidului din instalatia de racire presiunea necesara
pentru a se deplasa in sistemul cu circulatie fortata.
Avandu-se in vedere ca numarul de cicluri in circulatia lichidului prin sistemul de racire
ajunge la 7 - 12 ori pe minut, la motorele de automobile se monteaza pompe centrifuge.
Pompele centrifuge montate la motoarele de automobile creaza in sistemul de racire o presiune
deN0/m patrat.
La majoritatea motorelor de automobile, pompa de apa este montata pe acelasi arbore cu
ventilatorul, fiind dispusa, de obicei, in fata motorului in partea superioara o blocului si actionata
de arborele cotit prin intermediul inei transmisii cu curea, cu roti dintate sau cu lant.
Pompa de apa reprezentata in anexa 8.9 de tip centrifug este formata din corpul 1 in care sunt
practicate racordurile 2 si 3 si locasul in care este montat racordul 4 pri intermediul axului 5.
Pompa de apa se ampaseza in ansamblul instalatiei de racire la partea inferioara, ceea ce face
ca, in permanenta, lichidul sa patrunda prin racordul 2 in interiorul sau, in parte de mijloc.
Racordul 4 rotindu-se in sensul aratat pe figura, antreneaza apa inmiscare de rotatie, care
datorita fortei centrifuge, se deplaseaza catre carcasa exteriora a pompei, de unde, apoi este
refulata de catre palete prin racordul 3 in instalatia de racire. Acest fonomen se petrece continuu
pe toata durata de functionare a motorului, asigurandu-se astfel conditii termice normale de
functionare a motorului.
In anexa 8.10 este reprezentata pompa de apa a motorului D 2156 HMU ce echipeza
autobuzele ROMAN 112 UD pentru transportul urban. Spatiul interior al pompei de apa este
impartit in spatial de aspiratie 10, pervazut cu conducta de intrare a lichidului 11 si spatial de
paresiune 12 prevazut cu conducta 13 pentru impingerea lichidului.
Axul rotorului 8 se sprigina pe doi rulmenti cu bile a caror pozitie se stabileste prin bucse
distantiere. La capatul exterior al axului este montata fulia de antrenare 5.
1.5.4.Termostatul.
Termostatul este organul care dirijeaza circulatia lichidului spre radiator, sau spre pompa de
apa avand rol de regulator al temperaturi lichidului de racire.
Functionarea termostatului se bazeaza pe dilatare unor materiale cu coeficient de dilatare
mare.
Termostatul este o supapa dubla formata din doua talere active cu scaunele corespunzatoare.
Termostatul se monteaza in conducta de legatura dintre circuitul de racire al motorului si
bazinul superior al radiatorului.
In anexa 8.11 este reprezentat termostatul din instalatia de racire a motorului D 2156 HMN.

Camera termostatului 1, ficsata pe partea frontala a motorului este legata la conducta de

colectare a apei fierbinti din motor prin teava 7, la bazinul superior al radiatorului prin teava 8, si
la pompa de apa prin teava 10. Un perete pe care este executat scunul 3 al supapei mari desparte
interiorul camerei termostatului in 2 spatii : unul corespunzator tevii 8, iar al dilea corespunzator
tevii 7 si 10. Pe acest perete despartitor sunt ficsate suportul tijei 2 de ghidaj al termostatului si
suportul fix 11 al burdufului. La capatul tevii 10, este executat scaunul 9 al supapei
mici. Supapele 4 si 6 ale termostatului sunt articulate rigid, piesa de legatura putand culisa prin
orificiul central al suportului fix 11. Piesa de lgatura este astfel dimensionata incat atunci cand
burduful 12 este strans supapa mare 4 sa se aseze atans pe sacun, ajutata fiind de arcul 5, fixat
intre supapa si suportul fix 11.
Atat timp cat apa ce vine din chiulasa prin teava 7 nu are temperature de 71*C, burduful
termostatului este strans complet, supapa mare azutata si de arcul 5 sta pe scaunul sau, aoturand
recerea apei in teava 8, iar supapa mica sta ridicata de pe scaunul 9, permitand apei ce vine din
teava 7 sa traca prin teava 10 catre pompa de apa.
In momentul in care temperatura apei de racire din chiulasa a ajuns la 71*C burduful incepe sa
se destinda si, intrucat se sprigina pe suportul 11 impinge supapa mica 6 catre scaunul sau si
incepe sa deschida supapa mare 4. din acest moment, apa calda trece atat spre pompa de apa,
cat sis pre radiator.
Cand temeratura ajunge la circa 80*C, burduful se destined complet.In acesta situatie, sipapa
mica este asezata pe scaunul sau, opturand teava 10 si trecerea catre pompa de apa,iar supapa
mare este complet deschisa. Din acest moment toata apa fierbinte din motor este dirijata catre
bazinul superior al radiatorului.

CAP.3 INTRETINEREA INSTALATIEI.

Itretinerea instalatiei de racire a motorului comporta urmatoarele operatiuni:
-controlul zilnic al nivelului apei in radiator si completarea cu apa daca aste necesar;
-verificarea etansietati;
-verificarea si reglarea intinderi curelei ventilatorului si a pompei de apa ;
-verificarea functionari termostatului si a indicatorului de temperatura;
-curatirea periodica a depunerilor de piatra din instalatie.
In tabelul 8.1 sunt date lucrarile si operatiile de intretinere a instalatiei de racire de la
motoarele SAVIEM si D 2156 HMN, prescrise de uzina constructoare.

3.1 Verificarea etansietati instalatatiei de racire.

Se face vizual, urmarindu-se daca nu apar scurgeri in dreptul colierelor de strngere si a
racordurilor flexibile, la radiator, pompa de apa etc. In cazul ca apar scurgeri la celulele sau
bazinele radiatorului, acesta trebuie demontat de pe automobil si trimis la atelier pentru

reparatie.Scurgerile pe langa racordurile flexibile se inlatura prin strangerea colierelor, iar

scurgerile pe langa axul pompei de apa prin inlocuirea garnituri defecte.
3.2 Controlul si reglarea intinderi cureli ventilatorului.
Intindera curelei ventilatoului trebuie verificata des, deoarece o curea sleba patineaza,iar
turatia ventilatorului devine insuficienta. Daca cureaua este prea intinsa, uzeaza rulmenti pompei
de apa si a generatorului.
Intindera curelei ventilatorului este corecta, daca, apasandu-se portiunea ei mediana cu o forta
de 30 - 40 N
apare o sageata de 15 - 20 mm. Reglajul intinderi se face, de obicei, prin deplasarea
generatorului de curent pe suportul sau dupa slabirea piulitelor de fixare.
La motorul D 2156 HMU, intinderea curelelor trapezoidale ale pompei de apa se executa
astfel: se desfac cele doua suruburi de ficsare ale pompei de apa; cu azutorul une parghii, pompa
de apa este apasata in jos, in orificiul largit de carcasa, pana la obtinerea indinderii dorite; pompa
de apa se ficseaza in noua pozitie cu cele doua suruburi.
In cazul curelelor trapezoidale duble, daca se constata intinderi diferite, se schimba ambele
curele.
Intinderea corecta a curelei trapezoidale a ventilatorului la motorul D 2156 HMU se regleaza
automat cu azutorul unei role si al uni arc..
3.3 Verificarea termostatului.
Consta in demontarea si introducerea lui in pozitie suspentata intr-un vas cu apa, asezat pe o
plita electrica pentru incalzirea apei. Cu ajutorul unui termometru, se masoara temperatura la
care incepe deschiderea termostatului si temperatura la care este complet deschis. Daca
termostatul este in buna stare, temperatura de inceput a deschideri a termostatului trebuie sa
fie de 65 - 70*C, iar cea de terminare a deschideri de 80 - 85*C. Termostatele defecte se
inlocuiesc.
3.4 Curatirea de depuneri de piatra.
Ca urmare a temperaturi ridicarte si a evaporari apei din instalatia de racire, in timpul
functionarii motorului, sarurile dizolvate in apa se depun in peretii camasii de racire, formand o
crusta calcaroasa. Depunerile de piatra din motor inrautatesc transmitera caldurii, provocand
astfel supraincalzirea motorului. Datorita acestui fapt, puterea motorului se micsoreaza arderea
devine detonata, uleiul se supraincalzeste, iar uzurile grupului cilindru-piston cresc.
Pentru a se evita urmarile nefaste asupra functionarii motoarelor, este necesar ca, dupa fiecare
40.000 - 60.000 Km parcursi de automobile, sa se indeparteza piatra din instalatia de racire a
motorului. Aceasta operatie consta in introducerea in instalatia de racirea a unei solutii,care intra
in reactie chimica cu depunerile calcaroase, dizolvandu-le. Solutiile folosite pot fi acide sau
bazice.Solutiile acide sunt mai efiiente, insa au o actiune coroziva mai intense asupra
metalelor. Este interzisa folosirea solutiilor pe baza de soda caustica la motoarele cu chiulasa din
aluminiu.
O solutie frecvent folosita este cea compusa din 10% carbonat de sodiu ,5%petrol si restul apa.
Se umple instalatia de racire cu aceasta solutie se porneste motorul, lasandu-se sa functioneza 10

minute apoi se opresta si se lasa, astfel circa 8 - 10 h. La trecerea acestui interval de timp, se
pune iar in functiune motorul circa 5 minute, dupa care se goleste instalatia de racire. Se spala
apoi instalatia cu apa curata, motorul fiind in functiune timp de 5 - 10 minute. In timpul spalari,
se introduce in permanenta apa curata prin busonul radiatorului, robinetele de golire ale
instalatiei de racire fiind deschise.
In cazul instalatiilor de racire sub presiune, la care se foloseste lichide cu punct de congelare
scazut, se recomanda inlocuirea la intervale de timp de doi doi ani sau dupa circa 30.000 Km
parcursi. O data cu inlosuirea lichidului de racire se spala si instalatia de racire, folosinduse apa
la presiunea deori 10 la puteraa 5 N/m patrat. In acest scop se demonteaza termostatul si
racordurile flexsibile de legatura dintre radiator si motor, introducanduse apa si aer sub presiune,
in sens invers circulatiei lichidului prin instalatia de racire.

CAP.4 DEFECTE,CAUZE,MOD DE MANIFESTARE.

Defectiunile instalatiei de racire conduc, in majoritate, la supraincalzirea motorului,urmata de
o serie de defectiuni ale organelor sale.
Supraincalzirea are drept cauze : pierderi de apa; slabirea sau ruperea curelei de ventilator;
termostatul defect sau blocat; functionarea necorespunzatoare a pompei de apa si a ventilatorului,
infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatra.
Perderile de apa in exterior pot avea loc pe la racorduri, radiaror, pompa de apa, busoane, care
se observa prin scurgeri cand motoul nu este in functiune; pierderi interioare au loc datorita
spargeri garniture de chiulasa sau inelelor de cauciuc de la cilindri, deformarii suprafetelor de
etansare dinte bloc si chiulasa, strangeri insuficiente a suruburilor de chiulasa. Se constata prin
formarea de bule de aer in bazinul superior al radiatorului la turatie ridicata sau a picaturilor
de apade la tija de ulei.
Remedierea consta in strangarea colierelor, inlocuirea racordurilor defecte, inlocuirea
garniture de chiulasa sau a inelelor cilindrilor, strangerea suruburilor de chiulasa in ordinea
indicata, rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau a blocului motor.
Cele mai frecvente defectiuni au loc la radiator, pompa de apa, la ventilator, termostat si
racorduri.
4.1 Defectele radiatorului.
Sunt : infundarea sau acoperirea celuler, precum si deteriorarea lor, infundarea tevilor cu
impuritati, infundarea bazinului inferior si inghetarea apei in radiator.
Infundarea sau acoperirea celulelor poate avea loc datorita prafului, noroiului si frunzelor
depuse pe ele. Aceasta defectiune conduce la reducerea sau intrerupere circulatiei curentului de
aer, micsorand capacitatea de racire a radiatorului.
Remedierea consta in indepartarea mudariei cu ajutorul uni jet de apa calda, de abur, de aer
sau prin spalare cu petrol lampant si apoi prin suflare cu aer prin presiune.
Deteriorare celulelor are loc in urma loviri cu pietre etc. sau loviri automobilului.
La o deteriorare mica, se suspenda celulele sparte si se continua drumul pana la atelier. La o
deriorare mai mare se recomanda tractarea automobilului pana la atelier.
Unfunare tevilor cu impuritati se produce in cazul in are instalatia de racire este alimentata cu
apa care contine impuritati.
Remedierea consta in spalarea motorului in functiune cu un circuit de apa curata lasand
robinetul de golire deschis pentru antrenarea impuritatilor in exterior.
Inghetarea apei in radiator conduce la spargerea celulelor si la suparaincalzirea motolui
deoareceapa din instalatie nu mai trece prin radiatorul blocat.
Remedierea consta in acoperirea radiatorului cu carpe inmuiate in apa calda sau suflarea cu aer
cald, motorul find in functiune. Nu se recomanda incalzirea cu flacara pentru ase evita deslipirea
celulelor radiatirului.
4.2 Defectele pompei de apa.
Pot fi: ruperea paletelor, desprinderea rotorului, de pe axul sau, joc axial mare la motor,
desprinderea penei de asigurare a rotorului.

Rupere paletelor pompei de apa se datoreste fie unor cauze constructive, fie inghetarii apei in
corpul pompei.
Inlaturarea defectiuni se face fie la un atelier, fie lao o statie de intretinere. Automobilul
se vadeplasa cu o viteza redusa pentru a se evita supra incalzirea motorului.
Desprinderea pompei de asigurare a rotorului se produce foarte rar si se datoreste uzarii
pompei sau a axului rotorului.
Remedierea se face la un atelier sau la o statie de intretinere.
4.3 Defectele termostatului.
Pot fi: Perforeare burdufului si pierderea lichidului volatile. In acesta situatie termostatul se
blocheaza in pozitia inchis iar motorul se supra incalzeste repede.
Depistare defectiunii consta in verificarea temperaturii radiatorului dupa semnalarea dupa
semnalarea de catre termometru a suparinclziri motorului. Daca radiatorul este rece iar conducta
termostatului este foarte calda, la accelerarea motorului prin gura de umplere nu se observa nici o
unduire a apei inseamna ca termostatul este defect.
Remedierea consta in inlocuirea termostatului. Daca nu se dispune de un termostat de rezerva,
dupa demontarea termostatului defect, se continua cursa urmarinduse indicatiile termostatului.
4.4 Defectele ventilatorului.
Pot fii: Rupere sau indoirea paletelor si rupere sau slabirea curelei.
Ruperea sau indoirea paletelor ventilatorului poate aparea la lovirea paletelor sau la un defect
de fabricatie.
In cazul unei ruperi a unei palete a ventilatorului pe parcurs, daca nu se produce vreo avarie,
automobilui isi poate continua drumul cu viteza redusa pana la atelier.
Remediere consta in demontare si unlocuirea ventilatorului.
Ruperea sau slabirea curelei ventilatorului paore aprea dura o durata mare de functionare sau
la o intretinere necorespunzatoare .
Ruperea curelei duce la supra incalzire cu toate neajunsurile ei.
Cureaua rupta se inlocuieste cu una noua sau daca acesta lipseste cea deteriorata se cuase cu
sarma moale, urmand a se inlocui la statia de intretinere.
Daca cureaua este slabita se ragleaza intinderea.
4.5 Defecte ale racuardelor de cuciuc si slabirea colierelor de ficsare.
Datorita imbatraniri cauciucului, racordurile se pot fisura, pemitand scurgerea lichidului de
racire.Remedierea consta in inlocuirea racordului sau, cand nu se dispune de un record de
schimb, se infasuara locul deteriorat cu o banda izolatore si se aplica peste ia in strat de prenadez
sua de sapun.
Slabirea colierelor de ficsare a racordurilor conduce la pierderea de lichid din instalatia de
racire.
Remedierea consta in strangerea colierelor si asigurarea suruburilor de strangere. Daca
colieruleste prea intins si nu se mai poate realiza o strangere corespunzatoare, se va introduce sub
el un manson de cauciu sau unul de tabla.

CAP.5. THNOLOGIA DE REPARARE.

5.1 Repararea Radiatorului.
Defectele principale ale radiatorului sunt urmatoarele:
- spargerea bazinelor - inferior si exterior.
- avarierea tevilor de racire si de control.
Repararea radiatorului consta in :
- spalarea exterioara pentru indepartare murdariei si prafului cu ajutorul unui jet de apa si al
aerului comprimat;
- fierberea in solutie special preparata cu soda caustica 10% pentru indepartarea pietrei si a
murdariei din interiorul radiatoarelor;
- controlul etansietati cu ajutorul aerului comprimat cu presiunea de 1,5 ori 10 la puterea 5 ori
N/m patrat ce se introduce in radiator, care, in prealabil, a fost cufundat intrun bazin cu apa;
- demontarea bazinelor de miez si controlul sectiuni interioare a fiecarei tevi;
- curatirea si repararea bazinelor care cuprinde : controlul acestora, indreptarea bazinelor turtite
si lipirea sua aplicarea de petice celor fisurate sau sparte.
In continoare urmeza lipirea miezului in punctele unde sau gasit scurgeri si inlocuire sau
astuparea tevilor si elementelor de racire care nu mai pot fi reparate. Cu ocazia reparatiilor se
permite astuparea tevilor si elementelor de racire care nu pot fi reparate pana la maximum 5%
din totalul lor.
Pentru indepartarea acizilor ramasii in urma lipiri radiatorul se spala cu apa.
Urmeaza apoi asamblarea radiatoarelor prin montarea si lipirea bazinelor de miez incercarea
lor la presiunea de 1,5 ori 10 la puterea 5 N/m patrat, pentru varificarea etansietati dupa reparare.
In cazul instalatiei de racire de tip inchis verificarea si reconditionarea busonului constitue o
problema importanta. Supapa de abur va trebui sa se deschida laori 10 la puterea 5 N/m patrat
permitand aerului sa iasa afara. In acelasi timp, supapa permite intrarea aerului in radiator la o
presiune de ori 10 laputerea 5 N/m patrat.
5.2 Repararea pompei de apa.
Principalele piese ale pompei de apa supuse uzari sunt : corpul axul si rotorul.
Corpul pompei de apa poate reprezenta urmatoarele defecte : rupture ale umarului pentru
inelul opritor al rulmentului, fisuri si crapaturi, uzura locasului pentru rulmenti.
Umarul pentru inelul opritor al rulmentului rupt se repara prin incarcarea cu sudura
oxiacetilenica, urmata cu strunjira la cota nominala.
Fisurile si crapaturile pe corp se constata prin examinare vizuala sau printro proba hidraulica
la o presiune de 2 ori 10 laputerea 5 N/m patrat: corpul fisurat sau rupt se repara prin sudare
oxiacetilenca la cald.
Locasul pentru rulmenti uzat se alezeaza la o cota majorata si se utilizeaza rulmenti cu inelul
exterior incarcat prin cromare dura.
Axul pompei de apa poate prezenta defectele : incovoirea uzarea axului, uzarea canalului de
apa, si deteriorarea filetului.
Incovoirea axului pompei de apa se verifica cu ajutorul unui comparator cu cadran, axul fiind
asezat pe nisre prisme. Sageata maxima admisa aste de 0,05 mm. Axul incovoiat se repara prin
indreptare la rece.

Uzarea in diametru a axului se verifica prin masurarea cu un calibru-potcoava. Axul uzat se

reconditioneaza prin rectificarea rodunda. Daca diametru axului scade sub o anumita valoare,
axul se rectifica cu 0,05 pe diametru, se cromeaza si se rectifica cu cota nominala.
In cazul uzari canalului de pana se frezeaza un nou canal la 180* fata de primul, sau se
largeste prin frezare la cota de reparatie.
Filetul deteriorat se racalibreaza cu filiera.
Rotorul pompei de apa poate prezenta urmatoarele defecte : fisuri sau rupturi de palete, uzarea
locasului pentru axul pompei de apasi uzarea suprafetei frontale.
Paletele fisurate sau rupte se repara prin incarcare cu sudura. Daca fisurilesau rupturile sunt
maimari de jumatate din inaltimea paletelor sau cuprind mai mult de doua palete rotorul se
inlocuieste.
Uzura locasului pentru axul pompei de apa se verifica cu un calibru tampon. Locasul se repara
prin bucsare, larginduse gaura si presanduse o bucsa din Fc 20 dupa care se alezeaza la cota
nominala.
In cazul uzarii suprafetei frontale a rotorului se face o rectificare plana.
Dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial al
rotorului .
5.3 Reparaea ventilatorului.
La ventilator pot aparea urmatoarele defecte : deformarea paletelor, slabirea paletelor in
locurile de sudura sau uzarea gaurilor pentru surubile de ficsare a ventilatorului pe fulie.
Paletele deformate se repara prin indreptare folosinduse un ciocan sau un dispozitiv pentru
indreptat palete. Daca prezinta fisuri sau rupturi paletele se inlocuiesc.
Paletele slabite in locurile de sudura prin puncte se repara tot prin sudare prin puncte.
Gaurile pentru suruburile de ficsare a ventilatorului uzate se inlatura prin incarcare cu sudura,
si apoi se executa gauri la cota nominala.
Dupa asamblare, pompa se verifica pe standul de proba.
In atelierul de reparat radiatore, pardoseala va fi din ciment, peste care se aseaza gratare din
lemn. De asemenea, vor exista instalatii de probe cu apa cu scurgere la canalizare.

ANEXE