Sunteți pe pagina 1din 26

Controlul cu Ultrasunete

1. Scopul lucrarii:
Cunoasterea principiului fizic al metodei, a metodologiei si aparaturii
necesare controlului cu ultrasunete a materialelor, realizarea imaginii 2D a
unei piese prin cartografierea cu ultrasunete si prelucrarea in Matlab a
imaginilor obtinute.
2. Domeniul de aplicare:

Table i benzi, agle i bare rotunde laminate.

Sine de cale ferat i tramvai.

Aproape tot profilul sinei este acoperit cu traductoare US liber pozitionabile.


Cuplarea cu jet liber de apa, duce la realizarea unor timpi de reglare scurti si
la uzuri mecanice mici.

Tevi sudate sau nesudate.

Se utilizeaza cuplarea cu talpi sau cu jet de apa. Defectele longitudinale sunt


depistate prin transmiterea ultrasunetelor in directii circumferentiale.
Defectele transversale sunt depistate prin inclinarea corespunzatoare a
traductorilor fata de axa tevilor.

Imbinri sudate cap la cap prin topire i prin presiune.

Examinarea in imersie totala

Aerul este rau conductor de ultrasunete, de aceea cel mai bun mediu de
cuplare ultrasonica cu piesa de controlat este apa sau uleiul.

Componente pentru autovehicule, piese pentru avioane i rachete.

Instalaii din domeniul energetic.

Componente pentru industria nuclear.

Butelii de gaz i tuburi pentru proiectile.

Valuri i conducte.

Determinarea caracteristicilor unor materiale metalice.

Materiale placate.

Arbori i axe, poansoane, matrie.

Materiale nemetalice: beton, compozite etc.

3. Principiul fizic al metodei de control cu US


a) Istoric
In anul 1847 James Prescott Joule (1818 1889) a descoperit efectul
magnetostrictiv.
In 1880 fraii Jaques i Pierre Curie au descoperit efectul piezoelectric.
Prima aplicaie practic a fost propus de fizicianul englez M.L.F.
Richardson.
In anul 1912, dup ce s-a scufundat vaporul Titanic ca urmare a ciocnirii
acestuia cu un
ghear, n cercurile tehnice se discuta deja despre modalitile de detectare
a ghearilor.
Richardson a avansat propunerea de a se ncerca detectarea acestora cu
ajutorul sunetelor,
a conceput un sistem pentru care adepus un prim brevet de invenie.
Punerea n practic a
acestei idei s-a fcut ns abia n timpul primului rzboi mondial pentru
detectarea
submarinelor. Cercetrile pentru aplicaiile militare au fost dezvoltate de Paul
Langevin
a fost
ultrasunetelor
perfecionat ntr-un mod accelerat ntre cele dou r zboaie
mondiale. Utilizarea
acestei tehnici s-a extins apoi rapid n domeniul topografiei marine.
Examinarea materialelor i a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor a
fost propus

pentru prima oar de fizicianul rus S. Sokolov n 1928.


In timpul celui de al doilea rzboi mondial, ntre anii 1940 i 1943, trei
mari
fizicieni ai lumii au introdus ultrasunetele n controlul nedistructiv, aproape n
paralel,
fr s tie unul de cellalt:
- n SUA - F. A. Firestone;
- n Anglia -D.O. Sproule;
- n Germania - Trost.
Au fost detectate n componentele tancurilor defecte cum ar fi: stratificri i
retasuri
fine. Trost a lucrat cu palpatoare emisie i recepie, rezultatele controlului
fiind
asemntoare celor obinute prin radiografiere. Metoda lui purta denumirea
de "cletele
ultrasonic Trost". Firestone a dezvoltat metoda bazat pe reflexie cu un
singur palpator
emisie/recep:tie, metod care s-a dovedit a fi de mare viitor, iar Sproule a
lucrat numai cu
palpatoare emisie + recepie, primul aparat construit pe baza cercetrilor lui
fiind
confecionat de firma Hughes.
Primele aparate industriale au fost fabricate dup cel de-al doilea rzboi
mondial.
Dezvoltarea rapid a echipamentelor de examinare cu ultrasunete s-a
produs n ultimii 50
de ani i a fost determinat n principal de dezvoltarea domeniului nuclear i
a
construciilor aerospaiale. Exigenele impuse controlului i evalurii
caracteristicilor
materialelor utilizate n condiii tot mai dificile: temperatur joas sau nalt,
presione,
tensiuni etc au condus la dezvoltarea domeniului i extinderea aplicrii
ultrasunetelor
ntr-un mod de-a dreptul spectaculos.
In comparaie cu examinrile bazate pe proprietile radiaiilor
penetrante, care sunt
costisitoare i necesit m suri de protecie complicate, capacitatea de
penetrare mare i
implicit posibilitatea de a examina produse cu grosime sau lungime mare au
determinat
succesul ultrasunetelor n defectoscopia nedistructiv tehnic i medical.
b) Tipuri de unde
Unde longitudinale sau de compresiune directia de oscilatie a
particulelor este paralela cu directia de propagare.

Acolo unde particulele sunt agglomerate - zona de comprimare


presiunea va fi mai mare decat in regiunile unde aceste particule sunt mai
rare zona de rarefiere

Unde transversal sau de forfecare directia de oscilatie a


particulelor este perpendicular pe directia de propagare.
Undele transversal se propaga doar in medii solide deoarece gazelle si
lichidele nu opun nici un fel de rezistenta fata de solicitari de forfecare.

Unde de placa sau unde Lamb (sau de bara) undele


elastice sunt generate in placi sau in bare subtiri vibratii complexe care
depend de grosimea materialului, de lungimea de unda si de tipul
materialului solid.

Undele Lamb apar in locul undelor transversal cand dimensiunile corpului


solid sunt comparabile cu lungimea de unda a ultrasunetelor.
Undele Lamb pot fi simetrice sau de dilatare sau asimetrice sau de
incovoiere.

Unde Rayleigh sau unde de suprafata unde care


afecteaza numai un strat subtire, la suprafata materialului, pe o adancime de
cateva lungimi de unda.
Undele Rayleigh sunt unde bidimensionale cu o atenuare mai mica decat cea
a undelor longitudinale sau transversal si, la fel ca si undele Lamb, se
propaga numai in medii solide.

c) Ecuatiile undei. Solutiile ecuatiilor de propagare. Semnificatia


parametrilor.
Ecuaia de propagare a undelor
Dac ntr-un mediu elastic (lichid, solid sau gazos) este provocat
oscilaia lui ntr-un punct, atunci - ca urmare a interaciunilor dintre
moleculele acestuia - oscilaia va ncepe s se propage de la o particul la
alta, cu o vitez finit. La un moment dat toate moleculele mediului sunt n
micare i - dac se face o fotografie - imaginea de ansamblu corespunde
unei funcii sinusoidale (dependente de coordonat). Dat fiind faptul c
fotografii efectuate la momente
diferite de timp "arat" diferit, putem afirma c - per total - funcia
sinusoidal depinde de timp i de coordonata spaial ; numim aceast
funcie und. Atenie: moleculele mediului nu sunt transportate de und ;
fiecare dintre ele oscileaz n jurul unei poziii proprii de echilibru.

d) Ultrasunetele: definitie, producerea US(natural si artificial), marimi


acustice parametrii (perioada, frecventa, amplitudinea, lungimea de
unda, viteza, impedanta acustica, intensitatea acustica etc), proprietati
fenomene care insotesc propagarea
Ultrasunetele sunt vibraii mecanice cu frecvene mai mari de 20 000 Hz. Ele au de obicei

intensitatea redus. Ultrasunetele cu intensitate mare se obin prin procedee


electromecanice care se bazeaz pe fenomenul piezoelectric i / sau pe
fenomenul magnetostriciune. Pot fi generate, de asemenea, cu fluiere.
Ultrasunetele se obin prin folosirea unor cristale piezoelectrice din cuar,
care prezint fenomenul de electrostriciune, adic de contracie sau dilatare
sub aciunea unei tensiuni electrice alternative. Dac frecvena tensiunii
electrice alternative aplicate depete 20 kHz, lama va emite ultrasunete n
mediul nconjurtor. Pentru producerea ultrasunetelor se utilizeaz
generatoare electromagnetice care funcioneaz pe baza fenomenelor de
piezoelectricitate i magnetostriciune.
Viteza sonica, viteza de propagare a undelor, notate cu c, este dependent
de natura mediului si anume de densitatea acestuia si de modulul de
elasticitate
Viteza undelor longitudinale este data de relatia:

cT

E m
[ ]
s

Unde, E modulul de elasticitate longitudinala


densitatea materialului
Viteza undelor transversale este data de relatia:

cT

G m
[ ]
s

Unde, G modulul de elasticitate transversala


Viteza undelor transversal este mai mica decat viteza undelor
longitudinale, astfel:
c T =(0.550.60) c L

Viteza undelor de suprafata este mai mica decat viteza undelor


transversal,
c S = (0.900.95) c T

Impedanta acustica Z= x c , este o marime caracteristica a


mediului.
Impedanta acustica este foarte mica pentru gaze, astfel pentru o buna
transmitere a energiei ultrasonore in materialul piesei de investigat este
necesar sa se foloseasca un material de cuplare lichid, cu o impedanta
acustica mult mai buna.
Lungimea de unda, = c/v , depinde de frecventa f si de viteza
de propagare.
Detectabilitatea:

caract
d

Ex:

c L =5870

= 5.870 x

Mediul
Aer
Alam
Aluminiu
Ap
Argint
Aur
Cupru
Font
Glicerin
Magneziu
Nichel
Oel
Platin
Plexiglas
PVC
Sticl
Titan
Zinc
Staniu

m/s in otel; f=4 MHz


106 =1.47 mm

kg/m3
1
8100
2700
1000
10500
19300
8900
6900
1300
1700
8800
7850
21400
1180
1400
3600
4540
7100
7300

cL
m/s
333
4430
6320
1480
3600
3240
4700
3500
1920
5770
5630
5940
3960
2730
2395
4260
6230
4170
3320

cT
m/s
2120
3130
1590
1200
2260
2200
3050
2960
3250
1670
1430
1060
2560
3180
2410
1670

Fenomene produse la interfaa a dou medii cu impedan


acustic diferit
Atunci cnd un fascicul de unde ultrasonore trece dintr-un mediu n altul, cu
impedane acustice diferite (Z1 Z2), se produc fenomenele de reflexie i
refracie, asemntoare celor cunoscute din domeniul opticii, pentru care
este valabil legea Snell Descartes, definit prin relaia

In cazul incidentei oblice se produce atat reflexia cat si refractia. Undele


transversal nu apar decat in medii solide.
Daca mediul 2 este solid apar in acesa doua unde refractate: una
longitudinala Lr si una tranversala Tr.

Acest fenomen particular sta la baza constructiei palpatoarelor inclinate


Un palpator inclinat al carui cristal este inclinat la un unchi mai mic decat
primul unghi critic, emite in exterior, simultan, o unda longitudinala si una
transversal.
La o inclinare mare a cristalului, care corespunde celui de al doilea unchi
critic, se ajunge la situatia ca unda transversal refractata sa se suprapuna pe
suprafata. In acest fel se pot genera unde de suprafata.
La propagarea undelor ultrasonice intr-un mediu oarecare, intensitatea
acestora I scade cu distanta strabatuta X, dupa o lege exponentiala:
I =I 0 e2 X
fiind coeficientul de atenuare, iar

I0

intensitatea undelor la intrarea in

mediul respectiv.
Principalele cauze care produc atenuarea sunt:
-

Absorbtia cauzata de viscozitatea mediului si conductibilitatea sa


termina
- Difuzia cauzata de pierderile prin reflexive pe suprafeele grauntilor
cristalini, porilor, incluziunilor etc.
Cu cat coeficientul de atenuare este mai mic, cu atat materialul
respective este mai usor controlabil cu ultrasunete!

Difractia undelor ultrasonice


Atunci cand undele ultrasonice intalnesc o discontinuitate cu dimensiuni
avand ordinal de marime egal cu cel al lungimii de unda se produce
fenomenul de difractie (ocolire) a discontinuitatii. De acest fenomen se
tine cont la alegerea frecventei de lucru dupa algoritmul:

e) Aplicatiile tehnice ale ultrasunetelor se impart in 2 categorii:


1. Aplicatii active sunt acelea in care ultrasunetele intervin active prin
efectele pe care le produc.
Ex: prelucrarea materialelor dure, curatarea suprafetelor metalice,
prepararea medicamentelor, a emulsiilor fotografice, sterilizarea
alimentelor.
2. Aplicatii pasive pot fi atunci cand mediul in care s-au creat
ultrasunetele practice nu este afectat de prezenta acestora.
Ex: Defectoscopia cu ultrasunete (tehnica determinarii defectiunilor
interioare a materialelor), locatia ultrasonora (determinarea pozitiei
unui obiect cu ultrasunete) cu utilizari in: sondajul reliefului submarin,

detectarea unor vapoare, detectarea bancurilor de pesti, detectarea


iceberg-urilor.
Ultrasunetele sunt utilizate si in medicina (ecograf) la diagnosticarea
diferitelor afectiuni sau pentru investigarea evolutiei fatului in uter.
4. Controlul cu US
a) Metoda este bazat pe undele mecanice (ultrasunete) generate de
un element piezo
magnetic excitat la o frecven cuprins de regul ntre 2 i 5 MHz. Controlul
presupune transmiterea, reflexia, absorbia unei unde ultrasonore ce se
propag n piesa de controlat. Fasciculul de unde emis se reflect n interiorul
piesei i pe defecte, dup care revine ctre defectoscop ce poate fi n acelai
timp emitor i receptor. Poziionarea defectului se face prin interpretarea
semnalelor.
Metoda prezint avantajul de a gsi defectele n profunzime datorit unei
rezoluii ridicate, ns este lent datorit necesitii de scanare multipl a
piesei. Uneori este necesar executarea controlului pe mai multe suprafee
ale piesei. Metoda de control prin ultrasunete este foarte sensibil la
detectarea defectelor netede.
b) Schema de principiu a controlului cu US

Defectoscopia cu ultrasunete const n transmiterea unor vibraii


elastice n domeniu ultrasonic produse de un generator de unde n piesa
care se examineaz
c) Tipuri de control nedistructiv cu US

Metoda puls-ecou
-

Este cea mai utilizata metoda.


Energia undelor se transmite prin intermediul unui cuplant (uzual, ulei sau
vaselina) intre traductor si suprafata structurii de testat.
Cand undele calatoresc prin material, la intalnirea unei discontinuitati, o
parte a energiei lor se reflecta, o parte se transmite mai departe in structura.
Amplitudinea ecourilor scade.
Daca reflexia nu permite o interpretare buna, se analizeaza semnalul
transmis cu ajutorul unui al doilea traductor aflat la celalalt capat al structurii.

Cand nu este posibila transmiterea undelor normal la suprafata, se pot emite


unde transversale, pe directii inclinate.
Frecventa undelor este un element cheie in aprecierea senzitivitatii la
identificarea si masurarea defectelor. La o frecventa data, practic, se pot
vedea discontinuitati comparabile cu lungimea de unda, pana la din
aceasta.

La frecvente joase, atenuarea este mai mica, gradul de penetrare creste, dar
scade capacitatea de a discerne intre defecte prea apropiate. Frecvente mai
mari sunt alese pentru a avea o rezolutie mai buna.
Se pot determina fisuri in structura, aparute datorita fenomenului de
oboseala. Forma semnalului este mai ascutita. Daca accesul este posibil, se
fac mai multe determinari, de pe diferite directii, pentru a putea localiza
defectul si a evalua marimea lui.
Incluziunile si porozitatile reflecta undele sub forma unor semnale mai slabe.
Undele ultrasonore permit determinarea grosimii conductelor sau vaselor sub
presiune, aceasta cu impact in prevenirea cedarii structurilor datorita
coroziunii.

Metoda cu impuls transmis(sinonim: metoda umbrei) metod


de examinare cu ultrasunete, la care se nregistreaz, cu un al doilea
traductor, impulsurile care au strbtut materialul examinat, afectate sau nu
de prezena unei discontinuiti.
Particularitati
Discontinuitatea este pus n eviden prin micorarea amplitudinii
semnalului receptat sau dispariia total a acestuia;
Discontinuitatea este localizat prin proiecia ei n planul xydar nu se poate
preciza adncimea la care ea se afl;
Dificulti la alinierea palpatoarelor.

Metoda cu impuls reflectat(sinonime: metoda ecoului, pulsecho) metod de examinare cu ultrasunete, emise sub form de impulsuri,

la care se nregistreaz, cu acelai traductor, ecoul primit de la un reflector


(discontinuitate, fundul piesei, muchia tablei etc.).
Particulariti:
-Un singur palpator;
-Distanele parcurse de impulsul ultrasonic sunt proporionale cu distanele
dintre ecourile obinute pe monitor;
-Discontinuitatea este complet determinat n planul x -yi pe adncimea z;
-Distana pn la discontinuitate se poate msura pe baza de timp (scara
distanelor);
-Tehnic de examinare pozitiv;
-Amplitudinea ecoului este proporional cu mrimea suprafeei reflectorului.

Examinare prin contactexaminare la care palpatorul se gsete n


contact cu piesa examinat, prin intermediul unui cuplant.
Examinare cu fascicul directexaminare la care fasciculul ultrasonor
ajunge direct n zona care intereseaz, fr reflexii intermediare.
Examinare (cu inciden) normala examinare la care undele
ultrasonice sunt introduse perpendicular pe suprafaa piesei.
Examinare (cu inciden) oblic examinare la care undele
ultrasonice sunt introduse sub un unghi n raport cu normala la suprafaa
piesei.
Metoda ecourilor repetate
Examinarea cu ecouri repetateconstituie un caz particular al examinrii
cu impuls reflectat. Sporind energia impulsurilor i/sau amplificarea i,
reglnd corespunztor scara distanelor, se poate obine o succesiune de
ecouri provenite de la reflexia repetat a undelor ultrasonore de acelai
reflector (fundul piesei sau suprafaa discontinuitii).

Pentru identificarea ecourilor se vor lua n considerare distana dintre ecouri


i amplitudinea lor (ecourile repetate au amplitudine din ce n ce mai mic).

d) Controlul nedistructiv cu US in imersie

e) Prezentarea rezultatelor

Prezentare tip A

Prezentare tip B

Prezentare tip C

Prezentare tip D

f) Principalele limite n examinarea cu ultrasunete


In cele mai multe cazuri necesitatea contactului dintre palpator i piesa
examinat.
Pasul mic de control, timp mare de examinare.
Necesitatea utilizrii unui material de cuplare.
Dificulti la examinarea materialelor cu granulaie mare sau a celor
eterogene.

Operaiile i interpretarea rezultatelor sunt complexe ceea ce impune un


nivel ridicat de calificare competen i contiinciozitate din partea
personalului operator.
g) Traductoare
Dispozitivele folosite pentru producerea undelor ultrasonice poarta
denumirea de traductoare ultrasonice.
Ultrasunetele utilizate n defectoscopie sunt produse n exclusivitate prin
efect piezoelectric. Dintre materialele care prezint acest efect, cele mai
folosite sunt: zirconatul sau titanatul de bariu, materiale sinterizate sub
form de pastile de diferite forme.
ntruct la cele mai rspndite tehnici de examinare, traductorul vine n
contact cu suprafaa obiectului examinat o palpeaz s-a rspndit
denumirea comun de palpator ultrasonic.

Pentru a produce unde transversale, un palpator nclinat trebuie s aib


cristalul astfel nclinat nct unda longitudinal incident produs de acesta
s fie nclinat fa de normal, cu un unghi mai mare dect primul unghi
critic , astfel nct la ieire s se asigure un unghi (unghi de inciden al
palpatorului) mai mare de 33,2. Valorile acestui unghi, pentru palpatoarele
nclinate pentru unde transversale sunt:
cele mai folosite sunt: = 45 i 70

Caracteristica sonic la -6dB a unui palpator emisie / recepie Sistemul


decibelilor. n electronic adeseori nu intereseaz mrimea absolut a
tensiunilor ci modul n care evolueaz o asemenea tensiune sau situaia n
care ea se afl n raport cu o mrime de referin.

Defectosopul ultrasonic
Aparatul electronic care permite evidenierea i localizarea unui defect ntr-o
pies, cu ajutorul ultrasunetelor se numete defectoscop ultrasonic. Dei
defectoscoapele ultrasonice prezint o mare varietate constructiv, ele se
aseamn i au o schem de principiu asemntoare. n prezent coexist pe
piaa de specialitate defectoscoapele analogice i cele digitale.
Defectoscoapele moderne lucreaz cu impulsuri (1001000 impulsuri pe
secund). Un generator de impulsuri trimite n traductorul emitor impulsuri
electrice scurte, de nalt frecven, n succesiune rapid.

Cuplarea acustica
Prin cuplarese nelege asigurarea unei transmisii acustice corespunztoare
ntre palpator i piesa de examinat. Cuplanii sunt de regul, geluri, uleiuri,
vaseline etc.Foarte important:lipsa unei cuplri corecte poate compromite
rezultatul examinrii. Pentru ca materialul dintre palpator i suprafaa
examinat s-i indeplineasc rolul, la alegerea cuplantului trebuie s se in
seama de rugozitatea suprafeelor examinate:
pentru suprafee cu Ra = 3,2 m: glicerin, ap, ulei mineral cu
viscozitate mic, amestec glicerin + ap;
pentru suprafee cu Ra = 3,212,5 m: ulei neaditivat cu viscozitate
mai mare T 140, clei de tapet;
pentru suprafee cu Ra =12,5 m: unsori consistente.Se mai pot folosi
uleiuri minerale, soluie de zahr, valvolin, miere de albine, past de
celuloz, past de amidon, combinaii de uleiuri cu glicerin, dar cel mai bine
este s se utilizeze un produs omologat cu caracteristici cunoscute i
confirmate, prin certificat de calitate, emis de firma productoare.
h) Standarde international utilizate in controlul cu US
SR EN ISO 11666: 2011 Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete.Niveluri de acceptare
SR EN ISO 17640: 2011 Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete.Tehnici, niveluri de examinare si evaluare
SR EN ISO 23 279: 2010 Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Caracterizarea indicatiilor din suduri