REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ‘ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 855-79 Ps CONSTRUCT Inlocuiegte + somannD srrnns DESENE TEHNICE DE CONSTRUCT! Intocaeste Feae Looe INTOCMIREA DESENELOR PENTRU wenroroe Coman | CONSTRUCTIL mm, BETON SI BETON | a icarea aitanumerics eo STANDARDIZARE Technical drawings for constructions | _ Dessinsteciniqus de conttructons | Toxics seprena epotrezscroe intel damier AWites FOR | etanonaTion DES DESSINS PouR | _ BEINGTHEAHE WEPrintan CONCRETE AND REINFORCED CONSTRUCHONS EN BETON | KOHCTPYRUMM U3 BETOHA 1 ‘CONCRETE CONSTRUCTIONS "ET BETON ARME JRETESOBRTOHA 1 GENERALITATI 1.1 Prozentul standard stabileste modul de intocmire si de reprezentare grafic’ a desonelor elementelor din beton gi beton armat pentru construcfii civile, industriale si agrozootehnice. 1.2 Reprezentarea grafic’ a constructillor si elementelor de construcfii din beton armat se faco prin planuri de ansamblu — de fundafii, cofraj, de montaj prefabricate ete. — gi prin planuri de detalii. 13 _ Provederile prezentului standard se apliei la intoemirea desenelor elementelor de con- siruofii din beton armat cuprinse in documentafiile tehnice destinate execufiei lucririlor gi in documentatiile tebnico-normative. ‘Aceste prevederi se ‘pot aplica gi la desencle elementelor de construotii din beton farmat care necesiti o prezentare grafick deosebiti pentra concursuri, documentafii de studii ete. OBSERVATIE — fn azul ulitiziotaltornotatt specale care mu sint euprinse in prezentul standard, acestea Arebule indicate ince legeuda pe flecare plans in care apar. 1.4 Provederile prezentului standard privind intocmirea desenelor de constracfii sint core- late cu STAS 1434-75 :; STAS 9796]2-74 gi STAS 614-76. i £ 2 SCARI SI REPREZENTARI GRAFICE 24 Seliri 2.1.1 Planurile de cofraj si de armare sowor intocmi Ix scara 1: 80 si dup’ caz, in functic do claritatea gi complexitatea desenului, Ia scrile 1:20, 1:25 sau 1:100. 2.1.2 Detaliile de armare se vor intoomi la scara 1 :20,1:25 gi 1:50 si dup’ caz, in funcfic Ge claritatea gi complexitatea desenului, la scdrile 1:10, 1:5 sau 1:2. 2.1.3 Desenele de montaj pentru prefabrieate se vor intocmi la solrile 1:20, 1:25, 1:50, 1:10 sau 1200. 22 Linii 2.2.1 Pentru trasarea armiturii cuprinse in elementul de construcfie sau extras si pontra trasarea diafragmelor gi a stilpilor inferiori plangeului in planurile de cofraj se va folosi linie continu’ groasi (0,) conform STAS 1434-75. 2.2.2 Pentru trasarea conturului elementelor de constructii in orice fel de proiectie — vedere sau. secfiune — gi pentru trasarea etrierilor se va folosi linie continu’ mijlocie (C,) conform + STAS 1434-75. 2.2.3 Pentru trasarea conturului armiturii, in detaliile de armare executate la scara 1:10 sau mai mare, se va folosi linie continu subfire (0,) conform STAS 1434-75. 2.2.4 Pentru trasarea in planul de cofraj a conturului grinzilor intoarse so va folosi linie fntrerupti: mijlocie (J;) conform STAS 1434-75. Nerespectarea Standardelor de Stat este urmarilA conform Tesi PRETUL LEI 400 Apropet et laborat initial im: 204 INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat inifiat tm: 724° Data intririt tn vigoare : @| St. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revizuit in : 1963, 1955, 1968 1979-09-01 & ‘Telex 1312 CNST B aoe 8BIAS 890-79 = 23 Reprezentiiri convenfionale Armitura obignuiti, armitura pretensionati, panourile do plase sudate si pozi narea barelor se vor reprezenta conventional in desenele de construcfii conform tabel Nr ert Denuires elemental Reprezetare 2.8.4 Armiterd oblqite 1_| Bara de armare tira osu —_—_—_—_— 2 | Secfiue tranaversalé Into bard de armare ° 3. | Bare tnnddite, tard ciocuri, eu indlearea extremitatilor SS barlor ne _ 4. | Bark previents ex ciocut c 5 4) Gu'docurt semirotunde 3) Gx clocur tn ugh arent 5 | Bark paral ex planul desenula ' : eal ancoraj Ta" anght rept, indepirtinds-se_ de tL chenvetae ) Cu ancora] ta ung dre, aproplinduae de observator a! ©) Pentru roproducere pe microfilm lm cami barelor L foarte aproviate | Bark previnuté cu Inet sam pack de ancora} +——— 1 | cee ex te ane pk iat cpt bret © 2.3.2 Panourl de pave sudate 8 | Pano, vedere t plan © | Grup de panourt, vedere tm plan LE] L—] ©) Panour nitarate — [EE =) 23.3. Armiturk pretensonat 10 | Bark san cabin pretensonat —---.--- 11 | Secpune traneversald a onal cabla post-tntins fn tub sau O° San 13 | sectane traneverse 1 stot armdtord pretnlonata + te | Ancora w capital wade so exarcitt teaunen >--—--— ta | anew x >b--—--— to | Ancerejat and crmitart protenionst vimeth din oaplt ces edSTAS 855-79 (continuare tabel) Nr. et. | Denumizea elementals eprenentare 16 | tse sats —-- = --— ” [tae xa eee pe 2.3.4 Convent de pozifionare a barelor - tg | Bare Identice ajezate echidistant pe lunglmes imitata ‘de sagell Bare identice echidistante plasate tn grupuri_ pe f _ --- -4 19 | jungimile maresteca linle continua subsire (Cy) - 20 | Indicarea pe desen a poxiiel armaturtl de reaistents tn r cami pliclor armate pe’ dows direct. Numerotarea | Hindurllor se face de la fafa exterioard a pldell spre 3 Interior q fed 24 — Inserierea materialelor 24.1 Pe plangele confinind desene ale elementelor din beton armat so vor inserie in mod obligatoriu mireile betoanelor si tipurile si mArcile de ofel utilizate, locul unde se folosese si dup’ eaz calitatile speciale cerute betoanelor (permeabilitate, gelivitate ete.). Miarcile betoanelor si tipurile gi marcile de ofel utilizate se vor inscrie o singurk dati dleasupra indicatorului, dach, indiafia este valabili pentru toate clementele continute po plang (exemplu in anexa K). Pe plangele continind elemente in care so folosese mai multe tipuri sau mai multe miirei de ofel, inserierea acestora se va face : — sub titlul elementului respectiv. — pe fiecare bari, eu excepfia barelor confectionate din ofel OB 37, pentru care se ‘va da indicafie printr-o nota (barele pe care nu este notat tipul si marca ofelului so confectio- neazi din ofel OB 37) (exemplu in anexa H). 2.5 ‘Notarea elementelor de construefii 2.5.1 Blementele de construefii reprezentate in planuri gi detalii se vor nota cu cifre pentru identificare. 2.5.2 Fundafiile se noteaz cu litera F urmaté de un indice, Indicele poate fi indicativul stilputai pe caro ill susfine sau un numér rezultat din numerotarea tipurilor de fundafii (exemple in anexa A gi B). 2.5.8 Stilpii se noteaz’ cu litera 8, urmati de un indice, care poate fi: — indicativul celor dow’ axe la intersectia eXrora se aflé stilpul (exemplu in anexa A); — numirul stilpului rezaltat din numerotarea acestora intr-un sistem unitar si or” donat (exemplu : de jos in sus gi de la stinga la dreapta, incepind eu stilpul din stinga jos al planului constructiei indicat in anexa B); — numérul rezultat din numerotarea tipurilor de stilpi. Stilpii igi vor pistra acelagi indice pe toate nivelele construcfiei. Notarea stilpilor so sorie pe o linie de referinf’, la numiritor. La numitor se inscriu dimensiunile -sectiunii transversale a stilpului. re gi Exemple de notare: Sar \ Ss 40x30 FOx30 OSERVATIE — fn cazul unor stip eu stefiune de forme speciale, indicarea dimensiunilor mu este obll- gatorle.STAS 855-79 —4- 2.5.4 Gringilo se noteaz’ cu litera G, urmati de simbolul nivelului (notat cu majuscule pentru plangeu peste subsol S si peste parter P sau cu cifre romane I, 1 ete., pentru plangee pesto etaje) gi un indice numeric. Indicele numeric rezult& din numerotarea grinzilor accluiagi Plangeu. Aceasti notare va fi urmati de dimensiunile sectiunii transversale a grinzil, serise in ordinea: lsjime x Indlfime (b Xf). La grinzi continue sau centuri, notarea grinzii se serie intr-un singur cimp, iat dimensiunile sectiunii transversale in fiecaro deschidere mn care diferd. Notarea se scrie pe proiecjia in plan a grinzii sau deasupra liniei sale de contur, fri Linie de referint& (exemple de notare in anexele D gi F). Pentra grinzile intoarse, notarea va fi precedati de specificarea GRINDA INTOARSA. Exempla de notare Grindé intoarsa G13~25x45 2.5.5 Diafragmele (perefi de beton) se noteazi cu o liters D, T sau T, unnatit de un indice numeric care rezultd din numerotarea lor in plan. Acest indice este acelagi pentru toate nivelele constructiei. Notarea se scrie pe proiectia in plan a diafragmei sau deasupra liniei sale de contur, fairs linie de referin{S. Exemple de notare: D7, Tz, Le 2.6.6. Conturile se noteazi cu litera Q, urmati de un indice numeric pentra diferenticren tiparilor in plan gi de dimensfunile sectiunii transversale scrise in ordinea : lafime x inalfime (xh). Aceasté notafie so scrie pe proiectia orizontali a zidului portant peste caro se executS centura respectivi sau deasupra Tiniei ‘sale de contur, fir8 linie de referin{& (exemplu in anexa F). : Exemplu de notar. , C2- 25x20 2.5.7 Buiandrugii legati monolit. ou placa sau centura se vor nota cu litera B sau G, Aimaté de un indice numeric de diferenficre a tipurilor in plan gi de dimensiunile seofiunit transversale scrise in ordinea (b x h) lifime x indlfime (exemplu in anexa F). xemplu de notaret B2-25x50 2.5.8 In planurile de montaj, elementele prefabricate reprezentate se vor nota cu litere Iajuscule urmate de un indice numeric pentra diferentierea tipurilor. Elementele prefabricate cuprinse in eataloage sau proiecte tip se vor nota cu indicatival de catalog sau din proiectul tip respectiv. Acsate not&ri se vor inserie in apropierea conturului elementului, de regulé fri linie de refering’. 2.6 — Cotarea si notarea armiturilor 2.6.1 Fiecare tip de baré extrash se va cota cu toate lungimile parfiale scrise deasupra sau dodesubtul segmentelor cotate, fri linie de cot’. ‘Tungimile partiale ale’ segmentelor barelor se misoaré pe axi, iar aleetrierilorlafaja interioar’.—5- STAS 855-79 2.6.2 La armiturile indoite 1a unghiuri diferite de unghiul de 45° se coteas’ gi distanta dintre fofele extreme ale armituri (fig. 1). 7 hg Fig 1 2.6.3 Delimitarea liniilor de cot in desencle care contin armituri sectionate se va face prin sgefi sau lini scurte inclinate la 45° fat de linia cotei (anexa H gi J). 2.6.4 Deasupra fieetrui tip de bar’ (la aproximativ 1 mm distanfS, se vor tuserie urmitoarele date : marca barei (numirul de identificare) inscris& intr-un cere, numéral bucitilor de fel, diametrul in mm precedat do semnul @ gi lungimea total notaté ou L. La armituri din plici, numirul barelor de acelagi fel so 44 prin numéral total de bare pe o anumit por- jiune de’ placi, prin numirul de bare pe metra liniar de plack sau prin echidistanta intro bare (exemple in anexa E). OBSERVATIE — Lungimea totalé a unet bare result din suma Yungimilor partiale rotungite Ia centimetst fntregt, plus lungimea elocurtior (aed este cazl), totul rotunjit ia multipul de 9 cm mediat Superior. Lungimea clocuilor se va Tua conform STAS 10100(0-76 In functle de tipul de ofel utiiat 2.6.5 Cind armiturile so agazi pe mai multe rinduri, pe barele respective extrase de pe rin- @urile 2 si 3 se va indica tindul pe care trebuie montate : rindurile se vor numerota de la exterior spre interior (exemplu in anexa H, mircile 5 gi 6). Rindurile se vor nota cu Rind 2 sau prescurtat R2 (conform nr. ert. 20 din tabel). 2.6.6 Fiecare plang care confine detalii de armare se va prevedea eu un tabel cuprinzind extrasul de armituri a elementelor de beton armat reprezentate (exemplu de tabel in anexa I). ‘Tabelul se deseneaz’ direct pe plang sau separat (exemplu in anexa J, respectiy anexa 1). Cind tabelul cu extrasul de armiituri formeazd o plang separatd, numirul acestei plange se va specifica pe planga detaliilor de armare. De asemenea, pe planga cu extrasul de armare 86 ‘va sepeitica numérul plangei cu detaliile de armare la care se refer’. 3 INTOCMIREA PLANURILOR DE ANSAMBLU §1 ‘A DBTALIILOR DE ARMARE 3.1 Planul de fundagii 3.1.1 Planul de fundafii reprezinti o secfiune cu-un plan orizontal, eu vedere de sus, fieut’s prin constructio la fafa superioari a fundatiilor sau deasupra cuzinetilor. Planul de fundatii va cuprinde toate clementele verticale portante sectionate (stilpi perefi de beton, pereti de zidirie), contural cuzineilor, soclurilor gi fundafiilor. 3.1.2 Cotarea planurilor de fundafii se va face prin inscriorea dimensiunilor in plan ale : stilpilor, grinzilor de fundafio, zidurilor, cuzinetilor, socturilor, tilpilor do fundatie, distanfelor intre tilpile de fundatie, precum gi cotele generale (exemple in anexelo A gi B). Pozitiile in plan ale acestor elemente se vor cota faté de axele de trasare ale constructiei. Pentru fiecare talp se va inserie cota siplturii in cote relative. In eazul eind aceste cote au alt& semnificatie, aceasta se va preciza printr-o not, pe plan. 3.1.3 La redactarea planurilor de fundatie se va preciza prin nti: — nivolul planului de refering 40,00 in cote absolute ; — nivelul terenulni natural gi nivelul terenulai sistematizat, se va da in cote absolute, conform ridicirii topografice, gi in cote relative; — natura gi caracteristicile terenului de fundare (stratul pe care se fundeaza, rezistenta ete.) precum gi nivelul maxim al apei subterane, daci este cazul (exemplu in anexa B).3.2 Planul de cofraj 3.2.1 Planul de cofraj al unui plangeu reprezinti o vedere de sus a elementelor componente, considerind armiturile nemontate si betonul neturnat. "Planul de cofraj va cuprinde toate elementele de constructie verticale portante ale plangeuiui respectiv (stilpi, pereli de beton, pereti de zidirie), conturul elementelor orizontale (grinzi, grinzi intoarse, buiandrugi ete.). Rtilpii se reprezint% in secfiune prin hagurarea sau innegrirea suprafefei respective. Diafragmele (peretii de beton) se reprezinté prin innegrire Zidiria portanta se reprezint& prin haguri interioare longitudinale 1a echidistanta de circa 1 mm (exemplu in anexa F). 3.2.2 1m planul de cofraj se vor executa sectiuni verticale prin plangen, rabiitute tn planul orizontal al cofrajului. Sectiunile se vor executa in zone caracteristice (puncte de denivelare, zone de plangeu in pant’, grinzi intoarse ete.). 8.3.3 Cotarea planurilor de cofraj se va face prin inserierea dimensiunilor in plan ale ele- mentelor reprezentate, a distanjelor intre aceste elemente precum si a cotelor generale. Pozi- fille in plan ale acestor clemente so vor cota fafi de axele de trasare ale constructici. Be vor cota de asemenea : nivelul superior al plicii (in cote relative), pozifia si mé- rimea deniveliilor, cota de nivel maxim’ gi minima precum si diferenfa de nivel pentru plieile si grinzile in panti. 3.2.4 Grosimile plicilor se noteaz cu hp gi se cotearh in contimetri. Exempl: 10 cm. ‘Notarea so va inserie pe o diagonal a suprafejei cu plack de aceeasi grosime (exemplu in anexa F). Dack majoritatea panourilor de plack au grosime egal, notarea, se inscrie in titlul de- senului, iar grosimea plicilor care diferd so inscrie pe diagonala panoului respectiv (exemplt in anexa D). 3.3 Planuri de armare placit 3.3.1 Armarea plicilor se va indica direct, pe planul de cofraj, formind un plan de cofraj i armare placa sau pe un plan separat, atunci cind armarea este complicata si corinjele de Glaritate uu permit’ intocmirea unui desen comun (exemplu in anexa F, respectiv anexa E). Jn acest caz se vor inserie pe plan cotele intre axele de trusare ale constructiei precum $i cotele generale. 3.3.2 In planul de armare se va desena cite o bari din fiecare tip, considerate rabiitute in planul cofrajului. Dae& planul are mai multe cimpuri armate identic, tipurile de bare care formeazi armitura plicii se vor desena intr-un singur cimp, iar lungimea pe care este vala- Dili armitura respectivé se va indica cu o linio limitatd cu sligefi (exemplu in anexa F). Aceasti Iungime se coteaz atunci cind este necesar. 3.3.3 In planul de armare-plact se vor cota: — Tungimea cdliretilor de la marginea reazemului pind la capit; = distanfa de Ia marginea reazemmului pin’ la punctul de ridicare armiturii inelinate, 3.3.4 Cotarea gi notarea armiturilor se face conform punctelor 2.6.1. ..2.6.6. OBSERVATIE — Pentra Darele cu dlametral mal mic sau egal cu 12 mm care se fasoneath (airect pe ok, ote cite coure Itgino prne le epetlr Ge Yak exes in anexa 3.3.5 La plicile armate pe dou% direcfii, indicarea pozifiei armiturii se face conform pet. 2.3.4 nr. ert. 20 in fiecare cimp (exempla in anexa F) sau in afara planului, daci este valabili pentru toate eimpurilo (exemplu in anexa E). 3.3.6 Armitura de repartitie se va reprezenta fie ca tip de bari rabitut& in planul cofra- jului, fie conventional cu o linie scurté trasaté in sensul lungimii barei si terminatd ou sigeti Ja ambele capete (oxemplu in anexa F). Po aceasta liniese serie cuvintul ,,repartifie” (intreg: sau abreviat) gi pozitia unde se monteazi (sus, jos, sus si jos), iar sub'ea se trece marca ‘Datei, numaral de bare asemenea si diametrul lor in mm, precedat de semnul @. Numiral de Suet se va da pe metru liniar de placi sau numirul total pe anumitd porfiune. 3.3.7 La plicile armate cu plase sudate se vor desena planuri separate pentru armarea infe- rioaré gi armarea superioard. Pe acestea so va marca prin simbolul indicat la. pet. 2.3.2 nr. ert. 8 $1.9 suprafaa pe care se monteari plasa, iar pe diagonal se va inserie intr-un cere marea plasei (numirul de identificare), urmat de indicatival plasei, conform catalogului de fabricate si caructeristielle plse! rezltate ‘dupa tiiiere, atunci cind este cazul (exemplu in anexa G). 34 — Detalii de armare 3.41 _ Detaliile de armare, in vederi gi seofiuni se vor reprezenta considerind armitura mon- ‘tat gi betonul transparent. aea 1H : SEAS 800-18 3.4.2 tn detaliile de armare se vor reprezenta : — conturul elementului de beton ; — armitura montaté in element ; exempta nrmitars wast {Pia ranato) pentru fiecare tip de bar’, in afara elementului 3.4.3 Cotarea detaliilor de armare va cuprinde : — dimensiunile elementului de beton ; — grosimea betonului de acoperire, in sectiunile in care diferi de prevederile STAS 10107/0-765 — pozifia de coborire a fieciirei bare inclinate, de la marginea reazemului ; — lungimea calirefilor gi a segntentelor orizontale ale barelor ridicate pe reazeme ; — distanfele pe care se pun etrieri inchigi sau deschisi, marcato pe desen; — porifiile innidirilor barelor de rezistenti ; — lungimile de petrecere a barelor; — nivelurile caracteristice in cote relative (cind este cazul); — cotarea si notarea armiturilor conform pet. 2.6.1...2. 3.4.4 In sectiunile transversale ale grinzilor, pozitionarea barelor se va indica fie eu lini de indicatie, fie in tabele asezate dedesubtul gi deasupra sectiunii transversale (exemplu in anexa HL, respectiy anexa K). 3.4.5 Detaliile de armare a stilpilor se pot intoemi gi sub forma unui tabel in care se re- prezinta stilpii in secfiune transversal pentru fiecare nivel. Modificarea seojiunii transversale pentru nivelul superior se deseneazi cu linie intrerupté (I,) conform STAS 1434-75, exempla Gat in anexa J. Barele longitudinale se extrag schematic po tipuri si se coteazi conform punetelor 2.6.1. .-2.6.6. 3.5 Planuri de montaj ale elementelor pretabricate 3.5.1 Planurile de motaj ale elementelor prefabricate vor cuprinde reprezentarea conven fional& a elementelor prefabricate (prin figuri geometrice simple) montate pe pozitie inainte de monolitizare. Porfiunile turnate monolit se vor reprezenta prin hagurare Ia 45°. 3.5.2 Cotarea planurilor de montaj a elementelor prefabricate va cuprinde : — porifiile axelor de trasare ale constructiei ; — porifiile prefabricatelor prin axele sau conturul lor fati de axele constructiei ; dimensiunile in plan ale clementelor prefabrieate verticale, precum gi distanfele intre ele; — dimensiunile suprafefelor de acoperit gi numirul bucifilor de acelagi fel : — cote generale.—8— STAS 899-79 oravsn yosey wo ons0s 287 rain 38 m8 Mh “30 Yamaauky* Zoivwaoee wsyoroy ‘MeteaNED Yanan ire got winrar 9h-8D) OY V VXANV ‘ates oss | 2eg0 Talo Mes “00¢g urn 40619 LUA NOLIG $49 ATdbIS NOL3E ~alueyded ayo or ryouso % pou +piow 4 9NG094 «061 284 NijDJag a a oe arr at} av tee RI af Mas “Fa “Elst +} ay | a | | rite | fag vite vee 18) tat _ a ee eae soy et WdWONNI NVTdSILAS 855-10 ANEXA B PLAN FUNDATIT = ft Fr z Goes a 4 ah ras veorigooraesss (4 ‘ j 2 COTA TERENULUI NATURAL COMFORM RIDICARN TOPOGRAFICE Nr... INTOCHTA DE 5 SATA Pe nee 36 FUNDEAZA ESTE FORRAT QM ‘ARBLA PeAPDASA . 4 Mrvedu nals At APE SUBTERANE 29765 peesione re TeeaN 13M ents Kater?)—10- STAB 855-79 we via 3a TW ae yenuynay 30 thsi + OY 490 qalo OE IYWAV NOLIT SC auvZNW9I 30 NOLIGSTAS 855-79 L 002 ¢ Nowe qd vxaNv 99°9+VL09 I INLVLZ ILSId NISNVTd CYYI0I NYTd—12- STAS 855-79 ment meng 2 Id | 1410 002 9 NOLI8 hoy od po 3 arpa 29 IM8D4% 2 @ VXANV LINWLF F1SId VIVId JaVWHY NV TdSTAS 855-79 1B “ptupyd ad pyyo a8 pimowe ep msoing a VXANV 290 7340 002 § NOLIG 2 PET are NS) ® arene rx 38 ear) 7 were CaO} TT za ar pe I INCVLF US3d VIVId FVWYY IS £¥xI09 NV TdSTAS 855-79 $999 9 erlewoyu c Soot-togtr — 1 etipmezereo'ce ML MRdiE “euet HéoanONg “FoIUYO. BARDIA 1 VNAXV ‘wo $b 2p pfopsip pp ejuous Joh 28, uozssa sith crease 2 'sypeiy 9p oiee il 4690 71710 0028 NOLIE 2 osie7 FREE ke e << ee pep cones Wag 7 A aq al % or pia rest od pe 082, ce 7 PAT jens ze/9eur 2690 i (gl OG*G2 ~ 8tdD ser pa le me t Po Eo $2'22 2 279XV- FOV FAVWAV dastlelugoare le st agroznotehnice Mastitutal de protectare ,,Prolect, Bucuresti” = rustul de conatruchit industria = Institute de protects tehnologlee al in = nstitutal de profectare ;,Carpatt” Colaboratort aoe a a thks peeage ash is ste He tide eee L