Sunteți pe pagina 1din 117
Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR 1998 Vol. 1-2-3 1. PRESCRIPTI TEHNICE onstructiilor “Normativ privind proiectarea si verificarea ¢ instalatiilor”, indicativ NP 015-97, aprobat de 2 spitalicesti $i a i MLPAT cu ordinul nr.4/N din 22 ianuarie 1997 ii sunt rezervate INCERC: Toate drepturile asupra acestei edit lu este permis reproducerea integrala sau partiald @ Bucuresti, Ni santul scris al materialelor din Buletinul Constructiilor fara consi INCERC Bucuresti Avand { = Avize -Inten Publice si incor = Minis: ae CUPRINS. YOLEMUL! m1 ma m2. m3. a, ms, m6, m2 ms ms. m0. Ww wa Wo Wa Wa Ws GENERALITATI Obicet Domeniu de apticare si eonditi de utlizare CADRUL LEGISLATIV privind proieetarea,realiz liiilor spitalicest (Cadral general Anexa Ila - Documente conexe CONDITH FUNCTIONALE SIDE TEINOLOGIE MEDICAL: nt projgctarea constructor si insialailor Date generale, tiputi de spitale, dae tematice de baz Organizarea funcional si Prezentarea cerintelor funetionale tchnologice pnt principalete compartimente si servicit Insta Instalatii de alimentare eu apa si canalizare Instalati de ventilare si tratare a eral Instalatitermice Instalati frigorifice Instalatit de gaze naturale si uid medicinale Instalaji de colectare si tratare deseuri solide i elecitice CRITERI FUNCTIONAL - URBANISTICE privind amplasarca cladiilorsptalices Dimensionar i forma terenuui Caracteristici goo-tizie ae terenhi Condit de microctinnt in zona amplasamentul ral localittitor Criteri de organizate funetional-arbanisticd Amplasarea spitalelor in ea incited sau a plore’ spitalicest 6 wos nz ns RI 123 Rs 123 125 17 ANEXE GENERALE AL Au, AIL All2. AILS. Alla \d principalete compartimente gi sectoare 133 Scheme functionale priv Conditii privind derularea procesului de proicetare, realizarea si exploatarea 149 149 Considerente ge Derularea procesului de proiectare 149 Realizarea Iucriilor de constructs instalati 152 Exploatarea ehidiilor sptalicest 153 Ancxa AL2a. Lista avizelor si acorduritor ce trebuic obtinute de investitor (beneficiar de Folosinta) pe parcursul labora proicctului 134 NORMATIV DE PROIECTARE A CLADIRILOR SPITALICESTI | INDICATIV N PO15-97| 112, GENERALITATI OBIECT Prezentul normativ stabileste principii de conceptie pentru proiectarea cladrilor spalicest inctusiv a incintlor si terenurilor aferente (cap.l si TV), precum si valorle parametilor ce definesc exigentele uilizatorilor, in conformitae cu prevederile Legii 10/1995. (cap.V). Prezentul normativ reprezinta in principal un ghid pentru w2ul proiectanilor de spitale, avand in vedere complexitatea deosebitd a acestor programe datorata it principal ‘echipamentelor si tchnologiilor ce se utilizeazA in diagnosticul si tatementul ‘medical, acestea impundnd performante superioare cladirilor in care se amplaseaza;, -vulnerabilitatii deosebite a prineipalilr uilizator i cidiri,bolnavii, cu capacitati fizice si psihice diminuate, mai expusi difeitelorriscuri ce survin in explostarea cladiilor st instalatilor, -cerintei specifice unitatilor sanitare de a se mentine in functiune, fa parametri adecvati asigurri asstentei medicale inal caliicate gi eficiente, inelusiv in caz de calamitate sau dezastru, Prezenta reglementare stabileste conditile minime de calitate, corespunzatoare cladirilor sptalicesti (indiferent de profilul si capacitatea acestora), ce trebuie realizate si mentinute, Ia aceiasi parametri, pe intreaga durata de existenta a cconstructci MENIU DE APLICARE $I CONDITII DE UTILIZARE Prevederile prezentei reglementari se vor aplica la proiectarea cladirlorspitalicesti noi, si dupa caz la modemizarea, eamenajarea, consolidaea sau repararea cladirlor Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de catre: -onganismele de administrate teritoriala precum si alte persoane fizice sau juridice care initiaza investi in domeniul sanatai (capllsicap.1V), -verificatorit de proiecte si expertiautorizati in conformitate cu Legea 10/1995 (cap.V)s Elaborat de: Aprobat de: INST, DE PROECTARE CERCETARE $I TEHNICA DE CALCUL | AMENAJARII TERITORIULUL iN CONSTRUCT ]MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE $1 cu ordinal nr. 4/N din 22.01.97 123 12a. -claboratri stor de fundamentare ale planutlor de amensjare a teritorul, ale Planurlor Urbanstice Generale si Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism generale si locale, refritor la specificul functional si conditile de anuplasare a consiuctilorspitalicest (cap.1V) 5 cap.V); “elaboratortstudiilor de prefezabiltate sau ale studilor preiminare pentru {ntocmirea temelor de proiectare si @temelor de tchnolopie medicala (capt si c=plV¥ ‘persoane fizic si juridice angajate prin contracte de consultant tehnics de citre investor sau antreprenoit executan ai lerrlor(eap.I si eap.1V). Prin prezentul normativ sunt reglementate conditi de caitateadmisibile (niveluri de performanta - confcap.V) corespunzatoare categoriei de importanta ,C" Proiectantul, la solictarea beneficiarului, poate adopta alte valor ale parametrilor corespunzitori cerinfelor uilzatorlor, dain nici un ez inferoare celor prevazute prin prezentul normaiy La proiectarea unci cliditi spitlicesti se vor respecta, pe lingd prevederile prezentahui normativ, toate reglementdrile tehnice specifice domeniului, in vigoare lace data WAL ma 13. Wa. M16 mag. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTILOR SPITALICESTI CADRUL GEN! AL Construciie spitalicesti sunt hucrari de utilitate publica gi, in eonformitate eu leqislatia privind asigurarea sinatatii populatci, sunt unitati componente ale retelsi nationale 5 tertoriale de asstenta medical ‘Organizatca spitelelor(capacitate, profil medieal, structura serviciilor comport). indieront de natura fonduritor de finantare a investitei sau forma de propritate. se face in conformitate eu prevederile legale privind organizarea retlciteritoriale a serveiilor medicale sau eu Ordine ale Ministeralui Sanatatii, emise in temeiul prerogativelor sale, Realizarea spitalolor se poate face prin finantare din: 4, fonudui publice (de la bugetul de stat, bugetele local prin lege in fara acestor bucete), b. -ereite garantate sau contractate de stat «fondu private (de la persoane fizce sau jridice), 4, fonduri mixte (publice + private). fonduri special eonstituite Construetile spitalicestirealizate, integral sau partial, din fonduri publice si'sau croditegarantate de stat, urine ogi investititor publice conform eu Ordonanta Guvemnului n.12/1993 si se supun reglementiilor din Legca Finantelor Publice 72/1996 privind aprobarea invesiilo. Exccutarea constructiilor spitalicest se autorizeaza de cate administra locala in si 10/1995, indferent de natura fonduritor din care se fi temeiul ieaza acestea Realizarea constructor spitaicest si exoploatarea lor se vor face in conformitate cu prevederile Legit 101995 privind cafitatea in eonstruti, ‘Amplasarea spitatelor se poate face pe terenuri apartinind domeniului public ddomeni privat al statului sau a unitatior administrativ-tertoriale, sau pe terenuri proprictate privat a persoanelor fizice sau juridice, eu respectara prevederilorIesale ce mglementeaz utilizar, concesionarea Stu exproprierea acestons (Lesa 80/1994, Legea 31/1994, Legen 18/1990 ete). Proiectarea construcilor spitalicestiFinantate. inte thugetul de sade la bugetele locale, din Fonduri special construite prin judect prin sau in complotare, de ta Tr) acestor bugete din cedite exteme garantate sau contractate de sat se His. mo tes et MENTIUXE 4, Pentru condi constructilor DOCUMENTE CONEXE Leyes 10/1995 Legea 31978 Legea 72/1996 Legea 50/1991 Leges 18/1991 Leges 33/1992 Leyea 83/1994 Legea 137/195 HG 592/193 HG 727/193 HG 112/193 HG 376/194 HG 925/195 ANEXA Il-a -privindcaltatea in constucti -privind asiguraceastnatai populatii -privind finantele publice -privind autorizarea executiii constructor -privind fondu funciar -privind exproprierea pent cauze de uilitate publica -peniru aprobarea unor ordonanje ale Guvernului emise in baza Legii 58/1993 -privind protectia mediului pentru sprabarea Regulamentului privind procedurile de organizare a liciatilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea investtilor publice pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare @ liciatilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectariinvestiilor publice -privind componenta, organizarea si functionarea Consiiului Interministeral de avizare a lucrrilor publice de interes nayional si locuintelor sociale -privind metodologia de elaborare a devizului general pentru objectivele de investti -pentrs aprobarea Reyulamentului de verficare si expertizare tehnicd de calitate a proiectelor, a executiei lucriilor si a constructillor HG 525/1996 Ordonanta Guy.12/1993 Ordin 91/1991 MLPAT n MAPPM 125/1996 Ordin comun MF-MLPAT 1743/690N/1996 Leges 125/1996 Lexea 90/1996 -pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism privind achiziiile de bunuri gt investi publice jpentrs aprobarea formularelor, a procedurlor de autorizare gla continutului documentatiilor prevazute de Legea 50/1991 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a actvitailor evonomice si sociale eu impact asupra mediuluiinconjurator -peniru aprobarea Normelor metodolou-e privind continutul ~ cadnu al proiectelor- pe faze de proiectare - al documentelor de Ticitatie, al ofetelor gi al contractelor pena executia investor pentru modificarea si completarea Legit nr 50/1991 privind autorizarea executarii constructilor si unele masuri pentn realizar locuingelor -Legea protectiet muneii CONDITI FUNCTIONALE $I DE TEHNOLOGIE MEDICALA PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTHLOR SHINSTALATILOR, ML Dw D. ERALE, TIPUREDI ‘MATICE DE BAZA mad. in sistemului de oerotire a sinataii, SPITALUL este unit ssigura asistenta medicala completa sau de specialitae, preventiva, curativa si de recuperate pentru botnaviiintemati si ambulatori de pe teritoriul arondat ILL Uniti spiaticest care consti baza etl tito sunt spitale generale - e cuprind eo putin esl special mediate de boi in netic de teritrislanondatspitalele generale pot eomunae sonnel jad. csp ae zie crurgeale ind ah ecu bs cide Seba cowed opts “apitale-de-apecaitate = ce aiguraasienta medica int-una din spevialitaile medals principale sau int-uoul or dou prof medical nude derivate in aesten, Dee. spite de chirurgie cardio-vascular de aumatologie si chirurgie reparatric. de nctrochinae (derivate din speiaitaten chiang) Sau spite de endoerinoloie. de oncologic de ballin (derivate din spies boliinteme) sama Satele art Den ile pec eu eee econ ace deseo Crrabaia mt mur cnr sian peer eet ica spe fo Ingectoane tail rae cantamnare) spl te pth sale oll ernie orasenesti, ILL. Spoeiatitatle medieale principale sau profilurile medicale derivate canstituie se ‘medicale in cadrl sptslulu: avesteaimpreuns cu servieile specalizate de diagnostic si tratament aleatuiese structura medicala a unui spital. Sunt peste 20 de profiluri ‘medieale relativ autonome (cu tendinta de diversificare si specializare continua), care pot intra distinct, ca secti, in structura unui spital zeneral, sau pot defini profil si structura unui spital de speciaitate in fanetie de siractura mesticala sabia (rezutata ea urmare a necesittilor din teritoriu) si de dervoltarea preconizata pentru servciile de diagnosti-tratament (ca amploare. diverstate si nivel de echipare eu aparaturt medieald, spitalele teritoriae (att cele generale et mai ales cele de specialitate) vor prezenta diferente notabile inte ee 11.4, Spitafete de retea care cuprind i fanetiuni de invatamnt medial sunt denumite spitale sdinice si sunt diferemiate fa eindul lor in sencrae (sptale universitane), OBSERI-APIE: Sule tne seamplaseca rel nora cane eta insti de fnsatamaint superior medical MLL.S, Unitatite medi jonal care, pe Hing asistcmia medical propriu-risa st invajanvintul de specialitate. inteyreaz si functint pentni anumite profilur complexe de corcetare sinc sa primeseatributi de for metodok - institutcle medicals, - gentecle medicale Desi aceste unitati nu sunt incadrate in categoria spitalelor propriu-zise, cle an in ccomponenta lor scetii medicale si servicit de diagnostic-tatament organizate dupa sistema nitailor spitaicest 1.16, O categorie ape de uid assess, ce resins semana de str tna apt (fina is ener acest in pet de vedere Mini medcale x aco aie spect pir prevent imbolvit rca complet in fd de consescnh 3 cepsrae) acento ee 30 Muha print de rotament.Proventorie sonar se organizer pe roti medic spars per ada 5 epi ; Tinplarn prover santo efi in afr aglomerror bane fone alse co-climatice cu propria curative sau insta HL1.7. In fanete de capncitatea de spitalizare (numar de patur), spitacle sunt elasficate dupa a-spitale miei (15 erate, tale de specialitate) 50 paturi pentru spitale 100-200 paturi pentru s ‘b-spitale mijlocti (400-600 paturi pentru 5 0-400 par ponteu spitale de specialitate) e-spitale mari (700-1000 paturi penru sptale generale, 300-700 paturi pentns spitale de speci wri (peste 1100 paturi - de regula sunt spitale Aspitate foarte ODSERVATIE: In cevw ce priveste capacitatea optima a spitalelar, specialist in demenin precisa ca feed capaciate moc sunt cele mai fciente in puncte vadere al gestunt, mal sor ae dni pte afore srviet medica de cahtate, mai putin siressante pena pact ° hn sniersitane onde pare necesita Concentra tne game eat mat argh de pri ineicale Mputallé miei sunt cele mai potrivite pentru a reulisao striae echilibrata in terior a serviitar mediate de MLAS. in fanetie de rangul detinut in relcaua sanitara tertoriai, spitalul poate avea in subordine o serie de unitati de servicii si prestatii medieale. cum ar fi: dispensar $i 1B mag. M12. m2. m2. Polictiniea tertoriata, de inteeprinl recoltae gi conservare singe, entra 3 Awan if scolara, centru stomatologic, centru de ura medicala, Iocuinte sata Central tritoral de service si repaati incest unit se ample af it Pea personal medical et dierent a civeuteor st acceseay #5424 1 incintaspialului se impune 0 tatare Unitatle de serve si prestatit nmi Im aceiasiineinta, vor fi denumite in “itee degatspitalul propriu-zs, dar amplasate stig asociate" depinde direct de urmatoarele date 1 -capaciate (puma de pati, siructurapaturilor (num de see siructuraservicilor de diagnost echipae tehnico-medicaa), -strctura functor asociate (du -natura atsbutilor in sistemul def -ipul de servici oferitepacienilo -sistem de asigurare al asistenteg =f} ator si amploates acestor -conditil de amplasare(caracterist | PHC*l€ Ia domicili (dupa caz), deomanicae al uitagloe) ale Stenulu, reylementrle uebanistice, modal aria desfasuratésicostul de finantare vor SUES deta ofl medica al aestor), Eilsliment oominaliare, capaci, nivel de fol ™ Ya Baz), “systndnt medical (dupa ca2), Principalele elemente fixate prin acs, cadru pentru stabilirea conceptului Pentru definirea, structurarea i compartimentele componente ale spi “het de informati iitale alcatuiese tema 1 de organizare a ansamblului de functiuni, ssionarea fiecaruia din sectoarele si ema de proiectare propriu-zist) pentru ORGANIZAREA FU} real REA FUNCTION ik GENERALA Factori interrelationat timentelor gi scetoarelor functionale st Orvanizarea spatial-functionala a st sectoarele si compartimentele compo! categorie de wilizator -specificl activitatlor, -conditionde tchnologice impuse dg utilzate, -criteri de igiend gi asepsie, SGletér in ansamblu, ca si cea ‘gate, Se face jindnd seama de: fiecaruia din tua medicala gi echipamentele (instalaiile) Principalele eategorii de ut -pacientii —-spitalizati ‘ambulater izato| M212. m213. (pacienti se mai diferentiza si dupa: gropa de varsta, sex, tipul si sravitateaafectiuni, rise de contaminare pentru restul wilizatoritor) ‘b~ personalul medical (se diferentaza dupa atrbutiun’ in cadrul procesului medical) <- personalul paramedical (desfasoara activitati complemertare procesului medical $e diferentiaza dupa natura ativitatilor: tehnice, gospodérest, administrative ete) 4. insotitori(persoane din familia bolnavului care se internexza odat cu acesta) e~ apariinitori si vzitatori (membrit ai familie: bolnavului sau alte categorit de persoane care intr in relate cu bolnavi sau cu personal medical si paramedical) f- student cursanti- la sptale clinice si institute medicale - institute gi centre medicale ~ ‘e+ personal de cercetare « Pentru fiecare categorie de utilizator trebuie asigurate: - spate necesare, - conditile adecvate de microclimat si igiena -protectia corespunzatoare fata de diverse riscuri Ia care sunt expusi pe timp stajionarii sau desfagurarii de activtai in incinta si clairile spitalului Principalele tipurt de activitii sunt ‘medicale (consulta investiga tratamente acestea difereniate Ia réndul lor dupa natura procedurilor aplicate, dupa criteri tehnologice sivsau de asepsie): plementary ical propriu-zis (Supravegherea si asistarea boinavului, studiu si documentare, elaborarea si inregistrarea documentelor medicale, pregitiea materialului si instrumentarului, sterilizae et. cospodaresti(curdtenie, spilare rue, igienizare, prepar “de conducere si organizare; -administrative si de gestiune: “tehnice (de exploatare si inretinere a instalatilor si echipamentelor); -g invatamint si cercetare (dupa caz). rocesului bana etc.) Diintre activititile care se desfasoara in spital rebuie stabilite gi ierathizate cele care impun: izolarea spatilor sau sepaarea crcuitelor (ie din considerente de igiend si asepsie, fie din considerente de protecte fata de riscuritehnologice sau perical de poluare), ‘8 spatilor (compartimentolor) pentru -insttwirea de relat de vecinatate obligs coptimizarea Muxurilor i proceselor medicale. Spat, insaltile, echipamentcle si dotirile vor fi concepate adecvat pentru Fiecare igen de actvitate, asigurind conde optime de lucru in cadrul prevzut de normele specifice de secuitate a munci in sectorul sanitar. ‘Aparatura medicala si echipamentele uilizate in procedvrile medicale, regimul de folosire pentru unele materiale si produse de uz medical, ca si o parte din uilajele functionale impun conditionari tehnologice severe privind: -conformarca si dimensionarea spaiior, -onganizarea fuxuritor, M244 m2. 22.2 -alegerca soluiilor constructive side finisare -deservirea cu instal Criterile de igiend yi asepsic, specifice unitailo sptalicesti, sunt determinant in alggerca solujitorfunetionate i tchnologice, atat pentru intregulspital cit si pentru din scctoarele si compartimentele medicale. In practica de proiectare de tate sunt studiate si recomandate (uncori impuse de organismete cu responsabilitati in administrarea retelci sanitare) modalitati de solutionare spaio- unctionala precisa a diverselor compartimente, care si reduci la minim riscurile de contaminare pe care le comporta, pe deo parte specificul unor proceduri medicale, pede alta parte milizarea acelorasispati de catre persoane cu diverse malndi Princpiile uilzate in aletuireaspatilor si structurarea compartimentelor functionale pe baca criterilor de iyiend si asepsie sunt: -segregarea spatilor medicale dupa riscul de contaminare acceptat (septice, aseptice, sterile): -diferentierea circuitelor (medicale/nemedicale, sey ete. -interpunerea de bariere - filre de control si igienizare - la weceril i potential diferit de contaminare; ‘utilizarea de echipameme $i instalaii speciale pentru tratarea, curdtirea, ddezinfoctarea, sterilizareatuturor componentclormediului ambiental si pot constitu suport de transmitere a infectilo (ar, apa. eft ‘peoduse farma instrumente, lenjerie et.) eiaseptice, deschisefinchise Principatete grupe functionale ce intra in aledtuirea spitalelor Schema de grupare a unitatilor funetionale curente in spit ccontinuare, are la bava sistematizarea acestora dupa cateyoriile de uilizatori si tipurile de activitai si este folosté ta stucturarea temelor de proicctare, Ea nu se suprapune decat pana peste modul de onganizate medicala si administrative a spitallui si nu poate fi wiizata ca atare la etaborarea conceptului de organizare spatialfunctionala a clairior spitalicest prezentata in Pentru spitalele generale neclinice ist prncipaelorgrupe de Functuni(sectoare) si. unitailorFanetionale eomponcte (compartment) este ‘8 Sector sptalizare A. Sectile medical cu paturicompuse din unitai de ingrjire AA2.Unitate de spitalizare de o i (dupa caz) a boliavilor [A3. Serviciul de primire si externar B, Sector ambulato (pentru pacienti neintemati) BL, Cabinete de consultati si tratamente B2. Compartiment de evidenta medical. pro C. Servi tchnico-medicale de diagnostic sitatament CI Sector de interventi - tratamenteaferent bolnay ior spitalizati Cla. bloc operator Clb. -serviciu anestezie si terapieintensiva (ATI) Cle, -bloc de nasteri C2, Sector de investiatii- explorari functionale (comun pentru bolnavii ambulator gi spitaiza 2a, laborator de analize medicale C2}, aborator de radiodiagnostic 2c, aboratoate de explorari functionale C24, laborator de anatomie patologica Ce, -laborator de medicina nucleara (dupa az} C3. Sector de terapie (pentru bolnavit ambulatoe si spitalizaiy 3a, -serviciu de urgente C3. -serviciu de recuperare medical si fizioterapie (C3e, -compartiment de epurare renal (dupa ca2) C3d,-compartiment de radioterapie (dupa caz) Cie, -compartiment de psihoterapie si ergoterarie (dupa ca) OM medical a sptalului C4, Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adreseaza direct pacientilor) ie compariimente de terapie special in functie de struct (Ca, servic de sterilizare central Cab, -farmacie (CAe, -banca (punet) de singe, banci de tesutur dupa caz) (C4. -prosectura (morga) D. Servicii yosposaresti DI. Bucatarie si depozite limente D2. Spalatorie si depozitelenjeric 3. State de dezinfectie (central de paturi) E. Conducere medical si administrate EL. Conducere medical’ 2, Birouri administrative 3. Serviciu evidenta medicala si arhive E4, Compartiment prelucrare informatii si documente ES, Sala de inteuniti F. Sorviii anexe pentru personal FL. Vestiare pentru personalul medical si tchnie F2. Punet de documentare medicala (biblioteca) F3. Cantina G. Spati sociale si anexe pentru pacient, apartinator, viztatori Gl. Garderaba Servic de informa si elai G3. Bufer si puncte de vanzare (floriie, cadoust,ziare) Ga. Diverse prestati-rizerie, coafuta, posta (dupa caz) GS. Capela (dupa caz) U. Scrviii tchnico-wilitare HL Centrale g stati tehnice Hila, -centeaa vermin Hib. -yospodiarie de apa si st Hie. -post de transformare si grup electrogen Hid. -centrate de ventilate side tratare a acrul He. -centrata figorifica (dupa caz) HIF. -stati pentru oxigen, aer comprima, alte fluide medicale Hig. -centrala telefonica ie hideofor Hith, stati pentru comunicare inteme (TV cu circuit inchis, ‘ceasoficare, eSutare de persoane, radioficate) i, stati de pompare stratare efluenti Hj, -spatitehnice pentru masini ascensoare Hik, -spati tchnice aferente unor echipamente medicale Hi, -ahe spat tehnice aferenie instalatilor (puncte de distributc, ‘camere tablouri electric, galeri de vizitare etc.) 12. Dispecerate penta supraveghere, contol si avertizare asupra funetionarit cchipamentelar si instalatiilr (dupa x2) HE. Serviciu de intretinere si service aparatura(ateliere) 14, Depozite diverse HS. State colectare gi tratare descuri solide H6, Garaje 17. Control poar OBSERYATI, Inne de suc etapa ide cpa aces, une a title fanctionale mentionate por ft absente sau pot fi camasate, ded sunt compatible (de luborataral de anton (dtaligea poate forma cu servictal de provecturd un singur Compartiment, servictul de rgenta podte tra in componenfa serviciul de primire a frotavitonspriatizan ete) Sele P "ponent a L223. Pentru spitalele generale clinice lista sectorelor gi unitatilor functionale se completeaza cu compartimentele aferente actvitatior de invatimant (aule, sali de cursuri si demonstrat, cabincte de studiu individual si in grup, secretariat, anexe pentru student si personalul didactic ete.) Pentru spitatele de specialitate, clinice sau nectinice, schema general a functiunilor va prezenta diferenfe notabile de la sptal la spital in functie de profil acestora, mai ales ince priveste componenta servcilortebnico-medicale de diagnostic $ twatament (grupa C de functiuniy, Pentr insttutele medicale schema generala a fanctiuilor spitalicesti va fi particularizaté in rapon cu profilul medical (Ia grupele de functiuni A, B,C). Schema s¢-va amplificacu un sector de invatamnt specializat pe profil unitai, precum si eu _grupee funetianale specifice activittilor de cercetare medical clinic si preclinica, de ‘metodologie cc. in raport de specitieul acestor noi funetiuni se modifica corespunzator si sructura servicillor tehnico-uilitae, gospodaresti de conducere side administeatie. 7 1112.3, Principit de solutionare arhitecturali si tehnologich a compartimentelor funetionate 1.2.3.1, Pentru fiecare din compartimentele medical si gospodrest (din grupee de Function A,B,C, D) solutionarea arhitecturala este dependenta de respectarea unar reguli de organizare si conformare a spatilor si circuitelor precis determinate de: specicul tehnicilor si procedurilor medicale, apticarea criterilor de igiend si asepsie, consitionarile tchnologice impuse de aparatura si echipamentele medicate uilizate Practica de proiectare de spitale (nationala si european), studile de optimizare claborate de instvutit si colective de cercctare interdsciplinara specializate in probleme de tchnologie medical, precum si reylementarile normative ale aulorittilor responsabile eu organizarea asistentei medicale au consacrat seturi de modele tipologice de alcatuire spatio-functionala. si tehnologica a acestor ccompartimente, care trebuie cunoscute si aplicate de proiectantii de spitae. OBSERVATII: -experimentarea in exploatare & modellor tpologice, evoluia tehnicilor trade st perfeenonarea apna crhuc ta revizuir pertodkea a dello de sound spaiorfunchona a a le mecaleale benefciarui de folosint paved opan (refering) privind legerea unory sau aaltora din modelete tipologice si este necesar afte consulate trainee de fikarea soupifor arhitecturale #tehnologlce 111232. Aleyerea modeluluitipologic adecvat fiecarui compartimert functional in raport cu datele concrete ale temei de proiectare si optiunile beneficiarului de folosints, stabilirea modului de echipare cu aparatura, mobilier si dotire medical precizarea cerintelor privind conformarea structurii de rezistenta sia modului de solutionare a instalatilor fac obiectul temet (respectiv proiectului) de tehnologie medicals. in absenfa temei de tehnologie medicela pentru fiecare din compartimentele cu specific medical (cu deosebire a celor din grupele C si D) nu se poate incepe elaborarea solutillor pentru arhitectura $i instal OBSERVATIE: Elaborarea proiectulu de telnologie medicala rebule fcuta dupa definitivarea (eau avizarea) de catre tnvestitor sau enefciarul de folosinta a lstet prineipalelor echipamente Sl oparute medicale st precizarea potentialelor furnizort (pentru 2 puted fi previstonate Sone denser 3 mont. Peay defintvare grove ini ee neces snare peta proleca de tenoloie pena ote comp 2.3.3, La stabilrea soluilorspatio-Functionale, constructive side deservire cu instalatiia diferitelor compantimente se va avea in vedere asigurarea unui potential de Aexibilitate a spailor sia modaltatilor de racordare la insta date find cerinele, specifice spitalelor, de reechipare cu aparaturd $i reconfigurare a organizart 9 cireuitelor interne in pas cu evolutiatchnivilor medicale. Astel de moderaizari sunt necesare Ia eva, 12-15 ani pentru unele compartimente, respect la cea. 18 - 20 ai pentru altele si trebuie efeetuate fra a se afecta functionarea spitalulu gi ta a perturba activitatile din compartimentele inveeinate, ML23.4, Atit pentru a asigura potentialul de stabilitate mentionat. ct si pentiu a permite armonizarea reiproca a diferitelorcerinie dimensional (yabarite ale echipamentelor si elementelor de mobilier, latimi de Nuxuri, compuneri de Fronturi de lucru ete) in cadrul compartimentelor, dar si pe ansamblul cladislor in proiectarea de spitale se vor uiliza sistemele de dimensionare modulara a spatilor, avind la baza seri modular specific funetiunilarspitaicesti, elaborate pe baza de studi de spocialitae. OBSERU:ATIE: -Cele mai tiizate sisteme modlulare penteu spitate sunt cele bazate pe modalul de 090 m sire modu le 120 18 HL24. Criterii de amplasare a compartimentelor funetionale in exdrul spitalulu organizarea cireuitelor 1124.1, Modul de amplasare a compartimentelorfunctionale in cadrul cladtilo sptalicesti va fidependent de: onditionsrile specificefiecarui compartiment; -cerintele de grupare pe zone (clairi) @ compartimentclor funetionale, adeevat sructurii medicale date; -sistemul general de organizare a circulatilor principale (orizontale, venict inceriorul cladtilr, in relate cu accesele si cu eirculatile din inci -conditionarle amplasamentului (orient, regim de inalyime) - prezentate la cap.1V cla -optiuen pentru un anumit tip de solutiespatial-volumetrica, HL24.2. La stabilies amplasamentului adeevat pentru fiecare compartiment se vor lu consideralie condiionarile specifice acestwia: gradul de accesibilitae fata de gorile de uilizatori(respeetiv deschis sau inchis pentru uni dintre uilizator) sistemul de relatii cu celelale compartimente gi sectoare (respectiv vecinatati obligatori,recomandate sau contraindicate), pozitia optima in aport cu aceesele circulatile comune ale clas, alte restrict sanitae speciale (izolae cu fille, accese Aub, protete la radiati nucleare. agent poluanti et) sau tehnologice(distanta fat de nivelut solului, protectia fata de trepidati, cimpuri electromagnetice ete.) 111.2.4.3, Ansamblul cladirior spitalulu se va structura pe zone, in cadrul carora se vor ‘compantimentele functional cu activitti similare i compatible, cu cerinte de siasepsi similare, cu regim de adtesare similar fata de eategorile de wilizatori,eu cerinte tehnologice similare, Gruparea pe zone trebuie $8 urmércasea separarea "nittilor functionale ce prezintaincompatbilitati de desfasurare in accleas spats 4 conduc la diferenterea natural a cireuitelor ce trebuie protejate Aplicarensimaltana a acestor eiteri coduce a un sistem de zonare utlizat la spitalele ale, precum sila unele spitale specalizate, dupa cum urmesza » a. zona bloculai operator, a serviciului ATI, a blocului de nasteri (si ‘compariimentuli de sterilizare central - dupa ea2) bh. zona de spitalizare (setile medicale eu paturi) ¢. zona laboratoarelor <4, zona uniitilor de explorar fonetionale si roentgendiagnostic «, yon sectorului de urgente sia sectei de spitalizare de 0 21 zona ambulatoriului sia servicbul de intemari {g rona accesului principal. a servclilor pentru viztatori sia conducerit medicale ‘zona administrate ga serviclilor anexe pentru i. zona servicilor de recuperare medica si alte terapi jj zona colorlalte servic tehnico-medicale auxilire(farmace, prosecturd) sonal . zona yospodareasea 1. zona servicilortehnice. ERI ATE Stee dengan a compartimetlr pe zane pf afer ae ap Ft Sei mac is find ponders ron Fa eran ar nce ernie de isone nf degrade eet nase Hada Pape dee clei cabo tec wpm ‘Ordinca de listare @ zonclor pune in evident criteriul suecesiuni yradate a spatilor dinspre ,curat spre .murdar. dinspre itim spre public, dinspreactivta medicale spre ctivtatiauxilire,eriteriu dup& care se ordoncaza amplasarca zonelor pe verticala Clidirilor sau pe orizontal, in rapont cu eirculatile majoreintrionre, Aste compartimentcle din zonele a) si), adresate numai pacientior pitalzat, cu cerinte ena si asepsia, se vor amplasa la nivelurilesuperioare ale cla severe privind i Ia distant de circulavile comune; ~zonele g) f)sin) clativ .neutre" din punet de vedere al conditionailarigienico- ‘anitare, sant zone de interfaa a spitalului, pe componente medicata a acestuia, in ‘elatia cu pacieni,apartinatori gi vizitatoris cle trebuie deschise direct spre caile de ‘Girculatic auto $i pietonale din zona publica a incintt spitalicesti; in funetie de solutia srhitecturalaadoptata, aceste zone se amplascaza la parte sau mezanin; “zonele j,k) si, .murdare” (sau cu subzone murdare), sunt inchise accesului pacieniilor si altoreatepori de personal in afara celui propriu si sunt strict separate ‘de zonele cu cerinte de asepsie; ce consti zone de interfatéa sptalulu in relatia ‘cu serveiletehnice side prestai ale locaitai, ew unitate Femizoare de materiale si produse, cu diverse retee eilitare; compartimentele componente vor avea accese Girecte dinspre zona de srvicin a incintl spitalicesti, Amplasarea uzuala@ acestora teste la demisolul (parterel) cladivilor spitalicest, precum. st in construetii anexe izolate ‘gancle-c) sid), rospectiv-h) sii, pot acupa povitiintermediare, wv precizarea ca Zona laboratoarclor (c). ea si zona administrate, sunt fnchise pentru pacient si a apartinatori cu except spatial de tela (puncal de recoltare sau secretariat ‘si se vor amplasa periferic fata de circulatiile principale ale acestor utilizatori, . spond uate deca nn ines va uel sltia bono (pie su abl) de la prima emt spits pin prs aces, parca tate compare matical, Se unos Sitatsmont buie sc dsfgore nx conti, pe nase car cee condi de egala siguranta ait pentru deplasérile pedestre, cit si pentru deplaséri cu carci lan ag sa atl rasp cae ete neers departs inca de urgute media vor fseare dete -tuljipersonaii medi ne ot punted ap cate eae de pres intipol npn sen ei, ste poata stunt aes re dane alt ma sce test mal mare racer eas ‘iret persons tenis de tetera diverse sa tlie, pont de cool serene dea inp sgt i eo tps inor compart mete, ne ear een cela maniplre tral ehipamentelo ae pot preena r pen pace al uo neve senior fans $i explode, bul penu gaze sub pesune, suse mle, podase raifamaceutic, decir medial contaminate) se vr detasra pee ate scurte,localizate si protejate corespunzator. " 12.45, ‘Test principle de ciculate, care asp esta pe Vera pe ozo iintre toate zonele spitalului, respectiv intre acestea si accescle i 5 i sta acesle principale clade, in dese rr categoria jc ll ena Trapt matric drlr pode, pease comune espa, se vac at in mifloace de transport ast inchise crespunctor deca ext cl de desu ale eto de waar CCirculagie principale se dimensioneaza in raport cu intensitatea taficului si eu natura mijloacelor de transport. Eventualele zone de asteplare necesare pe aceste trasee se solutioneaza in supralargiri, protejte faa de traficul de pe tras. OBgERY AE Lal ae rt eye arc icon wo an ite tet ia is i Mpa pr ela dbs iene le 2.4.6, Sistemul general de circulati ale spitalului va fi asfel solutionat incat sa permita amplasarea de puncte de control si filtrare la tecerea spre diversele zone sau compartimente care au restictii de circulate. Se va avea in vedere ca amplasarea acestora si nu blocheze fluxurile principale care, prin natura lor, trebuie sa a pale care, p Tor, trebuie sa ramina 2 112.427, Infanctie de categorie de uilizatori accesete din exterior in cliirie spitalelui pot Fi comune (accesul principal, aecesul pentru sectorul ambulator), restrictionate ppentry uncle categorii de utlizatori(accesul de serviciu, accesul a sectorul de lurgente, aecesul fortelor de interventi lerupa de personal sau de materiale (accesele de aprovizionare la farmacie, la ‘ucatirie, la laboratorul de medicina nucleara) sau specializate Fumai pentru o anita Solutionarca generala a sistemuli de ciculati va asigura amplasarea aceeselor, in Funct de natura lor, in relat functionala optima atit cu zonele deservite din clade, cat sicu zoncle corespumnzitoare din incinta, Toate accescle in cladirile spitalulul vor ft tin aga fel incat s& poata fi controlat. solutions ‘tre compartimentele gi seetoarele 11.2.5, Schema de ansamblu a relagilor funetionale i spitalutui (fig. 1) globali a modului de asamblare a compartimentelor si sectoarefor unui © imagine recum si a cieuitelor ce rebuie stabilite intre ele, spital general, donate pe zor este prezentaia in schema alatrat. NOTA: -Zona secilor medicale eu parr esteindicatd suai prin punetele de eanesiune la Ferner ad aublinta necestatea plex eth afara conglomer tut eieldlcomopartimentestsectoare fimetionate, dari pentru a evident Seis ea ee tou dimenstin! fa care obliga schema) relate, de wecindtate, say aa ae vcaameddimne acested, Punctee de coneviune ae sector medicale cu paturt treble sd a cclatinate atdtcy sone tehnteo-gospddreased, cit si ca celelalle servic sadn dectrewaie vertcald, a sohutitearbitecurale de ip .monobloe* Le apot ft legatur onteonale, mrezoWarte de tp tentacular de fhavait ce lea medical Sin ac 1.26. Tipuri de solutionare spatial-volumetried a clidivilor spitalicesti 1.26.1. Regulilesricte la care este supusainterelationarea unitatilor functionale spitalicest {compartimente sectoare, zone) determina anumite medalitati de configurare spatial- ‘volumetric’ (arhitecturala) a ansamblulu spitalu “Tipurite de solutionare wilizate sunt: th sistem pavilionar - sectoarele $1 2onele functionale. medicale si paramedicale. {tre care exisia incompatibilitti se amplaseaza in eladiri distinct, legate inte ele prin trasce de circulate limitate (coridor subieran, galerie la parer saw pasarcle Tocale),avantajos din punctul de vedere al criterilor de igen si asepsie,sistemul are dezavantajul lungiit traseelor de parcurs pentru personalal medical s/sau tebnic, Solutile pavilionare se recomanda indeosebi la sptalele foarte marisa insttutele rmedieale. Se pot aptica si ls spitalele generale mari, pentru a separa sectile de pediatric, boli infectioase, obstetrica, blocul tehnico-gospodarese i, dupa caz, fe (staie de salvare,dispensar etc). fanctiunite asoc B sem cover. © tee.08 CIASERRSPINLILARE ACCES PRNCIL @ RECUPERARE SPATE COMUNE — (3) RADOLOGE Riese INTERNAR. one STATE GOGEN ono xR FEET oma G ene rsnmaey ease Yagerawce 6 \GRUP ELECTROGEN peta ORAIOR MeDene GD SFRLATORE reece Saayroom OF feet a ene BLOC NASTER! eeNTRALA ACCES URCENA (6) NBO TERE cca ue, testa (ATT a SPRL O€ Z1 BLOC OPERA DEPORTE Peres pacien GQ BANA SINGE cans faULATOR | STERUZARE CEN PLATFORM OE’ outa see CEnTUAG ROOFER EUR, esconcene§«— GOUGIRECESEUN 23 Ey 2.62. b.- sistem monobloc - toate functiunile medicale, gospodrest si majoritaca celor tchiice se amplascaza comasat intr-un ansamiblu volumetric compact; sistermul este ‘nai economic din panetul de vedere al solutionari instaltitr,scurteaza ta maxinn irascele de parcurs pentru personal. dar ridica probleme greu de solutionat in ee priveste separarea vonelor si citcuitelor. Solutile monobloc sunt recomandate la spitalele generale mici si mijloct ‘c- sistem articulat - derivat din sistemul monobloc: configuratia spatial cu tun ansamb de volume, articulate in zona nodurilor de circulate vertical, pentru a facilitaseparile pe zone si sectoate.O variantaclasid a acest tip este configuratia ineare se separa sector de spitalizae, dezvolat pe verticala ca un bloc omozen. de servicile tehnico-medicale si tehnico-gospodarest, distribute predominant pe crizontala, Sistemul permite © mare varietate de solu(it ahitecturale, adaptate cconditionaritor speciicefiecarui tip de spital, indiferent de copa dd-sistem tentacular-derivat din sistemul pavilionar; principalele zone functionale ce necesita conditionari specifice se amplaseaza in volume constnite relativ fnutonome, conectate la un volum central in care se amplaseara circulate si funetiunie contune, ,neutre" din punctul de vedere al crteriier de ii Se recomandi a fi wilizat I spitalele foarte mari, ma ales Ialinieile universitar, ‘Acest gen de solutionare permite Ia tindul lui o mare varietate de modalitati de configurare volumetrica ‘inde La aleyerea tipulu de configuratie spatia-volumetrica se va tie seama de faptul e& spitalcle sunt de regula unitai sanitare in expansiune, pentru care se pune periodic problema mari capacitai extinderii unora din serviciletchico-medicale existente fau completari cu compartimente pentru noi proceduri medicale. Se impune ea ined din fazainiiala de proiectare,s8 se stabileasea zoncle functionate pentru care sunt probabile vitoare extindert ale suprafetelor construte (Ge regula in sectorul eompartimentelor de diagnostic si tratament) si s8 se opleze pentru solutia athitecturala care va permite conectarea coerenta a extinderilor la ansamblul de cireuite functionale 1.27. Alegerea solutitor constructive pentru elddirile spitaliceyti, in corclare cu 8 m274 conditionarile functionale sl tehnologice specifice; cerinte privind confurmarca Structurti de rezisten Sistemele structurale si constructive adoptate pentru clad sptalioeti rebuie si “posibiltai de configurare variabila (Mexia) a spatilor imeioare. de Ia un nivel altul, corespunzétor cu cerintele functionale si tehnelos compertimentelor medicale, concomitent cu o suficicnta rigiditate & ansimblulai Srctual la solicit: seismice, pentru a nu se produce avareri ale elementelor de constrict nestructurae, ale instalatilor si echipamentetor ‘posbilitati de reorganizare (modernizare) in timp a funetiunitor medical iimplice minime interventi asupra elementelor structurale verticale sau orizontale: ‘conditit optime de montaj pentru aparatura medicala (prelwarea wnor sareini utile flay mai, $00-1000 damp, ditsbuite neuniform in raport cu ansarbtl clair in se spocifiee ake scare st libcrtate de amplasire a sistemelor de instalati pe traseele cele ma adeevat jest optime din punt de vedere alcerintetor medicale de ppunet de vedere technolo 12.72, igiena si asepsie: -planeitatea percilor si tavanelor, ce vor avea minimum de decrosuri si reliefuri, Pentru a nu retine praf si murdavie gi a nu ingreuna activitatile de curdtenie $1 dezintecic. Satisfacerea cerinelor enumerate mai sus impune anumite particularitati specifice ale ‘modului de aeatuire a siructurilor de rezistenta pentr claire sptalicesti, dup8 eum 4. -utilizarea de trame structurale cu deschidere mare pe ambele directi (6.0m 810m); ».-preferinta pentma sistemele structurale pe cadre pentru clairilejoase (cw limitare 4a 1-2 niveluri in zonete seismice de caleul A, B, C, D) si ulilizarea sistemelor structurale mixte eompuse din cadre spatiale seismorezistente in combinatie cu pereti structurali rari (cu dispunere 1 3-5 travei, la nodurile cu eirculatie vertcala gi pe conturul clair, pent a prezerva suficiente spat flexible), la cliiile cu mai rule de 3 niveluris «-utlizarea de plansee de tip dala groass, fara grnzi in cmp (eventual cu golut nervuriinglobate) si cu grinzi numai pe conturul cladii ila pereti spre coridoatele de circulate; 4. -folosirea subsolului tehnic, destinat distributiei si vizitarii magistalelor de instalatii, pentru erearea unei ,cuti ride", eu pereti structurali mai desi, care s4 asigure rigiditatea necesara si confucrarea ansamblului strcturii la solicitarile OBSERVATIE: La spitalele generale comunale sr la unele spitale de specialitatemici, la cure Prevedereaa unui subol tehake general mu se justified. uh iatea demiohulu functional pentru ‘rgilcarea ansamblutu sacri se va face’eu precaapule nccesare pentru mc dbatndtiond ‘hganizarea functional soluionarcd sorendonde eeaage 2.23, m274. 2% Conditionarile descrse la I1L2.7., valaile fn principiw penteu intregul ansamblu de cladiri, au ponderi diferite a solutionarea structurii de rezistenta pentru uncle sau altele “din sectoarele spitalului. Astfel: in cadrul sectorului de. spitalizae, Fepetitivitatea majoritaii configurailor spatio-functionale (saloanele de bolnavi anexele sectiei,unitatea de ingrijie), precum si relativa lor stabilitate in timp, permite utlizarea unor sisteme structurale cu pereti mai desi, situate ce poate fi speculata in azul individuaizatii de pavilioane sau corpuri de claire destinae sptalizari. Chiat Sin acest caz se va urméri prezervarea unor grade ele Mexibiltate specifica « Spatilor, necesare pentru vitoare modemizati Pentru zonele seismice de caleul A, B, C si D este nevesar ca la stabilirea solutiei spatial-volumetice a clidiilorspitalicest sa se aba in vedere realizarea unor volume echilibrate care sa permita conformari structurale cu potential de stabilitate si de adecvare optima la solictarile induse de eutremure (volume compacte, relativ simetrice, cu contur regulat in plan orizontal, a carorinalime si nu depaseasea 10 niveluridecét in cazurijustificate). Se va urmati tealizarea continuitati elementelor sinicturale at pe orizontala cit si pe verticala claditi, preci gi o buna conlucrare 4 structurii de rezistenja cu celelalte elemente si subansambluri nestructurale ale -gnupa chirurgie chirurgie toracia si pulmonara -chirurgie buco-maxilo-faciala traumatologie si chirurgie reparatorie sneurochirurgie ete, -unupa pediati: -neuropsihiarie infamtila chirurgie infamvila -prematur ete, de pro medical sete de sila a somone cena cele cr, excep od pea (comparientl pent ronan Si Copii mici) si acelei de obsire . a ica-ginceologie (compartimentul obstetricafiziologica Lscutiomtes isc compu de i dots ah ‘pls pe dou nivel» shor acre ui component compare ine ' Jn componcna ani set medica in umask 4. -saloancle bolnavilor si dotirile sanitare aferemte = b “nee pon aston medal 6 ncperpont desersien patent adhe po eae opis i insincere pt spins dso std ntl eis desis pracica mala Su specail pau oar M121 Sslonul peusru holnavi adult se va conforma urmatoarelorcerinte: unitati ups tipuritle de procedur utilizate Tempe cu curenti de joast frecventa sau ullrasunete (eurent galvanic, curentt Giedinamici, curenti cu impulsuri, curenti exponeniali, electrostimulatoare, sonodynsatori ete); “terapie cu curenti de Frecventa medic (mediaflux, curenintrfereniali) ‘venta (diatermice, ultrascurte, radar, microunde, torapie ou cureni de ial ere “Trapie cu cémputieectromagnetice(nagnetodiatlux, laps), “fototerapie (ultaviolete,Solux, ba de lumina generale sau patil). in general apiareaprocedrilor de cletroterape se face fn boxe de un pat cuplate sai fe in cadral unui cabin, cae va avea prevazut sun spat de luers pen Petsonall medial. Procedure erent de nats tensiane se ioleaz in ncapei Fistincte de celelalte. procedur, deasemeni procediile bazate pe cimpuri Clectromagnetice vor avea aparatleinstalate fn eamere individvlizae protjate Surespnvator.ncaprea pena vlraviokte va finchiss contolt in ce priveste ozgnarea aeuli 33 Compartimentul va mai cuprinde camera de odihna pentru personal, boxe de deabracare pentru paciengi. eruputi sanitare 113.134, in compartimentul de higroterapic se grupeaza urmatoarele unit: -hideotermorerapie (bai medicinale generale, bai partiale, dusur trapeutiee -hidroclectroterapie (hai alvanicey -hidrokinctoterapie (bavine mari-bavine trea, bavine de elongati ete) Unitatite de hidrokinetoterapie se amplsea7s fmprouns ine-o sala mare, incalita si ‘ventilata corespunzitor. previvuta Ia inteage eu filtresvestiae. closete si usu entry pacienti precum so scar si rampe camade pentru acces, balustrade de protectic sustiner sme cu grup sanitar pent instructor. Bayinele mari vor av boalustade de Ia interior, Celelalte unitati de hidroterapie se amplaseaa in spatiiboxate -aecesibile pe 6 parte pent pacienti (prin intermediul boxelor de dezbricare) si daservite pe cealalta parte de personalul specializa. Ta cada compartimentul se mai previ: an depot pont ener une dat eu aparate de use toxa cur HIBS. M3136, m3, 4 de her si edihna pentes personal 2 depo7it pete lenjerie cura, ‘Comparsimentul de masoterapie se sybimparte in unitate pentru proveduri uscate si unitate pentru proceduri umede (dus-masa pent proceduri umede se poate cupla eu celelalte unitati de hidroterapi. unitatea pentra ‘masa useat amplsindu-se de reyula intre compartimentul de hidroterapic si vel de ‘cultura fica medicala, Masajul useat se boxe individuale fnseriate, pe linga care se prevede 0 camera de odin pentru maseori cu erup sanitar si dus. masaj subaqual, Unita ‘Compartment de preumoterapie poate avea in component o unitate de aerasoli ‘6 unitate de inhalati, camera pneumatiea, ¢ unitate de gimnastica respiratorie ba apatate, Unitatea de acrosoli se organizeara fie int-o incapere boxalé pentru proceiuei individual o sala comuna pentru mai multi pacient daca se Fac tratamente cu ultrasonoacrosoli Unitatca de inhalati este asemanatoare eelei pentra oli, Camera pmcumatic (harocamera) se dimensionea7a pentru un grup de 18- 20 paciewti, asevati pe scaune. in cadrul compartimentului se mai previ stati de Tce side oditina pent personalul medical, grupuri sanitare boxe pentru lenjerie ccurata si murdara, eventuale anexe tehnice pentru cchipamente fie int Pentru comparimental de kinctoterapic (cultura fizied medicals) sunt noces toarele spat: -sala de gimmastica in grup (dimension -sala de gitmmasticaanaliica (pentru 2 4 pentru 10-12 perso persoane), sal de terapie pe aparate. -anexe (camere instructor, depovit materiale, vesti “. e pentru pacient separate pe sexe, grup sania WAS. MA.139. m13.0, M3311 m3.14. ma. Grupareaditeritcloe compartimente si untati de fziowerapie in exdval serial Archie aa fn coder ipropicrea velor ve utilizce7a aeelasi ip de agents Fick ape, give. mm elgeticitate. etucaza in Fay continua (de es -asocievon une proceduri pe care pacientul le ef leetroterapie ~ kinetoterapie ~ masa sau termoterapie ~ ninvol = masaj ~eulturd iva medical ‘Compartimentol de psihoterapie si ergoterapie (Lerapie operational) se adresea7a special pacientilor ce efeetuea7a tratamente difeile i'w de hung drat. find prevent la spitale de boli eronice. spitale pentru handicapati sow la spitale generale 1 sectit de acest fel. Unitatea de psibotcrapic are in ‘component eabinete pentratratament individual, sala pentrapsihoterapic de grup respective pentru personal st pacieni: unitatea de terapie ocupationalt arde siliatelier specializate pontr diferiteactivitai( dlesen-pictura. timplarie), eamere pentru personal, deporite de materiale ‘mari si foarte mari eare ‘at manual pu ficala se amplasea7a Jn zona gecesi in Servicio de Fiziterapie gi reeuperare scereiariatal de programare si fuare in evidenta, eabinetele pentru medicit de speciaita indroba pentru mesic ammbulatori. vestiarele pentru personatul medical, depovitele de cele pantra diferite produse Farmaceutice nevesare procedurilor, Spatile de edihnd post tratament pentru pcieat se pot amplasa eenraliat (in Zona intra. penta serieile miei, saw pe tsrupe de compartinvente, in cazul servciilor ampha de7voltate i pomtruasstema sf Amplasore serviciul in cara sptalului va asigura legaturile drecte eu sectile rnxaical de spitalizare (prin intermedia nodulu de etculaie vertical) si ew 7ona ide acces in sectonul ambulator, Nu se permite ea servicial sa fie taversat de Crculata general a spitaul, Daca servciul are in component un compartimes Jui la nivel parte) respect peste subsolul telnie prin care se face distibuireainstaauilor i plasanca servic pe dua nivelur.eaz in eare Je “uscate™ (elsetroterapie. erie (demisol sa myplasare: de hideoterapic este reeomandabi itor lr, Se poate adapta sia 1 nivelut sup, pncumoterapic. cutur fica medical, psthotcrapie) asigarand-se o circulate ‘tical propri (sear) intre cele dows nivelu Se amphaseaca somspartimen Labor: ral de anatomic patologic’ gi prosectura ato 1 ale pacientilor analize de organe. test entra te de a pacienti vi (biops. punt, extiepar ‘Serviciul este destinat efeetuari de evamene anatomo. si produse biologice). scott ini ale unr tesuturi pele chirurgical s 113.142, Cele doud componente ce intra in structura serviciului, urmind a avea circuite inteme relativ autonome sunt a -prosectura (prelucrare cadavre si autopsic), », -laboratoare (histopatologie, histochimie, ctologie). + Struetuta serviciului si modul de organizare depinde de maimea si profil spitelului, dar si de rangul detinut de acesta in refeaua medicala teritoriala OBSERVATIL: -Compartimentyl de prosectura se prevedeé la yoate tipurite de sptale PEhoratoral de anatomic patologid mu se onganizetcd distinct tar sptafele mic; in cuzul dacesora slide autopsie se alaturd o inedpere anexa pentru lurari de laborator. “La spitatele evtoriale defen, laboratorut de anatomie patlogica se asociasd de regu Tart face demi egal (pens are a tent petsonalulai sia qparaturi dota) tit Sntafele elnice aces! servicin se poate amplifica cu spatile necesare pentru invatimanad medical de spectatate ne ’ 11.3.143. Compartimentul de provecturd cuprinde urmatoarele spati: camer frigorfica boxata pentru depozitarea cadavrelor, “sala de autopsie (cu unl sau doua posturi de autopsie, spitauluid -spatiu pentru prodarea cadavrelor cate apartinatori: hol asteptare apartinatori cu grup sanitar; -birou intocmire documente decese; -spatia de odihnd si grup sanitar eu dug pentru personal; -laborator aferentautopsie (dupa caz) functie de marimea 13.144. Compartimentul Iaboratoare de anstomie patologica cuprinde: Spati pentru prepararea probelor si piesclor anatomice; “spat pentru diverse determinar histochimice, citologice ete camera microscopic si histotecd; “depozit sau spatiu de expunere piese anatomice; ‘boxe de depozitare reactivi chimicale; camera medicului gf; -anexe pentra personal IL3.145. Operaiunile de autopsiere si cele de determinari de laboratr sunt generatoare de nnoxe (mirosui, degajari de vapori toxic) i de pericol de ntectare, Prevederea de nige de laborator pentns localizarea acestora i ventilarea mecanica a ineaperilor sunt obligatri 113.146, Amplasarea serviciului se face in aga fel incdt si se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori si preluarea cadavrelor. In zona acestui acces se va prevedea un spatiu pentru stationarea masini mortuare, ferit vederii dinspre ‘uloanele bolnaviior. Accesul dinspre pital va fi dotat cu un filtr igienico-sanitar, ceare si asigure izolarea cicuitului intern al servieiului fata de restul circuatilor| din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legaturidirecte cu blocul operator $i cu nodul de cireuatie vericala al sectorului de spitalizare 36 La spitatele elinice mari sila cele cu profil oncoloyie, unde sectinen de faboratoare pentru determinari de teswiri la bolnavi este sufiefent de ampli. aceasta poate fi i de resul serviiulai in apropicrca celoralte lborsteare de analize ‘a compartimntal de revolt sis depart de bloeul aperator: in aves ew se va avea in vedere mentineres unet bune comu laboratoarclor de anatomic patolagicd (eventual prinu-o Scar inerioara daca separarea sea facut pe vertical) OBSERVATIE: -Amplasarca serviciyl dle prosecturd si anatomie putslogied into claire stint ma este recmuondata lar sprtlele mostorne bitrucat se rp fewatt fan tumae nevesare shat ades penn uncle determindrd de urgonta ce tebuie fcate pe pereursul intercemitio Chirurgie II3.1S. Servieiul de sterilizare centr 3.15.1. In spitale acivittle de steritizare se contalizeaza eu precadere in cadril servi de strlzare central cu urmita -sticlaria 5 materiale de Iabarato se sterilizeaain interne laboratral “produselefarmaccutice inject “biberoanele glk iventar cunt egat de alientaasugselu se steriliea7a in compartinnentul "biberoner pediaie 4 excepts obligato ie, se sterilize Daca spitalul este cuplat eu dispensarul policlinietertorial sttia de steilizare Hl vt deservi si pe acest MIA.AS2. Servicinl central de sterlizare va_avea cireuit inchis. ew aeces une dinspre circulatile generale ale spitaluli, fn cazul in care se alipeste bloculti operatr, mai poate avea o comanicate inerioari cu circulaile a rmurdara si prin ghigew in zona curataa blocului). stuia (prin ust in zona ML3.15.3, In canal servieiulu spate se sectorizeaza pe zone si se aseava influ a, -zona de activitate cu materiale nesterile,cuprinzind spatile p epocitare temporars, sorare, prelucrare primara, intragucere in aparatole de sterilizare sau in camera de sterilizare b -vana de sterilizare propris-zisa oma Fernie «zona de activitate ou m jale sterile, euprinzind spatite pentru seoatere din ‘zona ferbinte si ricite,sontare, depozitare, predare 4, sector anexe comune: birou evident, depozit detergent’ stale, vestiar st grup sanitarcu dus pentru personat intre zona nesteria si zona sterla se impune o separatie e2t mai sigurd ¢ Muxula de persoane si materiale MLIs4.—Prolw ite categorie materiale -instrumentar metalic. eaueivcie, material male cc primara a materialelor nestrile este diferent = 51 se desfasoara in spat distinete (boxe. alveole, nis Spatile vor fi echipate cw fronturi de Iueru adecvate pentna spalare, pregatire (confectionare) matertal moale, pudrare cu tale, agezare pe rastele sau in casolete conform cu tehnologia impusa de tipul de aparaturd de strilizare wilizat de specialtate, farmacia asigurd si distribuirea medicamentelor ce se acorda gratuit. 1113.16. Farmacia cuprinde urmatoarele compartimente 113.15.5. “Zona fierbinte” poate fi alcatuita in dou modu: -fie dintr-o camera de stcrilizae (eventual dou, separind sterilizarea umeda de ‘cca uscata), agezati pe linia fluxului inte zona nestrila si cea steril, in care se amplaseaza aperatele de strilizare i mesele pentru descacarea casoletelor, “fie din chiar frontul alti din aparatura de sterilizare inserata, dae se utilizeaza Autoclave si echipamente cu dublu servici, sistem recomandat la sptalele mijloci ‘i mari, pentru cd asiguré separarea complet a circuituuinesteril de cl ster. 1113.15.6. _ Sterlizarea materiatelor se poate face prin mai multe metode: cu calduré umed HL3.15.7. Dimensionarea si organiza 13.158, Serviciul de steriizarea central se amplasenza c (Gn autoclave), cu cilduré useata (in pupinele), la rece cu oxid de etilena sau alt gaz ‘actricid, prin radiate, aparatura find diferentiat in funetie de agentul respectiv. 1a statiei de strilizare se va face functe de: -numarul de paturi(capacitateaspitalului, “eantilatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata in dme/patz ccorespunzator profilului spitatuli, -tipul si capacitatea aparatelor de strilizare, ‘durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de apart. Se prevede pentru fiecare categorie de aparate céte unul suplimentar eare si preia cefectuarea operatiunilor in caz de avariere a altora ‘mai aproape de blocul operator (60-10% din capacitatea stajiei deservindu-i pe acestia) si trebuie si aiba legaturi ccit mai directe cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de urgente, laboratoarele de exploririfunctionale, sectile medicale cu paturi. La spitaele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda aliprea stati de steriizare Ia blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relia cu acesta, La spitalele generale mari si foarte mari, daca rmirimea blocului operator o justified, se recomanda prevederea unei stati de de ‘terlizare proprii blocului operator, separind actvitatle de steriizare pentru restut spitalului, 13.16, Farmacie II13.16.1. Serviciul asigura primirea, depozitarea si controlul produselor farmaceutice fabricate industrial preparrca unor medicamente, porionara si reambalarea tediamentlor contarm preseritior medicale din sil in fanetie de marimea ft rofl spite, farmacia poate avea 4 aborwor de preprare a soluilor Sterile injectable a spitaelecuplate cu dispensrpolcinic sa la unetespitale 113.163. _ Prinstea produsclor farmacentice se face a. -primire si depozitare medicamente, b.-preparare si prelucrare medicamente, «.-laborator de produse sterile injectabile (dupa caz), 4, -eliberare medicamente, ce. -anexe comune pentru personal ccamera de receptc, unde se face gi depozitarea lor provizorie in vederea trieni si controlului. Acces se asigura direct din exterior si se prevede cu rampa de descarcare. Camerele de depozitare se separt pe tipuri de produse farmaceutice -specialitai (medicamente, planteceaiuti, -chimicale grele (produse livate in ambslaje mari, bidoane, damigene), -chimicale usoate (produse livrate in flacoane, stele, pachete), -produse inflamabile (alcool, eter, acetona), -materiale aseptice (pansamente, vat). Medicamentele si produsele farmaceutice termobile se pastreza in frigidere. int-o incapere distinct se va asigura depozitarea ambalajelor retumabite gia altor materiale necesare prelucrarilor din farmacie (Maconage, pungute, dopuri, etichete), prevazuta cu spatiu de spilare a acestora. in functie de marimea spitalulu, espectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (ele pentru chimicale grele si usoare si cele pentru specialitai si materiale aseptice). Daca farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentra substantele si materialele necesare acestui. Pentru depozitese va preciza prin proect categoria de incendiu pentmu fiecare, Iudndu- se masurile de protectie indicate in normativul PL18, Suprafetele de depozitare pentru farmacie se calculea7a la numanul de paturi al sptalului (0.15-0.23 mp/pat). 113.164. Prepararea si preucrarea medicamentclor conform reetelor, respectiv prepararca, formulelor magistrale, divizarea §i reambalarea medicamentelor conditionate, precum si controlul produselor farmaceutice receptionate se face in camera denumita recepturi-oficina si in Iaboratorul anexat acesteia, Pentru spilarea, tuscarea si depozitarea veselei si a ustensilelor se prevede o boxd (incapere) specializata, accesibita din oficin si laborator. 13.165. Laboratorul pentru produsele sterile injectable se proiecteaza conform Ord. Min Sanatati nr. 120/1980. EI se compune dintr-o suita de camere, ordonate tchnologie, ce aleatuiese un circuit inchis faja de restul farmaciei. Spatiite componente sunt: camera de spalare flacoane si ustensile, boxe de spalare cu apa M3166 13.167, UL3.168. 113.17. W317 m3.t72 LBuctaria se solutioneza aprovizionare (rampa) si evacuare degeuri menajere: iter offen i precum si isla, boxa de preparane # ape distilate, camera de preparare a soltilor sterile de seilizare, camera de control si eticheta injoctabile(asigura rezerva spitalulut pentru 30 ‘ds preparare a solutor sterile se face numa rea dine avesta camera si celelalte pai din Musul de ipodetie se asigura prin vhs. ile), Acces personal in came n fle, iar comm SSpatiul pemiu cliberare medicamente este interfata farmaciei cu spit. loeul ‘unde accede personalul din spital pentew a prezenta eondlicile Ke presctise si de unde se cliberenza medicamentee gi celelalte produse farmaceutiee Restul farmaciet este aecesibil wumaé personalului propru (cieuitinchis), (tele metca fn entra farmac’ se mai provid citeya spat anese: le eliberare a medicamentelo) si ds. hoa pe hivarea documentelo, -boxa pentru euratenie si evinfeetie, ul Penta Farmacia trebie taba 6 buna legaturd cu ton ddeaccea sa feat mai usor accesibila dinspre nodul de circulate yeti 4 permite aceesul direct din exterior. amplasarea favorabila este fa parte sau la ddemisol {cu asigararea luminaei: convenabile a spatilor de huerw), in exzul mplasiri farnaciei la etal, intre spatiul de reveptie acvesibil din exterior si ts frmacici se va asigura o legatura dieeeta, proprie, prin ascensor de mateinie ice ae sp Blocul alimentar (buc io) Prepararea alimentelor se fice centalizat pentra pacieni si insot prscum si penta personal exre sen este mas la spit, us sin funetie de numarul de port relat In cadral bloculuislimentar se diferentiaza sectoarele 8, recepte si depozitare produse alimentare nepreluerate: b.- spat pentru preluerai primare: ¢. = spati pentru prelucrri finate: 4. -offeiu de distribute: c.-contral dietetic: £.-anexe pentru personal Jieuit inchis, ew aeces reel din exterior pentru spre spital 0 constituie dle dist n care are acces personal de ingrjine dw sectile medicale, cde deserve al eating’ (restaurantulu cu autoservite). MITA, MIB.174. Conditite de recep si depovitare, prelucrare si preparare a alimentelor. modul