ARHITECTURA

SISTEMELOR DE CALCUL

Curs

1+2

Cuprins

Sistem de calcul

Evoluia sistemelor de calcul

Concepte de logica digitala

Reprezentarea informatiilor numerice

 Dispozitiv care lucreaz automat, sub controlul unui

program memorat, prelucrnd date n vederea producerii
unor rezultate ca efect al procesrii.
Dispozitiv care efectueaz calcule, n special o main
electronic programabil care execut operaii aritmetice,
logice sau care asambleaz, stocheaz, coreleaz sau
efectueaz un alt tip de procesare a informaiei, cu vitez
ridicat (The American Heritage Dictionary of the English
Language, 2000).

Recapitulare

Bit:
unitate elementara de informatie
poate avea valoarea 0 sau 1.
Aceste valori corespund fizic unor nivele
de tensiune, n funcie de circuitele
electronice cu care este construit
calculatorul.

starea unui bistabil, sau a unei celule

elementare de memorie

Modul n care se reprezint datele numerice ntr-un calculator are

legtur direct cu structura UCP, avnd influen asupra dimensiunii
registrelor de uz general locale, al dimensiunii magistralei interne i al
complexitii unitii de execuie.

Arhitectura unui sistem de calcul definete:

CE trebuie s fac maina din punct de vedere logic
ISA (Instruction Set Architecture) Arhitectura Setului de Instruciuni
CUM se implementeaz ISA, implementare fizic
MO (Machine Organization) Organizarea Mainii
Aplicaii
(ex. Netscape, Matlab, Word)
Sisteme de operare
(ex. Unix, Windows)
Compilatoare

Elemente influenate de
arhitectura setului de
instruciuni

Asambloare

Procesor

Memorie

Dispozitive I/O

Magistrale de date i control

Proiectare digital
Proiectarea circuitelor
Tranzistoare, Layout-ul IC

mprirea ierarhic pe componente, porneste de la nivelul de jos (apropiat de

structura hardware-fizic a calculatorului)
i continua cu cel apropiate de utilizator prin considerarea elementelor
nivelului nalt (apropiat de componenta software-programe).

 Nivelurile inferioare sunt constituite de componentele hardware

(tranzistori, circuite integrate, pori logice) ce stau la baza construciei
calculatorului
Urmeaz unitile funcionale ale microprocesorului (unitatea de control
ce administreaz ntreaga funcionare, unitatea aritmetico-logic ce execut
operaiile aritmetice i logice, memoria, magistralele etc.)
Nivelul superior al programelor de aplicaii (cel mai apropiat de
utilizator) - nivelul microprogramat, nivelul limbajului de asamblare i
nivelul limbajelor de programare de nivel nalt.

 Componenta hardware - totalitatea resurselor fizice de care dispune

calculatorul :

Unitatea Central de Procesare (Central Processing Unit CPU), este componenta care controleaz
modalitatea de funcionare a calculatorului i execut i operaiile de procesare a datelor; PUG,
coprocesoare aritmetice, procesoare digitale de semnal, CISC(Complex Instruction Set Computer ),
RISC (Reduced Instruction Set Computer)
Memorii - formatul memoriei, coninut / adres, harta memoriei, pagini, "segmente, memorie de
date, memorie de program.
Dispozitivele Periferice - necesare pentru asigurarea interaciunii calculatorului cu mediul extern
(introducere de date/oferirea rezultatelor) Porturi de intrare/ieire (I/O);
Magistrale de conexiune ntre componente magistrala de sistem este mecanismul ce ofer
modalitatea de comunicare ntre componentele sistemului. Magistral date, adrese, control

Componenta software cuprinde categorii

distincte de programe:
Sisteme de operare , programele de aplicaii instruciunea, setul de instruciuni, program;
Nivele de abstractizare limbaje de nivel nalt,
limbaj de asamblare, cod main.

(firmware - partea de microprograme)

Limbaje de programare de
nivel nalt (ex. C )

Compilare

Limbaj de asamblare
Asamblare
Cod main
Interpretarea codurilor
Desfurarea unor
aciuni specifice

2. Evoluia
sistemelor de
calcul

Fondatori ai tiinei calculatoarelor : Blaise Pascal, Gotfried Wilhelm Leibniz,

Charles Babbage, George Boole i Claude Shannon
Blaise Pascal (1623-1662), a inventat n anul 1642 prima main de calcul
operaional, denumit Maina Aritmetic, ce realiza operaiile de adunare i
de scdere
Leibniz in 1694construieste o masina de adunat si inmultit.
Matematicianul britanic Charles Babbage (1791-1871) a inventat primul
dispozitiv ce poate fi considerat un computer n sensul modern al cuvntului,
prin proiectarea primul calculator cu executie automata a programului.
Proiectul prevedea principalele elemente ale calculatoarelor moderne unitatile de: memorie, calcul, intrare, iesire si comanda.
A construit dou maini (funcionau cu aburi) de calcul: "Difference Engine" i
"Analytical Engine"; Sistemul de calcul era analogic, nu avea sistem de operare;
software pentru calculatorul su - nume limbajul de programare ADA.
Maina de calcul Difference Engine - caracteristici: 4000 componente ; cntrea 3 tone;
aproximativ 3 metri lime i 2 metri i jumtate lungime.

 n jurul anului 1850 matematicianul englez George

Boole a inventat Algebra boolean care a rmas relativ
necunoscut i neutilizat pn n anul 1938, cnd
teza de masterat a lui Claude Elwood Shannon a
demonstrat cum conceptele lui Boole TRUE i
FALSE pot fi utilizate pentru a reprezenta
funcionalitatea comutatoarelor din circuitele
electronice.

 1872 E. Barbour realizeaza prima masina de calcul cu

imprimanta.
1892. W. Burroughs construieste o masina de calcul de birou
perfectionata.
1912. F. Baldwin si J. Monroe incep productia de masa a masinilor
mecanice de calcul, cu patru operatii aritmetice.
1930. Productia de masa a masinilor electromecanice de calculat
prevazute cu operatiile: adunare, scadere, inmultire, impartire,
radacina patrata, subtotal etc.
16

Prima generaie in evoluia calculatoarelor(1938-1953)

- caracterizat de utilizarea tuburilor electronice;
- calculatoarele erau destinate calculelor tiinifice i comerciale;
- in aceast perioad se ncadreaz calculatoarele Harvard Mark 1
i ENIAC;

Calculatorul ENIAC

 Harvard Mark 1 (IBM Automatic Controlled Calculator) (1938 1944), fiind

format din mai multe calculatoare ce lucrau asupra unor pri ale aceleiai
probleme sub supravegherea unei singure uniti de control.
maina era construit din comutatoare, dispozitive mecanice, relee
electromagnetice al caror contacte lor joaca rolul elementelor bistabile .
Astfel, se puteau codifica cifrele sistemului de numeratie binar.
coninea 750.000 de componente, avnd 16 metri lungime, 2,5 metri
nlime i cntrind 5 tone.
numerele folosite n calcule erau de 23 de cifre, o nmulire dintre dou
numere dura 4 secunde iar o mprire dura 10 secunde.

Primele calculatoare realizate cu tuburi electronice:

ENIAC - Electronic Numerical Integrator And Computer a fost realizat prin
contribuia inginerilor William Mauchly , J. Presper Eckert si J. von Neumann
de la Universitatea din Pennsylvania ntre anii 1943 i 1946. Cu aceasta
ocazie s-a folosit ideea de a stoca in aceeasi memorie, atat datele, cat si
programul, ceea ce a permis modificarea relativ usoara a programului;
calculatorul avea 3 metri nlime, ocupa un spaiu de 30 mp i cntarea
30 tone.
in construcia sa erau folosite 18.000 tuburi cu vacuum, avnd nevoie de
o putere de 150 kW (suficient pentru a ilumina un mic ora).
Principala problem cu acest tip de calculator era fiabilitatea: n fiecare zi
trebuiau s fie nlocuite aproximativ 50 de tuburi cu vacuum.

 1945: a inceput constructia unui alt calculator electronic

EDVAC (Electronic Discrete Variable Automatic Computer) pe
baza lucrarii lui J.von Neumann. Dupa elaborarea structurii
logice de baza a calculatorului cu program memorat, au fost
stabilite entitatile functionale care concurau la realizarea
acestuia:
un mediu de intrare care sa permita introducerea unui numar nelimitat
de operanzi si instructiuni;
o memorie din care se citesc operanzi sau instructiuni si in care se pot
introduce, in ordinea dorita, rezultatele;
o sectiune de calcul, capabila sa efectueze operatii aritmetice sau logice
asupra operanzilor cititi din memorie;
un mediu de iesire, care sa permita livrarea unui numar nelimitat de
rezultate catre utilizator;
o unitate de comanda, capabila sa interpreteze instructiunile citite din
memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in
functie de rezultatele obtinute pe parcurs.

Generaia a doua in evoluia calculatoarelor (1954 - 1963)

caracterizat prin folosirea tranzistorului pentru realizarea circuitelor logice

aveau n jur de 100 de instruciuni complexe,

memorie de tip magnetic
includea dispozitive periferice
prelucrarea se fcea secvenial prin intermediul unui sistem de operare simplu (FMS i
IBSYS pentru maina de calcul IBM 7094), folosindu-se att limbajul de asamblare ct i
limbaje evoluate.

n anul 1956 a aprut Limbajul de programare Fortan

Dup anul 1960 au aprut limbajele Algol (ALGOrithmic Language) i Cobol (COmmon
Business-Oriented Language - limbaj orientat spre aplicaiile de afaceri).

Calculatoarele erau folosite n mare parte pentru calcule tiinifice, rezolvarea

sistemelor de ecuaii liniare i neliniare, ecuaii difereniale etc.
n anul 1955 a devenit operaional primul calculator cu tranzistori, denumit TRADIC
(Transistor Digital Computer).

Calculatorul Altair 8800

 caracterizat prin utilizarea circuitelor integrate pe scar mic

(SSI - Small Scale Integration) i medie (MSI - Medium Scale
Integration)
n anul 1958 inginerul Jack Kilby a reuit s combine mai multe
componente pe o singur bucat de semiconductor, realiznd
astfel primul circuit integrat.
n anul 1961, Fairchild (cercettor la Texas Instruments) i
Texas Instruments au realizat primele circuite integrate
comerciale ce conineau funcii logice de baz, dou pori logice
fiind implementate prin intermediul a 4 tranzistori bipolari i 4
rezistoare.
T. Hoff, proiectant la Intel, a creat primul microprocesor,
denumit Intel 4004, ce avea 2300 de tranzistoare i putea
executa 60.000 operaii pe secund.

 in 1974, apare primul microprocesor de uz general -> 8080

procesor pe 8-bii, cu 4500 tranzistori
efectua 200.000 operaii pe secund.
Alte procesoare din aceast vreme au fost: Motorola 6800, MOS Technology 6502,
Zilog Z80.

n 1974 Ed Roberts lanseaz pe pia calculatorul Altrair 8080,

cu urmtoarele caracteristici:
bazat pe microprocesorul 8080.
pre de 375$.
memorie 4KB, programabil prin intermediul unui panou frontal cu comutatoare.

n 1975 Bill Gates si Paul Allen fondeaz firma Microsoft i

implementeaz limbajul de programare BASIC 2.0 pe Altair 8800
- primul limbaj de nivel nalt disponibil pe un calculator personal
Alte exemple de calculatoare din aceast perioad sunt: Apple I
n 1976 , Apple II n 1977, TRS-80 (bazat pe microprocesorul
Z80)

 caracterizat prin construcia de calculatoare ce

utilizeaz circuite integrate pe scar mare (LSI -Large Scale
Integration) i foarte mare (VLSI - Very Large Scale Integration)
exemple de calculatoare: IBM-43xx, VAX-11/7xx, IBM308x, RIAD3, Coral 4021, Independent 106, Felix 5000,
Coral 8730.
n anul 1981 a fost scos pe pia primul calculator
personal (PC - Personal Computer) avea urmtoarele
caracteristici:

microprocesor pe 16-bii 8088

memorie ROM BASIC
floppy-disc de 360KB capacitate
sistem de operare DOS 1.0
pre 1365 $

 Hardware : tehnici evoluate de impachetare si interconectare, proiectare circuite

integrate 3D, componente optice, arhitecturi paralele pentru prelucrarea
inferentelor, retele neuronale.

Software : sisteme de operare cu interfata evoluata cu utilizatorul, limbaje

concurente, programare punctionala, prelucrare simbolica (limbaje naturale,
recunoasterea formelor, recunoaterea vorbirii ), Prolog, baze de cunostinte,
sisteme expert evoluate, CAD, multimedia, realitate virtuala, web.

Exemple de calculatoare: statii de lucru, super-calculatoare, retele de

supercalculatoare.

Tehnologia telecomunicatiilor: dezvoltarea extensiva a sistemelor distribuite,

retele locale, retele din fibra optica de mare capacitate retele de transmisii radio
la frecvente de ordinul GHz cu spectru imprastiat, telefonie digitala mobila,
fuzionarea tehnologiilor comunicatiilor si calculatoarelor.

noiembrie 2012: Titan Cray XK7 (SUA) Fabricat de Cray Inc.

Instalat la Oak Ridge National Laboratory (U.S. Department of Energy)

Performana (n Nov. 2012): 17,59 PFLOPS

n configuraia final, performana va fi de peste 20 PFLOPS
Numrul nodurilor de calcul: 18.688
Nod de calcul:
Un procesor AMD Opteron 6274 (2,2 GHz, 16 nuclee)
Un accelerator grafic (GPU) NVIDIA Kepler K20
Memorie: DDR3, 32 GB + 6 GB

26

Nodurile de calcul sunt amplasate n 200 de

dulapuri
Nr. total de nuclee Opteron: 299.008
Memorie total: 710.144 GB
Interconexiune: Gemini, 100 Gbii/s
Sistem de fiiere: Spider, 240 GB/s, capacitate
de peste 10 PB
Sistem de operare: Cray Linux Environment
Consum de putere: 8,2 MW

 nc n dezvoltare
se bazeaz pe utilizarea inteligenei artificiale, a
circuitelor integrate specializate i a procesrii paralele
Folosirea procesarii paralele i superconductoarele fac
viabil inteligena artificial
Procesarea molecular i cuantic precum i
nanotehnologiile vor duce la schimbari importante n
urmtorii ani

3. Concepte de logica
digitala

Simboluri

Operatorul NOT in algebra booleana se poate

reprezenta prin simbolul:

Operatorul binar AND in algebra booleana - efect produsul logic (multiplicare) intre A si B; se
poate reprezenta: AB, A*B

A
B
C

F=ABC

Fig. 1 Iesirea este la nivel logic 1 numai daca

TOATE intrarile sunt la nivel logic 1

A
B

F=AB
Fig.2 Exemplu efect poarta AND, cu
diagrama temporala ce ilustreaza
relatia intre intrare si iesire

OR
Operatorul binar OR suma logica intre A sau B se poate
reprezenta: A+B

Fig. 1 Iesirea este la nivel logic 0 daca

oricare intrare este la nivel logic 0

Operatorul sau exclusiv: A

B

Poarta Tri-State / Buffer / Circuit Tampon

-permite transferul informatiei pe o cale comuna mai multor
circuite, prin posibilitatea de izolare / transfer controlat a
semnalului logic de intrare de / la cel de iesire
A1
1
EA1

A2

A3

0
EA3

EA2

A4

0
EA4

EB1

EB2

EB3

EB4

B1

B2

B4

B3 = A1

A
x
0
1

Out
E
0
1
1

Out
High z
0
1

(a)

Out
A
x
0
1

E
0
1
1

Out
High z
1
0

(b)

AND

OR

NAND

NOR

XOR

NXOR

A
B

f=AB

A
B

AND
A
B

A
B

OR
f=AB

NAND

f=A+B

A
B

XOR
f=A+B

NOR

f=A + B

A
B

f=A . B
Ex-NOR

Intrari

Intermediar

Iesiri

A.B

A+B

Intrari

Iesiri

Intrari
C
0
0
0
0
1
1
1
1

B
0
0
1
1
0
0
1
1

Intermediar
A
0
1
0
1
0
1
0
1

A.B.C
0
0
0
0
0
0
0
1

Iesiri

B+C

1
1
0
0
1
1
0
0

1
1
1
1
0
0
0
0

1
1
1
1
1
1
0
0

A.(B+C)
0
1
0
1
0
1
0
0

Q
0
1
0
1
0
1
0
1

 Implementarea unei functii booleene folosind porti logice

Solutie posibila

4. Reprezentarea
informatiilor
numerice

 Sisteme de numeratie:

set de simboluri
set de reguli de reprezentare
baza = numarul de simboluri folosite
sisteme ponderale/neponderale

 Un sistem de numeraie este constituit din ansamblul

regulilor de reprezentare a numerelor folosind cifre.
Cifrele sunt simbolurile utilizate pentru reprezentarea
numerelor

Sistemele de numeraie pot fi poziionale sau

nepoziionale.

 Sistemul de scriere roman este un sistem

nepoziional care reprezint numerele prin
compunerea cifrelor n mod repetat ncepnd cu
cele mari i obinnd valoarea numrului prin
nsumarea lor.
Sistemele poziionale au asociat o baz care
reprezint numrul total de cifre utilizate.

 Bit:
unitate elementara de informatie
poate avea valoarea 0 sau 1.
Aceste valori corespund fizic unor nivele de tensiune, n
funcie de circuitele electronice cu care este construit
calculatorul.

starea unui bistabil, sau a unei celule elementare de

memorie

Modul n care se reprezint datele numerice ntr-un

calculator are legtur direct cu structura CPU, avnd
influen asupra dimensiunii registrelor de uz general
locale, al dimensiunii magistralei interne i al
complexitii unitii de execuie.

 "Cuvintele" pe care le nelege calculatorul formate

din 8 bii se numesc octei (n engl. bytes).
Octet (byte):
grup de 8 biti
unitatea elementara de adresare la cele mai multe
calculatoare actuale (inclusiv Intel x86)
poate reprezenta: o valoare numerica, un caracter (cod
ASCII), un set de variabile (semnale) logice
7

D7 - bitul cel mai semnificativ

D0 - bitul cel mai putin semnificativ

 Cuvant (word)
D15-D8 - octetul superior (High)
D7-D0 - octetul inferior (Low)

- folosit pt. reprezentarea intregilor, simpla precizie

15

14

13

12

11

10

Dublu-cuvant (double word):

32 biti, 4 octeti, 2 cuvinte

D31-D16 cuvantul superior
D15-D0 cuvantul inferior
folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa (dubla
precizie la sistemele pe 16 biti) sau in virgula flotanta

31 ......

24 23 ......

16 15 ......

8 7 ......

 Cuadruplu-cuvant (quad-word)
63

64 de biti, 8 octeti, 4 cuvinte, 2 dublucuvinte

folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa
(dubla precizie pt. sist. pe 32 biti) si in virgula flotanta
(mobila)

Formate extinse:
80 de biti - pt. reprezentarea numerelor in virgula
flotanta (formate interne/intermediare)

 1 K sau 1 Kilo octet (1 Kilo byte) = 1024 bytes (210)

1 M sau 1 Mega octet (1 Mega byte) = 1024 K (220)
1G sau 1 Giga octet (1 Giga byte) = 1024 M (230)

baza

simboluri/cifre

sistemul

Binar

0, 1

Octal

0,1,2,3,4,5,6,7

10

Zecimal

0,1,2,3,4,5,6,7,8,9

16

Hexazecimal

0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F

Sisteme de numeratie:
sistemul binar: putine reguli, multe cifre
sistemul zecimal: multe reguli, mai putine cifre
sistemul hexazecimal: sistem intermediar intre binar si zecimal

Recapitulare

( 110 001 011 100 )2

( 6 1 3 4 )8

( 4
3
2
7 )8
( 100 011 010 111 )2

( 1011 1010 0011 0010 )2

( B
A
3
2 )16
( 4
F
C
2 )16
( 0100 1111 1100 0010)2
8 biti = octet / byte
cuvinte de: 8 / 16/ 32 / 64/128 biti
Numere:

- intregi fara semn / cu semn

- fractionare
- virgula mobila

Reprezentarea numerelor, comparativ, n zecimal, binar, octal i hexazecimal

ZECIMAL
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

255

BINAR
00000001
00000010
00000011
00000100
00000101
00000110
00000111
00001000
00001001
00001010
00001011
00001100
00001101
00001110
00001111
00010000
00010001

11111111

HEXAZECIMAL
01
02
03
04
05
06
07
08
09
0A
0B
0C
0D
0E
0F
10
11

FF

Conversia unui numar real intr-o baza de numeratie

procedeu:

Partea intreaga
se imparte la baza respectiva, partea intreaga si caturile obtinute dupa
fiecare impartire, pana se obtine catul 0;
Rezultatul conversiei partii intregi este constituit din resturile obtinute,
considerate in ordine inversa de aparitie

Partea fractionara

se inmulteste partea fractionara cu baza, apoi toate partile fractionare

obtinute prin produsul anterior, pana cand partea fractionara a unui produs
este zero sau pana la obtinerea unui numar de cifre fractionare dorit;
Rezultatul conversiei partii fractionare este constituit din partile intregi ale
produselor, considerate in ordinea aparitiei

 Un numr poate fi scris din baza 10 n binar descompunnd prin mpriri

repetate la doi i scriindu-l dup puterile lui 2.
Un numr poate fi scris din baza 10 n binar descompunnd prin mpriri repetate
la doi numrul zecimal i scriindu-l dup puterile lui 2.
Exemplu:
77 = 64 + 8 + 4 + 1 = 26 + 23 +22 + 1 = 1*26 + 0*25 + 0*24 + 1*23 + 1*22 + 0*21 + 1*20
Deci, 77 se scrie n binar 100 1101.
> Exemplu: Conversia numarului zecimal 9 in binar
Solutie : 9 = 8 + 1 se aleg numere puteri ale lui 2

Exemple:

Conversia partii intregi: prin divizare

succesiva cu noua baza
Exemplu: Conversia numarului zecimal 45 in binar

Conversia partii fractionare: prin inmultire succesiva cu noua baza

atentie!!!, conversia nu este univoca (precisa)
Exemplu: Conversia numarului zecimal 41,828125 in binar

Stop atunci cand catul este 0.

Solutie:

Conversii

Folosind insumare
0.5 0.25 0.125 0.0625
(0.625)10 = 0.5 + 0.125 = (0.101)2

Prin multiplicare repetata

 Conversia numarului 23,25 din zecimal in

binar 23,2510 = 10111,012

23

| 2

22

| 11

| 2

10

| 5

|2

|2

1
Conversia numarului zecimal 933,25 in
hexazecimal
933,2510 = 3A5,416
933

| 16

928

| 58 | 16

48 |

|2
|1 | 2

0
1

Stop atunci cand catul este 0.

3

10

| 16
|0

0,25 x 16 4 , 0

0,25 x 2 0 , 5
0,5 x 2 1, 0

 Exemple: 1101101
Solutie

 Exemple:
Conversia numarului 0.1011 in zecimal
Solutie

 3 cifre binare = o cifra octala

4 cifre binare = o cifra hexazecimala
Regula de conversie:
se grupeaza cate 3 respectiv cate 4 biti
incepand de la semnul zecimal spre stanga si
spredreapta
se complecteaza cu biti de 0

Exemple
0011.1011.1110,0111.11002=3BE,7C16
001.110.111.110,011.111.2 =1676,378

4 cifre binare = 1 cifra hexa(zecimala)

0 0

1 0
2

1 0 1 1 1
B

0 1 0 1 1 0 0
A

conversie la baza10

conversie baza 16->10

Conversie octal in zecimal

Conversie Octal in Binary

Conversie zecimal in octal

Conversie Binary in Octal

Reprezentare baza 8

conversie baza 8->10

~ 11592.24

Ex. verificare: Reprezentare baza 2, conversie la baza10

egal cu

Fixare cunostinte

Ex.1:Se consider numrul 1915.40625; se cere conversia acestuia n binar.

partea ntreag (N1) se reprezint n binar cu ajutorul mpririi repetate la baza (2), reinnd n mod sistematic
resturile obinute. Numrul n binar reprezint concatenarea resturilor pariale generale, n ordinea invers
obinerii lor (Condiia de terminare a algoritmului este obinerea unui demprit parial mai mic dect
baza 2).

conversia lui N2 se obine prin nmulirea repetat cu baza (2), reinnd n mod sistematic partea ntreag a
rezultatelor pariale obinute, n ordinea obinerii acestora (Condiia de terminare a algoritmului este
obinerea unui rezultat fr parte ntreag (sau un numr suficient de iteraii)).

Fixare cunostinte
Ex.2: Se cere conversia din binar n zecimal a numrului 0,10111.

Ex.3: Conversia din zecimal n binar a numrului

Fixare cunostinte

Ex.4: S se transforme numrul zecimal

627,625 n format binar.