Autoritate traditionala, ideologie si mod de productie la tribul Rukuba( statul

Plateau, Nigeria)

Studenti: Goian Diana

Vasilca Miruna
Valimareanu Andreea

Profesor coordonator:

Caracteristici generale ale tribului Rukuba.

Tribul Rukuba este o populaie de aproximativ 12.000 de persoane, localizat la civa
kilometri de oraul modern Jos, din statul Plateau (Nigeria). Membrii tribului sunt grupai n mai
bine de douzeci de sate, fiecare condus de o cpetenie, utu. Aceste cpetenii sunt un fel de regi
divini care rspund de mersul bun al lucrurilor din punct de vedere mistic. Fiecare sat ocup un
teritoriu bine definit, iar locuitorii sunt mprii n clanuri patriliniare. efii de clan au de
ndeplinit anumite ndatoriri rituale n folosul satului, iar cpetenia satului este i eful clanului
su. Cpetenia satului are n subordinea sa mai muli efi de clan.
Satele tribului sunt mprite n cinci districte politico-rituale. Satul cel mai vechi din
district are privilegiul de a deschide ritualurile din cadrul acestuia, de a arbitra conflictele iscate
n satele din subordine i nerezolvate local i de a aplica sanciuni armate satelor rebelecare nu
respecta ritualurile. Doar n dou dintre cele cinci districte, puterea este mprit ntre dou sate:
cel mai important din punct de vedere demografic ndeplinete ritualurileseptenale de rzboi,
arbitreaz conflictele dintre satele din district i rezolv cazurile greu de rezolvat ce-i sunt
prezentate de satele din subordine, iar cel de-al doilea sat administreaz ritualurile considerate
cele mai importante din disrict. Satele Ishe li Uniu organizeaz alternativ ritualul pan-tribal
numit kugo, ritual pe care ele l svresc n folosul ntregului trib. Acest privilegiu nu le ofer
niciun drept politic suplimentarasupra celorlalte sate.
n anul 1950 a fost creat o autoritate adiminstrativ pentru ntregul trib, autoritate care a
redus prerogativele cpeteniilor tradiionale la rolul de simpli arbitrari n conflictele steti.
nainte, n afar de ndatorirea lor de a savri riturile pentru bunstarea satului, cpeteniile
ndeplineau n mai mare msur funcii politice. n cazul mpririi dreptii, el i exercita
puterea sa juridic doar n prezena efilor clanurilor din care fceau parte cei doi mpricinai i a
primilor nscui din clanul cpeteniei satului.
Funciile cpeteniei i a altor notorieti a satului.
Cpetenia poate fi destituit i alungat din sat atunci cnd calamiti naturale afecteaz
satul, cnd disputele dintre clanuri dau natere unor nenelegeri sau cnd epidemiile i fac
apariia n sat. El este un ap ispitor, dac el este considerat vinovat, tot el este cel care, prin
dispariia sa, reinstaureaz ordineai nprmalitatea n sat.
Regele divin sau cpetenia este rspunztor de toate frdelegile soldate cu mori din
timpul ritualurilor de nscunare. El este un criminal, trebuie pedepsit cu moartea, doar c
executarea pedepsei se face prin delegare, o dublur a regelui fiind sacrificat n locul su, ceea
cei permite adevratei vptenii s mai conduc o vreme dac i demonstreaz eficiena. La
tribul Rukuba, cpetenia este sacrificat prin delegare o dat la 14 ani n timpul ritualului kugo
care se ine alternativ ntre satele Ishe i Uniu.
eful nu este singurul care poate ajuta satul n mod magic chiar dac el este rspunztor de
ceea ce se ntmpl. efii de clan au de ndeplinit ndatoriri complementare n folosul membrilor
ntregului sat; unprinte al arinei, ati abo, care previne atacurile vrjitoreti, epidemiile i
pierderea unui rzboi; un guardian magic, uni utok, care i are n grij pe nepoii uterini ai
satului; un aductor al ploii; un ef al ritualului i un asistent responsabili cu supravegherea
mplinirii i executrii tuturor ritualurilor.
Structura familiei i obligaiile membrilor tribului.
Unitile de producie sunt reprezentate de o familie lrgit compus din bunic i soiile
acestuia, unul din fii i soiile acestuia i din nepoi. Doar unul dintre biei rmne cu prinii, n
timp ce restul i ntemeiaz o gospodrie independent imediat dup cstorie. Mai bine de 70%
din brbai au o singur soie.

Pe lng activitile agricole, fiecare gospodrie capre sau, mai rar, oi, cini i psri.
Odinioar, se creteau i cai, dar numarul acestora a sczut astzi foarte mult. Fiecare gospodrie
i prosuce singur hrana i depinde de alte gospodrii doar n ceea ce privete necesarul de
ustensile menajere atunci cnd membrii familiei nu le produc ei nii. Singura dependen este
cea fa de fierar i ntr-o msur mai mic fa de tmplar. Gospodriile sunt n msur s se
descurce, dac vor asta, fr ajutorul nimnui altcuiva n afar de tmplar i fierar.
Membrii tribului Rukuba sunt datori s presteze anumite servicii n folosul unor notabiliti
ale satului i fa de pzitorul magic. El primete din partea nepoilor uterini ai satului o oal de
bere de 2-5 litri pentru a fi anunat c un copil din custodia sa urmeaz a fi circumcis i cu ocazia
circumciziei, o alt oal de bere i o pulp de capr.Printele arinei i se d o oal de bere cu
prilejul ceremoniei ageh, ceremonie care nsoete n mod obligatorie prima cstorie a unei
tinere fete i care const n munca fcut n colectiv pe terenul soului. Cpetenia se bucur de
cele mai importante dri; el primete pri din anumite animale vnate; este invitat la ceremonia
agba desfurate cu ocazia unei prime cstorii, ocazie la care i se rezerv o oal de bere i o
buct de carne special gtit.
Przile de rzboi erau cedate cpeteniei, mai ales caii. Pedepsele aplicate satelor
subordonate n urma unor hruieli intratribale presupuneau i ele o plat n cai. eful nu-i pstra
pe toi, el trebuia s-i mpart stpnilor principalelor gospodrii din clanul su sau sa-i schimbe
pe capre pentru ai ajuta pe tinerii din clan cu ocazia cstoriei acestora.
Iata, astfel, cele doua elemente constitutive ale realitatii satului: autosubzistenta si
organizare familiala. Viata materiala de autosubzistenta este descrisa de hrana, locuinta,
imbracamintea, care sunt aproape in totalitate integrate in productia sateasca. Aceasta
autosubzistenta este, de altfel, un element central, desi indirect, al sistemului colonial.
In notiunea de autosubzistenta sunt incluse toate elementele economice care nu fac parte
din circuitul monetar. In Nigeria, ea atinge, am putea spune, un grad de perfectiune. Prin risipirea
extrema a populatiei, satul traieste inchis in sine intr-o economie autarhica. Schimburile dintre
sat si lumea exterioara sunt, in majoritatea cazurilor, inexistente.
Gospodria cpeteniei i activitile desfurate.
Casa cpeteniei este ornduit dup modelul unei gospodrii obinuite. Cpetenia deine
terenuri personale motenite de la tatl lui, el cultiv o parte din ele iar o parte o d soiilor sale,
astfel nct acestea s-i poate umple , la fel ca orice femeie Rukuba, propriile hambare. Abia
dup terminarea proviziilor soiilor este deschis i hambarul soului.
Cpetenia organizeaz n fiacare an una sau dou campanii de munc colectiv pe cmpul
sacru al satului. Acest teren este n ntregime proprietate a cpeteniei ne putnd fi lsat
motenire fiilor ci cedat urmtoarei cpetenii. Pe acest pamnt se afl o grop n care este
ascuns o pitrp sacr, i ea proprietate a cpeteniei, folosit la ritualurile septenale, n
deschiderea dansurilor andu. Participanii sunt recompensai cu oale de bere i cu o mas
comun. Dac anul este bun, cpetenia pregtete o cantitate mai mare de bere iar surplusul din
recolt este distribuit invitailor. O astfel de generozitate este mrturia prosperitii economice a
satului, efect al proteciei magice pe care eful o exercit.
n timpul unui an ru, membrii tribului se vor apra de o posibil foamete pstrnd
rezervele de creale i reducnd drastic distribuirile somptuoase. Dac situaia devine disperat,
cpetenia este obligat s cedeze o cantitate de cereale celor care au nevoie, el fiind cel care
pstreaz rezervele lor. Stenii sunt cei care cedeaz grnele cpeteniei numai atunci cnd totul
merge bine.

Fierarul- al doilea ef al satului.

Fierarul este singurul capabil s concureze cu cpetenia, datorit statului su privelegiat.
Fierarul l poate dojeni i glumi pe seama cpeteniei, fr ca el s poat rspunde atacurilor, ca i
cum fierarul- de poziia sa imediat inferioar, dar totodat mai important ideologic dect cea de
restului oamenilor- i-ar permite sa-I arate cpeteniei c i el ar putea fi ef i ap ispitor n
locul acestuia. Fierarii nu pot candida la efia satului. Oricare dintre membrii tribului poate
devein fierar dac demonstreaz priceperea necesar. Clienii i ddeau fierarului mncare i bere
pentru ceea ce lucra pentru ei. Clienii furnizau i crbunele necesar lucrrii. Fierarul trebuia s
mpart hrana i berea care i erau aduse. Dat fiind c cpetenia este cel mai mare consumator i
distribuitor, activitatea fierarul i putea aduce mania, astfel o parte din grne i bere i era cedat
cpeteniei, n caz contrar, fierarul putea fi exilat. Au existat cazuri cnd fierar au preferat s se
exileze temporar dect s infrunte furia cpeteniei. Ei obinuiai s mearg s lucreze la triburile
vecine n timpul sezonului secetos. n cazul rivalitii severe, exilul putea s dureze mai muli
anis au pn la moartea cpeteniei persecutoare.
In continuare se prezinta felul in care capetenia statului se impune drept cel mai mare
consumator in raport cu populatia.
Contrar tribului Ganawuri (Aten) care pastrau cu grija cerealele si pentru viitor, cei din
tribul Rukuba isi risipeau surplusul producand bere. Cu acest prilej, ei organizau ospaturi pe tot
parcursul anului. Astfel, era cunoscut faptul ca tribul Rukuba isi petrece timpul liber cu
vanatoarea si bautura. In prezent, motivul scaderii consumului fastos de bere tine de doi
factori principali: multi dintre membrii tribului vand o parte din surplusul de grane pentru a-si
procura banii de impozite si berea este comercializata si vanduta acum de femeile tribului care
cumpara cereale de la soti sau din recolta proprie. In cazul in care conducatorul tribului se
considera vexat, concurat de locuinta si bogatiile unui membru al comunitatii, acesta isi lasa
bastonul in casa respectivului iar inapoierea obiectului se facea impreuna cu alte bunuri de
consum, sub forma de amenda. Singurul mod prin care se putea scapa de astfel de sanctiuni era
consumarea propriului surplus impreuna cu seful tribului, metoda practicata si astazi. In caz
contrar, daca o persoana era considerata prea bogata, fiind concurenta sefului, aceasta putea
ajunge pana la a fi vanduta ca sclav, iar motivul evocat era faptul ca se credea capetenie.
Conducatorii tiburilor abuzau de puterea primita si efectuau o serie de delicte ce era considerate
infractiuni grave (adulteul sau imprumutarea salariului bogatilor fara ca acesta sa mai fie
returnat).
Raportandu-se la amintirile lor batranii sunt amuzati de conducatorii de astazi,
considerandu-i niste pisicute, abuzurile de putere fiind inlocuite de imaginea pacifista si
binevoitoare pe care seful o arata.
Astfel, regele este considerat de supusii sai in acelasi timp benefic si malefic, iar actiunile
sale contradictorii confirma cele precizate anterior. Este nevoie sa fie bine evidentiat si periodic
reamintit caracterul ambiguu al suveranului. El este singurul ce poate restaura oridea fireasca a
lucrurilor prin disparitia sa in cazul in care totul merge rau. Aceasta caracteristica a sefului
tribului ii ofera unicitate, fiind singura persoana care poate conduce tribul. Populatia trebuie sa
renunte la anumite drepturi in favoarea unui singur individ, care afirma periodic, prin actele sale
violente si arbitrare, faptul ca doar el este autorizat sa se supuna ritualurilor. Aceasta ratiune,
numita de Heusch izolare regala, are rolul de a distanta conducatorul de supusii sai. Ar fi, de
asemenea, gresit sa se catalogheze faradelegile regelui metode de manifestare a puterii. In
viziunea tribului Rukuba, puterea este in primul rand de natura ideologica. Nu se vor intalni
armate sau trupe de jandarmi care sa oblige oamenii sa accepte deciziile suveranului si il
protejeze impotriva supusiilor sai. Nu exista nimeni care sa ii permita sa isi pastreza puterea. Un
exemplu concret este Andakala, capetenia satului Uhit, care a fost intemnitat dupa ce un fulger a
omorat 30 de supusi. Astfel, seful Rukuba nu poate actiona arbitrar si nu isi poate impune

politicile proprii, iar faradeligile sale nu sunt marca puterii, ci o necesitate ce deriva direct din
ideologie.
Una dintre intrebarile fundamentale ale lui La Boetie se rezuma la a sti cum au ajuns
oamenii sa-si incredinteze destinele unei singure persoane. In cazul tribului Rukuba, nu atat
faptul de a asculta de un tiran este cel de care trebuie sa se tina seama, ci acela de a sti din ce
motiv satenii au ales sa depinda de un singur om. Raspunsul consta in ideologia regelui divin
si in caracterul de tap ispasitor al capeteniei care conditioneaza dependenta tuturor fata de unul
singur. Altfel spus, ideologia este mai degraba constitutiva decat constituita si nu serveste la
mascarea inegalitatii sociale. Conform Godelier, ideologia functioneaza ca un raport de poductie,
generand importanta pe care o are munca colectiva pe campul sacru al satului in contextual
relatiilor de productie, precum si repartitia diferentiala a granelor produse prin aceasta munca,
grane care devin o prestatie facuta in folosul capeteniei. Pe de alta parte, munca satenilor Rukuba
este vazuta ca una dintre acele masini de productie amintite de Adler, masini din ideologia
regelui divin si conforme cu natura ideologiei.
In acest caz se poate admite ca ideologia este primara, insa pentru anumiti africanisti care
au studiat relatiile intre putere si ideologie, aceasta este definita in sens larg ca fiind sacra. Astfel,
de Heusch incearca sa demonstreze ca riturile regalitatii divine si ale autoritatii tribale
traditionale sunt facute inainte de toate pentru a distanta guvernantii de supusi, implementand
astfel teama si respect fata de suverani. Se remarca o gradatie in privinta transgresiunilor
suveranului. In regatele mai mari, elaborate si centralizate se savarsesc faradelegile cele mai
crunte si iremediabile, in timp ce in entitatile mai mici puterea se execita prin transgresiuni
minore. Aceasta conceptie nu este neaperat valabila si in tribul Rukuba, unde formatiunile in care
capeteniile recurg la faradelegi sunt relativ de mici dimensiuni.
Faptul ca ideologia este considerata primordiala la tribul Rukuba este evidentiata si de
modul de organizare a districtelor. Superioritatea celor doua districte care organizeaza cel mai
impotant ritual Rukuba este de esenta ideologica. Totul se petrece ca si cum membrii tribului ar
vrea sa arate fara echivoc de unde emana puterea politica: din practica rituala si nu din
demografie si forta bruta.
Religiile, de obicei, explica universal fizic. Ele ofera o explicatie fenomenelelor
fizice,chiar daca nu cuprind un mit al creatiei( asa cum se intampla in cazul religiei tribului
Rukuba). Un lucru si mai semnificativ este acela ca religia are functia de a legitima scopurile si
procedurile societatii. Ea ii sustine pe oameni in angajamentelele asumate, explica nenorocirile,
serveste drept instant suprema in cazul disputelor, sanctifica anumite relatii si moduri de actiune
si prezinta o serie de tehnici menite sa acduca reconfort sufletesc, cu care oamenii se puteau
inarma psihic, atat in indeletnicirile lor de zi cu zi, cat si atunci cand se angajau in vreo actiune
de tipul celor unice intr-o viata de om.
Faptele religioase practicate de tribul Rukuba isi are specificul sau. Ele se deosebesc de
faptele sociale, care constau in dependent omului de mediul social in care traieste, se deosebeste
de faptele morale, care constau in respectarea normelor impuse de propria constiinta. Actiunile
indivizilor din tribul Rukuba constau in simtamantul de dependenta al omului fata de puterea
divina, care ii stapaneste, il calauzeste si il transcende.
Structurile regalitatii sacre raman prezente in diferite grade: Aku Uka, rege-preot
semidivin, identificat cu bunastarea generala si fertilitatea, executa ritualuri periodice sau
ocazionale si intermediaza relatiile cu stramosii regali; in caz de esec era sacrificat.
Acestui sistem de conducere- cel putin bizar, la prima vedere-ii putem gasi o analogie mai
realista si cizelata in randul sistemelor de guvernare mainstream actuale: republica. Astfel, eroul
de sacrificiu, care in tribul Rukuba il reprezinta regale-preot semidivin- organul central

executive al puterii tribului, reprezentatul indivizilor in fata puterii divine- poate fi comparat cu
guvernul unei tari- organul central executive al puterii statului. Cele doua entitati au atributiuni
asemanatoare: au rolul de a organiza si reprezenta interesele populatiei pe care o conduc si se fac
raspunzatoare de efectele viitoare ale actiunilor lor.
Singurele diferente pe care le putem recunoaste la nivelul analogiei elaborate, depind de
cultura, traditiile, gradul de dezvoltare si religia populatiilor studiate. Daca in cazul tribului
Rukuba sistemul de conducere se bazeaza principii religioase si culturale (al regalitatii sacre), in
cazul sistemului statului de drept conducerea se bazeaza pe principii legislative, morale.
In primul caz, societatea este centrata pe un personaj de exceptie, in acelasi timp sef
politic si preot magician. Se presupune ca el detine o putere nu doar asupra oamenilor, ci si
asupra naturii: scurgerea anotimpurilor, venirea ploilor, recoltele etc. Astfel, legitimitatea
suveranului ca referinta principal a unei institutii ce implica o pluralitate de functii este aservita
unui arbitraj religios, intermediate de ciclurile ritual legate chiar de activitatiile economice.
In cazul Guvernului, rolul acestuia este de organ legislativ si politic. Si acesta detine o
pluralitate de functii ce servesc bunastarii generale a populatiei.
Speranta intr-o transformare radicala a continentului African a cedat locul unei anumite
deziluzii provocate de evolutiile contemporane: absenta democratiei, coruptia, problemele
sanitare si ecologice de o gravitate crescanda. Astfel, la ora actuala, antropologia africanista isi
continua demersul in absenta unor paradigme dominante. In contextual globarizarii, se asteapta
ca pana si triburi precum Rukuba sa adapteze sau sa modifice aspecte din cultura, traditia si
religia practicata. Majoritatea cercetatorilor nu se revendica de la nicio abordare
unificatoare.Vazuta din aceasta perspectiva, situatia africanismului nu este deloc optimista.
Parerea pe care am sustinut-o se situeaza la jumatatea drumului dintre apararea unei
subdiscipline considerate de unii muribunda si afirmarea unui nou viitor bogat in fagaduinte.

Bibliografie:
Religiile lumii- Jean Delumeau
Race And Ethnicity- Stephen Spencer
Etnologie- concept si arii culturale- Martine Segalen
Antropologie economic. Antologie de texte- Sergiu Balan
Enciclopedia popoarelor- Larousse
https://ro.wikipedia.org/wiki/Religia_tradi%C8%9Bional%C4%83_african%C4%83