Sunteți pe pagina 1din 79

^oca^iei, Sin^e^oioi di pm^aiai

coala Postliceala Sanitara


"Christiana"
Bacau

Asisteni Medicali Generalisti

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator
Profesor
Instructor: Sofica
Vatui

Absolvent:
ButacuEmili
a

BACAU, 2010

COALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA


3

ngrijirea
pacientuCui cu
angina pectorala

MOTTO:
SANATATEA NU ESTE NUMAI O PROBLEMA INDIVIDUALA, CI PRIVETE NTREAGA
SANATATEA NU ESTE TOTUL, DAR FARA SANATATE TOTUL ESTE NIMIC.
SCHOPENHAUER

SOCIETATE.

IN VIATA RISIPIM ANI, IAR LA MOARTE CERIM CLIPE


NICOLAE IORGA

MOTIVAIE
Prinii mei au muncit foarte mult, sunt oameni harnici si m-au invatat si pe
mine ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli, de la tara,
tot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. Intr-o zi mohorata de
toamna, fiind culesul strugurilor, carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri, la un
moment dat mi-a spus: Nu mai pot! Adu-mi, te rog cand te intorci si pastilele din
cutiuta verde de plastic. CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE???
Nu m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui, dar mai mult decat
ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca
parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: Tata, nu mai pot! Am imbatranit si ma ajung
bolile din urma. NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auzit
probabil pentru prima data de angina pectorala, si in ciuda oboselii dupa o zi grea
de munca, seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am
gasit despre aceasta boala. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un
dusman. Si am luat hotararea ferma ca sa invat, sa stiu tot ce pot face ca pe viitor
sa pot da un sfat competent oricui, pentru a usura aceasta suferinta.

Cuprins
Motto 3
Motivaie 4
Cuprins 5
Introducere in profesie 6
Definiia Virginiei Henderson 7
Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9
Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale 12
Inima 15
Circulatia mare si mica 18
Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22 Angina
pectorala 27
Clasificarea anginei pectorale 31 Angina pectorala stabila 32 Semne si
simtome 34 Diagnostic 36 Tratament 36 Angina pectorala instabila 38
Semne si simptome 39 Diagnostic 40 Tratament 41
Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42
Semne si simptome 45 Diagnostic 45
Tratament 46
ngrijiri generale acordate bolnavului cu angina pectorala 49
Investigatii clinice si paraclinice 50 Administrarea
tratamentelor 57 Dieta - Alimentatia pacientului 58
Educatia sanitara 59 Elaborarea planului de ingrijire 63
Planul de ingrijire - general 63 Cazul I
66
Cazul II 74
Cazul III 82
Bibliografie 90

INTRODUCERE IN PROFESIE
Definiii ale nursei: nursa definita de I.C.N. (Consiliul International al nurselor),
este o persoana care:
- a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de Consiliul
Asistenilor Medicali;
- a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistentilor Medicali;
- este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de Consiliul
Asistentilor Medicali;
-este autorizata n ndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de
ngrijirea sanatatii n orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care
nu este calificata.
-asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor;
supravegheaza ngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor.
Nursa este pregatita printr-un program de studiu incluznd :
- promovarea sanatatii ;
- prevenirea mbolnavirilor;
-ngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente,
indiferent de vrsta si n orice unitate sanitara sau n orice situatie la nivel de
comunitate.
Nursa este pregatita si autorizata sa :
-sa desfasoare educatie pentru sanatate;
-sa participe plenar ca membru al echipei din sistemul de sanatate;
-sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare ;
-sa fie implicata n cercetare .
Nursa generalista presupune :
-o pregatire pluridisciplinara -sociala, tehnica, practica ;
-nsusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ;
-sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa ncurajeze );
-sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ;
-sa aiba preocuparea de a ntelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie );
Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie
deseori sa ndeplineasca sarcini ct mai diverse. De aceea asistenta medicala a
fost denumita mama profesionista .
Rolul asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocuind persoana),
suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate
acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil
singur.

DEFINIIA VIRGINIEI HENDERSON


Virginia Henderson definete nursing-ul astfel :

Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa
aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze n asa
fel inct acesta sa-si poarte de grija singur ct mai curnd posibil

Scurt prezentare a celor 14 nevoi fundamentale


1. A respira i a avea o bun circulaie: reprezint nevoia fiinei umane
de a capta oxigenul din mediul nconjurtor, necesar proceselor de oxidare din
organism, i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
2. A bea i a mnca : oricrui organism i sunt necesare s ingerezei s
absoarb alimente de bun calitate i n cantitate suficient pentru a-i asigura
dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i menine energia indispensabil
unei buyne funcionri.
3.A elimina : reprezint necesitatea organismului de a se debarasa de
substanele nefolositoare, vtmtoare, rezultate din metabolism.
4.A se mica i a avea o bun postur : esteo necesitate a fiinei vii de
a fi n micare, de a-i mobiliza toate prile corpului prin micri coordonate de a
pstra diferitele pri ale corpului ntr-o poziie care s permit eficacitatea funciilor
organismului.
5.A dormi i a se odihni: este o necesitate a fiecrei fiine umane de a
dormi i a se odihni n bune condiii, timp suficient, astfel nct s-i permit
organismului s obin randamentul maxim.
6.A se mbrca i dezbrca : este o necesitate proprie individului de a
purta mbrcminte adecvat dup circumstane, temperatura zilei, activitate,
pentru a-i proteja corpul de rigorile climei (frig , cldur, umiditate), permitndu-i o
libertate a micrilor.
7. A-i menine temperatura corpului n limitele normale : este
necesitatea organisamului de a conserva o temperatur la un grad aproximativ
crescut, pentru a-i menine starea de bine.
8. A fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele : sunt o
necesitate pentru a-i menine o inut decent i piele sntoas, aa nct
aceasta s-i poat ndeplini funciile.
9. A evita pericolele : este o necesitate a fiinei umane pentru a fi
protejat contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru meninerea
integritii sale fizice sau psihice.

10. A comunica : este o necesitate a fiinei umane de a schimba


j

informaii cu semenii si. Ea pune n micare un proces dinamic, verbal i


nonverbal, permind persoanelor s se fac accesibile una alteia, si reuasc s
pun n comun sentimentele, opiniile, experienele i informaiile.
11.
A aciona conform propriilor convingeri i valori, de a
practica religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte
conform formaiei sale, de bine i de ru, de dreptate, de urmare a unei ideologii.
12. A fi preocupat n vederea realizrii: este o necesitate a oricrui
individ de a nfptui activiti care s-i permit satisfacerea nevoilor sau s fie util
celorlali.
j

13. A se recrea : este o necesitate a fiinei umane de a se deschide, de


j

a se distra, recurgnd, pentru aceasta, al activiti agreabile, n scopul obinerii


unei relaxri fizice i psihice.
14. A nva cum s-i pstreze sntatea : este acea necesitate a
fiinei umane de a acumula cunotine, aptitudini i deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, n scopul meninerii
sau redobndirii sntii.
i

Fiecare din aceast nevoie comport diferite dimensiuni ale fiinei umane
i anume :
Dimensiunea bilogic (biofiziologic);
O dimensiune

psihologic ;

O dimensiune
O dimensiune
O dimensiune

sociologic ;
cultural
spiritual

Cele 14 nevoi fundamentale mbrac forme variate dup : individ, starea sa de


sntate, maturitatea sa, obiceiuri personale i culturale. Fiecare nevoie prezint
componente bio-fizico-socio-culturale.
Clasificarea nevoilor umane dup teoria lui Maslow
Abraham Maslow, psiholog i umanist american, afirm c exist cinci categorii de
nevoi umane, ierarhizate n ordinea prioritilor, astfel :
1. Nevoi fiziologice ( biologicul)
2. Nevoia de siguran (fizicul)

3. Nevoia de apartenen (socialul)


4. Nevoia de recunoatere social ( stima, eul)
5. Nevoia de realizare ( potentialul maxim)
Nevoi fiziologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se afl nevoile
de baz, biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mncare, ap,
odihn, mbrcminte, sex. Modelul sugereaz c oamenii crora le este foame
sau care se confrunt cu pericolul pierderii elementelor de baz necesare
existenei umane sunt mai puin preocupai de viaa social sau de satisfacerea
nevoilor eu-lui interior. Doar n momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale
biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente n ateptarea
mplinirii celor de pe nivelul inferior. n organizaii aceste nevoi sunt satisfcute prin
acordarea unui nivel al salariului care s asigure subzistena i printr-un program
de lucru care s permit un nivel suficient al refacerii capacitii de munc.
Nevoi de securitate. Odat ce nevoile biologice au fost satisfcute, oamenii devin
preocupai de sigurana lor fizic i psihic. Securitatea reprezint anumite condiii
care amenin integritatea fizic a unei persoane. n organizaii aceste nevoi se
refer la: securitatea muncii (pericol de accidente i boli profesionale ct mai
redus), securitatea locului de munc (probabilitate ct mai mic de pierdere a
locului de munc respectiv), plata unor salarii peste nivelul minim de supravieuire,
libertatea de a se nscrie ntr-un sindicat, programe de pensii i asigurri.
Nevoi de apartenen. Dac o persoan este satisfcut din punct de vedere
fiziologic i se simte n siguran, este posibil c acea persoan va deveni
interesat s i satisfac nevoia de contact social. Modelul indic faptul c
oamenii au nevoie s intre n contact cu alii i s se bucure de sprijin social. n
situaia n care oamenii sunt izolai sau singuri, nevoia de asociere nu va fi
satisfcut i i vor folosi energia pentru a ncerca s o satisfac.
Nevoia de stim. Aceste nevoi se refer la nevoia de a fi bine cunoscut de ctre
ceilali i la nevoia individului de a se simi valoros, competent i respectat. n
situaia n care individul este ridiculizat, defimat, discreditat sau evaluat negativ,
se va simi rnit i nevoile de pe acest nivel nu sunt satisfcute. n organizaiile
moderne, n care nevoile de baz sunt satisfcute, managerii trebuie s acorde
mult atenie i energie nevoilor de stim.
Nevoia de automplinire. Maslow a postulat c, dac toate nevoile descrise
anterior ar fi satisfcute (ceea ce nu este ns cazul de obicei), oamenii s-ar afla n
situaia s i dezvolte potenialul maxim. Ei ar simi nevoia de a-i actualiza
potenialul i de a-i atinge cele mai nalte obiective i aspiraii. Maslow a
descoperit c muli oameni, gndindu-se la propriul lor potenial, pot fi speriai de
ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei ncearc s se fereasc de a-i dezvolta
potenialul sau contiina misiunii personale. Maslow a numit aceast tendin

complexul lui lona (dup numele profetului biblic care, ncercnd s fug de
misiunea sa personal, a fost nghiit de o balen i eliberat apoi pentru a-i mplini
destinul).
Dupa aceasta teorie, trebuie s fie satisfcute nti nevoile de baz (toate
sau cea mai mare parte) - fiziologice i de securitate - pentru ca persoana s poat
tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior - apartenen, stim, realizarea
(depirea). Evoluia spre o nevoie superioar nu se poate realiza pe deplin dect
atunci cnd nevoia inferioar este satisfcut.

Ierarhizarea nevoilor dup ABRAHAM MASLOW

Independena i dependena n satisfacerea nevoilor fundamentale


Ca s-i menin un echilibru fiziologic, pacientul trebuie s ating un nivel
minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independena
Atingerea unui nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor (un
la adult
bun echilibru fiziologic i psihologic) prin aciuni pe care le
ndeplinete individul nsui (singur), fr ajutorul unei alte
persoane. Independena este deci satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi prin aciuni proprii, ndeplinite de persoana
nsi.
Dependena
Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de
a ndeplini singur, fr ajutorul unei alte persoane, aciuni
care s-i permit nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor
astfel nct s fie independent.
Originea probabil a acesteei dependene este o lips de
for (cnd pacientul nu poate), lips de voin (cnd nu
vrea), lips de cunoatere ( cnd pacientul nu tie cum s
acioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale).
Important de reinut:
Noiunea de nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor
nseamn c poate exista un oarecare grad de insatisfacie
fr ca acest lucru s presupun o dependen a persoanei.
De exemplu: o persoan este independent dac folosete
ntr-un mod adecvat, fr ajutorul unei alte persoane, un
aparat, un dispozitiv, o protez (protez auditiv, ocular,
dentar, crj, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt
care-i permite s manifeste o stare de bine - deci este
independent.
Manifestarea Semn observabil al unei anumite incapaciti a persoanei de
de
a rspunde prin el nsui la aceast nevoie.
dependen
Apare una sau mai multe manifestri de dependen atunci
cnd o nevoie fundamental este nesatisfcut din cauza
unei surse de dificultate.
Exemplu: incapacitatea unei persoane s-i protejeze

tegumentele poate duce la roea sau la leziune = este o


manifestare de dependen fa de aceast nevoie, sau manifestri de dependen (dificultatea de a auzi, dificultatea
de a vorbi, dificultatea de a vedea, afazie, blbial,
incapacitatea de a percepe prin pipit, incapacitatea de a
vorbi etc) care pot conduce la izolare social.
Clasificarea nivelurilor de dependen
Nivelul de dependen (indicele de gravitate) al persoanei ngrijite se poate
determina dup evaluarea funciei de independen/dependen a fiecrei nevoi
Tabel de coresponden a nivelurilor de dependen
Niveluri
de
Nivelul 1
Nivelul 2
Nivelul 3
dependen
Persoana
Persoana
Persoana
este
prezint o
prezint o
independent dependen dependen
i autonom
moderat
major
fundamentale, dup urmtorul tabel :

Nivelul 4
Persoana
prezint o
dependen
total

Fiecare nevoie fundamental poate fi ncadrat ntr-una din cele patru categorii.
Totalul de puncte obinut permite clasificarea pacienilor n patru categorii
de dependen, astfel:
Clasificarea n patru categorii de dependen

Persoan independent :
Pacient cu dependen moderat
:
Pacient cu dependen major :
Pacient cu dependen total :

pn la 14

= nivel 1

de la 15 la 28

= nivel 2

de la 29 la 42
de la 43 la 56

= nivel 3
= nivel 4

Tipuri de dependen i nivelul de intervenie


Dependena poate s intereseze aspectul biologic, psihologic, social,
cultural i spiritual al fiinei umane. Pacientul poate s prezinte patru forme de
dependen :

Potenial

Actual

Dac problema de dependen este posibil s apar din


cauza anumitor predispoziii, atunci vorbi, de o stare de
dependen potenial.
n acest caz trebuie planificat o intervenie.
n acelai timp, dac problema este prezent, dependena
este actual.

n acest caz aciunile vor fi corective.


j
Descrescnd Cnd dependena pacientului se
descretere.

Permanent

reduce

este

Rolul asistentei n acest caz este de a susine acest


j
progres i de a ajuta pacientul s-i regseasc gradul
optimal de autonomie.
Dac n ciuda ngrijirilor din partea asistentei problema nu
poate fi corectat, dependena este atunci permanent sau
cronic (exemplu n paraplegie). Rolul asistentei este n
acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face
independent i de a-l ajuta s se adapteze n aceste limite.

INIMA
Configuraia externa
Inima are doua fete:
o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport
cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa
arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri
( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele
coronariene care hranesc muschiul inimii.
o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport
cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se
afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri
(longitudinal inferior si coronar).
Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o
mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind
rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting.

Structura inimii
Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi:
1. ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa,
transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna
a arterelor si venelor.
El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se
face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma
sanguina in celulele miocardului.
2. MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se
prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros
al inimii. Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile
atrio-ventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni
denumite trigoane fibroase.
Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar
cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf, asa
numitul vartej al inimii.
Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din
tesut muscular cu caractere speciale.
In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular:
-tesut cardiac;
-tesut nodal.
esutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit
din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.

esutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere


al inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli:
-nodului sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava
superioara si cea inferioara.
-nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea
inferioara a septului interatrial.
-fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri si anume :
-ramura dreapta (care merge la ventriculul drept);
-ramura stinga (care merge la ventriculul stang).
Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub
endocardul ventricular.
3. EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a
pericardului seros.
4. PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si
radacinile vaselor mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si
pericardul seros format din doua foite, una parietala la exterior si una viscerala
situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului.

Configuraia interna
Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde
santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti:
-inima dreapta;
-inima stanga.
Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte
fiecare din cele doua parti in doua cavitati:
-o cavitate catre baza inimii numita atriu;
.
-o cavitate catre virful inimii numita ventricul.
Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii
-doi ventriculi.
Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului,
forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul
stang se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul
drept se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular
drept).
O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa
muschilor papilari.
Ventriculii se caracterizeaza prin:
-capacitate mai mare decat a atriilor;
-forma piramidala cu baza spre atrii;
-grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros
decat a ventriculului drept)

O alta caracteristica este prezenta muchilor papilari. Din ventriculul drept


pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide
ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul
diastolei.
Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu
valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Vascularizatia inimii
Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa
in atriul drept prin sinusul coronar.
Inervatia inimii
Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

Vena cava
superioara

Auricul
drept

Ventricul
drept

Aorta

Auricul
stng

Ventricul
stang

ISADAM

Valva
Vena
artereisupenoara
pulmonare
Aort cava
Ateul
valva
Ventriculul
drept
a
drept
aorter

pulmonara
Septum
ValvaArtera
atnoventrjcular
Vena Atriul
pulmonara
stng

Ventriculul
stng

Vena cava inferioara

CIRCULAIA MARE SI MICA


Circulaia mare transporta oxigen spre esuturi si organe, aduce C02 de la esuturi
si organe spre inima, avnd traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulaia mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cord spre plamni si
a celui ncarcat cu oxigen napoi la inima.

Vasele de snge
Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntreg
organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre
inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge
si celule. Sngele circula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene.

Arterele:
Arterele sunt vasele prin care sngele circula de la inima la organe.
Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care pornete din ventriculul stang
printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei
componente:

-aorta ascendenta;

-arcul aortic;

-aorta descendenta.
Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard.
Din bulbul aortic pornesc:

-artera coronara dreapta

-artera coronara stanga


Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si
membrele superioare:

-trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si


stanga, artera carotida comuna dreapta si stanga.
Aorta descendenta are doua portiuni:

-portiunea toracala situata deasupra diafragmului;

-portiunea abdominala situata sub diafragm.


Sistemul arterial al marii circulaii este format din artera aort i ramurile ei de
unde i denumirea de sistem aortic.
Sistemul arterial al micii circulaii este format din trunchiul arterei pulmonare i
din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleac din ventriculul drept i dup 34 centimetri se mparte n artera pulmonar stng i artera pulmonar dreapt.
Capilarele:
Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de
vase de calibru mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul.
Structura capilarelor:
Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea
de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale
elementelor figurate ale sangelui.
Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre
elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale,
intervenind in procesele de filtrare capilare.
Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate
dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea
de a-si modifica forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.

Venele
Venele sunt vase prin care sngele se ntoarce de la periferie spre inima.
Venele marii circulaii
Sangele din marea circulaie este colectat de vene care merg paralel cu
arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena
cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept.
Venele micii circulatii
Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza
formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in
atriul stang.
Sistemul venos al marii circulaii este reprezentat de totalitatea venelor care
conduc sngele n vena cav superioar i cav inferioar ce se deschid n
atriul drept.
Sistemul venos al micii circulaii: mica circulaie ncepe cu artera pulmonar
care ia natere din ventriculul drept i se termin cu venele pulmonare care se
vars n atriul stng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau
natere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strng apoi n
venule i n vene de calibru din ce n ce mai mare, formnd n cele din urm
dou vene pulmonare pentru fiecare plmn. Dup ce strbat pediculul
pulmonar, aceste vene se vars direct n atriul stng, ducnd snge mbogit
n oxigen la inim, pentru a continua apoi din nou marea circulaie.

PROPRIETILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR


Proprietile fiziologice ale miocardului:
a) Excitabilitatea
Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o funcie a membranei
fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a
membranei.
b) Conductibilitatea
Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De
la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala.
Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular.
c) Automatismul cardiac
Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea
prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul
morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul
nodal.
d) Contractilitatea
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.
e) Tonicitatea
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Ciclul cardiac sau revoluia cardiaca fiziologica


Fazele activitatii inimii consta din contracii numite sistole,prin care se
realizeaz deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc
umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermitent
cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sistolic sau
volum de bataie.
Manifestarile care insotesc ciclul cardiac
a) Manifestrile acustice.
Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi
ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma.
Zgomotele inimii sunt produse de:
-modificarea vitezei de curgere a sangelui
-modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.

In mod obinuit se disting doua zgomote cardiace principale:


-zgomotul sistolic -zgomotul diastolic.
b) Manifestrile mecanice.
Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia
medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic.
Pulsul arterial -fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia
sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul
aortei si ramurilor sale.
c) Manifestrile electrice.
nregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea
miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la
suprafata corpului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si
dedesuptul liniei izoelectrice.
Debitul cardiac sau circulator
Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece
cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac
poate fi exprimat prin: cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga
sau dreapta = minut - volum.
-cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie.
Fiziologia circulaiei in vase
Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune
intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia
sistemica si pulmonara.
a) Circulatia sangelui in artere.
Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra
peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea
arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80
mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg.
b) Circulatia sangelui in capilare.
Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune
intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul
venelor.
Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si
vasodilatatie in funcie de :-schimburile de substane nutritive;
-meninerea homeostaziei tesuturilor.

c) Circulatia sangelui in vene.


Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale
arborelui venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii.
Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in
sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti
factori:

-aspiratia toracica;

-tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza


coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa;

-aspiratia arteriala

-forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o


stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel.
Reglarea activitatii inimii
Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla
permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de
starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi.
Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau
hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai:

calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare.

calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect


vasoconstrictor si vasodilatator.

in
(N

Artere carotn..
interna 3! externa

Vena jugulara
Vena subclaviculara
Trunchi brahiocefalic
Vena cava superioara
Vena axilara

Artera carolida comuna


stnga sr dreapta
Artera subdavicu ara
Aorta (crosa aorte;}
Artera axf ara
Artera pulmonara
Inima (cordul)

Vena pulmonara
Vena basihca

Aorta
abdominal

Vena ceflica
Vena cava
inferioara

Artera rena a

Vena Iliaca
comuna

Vena iliaca
externa
Vena iliaca interna

riera iliaca
tema
Artera iliaca
externa
Artera femurala

Vena femurala

Vena popfitee

Artera poplitee

ANGINA PECTORALA
PREZENTAREA BOLII
Pentru a asigura hranirea cu snge a miocardului permanent si in cantitate suficienta,din aorta
se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte importante, arterele coronare (stanga si
dreapta ). Acestea aduc miocardului sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai
mici in repaus). Arterele coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati
marindu-si sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor
vasomotori. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor miocardice, la
degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct de vedere functional este inert,
toate aceste fenomene avand cel mai adesea drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care
are loc in timp si care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc
atrioventricular de diverse grade.
Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala
(sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri
diverse ca: preinfarct, "insuficienta coronariana, microinfarct, "iminenta de infarct, etc.
Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o
comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume:
FORME CLINICE:
1. Angina pectorala
2. Sindromul intermediar
3. Infarctul de miocard
ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97
% din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza,
fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales
ramurile mici ale arterelor coronare).
-Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii).
-Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare).
-Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care
exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -Coronaritele din periarterita tip
Kussmaul-Maier, exceptionale ca frecventa.
-Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor coronare
care iau nastere in unghi drept din aorta.
DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE
Angina pectoral este un sindrom clinic care trdeaz o suferin miocardic determinat de
un dezechilibru ntre necesitatea de oxigen a muchiului inimii i aportul coronarian.

Se caracterizeaz prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori napoia
sternului cu iradiere, in cazurile tipice n umrul stng braul i antebraul stng pn la ultimele
degete.
Criza dureroas apare dup:
- efort
- emoii
j

- mese copioase
Dureaz doua-trei minute pn la maxim zece minute i dispare spontan sau la administrarea
de nitroglicerin.
ETIOLOGIE. In declanarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate i
favorizate.
CAUZE DETERMINANTE:
- arterioscleroza coronarian = se manifest sub forma de stenozari sau obliterri
coronariene;
- cardiopatii valvulare = stenoza aortic i mai rar stenoza mitrala i insuficiena aortic.
j

- alte cauze coronarita reumatismal, coronarita ricketsian (la zootehnicieni, veterinari)


trombangeita obliterant.
-

CAUZE FAVORIZANTE:
Diabetul zaharat
Hipertensiunea arterial sistemic
Tulburaii de ritm mai mari de 180 - 200 bti pe minut
Bolile aparatului digestiv:
- litiaza biliar
- colecistitele cronice
- ulcerul gastric i duodenal
- hernia diafragmatic
Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene)
Tabagismul

FIZIOPATOLOGIE
Angina pectoral este expresia unei insuficiene coronariene acute, datorit dezechilibrului
brusc aprut la efort ntre nevoile miocardului (mai ales n oxigen) i posibilitatea arterelor
coronare. n mod normal circulaia coronarian se adapteaz necesitilor miocardului putnd
crete la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul supraadugat
(emoii, frig cu descrcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determin o
disproporie ntre irigaia coronarian i nevoile metabolice ale miocardului urmat de acumularea
cataboliilor n exces (acid lactic, acid piruvic) i iritarea consecutiv a fibrelor nervoase
intracardiace.

SIMPTOMATOLOGIE
Simptomul dominant care definete angina pectoral este DUREREA CARDIAC caracterizat
prin patru trsturi eseniale:
1. sediul, iradierea i tipul durerii
2. condiii (circumstane) de apariie a durerii
3. durata
4. rspunsul la nitroglicerin
SEDIUL, IRADIEREA I TIPUL DURERII
Localizarea durerii este n majoritatea cazurilor (70%) retrosternal n partea inferioar,
mijlocie sau superioar i precordial. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii:
- flancuri
- maxilar inferior
- sprncene
- obraji.
Important este modul n care pacientul arat sediul durerii toracice: cu ntreaga palm
sau cu ambele palme, niciodat cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strns al
minii drepte plasat n plin stern exprimnd din mimica feei senzaia de zdrobire resimit.
Gestul ajut mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferinele cardiace.
Iradierea tipic a durerii se face n umrul stng de unde pleac pe faa anterioar a braului i
antebraului pn la ultimele dou degete a minii stngi. Durerea poate iradia ns i numai n :
- membrul superior drept
- regiunea clavicular stng
- n dini
j

- n regiunea epigastric
- fosa iliac dreapt

Este posibil ca durerea de angin pectoral s apar iniial n membrul superior stng i
ulterior n regiunea precordial.

Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii i mai ales de personalitatea
psihic a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzaie de presiune (apsare), zdrobire,
arsur, mai rar junghi (ca un cuit) sau sfredelire, constricie (ca o menghin sau arc).
CIRCUMSTANELE DE APARIIE
j

Sunt strns legate de solicitrile fizice i psihice.


Circumstanele cele mai obinuite sunt:
efort fizic de orice fel
frigul are rol izolat sau potenteaz efortul fizic
prnzurile copioase
raporturile sexuale
emoiile acute (stresul psihic i general)

DURATA I EVOLUIA CRIZELOR ANGINOASE


Tipic pentru angina pectoral este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a
crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criz anginoas ce a depit
cincisprezece douzeci minute trebuie suspectat a fi:
- infarct miocardic
- angin instabil
- expresia unor tulburri nevrotice.
DIAGNOSTIC POZITIV
Angina pectoral este un sindrom definit prin durere precordial localizat retrosternal sau
precordial, cu durat scurt (mai puin de cincisprezece minute) cu iradiere tipic n umrul i
membrul superior stng sau atipic n mandibul, abdomen au membrul superior drept, declanat
de efort, emoii, sau ali factori care cresc munca inimii i trec n repaus sau dup administrarea de
nitroglicerin.
Examenul subiectiv nu evideniaz deseori nimic. Alteori se gsesc semnele bolii care
produce acest sindrom: - arteroscleroza
- hipertensiunea arterial
- tulburri de ritm
- dispnee
- agitaie
- anxietate.
De regul diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din examenul
EKG.
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
w

In cazurile n care nftisarea durerii coronariene este neconcludent iar electrocardiograma


este normal sau conine unele modificri discutabile se impune un diagnostic cu urmtoarele boli:
- nevroza cu manifestri cardiace

boli ale esofagului


ulcerul gastro- duodenal
hipertensiune arterial pulmonar
pericardita
O atenie deosebit, prin msurile terapeutice i pronostic se impune fa de diagnosticul
diferenial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT.
PROGNOSTICUL
Este favorabil n cazul anginei pectorale fr modificri semnificative la arteriografie fr
ereditate ncrcat sau leziuni organice cardiace.
Este nefavorabil in cazurile cu:
- ereditate ncrcat
- infarct cu antecedente
- diabet zaharat
- leziuni valvulare aortice
- tulburri de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE


I. ANGINA PECTORAL DE EFORT
STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lun
b) angina de efort stabil-debut peste o lun
c) angorul agravat-evoluie brusc nrutit ca:
- frecvena
j

- durata
- intensitate
II. ANGORUL SPONTAN - n repaus
a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) - crize ce apar in mod ciclic cu trsturi clinice
asemntoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare n repaus.
b) angina de decubit - survine n repaus, este concomitent de obicei cu dispunerea paroxist
nocturn, trezind bolnavul din somn este favorizat de creterea volumului de snge
intracardic n poziie de decubit.
III. ANGINA PECTORAL INSTABIL.
Angina de efort ce precede cu cel puin dou sptmni instalarea unui infarct de miocard
acut.
Angina instabil reprezint un alt tip de angin. Acesta reprezint o stare evolutiv mai
grav, care poate aprea i n repaus sau chiar n somn, fr a putea fi prevzut.
Acest tip de angin trebuie sa fie interpretat ca semn al unei afectri cardiace severe, care
mai devreme sau mai trziu, va duce la un infarct.

IV. ANGINA PECTORAL INTRICAT


Coexist cu alte boli extracardiace.

Angina pectorala stabila


Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin
discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat
de repaus sau nitroglicerina sublingual.
Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza
prin:
-durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute -accentuarea la inspir profund sau modificarea
posturii -declansarea la o simpla miscare -calmarea la inghitire (apa, alimente)
-aria foarte mica, indicata cu virful degetului -accentuarea la presiune asupra toracelui -debut si
sfirsit brusc.
In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere.
Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea
coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel
maximal si se fac pina la apariia modificrilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice
apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian,
extinderea leziunilor aterosclerotice.
Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea modului de
viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica.
Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in Romania 60% din totalul
deceselor prin boli cardiovasculare.
In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe an, spre
deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca.
ncetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce ateroscleroza
coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii,
hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important
in preventia bolii coronare.
Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si decesul.
Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina pectorala si cardiopatia
ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se
formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15

ani in coronare. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista, regresa
sau evolua spre placi fibroase.
Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu
virsta provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic,
ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei.
Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt
prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli
cardiovasculare aterosclerotice.
Acestea sunt:
-sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv -virsta inaintata
-agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica -factori dietetici: consumul
caloric excesiv (zaharuri rafinate, grsimi saturate,
alcool), zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente)
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul
-factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv, nerabdator)
-factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress). Factori metabolici:
-hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie -hiperuricemia
-hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL) -hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL
-hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL -hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL).
Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar creste
necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea
aterosclerozei.
Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza:
-spasmul coronarian-angina Prinzmetal -sindromul X
-boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus sistemic eritematos, boala
Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu -stenoza aortica, cardiomiopatiile,
hipertensiunea arteriala -anemia severa
-anomalii cardiace sau ale vaselor de singe
-anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.

Semne si simptome
Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit durere
franca. Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de sufocare.
Durerea anginoasa este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt
brate, umeri si git.
Tipic angina este pecedata de exerciii fizice, alimentaie, expunerea la frig sau emoii si stress.

Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea de piept
dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica cu
respiratia, tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar
cauzata de angina.
Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel:
-clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome
-clasa Il-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate
-clasa lll-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in
repaus, iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele
-clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort,
chiar si in repaus.
Examenul fizic clinic este sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa:
- xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice, tradusa prin pete
galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea nazala
-gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral -sufluri arteriale la auscultatie
-in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului Z4 cu suflu
sistolic mitral.

Diagnostic
Electrocardiografia-EKG:
*lntre crize:
-aspect normal in 80% din cazuri
-leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ sau
subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica -reducerea amplititudinii sau
inversarea undei T -alungirea intervalului QT.
*ln criza:
-aspect normal in 50% din cazuri -subdenivelari ale segmentului ST -unda T
negativa sau turtita -blocuri atrioventriculare.
Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit
mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare
maximale- (220-virsta).
Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive.
Frecventa la care apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi: general
(cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac (electrostimulare
cardiaca).
Diagnosticul diferenial se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta,
disectia de aorta, pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux
gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite, hernie
diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara, nevroza cu acuza cardiac.

Tratament
Tratamentul conservator.
Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului:
-normalizarea tensiunii arteriale -echilibrarea diabetului zaharat
-combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier,
rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata). La nevoie se asociaza medicatie
anticolesterolemiana.
Dieta si stilul de viata:
-schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice
excesive
-renunarea la sporturile care predispun efort fizic major
-evitarea drogurilor care cresc consumul de 02 al miocardului: amfetamine,
izoproterenol, cocaina
-combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale sub
2/3 din totalul grasimilor

-suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian,
creste necesarul de 02 miocardic si scade eficienta medicatiei antianginoase
-evitarea stresului
-combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta
-evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu:
aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica
-reducerea consumului de cafea.
Terapia medicamentoasa
Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a
ventricolului sting, a stresului parietal si consumului de 02. Induc coronarodilatatie
care se insoteste de redistribuirea singelui spre zonele ischemiate si colaterale.
Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray,
preventiv-preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte
secundare imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte secundare
tardive: methemoglobinemie, toleranta, dependenta.
Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia
imediata cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata.
Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la primul pasaj
hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore.
Prognostic
Factorii importani pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ funcia
ventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul
simptomelor la tratament.

Angina pectorala instabila


Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si
semnifica statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei
stabile. Angina instabila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina
de preinfarct.
Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane
internate primesc acest diagnostic.
Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului
clinic variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca

incidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta


infarctului miocardic este de 10%.
Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata,
disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare.
Femeile cu angina instabila sunt in virsta si au o prevalenta crescuta a
hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive cardiace si istoric
familial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte
incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut de
enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si cateterizarilor.
Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex.
Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai
invirsta la diagnosticare.
Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi
de aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram
coronar principal, anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiaca
congestiva.
Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila:
- apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime -este
brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute -nu este
ameliorata de repaus sau nitroglicerina -este un semn care prevesteste un atac de
cord in viitorul imediat.
Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a
preveni infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va
stabiliza simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau bypass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt necesare la
pacienii care nu rspund la restul metodelor.
Patogenia anginei pectorale instabile
Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita
patogeniei comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea placii
de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau
microembolizare. Este diferita etiologic de angina stabila care este determinata de
cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite scurgerea singelui
si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care permite formarea de
colaterale.

Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerereoferta miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si
fluxul sanguin ciclic.
Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila Cresterea cererii de 02
miocardic:
-febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna
-tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina
-consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara
-cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase
-insuficienta cardiaca congestiva.
Scaderea aportului de 02 cardiac:
-anemie
-hipoxemie
-policitemie.
Factorii de risc cuprind:
-virsta inaintata peste 60 de ani -istoric familial de boli cardiace ischemice -nivele
inalte de colesterol in singe -hipertensiune arteriala, fumatul -diabetul tratat cu
insulina
-sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector -consumul
excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool -tipul psihosomatic A:
ambitios, energic, agresiv, nerabdator -profesiunile cu stress crescut.

Semne si simptome
Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice:
-angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize -angor de repaus-poate trezi
bolnavul din somn
-angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de
minute), concomitent cu reducerea pragului anginos
-reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, postbypass sau post-APTL -angor vasospastic.
Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice
specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism
toracic, pericardita cu tamponada, embolism pulmonar si pneumotorax. La 10
minute de la internare pacientului i se va face un EKG.
Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind:
-palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a
pacientului

-presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg -apex diskinetic


-dedublare a zgomotului cardiac Z2 -prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4
-murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor
papilari
-raluri sau clicuri
-dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei -greata si varsaturi
-anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta -ritm de galop.
Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene:
anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si
incomplet.

Diagnostic
Studii de laborator:
-cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB
-cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice
-masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore -determinarea nivelului
de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai ales in primele 2-4 ore de
angor cardiac
-nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1 ng/mL
sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate crescut pe
termen lung si scurt
-nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacienii care au
intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai
lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment -datorita
kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea crizelor
anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de CK-MB
-peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a mortalitatii
pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca congestiva la pacientii
cu angina instabila
-nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt si
lung la pacientii cu angina instabila
-pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent.
Electrocardiografa:
-subdenivelari St-leziuni subendocardice
-ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva,
simetrica

-reducerea amplitudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT -blocuri


intraventriculare.
Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile.
Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.

Tratament
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si
monitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea
terapiei cu 02.
Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila revascularizare si
metoda conservativa care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cu
posibilitatea utilizarii cateterizarii cardiace daca este indicata de esecul terapiei
medicale sau de evidentierea ischemiei.
Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde:
-terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai glicoproteinei
IIb/IIIa)
-terapia anticoagulanta (heparina)
-betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.
Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea
inhibitorilor enzimei de conversie = IECA.
Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce
tensiunea arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de
hipotensiune se ridica piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz de
tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante.
Prognostic
Durata medie de supravieuire nu difer notabil dup procedurile chirurgicale
comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vieii este
incomparabila.
Factorii de prognostic negativ:
-lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva
-modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la
supravegherea Holter.

Angina Prinzmetal
Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila
prin spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG
pasagere de tip infractoid.
Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita
localizare in miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau
opreste fluxul sanguin prin artere si lipseste inima de 02 si nutrienti.
Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate
datorita aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace
si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina.

Flux sangvin

normat
Artere coronare
Placi de aterom
Flux sangvin

ncetinit

Oprirea fluxului
sangvin
Cheag ce blocheaz
artera

Spasmul poate fi silenios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau
instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi
determinat de disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare
normale dar nu functioneaza optim.
Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic.
Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice,
expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul
poate provoca spasm coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane
angina varianta poate apare fara nici o cauza evidenta.
Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (10- 15minute),
survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei capacitatea de efort este
pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt: senzatia de presiune toracica, de gheara, de
sufocare, strivire. Durerea este severa si poate iradia spre git, umar sau brat.
Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.

Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronara si EKG-ul.
Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul miocardic. Nitroglicerina
este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. Calciumblocantele sunt extrem de
eficiente in angina varianta fata de angina stabila. Asocierea cu nitratii este benefica. Se pot
asocia doua calciumblocante.
Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%.
Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara
stenoza de 70% au o supravietuire de 93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica
multivasculara coronariana si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an.
Patogenia Anginei Prinzmetal
Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o anormalitate generala a
arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de obicei la locul unei stenoze sau adiacent
acesteia. Un numar mare de pacienti prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta
de boala aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica.
Factori de risc pentru Angina Prinzmetal
Factorii care pot declana o criza de angina varianta cuprind:
-virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare comune
-factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura
-obezitatea
-fumatul
-sedentarismul, stressul emotional si profesional
-diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia
-hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian.
Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hipercolesterolemia)
creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur factor de risc.

Semne si simptome
Angina varianta se declaneaz la repaus, spontan, cu episoade care au un ciclu circadian, cele
mai multe crize aparind dimineaa devreme. Durerea este severa si poate fi asociata cu palpitaii
sau sincopa secundara aritmiilor. O parte din pacienti pot prezenta un tonus vascular modificat si
sa prezinte simptome ale migrenei si fenomenului Raynaud.
Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre
infarct miocardic acut (20%). Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina
administrata este adeseori eficienta.

Diferenierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale,
incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si
consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina
pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva.
Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza angina
varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este
raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta.
Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in regiunea
corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor intervenite in atacurile anginoase
primare. Acesta localizare sugereaza teoria conform careia vasospasmul arterial coronarian este
mecanismul primar.

Diagnostic
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si profilul lipidic pentru a
exclude infecia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala, hiperglicemia, dezechilibrul
electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca se suspecteaza
un infarct miocardic imediat.
Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor EKG la testul cu
ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se efectueaza prudent, in doze progresive
si sub monitorizare EKG, avind la indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare
intravenoasa sau intracoronariana.
Diagnosticul diferenial se face cu urmtoarele afeciuni: infarctul miocardic acut, ischemia
silenioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte cauze: pneumotorax, pneumonie,
pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

Tratament
Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale. Prima
masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa fiecare
episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace.
Terapia medicala.
Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si un blocant de
calciu oral.

Calciumblocantele.
Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de preferinta in doza
maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica, mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot
asocia si doua calciumblocante din subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem.
ntreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la diltiazem.
Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza prognosticul pe termen lung.
Dieta.
Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia prin dieta pentru
dislipidemie este utila.
Combaterea displipidemiei prin:
-evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina, untura, oua, ciocolata
-evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool.
Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea pacientilor fiind
fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica fundamentala si care
poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni).
Tratamentul chirurgical.
Revascularizarea percutana coronarian si chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la pacienii
cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de efort, cu afectarea proximala a arterei
coronare principale.

Prognostic
Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani este de
84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.

Inima stanga

Inima dreapta

Vena cava superioara


Aorta
Artera pulmonara

Vena pulmonara
Atnul drept
Valva aortei

AtriuJ stng

Valva atri oven tocul ara

Valva arterei pulmonare


Septum

Vejtfncywl
drept
Vena cava inferioara

INIMA

Ventriculul stng

NGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI cu ANGINA PECTORALA

NGRIJIRI IGIENICE
I. ASIGURAREA CONDIIILOR DE MEDIU
J

1. Saloane - aerisite (ventilaie uor reglabil prin ferestre)


- curat
- luminate corespunztor
- cu numr mic de paturi
- mobilier redus, uor de ntreinut
- perei vopsii n culori pastelate
- dotat cu apa curent
- clduroase - pentru aduli - 1 8- 2 0 grade
- pentru copii mici - 20 - 22 grade
- pentru sugari - 22 - 24 grade
2. Paturile - s fie comode
- s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac att cerinele de confort al
pacientului ct i ale personalului de ngrijire
- s-i permit pacientului s se poat mica n voie
- s poat la nevoie s coboare din pat
- uor de manipulat i curat.
saltelele - confecionate dintr-o singur, din dou sau trei buci, din burete, sau material plastic se cur i se dezinfecteaz mai uor
- saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu ap sau aer au avantajul c
permit umflarea succesiv a compartimentelor dup necesitatea (pentru prevenirea escarelor)
pernele - n numr de dou
- dimensiuni - 55 cm lime
j

- 75 cm lungime
ptura - confecionat din ln moale
- trebuie s se poat spla uor
lenjeria - s aib ct mai puine custuri
- cearaful - dintr-o singur bucat - curat
- s se fixeze bine sub saltea
- muama - confecionat din cauciuc sau material plastic

- rol de a proteja salteaua de diferite dejecii


- aleza - acoper muamaua
- confecionat din pnz
- faa de pern - din acelai material ca i restul lenjeriei
- se va ncheia cu iret n partea lateral
II. ASIGURAREA IGIENEI
- se execut zilnic toaleta bolnavului fr ca acesta s fac eforturi prea mari
- se verific temperatura ambiant pentru a evita rcirea bolnavului
- se izoleaz bolnavul cu un paravan
- va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf si ptur
- se descoper progresiv numai partea care se va spla
- se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa n pat sau pe bolnav
- se spunete i se cltete cu o mn ferm fr brutalitate pentru a favoriza circulaia
sanguin
- ap cald din abunden, schimbat de cte ori este nevoie
- se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale la coate i axile
- se mobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz coatele i zonele
predispuse escarelor
- pielea trebuie meninut curat i uscat deoarece se poate infecta uor
- schimbarea lenjerie de pat i de corp, zilnic pentru c aceti bolnavi transpir.
III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC
- se ferete bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos
- trebuie s ctige ncrederea bolnavului printr-o bun pregtire profesional prin calm i
seriozitate
- se vor administra la timp medicamentele i va rspunde prompt la orice solicitare
- recoltarea probelor de laborator se va face fr a fi traumatizant pentru bolnavi
- bolnavii vor fi nsoii la consultaiile de specialitate
- se va supraveghea starea psihic a bolnavului vizitndu-l ct mai frecvent, fr s se
deranjeze odihna bolnavului
- va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fa de bolnav
INVESTIGAII CLINICE l PARACLINICE
SUPRAVECHEREA PACIENTULUI
1. SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE
Tensiunea arterial = presiunea cu care sngele apas asupra pereilor arteriali
- se msoar ori de cte ori este nevoie n primele zile apoi de dou ori
pe zi dimineaa i seara
- valorile obinute se noteaz n foaia de observaie
i

Pulsul - expansiunea ritmic a arterelor comprimate pe un plan osos - urmrim : frecvena, ritmul, amplitudinea, celeritatea
- se msoar dimineaa i seara
- valorile se noteaz n foaia de observaie
j

Respiraia - se msoar dimineaa i seara, pacientul stand n poziie semieznd; urmrim :


frecvena, ritmul, amplitudinea, simetria micrilor, aspectul toracelui.
- valorile obinute se noteaz n foaia de temperatur Temperatura se msoar
cu ajutorul termometrului
locuri de elecie - axila, plica inghinal, cavitatea bucal, rect,
vagin
n funcie de zona n care se msoar se ine termometrul ntre
i

trei i zece minute


dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate i se
terge cu o compres
se citete gradaia la care a ajuns termometrul:
se spal termometrul, se scutur se introduce n soluie dezinfectant
j

notm valoarea n foaia de temperatur


2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fr leziuni
- normal colorate
- elastice
- s nu prezinte transpiraie excesiv
PREGTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORRI PARACLINICE
Pregtim pacientul psihic pentru proba la care urmeaz sa fie supus, ii explic n termeni simpli, pe
neles proba, pentru ca bolnavul s nu fie speriat sau stresat.
ELECTROCARDIOGRAMA = nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac
- pregtesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a nltura factorii emoionali
j

transport bolnavul n sala de nregistrare


aez bolnavul culcat pe patul de consultaii i l rog sa-i relaxeze musculatura
dezbrac pacientul n zonele n care se aplic electrozii
dup efectuarea probei ajut bolnavul s se mbrace

- l transport napoi n salon


OSCILOMETRIA = metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui arterial cu ajutorul
oscilometrului

pregtesc bolnavul psihic


l transport ntr-o camera nclzit corespunztor
bolnavul este culcat n repaus cel puin 15 minute nainte de efectuarea probei
descopr membrele superioare i inferioare
m asigur ca mbrcmintea s nu fie strmt
dup efectuarea probei ajut bolnavul s se mbrace
l transport n salon

ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazat pe nregistrarea ultrasunetelor strbtute i reflectate la


nivelul cordului:
- ii explic bolnavului tehnica
- l nsoesc pn la camera de examinare
- l ajut s se aeze pe pat n poziia indicat de medic
- i descopr zona unde se aplic electrozii
- dup efectuarea probei ajut bolnavul s se mbrace
- conduc bolnavul n salon i l supraveghez

PUNCIA VENOAS = reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de
puncie.
Scop: - explorator = recoltarea sngelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice,
serologice, bacteriologice)
- terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase
- recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale
- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterial
- venele de la plica cotului (bazilica i cefalica) unde se formeaz M venos prin
anastomozarea lor
- venele antebraului
LOCUL PUNCIEI

venele de pe faa dorsal a minii


venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne

- venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici MATERIALE NECESARE - mnui
chirurgicale

pern elastic pentru sprijinirea braului


muama
alez
substana dezinfectant i degresant, alcool iodat, tinctura de iod

ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, n funcie de scop


pense, tampoane
garou sau band ESMARCH eprubete uscate i etichetate
cilindru gradat
fiole cu soluii medicamentoase
j

- soluii perfuzabile i tvia renal


PREGTIREA INSTRUMENTELOR l MATERIALELOR NECESARE

- se aleg materialele necesare i se aeaz pe tav


- se transport tava cu materiale n apropierea bolnavului
PREGTIREA FIZIC l PSIHIC A BOLNAVULUI

- se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii


- se aeaz bolnavul n poziia necesar (n funcie de sediul n care se execut)
- n laborator, dispensar bolnavul st n poziie eznd pe scaun cu membrul superior n
abducie extensie i supinaie
- n salon bolnavul st culcat n pat n decubit dorsal cu membrul superior sprijinit n extensie
abducie i supinaie
- se dezbrac braul ales astfel ca hainele sa nu mpiedice circulaia de rentoarcere
- se aeaz subraul bolnavului perna elastic i apoi muamaua
- se solicit bolnavului, s menin braul n poziie necesar
STABILIREA LOCULUI PUNCTIEI
9

- se stabilete braul la care se face puncia


- se examineaz calitatea i starea venelor de la plica cotului
- se stabilete locul de executare a punciei
EFECTUAREA PUNCTIEI
9

- se aplic garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braului
j

cu indexul minii stngi se palpeaz locul pentru puncie


se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod
se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s rmn cu el nchis
se fixeaz vena cu policele minii stngi la patru cinci cm sub locul punciei, exercitnd o
uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine
- se fixeaz seringa cu gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna dreapt
ntre police i restul degetelor se prinde cu acul traversnd n ordine tegumentul n direcia
oblic (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos nvingnd o rezisten elastic pn cnd
acul nainteaz n gol
- se schimb direcia acului cu 1-2 cm n lumenul venei
j

- se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa

- se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor,


recoltarea sngelui, perfuzii
- n caz de sngerare se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se
introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra
- se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i
desfacerea pumnului
- se aplic tamponul mbibat cu soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se
retrage brusc acul
- se comprim locul punciei 1-3 min, braul fiind n poziie vertical.
NGRIJIREA BOLNAVULUI DUP TEHNIC

se face toaleta local a tegumentului


se schimb lenjeria dac este murdar
se asigur o poziie comod n pat
se supravegheaz pacientul

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

- se arunca materialele de unic folosina


j

- se cur instrumentarul folosit


j

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENIILE ASISTENTEI


9

- hematom (pin infiltrarea sngelui in esutul perivenos ) - se retrage acul i se comprim locul
punciei 1-3 minute
- strpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei
- ameeli, paloare, lipotimie - se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr
pern, se anun medicul.
ELECTROCARDIOGRAMA=nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul
unui ciclu cardiac.
Este o metod de investigaie extrem de preioas n diagnosticul unei cardiopatii n general,
n suferinele miocardo-canariene n special, i totodat este metoda de a recunoate o boal de
inim care evolueaz clinic latent, cnd se efectueaz EKG-ul de efort.

PREGTIREA BOLNAVULUI
*se pregtete bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nltura factorii
emoionali
>

*se transport bolnavul n sala de nregistrare, de preferin cu cruciorul, cu 1015 minute nainte de nregistrare
*aclimatizarea bolnavului cu sala de nregistrare
*bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii i va fi rugat s-i relaxeze musculatura.
MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

se monteaz pe prile moi ale extremitilor plcile de metal ale electrozilor sub placa de
metal a electrozilor se aez o pnz nmuiat n soluie de electrolit (o lingur de sare la un
pahar de ap) sau past special pentru electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre i 6
pentru precordiali) se fixeaz pe bolnav n felul urmtor:
- montarea electrozilor pe membre:
rou = mna dreapt
galben = mna stng
verde = picior stng
negru = picior drept
- montarea electrozilor precordiali:
4 V1= spaiul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului V2= spaiul IV intercostal, pe
marginea stng a sternului V3 = ntre V2 i V4
4 V4 = spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular (apex)
V5 = la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar stng
4 V6 = la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng.
4
4
-

NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI - asistenta


noteaz pe electrocardiogram:
- numele/prenumele pacientului
- vrsta
- nlimea
>

- greutatea
- menioneaz medicaia folosit
>>

- data/ora nregistrrii
- viteza de derulare
- semntura celui care a nregistrat.

INTERPRETARE
Pe o electrocardiogram normal definim:
1. Unde - convenional numite P,Q,R,S,T,U
2. Segmente - distana dintre dou unde (PQ), (ST)
3. Intervale - unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde unda
QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectric)
ntre dou cicluri cardiace se nregistreaz linia 0 potenial (linia izoelectric). Undele situate
deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt negative.
Intervalul PQ se msoar de la nceputul undei P i corespunde timpului n care stimulul
strbate atriile de la nordul sinuzal KEITH - FLACK pn la nodul atrioventricular ASCHOFF
-TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali 0,12 -0,21.
Unda O i segmentul PQ reprezint expresia electric a activitii atriilor.
Unda QRS, segmentul ST i unda T sunt expresia electric a activitii ventriculare.
MSURAREA I NOTAREA PULSULUI
PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmic a arterelor comprimate pe un plan osos
SCOP : evaluarea funciei cardio-vasculare ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea
- frecvena
j

- celeritatea
- amplitudinea
LOCURI DE MSURARE: - oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan
osos (artera radial, femural, humeral, carotida, temporala, pedioasa)
MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru
- creion rou sau pix cu min roie
- foaie de temperatur.
PREGTIREA PSIHIC I FIZIC A BOLNAVULUI

- se anun bolnavul ca i se va msura pulsul


- se explic bolnavului modul de msurare; o stare emotiv creat de necunoscut i poate
modifica valorile pulsului
- bolnavul se menine n stare de repaus fizic i psihic 5-10 min cu braul sprijinit, pentru
relaxarea muchilor antebraului.
EXECUTAREA TEHNICII MSURAREA N ARTERA RADIAL

splarea pe mini cu ap i spun


se repereaz anul radial pe extremitatea distal a antebraului, n continuarea policelui
se fixeaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i cu ajutorul policelui se mbrieaz
antebraul la acest nivel
se exercit o uoar presiune asupra peretelui arterial cu vrful degetelor (index, mediu,
inelar) de la mna dreapt i se percep zvcniturile pline ale pulsului
se numra zvcniturile percepute urmrind secundarul ceasului timp de un minut
NOTAREA GRAFIC N FOAIA DE TEMPERATUR

- pentru fiecare linie subire orizontal a foii de temperatur se socotesc 4 pulsaii


- unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea curbei
INTERPRETAREA FRECVENTEI PULSULUI
9

Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst, emoii i efort.


VARIAII FIZIOLOGICE ALE FRECVENTEI PULSULUI
9

- puls tahicardic : - n ortostatism


- efort fizic i psihic
- emoii puternice
- n cursul digestiei
- puls bradicardic : - n decubit
- n stare de repaus
- linite psihic
VARIAII PATOLOGICE ALE CALITILOR PULSULUI

frecvena : puls tahicardic (mai rapid) i puls bradicardic (mai rar)


ritmicitatea : puls ritmic i aritmic
amplitudinea : puls cu amplitudine mic (filiform) i puls cu amplitudine mare
volum : puls dur i puls moale
Frecvena pulsului crete paralel cu temperatura: la 1grad crete cu 8-10 pulsaii pe minut.

ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Medicamentele - sunt produse de origine mineral, vegetal, animal sau chimic (de sinteze)
transformate ntr-o form de administrare (preparate solide sau soluii) prescrise de medic.
REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

1. Respect medicamentul prescris de medic.


2. Identific medicamentul prescris dup : etichet, form de prezentare, culoare, miros,
consisten.
3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide,
sedimentarea, tulburarea, opalescena medicamentelor sub form de soluie.
j

4. Respect cile de administrare prescrise de medic


5. Respect orarul i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menine concentraia
constant n snge
6. Respect doza de medicament - doza unic i doza zilnic
7. Respect somnul fiziologic al pacientului
8. Evit incompatibilitile medicamentoase datorate asocierilor unor soluii medicamentoase n
aceeai sering, n acelai pahar

9. Servesc pacientul cu doza unic de medicament pentru administrarea pe calea oral


10. Respect urmtoarea succesiune n administrarea medicamentelor: solide, lichide injecii,
ovule vaginale, supozitoare
11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise n ceea ce privete efectul urmrit i
efectele secundare
12. Anun imediat medicul privind greelile produse n administrarea medicamentelor legate de
doza, calea i tehnica de administrare
13. Administrez imediat soluiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
14. Respect msurile de asepsie, igien, pentru a preveni infeciile intraspitaliceti.
DIETA - Alimentaia pacientului :
- evitarea eforturilor fizice mari
- evitarea frigului
- repaus dup mesele principale
- evitarea meselor abundente
- ceaiul, cafeaua i alcoolul sunt contraindicate
- se interzice fumatul
- regim alimentar - hipocaloric - pentru meninerea greutii corespunztoare
- hiposodat - pentru a mpiedica reinerea apei n organism
- evitarea medicamentelor care conin sodiu
j

- cantitatea de lichide nu va depi 1,5-2l/24h


- raia zilnic de alimente se mparte n 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puin 3 ore nainte de
culcare.
ALIMENTE PERMISE :

pinea, n cantitate de 200-250g/zi


preparate fr zahr fcute n cas din gri
paste finoase
cartofi fierii sau copi
legume i zarzavaturi
fructe proaspete sau preparate sub form de compoturi, piureuri, marmelade
buturi sub form de sucuri de fructe sau legume, apa mineral carbogazoas
carnea slab de vac, viel, pasre, vnat preparate la grtar sau fierte
2-4oua/sptmn
lapte degresat brnz de vaci slab, iaurt degresat
aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi ALIMENTE INTERZISE:
lapte integral
smntn
brnz

EDUCAIA SANITAR
f

Educaia sanitar a pacienilor internai cu angin pectoral se adreseaz n principal nlturrii


sau diminurii efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de via i munc.
Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completeaz cu :
- tratamentul bolilor asociate
- exerciii de cultura fizic
j

- alimentaie raional
i

- renunarea la obiceiul de a fuma


j

- msuri sociale, cum ar fi conferine la locul de munc sau n familie, evitarea discuiilor
emotive, evitarea ocupaiilor personale stresante, repaus periodic n timpul zilei, somn linitit.
Efortul fizic la bolnavii cu angin pectoral va fi controlat i supravegheat pentru a nu atinge
frecvene cardiace prea mari care duc la apariia anginei pectorale. Nu se recomand repaus
absolut!
PROFILAXIA PRIMAR
Se adreseaz ntregii populaii; se realizeaz prin:
- alimentaie raional cu evitarea excesului caloric
i

evitarea sedentarismului i dozarea eforturilor fizice


evitarea stresurilor psihoemotive
excluderea fumatului i a buturilor alcoolice
reducerea greutii corporale
tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune
arterial)
- exerciiu fizic adaptat organismului
- aciunile profilactice depinde de sperana de via a subiecilor, reducerea speranei de via
duce la intensificarea controalelor pentru nlturarea factorilor de risc
- profilaxia primar la copii are n vedere formarea unui comportament - stil de via pozitiv,
mai ales la copii care au antecedente cardiace
- femeia tnr, pn la menopauz, se consider mai protejat de riscul cardiovascular
dect brbatul de aceeai vrst
PROFILAXIA SECUNDAR
Se adreseaz bolnavilor cu angina pectoral cu scopul de a mpiedica evoluia bolii:
- regim dietetic (reducerea aportului caloric)
- evitarea strii de oboseal, eforturile fizice mari
- controlul stilului de via
j

- controlul factorilor de risc


- utilizarea profilactic a medicamentelor: aspirin , dipiridamol, beta-blocante n special la cei
cu complicaii de conducere cardiac, disfuncii ventriculare etc.

NGIJIRI DIETETICE
Regim dietetic (reducerea aportului caloric)
1. Alimentaia trebuie s fie echilibrat cu evitarea grsimilor animale i a alimentelor bogate n
colesterol (creier, carne gras, mezeluri, unt, ou, brnzeturi grase, smntn, ciocolat)
2. Combaterea obezitii - grsimi sub 30% din necesarul caloric, grsimi animale sub 2/3 din
totalul grsimilor
3. Cantitatea de glucide trebuie s reprezinte 40% din raia caloric zilnic
4. Evitarea consumului de alcool
5. Reducerea consumului de cafea
Principiul de baz al dietei rmne regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe care o poate
consuma bolnavul este stabilit de medic de la caz la caz i este in funcie de retenia de lichide.
Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie s se ngrijeasc de alimentaie prin
adugarea de lmie, oet sau alte substane permise. S fie ct mai gustos servite. Alimentele
trebuie s asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dac bolnavul primete i
medicaie diuretic.
Mesele s fie fracionate, evitndu-se consumul cantitilor mai mari la o mas.
Masa de sear s fie srac n lichide i servit la 2-3 ore distan de ora de culcare.
Asistentul se va ngriji de meninerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme
evacuatoare.
J

DIET PENTRU O ZI
1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald
- ora 10 - chifl (150g) sau pine (50g) cu brnz de vaci, carne
fiart slab (50g)
2. prnzul : - felul I : salat de cruditi (200g varz, andive, salat verde, castravei, roii, praz
cu o linguri de ulei, lmie sau oet)
- felul II: 100g carne slab de vac, pasre (fiart, fript, tocat)
- felul III : un mr (100g)
3. cin : - felul I : 100g carne slab fript sau 150g pete
- felul II : un mr (100g)
Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide) NGRIJIRI
TERAPEUTICE
Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte n timpul crizelor, pentru a uura i scurta
durata, iar pe de alt parte, n afara crizelor, ce are n vedere mbuntirea strii generale i
prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmrete ameliorarea circulaiei coronariene i
echilibrarea raportului dintre nevoile energetice ale miocardului i fluxul sanguin. Pentru prevenirea
infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se ncepe prin
administrarea de heparin n primele 48 de ore, concomitent cu instruirea tratamentului cu

Trombostop - administrat oral - sub controlul timpului de protrombin. Administraia medical


trebuie fcut cu o deosebit punctualitate i atent, dac este vorba de substane n aparen
indiferente, cci orice ntrziere ct de mic poate provoca emoii inutile acestor bolnavi anxioi.
Dei medicamentele se dau numai la indicaia medicului, asistenta va trebui sa intervin de
urgen n unele cazuri extreme i pn la sosirea medicului, cu unele medicamente ca oxigen sau
nitroglicerin. Asistenta trebuie s sesizeze ct mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil
al unor medicamente. Bolnavul trebuie s tie la externare modul de a lua medicaia i semnele
preliminare ale supradozrilor de medicamente (atenie la beta-blocante).
NGRIJIRI PROFILACTICE
Boala avnd o prelvan ridicat n populaia general, profilaxia trebuie conceput la nivel
comunitar ca parte integrant a programului complex de combatere i prevenire a bolilor cronice i
degenerative.
Regim de via
Viaa activ, care mbin armonios activitatea intelectual cu cea fizic,
practic educaiei fizic i a sportului, a turismului i a altor mijloace de destindere
n aer liber. Sunt deprinderi care trebuie nvate i aplicate nc din copilrie. Administraia va fi
raional, echilibrat calitativ i cantitativ.
Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea n exces.
COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIHOSOCIAL
Pe ct posibil persoanele cu risc crescut de a face angin pectoral vor fi sftuite s nu-i
aleag profesii cu stres profesional aa mare. Vor evita de asemenea, profesiile care predispun la
sedentarism i obezitate.
Supravegherea medical activ prin sistemul de dispensarizare a tuturor celor supui
profilaxiei este i ea o aciune ce trebuie desfurat cu seriozitate i competen.
Profilaxia urmrete educarea n vederea unui comportament adecvat de via, chiar
orientarea profesional a descendenilor, deci a persoanelor susceptibile de a face boal.
Foarte important este i profilaxia complicaiilor realizabil prin asigurarea cooperrii bune
i prin recomandri ferme i judicioase.
PLANUL DE NGRIJIRE - general

AGNOSTI C
NURSING

spnee de
rt

ureri
osternal

etere n
utate

OBIECTIVE

INTERVENII
AUTONOME

- s respire normal
- dozarea activitii

- asigurarea unei poziii care


s uureze respiraia
(semieznd)
- oprirea oricrei activiti

- nlturarea durerilor
-oprirea oprirea oricarei
activitati
-repaus la pat

EVALUARE
DELEGATE

-aeroterapie PROPANOL,
- Bolnavul se linitete
NIFEPIDIN , ALGOCALMIN -dispneea dispare
NITROGLICE-RIN

NITROGLICE-RIN
sublingual,
PROPANOLOL

-reducerea raiei
- - i explic efectul nociv al Kg. - regim hiposodat,
alimentare -informarea n plus asupra inimii i
hipoglucidic, hipolipidic,
asupra valorii nutritive necesitatea respectrii
hipoprotidic
a alimentelor i
regimului alimentar
necesarul
hipocaloric
organismului
- i explic pacientului efectul
-convingerea
benefic al activitii asupra
bolnavului c
organismului
activitatea fizic nu
poate s-i fac dect
bine

- durerile dispar in 7 min


- bolnavul se simte mai
bine

- bolnavul ncearc sa
respecte regimul alimen
indicat
- bolnavul nu mai are ni
reinere fa de activitate
fizic

Nevoile fundamentale dup Virginia Henderson


Nevoia fundamental
Diagnostic de
nursing
1 Nevoia de a respire i - dispnee de efort
de a avea o bun
circulaie
j
2 Nevoia de a bea i a
- alimentaie
j
mnca
exagerat cantitativ
i calitativ
- greutate peste
normal
3 Nevoia de a elimina
- independent
4 Nevoia de a se mica i
a avea o bun postur
10 Nevoia de a comunica

5 Nevoia de a dormi i a
11 Nevoia
de a aciona
se odihni
j
propriilor
6 conform
Nevoia de
a se mbrca
credine
i
12 Nevoia
de
se realiza
i dezbrcaavalori

13
recrea
7 Nevoia
Nevoia de
de a
a se
menine
j
temperatura corpului
constant
8 Nevoia
de a menine
j
tegumentele curate i
integre de a evita
9 Nevoia
14 Nevoia
de a nva
pericolele
j

Sursa de dificultate
- modificarea funciei
j
cardiace
- dureri precordiale la efort
- lipsa de cunoatere a
valorilor nutritive i nevoile
organismului

-1 scaun la 24h - 1300ml


urin la 24h
diagnostic
i tratament
--refuz
anxietate
moderat
s fac
- stare depresiv
medical
activitate
- oboseal, slbiciune
-lips
de cunotine
despre
- neadaptarea
la rolul
de
boal
bolnav
-singurtate - izolare -anxietate
-neacceptarea
- lipsa de cunoatere
a
de anturaj i de
bolii
-schimbarea
mediului
efectelor benefice ale
mediu -lipsa de
de
via fizice
activitii
interes
- independent
- independent
- doarme n medie 7h pe zi
- somn odihnitor
- independent
- poart haine
- neputin
-atitudine
defavorabil
corespunztoare
care ii
- dificultate de a se anturajului
-neacceptarea
permit o libertate a
implica ntr-o
bolii
micrilor
activitate
- se mbrac i se
-dificultate de a lua dezbrac singur
decizii
- este ordonat
--independent
dificultate de a
--afebril
lipsa de
activiti
= 37C
desfura activiti distractive n jur
recreative
- epuizare
-- dificultate
de a se -- teama
de recreaiile
independent
si execut
singur
concentra n timpul deprinderile igienicej
celorlali
unei activiti
- pielea este sntoas
j
j
- spitalizarea
ca eveniment
- durere la nivelul
-recreative
dezinteres
n
a
lipsa
de
informaii
amenintor
regiunii
nva
referitoare la boala jsa
retrosternale
j
--nelinite
lipsa de fa
cunoatere
a
de
mijloacelor ce se pot folosi
pentru a-i menine
sntatea

CAZUL I

Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu are
copii, este pensionara, vaduva de 13 ani.
In ziua de 29.05.2010 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta
Bacau, sectia Cardiologie, salon 507, FO nr. 25698, prezentand urmatoarele simptome:

dispnee, durere retrosternala si precordiala, frica de moarte iminenta,


tenesme vezicale.
In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in
stabilirea diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie cardiaca,
renala, radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic: Cardiopatie

ischemica cu angina instabila.

Antecedente personale:
Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani,
hepatita cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie
chirurgicala de chisti ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul
dupa altul in anul 1991. Tot atunci I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara
stanga si spondiloza cervicala.

Antecedente heredo-colaterale:
Nu are cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:


-

nevoia de a respira;

nevoia de a avea o buna circulatie;

nevoia de a elimina;

nevoia de a dormi;

nevoia de a se alimenta.

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA


PE PERIOADA 29. 05. 2010 - 03. 06. 2010
DATA

DIAGNOSTIC DE
NURSING

INTERVENII
AUTONOME

EVALUARE
DELEGATE

Pacienta sa
Supraveghez starea
Am administrat la indicaia P = 80 b/min ritm
prezinte
puls bolnavei
si masor
ori de
medicului medicatie
regulat,
nu
Stareapacienta
de confort
Asigurarea
Psihoterapie
- amPlinistit
normal
in timp cate
ori este
nevoielasi
antiaritmica.
mai prezinta
palpitatii.
ameliorata.
confortului
bolnava
cu privire
Am administrat medicatia
scurt,
notez
FO
nsoesc bolnava la
EKG - ritm sinusal
prinfara
boalainsa.
prescrisa de medic: PEV
palpitatii
efectuarea examenelor
tahicardic, traseu
diminuarea
cu glucoza 5% 500ml,
paraclinice (EKG,
EKG normal
durerii
Miofilin iv 10ml, Enap,
ecografie cardiaca)
Captopril, Algocalmin II f,
tb, Diazepam
Pacienta sa Stabilesc un program de Propanolol
La indicatia1medicului
am Pacienta prezinta un
1
tb
seara,
Clexane
0,4
prezinte un
odihna impreuna cu
administrat un sedativ -UI.
1
somn odihnitor,
somn
pacienta
tb Diazepam, seara inainte
linistit.
odihnitor,
de culcare
Am masurat functiile
Am administrat
la indicatia Pacienta respira mai
linistit
Asigurarea
vitale, am asezat
medicului un
usor, dispneea se
unei respiratii pacienta intr-o pozitie
bronhodilatator
diminueaza. TA =
Asigurarea
Am
asigurat
un
climat
Pacienta
s-a adaptat
in limite
pentru a favoriza
200/80 mm Hg
unui
climat
cu salon
conditiilor de
fiziologice si corespunzator,
respiratia (ortopnee)
corespunzaspitalizare cu usurinta
masurarea aerisit, pat confortabil, cu
P = 100 b/min T =
tor
lenjerie curata
functiilor vitale
36,8este
Celsius
LO O 1. Modificarea starii
Combaterea
Pacienta
linistita,
Psihoterapie - explic
o TAducerea
TA
la
Cefaleea
a
diminuat
3.
Stare
de
disconfort
Am
administrat
la
indicatia
o
starii de
starea de anxietate sgenerale datorita
pacientei
importanta
deina
Am informat
pacienta
valori
normale
in
circulator
produs
de
medicului
antihipertensive
anxietate
a totalitate.
diminuat
anxietatii.
fivederea
relaxataunui
si linistita
regim
HTA (180/80 mm Hg)
alimentar hiposodat,
TA = 170/80 mm Hg
manifestat prin cefalee,
hipolipidic, hipocaloric.
Obiectiv neindeplinit
nerealizat
2. Respiartie
pacientapacientei
intr-o
Am administrat la indicatia Obiectiv
intepaturi
precordiale, Pacienta sa AmAsez
administrat
prezinte
inadecvata
- dispnee
pozitie
care sa-i
primele 24h, respirat
medicului 02
astenie.
lichide
fractionat
pentru a
respiratie
din cauza durerii
favorizeze
respiratia
cu
se mentine
diminua
TA
imbunatatita in extremitatea cefalica si
precordiale
superficia este
decurs de 24h trunchiul ridicate, pozitie
dificila, este
semisezand
tahipneica.
29.05. 2010

4. Risc de modificare a
ritmului cardiac produs
I.Disconfort
general
de tahicardie
produs
de crizele
manifestat
prin
anginoase
manifestate
palpitaii.
prin durere
retrosternala si
precordiala cu iradiere
5.inInsomnii
umar si datorita
mana
durerii pana
precordiale.
stanga,
in varful
degetelor.
2. Alterarea functiilor
respiratorii manifestata
prin dispnee.
6. Inadaptarea la
conditiile de spitalizare
datorita mediului
nefamiliar

OBIECTIVE

R = 24 r/min

3. Modificarea
Recoltarea de Am pregatit materialele La indicaia medicului am
constantelor biologice.
analize
necesare recoltarii. l-am
recoltat sange pentru
Glicemie = 95mg/dl
explicat pacientei
hemoleucogra-ma:
Hematocrit = 33,3%
necesitatea
hematocrit,
2. Dificultate in a se
Pacienta sa
Am
asigurat efectuarii
linistea in La indicaia
medicului i- am Colesterol
Pacienta prezinta
un
= 153mg/dl
recoltarilor,
am
informat-o
transaminaze,
glicemie,
odihni din cauza bolii, prezinte un
salon si conditii de
administrat un sedativ
somn
Acid
uricodihnitor.
= 2,5mg/dl
ca
inainte
de
recoltare
sa
colesterol,
acid
uric
si
urina
manifestat prin
somn linistit,
confort termic.
(Diazepam, 1 tb seara). TGO = 31 U/l TGP =
insomnie nocturna si odihnitor, fara nu manance. Am masurat pentru sumar de urina.
13U/l TA = 180/85
fuctiile vitale.
somnolenta diurna si
zgomote.
mm Hg
din cauza agitatiei
R = 26 r/min P = 82
produsa de zgomotele
b/min T = 36,7 C
din salon.
4. Riscul modificrii
Pacienta prezint
Pacienta
sa
3.
Modificarea
functiilor
Modificarea
La
indicaia
medicului
am
Am
masurat
functiile
TA=
170/80curate
mm Hg
Ajut
pacienta
in
tegumente- lor datorita
tegumente
si
prezinte
vitale
functiilor
vitale
administrat
medicatie
vitale.
efectuarea
igienei
si
o
igienei deficitare
P = 80 uscate
b/min R = 23
sitegumente
readucerea sfatuiesc sa-si mentina o hipotensoare: -Enap 1
r/min T = 36,7 C
integre
la valorisi
igiena corespunzatoa- re tb/zi -Captopril 1 tb/zi.
curate
fiziologice.
O
o
CN

o
CD
O
o

CN
O
L
O
CO

Sa-si
1. Alimentatie
insuficienta din cauza recastige
Alimentareprin treptat
Asigurarea
apetitul.
bolii1.manifestata
inadecvata
cauzata
de
unei
inapetenta, greata si Diminuarea
durere varsaturi.
manifestata prin senzatiei
alimentatii de
inapetenta.
corespunzagreata
si a
toare
varsaturilor.
2. Insomnii datorita
durerii precordiale.

Psihoterapie - i-am
explicat pacientei cat de
Psihoterapiei-am
importanta este
explicat
pacientei
cat de
alimentatia
hiposodata.
importanta este
alimentatia in cazul unei
boli.

Am administrat la
indicatia medicului, in
raport cu orarul meselor,
urmatoarele
medicamente: antiemetice, inainte de
masa (Metoclopramid 1
tb/zi);
-fermenti
digestivi
in timpul
mesei
Combaterea Stabilesc un program de Am
administrat
la indicatia
(Triferment
Digest-duo)
insomniei
odihna impreuna cu
medicului un
sedativ
pacienta.
(Diazepam 1 tb seara, la
culcare), 1 fiola
Algocalmin.

Senzatia de greata a
diminuat. Bolnava se
Pacienta a inteles
alimenteaza
fara sa
importanta
mai prezinte greturi si
alimentatiei,
varsaturi,
prezentand in
continuare apetit
scazut.
In urma medicatiei
pacienta a prezentat
un somn odihnitor.

Ajut pacienta sa isi gaseasca


3. Postura inadecvata din
Asigurarea uneio
o poziie antalgica.
cauza durerii acute.
posturi adecvate
cu diminuarea
durerii.
O
o
CN
CD
O
O
c\i
o
O
CN
CD
O
00

Asigurarea unei
1. Circulaie inadecvata,
circulatii
cauzata de boala,
fiziologice.
manifestata prin tahicardie,
extremitati reci.

Invat pacienta sa poarte


imbracaminte lejera, care sa
nu jeneze circulatia, sa aiba o
1. Riscul modificrii
Pacienta sa
Ajut pacienta in efectuarea
alimentatie bogata in fructe si
tegumente- lor datorita unei
prezinte
igienei si o sfatuiesc sa-si
legume.
igiene deficitare.
tegumente uscate
mentina igiena.
2. Lipsa cunoaterii
Am invatat pacienta cum sa se
si curate.
obiceiurilor daunatoare cu
alimenteze pentru a preveni
Pacienta sa
privirte la boala,
complicatiile (supraincarcacunoasca
alimentatie.
rea pacienta
inimii) asupra
2. Stare
de disconfort
Linistireaatat Am informat
obiceiurile,
cauzata de necunoaste-rea alimentare
bolnavei prin
orarului cu privire la
cat si
regimului medicamentos si despre
explicarea
boala. tratamentul prescris de medic.
alimentar dupa externare. tratamentului la
domiciliu.
Pacienta sa
Explic pacientei evolutia si
cunoasca
complicatiile bolii.
3. Anxietate produsa de
evolutia bolii.
necunoaterea
3. Externarea pacientei.
Explicarea
-am explicat pacientei
prognosticu-lui, manifestat
tratamentu
orarul medicatiei:
prin ingrijorare.
lui
3tb/zi Nitropector; - 1 tb/zi
medicamentos si
Aspacardin; - 1 tb/zi
alimentar la
Nitroglicerina la nevoie. Am
domiciliu.
informat Pacienta asupra
ntocmirea
alimentatiei, cu evitarea
biletului de
oricarui factor determinant.
externare.

Durerea a diminuat in
intensitate, dar persista.

La indicaia medicului
administrez Clexane 0,4 UI.

Pacienta prezinta o
circulatie periferica buna.
Obiectiv realizat.
Pacienta prezinta
tegumente uscate si
curate.
Pacienta a inteles ce i s-a
spus.
Starea de disconfort a
diminuat in intensitate,
dar tot persista, pacienta
a inteles ceea ce i s-a
explicat.
Pacienta prezinta stare de
liniste, este mai putin
anxioasa.
Pacienta a inteles
importanta medicatiei si a
alimentatiei.

EVALUARE FINALA

Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in secia Cardiologie a


Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 - 03. 06. 2010 cu urmatorul
diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala instabila,

insuficienta ventriculara stanga, spondiloza cervico- dorso-lombara ,


manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee, palpitatii.
Pe perioada spitalizrii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu urmatoarele medicamente:
i- anticoagulante (Clexane 0,4 Ul);
i- antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza);
4- antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid);
4- fermenti digestivi (Triferment, Digest-duo);
4- sedative (1 tb Diazepam seara la culcare);
4- bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml);
4- antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi).
I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a
recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza
cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele
recomandari:
-respectarea tratamentului medicamentos;
-respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,
repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si raspund
slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi
animale, evitarea stresului;
-control periodic la medicul cardiolog.

CAZUL II
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa, are un
baiat, este casnica, sotul lucreaza la Aerostar.
In ziua de 03. 06. 2010 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia
Cardiologie, salon 508, FO 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica
dureroasa, angina pectorala, manifestand urmatoarele simptome: durere
retrosternala, precordiala si dispnee.

Antecedente personale
Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si
litiaza renala.
Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala
care nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea
ce a inspaimantat bolnava.
Bolnava prezinta obezitate.

Antecedente heredo-colaterale Fara cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:


-

nevoia de a respira;

nevoia de a se odihni;

nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;

nevoia de a se alimenta;

nevoia de a se misca.

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA, CU ANGINA PECTORALA


PE PERIOADA 03. 06. 2010 - 07. 06. 2010
DATA

o
o
CM
CD
O

OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
DIAGNOSTIC DE
NURSING
AUTONOME
DELEGATE
Pacienta sa prezinte un Stabilesc impreuna cu pacienta, un Am administrat la indicaia Pacienta prezinta un
4. Perturbarea
ajutodihna.
pacienta sa medicului,
1. Disconfort
durerii Psihoterapie
somn linitit.
program- de
somnului
nocturn din Combaterea
1 tb Diazepam,la
somn odihnitor.
Am administrat
Durerea a diminuat
isi gaseasca o poziie
general
intr-un timp foarte
cauzaprodus
durerii. de
inainte de culcare.
indicaia
medicului:

criza anginoasa,
scurt.
manifestata prin
Masurarea
5. Modificarea
Recoltarea defunctiilor
produse
dureri
vitale.
constantelor
biologice.
biologice.
retrosternale
si
precordiale.

CO
O

in intensitate, dar
glucoza 10% PEV 500
persista.
ml, HSHC 150 mg,
Am pregatit materialele necesare La indicaia medicului am
Miofilin
10
ml, TA = 190/80 mm
recoltarii. Am pregatit psihic si fizic
recoltat sange pentru
Verapamil
10
mg,
Hg
bolnava, i-am explicat necesitatea hemoleucograma: glicemie,
Nitropector
1 tb/zi,
efectuarii recoltarilor, am anuntat-o
TGO, TGP, hematocrit,
Aspacardin
3 tb/zi, P = 88 b/min R =
sa nu consume nimic inainte de
creatinina,
1 acid uric,
Aspirina
/ 2 tb/zi,
recoltare.
colesterol si urina pentru 29 r/min T = 36,7
Xanax
0,25 mg 3 tb/zi,
examen sumar de urina.
Diazepam 1 tb seara la
C
culcare.
antalgica, administrez 02.

La indicatia medicului
2. Stare de
R = 27 r/min
Pacienta sa prezinte Am urmarit ritmul si frecventa
am administrat
disconfort
cauzata
6. Inadaptarea
Pacienta s-a adaptat
Asigurarea
climat respiratiei
Am asigurat
climat
respiratieunui
in limite
si am un
notat
in foaia
medicatia.
Stare
de confort si
depacientei
dispneelaprin
conditiilor de
corespunzator.
cu salon
fiziologice,
intr-un corespunzator,
de temperatura.
Amaerisit,
aerisitpat
respiratie
afectarea
cailor
conditiile de
spitalizare cu usurinta.
lenjerie curata. I-am
timp cat mai scurt. confortabil, cu
salonul.
satisfacatoare.
respiratorii.
spitalizare.
3. Modificarea
functiilor vitale.

Readucerea
functiilor vitale la
limite fiziologice.

facut cunostinta cu pacientele din


Am
masurat
functiile
vitale.
salon,
i-am explicat
regulile
de
ordine interioara ce trebuiesc
respectate pe tot parcursul
spitalizarii.

Rezultatele analizelor de
laborator:
leucocite:
TA = 180/80
mm
7000/mm3

Hg

neutrofile
P = 80
b/min R =
nesegmentate:
27 r/min T = 36,7o
oeozinofile 1% obazofile
C
0 olimfocite 26%
omonocite 2%

hematocrit 37,5%
colesterol 181 mg/dl

C), manifestata prin corporale in limite


apatie si
fiziologice.
somnolenta diurna.
3. Stare de
disconfort datorita
anxietatii.

o
CN
CD
O

o
o
o
CN
CD
O
LO
O

Combaterea starii
de anxietate.

antipiretic: Paracetamol
stare de
acid uric 60 mg/dl
1 tb.
subfebrilitate:
T=
38,8 C.
glicemie 145 mg/dl
Psihoterapie - ii explic
pacientei importanta de a fi
relaxata si linistita.

Risc de
Pacienta sa prezinte Supraveghez
starea
bolnavei
indicaia
medicului
Indrum pacienta
sa adopte
o LaAm
4.1.Respiratie
administrat
la
modificare aun puls
normal in si
masor
P ori de cate
ori este
am administrat
pozitie
semisezand
pentru
a-I indicatia
inadecvata
respiratie
medicului O2.
ritmuluidin
cardiac
fiziologice.
nevoie,
si notez
in FO. Educ medicatie antiaritmica:
favoriza
respiratia.
dispnee
cauza limite
imbunatatita
in
produs
de CID,
pacienta in vederea unui
Verapamil 40 mg 1
durerii
precordiale.
decurs de 24h.
manifestat prin
regim alimentar hiposodat,
tb/zi.
tahicardie.
hipolipidic, hipocaloric.
Insotesc bolnava in
efectuarea examenelor
paraclinice (EKG,
ecografie cardiaca).

TGO 22 U/l

Pacienta prezinta
18 U/l prin
stareTGP
de liniste
examen
sumar de
diminuarea
urina
normal.
anxietatii.
P
R == 80
25 b/min
r/min
regulat,
InRitm
primele
24h
pacienta
mai
respiratia se
prezinta
palpitatii.
mentine
EKG
- ritm sinusal
superficiala,
este
tahicardic,
EKG
dificila, tahipneica.
normal.
Obiectiv
nerealizat.

1. Alimentatie
Asigurarea unei
Psihoterapie - i-am explicat
Pacienta a inteles
inadecvata cauzata
alimentatii
pacientei cat de importanta
importanta
de durere
corespunzatoare. este alimentatia in cadrul unei
alimentatiei,
manifestata prin
boli.
prezinta in
2.
Perturbarea
inapetenta, greata
continuare un
somnului
nocturn
si varsaturi.
apetit scazut.
Am administrat la
Am hidratat pacienta
Pacienta prezinta
din cauza aparitiei
Revenirea
Combaterea
2. Insomnie
Am asigurat
linistea in salon indicatia medicului un Pacienta
prezinta
corespunzator.
in continuare
febrei
(T = 39,9
temperaturii
insomniei prin
datorata zgomotelor
si conditii de confort termic.
un somn odihnitor.
asigurarea
unui
din salon.
somn linistit.

3. Stare de
disconfort circulator
produs de HTA
(180/80 mm Hg)
manifestat prin
cefalee, intepaturi
precordiale,
astenie.

Aducerea TA la
valori fiziologice.

Asigurarea unei
4. Stare generala
alterata produsa de temperaturi in limite
fiziologice.
aparitia febrei (T =
38,9 C)

o
o
CN
CD
O
CD
O

o
o
CN
CD
O
1^
O

3. 1.
Stare
de agitaie
Anxietate
produsa
cauzata
dede
lipsa
necunoaterea
cunoasterii
prognosticului,
obiceiurilor
manifestat
prin
daunatoare.
ingrijorare.

Pacienta
sa
Pacienta
sa cunoasc
cunoasca
obiceiurile
evoluia
bolii.
alimentare.

Am informat pacienta in
Am administrat
TA = 170/80 mm
vederea unui regim alimentar
antihipertensive la
Hg
hiposodat, hipolipidic,
indicaia medicului:
Cefaleea a
hipocaloric. Am administrat Enap 1 tb/zi, Captopril
diminuat in
lichide fractionat pentru a
1 tb/zi.
intensitate, dar tot
diminua TA.
persista.

Am hidratat pacienta.

La indicatia medicului iT = 36,6o C


am administrat 1f
Pacienta nu mai
Algocalmin IM.
prezinta stare
febrila,
temperatura se
incadreaza in limite
normale.

Aml-am
invatat
pacienta
explicat
evolutiasa
si se
alimenteze
corespunzator.
complicatiile
bolii.

Pacienta sa scada in
2. Disconfort
greutate.
Externarea
produs
de
Explic
pacientei
Pregatirea
Am pregatit
biletulnecesitatea
de ieire din
obezitate,
bolnavei.
unuicuregim
alimentar,
cu
documentelor pentru spital,
recomandarile
prescrise
manifestat prin
reducereadedin
alimentatie a
externare.
medic.
astenie, oboseala.
dulciurilor concentrate,
fainoaselor, painii, proteinelor.

Pacienta
prezinta
stare
Pacienta
urmeaza
de liniste,pentru
este mai
regimul
a
putin
anxioasa.
preveni

complicatiile bolii
sale.
Pacienta trebuie sa
respecte regimul prescris
de medic, cu urmatoarele
recomandari: oregim
medicamentos + regim
igieno-dietetic, cu masurile
de rigoare.

Bolnava a inteles
Pacienta a inteles
regimul care 1 s-a
recomandarile
prescris,
prescrise de medic.
respectandu-l
intocmai.
G = 87 kg.

EVALUARE FINALA
Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in secia
Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2010 - 07. 06.
2010, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala,
manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee.
Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei
medicului:
-

antipiretice (1 tb Paracetamol);

antialgice (3 tb Aspacardin);

bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml);

antiaritmice (1 tb Verapamil);

hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).


I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i
s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se
externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu
urmatoarele recomandari:
- respectarea tratamentului medicamentos;
- regim igieno-dietetic;
- respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului,
supraalimentatiei, cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului,
repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.

CAZUL III
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are trei
copii si este pensionara.
In ziua de 06. 06. 2010 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia
Cardiologie, salon 308, FO 5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica
dureroasa, angorprelungit, HTA, manifestand urmatoarele simptome: durere
retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.

Antecedente personale
Bolnava mai sufer de spondiloza cervicala anchilozanta, nceput de cataracta,
constipatie cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie, apendicectomie si
histerectomie.
Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in
sectia Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus.
Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.

Antecedente heredo-colaterale
Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a
decedat in urma unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani.
Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta:
-

nevoia de a respira;

nevoia de a se misca;

nevoia de a se odihni;

nevoia de a se alimenta.

PLAN DE NGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA, CU ANGINA PECTORALA,


PE PERIOADA 06. 06. 2010 - 11. 06. 2010
DATA

OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
DIAGNOSTIC DE
4. Modificarea
Recoltarea de
Am pregatit materialele La indicatia medicului
NURSING
AUTONOME
constantelor
produse biologice. necesare
recoltarii. Am amDELEGATE
recoltat sange
biologice.
pregatit
psihic si
fizic
pentru
Asigurarea
1. Disconfort
general
Psihoterapie
- am
Am
administrat
la
Durerea a
pacienta,
explicat
hemoleucograma:
confortului prin
produs de criza
asigurat i-am
pacientei
o
indicaia TGO,
medicului:
diminuat in
o
necesitatea
efectuarii
TGP,
combaterea durerii poziie
anginoasa,
antalgica,
i-am glicemie,
glucoza
10%colesterol,
PEV 500 intensitate, dar
o
am anuntathematocrit,
anginoase intr-un recoltarilor,
manifestata prin
administrat
02.
CN
ml, HSHCacid
150uric
mg,si
persista.
dureri retrosternale, timp cat mai scurt. o sa nu consume nimic creatinina,
CD
Miofilin
1 fiola
10 ml, TA = 190/80 mm
pentru
examen
Masurarea functiilor inainte de recoltare. urina
precordiale,
O
Nitropector
2 tb/zi,
Hg
sumar de urina.
vitale.
CD
precordiale, palpitatii,
Nefrix 1 tb/zi,
P = 84 b/min R =
O
paloare.
Verapamil 3 tb/zi,
28 r/min T = 36,7
o
1. Stare de disconfort Pacienta sa scada
Explic pacientei
Rezultatele
Diazepam 1 tb/zi.
C
o
in
greutate.
produsa
de
necesitatea
unui
regim
analizelor
2. Stare der
Pacienta sa
Administrez
TA = 170/80de
mm
CN
Am
invatat
pacienta
sa
obezitate,
alimentar,
cu
reducerea
laborator:
disconfort cauzata de prezinte valori
antihipertensivela
Hg
CD
O
aiba
un
regim
alimentar
manifestata
prin
din
alimentatie
a
glicemie
115mg/dl
HTA, manifestat prin tensionale in limite
indicatia medicului:
Simptomele
au
hiposodat,concentrate,
hipocaloric,
dispnee
effort,
TGO 19U/l TGP
cefalee,devertij,
normale in timp dulciurilor
1^
diminuat,
dar
Enap 1 tb/zi
O
hipolipidic.painii,
Am
stare astenie.
de oboseala.
fainoaselor,
20U/l
creatinina
scurt.
persista.
administrat
lichide
proteinelor.
0,8mg
colesterol
Captopril 1 tb/zi
fractionat pentru a
210mg/dl acid
diminua TA.
uric 4,5mg/dl
examen sumar
3. Modificarea starii Combaterea starii
de urina normal
Psihoterapie
explic
de anxietate.
generale datorita
pacientei importanta de
Pacienta prezinta
anxietatii.
a fi linistita si relaxata
stare de liniste
in ceea ce priveste
prin diminuarea
evolutia bolii.
anxietatii.
2. Modificarea
Monitorizarea
Am masurat functiile
TA = 170/80 mm
functiilor vitale.
functiilor vitale.
vitale.
Hg
P = 80
b/min R = 27 r/min
T = 36,7 C

3. Disconfort
Pacienta sa
respirator cauzat de prezinte respiraie
durere precordiala,
imbunatatita in
manifestat prin
decurs de 24h.
dispnee.

1. Inadaptarea
pacientei la conditiile
de spitalizare,
datorita schimbarii
mediului familiar.
o

1. Insomnie datorita
durerii precordiale.

o
CN
CD
O

CT
O

2. Perturbarea
somnului nocturn
cauzat de durere,
manifestat
prin de
2. Anxietate
produsa
insomnie.
necunoaterea
3.

prognosticului,
manifestatfunctiilor
prin
Alterarea
ingrijorare.
respiratorii

manifestate prin
dispnee.

Invat pacienta sa
Administrez la
ocupe o pozitie
indicatia medicului O2.
semisezand pentru a
favoriza respiratia.

R = 25 r/min In
primele 24h
respiratia se
mentine
superficiala, este
dificila,
tahipneica. EKG ritm sinusal
tahicardic, EKG
normal.
Pacienta s-a

Am asigurat un climat
adaptat cu
corespunzator, cu salon
usurinta conditiilor
aerisit, pat confortabil, cu
Asigurarea unui
maide
usor,
dispneea se
spitalizare.
lenjerie curata. I-am facut
climat
diminueaza.
cunostinta cu pacientele dir
corespunzator.
salon, i-am explicat regulile
de ordine interioara ce
Pacienta sa prezinte un Stabilesc un program de
Pacienta prezinta un
La indicatia medicului
trebuiesc respectate pe tot
somn odihnitor.
somn odihnitor.
odihna
impreuna
cu
administrez 1 tb Diazepam
parcursul
spitalizarii.
pacienta.
inainte
de culcare.la
Pacienta sa
Pacienta prezinta
Stabilesc
impreuna cu
Am
administrat

prezinte un somn
linistit.

Pacienta sa cunoasca
evolutia bolii.

Asigurarea unei
respiratii normale.

3. Postura inadecvata din Asigurarea unei posturi


adecvate cu diminuarea
cauza durerii acute.
durerii.

pacienta un program indicatia medicului 1 tb un somn linistit.


de somn.
Diazepam seara,
inainte de culcare.
Pacienta
Explic pacientei evoluia si
complicaiile bolii.

I-am masurat functiile


vitale, am asezat
pacienta intr-o pozitie
pentru a-I favoriza
Am
ajutat pacienta
sa-si
respiratia
(ortopnee).
gaseasca o pozitie
antalgica.

Am administrat la
indicatia medicului 1
fiola Miofilin + O2.

prezinta stare de
liniste, este mai
putin
anxioasa.mm
TA
= 180/80

Hg
P = 85 b/min R 28
r/min Pacienta
Durerea
a diminuat in
respira
intensitate.

1. Alimentaie
insuficienta din cauza
bolii, manifestata prin
inapetenta, greaa,
varsaturi.

Sa-si recastige apetitul Psihoterapie - i-am explicat


treptat. Diminuarea pacientei cat de importanta
senzatiei de greata si
este alimentatia in cazul
varsaturi.
bolii sale.

o
CN
CD
O

2. Cunostinte insuficiente Pacienta sa cunoasca


obiceiurile alimentare.
despre obiceiuri
daunatoare.

O
O
CN
CD
O

Invat pacienta sa se
alimenteze
corespunzator, pentru a
preveni unele complicatii.
1. Alterarea starii de
Linistirea bolnavei prin Informez pacienta asupra
confort cauzat de
explicarea
orarului cu privire la
necunoasterea regimului
tratamentului la
tratamentul prescris de
medicamentos dupa
domiciliu.
medic.
externare.

2. Externarea pacientei.

Explicarea
tratamentului
medicamentos si
alimentar la

i-am explicat orarul


medicatiei: -Nitropector 3
tb/zi; -Nitroglicerina 1 tb/zi

La indicaia medicului am
administrat urmatoarea
medicatie, in raport cu
orarul meselor:
-antiemetice inainte de
masa (1 tb
Metoclopramid); -fermenti
digestivi in timpul mesei
(Triferment).

Alimentatie fara
senzatie de greata,
varsaturi. Obiectiv
realizat.

Bolnava a inteles
informatiile care i-au
fost aduse la
cunostinta.

Starea de disconfort a
diminuat, dat inca
persista, pacienta a
inteles ceea ce I s-a
explicat.
Pacienta a inteles
importanta medicatiei
si a

domiciliu, l-am
ntocmit biletul de
externare,

la nevoie;
-Aspacardin 1 tb/zi.
Am informat-o asupra
alimentaiei, cu
evitarea oricarui
factor determinant.

alimentaiei.

EVALUARE FINALA
Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in secia Cardiologie a
Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2010 - 11. 06. 2010, cu urmatorul
diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angorprelungit, HTA, cu urmatoarele
manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee, palpitatii, paloare.
In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu urmatoarele medicamente:
-

antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi);

antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi);

sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare);

bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml);

anticoagulante (Clexane 0,8 UI).

A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie cardiaca), I


s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina.
Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital,
cu urmatoarele recomandari:
-

respectarea tratamentului medicamentos;

regim igieno-dietetic;

control periodic la medicul cardiolog.

<M<BLIOg<B#.FIE

1. ComeiforundeC, ManuaCde medicina interna pentru cadre medii, Editura


M, 2007
2. I. deodorescu, Anatomia si fiziologia omufui, Editura Medicala, 1969
3. Lucretia ditirca, ghidde nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006