Sunteți pe pagina 1din 91

CURS OPERATIONAL

Ocupaia: Zidar, pietrar, tencuitor

Domeniul: Construcii

2011

Descrierea ocupaiei

Zidarul, pietrar, tencuitor execut elemente de construcii (perei portani, neportani,


de compartimentare, stlpi, arce, boli, cupole, canale, cmine, etc.) din zidrii de complexiti
diferite folosind pietre naturale sau artificiale confecionate din materiale arse (crmizi,
blocuri ceramice etc.) sau nearse (formate din amestecul unuia sau a mai multor materiale de
baz cu un liant) sub form de monolit sau de blocuri, prin aezarea lor n rnduri orizontale i
mbinarea lor dup anumite reguli, folosind un liant (mortar) pentru legarea acestora, verific
i corecteaz defectele de execuie.
Zidarul, pietrar, tencuitor aprovizioneaz locul de munc cu materiale, scule, unelte,
dispozitive i utilaje necesare, pregtete sculele, dispozitivele i utilajele pentru lucru,
prepar mortarele pentru zidrii i tencuieli.
De asemenea, zidarul, pietrar, tencuitor, pregtete suprafeele elementelor de
construcii din zidrie de crmid sau beton, n vederea tencuirii ( verific abaterile, cur,
traseaz, umezete suprafeele etc.) i execut tencuirea elementelor de construcii prin
aplicarea succesiv a mai multor straturi de mortar cu caracteristici fizice i tehnice specifice
care s asigure calitatea necesar, o protecie bun i un finisaj corespunztor scopului pentru
care aceast lucrare se realizeaz.
Zidarul, pietrar, tencuitor execut de obicei construcii i elemente de construcii noi
dar posed i competenele necesare pentru a interveni la construciile vechi, fie pentru
demolarea lor n cazul cnd nu se mai pot folosi fr risc, fie pentru reabilitarea, modernizarea
i aducerea lor la o stare de funcionare bun, prin lucrri de reparaii la zidrii i tencuieli. El
este capabil s evalueze calitatea i eficiena lucrrii din punct de vedere tehnic i economic.
Zidarul, pietrar, tencuitor utilizeaz informaiile din planurile i detaliile de execuie i
efectueaz calcule matematice simple care se refer la lucrrile de zidrii i tencuieli (necesar
de materiale, volume de zidrii i suprafee de perei tencuii etc.), se integreaz n cadrul
echipei, i identific sarcinile i i planific activitile zilnice i poate comunica corect cu
toate persoanele implicate direct n procesul de munc sau care au legtur cu acesta,
folosete toate posibilitile pentru dezvoltarea sa personal i profesional.
Zidarul, pietrar, tencuitor este capabil s identifice i s evite riscurile de accidentare i
s intervin corect n caz de accident.
!!! Competena Executarea lucrrilor de reabilitare termic a cldirilor de locuit descris n
unitatea de competen nr. 19 este opional.

Cap. 1 Fundamente

1.1.

Comunicarea la locul de munca

Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne natem. Noi
nvm s comunicm. De aceea trebuie s studiem ce nvm ca s putem folosi
cunotinele noastre mai eficient. Orice comunicare implic creaie i schimb de nelesuri.
Comunicarea reprezinta intelegerea dintre dou sau mai multe entiti.
Aceasta nelegere se bazeaz pe transfer i contratransfer informaional. Altfel spus,
ntelegerea se bazeaz pe emisie de informaie, pe percepia i darea unui sens acestei
informatii.
ntelegerea dintre dou entiti se realizeaz n baza unui principiu i anume: orice
entitate emitent trebuie s aib capacitatea de a se transforma ntr-o entitate receptoare i
orice entitate receptoare trebuie s aib capacitatea de a se transforma ntr-o entitate emitent.
Procesul comunicrii, ca nelegere, este unul circular n care cele dou entiti participante i
schimb mereu rolurile.
La locul de munc, fenomenul comunicrii trebuie studiat ca relaie interuman, ca o
form specific de interaciune. Orice activitate pe care o desfurm presupune schimbul de
informaii, adic procese i relaii de comunicare.
Pe de alt parte, comunicarea nseamn i ascultare. Superiorul trebuie s fie dispus
s-i asculte pe cei din jurul su. De asemenea, el trebuie s fie capabil s neleag mesajele
care i se transmit i s ofere feed-back-uri. Este important pentru un angajat ca n momentul n
care primete o sarcin s i se ofere explicaii, iar n momentul n care o ndeplinete,
superiorul su trebuie sa aib timpul necesar pentru a discuta pe baza ei.
Pentru o bun comunicare ntr-un colectiv, este foarte important pentru noi s tim s
acceptm i conflicte care pot s apar. Dei pare greu de crezut conflictul are i efecte
pozitive, cum ar fi creterea motivaiei pentru schimbare, mbuntete identificarea
problemelor i a soluiilor, ofer oportunitatea de cunoatere i dezvoltarea de deprinderi,
dezvolt creativitatea. n cazul n care conflictul este negat, reprimat, poate s scad
implicarea n activitate, diminueaz sentimentul de ncredere n sine i duce la formarea de
coaliii. Pentru a evita astfel de situaii, este necesar s ascultm activ, s utilizm ntrebri
deschise pentru clarificarea mesajelor.
Consider c o bun comunicare, n orice colectiv, trebuie s fie deschis i onest,
fcndu-ne s avem ncredere n noi i s ctigm respectul celor din jur.
Exprimarea emoiilor i gndurilor trebuie s o facem ntr-un mod n care ne
satisfacem nevoile i dorinele, fr a le deranja pe cele ale interlocutorului., conversaiile s

le meninem i s le ncheiem ntr-un mod plcut. Trebuie s tim s solicitm sau s refuzm
cereri, n concordan cu respectarea drepturilor celorlalte persoane i a sarcinilor de serviciu.
Trebuie s nvm s nu rspundem prin agresivitate indiferent de situaie.
Agresivitatea este o reacie comportamental prin care l blamezi i l acuzi pe cellalt, ncalci
regulile impuse de autoriti, eti insensibil la sentimentele celorlali, rezolvi problemele prin
violen, eti sarcastic i utilizezi adesea critica n comunicare. Adeseori, acest tip de
comunicare defectuoas este ntlnit la locul de munc, dar singurele consecine pe care le
produce sunt cele de inhibare a celor care ascult i vor duce n mod sigur la conflicte.

1.2. Capacitatea de lucru in echipa

A fi eficient ntr-o echip nseam a fi capabil de a


Lucra i contribui la atingerea unui set de scopuri i obiective ale echipei.
Recunoate cum competenele i punctele forte ale celorlalti contribuie la cldirea unei
echipe eficiente.
Demonstra iniiativa i contribui la obinerea rezultatelor.
Manifesta promptitudine n ajutarea celorlali membrii ai echipei s gseasc soluii i s
obin rezultate.
Accepta i oferi feedback ntr-un mod constructiv i sensibil.
ntelege rolul greelilor i al conflictelor n promovarea dezvoltrii echipei.

Cteva informaii de baz ...


Lucrul n echip reprezint structura fundamental de interaciune pentru indivizii din
orice organizaie, mare sau mica. Lucrul ntr-o echip poate nsemna s lucrezi cu un grup de
oameni care stau n aceeai ncapere cu tine, s lucrezi cu un grup de oameni dintr-un birou
diferit sau chiar dintr-o ar diferit.
Daca un grup de oameni lucreaza mpreun pentru un obiectiv comun i dac lucreaz
mpreun la aceeai sarcin, atunci acetia sunt o echip indiferent de poziia lor geografic.
Aa c de ce este important pentru organizaii s ncurajeze munca eficient n echip? Cel
mai uor mod de a raspunde la aceast ntrebare este s folosim o analogie cu lumea
sporturilor.
Lucrnd eficient mpreun o echip sportiv poate reui lucruri pe care alii nu le pot
realiza. De ce? Nu pentru ca au cei mai buni performeri individuali, ci pentru c lucreaz
eficient mpreun pentru acelai scop.

Exemplu

Lucrezi pentru o firm care livreaz pizza la domiciliu. Suntei recunoscui pe plan
local pentru cea mai bun pizza din ora, care este livrat ntotdeauna cu cele mai bune
servicii pentru clieni. Secretul succesului vostru este c avei un buctar creativ care vine
ntotdeauna cu idei noi de topping-uri pentru aluat sau preparat pe baza unei reete
secrete, un manager care este foarte bun la negocierea reducerilor din partea furnizorilor, o
persoan care face livrri i care cunoate toate scurtturile din ora (astfel c pizza este
livrat ntotdeauna repede) i pe tine mpreun cu nc un coleg, care rspundei la telefoane
i ntreinei o relaie foarte bun cu clienii. Firma are un program de servicii potrivit pentru
toat lumea: Cea mai bun alegere, cel mai bun pre i cele mai bune servicii din ora! i
cu toii lucrai pentru atingerea acestui obiectiv.

n multe cazuri, echipa n care lucrai va fi recrutat i preselectat de un manager sau


ef de echip. Este posibil ca acetia s fie i cei care stabilesc obiectivele generale ale unei
activiti. Cu toate acestea, pentru a fi siguri c toat lumea lucreaz pentru acelasi scop, este
important ca toi membri echipei s aib ocazia s i mprteasc ideile i s planifice cum
va fi atins scopul respectiv. n acest fel se vor simi proprietarii activitii i vor fi mai dornici
ca aceasta s fie dus la capt cu succes.
Dei recunoaterea capacitailor i punctelor forte ale celorlali este important, o
echip eficient va oferi posibilitatea i ca indivizii s i dezvolte competene noi. ntradevr, un indicator important al unei echipe puternice este reprezentat de situaia n care
membrii echipei se instruiesc reciproc pentru a dezvolta competene n domenii noi,
permindu-le prin urmare s fie mai flexibili n modul n care i mpart sarcinile ntre ei.
Este dificil s mbunteti eficiena unei echipe dac nu este toat lumea implicat n
trecerea n revist periodic a progresului lor, identificarea aspectelor pozitive i a celor care
ar putea fi realizate diferit sau mai bine. Att procesele, ct i relaiile dintr-o echip pot avea
un impact semnificativ asupra succesului acesteia. Tratarea relaiilor n special poate fi o
problem delicat si trebuie efectuata intr-un mod corespunztor, astfel nct feedback-ul s
fie obiectiv, constructiv i s se adreseze comportamentului fiecrui individ, care de fapt este
schimbtor. In concluzie, lucrul ntr-o echip nu nseamn c relaiile vor fi ntotdeauna
armonioase.
Conflictul n cadrul unei echipe este privit de experi ca o etap natural n progresul
ctre construirea unei echipe cu adevrat performante. Conflictele apar atunci cnd indivizii
dintr-o echip se simt n stare s i exprime adevratele gnduri i sentimente i prin urmare
sunt date la iveala diferene de opinie i principii. Recunoaterea i tratarea acestei situaii este
esenial pentru progresul echipei i de multe ori in aceasta etapa se manifesta adevratele
zone de dezvoltare a indivizilor, iar membri echipei pot vorbi deschis i liber ntre ei.

1.3. Efectuarea unor calcule matematice simple


Aplic cele patru operaii de baz la numere ntregi.

Efectueaz calcule simple folosind: adunarea, scderea, nmulirea i mprirea.


Rezultatele calculelor efectuate sunt ntotdeauna verificate.

Efectueaz calcule simple cu fracii ordinare si zecimale.

Efectueaz corect calcule, simple cu fracii ordinare i zecimale, folosind cele patru
operaii aritmetice de baz.
Transformrile din fracii ordinare n fracii zecimale sunt corect efectuate.

Opereaz cu unitile de msur fundamentale.

Efectueaz cu atenie calcule simple pentru aflarea: lungimii, ariei, perimetrului,


masei, volumului etc.
Fraciile ordinare i cele zecimale sunt utilizate corect la calculul diferitelor corpuri i
mrimi geometrice.

1.4. Dezvoltare profesional/ personal

Conducerea propriei dezvoltri personale nseamn a fi capabil de a:

Evalua propriile performane n comparaie cu cerinele slujbei voastre prezente /


viitoare prin solicitarea permanent a unui feedback din partea colegilor i/sau a
clienilor.

Identifica un stil personal de nvare pentru direcionarea dezvoltrii competenelor


voastre.

Elabora un plan de dezvoltare personal i a-l aplica.

Utiliza diverse metode de investigare a intereselor personale n scopul dezvoltrii


sau mbuntirii cunotinelor i competenelor.

Identifica i exploata oportunitile de dezvoltare personal.

Cteva informaii de baz


Dezvoltarea personal nseamn s i nelegi propriile puncte forte si puncte slabe, s
i identifici obiectivele i cum poi sa te ajui pe tine nsui s le atingi.
Dezvoltarea profesional proprie a cptat o importan tot mai mare n ultimele
decenii. n prezent este mult mai probabil s avei mai multe cariere in cadrul mai multor
organizaii, iar ceea ce in trecut era cunoscuta drept scara unei cariere, este astzi o expresie
nvechit. Acum, tendina s-a ndeprtat de la ideea de urmare a unei ci prestabilite de
promovare lucrnd pentru acelai angajator, in schimb este mult mai posibil s ctigai
experiena dintr-o varietate de funcii n diferite organizaii, transfernd competene i
experiene de la una la alta.
Probabil vei recunoate din experienele pe care le-ai avut n cadrul colii c suntei
mai buni la anumite lucruri dect la altele. Unele vi se par uoare, la altele trebuie sa petrecei
mai mult timp cercetnd, nvnd i exersnd. Acelai principiu se aplica si carierei voastre.
Identificarea unei competente sau a unui domeniu de cunotine pe care dorii sa le
mbuntii reprezint un pas, dar cu toate acestea merita sa petrecei o perioada de timp
analiznd cum voi ca persoane ai putea nva cel mai eficient. Prin aceasta putei s v
direcionai modul de abordare ctre nvare i mbuntirea competenelor, fie c acest
lucru nseamn cercetare sau strngerea de informaii de pe Internet sau participare la cursuri
de instruire interactive.
Unele cercetri ntreprinse n domeniu indic faptul c putei nva mult mai repede
daca folosii stilul vostru natural de a nva. Dimpotriv, feedbackul din partea colegilor, a
prietenilor i mentorilor are un rol vital n a v ajuta s identificai care sunt punctele slabe i
zonele care trebuie dezvoltate. Solicitarea unui feedback nu trebuie s fac parte doar din
procesul anual de revizuire, ci trebuie s fie o constant de-a lungul ntregii voastre activiti.
Deschiderea ctre feedbackul pe care l primii reprezint de asemenea o abilitate esenial, la
fel ca si disponibilitatea de a aciona conform acestuia, n cazul n care considerai necesar.
Planurile de dezvoltare personal (PDP) sunt un instrument folositor pentru
construirea unei structuri n spatele obiectivelor dumneavoastr, iar acestea pot fi ct de
simple sau detaliate dorii. Este ilustrat un exemplu de baz prin care se identific paii i
oportunitile pentru atingerea scopurilor voastre, suportul necesar pentru ndeplinirea
obiectivelor i se specific perioada de timp n care le vei obine.

Exemplu :

Domeniu de
competenta

Capacitatea de a
face prezentri

Pai

De ce suport am
nevoie?

Perioada de timp

Participarea la un
curs de formare a
abilitilor de
prezentare.

Obinerea
aprobrii pentru
curs de la
managerul direct.

1 lun

Prezentarea
proiectului n
cadrul unei edine
interne.

Obinerea
2 luni
acordului efului de
departament pentru
a m prezenta la
edin.

Identificarea altor
oportuniti de
prezentare pe
msur ce apar.

Obinerea
sprijinului
managerului direct
pentru identificarea
altor oportuniti i
obinerea feedbackului

Permanent

1.5. Planificarea activitii zilnice

Identific sarcinile de efectuat i cerinele legate de acestea

Sarcinile, procedurile i instruciunile referitoare la lucrarea de executat sunt


identificate corect i complet.
Clarific eventualele nenelegeri privind sarcinile, procedurile, instruciunile
identificate, apelnd la persoanelor competente.
Identific cu responsabilitate frontul de lucru i obiectivele de realizat.

Planific o activitate curent.

Identific corect i realist timpul necesar pentru realizarea lucrrii.


Stabilete etapele de lucru i modul de abordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i
de timpul alocat.

Planific succesiunea fazelor, n conformitate cu cerinele procedurii de lucru i de


eventualele situaii cere pot interveni.

Sarcinile se refer la:


- Pregtirea locului de munc
- Executarea lucrrilor propriu-zise
- Curarea locului de munc

Frontul de lucru presupune:


- echipament de protecie, sigurana la locul de munc
- unelte, scule, dispozitive
- materiale necesare executrii lucrrilor de placare
- ci de acces, aprovizionare ritmica cu materiale, front de lucru degajat

Situaii care pot afecta desfurarea activitii:


defeciuni ale instalaiilor
lipsa unor materiale, scule, echipamente
calamitai naturale
accidente de munc
discontinuiti n aprovizionare
echip de lucru incomplet
nerespectarea NTSM i PSI
nerespectarea succesiunii operaiilor tehnologice

Cap. 2 Competene generale pe domeniul


de activitate

2.1. Aplicarea normelor de sntate i securitate n munc, de protecie a


mediului i de PSI.

1. Identificarea riscurilor n munc

Factori de risc proprii mijloacelor de producie


Factori de risc mecanic

1. Organe de maini n miscare prindere, lovire, strivire (prinderea membrelor


superioare sau a vestimentaiei la utilajele de lucru transmisia betonierelor;
2. Micri periculoase defeciuni ale echipamentelor tehnice;
3. Curgeri de fluide, var, ap, betoane sub presiune;
4. Deplasri ale mijloacelor de transport prindere, lovire, strivire in interiorul
santierului;
5. Autodeclanri sau autoblocri contraindicate ale micrilor echipamentelor tehnice
sau ale fluidelor (blocarea, apoi pornirea betonierei, compresorului);
6. Cderi de obiecte, amplasate necorespunztor;
7. Alunecare materiale de construcii, scule i utilaje pe suprafee nclinate - prindere,
lovire, strivire;
8. Rostogolire materiale de construcii, scule i utilaje pe suprafee nclinate - prindere,
lovire, strivire;
9. Rulare pe roi - lovire la manevrare de ctre muncitori necalificai a roabelor;
10. Rsturnare materiale de construcii, scule i utilaje - prindere, lovire, strivire;
11. Cdere liber materiale de construcii, scule i utilaje de pe schele - prindere, lovire,
strivire;
12. Scurgere liber lichide (ciment n stare lichid, bitum topit, var i vopsele);
13. Prbuire stiv datorit greutii materialelor i echipamentelor tehnice - prindere,
lovire, strivire;
14. Proiectare de corpuri sau particule - de la operaiile de tiere, gurire, polizare etc.;
15. Jet de fluid tehnic la fisurarea accidental a unor circuite cu fluide (furtune de presiune
ale utilajelor);
16. Contact direct cu suprafee sau contururi periculoase (neptoare, tioase, abrazive)suprafee nedebavurate;
17. Recipiente sub presiune (stingtoare, butelii);
18. Vibraii excesive ale echipamentelor tehnice;
Factori de risc termic

1. Temperatura ridicat a obiectelor sau suprafeelor - suprafee proaspt sudate, bitum


topit;
2. Temperatura cobort a obiectelor sau suprafeelor - anotimp rece;
3. Flcri, flame - de la sudarea electric sau autogen;
Factori de risc electric
1. Electrocutare prin atingere direct - tablouri electrice deschise, improvizaii la
realizarea legturilor electrice, legturi la centura de mpmntare discontinu.
2. Electrocutare prin atingere indirect - cabluri electrice deteriorate i umede, care trec
prin bli- tensiune de pas.
Factori de risc chimic
1. Contactul accidental cu substane periculoase (diferii diluani, sau solveni);
2. Contactul cu substane de decapare ;

Factori de risc proprii mediului de munc


Factori de risc fizic

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Temperatura aerului ridicat/sczut;


Umiditatea aerului ridicat/sczut;
Cureni de aer datorai neeanteitii ncperilor;
Zgomot datorat funcionrii echipamentelor tehnice;
Nivel de iluminare artificial sczut;
Radiaii infraroii datorate activiti de sudare electric;
Calamiti naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin, viscol, alunecri, surpri,
prbuiri de teren sau copaci, avalane, seisme etc.)
8. Pulberi pneumoconiogene (var, ciment).
9. Vibraii excesive ale echipamentelor tehnice;
Factori de risc chimic
1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici;
2. Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi;
Factori de risc biologic
Microorganisme n suspensie (bacterii, virusuri, richei, spirochete, ciuperci etc);

Factori de risc proprii sarcinii de munc

1. Operaii, reguli, procedee greite (neinstruirea personalului la noile locaii de lucru


asupra particularitilor specifice);

2. Absena unor operaii (neinstruirea SSM i PSI, neancorarea corespunztoare a


schelelor);
3. Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a operaiilor);
4. Poziii de lucru forate sau vicioase (lucrul aplecat, sau ntins);
5. Efort dinamic (ridicare de greuti);
6. Solicitare psihic la ritm de munc mare;
7. Operaii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex (tiatul cu bomfaierul);

Factori de risc proprii executantului

1. Executare defectuoas de operaii (comenzi, manevre, utilizare greit a mijloacelor de


protecie - nelegarea ireturilor la bocanci, nencheiatul nasturilor la EIP);
2. Nesincronizri prin ntrzierea sau devansarea unor operaii;
3. Efectuare de operaii neprevzute prin sarcina de munc
4. Pornirea arbitrar a echipamentelor tehnice;
5. ntreruperea arbitrar a funcionrii echipamentelor tehnice;
6. Alimentarea sau oprirea alimentrii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.),
fr respectarea normelor de securitate a muncii ;
7. Deplasri, staionri n zone periculoase;
8. Deplasri cu pericol de cdere (de la acelai nivel - prin dezechilibrare, alunecare,
mpiedicare);
9. Deplasri cu pericol de cdere (de la nlime - prin pire n gol, prin dezechilibrare,
prin alunecare);
10. Omiterea unor operai nemontarea a unor elemente de continuitate a schelelor sau
planuri nclinate (balustrade, podee)
11. Neutilizarea mijloacelor de protecie;

2. Aplicarea normelor de sntate, securitate i protecia mediului n


munc

nainte i n timpul executarii lucrrilor de fundaii i de zidrie sub nivelul solului,


este necesar s se controleze rezistena sprijinirilor pereilor, anurilor i spturilor. Dac se
constata defeciuni, se va ntrerupe lucrul pn la remediere.
De-a lungul marginilor gropilor pentru fundaii i anuri se va lasa o fie libera pe, o
laime de 0,50 m.
Coborrea n anuri i gropi a materialelor necesare executarii zidriilor sub nivelul
solului i a fundaiilor, se va face mecanizat prin jgheaburi portative, estacade i planuri
nclinate.
Se interzice coborrea materialelor pe jgheab, concomitent cu primirea lor la captul
celalalt. Aruncarea, coborrea materialelor, respectiv rsturnarea materialelor se va putea face

numai atunci cnd la locul de cdere sau n apropierea acestuia nu se gasete personal
muncitor. Coborrea personalului muncitor se va face numai pe scri sau rampe de acces
Executarea zidriei de protectie a hidroizolatiei se va face dupa terminarea fundaiei,
dup executarea zidului ce trebuie izolat i a hidroizolaiei verticale. Spturile vor fi
executate cu taluz. Dac lucrarea impune o altfel de execuie, se va ntocmi o fi tehnologic
care s cuprind i indicarea msurilor privind mpiedicarea surprii malurilor i a zidului de
protecie. Lucrarea se va executa sub supravegherea efului punctului de lucru.
Subzidirea fundaiilor sau a pereilor cldirilor existente se va executa numai dup
proiecte sau fie tehnologice i sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrrii.
Pentru urmrirea comportarii lucrrilor de subzidire, pe zidurile subzidite se vor monta
- nainte de nceperea lucrrilor - martori (repere), spre a putea fi observate din timp
eventualele deplasri ale construciei. Martorii vor fi montai la crpturile zidurilor sub care
se face subzidirea, precum i pe zidurile apropiate.
n cazul n care n timpul execuiei se constat deplasri sau deformri ale construciei,
se vor lua msuri urgente i imediate pentru ndeprtarea personalului muncitor din zon.
Se interzice continuarea lucrrilor de subzidire atunci cnd se constata deformri ale
terenului n zona respectiv. Continuarea lucrrilor de subzidire se va face numai dup ce
terenul a fost consolidat.
n terenuri cu ap subteran, nainte de nceperea lucrrilor de subzidire se vor lua
msuri pentru epuizarea apei, pe tot timpul exercitrii lucrrilor de subzidire, plus perioada
necesar ntaririi mortarului.
Pe msura executrii fundaiilor, spaiul dintre fundaii i pereii spturii se va umple
cu materiale bine compactate.
Demontarea sprijinirilor gropilor i anurilor pentru executarea fundaiilor se va face
dejos n sus, pe msura astuprii spaiilor libere cu material, sub supravegherea
conductorului lucrrii.
Numrul de dulapi care se demonteaz simultan pe vertical, n acelai plan, nu trebuie
s fie mai mare de 3, iar n cazul terenurilor cu coeziune redus sau curgtoare, se demonteaz
numai cte unul.
Executarea lucrrilor de zidrie la nlime trebuie sa se faca de pe schele tipizate sau
realizate reglementar, ngradite cu parapete de 1 m nlime i prevzute cu scnduri de
margine (bordura).
Se interzice circulaia pe ziduri. Pentru circulaie se vor folosi numai schelele.
Aducerea mortarului i a crmizilor pe cldirile n curs de execuie se va face n
dispozitive speciale, asigurate pentru evitarea cderii materialelor.

Se interzice executarea zidriei pe o nlime mai mare de doua etaje, fr legarea


acesteia prin planee sau fr a se monta pe grinzile planeelor o podin provizorie
Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidrie se va face astfel, nct s
se lase un spatiu de minimum 0,50 m ntre zidul ce se execut i materiale de-a lungul
ntregului front de lucru.
Podina de lucru va fi cu cel puin 15 cm mai jos dect nivelul zidriei. nlimea
zidriei nu va depi 1,20 m deasupra nivelului podinei de lucru. Pentru nlimi mai mari se
vor monta podine auxiliare.
La zidirea pereilor exteriori de pe schelele interioare se vor monta obligatoriu, viziere
de protectie pe perimetrul exterior al construciei, pentru oprirea cderii obiectelor de sus.
n cazul n care nalimea zidriei nu depaete 8,0 m nu este obligatorie montarea
vizierelor de protecie. Dac nu este posibil s se monteze viziere de protectie, se va ngrdi
locul de lucru unde se execut zidria, distana minim de la suprafaa zidului ce se executa
pn la ngrdire fiind de 1,5m.
Vizierele de protectie vor avea nltimea de minimum 1,5 m si nclinarea de 20% fa
de orizontal; vor fi rezistente, avnd console, de preferin din metal, iar copertina din
scnduri de 2,5 cm grosime, btute una lng alta. Primul rand de viziere - cel care va rmne
pn la terminarea zidriei - va fi montat la distana maxima de 6,0 m de la pmnt, iar al
doilea rnd de viziere, fiind mobil, va fi montat la nivelul imediat inferior celui la care se
lucreaz.
Personalul muncitor care monteaz sau demonteaz vizierele de protecie va fi asigurat
contra cderii prin centuri de siguran legate de puncte fixe ale cldirii. Se interzice circulatia
i depozitarea materialelor pe vizierele de protecie.
Golurile de ui din zidurile exterioare vor fi nchise, pentru a opri trecerea personalului
muncitor prin ele.
Se interzice lsarea pe ziduri a materialelor de zidrie neintroduse n opera, a
molozului sau sculelor la ntreruperea lucrului.
La executarea placajului pereilor, concomitent cu lucrrile de zidrie se vor lua
aceleai msuri de tehnica a securitaii ca i la lucrrile la nalime si la cele de nvelitori.
Umplutura dintre placaj i zidrie se va executa concomitent cu placajul i va depi
obligatoriu nivelul superior al plcii.
Zidria cornielor de crmida ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va
executa de pe schele exterioare.
n cazul n care se folosesc schele n consola, acestea vor fi astfel montate, nct
distana dintre marginea exterioara a cornisei i balustrada podinei de lemn sa fie de minim 60

cm. La executarea cornielor din zidrie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea lor
provizorie, care vor fi demontate dup executarea tencuielilor i a nvelitorii.
Zidria din piatr brut va fi executat, obligatoriu, cu cofraje sprijinite. Montarea
cofrajelor se va face paralel cu executarea zidriei.
La executarea zidriei din blocuri de beton celular autoclavizat, se vor respecta
normele de protecia a muncii specifice lucrarilor de zidrie, precum i urmtoarele :
a) manipularea blocurilor umede se va face cu un clete special;
b) se vor lua msuri de protecie contra prafului n locurile unde se prelucreaz
blocurile, iar personalul muncitor va fi dotat cu echipamentul de protec|ie
corespunzator;
c) tehnologia de montare a planseelor prefabricate va fi stabilit innd seama c
zidria din blocuri de beton celular autoclavizat nu poate prelua eforturi de
ntindere, ocuri etc. Se va evita riparea elementelor de planee prefabricate;
d) n timpul executrii zidriei, pn la executarea planeelor, se interzice rezemarea
scrilor sau a altor obiecte pe ziduri; se vor utiliza scri duble;
e) la terminarea execuiei stlpilor de zidrie dintre golurile de la ui i ferestre se vor
monta buiandrugi, peste care se va aeza eel puin un rnd de blocuri; n cazul
executrii buiandrugilor din beton armat monolit, rigidizarea stlpilor se va face
prin acetia. Se interzice lsarea stlpilor liberi la partea superioar, existnd
pericolul de drmare;
f) n timpul executiei este interzis a se crea diferene de nlimi mai mari de 1,5 m.

ntruct zidurile de beton celular autoclavizat au o stabilitate i o rezisten redus


pn la ntrirea mortarului, este necesar a se face personalului muncitor care execut
asemenea lucrri un instructaj special privind msurile specifice de protecie ce trebuie luate.
Instructajul special va fi consemnat n procese-verbale. Lucrrile de zidrie din blocuri mici
de beton celular autoclavizat se vor executa sub conducerea unei pcrsoane specializate n
asemenea lucrri. Se va acorda o atenie special pentru asigurarea stabilitii cornielor prin
ancorare, proptire etc.
n cazul utilizrii - pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive i mecanisme de
mic mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaz va respecta normele de protecie a
muncii pentru lucrul de pe schele i la nlime i va fi dotat cu echipamentul de protecie
corespunztor. Dispozitivele de ridicat vor fi prevazute cu sigurane cu cabluri,
respectndu-se, obligatoriu, toate normele prevzute de Inspecia pentru controlul instalaiilor
de ridicat.. Personalul muncitor care le manevreaz va trebui s fie autorizat n acest sens.
Primirea materialelor de zidrie se va face pe podine special amenajate si
dimensionate corespunztor, sau pe planee, n locuri special indicate de conductorul locului
de lucru.

Se interzice evacuarea molozului i a deeurilor de materiale prin aruncarea n


exteriorul constructiei. Evacuarea se va face conform normelor generale comune de protecie
a muncii privind evacuarea deeurilor.
Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau n form de ciuperc, cu
muchiile din tabla zdrenuita si ascuite, a unor roabe i tomberoane care nu sunt n perfect
stare de funcionare. Sculele de mn folosite la zidrie vor fi bine fixate pe mner.
n cazul n care este necesar a se tia sau sparge unele zidrii, personalul muncitor va
fi dotat cu ochelari de protecie.
Mnuirea unor mecanisme acionate electric sau mecanic de alt personal muncitor
dect cel de specialitate, se va putea face numai dupa ce acestui personal i se va face - de
ctre seful punctului de lucru - un instructaj special, confirmat printr-o atestare scris.
La lucrrile de tencuieli interioarc i ipsosrii se vor putea utiliza podine aezate pe
capre nedeplasabile.
Folosirea scrilor duble este permis numai pentru executarea lucrrilor mici de
tencuire (reparaii) n locuri izolate.
n cazul n care nu exist schele, tencuirea glafunlor exterioare ale ferestrelor trebuie
executata de pe podine mprejmuite, aezate pe console (schele n consola) trecute n afar
prin golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate n sistem leagn.
Se interzice utilizarea pigmenilor vtmtori sntii oamenilor (miniu de plumb,
galben de crom, oxid sau acetat de cupru), la prepararea mortarelor colorate necesare
lucrrilor de tencuire.
Zilnic, nainte de nceperea lucrului, la fiecare schimb se va controla starea tehnica a
tuturor utilajelor, a pompelor de mortar, a mainilor de tprcretat etc, utilizate la executarea
mecanizata a lucrrilor de tencuire. Se interzice executarea lucrrilor de tencuire cu instalaii
defecte.
Personalul muncitor care execut aplicarea mecanizata a tencuielilor i cel ce execut
tencuielile manuale la tavane, trebuie s poarte ochelari de protecie.

3. Aplicarea normelor de PSI


Riscul de incendiu este criteriul de performanta care reprezinta probabilitatea globala
de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea proprietatilor specifice materialelor si
substantelor combustibile cu sursele potentiale de aprindere, in anumite imprejurari, in acelasi
timp si spatiu.
Riscul de incendiu se va stabili si se va preciza, obligatoriu, pe zone, spatii, incaperi,
compartimente de incendiu, cladiri sau instalatii tehnologice, asigurandu-se incadrarea in

nivelurile de risc sau in categoriile de pericol de incendiu, corespunzator reglementarilor


specifice.
Nivelurile riscului de incendiu sunt: redus (mic), mediu (mijlociu) si ridicat (mare). In
situatiile in care nivelul de risc este asociat cu pericolul de explozie, nivelul riscului de
incendiu poate fi apreciat ca fiind foarte ridicat (foarte mare).
Depasirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementari specifice sau in
documentatiile tehnice si in scenariile de siguranta la foc, este, de regula, interzisa, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege, cand se impune luarea masurilor compensatorii de
aparare impotriva incendiilor.
Comportarea la foc a constructiilor si a instalatiilor, in ansamblu sau a unor parti
componente este determinata de contributia la foc a elementelor, materialelor si substantelor
combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc asigurata.
Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu
reprezinta caracteristica globala, exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul
izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta respectiva isi pierde
capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.
Stabilitatea la foc este determinata de rezistenta si comportarea la foc si este
influentata de masurile luate pentru limitarea efectelor negative ale agentilor care pot
interveni in caz de incendiu.
Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor in care s-au produs
incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare,
satisfacatoare si nesatisfacatoare.

2.2.

Organizarea locului de munc

1. Identificarea particularitilor frontului de lucru

Particularitatile frontului de lucru sunt identificate cu atentie alcatuindu-se un plan de


executare a constructiei avand in vedere ordinea in care trebuie executate, procedeele si
uneltele folosite, consumul de materiale precum si timpul necesar finalizarii.
Daca frontul de lucru are o complexitate mare, acesta se imparte in sectoare urmanduse a se alcatui un plan de executare pentru fiecare sector in parte, ordinea de executie fiind
realizata in functie de importanta sectorului.

2. Identificarea mijloacelor de munc necesare

Mijloace de productie

Unelte pentru construcii, amenjri i ntreinere cldiri i platforme betonate;


Roab;
Betonier;
Lopat, hrle, trncop, mtur, grebl, ciocan, baros, dalt;
Instalaii sanitare;
Schele fixe i mobile;
Gleat;
Surs de ap;
Ciment, pietri, nisip;
Crmizi, prefabricate din beton;

Sarcina de munca

Se ngrijete de buna pstrare a materialelor aflate n gestiunea sa, precum i buna


ntrebuinare a acestora;
Efectueaz lucrri de execuie, ntreinere i reparaii curente a localurilor unde este
necesar;
Execut toate lucrrile de zidrie, tencuire cu care este nsrcinat;
Prepar materialele, materia prim, sculele i utilajele de care are nevoie la executarea
lucrrilor;
Pstrez n permanen ordine i curenie la locul de munc;
Vegheaz permanent la prentmpinarea incendiilor i procedeaz conform normelor
P.S.I. stabilite n unitate;
Respect normele SSM i PSI - SU predate de ctre persoanele abilitate;

Mediul de munc
Zidarul i desfoar activitatea att n incint nchis ct i n aer liber Spaiile
respective sunt caracterizate de:

Iluminat natural si artificial;


Temperatura reglabil n anotimpul rece, dac este posibil;
Cureni de aer naturali sau artificiali;
Radiatii electromagnetice n apropierea echipamentelor electrice;
Calamiti naturale;
Pulberi pneumoconiogene (ciment, var);
Gaze vapori, aerosoli (eapamente);

3. Aprovizionarea locului de munc cu mijloacele necesare

Muncitorul trebuie sa isi asigure la locul de munca mijloacele de productie necesare


executarii corecte a lucrarii si materialele necesare prescrise in fisa tehnologica. In momentul
preluarii mijloacelor de productie, muncitorul este obligat sa verifice functionalitatea
echipamentelor de lucru, orice neregula raportandu-se responsabilului de santier. Inainte de
inceperea lucrarii, muncitorul trebuie sa aiba echipamentul de protectie adecvat pentru aceasta
munca.

3. Asigurarea cureniei la finalul programului de lucru

La terminarea programului de lucru, muncitorul trebuie sa pastreze curatenia la locul


de munca. Trebuie asigurata recuperarea materialelor refolosibile si depozitarea in mod
ordonat in locurile special amenajate a deseurilor rezultate in urma activitatilor zilnice
conform normelor in vigoare.
Curatenia trebuie efectuata cu seriozitate asigurandu-se astfel un mediu igienic si sigur
pentru desfasurarea activitatilor zilnice.
Echipamentele de lucru se predau responsabilului de santier in aceeasi stare in care au
fost preluate, urmand a se raporta orice defectiune a survenit in timpul utilizarii acestora.
Acest lucru este necesar pentru pastrarea sigurantei utilizarii echipamentelor si de catre
ceilalti colegi de lucru.
Curatenia la locul de munca este realizata cu scule si unelte adecvate scopului propus,
acestea urmand a se depozita in siguranta pentru executarea viitoarelor activitati.

3.2.

ntreinerea
strii
echipamentelor de lucru

de

funcionare

Nu se pot realiza lucrri de zidrie la nivelul cerinelor actuale de


calitate si eficienta fr echipamente tehnologice corespunztoare. Sunt
necesare urmtoarele echipamente tehnologice pentru executarea
lucrrilor de zidrie:
Echipamente tehnologice pentru descrcarea si transportul
materialelor pe antier;
Echipamente tehnologice pentru prepararea si transportul
mortarului pe antier;
Echipamente tehnologice pentru execuia zidriei

Echipamente tehnologice
materialelor pe antier

pentru

descrcarea

transportul

Se manifest tendina extinderii paletizrii si pachetizrii


materialelor utilizate la lucrri de zidrie, evitndu-se deteriorarea
materialelor n timpul transportului si manipulrii, asigurndu-se
posibilitatea utilizrii unor mijloace de transport de mare capacitate,
precum si posibilitatea mecanizrii operaiilor de descrcare a materialelor
si transportul acestora pe antier. Se impune folosirea paletizrii i
pachetizrii att la transportul i manipularea crmizilor, blocurilor
ceramice, blocurilor din beton pentru zidrie, blocurilor din B.C.A., precum
i la transportul i manipularea sacilor cu liani ( ciment, var, ipsos, mortar
uscat, etc.). n aceast situaie sunt necesare pe antier urmtoarele
echipamente tehnologice:
a) Echipamente pentru descrcarea din mijloacele de transport
a materialelor paletizare i pachetizate:

ncrctoare echipate cu furca


Motostivuitoare
Macarale i automacarale prevzute cu dispozitive speciale de
manipulare a paletelor ( pachetelor ).

n cazul n care transportul materialelor la antier se face cu mijloace


de transport auto, dotate cu echipament de macara cu bra articulat,
inclusiv dispozitive de manipulare necesare, atunci nu mai sunt necesare
pe antier echipamente tehnologice pentru descrcare.
Materialele se pot descrca n depozitul antierului sau n imediata
vecintate a locului de punere n oper.
ncrctoarele cu furc i motostivuitoarele se pot utiliza i pentru
transportul pe orizontal n antier a paletelor ( pachetelor ).
b) Echipamente pentru ridicarea materialelor la locul de punere
in opera:

ncrctoare cu bra telescopic echipate cu furca


Macarale si automacarale prevzute cu dispozitive speciale de
manipulare a pachetelor
Ascensoare
Boburi mobile

c) Dispozitive , unelte si scule:

Dispozitive pentru manipularea sarcinilor agate n crligul


macaralei
Dispozitive cu cabluri

Dispozitive cu cleti, care acioneaz prin strngerea sarcinilor


manevrate
Crucioare cu doua roti, platforme pe roti manevrate manual,
roabe
Cleti i foarfeci pentru desfacerea pachetelor

Echipamente tehnologice
mortarului pe antier:

pentru

prepararea

transportul

a) Echipamente pentru prepararea mortarului

Malaxoare cu amestecare prin cdere libera


- Cu descrcare prin bascularea tobei
- Cu descrcare prin inversarea sensului de rotire a
tobei
Malaxoare cu amestecare forat
- Malaxoare cu arbore cu palete verticale
- Malaxoare cu arbore cu palete orizontale

b) Echipamente pentru transportul mortarului

Pompe cu piston
Pompe elicoidale

c) Dispozitive, unelte si scule

Crucioare cu doua roti, crucioare cu platforme, tomberoane,


trgi, roabe pentru transportul nisipului si a sacilor cu liant la
malaxor, precum si pentru transportul mortarului preparat
Lopei pentru ncrcarea malaxoarelor cu nisip si pentru
prepararea manuala a mortarului
Glei, bene pentru transport mortar, lzi pentru depozitarea
mortarelor
Dispozitive manuale de ridicat

Echipamente tehnologice pentru executarea zidriei


a) Platforme de lucru mobile

Cu mecanism de ridicare a platformei


Cu mecanism de ridicare a platformei si macara pentru ridicarea
elementelor de zidrie

Se asigur astfel meninerea nlimii optime de zidrie fa de


nivelul platformei n timpul ridicrii zidului, realizndu-se creterea
productivitii muncii.

b) Maini portabile cu acionare electric, pneumatic sau


hidraulic

Maini
Maini
Maini
Maini

de tiat cu disc diamantat


de tiat cu pnz diamantata
pentru realizarea unor canale in zid
rotopercutante pentru executarea unor guri in zid

c) Dispozitive, unelte si scule

Pentru trasare: sfoara, echere de lemn, rulete de 3,5,si 15 m,


furtun de nivel
Pentru transportul local al materialelor: crucioare cu doua roti,
crucioare cu platforma, tomberoane, trgi, roabe, lopei
Pentru aezarea corecta a elementelor ce compun zidria: sfoara
de marcare a rosturilor, abstec sau rigla gradata cu mrimea
asizelor, cancioc pentru mortar, mistrii de diferite tipuri si mrimi,
nivela ( boloboc ), fir cu plumb, dreptar din lemn sau aluminiu de
2,5 m lungime, ciocan din material plastic sau cauciuc, dispozitiv
pentru executarea rosturilor.
Pentru prelucrarea elementelor de zidrie: ciocan de zidrie,
buciarda, spit
Scule pentru executarea anurilor pentru instalaii ngropate in
perei, fierstru manual
Scule speciale pentru executarea gurilor in b.c.a. ( pentru
trecerea conductelor, pentru doze electrice)
Dispozitive pentru lefuit b.c.a., rindea pentru blocuri b.c.a.
Pentru amestecarea unor cantiti mici de mortar uscat cu apa,
gleata, paleta mixer ( montata pe o main portabila de gurit)
Platforme de lucru pentru zidari.

Exemple imagini:

Nivela cu bula de aer

Roaba

Betoniera

Malaxor

Inainte de inceperea activitatii zilnice, personalul abilitat trebuie sa aiba o evident a


sculelor, uneltelor si utilajelor folosite pe santier. Aceasta evident cuprinde numarul sculelor,
uneltelor si utilajelor, gradul de uzura al acestora precum si diversele defectiuni constatate.
Personalul abilitat trebuie sa instruiasca muncitorii cu privire la folosirea corecta a sculelor,
uneltelor si utilajelor, dar si cu privire la procedurile de intretinere cum ar fi:

Curare uscat
Splare
Frecare cu peria
Ascuire
Reparare mnere
Ungere, etc.

Pentru o functionare a uneltelor si utilajelor cat mai indelungata si in conditii cat mai
sigure procedurile de intretinere a aparatelor sunt necesare.

3.3.

Asigurarea calitii lucrrilor executate

Problema calitatii lucrarilor de constructii are o deosebita importanta deoarece, spre


deosebire de alte activitati ale productiei materiale aici nu se admit abateri de la calitate in
privinta rezistentei, stabilitatii, durabilitatii, sigurantei in exploatare.
Responsabilitatile privind asigurarea calitatii nu se rezuma doar la nivelul
constructorului sau al beneficiarului, ele au devenit o problema nationala si, in ultimul timp,
europeana sau chiar mondiala. Sunt analizate implicatiile factorilor ce contribuie la
constituirea si mentinerea calitatii obiectelor de constructii, precum si obligatiile ce revin
acestora prin legislatia in vigoare.

Activitatea de constructii este recunoscuta ca una dintre cele mai vechi preocupari ale
omului si se materializeaza in medii construite in care se desfasoara intregul sistem de
activitati si preocupari umane (productive, sociale, culturale etc.). Deci, mediul construit
influenteaza totalitatea activitatilor materiale si spirituale,
fapt ce a condus, inca din
antichitate, la impunerea garantiei calitatii productiei de constructii.
Calitatea constructiilor trebuie sa fie abordata complex, stiintific,
deoarece
implicatiile noncalitatii sunt mult mai mari fata de marea majoritate a celorlalte produse.
Constructiile, ca produse ale activitatii umane prezinta urmatoarele particularitati:
- consuma un capital foarte mare;
- sunt supuse unui numar mare de factori aleatori, imprevizibili, ca urmare a duratei
mari de viata;
- trebuie sa satisfac necesitile a doua, trei generaii ceea ce face dificila
standardizarea si prelungete perioada de acumulare a experienei necesara perfecionrii
produselor;
- cu toate perfecionrile tehnologice, se menin lucrri cu caracter artizanal la care
calitatea este dat de calificarea i ndemnarea executantului;
- este dificil de apreciat un raport optim ntre creterea costului execuiei pentru
mbuntiri calitative si reducerea pe aceasta cale a costului exploatrii;
- nu se admit defecte sau rebuturi (in special legate de stabilitate, rezistenta,
durabilitate si siguranta in exploatare) etc.
Pe parcursul executarii si la terminarea lucrarilor de zidarie la fiecare nivel sau pana la
prima centura se vor verifica: amplasarea corecta, planeitatea si verticalitatea elementului,
pozitionarea si dimensiunile golurilor, dimensiunile, modul de tesere, modul de umplere si
colinearitatea rosturilor, pozitionarea corecta a armaturilor si mustatilor, rectiliniaritatea
muchiilor.
Intreruperea zidariei se va face in mod obligatoriu inclinat in trepte la o distant de 25
--- 100 cm de intersectia cea ami apropiata.
Ultimul rand de zidarie sa va acoperi cu carton asfaltat, polietilena. Pentru a proteja
zidaria de intemperii.
La fiecare zid se va cerifica daca rosturile vertical sunt tesute al fiecare rand astfel ca
suprapunerea caramizilor din doua randuri successive pe inaltime sa se faca pe minim
caramida in lungul zidului si caramida pe grosimea zidului. La zidaria din blocuri teserea
se face prin suprapunerea blocurilor p din lungime.
Se verifica grosimea rosturilor prin masurarea a 5-20 rosturi pentru fiecare zid.

Se verifica visual daca toate rosturile sun umplute cu mortat, cu exceptia rosturilor la
fata vazuta a zidariei care urmeaza sa fie tencuita sau rostuita, la care rostul terbuie sa fie
adancit pe 1-1,5 cm.
Se verifica orizontalitatea rosturilor cu ajutorul dreptarului, blocului si furtunului de
nivel.
Se verifica teserea la colturi, ramificatii si intersectii daca este executata conform
normelor tehnice.
Se verifica grosimea zidurilor prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre
doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea se face in 3 puncte diferite, iar
media aritmetica a masuratorilor se compara cu grosimea prevazuta in proiect.
Se verifica verticalitatea zidariei cu ajutorul firului cu plumb si a dreptarului de 2,5 m.
Verificarea se face pe intreaga inaltime a fiecarui zid.
Se verifica planeitatea zidului cu dreptarul de 2,5 m prin masurarea distantei maxime
dintre dreptar si zid, cu precizie de 1 mm.
Se verifica existent si pozitionarea corecta a pieselor inglobate in zidarie.
Se verifica ancorarea zidariei de umplutura si a peretilor despartitori din elementele
structurii de rezistenta conform detaliilor din proiect.
Se verifica vizual, daca zidaria a fot bine impanata intre plansee, iar rosturile vertical
dintre zidarie si stalpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar. Se va controla daca
suprafata stalpilor sau diafragmelor care vine in contact cu zidaria se amorseaza cu spit de
ciment.
Se verifica daca buiandrugii sunt bine asezati, conform detaliilor si normelor tehnice.
Se verifica respectarea detaliilor privind modul de prindere a tamplariei si a obiectelor
sanitare, a tablourilor electrice, precum si a corniselor, braurilor ancadramentelor, legatura cu
cosurile si canalele de fum etc.
Toate verificarile se inregistreaza in registrul proceselor verbale de lucrari ascunse.
Pentru zidariile care se tencuiesc primesc diferite solutii de finisaj sau izolati termice,
acustice, hidrofuge etc., rezultatul verificarilor comparate cu prevederile proiectului si a
normelor tehnice in vigoare se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
La incheierea lucrarilor de zidarii se efectueaza receptia pe faza, care consta in
verificarea existentei si continutul proceselor verbare de lucrari ascunse, a certificatelor de
calitate pentru material, a buletinelor de incercare, de probe precum si a actelor incheiate
privind remedierea defectelor constatate.
De asemenea se verifica documentele care sa ateste executarea dispozitiilor de santier
date de beneficiar, proiectant sau organele de control.

Receptia de faza se consemneaza intr-un proces verbal in care se inscriu verificarile


effectuate, rezultatele obtinute, documentele existente si concluzia comisiei privind
continuarea lucrarilor sau sistarea acestora, solicitarea expertizei si a masurilor de remediere
si/sau consolidare elaborate de proiectant si verificate de verificator atestat.
Comisia de receptive pe faza este compusa din responsabilul tehnic cu execuia,
proiectant i inspector de antier.

Cap. 3. Specifice ocupaiei

3.1 Executarea lucrrilor de demolare a zidriei

INSTRUCIUNI PROPRII PENTRU ANTIERE N CONSTRUCII

1. ncadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face conform prevederilor


Normelor generale de protecia muncii.
Lucrrile de reparaii, consolidri, demolri si translaii de cldiri se vor executa numai de
personal calificat si instruit pentru operaiile respective.
2. antierul va fi ngrdit cu mprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de
antier. In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tblie de avertizare si de
interzicere a accesului persoanelor fr atribuii de serviciu pe teritoriul antierului.
3. antierul va fi mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor strine. Se vor ngrdi cu
mprejmuiri continue, lucrrile n curs de construcie, situate de-a lungul drumurilor
publice.
n cazul n care mprejmuirea se executa la o distan mai mic de 10 m de o lucrare n
curs de construcie, care are o nlime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevzuta cu
copertina lata de cel puin 1 m si cu o rampa de 20 de grade spre partea opusa lucrrii. Dea lungul muchiei de sus a copertinei trebuie fcut o bordur nalt de 15 cm.
4. Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflat n raza de aciune, a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol.

Pasarelele, scrile i platformele de lucru de lng utilajele de construcii vor fi prevzute


cu balustrade de protecie.
5. Mainile si utilajele de construcii vor fi amplasate si instalate nct s se asigure
stabilitatea i imposibilitatea unor deplasri necomandate.
La terminarea fiecrui schimb, fronturile de lucru se vor lsa in siguran.
6. Zona de lucru trebuie prevzut cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafaa, care nu vor
fi amplasate de-a lungul zidurilor, spturilor sau gropilor de fundaii.
7. Locurile de munca care prezint pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare
sau interzicere.
8. La lucrrile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat sau sub
acesta, la lucrrile ce se executa deasupra pasajelor, se vor ntocmi fise tehnologice care
vor conine msuri suplimentare de protecie a munci referitoare la :
-

trecerea persoanelor peste gropi, anuri, pivnie deschise

lucrrile ce se executa deasupra pasajelor

9. Toate golurile din perei, amplasate cu marginea de jos la o nlime sub 0,70 m deasupra
planeului si care comunica spre exteriorul construciilor sau dau spre locuri unde nu
exista un planeu continuu, se vor ngrdi. De asemenea se vor acoperi si ngrdi cu
balustrade executate pe tot conturul, cu o nlime de cel puin 1 m, golurile din planeele
cldirilor n construcie pe care se executa lucrri sau e posibil sa se circule; golurile vor fi
marcate cu indicatoare de pericol.
10. Golurile de ferestre si ui unde nu s-a montat tmplria vor fi nchise provizoriu pentru a
feri personalul muncitor de curenii de aer.
11. Locurile de munc i de circulaie trebuie s dispun de un iluminat care s asigure
desfurarea funciilor vizuale si securitatea persoanelor corespunztor sarcinii de munca.
12. Schelele, eafoadele si alte elemente ajuttoare pentru lucrrile executate la nlime vor
corespunde prevederilor proiectului de execuie.
13. Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform crii tehnice a acestora si
proiectului de execuie a lucrrilor.
14. Pentru lucrri executate la nlimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru nlimi
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaiilor din proiectele tehnologice. Schelele
vor fi prevzute cu balustrade si scndura de bord si vor fi executate astfel nct sa
corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele
improvizate si circulaia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz.
15. La montarea sau adugarea la nlime a schelelor si eafoadelor, lucrtorii vor purta
echipament individual de protecie

16. Se interzice executarea lucrrilor la nlime n condiii meteorologice nefavorabile (vnt


puternic peste 11 m/s, polei, descrcri atmosferice, precipitaii, etc.)
17. Lucrtorii trebuie sa dispun pe antier de ap potabila sau alte buturi nealcoolizate in
cantiti suficiente. De asemenea, trebuie sa dispun de faciliti pentru a-si lua masa in
condiii satisfctoare.
18. Materialele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest
scop. Cile de acces vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolri
19. Este interzis aruncarea de la nlime a molozului rezultat, a deeurilor precum si a altor
materiale.
20. Evacuarea molozului si a deeurilor de materiale din obiectele de construcie si schelele
aferente, de la o nlime mai mare de 4 m, trebuie fcuta cu ajutorul jgheaburilor nchise,
n lzi nchise sau n containere. Captul inferior al jgheabului trebuie sa se afle la o
nlime de cel mult 1 m deasupra solului. n cazul n care acest lucru nu este posibil,
captul inferior al jgheabului trebuie sa se termine ntr-un buncr de depozitare, pentru a
se evita producerea prafului. Locurile n care se depoziteaz molozul si deeurile de
materiale de construcii evacuate de sus trebuie sa fie ngrdite.
21. ncrcarea, ridicarea si descrcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu
respectarea instruciunilor de utilizare a instalaiei respective.
22. Se interzice aplecarea lucrtorilor in afara construciei pentru a desprinde elementele din
crligul mijlocului de ridicat. Apropierea ncrcturii se va face cu crlige de tragere sau
frnghii ajuttoare.
23. Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, att la sol cat si la nlime, vor fi
strnse i depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor la nlime.
24. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor ncrcturi se va executa
numai dup legarea si fixarea ncrcturilor de ctre lucrtorii instruii si autorizai in acest
scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si
transport pe verticala si orizontala.
25. Cile de circulaie si scrile de acces trebuie sa fie astfel calculate si amenajate nct sa
poat fi utilizate in deplina sigurana si in conformitate cu destinaia lor. Scrile de acces
vor fi prevzute cu balustrade pentru prevenirea cderii in gol, conform proiectului pentru
prevenirea cderii in gol, conform proiectului tehnologic.
26. Accesul lucrtorilor pe schele, direct din cldire, se va face numai prin locurile destinate
in acest scop.
27. Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, nct sa nu
constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fie protejate mpotriva
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.

28. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrri
trebuie - obligatoriu - legate la instalaia de punere la pmnt, a crei rezistenta va fi de cel
mult 4 ohmi.
29. Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la prile componente ale
instalaiei electrice, fr ntreruperea circuitelor de alimentare. Intervenia la instalaia
electrica se va face numai de electricieni calificai, instruii si autorizai.
30. Instalaiile de distribuie a energiei electrice, existente nainte de deschiderea antierului,
trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.
31. n funcie de caracteristicile antierului si echipamentelor, de dimensiunile ncperilor, de
caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numrul maxim de persoane, este
obligatoriu sa fie prevzut un numr suficient de mijloace corespunztoare pentru
combaterea incendiilor.
Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.
32. nainte de nceperea lucrrilor de spturi se vor obine precizri asupra naturii straturilor,
asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor construcii si instalaii
subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pmnt.
33. Staionarea si circulaia vehiculelor sau a utilajelor de construcii in apropiere de locurile
unde se executa spturi fr sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de doua ori
adncimea.
34. Pmntul provenit din sptura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta
minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un
unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a
pamantului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.
35. La sapaturile manuale executate la a o adancime mai mare de 1,5 m se vor montat
platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste
incarcaturii pe care trebuie s-o suporte.
36. In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile
necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie.
37. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul
de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.
38. Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si
mentinute in stare de curatenie.
39. Se interzice accesul lucratoriulor in zona de turnare a betoanelor.
40. La fasonarea si montarea otelului beton se vor lua urmatoarle masuri:
- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta
de caile de circulatie

- se interzice tinerea in mana a baretelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat


si la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii
barelor
- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni,
in buna stare.
- Este interzisa confectionarea armaturilor in zona de influenta a liniilor electrice
aflate sub tensiune
41. Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea
lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric sunt
legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii
corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de
siguranta.
42. Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin intermediul
rampelor si a cailor de acces executate conform standardelor in vigoare
43. Se interzice urcarea si coborarea pe elementele cofrajelor, schelelor sau esafoadelor.
44. Se interzice circulatia sau stationarea pe astereala prinsa pe plansee.
45. Pentru montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metalice se va realiza o podina de lucru.
Dulapii podinelor vor fi fixati pe grinzi.
Circulatia pe cofraje metalice este permisa numai daca pe acestea s-au asezat dulapi.
46. Pentru montarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe loc, se vor
realiza in prealabil schele.
47. Zona unde se monteaza sau se demonteaza cofraje, schele si esfoadele va fi imprejmuita si
se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor executa
copertine de protectie.
48. Daca cofrajul, schela sau esafodul raman un timp nefolosite (la constructiile unde lucrarile
se intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face completarile necesare
si o noua receptie a cofrajululi, schelei sau esafodului.
49. La asamblarea elementelor de cofraj, schele, esafoadele cu buloane, bolturi, suruburi,
verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se
interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.
Cuiele din panourile de cofraj vor fi intoarse spre a evita ranirea sau agatarea
echipamentului muncitorilor.
50. Se interzice demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor prin tractiune inainte de
desfacrea tuturor legaturilor.

51. Demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor se face numai dupa ce s-au luat toate
masurile de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demonatare se face in ordinea
inversa celor de motare sau conform prevederilor proiectului de executie.
Se interzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a
materialelor provenite din demontare.
Toate elementele componente demontate se vor cobori pe masura demontarii lor, prin
mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si scripetiilor. Nu este permisa aruncarea de la
inaltime a elementelor.
52. Se interzice, la orice lucrare la inaltime, monatrea si demontarea cofrajelor, schelelor si
esafoadelor in cazul cand conditiile meteorologoce sunt nefavorabile, pe intuneric sau cand
locurile de munca nu sunt iluminate.
53. Accesul personalului in groapa cu var este interzis. Gropile de var vor fi imprejmuite cu
balustrade de protectie. Scoaterea varului din groapa se va efectua mecanizat sau manual. In
cazul scoaterii manuale se utilizeaza scara si podina amenajata in acest scop.
54. In timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sau a fundatilor de piatra, se
va controla rezistanta sprijinirilor peretilor sapaturii, luandu-se masuri ori de date ori se
constata deteriorari ale acestora.
55. La executarea fundatiilor din piatra, se va evita caderea bolovanilor. Coborarea
materialelor necesare executarii zidariilor subterane (fundatia), se va face mecanizat sau
folosindu-se jgheaburi si planuri inclinate. Spatiile dintre sapaturi si fundatia zidului se vor
umple cu pamant si se vor bate cu maiul pe masura executarii zidariei, spre a nu provoca
daramarea zidariei.
56. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din interiorul
lucrarii in constructie.
57. Pe masura cresterii inaltimii zidariei, se vor realiza podine provizorii de lucru. Accesul pe
podinele de lucru se face numai pe scari.
58. La zidurile in care sunt inglobate conducte de apa, gaze sau instalatii electrice se vor
studia planurile de amplasare a conductelor de alimentare cu apa, gaze, temoficare, a
cablurilor electrice si de telecomunicatii, etc. si se vor lua masuri pentru intreruperea
legaturilor de alimentare, fara a le deteriora sau a influenta alimentarea altor cladiri.
59. Executarea zidariei exterioare de pe schelele interioare se va face dupa ce in prealabil s-a
montat spre exterior o copertina de protectie cu latimea de 1,5 m si panta spre zid. Pe aceasta
copertina este interzisa circulatia lucratorilor sau depozitarea materialelor si sculelor.
60. Este interzisa circulatia pe ziduri.
61. Inaintea executarii corniselor se vor monta dispozitivele de sustinere si fixare provizorie a
cornisei; acestea se vor demonta numai dupa executarea tencuielilor si a invelitorilor. La
cornise, zidaria care depaseste planul zidului cu peste 30 cm, se va executa numai de pe
schele.

62. In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de mica
mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe schele si la
inaltime.
63. In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de
transport al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se
va opri lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor
efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste
operatiuni.
64. Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifica daca constructiile
sunt prevazute cu scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se verifica
siguranta acestora.
65. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifica rezistenta
asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sarpantei sa nu prezinte
deformatii sau deteriorari. In cazul constatarii unor deficiente, se vor lua masurilor de
remediere a acestora.
Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor amenaja
platforme speciale pentru depozitare.
66. Topirea bitumului se va realiza numai in utilaj construite in acest scop (topitoare de bitum,
cazane, masini de topit). Amplasarea utilajelor de topit bitum se va face la cel putin 50 m de
constructiile de lemn sau depozite.
Locul unde se efectueaza topirea bitumului , va fi ingradit cu indicatoare de avertizare sau
interdictie.
Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum in locuri unde exista posibilitatea degajarii
vaporilor de substante inflamabile sau combustibile.
In apropierea cazanului de topit bitum, se va amenaja un panou prevazut cu mijloace necesare
pentru stingerea incendiilor. Se vor respecta prevederile din normele specifice de protectie a
muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive.
62.Transportul bitumului se va realiza in vase inchise, cu continutul pana la din capacitate.
Vasele cu care se transporta bitumul pe acoperis vor fi asezate pe o platforma special
executata care tine seama de panta acoperisului. De asemenea, trebuie luate masuri ca bitumul
fierbinte sa nu curga de pe acoperis.
67. Reparatiile la jgheaburi, sorturi, burlane si pazii se vor face pe schela exterioara, ancorata
de partile solide ale constructiei.
68. Repararea invelitorilor din tigle, olane, placi de azbociment cat si monatarea caciulilor
deasupra cosurilor de fum se vor efectua dupa amenajarea unei podine de lucru sau schele.

69. Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa terminarea
lucrului se va curata acoperisul.
70. Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea lucrarilor de
reparatii la acoperis.
71. La lucrarile cu bitum fierbinte nu este admis personal cu boli de piele, boli respiratorii,
conjunctivite, afectiuni gastrointenstinale, precum si femei care alapteaza.
72. Repararea tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele rezistente
cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici reparatii(de exemplu
astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea improvizatiilor in realizarea sau
sprijinirea podinelor.
73. Lucrarile de finisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea
lucrarilor simultan la doua niveluri aflate pe aceeasi verticala.
74. Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.
75. La repararea pardoselilor se vor utiliza scule in buna stare de functionare. Pe timpul
repararii pardoselii, cablurile electrice care o traverseaza vor fi scoase de sub tensiune.
76. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau de
pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m inaltime.
77. Fierberea uleiului de in in aer liber si transportul lui in vase deschise sunt interzise. Vasele
utilizate la transportul uleiului de in vor fi inchise si umplute la din capacitatea lor.
78. Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol etc.)
se vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acsetora.
79. Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele deschise
sau asigurandu-se ventilatie. La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va asigura ventilatia
corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.
80. In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care degaja
gaze inflamabile este interzisa flacara deschisa sau producerea de scantei.
81. In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.
La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de ex.
Vopsele, uleiuri, lacuri, solventi etc.) se vor respecta reglementarile in vigoare.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii.
82. Camerele vopsite in ulei vor fi aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea lucratorilor in
aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.

83. La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici


aflati in incapere vor fi scosi de sub tensiune.
84. Taierea geamurilor se va face in spatiile destinate acestei operatiuni; deseurile se vor
colecta in lazi.
85. Montarea geamurilor la luminatoare se va face de pe o podina de lucru continua. Se
interzice accesul persoanelor sub locul de lucru.
86. Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente, va fi executata dupa proiecte sau
fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.
87. In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se
vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc
sigur.
88. Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale
terenului din zona respectiva.
89. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare se va proceda la examinarea nu numai a a
obiectivelor de constructii propuse pentru demolare si a cladirilor din imediata vecinatate in
scopul obtinerii informatiilor necesare asupra rezistentei si stabilitatii acestora. Toate
observatiile din inspectia vizuala a cladirilor si uneori, dupa caz, din sondaje si incercari
nedistructive, vor fi cuprinse intr-un proces verbal pe baza caruia se alege metoda de lucru si
se intocmeste proiectul de organizare a lucrarilor de demolare a constructiilor. Lucrarile de
demolare propriu-zise se vor executa conform proiectelor avizate si aprobate.
85.Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespnzatoare tipo- dimensiunilor masinii si
sarcinii de lucru.
86. Este interzis a se lucra la ferastraiele circulare daca dispozitivele de protectie nu asigura:
- acoperirea partii active a panzei taietoare
- limitarea urmarilor fenomenului de recul
- oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei
87. Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati, sau
mai mult de doi dinti lipsa, si care sa nu fie consecutivi.
88. Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu bucati
de material lemnos.
89. Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei
taietoare. Pozitia trebuie sa fie in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.

3.2.

Prepararea mortarelor pentru zidrii i tencuieli

CONDIII TEHNICE PRIVIND MORTARELE PENTRU ZIDARII PREPARTE PE


SANTIER

MATERIALE COMPONENTE

3.2.1. Conditii tehnice


Conditiile tehnice de preparare si utilizare a mortarelor sunt prezentate pentru zidariile
din piatra naturala, caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri, blocuri din beton cu
aggregate usoare si grele, blocuri din B.C.A. ( beton celular autoclavizat ) la care liantii sunt
cimentul si varul si respective aracetul pentru zidariile cu rosturi subtiri.
Se exclude mortarele speciale ( antiacide , refractate ) de ipsos, argila si altele
asemenea.
Mortarele de zidarie sunt caracterizate prin marca. Marca reprezinta rezistenta medie
la compresiune la 28 zile, exprimata in daN/cm2 si determinate conform STAS 2634 80 si
STAS 1030 85
Tipurile de mortar de zidarie cu var si ciment precum si marcile uzuale sunt:

var ciment
ciment var
ciment var
ciment var

M 10 Z
M 25 Z
M 50 Z
M 100 Z

3.2.2. Materialele component


Agregatele formate din nisip natural de rau care trebuie sa indeplineasca conditiile
din STAS 1667-76
In cazul folosirii nisipului de cariera rezultat din concasare, in amestec cu nisipul
natural se va asigura o pondere de peste 50 % nisip natural de rau.
Nisipurile de mare se pot utilize numai pentru mortarele de marca M 10 Z si M 25 Z.
Granulozitatea nisipului, in functie de dimensiunea maxima a granule trebuie sa se
incadreze intre limitele minime si maxime prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul 1 Granulozitatea nisipului conform STAS 1667-76


Granule
maxime
01
03
07

0,2 mm
minim 7
maxim 35
minim 5
maxim 30
minim 3
maxim 12

% treceri prin sita cu d = mm


1 mm
3,15 mm
minim 90
maxim 100
minim 35
minim 90
maxim 75
maxim 100
minim 25
minim 54
maxim 40
maxim 70

7,1 mm
minim 95
maxim 100

Pentru mortarele adezive utilizate la zidarie din B.C.A. cu rosturi subtiri se recomanda nisip 0
1 mm in amestec cu nisip 0 3 mm in raport volumetric 1:3.
Pentru mortarele utilizate la zidarie cu rosturi obisnuite ( de maxim 12 mm ) se recomanda
nisipul 0 7 mm
Pentru a putea fi folosite la prepararea mortarelor, nisipurile trebuie sa
indeplineasca conditiile de calitate stabilite prin normele tehnice privind:
rezistenta la compresiune, forma granule, starea suprafetei, continutul in
impuritati, etc.
Cimentul tipul si marca cimentului se vor stabilii conform SR 388-95 si SR
1500-96
Aracetul de tip DP 25, DP 50, CPMB, CIC sau ca inlocuitor CRILOCROM
3080
Varul sub forma de var hidratat conform SR ENV 459-1:1997 si SR ENV 4592:1997
Apa conform STAS 790-84
Aditivii plastifianti, intarzietori sau acceleratori de prize sau / si intarire vor
respecta conditiile de calitate prevazute in instructiunile producatorului.

ciment var M 25 Z

3.2.3. Compozitia mortarelor


Dozajele orientative pentru mortarele de zidarie cu var si ciment sunt prezentate in tabelul 2.
Tabel 2. Dozaje orientative ale mortarelor de var si ciment pentru zidarie ( conform
indicatorului de norme de deviz completat si revizuit la nivelul anilor 1999 2002 )
Denumirea
materialelor
Ciment II-B
32,5 ( M 30 ) in
saci
Var hidratat in
saci
Nisip de rau
sortat 0 7
Apa*

U.M.

Marca mortarului
M 25 Z
M 50 Z
M 100 Z
159
222
279

kg

M 10 Z
114

M 100
328

kg

61,5

61,5

55

37

mc

1,26

1,26

1,21

1,21

1,21

mc

0,310

0,310

0,310

0,310

0,310

* dozajul de apa variaza in functie de umiditatea nisipului si consistent mortarului.


Consistenta mortarului se masoara cu conul etalon iar valorile orientative sunt
prezentate in tabelul 3.
In dozajele orientative, pentru nisipul 0 7 mm s-a considerat o densitate aparenta in
gramada medie de 1450 kg/m3, ceea ce corespunde la o infoiere data de umiditate de 1 %.

Tabel 3. Consistenta orientativa a mortarelor pentru diferite tipuri de zidarii ( conform


C17-82 )
Tipul mortarului si felul lucrarii
Mortar pentru zidaria din blocuri ceramic cu
goluri vertical

Consistenta ( mm )
70 80

Mortar pentru zidarie din B.C.A.


Mortar pentru zidaria din caramida plina sau
blocuri din beton cu agregate usoare
Mortare adezive care se aplica cu pensula sau
cancioc special cu fanta
Mortar pentru zidaria din piatra sau blocuri
de beton compact

80 90
80 130
130
40 70

In functie de umiditatea si sortul nisipului, densitatea aparenta in gramada se poate


considera conform datelor din tabelul 4.

Tabel 4. Densitatea aparenta in gramada a nisipului


Sortul nisipului [ mm ]
01
03
07

Umiditatea [ % ]
0
1
2
0
1
2
0
1
2

Densitatea aparenta [ kg/m3]


1450
1210
1100
1550
1340
1220
1700
1430
1350

Pentru varul hidratat a fost considerate o densitate aparenta in gramada de 600 kg/m3.
In dozajele orientative prezentate in tabelul 2---!!!! au fost luate in considerare si
pierderile din transport, depozitate si manipulare astfel
-

Pentru ciment in saci 1,5%


Pentru var hidratat in saci 2,5%
Pentru nisip 2,5%

In cazul mortarelor adezive ( pentru realizarea zidariei din B.C.A. cu rosturi subtiri de
maximum 3 mm grosime) dozarea se face prin parti in volum, iar cantitatile orientative ale
materialelor sunt:
-

Nisip 0 -1 mm + nisip 1-3 mm + apa + aracet = 3 + 1 + 1 + 1 ( parti in volum ).

Cantitatea de apa se stabileste exact astfel incat sa se obtina o consistent de 13 cm


( determinate de conul etalon ). Mortarul adeziv se aplica prin pensulare.

3.2.4. Dozarea materialelor


Dozarea materialelor se poate face volumetric sau gravimetric ( de preferat ). In cazul
dozarii volumetrice se tine seama de densitatea aparenta a acestora si se vor face corectiile
necesare ale valorilor prezentate la subcapitolul anterior.

a) Pentru varul pasta:

k = coefficient de corectie
1,2 = densitatea aparenta a pastei la consistent 12 cm
a = densitatea aparenta efectiva a pastei in momentul intrebuintarii

b) Pentru nisip, din tabelul 4 si tabelul 1 in functie de sort si de umiditatea efectiva a

acestuia se determina densitatea aparenta efectiva eff.

k = coeficient de corectie
= densitatea aparenta pentru umiditatea de 1 % ( sau cea pentru care au fost stabilite retelele
orientative )

Tolerantele in ceea ce priveste dozarea materialelor sunt:


-

Lianti 2%
Nisip 2%
Apa se stabileste efectiv astfel incat sa se obtina consistent dorita.

3.2.5. Prepararea mortarelor


Mortarele se pot prepara manual sau mecanizat.
In cazul prepararii manual operatiile sunt urmatoarele:

a) Mortar de ciment:
Pe o platform de beton sau de scanduri bine incheiate, se amesteca cu lopata
cantitatile necesare de nisi psi de ciment. Se adauga treptat apa, amestecandu-se continuu
cu lopata pan ace se obtine un amestesc cu aspect uniform si de consistent necesara
punerii in lucrare.

b) Mortarul de ciment var:


Pasta de var sau slamul de carbid, in cantitate corespunzatoare, se pune intr-o lada
de scanduri. In momentul masurarii volumelor component, pasta de var sau slamul de
carbid trebuie sa aiba consistent 12. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la
omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn. In acelasi timp, pe o platform alaturata se
amesteca bine, pana la omogenizare, nisipul impreuna cu cimentul.
Se toarna apoi amestecul de nisi psi de ciment peste pasta din lada in cantitati mici,
amestecandu-se bine pana ce se obtine o pasta omogena. Se verifica consistenta cu
ajutorul conului etalon si daca nu corespunde prevederilor din STAS 1030-84, se mai
adauga apa, amestecandu-se din nou pana la omogenizare.

c) Mortar adeziv

Pe o platform curate se pune cantitatea de nisip, se dizolva aracetul in canitatatea


de apa si apoi se adauga treptat amestecul cu apa si aracet, amestecandu-se continuu cu
lopata pan ace se obtine un amestec cu aspect uniform ( omogen ). In cazul in care nu s-a
obtinut consistent dorita ( 13 cm ) se mai adauga apa pana la obtinerea acesteia.
In cazul prepararii mecanizate, la locul de aplicare se folosesc malaxoare cu
amestecare prin cadere libera sau cu amestecare fortata, de regula cu capacitate mici
( pana la 250 l )

a) Oridinea de introducere a componentelor este urmatoarea:


Pentru mortarele cu var hidratat se introduce la inceput apa si apoi
componentele solide;
Pentru mortarele cu var pasta sau slam de carbid se introduce la inceput apa,
apoi pasta de var sau slamul de carbid, se pune in miscare tamburul pan ace se
obtine un lapte omogen si numai dupa aceea se introduce nisipul si cimentul;
b) Durata de amestecare a mortarului este in functie de caracteristicile tehnice ale
utilajelor respective si este limitata in general la un minut.
c) Pentru obtinerea unor mortare mai omogene se recomanda varul pasta sa fie mai intai
transformat in lapte de var
d) La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii mortarului pe o durata mai
mare de jumatate de ora, este obligatoriu ca toba malaxorului sa fie spalata cu apa
amestecata cu pietris.
e) In cazul folosirii aditivilor, acestia , de regula, se amesteca in prealabil cu apa de
amestecare.
Dupa prepararea mortarelor se vor determina caracteristicile acestora conform
intructiunilor tehnice din STAS 2634-80 si STAS 1030-70.

3.2.6. Transportul mortarelor


Transportul mortarelor se va face la distante mari cu ajutorul unor bene speciale sau
autoagitatoare.
Transportul mortarelor la distante mici se poate realize folosind roaba , tomberonul,
benele sau pompele.
Toate mijloacele de transport trebuie sa fie perfect etanse si curate. In acest sense le
vor fi curatate sis palate la sfarsitul fiecarui schimb si la fiecare intrerupere a transportului mai
mare de 2 ore.

Toba malaxorului cu care s-a preparat mortar trebuie sa fie spalata cu apa in maximum
30 minute de la intreruperea prepararii mortarului.
Durata maxima de transport si de punere in lucrare a mortarelor va fi de 10 ore de la
prepararea in cazul mortarelor de ciment sau de ciment-var fara aditivi intarzietori de priza si
de 16 ore in cazul mortarelor preparate cu aditivi intarzietori de priza.

3.2.7. Material speciale


In cazul folosirii unor material speciale pentru prepararea mortarelor precum ciment,
aditivi si adaosuri, acestea obligatoriu trebuie sa fie agrementate in Romania, iar utilizarea lor
se va face strict cu respectarea tuturor conditiilor tehnice stabilite de catre producator si
confirmate de agrementul tehnic.
Avand in vederea ca, in prezent se foloseste current cimentul MULTIBAT ( un amestec
de ciment, var si adaosuri) in tabelul de mai jos sunt prezentate retetele orientative pentru
prepararea mortarelor cu acest material

Tabel 5: Reteta mortarelor preparate cu MULTIBAT ( orientativa, conform agrementului


tehnic)
Material / Marca
mortar
Nisip 0-7 mm
MULTIBAT
Apa

3.3.

M 25 Z

M 50 Z

M 100 Z

1,25 mc
250 kg
0,26 mc

1,20 mc
290 kg
0,25 mc

1,20 mc
360 kg
0,24 mc

Executarea zidariilor simple

Lucrrile de zidrie, cu timpul, apar ca necesare ntr-o gospodrie, ca urmare a


nevoilor crescande, lucrri ce se refer la executarea sau extinderea unor anexe ale
gospodriei, la refacerea unui perete care s-a deteriorat, datorit uzurii sau altor cauze, la
executarea unei mprejmuiri, precum i la alte lucrri uoare de zidrie.
Deoarece aceste lucrri nu prezint dificulti i exigene deosebite, din punct de
vedere al rezistenei construciei i al tehnologiei de execuie, ele se realizeaz n mod curent

cu forele proprii ale gospodriei. In acest scop, este necesar s se cunoasc principalele
elemente ale unei zidrii i tehnologia de execuie a unor lucrri de zidrie.
Alcatuirea unei zidarii simple din caramida
Un perete din crmida este o zidarie alcatuita din caramizi asezate unele langa altele,
formand randuri suprapuse in inaltime, legate intre ele prin mortar, dupa intarirea lui
obtinandu-se o constructie rezistenta.
O crmid este alctuit din muchii i fee, la care se distinge patul crmizii, lungul
i latul crmizii . Ele se pot aeza pe muchie (cant) i atunci latul crmizii este pe vertical,
sau se pot aeza pe lat, n care caz latul crmizii este pe orizontal ; n acest din urm caz,
crmizile pot fi aezate n lung sau n curmezi .
Fiecare rand de crmizi este alctuit din iruri de crmizi, care au denumiri n raport
cu feele zidriei : ir exterior care cuprinde faa exterioar, un ir interior care cuprinde faa
interioar i ntre ele un ir de umplutur . Spaiile dintre crmizi poart denumirea de
rosturi, care, dup poziia lor n zidrie, pot fi rosturi orizontale, rosturi verticale sau rosturi
transversale . Dup felul cum sunt executate, rosturile pot fi n form plin, cand sunt umplute
cu mortar cel puin pan la faa zidriei, sau n forma goal cand nu sunt umplute pan la faa
zidriei, fiind concave sau teite.
Zidriile simple alctuite din crmizi se pot realiza, n funcie de grosimea randului,
n urmtoarele tipuri :
-

Zidrie de 1/4 crmid, care are pe rand un singur ir de crmizi aezate pe cant
simplu .
-Zidrie de l/2 crmid, care are pe rand un singur ir de crmizi aezate n lung,
se niveleaz cu mistria, dup care se trece la zidirea crmizilor.

Dup realizarea primului rand de crmizi, se reia zidirea urmtorului rand prin
intinderea mortarului pe crmizile aezate anterior.
-

Zidrie de 1 crmid, care are pe rand dou iruri de crmizi aezate n lung, sau un
ir de crmizi aezate n curmezi

Zidrie de 1 1/2 crmid, care are pe rand un ir de crmizi aezate n lung i un ir


aezate n curmezi
Zidrie de 2 crmizi, care are pe rand dou iruri de crmizi aezate n curmezi, sau
dou iruri de crmizi aezate n lung i un ir de crmizi aezate n curmezi .

In mod curent, pentru zidrii simple i uoare se folosesc tipurile de zidrii de la 1/4
pan la 1 crmid, pe grosimea randului.

Mortarul de legatura:

Mortarul de legatura care umple rosturile zidariilor de caramida este destinat in primul
rand asigurarii repartitiei uniforme a eforturilor pe asize. Materialele ceramice folosite la
zidarii nefiind riguros plane pot conduce la repartitii inegale de eforturi. Mortarul asigura in
mod egal legatura caramiziilor asigurand astfel o monolitizare care se opune deformatiilor.
Mortarul va imbunatatii rezistenta la flambaj, la forfecare si la actiuni dinamice a zidariei din
caramida. Micsorarea permeabilitatii peretilor din zidarie la ploaie si vant se realizeaza prin
umplerea cat mai perfecta cu mortar a rosturilor intre caramizi. Consistenta si dozajul
mortarului trebuie sa permita punerea optima in opera iar pe de alta parte sa ofere o contractie
minima.
Nisipul care intra in compozitia mortarelor trebuie sa fie curat, spalat fara mal si
impuritati organice. Compozitia granulometrica a nisipului indicata de curbele granulometrice
clasice ofera rezultate bune. Mortarele curent folosite sunt cele amestecatepe baza de var cu
adaus de ciment sau de ciment cu adaus de plastifiant mineral ( var ).
Mortarele cu dozaj marit de liant au tendinta de a se fisura ca urmare a contractiei
acestuia iar cele cu dozaj redus de liant au o coeziune redusa, se dezagrega si sunt dificil de
prelucrat.
Apa din compozitia mortarului trebuie sa fie curata, fara impuritati sau alte produse
nocive pentru afectarea liantilor. Apa de mare, apa distilata si cea continand substante chimice
sau organice sunt excluse in cazul prepararii mortarelor. Cantitatea de apa adaugata
amestecului liant-nisip depinde de umiditatea naturala continuta in nisip. Rezistenta maxima a
mortarului se obtine printr-o cantitate de apa redusa.

Teserea zidariei
Modul de realizare a legaturii prin tesere a caramizilor cu ajutorul mortarului
influenteaza comportarea peretilor din zidaria de caramida la actiunea sarcinilor exterioare.
Rosturile zidariei de caramida , din necesitatea unei rezistente marite trebuie sa fie cat mai
mici posibile. Rostul vertical transversal ( amplasat in grosimea peretelui ) trebuie sa fie
perpendicular pe parametrul zidului. Acest lucru este necesar pentru a se evita dislocarea
caramizilor sub efectul de pana , produs de deformatiile transversale mare ale peretilor supusi
la flambaj. Rosturile verticale sunt executate atat prin refularea mortarului de asiza ( asezat cu
mistria ), pe latul caramizii cat si prin asezarea caramizii si a mortarului impreuna.
Trebuie sa se evite umplerea rosturilor prin partea de sus. Pentru a impiedica formarea
unor stalpisori izolati din zidarie este necesar ca unui rost vertical dintr-un rand sa-i
corespunda un plin in randul urmator tesere.

Acesti stalpisori care apar datorita rosturilor verticale in prelungire indepedenti se


deformeaza transversal sau pot fi distrusi prin flambaj. Influenta unei defectuase legaturi a
zidariei asupra rezistentei sale iese in evidenta la solicitari de compresiune excentrica ( la o
distributie
neuniforma
a
eforturilor
in
sectiune
).

Zidarie cu caramizi gaurite

Peretii din zidarie de caramida, functie de caramizile utilizate pot fi: cu goluri
verticale, orizontale si cu lamba si uluc. Avantajele zidariei de caramida gaurita, comparativ
cu cele ale caramizii pline sunt: reducerea greutatii, micsorarea dimensiunilor elementelor de
constructie, economii de materiale, cresterea ritmului de executie, micsorarea consumului de
manopera, proprietati superioare de izolare termica, cresterea ariei utile a cladirilor.
La alcatuirea acestor zidarii trebuie sa se tina seama in mod obligatoriu de pozitia
gaurilor in zidarie. Caramizile nu se vor aseza cu golurile la fetele zidariei si acestea nu se vor
umple cu mortar. Masurile au ca scop pastrarea nealterata a caracteristicilor termoizolatoare

ale caramizilor gaurite prin faptul ca aerul ar circula prin gaurile caramizilor de la o fata la
alta a zidariei. Aceasta asezare a caramizilor face sa se evite patarea fatadelor in dreptul
golurilor.

Zidarie cu goluri

In cazul zidarie cu goluri prin modul de asezare a caramizilor se obtin spatii in grosime
si pe inaltimea zidariei care pot fi lasate goale sau umplute cu materiale usoare de umplutura.
Golurile maresc capacitatea de izolare termica si fonica a peretilor. Golurile de aer ( in spatiile
neumplute) se fractioneaza prin diafragme pentru a se evita fenomenul de convectie a caldurii
sporind astfel izolarea termica. Materialele cu care se pot umple golurile ( legate sau nu cu
liant) sunt: zgura, argila expandata, beton uspr.
Alte avantaje ale acestui tip de zidarie sunt: reducerea greutatii proprii a peretilor ( cu
20 ) si economie de material ( caramida , mortar ). In schimb executarea acestor zidarii
necesita un consum de forta de munca cu calificare superioara. Acest tip de zidarie se
utilizeaza la peretii de umplutura a constructiilor cu structura din beton armat si cu pereti
portanti la cladirile cu parter sau parter si etaj.
Capacitatea de izolare termica si rezistenta peretilor din zidarie de caramida cu goluri
se poate mari prin intercalarea unor diafragme din mortar de ciment armat cu plasa de sarma
care reazema in rosturile orizontale ale peretilor exteriori. Colturile, ramnificatiile si
intersectiile se realizeaza la acest tip de zidarie cu goluri din zidarie plina de grosimea
respectiva.

Cum se execut o zidrie simpl de crmid


Inainte de zidirea crmizilor, pe fundaia de beton sau pe plan-; seu se traseaz poziia
peretelui care trebuie zidit. Dup acest trasaj se toarn mortarul, preparat anterior, cu ajutorul
unui cancioc, apoi se niveleaza cu mistria, dupa care se trece la zidirea caramizilor.
In cazul cand zidirea crmizilor se face cu ajutorul mistriei, se pune mortarul pe latul
crmizii ce urmeaz a fi zidit, pentru formarea rostului vertical, se aaz crmida pe
mortar, se andeas bine i se mpinge cu mana spre latul celei zidite anterior, iar cand a ajuns
n
poziia
respectiv
se
lovete
uor
cu
minerul
mistriei.
In final, se indeprteaz excesul de mortar ieit din rosturi i se cur faa zidriei cu ajutorul
mistriei
.
In cazul cand zidirea crmizilor se face fr mistrie, se ine cu mana crmida ce
urmeaz s fie zidit, nclinat n fa spre stratul de mortar i cu latul crmizii se adun o
parte din mortar, apoi se impinge ctre latul opus al crmizii zidit anterior. Dup aceea se
aaz crmida n poziie orizontal, se preseaz n mortar, se mpinge spre cea zidit, pan se
obine rostul vertical de dimensiunea normal i n final se apas cu putere pe (supraf aa
crmizii
n
mortar
cu
ambele
maini
pentru
fixarea
ei
definitiv.
Zidirea crmizilor se mai poate face, luand cate dou crmizi n acelai timp cu
ambele mini, folosind aceeai tehnologie de zidire ca cea de mai sus. In acest caz, mortarul
folosit la zidirea crmizilor trebuie s fie suficient de plastic pentru a putea fi mpins uor cu
latul crmizii, care se face de regul la 56 cm distan fa de cea zidit anterior.
Aplicarea mortarului pentru zidirea irului de crmizi n lung se face n fii de 78
cm lime, cu o grosime la mijloc de 2,53 cm.
Pentru zidirea irului de crmizi n curmezi se face n fil de 2022 cm lime, cu
aceeai grosime ca mai sus.
Pentru a asigura orizontalitatea i verticalitatea zidriei, dup zidirea primelor randuri
de crmizi, se zidesc la cele dou capste ale peretelui, pe o poriune scurt, citeva randuri n

devans, care s constituie reper de col. Intre acestea se ntinde o sfoar de fiecare dat cand se
face zidirea crmizilor intre reperele de col, aezandu-se cu muchia lor superioar dup
sfoara ntins. ntinderea sforii se face n mod obinuit la fiecare rand cu cite un cui nfipt n
mortarul din rost si meninut n poziie corect cu muchia unei crmizi .
La executarea zidirii unui perete de crmid trebuie s se in seama de o serie de
reguli tehnologice, din care se menioneaz:
-

nainte de punerea crmizilor n lucrare, se vor uda bine cu ap, iar pe timp clduros
udarea lor se va face din abunden.
Primul i ultimul rand de crmid se zidesc cu crmizi aezate n curmezi.
Zidria se execut n randuri perfect orizontale, pentru a so asigura o ncrcare
uniform pe toat lungimea ei.
La ntreruperea lucrului nu este permis s se toarne mortar peste ultimul rand zidit,
deoarece mortarul se ntrete i nu mai face aderen cu crmida la reluarea lucrului.
Rosturile trebuie umplute pe toat lungimea lor, iar n cazul cand zidria urmeaz s
fie tencuit rosturile se las neumplute pe o adincime de 11,5 cm de la faa
exterioar, pentru ca tencuiala s adere mai bine pe suprafaa zidriei.

Tehnologia de executare a zidariilor din caramizi si blocuri ceramice

Zidirea caramizilor ( blocurilor ) ceramice se poate face:


a) Cu mistria, pentru intinderea mortarului
b) Fara mistrie, formand rostul vertical prin apasarea caramizii ( rosturile nu sunt pline cu
mortar, ele fiind umplute numai pana la cca 10 mm de la fata zidariei);
c) Fara mistrie, formand rostul vertical prin apasarea caramizii, curatirea si intinderea
mortarului iesit din rosturi cu mistria ( rosturile se executa pline );
d) Zidirea caramizilor cate doua deodata in siruri de umplutura ( se aplica numai pentru
zidirea caramizilor intre sirurile exterioare ale zidariei);
Principalele operatii tehnologice pentru realizarea unui element sunt:
Dupa pregatirea locului de munca ( curatirea zonei, aducerea si distribuirea
materialelor, uneltelor, sculelor si dispozitivelor, etc.) si organizarea echipei de
lucru, se traseaza pozitia elementului.
Se uda cu apa suprafata trasata, pe care se va executa zidaria si cu ajutorul
mistriei, canciocului sau lopetii cancioc se asterne primul strat de mortar
( patul ) ;
Se incepe zidaria folosind una din tehnologiile prezentate mai sus avand grija
ca fiecare caramida sa fie udata bine cu apa inainte ca sa fie zidita;
Zidaria se incepe prin realizarea unor repere de colt si eventual a unor repere
intermediare daca lungimea elementului este mare, aceste repere se obtin
zidind cateva randuri de caramizi;

Se intinde o sfoara asezata la nivelul primului rand si la fata laterala a acestuia


fixate la capete cu cate un cui infipt in mortarul din rost si mentinuta in pozitia
corecta cu cate o caramida asezata pe muchie; sfoara se poate prinde la capete
cu abstecuri fixate de reperi;
Se trece la completarea primului rand intre repere, zidarul verificand
permanent orizontalitatea si verticalitatea zidariei cu ajutorul dreptarului, a
nivelei si a firului cu plumb;
Se scoate sfoara si se fixeaza cu un rand mai sus si toate operatiile se repeta
pana la terminarea zidariei.;
Se prelucreaza rosturile daca este cazul;

Se mentioneaza ca sensul de zidire ( pozare ) a caramizii este opus sensului de


inaintare a randului ce se zideste.

3.4. Executarea zidriilor din piatr natural


Peretii din piatra naturala se utilizeaza la cladiri care sunt situate cel mult la 7-8 km
fata de locul de extractie. Carierele existente ofera pietre cu caracteristici variate. E necesar ca
in fiecare caz sa se defineasca tipul de zidarie cel mai bine adaptat materialului si sa se
realizeze punerea in opera a acestuia, folosind tehnica pe care o implica.
Deci este absolut necesara cunoasterea proprietatilor pietrei de catre cei ce concep si
executa cladirea. Efectul estetic al peretilor din zidarie de piatra ofera interesante posibilitati,
exploatate de arhitectura actuala. Piatra este folosita atat ca element decorativ cat si ca elemen
portant ( de rezistenta ). Aspectul zidariei de piatra depinde pe de o parte de alegerea pietrei,
iar pe de alta parte de indemanarea si ochiul expert al zidarului. Pietrele folosite pentru fata
vazuta trebuie sa aiba o culoare uniforma, fara eflorescenta si pete.
Zidaria din piatra naturala are un domeniu mai restrans de folosire, datorita faptului ca:
Randamentul este redus
Se manevreaza greutati mari
Necesita grosimi mari, care sa suplineasca slaba calitate de izolator termic a
pietrei
Particularitati:
Blocurile de piatra, care se folosesc la pereti trebuie sa fie: negelive, cu greutate sub 40
kg, pentru a permite manipularea de catre un singur om. Pietrele vor fi brute, de forma
neregulata sau taiate dupa aspectul cerut. Piatra bruta se prezinta sub forme, care depind de
natura pietrei exploatate ( de rau , de cariera ), blocuri rontujite sau unghiulare.
Reguli constructive:
Executarea zidriilor din piatr natural
La asezarea pietrelor in cadru zidariei este necesar sa se respecte
urmatoarele reguli:

Stratificatia din cariera a pietrelor sa fie paralela cu rosturile orizontale a


zidariei

Tesarea pietrelor trebuie sa se realizeze atat in parament cat si in grosime


Pe nici una dintre fetele zidariei sa nu se intalneasca intr-un punct mai mult de
trei rosturi
La cel mult doua pietre coada scurta urmeaza o piatra coada lunga ( butisa ) iar
la doua pietre cu coada lunga un curmezis.
Pietrele in cadrul zidariei cu mortar vor rezema numai prin intermediul
mortarului, golurile ramase intre pietre se complecteaza cu sparturi de piatra
inglobate in mortar.
Se va evita asezarea cioburilor de piatra in parametrul zidului
O piatra din cadrul zidariei uscate trebuie sa seazaeme pe doua sau mai multe
pietre, realizand suprafete de contact cat mai mari
Se vor evita rosturile prea presate si cele in prelungire
La colturi si la capete de ziduri, se intrebuinteaza pietre mai mari si mai
regulate, dispuse, eventual pe inaltimea a doua randuri
In permanent se vor folosi in general blocuri de piatra de aceeasi suprafata.
Se vor evita pietrele concave care risca se se sparga.

Zidarie din piatra bruta cu mortar:


Piatra de zidarie inainte de a fi pusa in opera este curatata de pamant si udata pentru a
nu absorbi apa din mortar. Inaintea turnarii mortarului pietrele se pozeaza mai intai pe uscat
pentru a se stabili cea mai buna pozitie de legatura cu randul inferior si o tesere a rosturilor
verticale pe cel putin 10 cm.
Grosimea rosturilor este variabila la aceasta zidarie, iar spatiile foarte largi trebuie sa
fie umplute cu sparturi de piatra. Atunci cand rosturile raman aparente, ele trebuie sa fie
realizate de o asemenea maniera incat sa ofere o rezistena minima la scurgerea apei spre
partea inferioara a parametrului. Pentru o legatura buna a zidului de piatra si o uniformizare a
transmiterii sarcinilor la fiecare 2 m inaltime, se introduce un rand sau doua de pietre regulate
cu rosturi orizontale.
Zidaria din piatra cioplita:
Aceasta zidarie se utilizeaza la fundatii, pereti, stalpi, ziduri de sprijin. Piatra de
cariera care se foloseste va fi cioplita cu muchii vii, cat mai regulate iar fetele laterale sun

cioplite la echer pe o adancime de 5 cm. Blocurile de piatra se aseaza alternativ, cu coada


lunga si cu coada scurta pentru a se realiza o legatura buna a parametrului cu restul zidariei.
Zidaria din moloane se utilizeaza la constructiile unde se urmareste un efect estetic in
parament. Moloanele au parametrul in forma dreptunghiulara iar fetel laterale sunt lucrate la
echer pe o adancime de 5 cm. La zidaria de piatra mozaic, pietrele au fata vazuta in forma
poligonala, unghiul iesint al pietrei superioare se adapteaza exact la unghiul intrand format de
pietrele din randul inferior pe care se reazema.
Zidaria din piatra de talie:
Pentru executarea acestei zidarii, fiecare piatra este prelucrata conform unui plan trasat
de proiectant sau executant. Deci piatra de talie este trasata, desenata si asezata dupa indicatii
precise. Conturul fiecari pietre se supune legilor stereotomiei, stiinta derivata a geometriei
descriptive.
Planurile trebuie sa cuprinda: conturul pietrelor din parament, fasonajul fetelor si al
muchiilor, profunzimea lor in zid si golul pana la care trebuie montate. Acest tip de zidarie
susceptibil a suporta importante eforturi de compresiune, se foloseste in prezent destul de rar,
la constructii monumentale sau lucrari de arta.
Prelucrarea pietrei de forma regulata ( de obicei paralepipedica ) la dimensiunile
proiectate se face la cariera ( pentru pietre dure ) si pe santier pentru restul , in vederea evitarii
riscului deterioraii muchiilor.
La montajul cu mijloace mecanice si in special la ancorarea pietrelor trebuie luate
masuri speciale pentru protectia muchiilor vii si a fetelor vizibile impotriva posibilelor
deteriorari. Zidaria din piatra de talie se realizeaza in randuri regulate cu mortar de ciment.
Pentru a constitui o zidarie rezistenta pietrele se monteaza astfel incat sa comprime
rostul de mortar. Acest procedeu ofera avantajul unei rezistente maxime dar realizarea unor
aliniamente riguroase este dificila. Se obtine o pozare mai precisa a aliniamentelor si a
nivelelor pin montarea prealabila a pietrelor fara mortar pe pane de lemn. Umplerea ulterioara
a rostului cu mortar este dificila dar importanta deoarece gradul de umplere influenteaza
asupra rezistentei la compresiune a zidului.
La ziduri supuse la sarcini foarte mari sau actiuni dinamice ( lucrari hidrotehnice ) se
pot folosii legaturi metalice pentru preluarea eforturilor de intindere. Metalul din care se
executa aceste pietre este otelul pentru roci vulcanice si calcaroase, iar bronzul, alama si
otelul galvanizat pentru marmura. Piesele metalice se fixeaza cu mortar de ciment in lacase
special executate in blocurile de piatra.
Tehnologia de executare a zidariilor din piatra naturala bruta cu mortar
Operatiile tehnologice pentru realizarea zidariei sunt:

Trasarea pozitie elementului;


Asternerea stratului orizontal de mortar ( patul );
Udarea pietrelor cu apa;
Asezarea primului rand de pietre si indesarea lor usoara prin baterea cu
ciocanul sau maiul de lemn;
Introducerea si indesarea cu mistria a mortarului in rosturile verticale;
Repetarea operatiilor enumerate pentru fiecare rand de pietre ziditel;

Orizonalitatea rostului prin alegerea pietrelor potrivite ca dimensiune, dupa


realizarea fiecarui metru de zid pe inaltime;
Introducerea ( zidirea ) unui rand sau doua randuri de piatra de forma
neregulata sau de caramida pentru uniformizarea presiunilor la fiecare doi
metri de zid. Ultimul rand zidit se realizeaza in acelasi mod;
Verificarea permanenta pe parcursul executiei zidariei a verticalitatii si
plancitatii fetelor elementului.

Tehnologia de executare a zidariilor din piatra naturala cioplita cu mortar


Operatiile tehnologice necesare pentru realizarea zidariei sunt:

Trasarea pozitiei elementului;


Alegerea pietrelor mai mari si mai regulate si asezarea lor fara mortar pe fetele
vazute ale zidariei;
Se vor respecta conditiile mentionate anterior avandu-se grija ca fiecarei pietre
sa i se gaseasca pozitia potrivita astfel incat rezemarea ei sa se faca cat mai
continuu si mai intim-cu goluri cat mai mici si mai putine;
Scoaterea pieselor asezate provizoriu si asternerea stratului orizontal de mortar;
Udarea pietrelor si asezarea lor in pozitia provizorie stabilita anterior;
Indesarea pietrelor prin baterea lor cu maiul de lemn;
Executarea umpluturii cu pietre brute la zidurile carea au o singura fata vazuta
sau doua fete vazute dar sunt de grosimi mari
Se va urmari asigurarea orizontalitatii si teserii rosturilor, precum si o buna
indesare a pietrelor in mortar;
Introducerea si indesarea cu mistria a mortarului in rosturile verticale;
Repetarea operatiilor pentru fiecare rand ce se zideste;
Introducerea a unu sau doua randuri de piatra cioplita pentru uniformizarea
presiunilor la fiecare doi metri inaltime de zidarie;
Ultimul rand al zidariei se realizeaza in acelasi fel;
Verificarea pe parcursu; executiei a verticalitatii si planeitatii fetelor
elementului;

Tehnologia de executare a zidariilor din piatra prelucrata cu mortar


Zidaria de moloane se executa cu rosturile regulate avand grosimea de 15...20 mm,
executate cu rostuitorul. Parametrul zidariei se poate prelucra prin spituire, buciardare,
raschetare sau frecare pe intreaga suprafata aparenta sau numai partial in diferite moduri.
Zidaria din piatra mozaic utilizeaza pietre lucrate cu fete poligonale obtinute din roci
dure ( granit, porfir, calcar dur, etc.) cu rosturi avand grosimea de 15...30 mm
Zidaria din piatra de talie se realizeaza cu rosturi in grosime de 20...50 mm iar in
cazul pietrelor mari se executa suplimentar o legare intre ele cu piese metalice de tipul
scoabelor, dornurilor, placutelor in foma de coada de randunica.
In cazul utilizarii pietrelor slefuite, fetele trebuie protejate de eventuale stropiri,
scurgeri de mortar. Protejarea rosturilor concave se face cu calti, sfoara sau argila grasa
indesate in rosturi, iar la rosturile drepte ( in fata ) cu hartie lipita pe fetele pietrelor.
Materialele de protectie se indeparteaza dupa terminarea zidariei.

3.5. Executarea zidriilor de complexitate medie

Pereti din zidarie armata

Zidaria armata este executata din caramida plina, avand in rosturi o armature de otelbeton.
Conlucrarea zidariei cu armatura va conduce la marirea capacitatii portante a peretilor
si stalpilor din zidarie armata la marirea stabilitatii cladirilor in zone seismic si la sporirea
rezistentei la solicitari dinamice. Functie de dispunerea armaturilor, zidaria armata poate fi:

Zidarie cu armare transversal


Zidarie cu armare longitudinal

Zidarie cu armare transversal


Armatura la aceste zidarii este dispusa in rosturile orizontale. La pereti, armature
transversal se executa sub forma de gratare din sarma ( sau benzi de la stantare), bare
transversal din otel-beton, legate sau sudate cu alte bare in lung si bare indoite in forma de
pieptene legate sau sudate cu bare in lung. Distanta intre doua retele successive de armature se
pozeaza la maximum 5 randuri de caramizi.
Prin armarea transversal se micsoreaza deformatiile transversal ale mortarului si se
mareste rezistena la intindere din incovoiere a caramizilor, deci armatura asezata in rosturile
orizontate va mari rezistenta de rupere la compresiune excentrica a zidariei.

Zidarie cu armare longitudinal


Armatura lingitudinala mareste capacitatea portanta si stabilitatea zidurilor de
caramida. Acest tip de zidarie se va folosi atunci cand sarcina se aplica excentric ( cu
excentricitate mare ), cand elementele de constructive sunt supuse vibratiilor sau cand
cladirile sunt amplasate in zonele seismic.

Armatura longitudinal este capabila sa preaia eforturi de compresiune si de intindere


dine elementele de zidarie supuse la incovoiere si intindere. Barele vertical sunt legate cu
etrieri pozati in rosturi orizontale. Armarea longitudinal se poate realize interior sau exterior
fata de zidarie. Armatura longitudinal este pozata la partea exterioara a peretelui de zidarie
fiind protejata de un strat de mortar. Grosiema acestui strat de mortar variaza intre 23 cm
functie de mediul uscat sau umed in care se afla elemental de constructive.
Barele vertical intinse se incastreaza in centurile de beton armat. Barele verticale sunt
legate intre ele cu etrieri. Barele orizontale se ancoreaza in rosturile zidariei. Se recomanda ca
barele verticale si orizontale sa se pozeze in santuri special prevazute in zidarie. Armarea
longitudinal interioara se utilizeaza atunci cand apare necesara protectia armaturii contra
temperaturilor mari ( cosuri de fum ) sau a mediului agresiv.
Dezavantajul acestei armature este executia dificila si incomplete folosire a acesteia.
Barele verticale de otel-beton se pozeaza un rosturi mai mari cu 5 mm decat diametrul barei.
Etrierii asezati in rosturile orizontale vor lega barele verticale.

Pereti din zidarie mixta

Zidaria mixta e rezultata din combinarea a doua sau mai multe material de constructive
in scopul obtinerii unor caracteristici superioare ca: rezistenta mecanica, izolare termica,
aspect estetic. Zidaria mixta in functie de mareterialele ce intra in alcatuirea ei poate fi:

Zidarie mixta din piatra si beton;


Zidarie mixta din caramida si beton
Zidarie mixta din caramida si piatra
Zidarie mixta din caramida, piatra si beton

Zidarie mixta din piatra si beton


Cele doua material component sunt dispuse la fetele zidariei. Piatra utilizata poate fi
bruta, cioplita sau lucrata. Blocurile de piatra se pozeaza alternative, in lungimea si in latimea
zidariei pentru crearea unei legaturi mai stranse cu betonul. Betonul plastic se toarna in
straturi succesive de 40 cm. In zonele cu piatra locala de constructii , datorita simplitatii de
executie se utilizeaza frecvent aceast tip de zidari la subsolurile cladirilor.

Zidarie mixta de caramida si beton

Zidaria folosita este de din caramida. Legatura intre cele doua material se realizeaza
prin caramizi asezate transversal la fiecare al 4-lea rand, la distant de 1,0 m una fata de alta pe
orizontala. Betonul se toarna in straturi succesive. Zidaria de caramida indeplinste rolul de
cofraj pe latura respective. Folosirea acestui tip de zidarie mixta la subsoluri va dirija pozarea
zidului de caramida la interior din considerente de izolare termica.

Zidarie mixta din caramida si piatra


Blocurile de piatra utilizate la aceasta zidarie au inaltimi egale cu multiplii inaltimii
caramizii, ceea ce favorizeaza o buna legatura a celor doua material componente. In cazul
utilizarii pietrei brute la fiecare 1,0 m inaltime se prevad cate 2 randuri de caramida pe
intreaga grosime a zidariei mixte. In alcatuirea acestei zidarii se vor evita rosturile verticale in
prelungire.
Zidaria mixta de acest tip este folosita indeosebi la socluri de cladiri, pereti de subsol
unde captusirea interioara cu caramida are menirea de a asigura un confort termic superior si
posibilitati avantajoase de finisare.

Zidaria mixta din caramida , piatra si beton


Fetele zidariei sunt captusite cu caramida spre interior si piatra spre exterior.
Betonul care realizeaza legatura intre cele doua ziduri cu rol de cofraj se toarna in straturi
succesive de 40 cm. Utilizarea acestei zidarii mixte se practica in regiunile cu piatra locala.

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ZIDARIILOR DIN BLOCURI DIN BETON


a) Executarea zidariilor din blocuri din beton cu aggregate usoare se aplica aceleasi
reguli si tehnologii prezentate in cazul zidariilor din caramizi si blocuri ceramice, cu
mentiunea ca in acest caz, golurile se dispun intotdeauna in jos, iar randurile se
realizeaza cu un singur sir longitudinal de piese. Pentru taierea blocurilor se folosesc
utilaje speciale ( circular electric cu disc abraziv etc.)
b) Executarea zidariilor din beton celular autoclavizat se realizeaza cu aplicarea acelorasi
reguli si tehnologii ca in cazul zidariilor din caramizi ceramic, cu urmatoarele
deosebiri:
Tesarea rosturilor vertical ale unui rand se obtine prin decalarea lor cu pana
la din lungimea blocului, in raport cu rosturile vertical ale randurilor
alaturate;
Randurile se realizeaza cu un singur sir longitudinal de blocuri;
Taierea blocurilor se face numai cu fierastraul;
Zidirea se va executa la temperature exterioare de minimum + 5o C.

Umiditatea blocurilor trebuie sa fie mai mica de 20 %


Rosturile verticale si orizontale se realizeaza cu grosimea de 10 mm, cand se
foloseste mortar cu ciment si de 3 mm in cazul in care se foloseste mortar cu
adeziv. Pentru zidariile cu rosturi subtiri se folosesc numai blocuri fara
stirbituri pe fete sau muchii;
Este interzisa realizarea de santuri in zidarie ( pentru montarea instalatiilor
etc.)

TEHNOLOGIEA DE EXECUTARE A ZIDARIILOR ARMATE


Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora sunt inglobate armaturi din otelbeton, dispuse in rosturi pe toata lungimea elementului, sau local. Executarea zidariei se face
respectand aceleasi reguli si tehnologii ca in cazul zidariilor nearmate, cu urmatoarele
deosebirii:

Mortarul utilizat trebuie sa aiba marca minima M 50 Z in cazul incaperilor cu


umiditatea relative a aerului scazuta si minimum M 100 Z in cazul incaperilor cu
umiditate relative ridicata.
La intersectiile zidurilor, armatura se monteaza in rosturile orizontale dupa directiile
peretilor, alternativ, la fiecare rand.
Grosimea rosturilor se stabileste astfel incat sa se asigure o acoperire a armaturii cu
minimum 2 mm spre caramizi.
Dispunerea armaturilor se face in asa fel incat sa se realizeze o acoperire lateral spre
exterior de minimum 40 mm.

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ZIDARIILOR COMPLEXE

Zidaria complexa este o zidarie intarita, in interval ( distante ) determinate prin calcul
sau constructive, cu elemente din beton armat monolit vertical ( stalpisori ) sau orizontale
( centuri, buiandrugi), care-i sporesc rezistenta ( capacitatea portanta ).
Stalpisorii se dispun in functie de gradul de seismicitate al zonei, in puncte
caracteristice ale cladirii cum ar fi: colturile tronsonului, capetele diafragmelor de zidarie,
colturile, ramificatiile si incrucisarile de ziduri, etc.
Dimensiunea minima a stalpisorilor si a centurilor este de 200 mm. Exceptie fac
cladirile cu maximum 2 nivele, proiectate pentru gradul de protective antiseismica 6 si cele cu
un nivel pentru gradul 7, la care se admite inaltimea centurii egala cu grosimea placii, dar nu
mai putin de 100 mm. Betonul folosit la zidariile complexe va avea cel putin clasa C8/10.

Conlucrarea stalpisorilor cu zidaria adiacenta se asigura prin dispunerea in rosturile


orizontale ale zidariei de bare de otel-beton incastrate in acestia si prin executarea zidariei
adiacente acestora cu strepi.
Tehnologia de executare a stalpisorilor este urmatoarea:

Se treaseaza stalpii odata cu trasarea zidariei;


Se executa zidaria ( respectandu-se regulile prezentate la punctele anterioare), lasanduse nezidite spatiile in care se va monta armature si se va turna betonul, respective locul
pe care-l va ocupa stalpisorul.
Se monteaza vergele de otel, in rosturile orizontale, pe masura ce se realizeaza zidul;
Pe fetele commune stalpisor-zidarie, rosturile nu se umplu cu mortar pe o adancime de
aproximativ 2 cm, pentru realizarea unei bune legaturi intre zidarie si beton
( stalpisor );
Se monteaza barele vertical de armatura si etrieri;
Se cofreaza fetele nezidite ( exterioare ) ale stalpisorului;
Se curata baza stalpului si zidaria se uda bine cu apa;
Evacuarea impuritatilor si apei in exces se face prin fereastra de curatire, amplasata la
baza stalpului;
Se inchide ( zideste ) fereastra de la baza stalpisorului, se toarna betonul in straturi si
se compacteaza.
Compactarea se face manual cu sipci, lopatele sau vergele, deoarece o compactare
energica ( vibrare, baterea cu ciocanul in cofraje ) ar fi daunatoare aderentei dintre
caramizi si mortar.

CENTURILE
Se realizeaza din beton armat monolit si sunt continue pe toti peretii portanti.
Din punct de vedere tehnologic, centurile se pot realize:

Odata cu turnarea planseelor, in cazul celor monolite;


Ulterior montarii planseelor, in cazul celor prefabricate;

Succesiunea principalelor operatii la execuarea centurilor planseelor prefabricate este:

Dispunerea armaturilor din century, dupa montarea planseelor, asigurand petrecerea


minima a barelor in camp current, la colturi, ramnificatii, etc. precum si legarea
acestora cu mustatile ( buclele) scoase din plaseele prefabricate;
Curatirea si udarea elementelor adiacente centurii;
Turnarea si compactarea betonului dupa punerea sa in lucrare ( clasa minima C15/20 )
Protejarea betonului dupa punerea sa in lucrare.

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ZIDARIILOR MIXTE

Zidariile mixte sunt realizate din mai multe material in scopul imbunatatirii anumitor
proprietati ale ansamblului ( rezistente mecanice, rezistenta termica, comportarea la
intemperii, estetica, etc.). Dintre principalele combinatii se pot mentiona: piatra si beton,
caramida si beton, piatra + caramida + beton, B.C.A. si beton, B.C.A. si caramida, etc.
Legatura dintre diferitele material se realizeaza fie cu agrafe metalice, d = 68 mm
din otel zincat sau din otel-beton protejat impotriva coroziunii cu diferite pelicule protectoare
( se prevad la fiecare piesa, in cazul placajelor, sau minimum 5 buc/mp in rest ), fie prin
scoaterea unor piese asezate transversal la intervalul 46 asezate pe vertical.
In conditiile in care unul din materiale este betonul ( de clasa minima C8/10 ) zidaria
se executa in straturi successive de cca 400 mm inaltime, pentru a se evita prabusirea zidariei
datorita impingerii betonului proaspta. Betonul se va compacta numai manual prin indesare cu
sipci de lemn sau cu vergele metalice. La executarea zidarie se vor respecta regulile si
operatiile tehnologice descries la celelalte subpuncte din cadrul acestui capitol.

3.6. Executarea tencuielilor simple


Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaa brut a unor elemente de
construcie , avnd rol decorativ , igienic , de protecie a prilor de construcie pe care le
acoper i , uneori , de izolare termic , fonic , hidrofug .
Tencuielile driscuite se executa in urmatoarele scopuri:
-sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile, tavanele , peretii despartitori
si alte elemente de construcie , contra actiunilor ploilor, gerului., umiditatii,arsitei
soarelui,gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale;
- sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat
in interiorul cat si la exteriorul cladirii , ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de
a primi orice forma la aplicarea lui.
-sa creeze suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice
corespunzatoare.
Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor
pe care se aplica.
Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu , pentru a asigura
rezistenta la actiunea acizilor,pentru a absorbi sunetele etc.
Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi :
-primul strat,stratul de amorsaj sau spritul

-al doilea strat , stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara
adaos de ciment
-al treilea strat (fata vazuta),stratul vizibil sau tinciul ;la tencuielile driscuite tinciul
este din mortar cu nisip cernut fin
Pentru ca grundul sa adere bine , suprafetele de beton, de zidarie de piatra sau cele din
sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. In acelasi scop , pe planseele de rabit se
aplica un strat suport (snir) , care umple ochiurile plasei.
Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cu granultia de 1mm
cernut,netezita cu drisca de lemn sau metalica.
Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii
obisnuite,la fatade simple,iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare
pentru incaperi mai importante.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat
la exterior cat si la interior.

Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite

Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se
aplica tencuiala,trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide, plane,curate si rugoase.
Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari,ele
trebuie reparate.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele
respective de praf,noroi,pete de grasime etc. Daca suprafetele de tencuit sunt netede,ele
trebuie inasprite prin cioplire,spituire etc.
In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline,rosturile se curata pe o
adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.
Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din
placaj), avand suprafete netede nu se tencuiesc. Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o
finisare directa cu compozitia de zugraveli, vopsitorii sau tapete.
Inainte de aplicarea mortarului,suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa,pentru
a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala,ceea ce ar dauna
adeziunii acestuia.
Pentru a preintimpina aparitia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu
contractii diferite, aceste rosturi vor fi acoperite cu fisii de rabit de circa 15 cm latime.
Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele, grinzi, buiandrugi
stalpi, etc.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit; cele de lemn vor

fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact
direct cu tencuiala.

La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine
legata cu sarma,la distante de 2025 cm,de reteaua de bare de otel-beton. Pentru tencuielile
exterioare se executa aceleasi lucrari de pregatire a suprafetelor de tencuit, ca si pentru
tencuielile interioare. Avind in vedere ca tencuielile exterioare sint supuse agentilor
atmosferici, ele se executa cu deosebita grija. Se interzice la aceste lucrari folosirea ipsosului
care se degradeaza la umiditate.

Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite

Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura,calitatea si


cantitatea lor proprietatile mortarelor,le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa
satisfaca anumite conditii.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii,apa si agregatele.
Liantul poate fi cimentul-var.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera
liantului intarit proprietati mecanice.
Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului
proaspat.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.
Nisipul cu rol de umplutura,contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului
intarit.Nisipul preferabil este cel cuartos.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa
corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila,substante
humice,saruri,mica,carbune etc.

Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt :

-mahala patrata ,lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu
mistria pe tavan
-mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti
-fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii
-dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului

-cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor


-masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului
-drisca(de otel,obisnuita,profilata,dreptar,lunga) pentru finisarea tencuielii
-cancioc pentru a lua si avea materialul la indemana
-spaclu unealta pentru a lucra cu materialul pregatit
-bidinea unealta pentru a umezi peretii
-roaba pentru a cara materialul
-galeata pentru a cara materilul mai usor
-penson pentru a stropi
-gletiera unealta pentru a nivela peretele
-betoniera pentru a prepara materialul

Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite

Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din
mortar de var gras,cu sau fara adaos de ciment.Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt
mortarele de marca M 4 , M 10.
Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu
lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment; se adauga apoi treptat apa, amestecandu-se
incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara
punerii in lucrare .
Prepararea mortarului de ciment-var. Pasta de var sau slamul de carbid , in cantitate
corespunzatoare dozajelor indicate , se pune intr-o lada de scanduri. In momentul masurarii
volumelor componentelor , pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de
12. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn.In
acelasi timp, pe o platforma alaturata se amesteca bine , pana la omoge- zare nisipul
impreuna cu cimentul.
Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici ,
amestecandu-se bine, pana se obtine o pasta omogena.
Se verifica consistenta cu ajutorul conului etalon si daca nu corespunde prevederilor
din proiect , se mai adauga apa, amestecandu-se din nou pana la omogenizare.

Prepararea mecanizata a mortarelor . Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se


prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii:
-dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului , cu tolerante de + 2% sau -2%
pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate;
-amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului.
Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau
manuale) , iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectanduse tolerantele indicate pentru lianti si agregate.
In functie de tipul mortarului de aplicat , consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa
intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala
Mortare aplicate manual ;
-pentru sprit

-pentru grund 78
Mortare aplicate mecanizat;
-pentru sprit

12

-pentru grund 1012


Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata
sau betoniere cu cadere libera. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax
orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.
Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea
materialelor componente.

Executia tencuielilor driscuite


Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie
plana,verticala respective orizontala,iar fata vazuta driscuita.
Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei
straturi precedata de trasarea suprafetelor.

Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii:


-punctarea
-executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor)
Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori
realizati din mortar,astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care
urmeaza sa fie aplicat. Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea
grundului. Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta
de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin,se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca
floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1,5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara
firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara
la 20 cm de pardoseala,se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. Dupa baterea
celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.Intre aceste doua cuie se
mai bate un cui in acelasi mod,la mijlocul distantei. Se repeta operatia si la cealalta margine a
peretelui. Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate
in lungul sforii,la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. In
acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa
pardoseala.In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la
floarea cuiului formand asa-numitii martori. Intre martorii astfel executati se aplica fasii
verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar,prin miscarea suscesiva a
acestuia in sus si in jos,rezemat pe martori. Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi
mici fasiile se executa in pozitie orizontala.
Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa
asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support.Peretii din zidarie de caramida se
stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea

aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.


La suprafetele de beton si de zidarie de piatra,pentru sprit se folosesc lapte de ciment
uneori cu un mica daos de nisip. Stratul de sprit se aplica fie manual,fie mecanizat. Aplicarea
mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.Manual,stratul de sprit se aplica cu ajutorul
unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este
necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.
Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea
mortarului. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se
numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment. Acest strat se executa din mortar de
var cu ipsos sau de var cu ciment dupa cum este si mortarul grundului. Smirul se aplica
apasindu-l cu dosul mistriei pe plasa de rabit, astfel ca sa intre bine in ochiurile plasei.
Suprafata smirului trebuie sa mai ramana cit mai aspra, pentru ca sa asigure o buna legatura
cu grundul.
Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de
24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor
din caramida.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm
in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata.Grosimea stratului de grund
trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida,piatra si beton.Aplicarea
manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu farasul.
Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Dupa prima
nivelare se completeaza golurile ramase si se niveleaza din nou. (anexa 6)
In cazul executarii tencuielilor, folosind fisii orizontale, dreptarul se tine in pozitie
verticala, lipit pe doua fisii orizontale de ghidare si se deplaseaza pe aceste fisii cu miscari
scurte in sus si in jos. Suprafata grundului astfel obtinuta nu se netezeste; ea trebuie sa ramana
aspra, pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. Daca dupa nivelare suprafata
grundului a iesit prea neteda, sau atunci cind stratul vizibil urmeaza sa fie aplicat dupa uscarea
completa a grundului, fata acestuia se cresteaza cu mistria pe o magine de 2.3 mm,
tragandu-se linii inclinate in doua sensuri, la distante de 5.6 cm una de alta. O aderenta si
mai buna se obtine brazdand suprafata grundului cu linii orizontale ondulate. Daca grundul se
aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos, fiecare strat trebuie
asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa
ce acesta a inceput sa se albeasca. Intervalele de timp intre straturile de tencuiala aplicate
separat variaza de la 1 ora pina la 48 de ore, in functie de natura mortarului. Mecanizat
grundul se aplica cu masini de tencuit.
Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul
definitiv.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.
Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.
Mortarul pentru stratul vizibil, denumit tinci, se prepara cu nisip cu granulatia de pana la 1
mm diametru, avind consistenta de 9.11 cm; inainte de alpilcare, mortarul se trece printrun
ciur cu ochiuri de 1,5 mm. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si

imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire.Dupa zvantarea
acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l
cu drisca de lemn. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor,stratul vizibil se
proteleaza de soare si de vant cu rogojini,saci etc. Stratul vizibil se aplica dupa uscarea
grundului (sau albirea lui la tencuieli pe baza de var), incepand cu tavanul. Daca grundul este
complet uscat, aceasta se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil. La tencuieli
exterioare, inainte de aplicarea stratului vizibil se executa toate profilurile fatadei.
Verificarea suprafetelor tencuite, abateri admisibile

Pe parcursul executarii lucrarilor , trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de


executie, utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect , precum si
aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise ; de asemenea este necesar sa se
urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau
inghetarii.
Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual , cercetand suprafata tencuita , forma
muchiilor , a scafelor(ca prelucrare) , sa nu aiba denivelari , ondulatii , fisuri , impuscaturi
provocate de granulele de var nestins , urme vizibile de reparatii locale etc.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri , portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria , in spatele radiatoarelor etc.
Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime , prin
asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si
tencuiala.
Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul ,
bolobocul si cu firul cu plumb.
Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective
sau prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile , pentru a nu strica aspectul
tencuielilor prin reparatii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu un
ciocan de lemn ; un sunet gol arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a
tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala .
Abaterile admisibile sunt :
Defecte

Abateri

Umflaturi

nu se admit

Zgrunturi mari

nu se admit

Neregularitati ale suprafelelor

maxim doua neregularitati in orice directie

Abateri de la verticala

la tencuieli interioare 1mm/m


La tencuieli exterioare maximum 2mm/m

Abateri fata de orizontala

maximum 1mm/m

Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor

Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu:


-coscoviri
-crapaturi
-pete
-impuscaturi etc
Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze, dintre care cele mai des intalnite sunt:
-pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii;
-calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului ;
-executarea gresita a lucrarilor de tencuieli
- greseli la executarea altor lucrari
- intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei.
Coscovirea tencuielii
In cele mai multe cazuri , tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii
conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite , pentru a
asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat.
Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a
fost bine curatata de praf , noroi , pete de grosime etc, inainte de aplicarea mortarului .
Coscovirea tencuielilor este provocata , uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de
zidarie sau de beton , tencuite , mai ales daca aceasta , in momentul aplicarii mortarului a fost
prea uscata.
De asemenea , la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant ,
apa din mortar se evapora foarte repede , mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se
desprinde cu timpul si cade. De aceea , pe timp foarte calduros , acesti pereti se uda bine
inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede
45 zile.

La tencuieli exterioare . stratul vizibil , incalzit de soare sau batut de vant , se contracta
si se desprinde de grund . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a
grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil , si in acesc caz este
necesar ca grundul , inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie , sa fie bine udat si apoi
stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant.
Crapaturi in tencuiala

Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite
pe care s-a aplicat tencuiala , in special intre lemn sau metal si zidarie , daca la executare nu sau luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. La tencuiala executata pe
zidarie , crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se
sprijina zidaria. In aceste caz, crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe
tencuiala pe ambele fete ale peretelui.
In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Astfel
folosirea mortarelor grase aplicate intr un strat gros duce la formarea fisurilor de
contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . Fisurile de contractie se
formeaza , de asemenea , la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in
lada de mortar.

Pete pe tencuiala

Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. Ele
pot fi de diferite culori , in functie de cauza care le-a provocat. Astfel din cauza exploatarii
gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte, pe tencuiala cosurilor din camere apar
pete de culoare maro. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se
formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al
cosului. In acest caz , lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata
urat mirositoare.
Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod , in
care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . Uneori , pete cu aspect
asemanator apae sip e peretii fara cosuri, datorita existentei sub tencuiala a unor materii
bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea
suprafetelor pentru tencuieli.
Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere , daca tencuiala a fost
aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran , sau daca imbinarea
tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere, trecand prin franghia
gudronata de la mansonul de imbibare, pateaza tencuiala.

Pete de importanta mai mica , avand culoare roscata , apar uneori pe tencuiala din
cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de
otel beton etc, care , ruginind , pateaza tencuiala.

Astfel de pete se repara de zugravi. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care
datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. Apa din zidarie evaporandu se lasa cate o pat
ape suprafata tencuieli , diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor
sau a zugravelilor. Astfel de pete , dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire , nu mai
apar.
Uneori din aceeasi cauza , umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei
se rezuma numai la patarea zugravelii. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei.
Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani, aceasta
dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie.
Umezeala , care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor
exterioare ale camerei , datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor.
In aceste caz nu este necesara nici o reparatie , ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei
respective.

Impuscatori de var

Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la


prepararea mortarului . Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere.
Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa , sunt si parti de var
bulgarii care se sting mai greu , uneori dupa 34 saptamani de la amestecarea lor cu apa.
Aceste parti de var nestins , fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar,din zidarie sau din
atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. Ca rezultat, pe suprafata tencuielii apar
umflaturi , apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 34 cm
diametru , avand la mijloc o bucata de var . Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor
de stingere a varului, mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var.
Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au
provocat si anume:
-deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara
dupa terminarea tasarii;
-tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul
respective se repara dupa terminarea acestor lucrari.

-tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din


instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului suport.
Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul suport se
inlatura , iar locul respective se curate cu circa 2...5 cm dincolo de limitele suprafetei cu
defect. Dupa aceasta , locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in
aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala.
Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija , se uda
cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala.
Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute, ci la
toate portiunile desprinse de pe stratul suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin
lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. Dupa indepartarea cauzelor care
au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite, suprafata descoperita se
curate cu grija de resturile de mortar si de praf, , cu ajutorul unei perii; evetualele defecte ale
stratului suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este
executata aceasta suprafata. Numai dupa aceasta se executa tencuiala , cu acelasi mortar si
aceleasi straturica si restul tencuielii.
Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala
nu este desprinsa de stratul suport , repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea
fisurilor cu spaclu; dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa , crapaturile se
driscuiesc cu mortar de var ,de ciment sau de var cu ciment.
Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi
liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment.
Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit.

Executarea lucrarilor de tencuieli pe timp friguros

Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite , folosindu se


mortare obisnuite; numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber , luindu-se
masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru.
La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua
din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si
asigurarea incalzirii incaperilor , atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a
tencuielilor.
Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta
fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. Pe toata

perioada executarii tencuielilor , pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % ,


temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %.
Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment
sau ciment var. La prepararea lor se vor utilize, de preferinta, nisipuri silicioase cu un
continut minim de fractiune sub 0,2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile.
Consistenta mortarelor masurata cu conul etalon va fi de 68 cm, iar rezistenta minima la
care mortarul nu mai este periclitat de inghet, este de 50 % N/cm2.
Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de
clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului ; nu se permite
folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie.
La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului,
percum si a timpului de amestecare, care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe
timp de vara.
Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C.
Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 50 0C la
mortarele de ciment- var si + 250C la mortarele de ciment.
Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului , se incalzeste in primul rand apa,
pana la cel mai mult + 800C.

Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli

Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie


executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara, spre a prevenii eventuala cadere a acestuia
peste zid.
Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda
modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective.
Sculele trebuie sa fie fixate de cladire , iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si
fara aschii. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite , taisul lor trebuie sa fie protejat cu
invelitor sau cu teci corespunzatoare ; in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu
ascutisul spre sine; ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea.
Tencuiala trebuie executata numai pe o schela , prevazuta cu parapete, astfel incat
lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si
sculele de pe schele.

Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe


podine asezate pe capre deplasabile.
Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de
tencuire (reparatii) in locuri izolate.
Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice, schele
suspendate sau schele mobile.
Inainte de inceperea lucrului , la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor
schelelor , a utilajelor , a pompelor de mortar etc. , utilizate la executarea manuala sau
mecanizata a lucrarilor de tencuire. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune
mai mare decat presiunea maxima , indicate in fisele tehnice respective.
De asemenea , in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie.
La executarea grundului pe peretii exteriori, pe timp calduros trebuie lute masuri
pentru a proteja suprafeta de razele solare si de vint, prin acoperirea cu rogojini umede sau
prevazind paravane pe schela exterioara.
La executarea spaletilor la usi, ferestre si nise, la colturi se fixeaza dreptare puse la
cumpana sau la boloboc, pentru ca acestia sa rezulte drepti si verticali, respectiv orizontali.

Cancioc

Mistrie

Spaclu

Gletiera metalica

Bidinea

Boloboc

Roaba

Betoniera

3.7. Executarea tencuielilor decorative

Dezvoltarea materialelor si tehnologiilor de constructie au permis extinderea arealului


ocupat de locuinte. Intalnim azi case situate in zone cat mai diverse si cu solicitari climatice
externe. In aceste conditii, beneficiarii acorda o atentie tot mai deosebita avantajelor oferite de
catre aceste tehnologii si materiale.
Fie ca este vorba de protectie impotriva umiditatii, fie ca asigura o izolatie termica
considerabila, toate aceste avantaje ne influenteaza alegerile. Sa luam de pilda, tencuielile
decorative. Pe langa faptul ca acestea imbunatatesc proprietatile izolatoare ale unei locuinte,
asigura protectia corespunzatoare apei si umiditatii, acestea ofera si un aspect exterior
atragator.
In functie de tipul liantului, tencuielile decorative pot fi: minerale (pe baza de ciment
si rasini sintetice) sau sintetice (avand ca liant doar rasini sintetice). Acestea din urma prezinta
avantajul ca sunt mai elastice si se pot aplica mult mai usor decat cele minerale. Diversitatea
coloristica in cazul tencuielilor decorative sintetice este mult mai bogata, variind de la alb
pana la cele mai intense culori. Acestea din urma se recomanda doar pe suprafete mici, cum ar
fi detaliile arhitecturale.
Modelul finisajului granulatia tencuielii
Aspectul finit al unei tencuieli decorative este determinat in principal de marimea
granulelor din compozitie. In cazul tencuielilor decorative cu granulatie mica, 1,5 mm se
obtine o suprafata cu aspect zgrunturos si omogen, in timp ce in cazul tencuielilor decorative
cu granulatie mai mare de aproximativ 3 mm, suprafata obtinuta are un aspect de scoarta de
copac.
Atentie! Cu cat granulatia este mai mare, cu atat va fi mai mare si consumul de
material pentru metru patrat acoperit.
Cum se obtine un model prin driscuire?
Un alt element care poate determina formarea unui model il constituie sensul de
driscuire al tencuielii decorative. Aspectul striat se obtine prin structurare cu drisca de
plastic, dupa aplicarea materialului la grosimea granulei. In timpul driscuirii, granulele din
compozitie se rostogolesc iar aspectul final se realizeaza in functie de miscarile executate:
circulare, verticale sau orizontale.
Pentru obtinerea unor rezultate calitative este bine sa evitati aplicare tencuielilor
decorative pe zone expuse direct razelor soarelui prevenind in acest mod uscarea prematura a
tencuielii decorative. Alti factori care pot influenta in mod direct calitatea lucrarii
dumneavoastra sunt: vantul, ploaia, ceata, inghetul. In asemenea situatii este bine sa evitati
inceperea unei lucrari.
Ce se intampla in cazul in care doriti sa intrerupeti lucrul pentru o pauza? Daca doriti
sa evitati aparitia nadelor pe peretele pe care ati aplicat tencuiala decorativa, montati o banda
adeziva in dreptul ultimei fasii aplicate. Realuarea lucrarii se va produce din acelasi loc.

Un alt secret al unei lucrari calitative il reprezinta montarea unei schele pe intrega
suprafata a fatadei. In acest mod veti reusi sa acoperiti o suprafata cat mai mare fara
intreruperi.
Pentru soclu, este recomandat sa aplicati o tencuiala mozaicata care nu necesita
driscuire. Este rezistenta la intemperii! Tencuiala mozaicata se recomanda in general, pentru
zonele expuse murdaririi, de exemplu coame de colt, zona balustradelor, in apropierea
ferestrelor si usilor, in holuri sau baruri.
Durabilitatea tencuielilor decorative rezulta din flexibilitatea lor, permeabilitatea
ridicata la vapori, gradul de absorbtie scazut si rezistenta la influentele biologice. Pentru a
intelege mai bine avantajele pe care vi le ofera fiecare tip de tencuiala in parte, este bine sa
cunoasteti cateva lucruri esentiale legate de structura si compozitia tencuielilor decorative.
Tencuielile decorative acrilice cu aspect de piatra sau cu structura rustica prezinta
flexibilitate ridicata, au gradul de absorbtie foarte scazut, buna aderenta la suprafete si
rezistenta la deteriorari de natura mecanica. Acestea permit realizarea de diferite modele: cu
aspect aglomerat, zgariat, scoarta de copac, etc.
Tencuielile decorative silicatice produse pe baza silicatilor de potasiu cu umpluturi
minerale sub forma de pasta sunt disponibile in doua variante cu aspect de piatra cu o
granulatie intre 1,5mm si 2,5mm si cu aspect rustic cu o granulatie intre 2,0mm, si 3,0mm.
Tencuielile decorative silicatice prezinta o permeabilitate excelenta la vaporii de apa, sunt
rezistente la murdarie si microorganisme datorita alcalinitatii ridicate.
Tencuielile decorative siliconice cu structura cu aspect de piatra avand o granulatie de
1,5mm si 2,5mm si cele cu structura rustica cu granulatie de 2,0mm si 3,0mm sunt produse pe
baza rasinilor de silicon si a silicatilor de potasiu, cu umpluturi minerale sub forma de pasta.
Exista insa si o categorie rezultata in urma combinatiei acestor doua tipuri: siliconice
si silicatice. Acestea asigura usurinta curatarii fatadelor, sunt rezistente la acumularea
murdariei si la radiatiile UV. Aditivii bioacizi din compozitia acestei tencuieli decorative
asigura o protectie eficienta impotriva influentelor biologice.
Tencuielile decorative mozaicate se recomanda mai ales pentru utilizarea pe peretii
din interiorul cladirilor, supusi uzurii puternice, cum ar fi coridoarele, holurile sau scarile.
Aceste tencuieli sunt produse in diferite combinatii de culori. Rasinile transparente din
compozitia lor sunt utilizati ca lianti, iar pietrisul de cuart colorat sau praful de marmura
naturala sunt folosite ca umpluturi.
Modul de aplicare al tencuielilor decorative:
Pentru a aplica o tencuiala decorativa este nevoie sa aplicati mai intai o amorsa
speciala colorata in aceeasi nuanta ca si tencuiala decorativa.
Tencuiala decorativa se aplica intotdeauna in strat subtire cu un fier de glet, la
inclinatia necesara. Materialul in exces trebuie colectat inainte ca tencuiala decorativa sa se
usuce, acesta va fi intins pe suprafata peretelui la acelasi nivel cu restul materialului aplicat.
Desigur, ca exista si alte metode de aplicare. De exemplu. Tencuielile decorative cu textura
cu aspect de piatra se pot aplica prin pulverizare, daca in compozitie adaugam un supliment

de intaritor. Urmeaza driscuirea, etapa care se realizeaza prin folosirea unei unelte din plastic
sau fier in culori deschise. (O drisca neagra va lasa urme inestetice!!)

Tencuiala antiigrasie

MA - Tencuiala anti-igrasie inlatura garantat igrasia in cazul caselor (unde apa se


infiltreaza prin ascensiune capilara). Se poate folosi in locurile unde igrasia a aparut prin
ascensiune capilara, prin ziduri in stratul de tencuiala: bai, coridoare, pivnite, bucatarii,
camere de locuit, case vechi.
Tencuiala anti-igrasie rezolva total disconfortul - pete de umezeala - mirosuri grele permitand uscarea zidariei umede.
Tencuiala ramane uscata pentru ca are loc un proces de difuzie si evaporare continuu.
Continutul ridicat de pori, ce poate atinge procente cuprinse intre 30-45%, permite difuziunea
vaporilor de apa din zidarie prin tencuiala.
Porii comunica intre ei prin intermediul unor
microcapilare. Prin aceste microcapilare apa
trece numai sub forma de vapori. Sarurile
transportate de apa, care ar putea sa distruga
tencuiala nu pot patrunde prin aceste spatii.
Sarurile raman in zidarie si datorita unei
dilutii mici nu
pot sa cristalizeze si sa distruga tencuiala.
La tencuiala clasica sarurile din zidarie
patrund in tencuiala - cristalizeaza si de
acum incepe tot necazul: umezeala - miros
neplacut - tencuiala ce cade. Apa ce urca
prin ascensiune capilara transporta sarurile prin zidarie si de aici in tencuiala; aceasta se
umezeste, se cojeste si cade.
Consumul specific se calculeaza in functie de zidarie (aprox. 10 kg / mp / cm), iar tencuiala se
usuca perfect in maxim 5 zile.
Pentru a putea aplica aceasta tencuiala trebuie ca, mai intai sa eliminati tencuiala
veche pana la zidarie. Este necesara indepartarea tencuielii vechi pe o portiune de minim 50
cm peste nivelul unde igrasia se vede cu ochiul liber. Se perie restul de tencuiala cu o perie de
sarma si mortarul dintre rosturi se indeparteaza cu ajutorul unei scoabe pe o adancime de 0, 51 cm.
Pregatirea solutiei care se va aplica pe perete se face face manual sau mecanizat.
Durata de amestecare este de minim 3 minute pana la obtinerea unei mase omogene cremoasa
usor prelucrabila. Un sac de mortar necesita cca. 6-8 litri de apa.
Materialul isi pastreaza in betoniera calitatile timp de 2-3 ore.
Primul strat trebuie sa fie amorsa. Care se obtine prin amestecarea mortarului
antiigrasie M. A. cu apa pana ajunge la consistenta unui strop obisnuit de ciment.
Dupa amorsare se lasa un timp de uscare 1-2 zile.
Tencuiala antiigrasie propriu zisa se aplica peste amorsa stratul de tencuiala M. A.
Tencuiala se depune in straturi succesive de max. 1 cm. Timpul de asteptare intre straturi este
de minim 8-10 ore. Nerespectarea tehnologiei poate conduce la alunecarea mortarului de pe
zidarie. Tencuiala se va trage pe perete cu un dreptar de lemn sau metal. Suprafata trebuie sa
fie bine inchisa fara gauri sau denivelari. Datorita vitezei de evaporare deosebit de mare este
necesar ca pe o perioada de 2-3 zile stratul de tencuiala sa fie umezit prin pulverizare de apa
cu furtunul sau prin stropirea cu bidineaua.

Dupa trecerea perioadei de uscare se va trece la finisarea tencuielii pentru care se va prepara
un amestec de consistenta unui tinci obisnuit. Se lucreaza in echipe de cate doi meseriasi: unul
depune mortarul cu o gletira din metal, celalalt meserias driscuieste suprafata cu o drisca din
burete
sau
polistiren
expandat.
Se
vor
finisa
suprafete
lungi.
Mortarul antiigrasie nu se tapeteaza, nu se vopseste cu vopsea de ulei, vopsele lavabile sau
huma. Se vor folosi numai zugraveli minerale sau vopsele speciale anti-igrasie.
In ultimele saptamani noi v-am prezentat cele mai des intalnite modalitati de inlaturare
a igrasiei de pe peretii unei case.Ramane ca dumneavoastra sa o alegeti pe care vi se pare cea
mai potrivita pentru locuinta dumneavoastra si nu in ultimul rand sa pe cea care se incadreaza
in bugetul pe care il aveti.

3.8. Executarea lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor de locuit

Multe dintre cldirile vechi necesit reabilitare termica inclusiv prin izolarea
pereilor exteriori ceea ce duce implicit la reducea facturilor de cldur i la
cresterea confortului.

n Europa Central i de Est, izolarea


corespunzatoare a pereilor exteriori ai blocurilor
poate s creasc performana termic prin
reducerea consumului de energie per total i
totodat s schimbe radical aspectul cldirii.

Recomandari: Izolarea corespunzatoare a unui


perete existent din zidarie
Peretii din zidarie au fost folositi vreme
indelungata si pe scara larga in constructia caselor. ns pereii solizi din zidarie asigura o
izolare redus a locuintelor. Izolarea corespunzatoare a unui perete din zidarie consta
in instalarea unui start de material izolant pe interiorul sau exteriorul peretelui. Oricare din
opiuni va afecta fie dimensiunile camerei, fie aspectul exterior al cldirii.
Poziionarea izolaiei pe exteriorul peretelui nseamn c masa peretelui va fi nclzit
crend o rezerv termic n perete. Acest lucru este ideal dac respectiva cldire este locuit
24 h pe zi, de exemplu spitale sau camine. ns o cldire care este locuit ocazional necesit o
nclzire rapid, care este uor de realizat prin instalarea izolaiei pe interiorul peretelui.
Plasarea izolaiei pe interiorul unui perete existent va reduce insa suprafaa pardoselii, motiv
pentru care multi arhiteci recomanda izolaia exterioara.
Un alt lucru care trebuie luat n consideraie este prevenirea egrasiei prin folosirea
unor materiale corespunztoare. n funcie de tipul de cldire i de stilul architectural, se poate
utiliza: un strat de tencuial, igl suspendat, grilaj de lemn i recent, faade ventilate i
panouri armate sau de protecie. Din ce in ce mai multi arhiteci i constructori de cldiri
recomand utilizarea faadelor decorative, ventilate.

Beneficiile noilor faade ventilate pentru cldirile existente, sunt:

Soluie optim ce combin mbuntirea termic, estetic i rezistena la ap;


Timpul alocat pentru pregtirea suprafeei pereilor exteriori este relativ redus
consolele sunt uor de fixat;

Instalarea este uoar, fr schel;

Acustic excelent;

Uor de ntreinut;

Cost redus.

Aceast seciune prezinta diverse variante de izolare pentru urmtoarele sisteme exterioare
de perei pentru cldiri noi sau existente, joase sau nalte:

Izolarea Extioara a Pereilor un strat de tencuial aplicat peste izolaie


Placare Exterioara Faade Ventilate i tip Cortin

Izolarea Interioara

1. Izolarea exterioar a pereilor un strat de tencuial aplicat peste izolaie


Izolarea exterioara a pereilor de zidarie are avantajul c pstreaz structura cald.
Masa termic a pereilor exteriori de zidarie ajut la meninerea unei temperaturi constante
acumulnd cldura iarna i
reducnd ptrunderea
razelor solare vara.
Izolarea exterioara a
pereilor este recomandata
pentru proiectele noi i de
renovare.
Multe dintre cldirile vechi,
n special cele construite n
anii 60 i 70, sufer din
cauza deteriorrii fatadelor,
penetrrii apei, condensului
i pierderilor excesive de
cldura datorit lipsei unei
izolaii corespunzatoare.
Aceste probleme pot fi rezolvate prin izolarea exterioar
ncorpornd izolatia n spatele tencuielii sau materialului de placare.

pereilor

n proiectele de renovare, izolarea exterioara este de obicei combinat cu nlocuirea


ferestrelor astfel evitndu-se un blocaj termic. \

Finisaje din tencuial


Tencuiala este disponibil ntr-o gam variat de culori i materiale oferind arhitecilor
posibilitatea de a crea un design atractiv, dar i practic.
n alegerea tencuielii este recomandat s se consulte un specialist pentru analizarea
cerinelor specifice pentru aceste produse.
Tencuiala aplicat peste izolaie este supus unor fluctuaii de temperatur mai mari
dect tencuiala aplicat direct pe zidarie. Pentru a reduce la minim crpturile, trebuie avute
in vedere urmtoarele:

Consolidarea tencuielii cu ajutorul unei plase,


Folosirea unei culori deschise pentru finisaj pentru a nu atrage razele solare,

Folosirea unei tencuieli n care sa fie incorporate polimeri i/ sau fibre de consolidare.

Izolaia trebuie s fie ntotdeauna rentoars n pragul superior la deschizturi pentru a


evita blocajul termic.
Foc
Acolo unde se folosete o izolaie inflamabil sub tencuiala, plasa de consolidare
trebuie fixat prin izolaie n substrat. n plus, trebuie instalate bariere neinflamabile la fiecare
etaj.

2. Placare exterioara Faade Ventilate i tip Cortin


Sisteme pentru faade ventilate
Acest sistem modern de placare este realizat dintr-un cadru de metal, fixat la structura
cldirii, care suport un panou de placare decorativ n afara unei caviti ventilate cu
izolaie termic.
Placarea faadelor ventilate
are avantajul c da
posibilitatea peretelui s
respire, reducnd riscul
apariiei condensului.
Panourile de placare sunt
disponibile ntr-o gam
variat de culori i materiale
oferind arhitecilor

posibilitatea de a crea un design atractiv dar i practic pentru exteriorul cldirilor.


n comparaie cu sistemele de tencuial pentru faade, sistemele pentru faade ventilate au
urmtoarele avantaje:

Instalarea este mai rapid datorit faptului c timpul alocat pregtirii suprafeei
pereilor existeni este mai redus;
Izolarea cu vat minerala este mai eficient datorit densitii reduse (24kg/m3)
comparativ cu BCA-ul (110kg/m3);

Vata minerala are o performan termic mai ridicat;

Mai multe opiuni pentru finisarea exterioar cum ar fi panouri din aluminiu precolorate, ciment fibr sau panouri din polimer;

Instalare mai rapid deoarece faadele ventilate sunt prefabricate;

Fr schel.
Sisteme tip Cortin pentru zidarie

Sistemele izolate tip cortin pentru zidarie ofer designerilor o varietate de opiuni i
efecte vizuale folosind panouri de placare pentru pereii exteriori dintr-o multitudine de
materiale.
Pereii tip cortin difer de sistemele cu panouri pentru placare prin faptul c pereii
corin sunt sigilai- Presiunea aerului n afara peretelui difer de cea din interior.
Exist trei tipuri importante de sisteme tip cortin pentru zidarie:

Panouri tip cortin pentru zidarie cu adeziv, care ncorporeaz plci de vat mineral;
se potrivesc n interiorul cadrului fixat pe structura cldirii. Cadrul trebuie s rmn
vizibil.
Panourile perete tip corin, ce ncorporeaz plci de vat mineral, se ataeaz n
cadrul fixat pe structura cldirii. Doar distana dintre panouri este vizibil i de obicei
este sigilat cu silicon.
Pereii tip corin sunt de dimensiuni mari, asamblai integral n fabric, pot fi ct un
etaj de nali, ncorpornd izolaie din vat mineral, ferestre, ventilatoare, ui. Se
transport pe antier pentru o fixare rapid n structura cldirii.

Pereii izolai tip cortin sunt corespunztori pentru cldirile noi dar i pentru
renovarea construciilor existente. De asemenea, n comparaie cu izolaia exterioara i
sistemele de tencuial, se construiesc mai repede deoarece sunt asamblate n afara antierului
i transportate la faa locului pentru a fi fixate direct.
Pentru constructii rapide, blocurile de perei tip cortin sunt ideale, deoarece ofer
posibilitatea cptuirii exterioare, fixarea la faa locului a izolaiei i structurii interioare dintro singur operaie, fr a necesita un cadru separat. Pot fi acoperite cu diverse materiale cum
ar fi aluminiu, oel, piatr natural sau sticl.

3. Izolarea interioar

Poate fi folisit pentru:

Acoperirea pereilor constructiilor noi care prezint placare exterioara sau tencuial,
Izolarea pereilor existeni pentru a ameliora confortul termic.

Plasarea izolaiei pe partea interioara a unui perete exterior mbuntete confortul termic al
cldirii i este adecvata
pentru un regim intermitent
de nclzire.
La folosirea izolaiei
interioare trebuie luate n
calcul urmtoarele aspecte:

Blocaj termic cnd


izolaia este
ntrerupt la
jonciuni, acolo unde
se separ pereii i la
deschizturi;
Infiltrarea aerului
prevenirea trecerii
aerului dinspre
cavitatea din spatele

izolaiei, nspre cldire;

Condensul pereilor din zidarie ncorporarea unui strat de combatere a vaporilor pe


partea cald a izolaiei;

Igrasia anumiti perei pot avea temporar igrasie, aceasta trebuie curat nainte de a
ncepe lucrul.

Evitarea Blocajului Termic


Cnd un perete este izolat cu o scndur izolat cu cptueal uscat, nu exist blocaj
termic prin scndur dar exist posibilitatea formrii blocajului termic la jonciunea dintre
prile interne, la mbinarea pereior i podelelor i la deschiderea uilor i ferestrelor.
n cazul pereilor existeni cu cptueal uscat, aceasta trebuie rentoars pe o distan
mic de-a lungul peretelui intern pentru a reduce blocajul termic, acolo unde este practicabil.

La deschiderea uilor i ferestrelor, izolaia trebuie s fie ntotdeauna rentoars n pragul


superior, altfel exist un risc mare de formare a condensului pe pragul superior neizolat.
Acolo unde se folosete o structur independent de oel pentru cptuseal, trebuie
ntotdeauna s existe un strat continuu de izolaie pe o parte a cadrului de oel, pentru a evita
un blocaj termic sever printre pereii oelului.

Evitarea patrunderii aerului


Patrunderea aerului n spatele stratului de izolatie prin golurile i crpaturile pereilor
exteriori poate reduce n mod semnificativ performana termic a peretelui. Trebuie luate n
calcul urmtoarele aspecte:

Sigilarea mbinrilor dintre placa de gips carton si marginea pereilor i podelelor;


Sigilarea conductelor;

Cnd se folosete o izolaie cu cptueal uscat, trebuie aplicat o fie continu de


adeziv la perimetrul fiecrui perete, la deschiderea uilor i ferestrelor i n jurul
conductelor sau instalaiilor electrice.
Evitarea condensului

Cel mai eficient mod de prevenire a apariiei condensului consta in plasarea unei
membrane
de
combatere
a
vaporilor
pe
partea
cald
a
izolaiei.
Urmtoarele sugestii ajut la reducerea cantitii de aer cald care ptrunde n spatele izolaiei:

Sigilati mbinrile dintre cptueala uscat i marginea pereilor i podelelor;


Dati minimum de gauri pentru instalarea utilitatilor ( electricitate, conducte, etc);

Sigilai gaurile cu spum izolant

Evitarea patrunderii umezelii in pereti


Cptueala uscat nu trebuie utilizat pentru a izola igrasia. Orice problem de igrasie
pe un perete existent trebuie rezolvat nainte de a instala izolaia interioara.
Acolo unde igrasia nu a avut timp s se usuce dup ce s-au luat msuri de reparare,
folosii o cptueal izolat, independent pentru a crea o bariera n direcia de transmitere a
umiditii.
Dac exist dubii n privina rezistenei peretelui la patrunderea apei de ploaie, folosii
o cptueal izolat, independent. Cptueala izolat trebuie sa aib cel puin 25 mm,
ndeprtnd tencuiala existent, iar cavitatea ce rezult trebuie ventilat spre exterior. Este

necesar o ngrijire special pentru a sigila cptueala izolat, gaurile date pentru faciliti
i deschizturile.
Unelte necesare pentru izolare termica cu polistiren: bidinea; bormasina; ciocan, drisca
zimtata si spaclu; nivela cu bula de aer.
Materiale necesare pentru izolare termica cu polistiren: polistiren, adeziv si masa spaclu,
profile de colt, plasa armare, dibluri pentru polistiren, amorsa. O izolare termica pe exterior
este foarte eficienta deorece elimina pe cat posibil intreruperile de izolatie.
1.Peretele trebuie bine curatat de praf si apoi spalat, se lasa sa se usuce. Peretii foarte
absorbanti sunt tratati in prealabil cu grund pentru ca mortarul care fixeaza placile sa nu se
usuce repede.
2.Preparati mortarul dupa instructiunile de pe ambalaj. Mortarul se aplica in jurul placii sub
forma unei benzi de 4-5 cm latime si in centru sub forma unor gramajoare de 8 cm. In urma
presari mortarul trebuie sa ocupe minim 50% din suprafata placii.
3.Placile de polistiren se monteaza de jos, de la baza, de la colt una langa alta. Miscati si
apasati placa aplicata pana ajunge sa se fixeze bine si sa fie la acelasi nivel langa celelalte
placi.
4.Placile de polistiren se fixeaza cu dibluri speciale pentru polistiren. Aveti grija sa nu ramana
in afara placilor de polistiren capetele diblurilor, se infig bine in perete folosind un ciocan .Se
folosesc minim 6 dibluri pe metru patrat.
5.Dupa intarirea mortarului cu care s-au fixat placile trebuie aplicat stratul protector cu plasa
de armare. Plasa de armare se acopera cu un strat de mortar incepand din centrul plasei si apoi
spre margini. Acest strat protector trebuie sa acopere plasa in intregime.
6.Pentru a proteja colturile casei montam coltare speciale pentru polistiren.
7.Suprafata stratului protector se poate netezi inainte sa se usuce. Folositi o drisca cu
burete.Indepartati astfel toate imperfectiunile ramase dupa aplicarea stratului protector. Dupa
uscare suprafata este gata de aplicarea vopselei decorative;in unele cazuri vom avea nevoie de
profil de soclu ce se monteaza pe soclul casei si apoi se pleaca cu polistiren.
Izolare termica cu vata si polistiren a acoperisului, mansarda: (depinde de tipul
acoperisului)
O metoda simpla si eficienta de a efectua o izolare termica a unui acopris este:
Sub astereala acoperisului intre capriori se vine cu un strat de polistiren de 3cm (in cazul in
care apa patrunde prin tigla si folia anticondens polistirenul nu se imbiba repede cu apa), apoi
cu vata bazaltica 10 cm (este mai densa decat vata de sticla) pusa intre capriori. In cazul in
care vada bazaltica nu este cu folie de aluminiu se cumpara separat folie de aluminiu si se
pune peste vata de sticla, folia are rol de bariera de vapori. Peste folie se pune placa de gipscarton sau lambriu .