In conformitate cu alin.3 art.

1 din Constitutia Republicii Moldova, Republica Moldova este un

stat de drept,democratic, in care demnitatea omului,drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.
In acest mod, se recunoaste ca respectarea deplina a drepturilor si a libertatilor fundamentale
ale omului este o conditie necesara asigurarii unui viitor prosper in cadrul unei Europe unite.
Apararea drepturilor omului reprezinta baza societatii civile democratice. Neglijarea acestor
drepturi, in discordanta cu angajamentele asumate in domeniul dimensiunii umane, constituie
cauza principal de instabilitate si conflicte in societate, fiind incompatibila cu aspiratiile proeuropene ale unei natiuni.
In context, etse necesar a mentiona ca, in conformitate cu Hotararea Parlamentului Republicii
Moldova cu privire la aprobarea Planului national de actiuni in domeniul drepturilor omului pe
anii 2011-2014, nr.90 din 12.05.2011, drepturile si libertatile fundamentale ale omului sunt
prerogative conferite de dreptul national si recunoscute de dreptul international fiecarui individ
in raporturile sale cu comunitatea si cu statul, ce dau expresie unor valori sociale fundamentale si
care au drept scop satisfacerea unor nevoi umane esentiale si a unor aspiratii legitime in
contextual economico-social, politic,cultural si istoric al societatii. Protectia drepturilor omului,
prin instrumente juridice de transpunere a acestor drepturi in prevederi legale, a devenit un
imperativ si pentru Republica Moldova care, dupa declararea suveranitatii si independentei sale,
a ratificat numeroase documente cu vocatia universal in domeniul drepturilor omului, dechizand
calea spre un system de protectie internationala a drepturilor omului. Pornind de la faptul ca
instrumentele juridice internationale prescriu standarde minime de protectie a drepturilor omului,
aceasta nu impiedica statul sa reglementeze mai larg unele drepturi sau libertati. Situatia cu
privire la drepturile omului in Republica Moldova a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de
remarcat la capitolul cadrul normative; cu toate acestea, asigurarea respectarii efective a
drepturilor omului ramane a fi o provocare ce solicita eforturi considerabile. Respectul pentru
drepturile omului este o component esentiala si, totodata, o conditie indispensabila a unei
dezvoltari durabile. Astfel, problematica drepturilor omului se afla in atentia opiniei publice
mondiale, reprezentand si una dintre principalele preocupari ale guvernarii. Pentru edificarea
unei veritabile societati bazate pe principia democratice, unde demnitatea omului, drepturile si
libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii sale constituie valori supreme, statul, in calitate de
promotor al acestor valori, are legitimitatea si obligatia de a intreprinde masuri constructive
destinate consolidatii protectiei drepturilor omului pentru prosperarea intregii societati.
In sistemul de garantii ale drepturilor si libertatilor omului un loc important apartine apararii
juridico-penale a acestor valori. Astfel, conform art.2 CP RM, legea penala apara, impotriva
infractiunilor, inclusiv, drepturile si libertatile persoanei. In corespundere cu aceasta prevedere,
1

in art.176-185 din Capitolul V din partea Speciala a Codului penal este stabilita raspunderea
penala pentru cele mai periculoase, din punct de vedere social, incalcari ale drepturilor
constitutionale ale cetatenilor.
Cu privire la sintagma drepturi constitutionale ale cetatenilor, subliniem ca aceasta este
folosita intr-un sens conventional, co semnificatie mai mult de prescurtate
terminologica,deoarece, in fapt, prin aceasta denumire se intelege, in egala masura, si libertatile
inerente, proprii tuturor persoaneloe, prevazute in Constitutie. Vorbind, deci despre drepturile
constitutionale ale cetateanului, vom intelege, de regula, drepturile si libertatile persoanelorcetateni ai Republicii Moldova, cetateni straini sau apatrizi- care sunt statuate in textul
Constitutiei.1

1 Tratat de drept penal partea speciala Volumul I, Sergiu Branza, Vitalie Stati,
Chisinau-2015
2

Capitolul V din Codul Penal ntitulat Infraciuni contra drepturilor politice, de munc i
altor drepturi constituionale ale cetenilor scoate n eviden un set de raporturi sociale
distincte cu originea n legea Suprem a statului Constituia Republicii Moldova. Caracterul
complex al naturii juridice a normelor penale ce se conin n capitolul indicat const n faptul c
majoritatea acestora sunt norme de trimitere.
Metodologia criminalistic, ca sistem de ndrumri privind organizarea i efectuarea n
condiii optime a cercetrii anumitor categorii de infraciuni are la baz realizrile mai multor
ramuri de drept i domenii de activitate uman.
Un rol deosebit n elaborarea i consolidarea metodicilor de cercetare a anumitor
categorii de infraciuni revine tiinelor juridice, n special dreptului penal i celui procesualpenal, iar n cazul infraciunilor contra drepturilor politice, de munc i altor drepturi
constituionale ale cetenilor dreptul contraventional, dreptul constituional i mai puin
dreptul internaional.
n aa mod, cercetarea este bazata pe principiul constituirii metodicii particulare ce scoate
n eviden efectuarea urmririi penale n mod organizat, ce presupune axarea urmririi penale pe
baze tiinifice, n mod planificat astfel nct s se asigure integritatea cercetrilor, excluderea
cercetrilor inutile, eficacitatea urmririi penale. Caracteristica criminalistic a infraciunilor
respective i metodicile particulare de investigare a acestora reflect cunoscuta formul a celor
apte ntrebri: ce, unde, cnd, de ctre cine, n ce mod, cu ce scop, i mpotriva cui, fapt care la
rndul su va ajuta audienii s identifice activitile procesuale i de investigare operativ
necesare pentru a stabili cu precizie natura faptei, a persoanelor implicate i a modului n care s-a
svrit infraciunea.
Din aceast perspectiv Investigarea infraciunilor contra drepturilor politice, de
munc, i altor drepturi ale cetenilor i propune abordarea metodicilor particulare de
investigare a infraciunilor de categoria vizat, prin elaborarea celor mai posibile versiuni i
planificarea n baza lor a activitii de urmrire penal la etapa iniial de cercetare, precum i
specificarea formelor de antrenare n proces a persoanelor competente dar i sarcinile care le
revin acestora n procesul de probaiune.2

INSTITUTUL NAIONAL AL JUSTIIEIINVESTIGAREA INFRACIUNILOR CONTRA DREPTURILOR POLITICE, DE

MUNC I ALTOR DREPTURI CONSTITUIONALE ALE CETENILOR

In materia Dreptului International infractiunile contra drepturilor politice, de munca si

altor drepturi constitutionale ale cetatenilor incalc un rand de principii Conventiei europene
pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Respectiv, in conformitate cu
art.14 al Conventiei, exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta Conventie
trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata,in special, pe sex, rasa,culoare, limba,
religie,opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o
minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.
Respectarea drepturilor omului constituie esenta unei societati democratice, pentru ca nu
poate exista democratie fara a fi asigurata recunoasterea si respectarea unor valori recunoscute
universal. Prin respectarea principiului egalitatii in drepturi se exclude discriminarea. Egalitatea
este opusul dinscriminarii, deoarece discriminarea reprezinta o excludere, limitare sau
avantajare, care este indreptata sau poate duce la sprimarea sau incalcarea recunoasterii, detinerii
sau beneficierii egale de drepturile omului in sfera politicii sau economiei, in domeniul social sau
cultural ori in orice alta sfera a vietii sociale. Principiul egalitatii reprezinta un pilon important al
politicii sociale, iar egalitatea oportunitatilor reprezinta cadrul necesar realizarii politicii sociale
la nivel national si european. Existenta normelor , inclusiv a unor norme penale, care impun
garantii eficiente impotriva discriminarii si practicilor discriminatorii, este absolut necesara intro societate democratica.

In concordanta cu Art.177,Art.8 CEDO i art.28 CRM stabilesc dreptul inviolabilitii

vieii personale. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept dect
n limitele n care acest amestec este prevzut de lege i numai dac constituie o msur care,
ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea naional, sigurana public,
bunstarea economic a arii, aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea sntii,
moralei ori a drepturilor i libertilor persoanei. 2. Prin noiunea de via personal se nelege
ansamblul de condiii materiale i morale individuale, particulare, pe care i le creeaz persoana
pentru a exista aa cum nelege ea la adpost sigur, fr amestecul cuiva. Toate acestea formeaz
mediul n care persoana i desfoar existena. 3. CEDO utilizeaz termenul via privat
pentru a desemna dreptul la viaa personal i l exprim prin art.8. n raportul Comisiei
Europene a Drepturilor Omului asupra cauzei Van Oosterwijk mpotriva Belgiei (Rap. Com. din
1979) este consemnat urmtoarea interpretare a noiunii de via privat: "Dreptul la respectarea
vieii private este dreptul la intimitate, dreptul de a tri aa cum doreti, protejat de publicitate
[...]. El cuprinde, de asemenea, ntr-o anumit msur dreptul de a stabili i ntreine relaii cu
alte fiine umane, n special n domeniul emoional, pentru dezvoltarea i realizarea propriei
personaliti". 4. Prin noiunea de a culege informaii se nelege faptul de a aduna, a strnge, a
obine, a cpta n mod ilegal informaii despre viaa personal ce constituie un secret personal
sau familial al altei persoane, fr consimmntul ei. 5. Prin noiunea de a rspndi informaii se
nelege faptul de difuzare, fr consimmntul persoanei vizate, n mod ilegal, a unor veti,
tiri, publicaii, informaii despre viaa personal ce constituie secret personal sau familial al
acesteia. 6. Prin sintagma informaii despre viaa personal ce constituie secret personal sau
familial se neleg datele care fac parte din categoria informaiei confideniale despre persoan,
adic datele ce se refer la o persoan privat, identificat sau identificabil, a cror dezvluire ar
constitui o violare a intimitii persoanei vizate. 7. Conform Legii privind accesul la informaie,
nr.982-XIV din 11.05.2000, protejarea vieii private a persoanei include: a) dreptul la
consimmntul persoanei ale crei interese sunt atinse n procesul de divulgare a informaiei cu
caracter personal; b) dreptul de a participa la procedura de luare a deciziilor n calitate de parte
egal; c) dreptul de a i se pstra anonimatul n cazul furnizrii de informaii cu caracter personal,
cu respectarea confidenialitii; d) dreptul de a controla i a rectifica informaiile neadecvate,
incorecte, incomplete, neactualizate, nerelevante etc. e) dreptul de a nu fi identificat, n mod
automat, n cadrul procedurii de luare a deciziilor asupra divulgrii informaiei; f) dreptul de a se
adresa n instanele de judecat. 8. Noiunea ntr-un discurs public, prin mass-media nglobeaz
ideea de rspndire de ctre fptuitor a informaiilor care ncalc inviolabilitatea vieii personale
prin transferarea, difuzarea unei asemenea informaii ctorva persoane sau cel puin unei
persoane printr-o luare de cuvnt public sau prin mijloacele de informare n mas: ziare, reviste,
5

mijloace radio i TV, prin afiare n locurile publice a placardelor, lozincilor, fotografiilor etc. 9.
Prin folosire intenionat a situaiei de serviciu se nelege situaia n care fptuitorul utilizeaz
informaiile deinute, n virtutea funciei sale, n detrimentul acestor persoane, cauznd astfel
daune drepturilor i intereselor lor. A se vedea noiunea de persoan cu funcii de rspundere i
obligaiunile lor n art.123-124 CP. n cadrul unor activiti acestea sunt reglementate de legi
speciale (a se vedea art.8 al Legii privind accesul la informaie nr.982-XIV din 11.05.2000, art.40
al Legii audiovizualului etc.). 10. Infraciunea se consider consumat n momentul culegerii sau
rspndirii informaiei. Legea nu prevede survenirea de consecine negative pentru victim.3
Infractiunile contra drepturilor politice, de munca si altor drepturi constitutionale ale
cetatenilor pot fi calificate la fel si de Codul contraventional.
In cazul art.176 CP RM nu intra sub incidenta asa numitele actiuni afirmative, adica
acele actiuni speciale temporare de accelerare a obtinerii unei egalitati reale intre persoane, cu
intentia de a fi eliminate sau prevenite taote formele de discriminare ori dezavantajele ce rezulta
din atitudinile,comportamentele si structurile existente. Aici putem califica si aplica raspunderea
pe baza Codul contraventional art.711 in cazul in care orice deosebire, excludere,restrictie sau
preferinta in drepturi ori in libertati a persoanei sau a unui grup de persoane, orice sustinere a
comportamentului discriminatoriu in sfera politica, economica, sociala. Culturala ori in alte sfere
ale vietii- bazata pe criteriu de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie sau convingeri,
sex, varsta,dizabilitate,opinie etc. In conditii similare, in afara art.71 cod contraventional pot fi
aplicate alte norme contraventionale: alin.(1) art.54 2 incalcarea egalitatii in domeniul muncii
care stabileste raspunderea pentru orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, bazata pe
criteriu de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie sau convingeri, sex, varsta, orientare
sexuala, etc.4

3 Note de cur Drept penal, partea speciala Ciclul I,Diana Ionita,Svetlana

Prodan,ruslan Popov, Chisinau 2013
4 Tratat de drept penal partea speciala Volumul I, Sergiu Branza, Vitalie Stati,
Chisinau-2015
6

Art. 180 din CP al RM prevede rspunderea penal pentru nclcarea intenionat de ctre o
persoan cu funcie de rspundere a procedurii legale de asigurare i de realizare a dreptului de
acces la informaie, nclcare ce a cauzat daune n proporii considerabile drepturilor i
intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat informaii referitoare la ocrotirea
sntii populaiei, la securitatea public, la protecia mediului.
Este necesar de subliniat c doar persoana care a solicitat informaii de interes public (n
terminologia alin. (8) al art. 8 din Legea privind accesul la informaie) adic informaii
referitoare la ocrotirea sntii populaiei, la securitatea public, la protecia mediului poate fi
victima infraciunii de la art. 180 din CP al RM. Astfel, de exemplu, conform Legii sindicatelor,
adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 7.07.20008 , sindicatele sunt n drept s
primeasc gratuit informaie de la autoritile administraiei publice, patroni i asociaiile lor n
problemele ce in inclusiv de starea mediului nconjurtor i ocrotirea sntii. De asemenea,
potrivit Legii audiovizualului, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 3.10.19959 ,
lucrtorul de creaie al instituiei audiovizualului, care ndeplinete nsrcinarea ei, are dreptul s
obin fr obstacole informaia necesar pentru pregtirea emisiunilor (presupunndu-se c
aceast informaie este cea de interes public). Dac a fost nclcat dreptul la informaie al unei
persoane care a solicitat informaii ce nu sunt de interes public, atunci calificarea nu se face
conform art. 180 din CP al RM, ci potrivit art. 1997 al Codului cu privire la contraven- iile
administrative (de exemplu, pacientul i rudele lui, care solicit informaii despre starea sntii
acestuia; persoana suferind de tulburri psihice sau reprezentantul ei legal, care solicit
informaii despre starea sntii psihice i despre asistena psihiatric acordat; persoana care
solicit informaii asupra sntii sale repro ductive i planificrii familiei; persoana care
solicit, de la organele securitii statului, informaii asupra problemelor ce in de interesele ei
personale etc.
La art. 181 din CP al RM este prevzut rspunderea penal pentru mpiedicarea prin
orice mijloace a exercitrii libere a dreptului electoral sau mpiedicarea activitii organelor
electorale.
In acest caz rspunderea penal, aciunea sau inaciunea principal trebuie, de regul, s
fie nsoit de aciunea sau inaciunea adiacent. Excepie constituie cazul cnd aciunea sau
inaciunea principal se soldeaz cu urmri grave (lit. e) din art. 181 din CP al RM. n celelalte
cazuri, fptuitorul poate fi tras la rspundere conform art. 2001 al Codului cu privire la
contraveniile administrative.

Art. 183 din CP al RM const n nclcarea, de ctre o persoan cu funcie de rspundere

ori de ctre o persoan care gestioneaz o organizaie comercial, obteasc sau o alt organizaie
nestatal, a tehnicii securitii, a igienei industriale sau a altor reguli de protecie a muncii, dac
aceast nclcare a provocat accidente cu oameni sau alte urmri grave.
prezervare. nclcarea regulilor privind tehnica securitii se poate exprima n:
neasigurarea instruirii victimei n materie de protecie a muncii; neorganizarea examenelor la
tehnica securitii i normele de exploatare a utilajului; neutilarea tehnic corespunztoare a
tuturor locurilor de munc; neelaborarea instruciunii cu privire la protecia muncii,
corespunztoare condiiilor n care se desfoar activitatea la locurile de munc.
Dac nclcarea regulilor de protecie a muncii nu poate conduce la asemenea urmri,
cele svrite trebuie calificate conform art.41 din Codul cu privire la contraveniile
administrative. Infraciunea de la art. 183 din CP al RM este o infraciune material. Ea se
consider consumat din momentul survenirii urmrilor prejudiciabile sub form de accidente cu
oameni sau alte urmri grave.
Art. 177 din CP al RM const n culegerea ilegal sau rspndirea cu bun-tiin a
informaiilor, ocrotite de lege, despre viaa per so nal, ce constituie secret personal sau familial
al altei persoane, fr consim mntul ei.
n unele cazuri, rspndirea informaiilor, ocrotite de lege, despre viaa perso nal, ce
constituie secret personal sau familial al altei persoane, fr consimmntul ei, se calific nu
conform art. 177 din CP al RM, ci conform altor norme. Astfel, divulgarea secretului adopiei se
calific potrivit art. 204 din CP al RM. De asemenea, divulgarea tainei mrturisirii de ctre un
slujitor al cultelor trebuie calificat conform art. 200 din Codul cu privire la contraveniile
administrative.
Potrivit alin. (1) al art. 1851 din CP al RM, prima variant-tip const n nsuirea dreptului
la paternitate (plagiatul) sau alt violare a dreptului de autor i/sau a drepturilor conexe, dac
valoarea drepturilor violate sau valoarea exemplarului liceniat de oper, de program de
computer, de baz de date, de interpretare, de fonogram, de emisiune, care formeaz obiectul
dreptului de autor sau al drepturilor conexe, este de proporii mari.

Pentru calificarea faptei conform alin. (1) al art. 185 1 din CP al RM, este obligatoriu ca
valoarea drepturilor subiective violate sau valoarea exemplarului liceniat de oper, de program
de computer, de baz de date, de interpretare, de fonogram, de emisiune, care formeaz obiectul
dreptului de autor sau al drepturilor conexe, s se exprime n proporii mari. Prin proporii mari
nelegem valoarea, exprimat n bani, a drepturilor violate sau a exemplarului liceniat de oper,
de program de computer, de baz de date, de fonogram, de emisiune, care depete la
momentul svririi infraciunii 500 uniti convenionale de amend. Dac valoarea respectiv
este mai mic, cele svrite urmeaz a fi calificate potrivit art. 512 din Codul cu privire la
contraveniile administrative.5

5 Drept penal, partea speciala, Sergiu Branza,Xenofon Ulianovschi,Vitalie

Stati,Vladimir Grosu,Ion Turcanu, Volumul-II, Editia-II.
9