Test Grila 218 Managementul Productiei

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI TEST GRILA
1.
Intreprinderea industriala reprezinta:
Alegeti varianta corecta.
a.
o unitate economica de baza in cadrul economiei nationale;
b.
o persoana fizica;
c.
fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si materialorganizatorice) cu scopul de a executa lucrari si a presta servicii;
d.
stabilirea necesarului de producatori de bunuri din aceeasi gama de

produse;
e.
fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si materialorganizatorice) cu scopul de a satisface clientii;
ANS: A
2.
Intreprinderea industriala, ca forma specifica de intreprindere, reprezinta:
a.
o unitate economica in care se desfasoara in mod indirect, nemijlocit,

procesul de productie industrial;
b.
c.
fabricarea de materii prime si materiale;

o unitate economica in care se desfasoara in mod direct, nemijlocit,
procesul de productie industrial;
d.
totalitatea proceselor de productie;
e.
o unitate economica cu potential de dezvoltare.
ANS: C
3.
Privita in ansamblul, ca unitate organizatorica constituita pentru realizarea unei activitati industriale, specifica ramurii sau subramurii din care face
parte, intreprinderea este:
o structura in cadrul economiei globale;
a.
o unitate economica de comert exterior;
b.
o unitate economica secundara cadrul economiei nationale;
c.
o unitate economica auxiliara in cadrul economiei globale;
d.
e.
atat utilizatoare de resurse, cat si sursa de bogatie si detinatoare de

puteri economice.
ANS: E
4.
In contextul noilor abordari ale conceptului de intreprindere in economia de piata, intreprindere industriala este privita ca:
Alegeti raspunsul corect.
a.
un grup de persoane, organizat pe baza unor criterii juridice, economice si

tehnologice, care concepe si realizeaza un proces de productie specific, in vederea
oferirii pe piata a produselor executate pentru satisfacerea anumitor nevoi si cerinte
ale clientilor sai;
b.
totalitatea produselor finite obtinute in urma proceselor tehnologice

omogene;
c.
totalitatea produselor finite obtinute in urma proceselor tehnologice

continue;
d.
un grup de persoane cu roluri diferite in atingerea scopurilor intreprinderii;
e.
un grup de persoane cu roluri identice in atingerea scopurilor intreprinderii.
ANS: A
5.
In functie de profilul activitatii intreprinderii, produsele executate se pot prezenta sub forma de:
Alegeti raspunsul corect si complet.
a.
bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale,

energie, echipamente de productie etc;
b.
bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale,

energie, echipamente de productie etc.) sau individual (bunuri alimentare, de larg
consum, de folosinta indelungata s.a.), lucrari (tehnologice, de montaj, de reparatii

sau de alta natura) si servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru alte
necesitati);
c.
bunuri ecologice, de larg consum, de folosinta indelungata;
d.
lucrari (tehnologice, de montaj, de reparatii sau de alta natura);
e.
servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru alte necesitati).
ANS: B
6.
Responsabilitatea sociala a intreprinderi decurge din faptul ca aceasta trebuie sa faca fata la cinci probleme socio-economice importante:
Alegeti raspunsul corect care nu are legatura cu responsabilitatea sociala a intreprinderii.
a.
inflatia;
b.
managementul cu fata umana;
c.
protectia mediului;
d.
protectia consumatorului si criza de energie;
e.
managementul riscului.
ANS: E
7.
In raport cu felul materiilor prime folosite, intreprinderile industriale se impart in:
1) intreprinderi producatoare de mijloace de productie;
2) intreprinderi mixte;
3) intreprinderi din grupa ramurilor industriale extractive;
4) intreprinderi din grupa ramurilor industriale prelucratoare;
5) intreprinderi producatoare de bunuri de consum.
Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
4,5;
e.
3,4.
ANS: E
8.
In raport cu felul produsului fabricat si destinatia economica intreprinderile se grupeaza in:
1) intreprinderi producatoare de mijloace de productie;
2) intreprinderi mixte;
3) intreprinderi din grupa ramurilor industriale prelucratoare;
4) intreprinderi din grupa ramurilor industriale extractive;
5) intreprinderi producatoare de bunuri de consum.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,5;
e.
3,4.
ANS: D
9.
In conditiile schimbarii calitative generate de tranzitia la economia moderna de piata si a amploarei pe care o ia ritmul rapid al cuceririlor stiintei si
tehnicii, managementul productiei constituie:
a.
b.
c.
problematica de baza a utilizarii resurselor materiale;

problematica de baza a utilizarii resurselor naturale;
o problema esentiala, de rezolvarea careia depinde nivelul
eficientei economice si gradul de profitabilitate al societatii comerciale;

o problema esentiala, de rezolvarea careia depinde gradul de solvabilitate al
d. societatii comerciale;
o problema esentiala, de rezolvarea careia depinde gradul de profitabilitate
e. al societatii comerciale;
ANS: C
10.
Componenta a managementului general al firmei, managementul productiei reprezinta:

a) un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate ce revin principalelor sale domenii de actiune (fabricarea produselor,
pregatirea productiei, mecano-energetic, asigurarea calitatii productiei, SDV-urilor, metrologia), cu utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane,
materiale si financiare;
b) un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate principale;
c) un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate secundare;
a.
doar asigurarea calitatii productiei;
b.
utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane.
ANS: A
11.
Scopul productiei moderne consta in:
a.
obtinerea bunurilor solicitate de beneficiari, la nivelul corespunzator

standardelor de calitate, cu resursele de care dispune intreprinderea si la pret de
cost minim;
b.
utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane;
c.
utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane, materiale si

financiare;
d.
stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate ce revin

principalelor sale domenii de actiune (fabricarea produselor, pregatirea productiei,
mecano-energetic, asigurarea calitatii productiei, SDV-urilor, metrologia);
e.
stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate secundare specifice

procesului de productie.
ANS: A
12.
Sistemul de productie este:
a.
componenta principala a complexului economic national, contribuind la

cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlalte sisteme care contribuie la
desfasurarea proceselor economice si sociale;
b.
componenta principala a complexului economic national contribuind la

c.
un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate

principale;
d.

secundare;
e.
componenta principala a complexului economic national, politic, cultural.
ANS: A
13.
Procesul de productie este definit ca proces social in cadrul caruia:
a.
b.
c.
d.
e.
se determina factorii care pot conduce la realizarea cu intarziere a

obiectivelor principale secundare;
se determina mijloacele de productie;
oamenii intra in relatii reciproce determinate si actioneaza, cu ajutorul
uneltelor de productie, asupra obiectului muncii, pentru a crea bunuri materiale;
se determina necesarul de resurse materiale si financiare;
au loc
intreprinderii.
transformari
semnificative reprezentative
pentru
viitorul
ANS: C
14.
Procesul de fabricatie reprezinta:
a.
componenta principala a complexului economic national, contribuind la

cristalizarea intr-o structura unitara a tuturor celorlalte sisteme care contribuie la
b.
componenta principala a complexului economic national contribuind la

c.

principale;
d.

secundare;
e.
totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a

semifabricatelor in produse finite.
ANS: E
15.
Desfasurarea normala a managementului productiei constituie:
a.
ansamblul conceptelor, legilor, principiilor, regulilor, metodelor si
tehnicilor folosite pentru fundamentarea si aplicarea deciziilor;

b.
ansamblul conceptelor, legilor, principiilor, regulilor, metodelor in scopul

asigurarii unei eficiente economice ridicate in activitatea acesteia;
c.
esenta managementului productiei;
d.
totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a

semifabricatelor in produse finite;
e.
una din conditiile necesare

fundamentale ale intreprinderii.
realizarii
scopurilor
si
obiectivelor
ANS: E
16.
Fabricatia este o activitate de productie care transforma:
a.
materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai ridicat si cu

costuri cat mai reduse;
b.
materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai scazut si cu

costuri cat mai reduse;
c.
materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai ridicat si cu

costuri cat mai ridicate;
d.
materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai scazut si cu

costuri cat mai ridicate;
e.
materiile prime in materiale auxiliare.
ANS: A
17.
Procesul de productie este format din:
1) procesul tehnologic;
2) procesul de munca;
3) procesul de fabricatie;
4) procesul de stabilire a calitatii produselor;
5) procesul functional.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: D
18.
Procesele de productie sunt:
1) elementare;
2) de executie;
3) complexe;
4) functionale;
5) recuperative.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: A
19.
Procesele de munca de baza au ca scop transformarea diferitelor materii prime, materiale etc. in:
produse finite care constituie obiectul activitatii de baza al

a.
intreprinderii;
produse auxiliare secundare;
b.
produse auxiliare principale;

c.
produse vandabile;
d.
produse regenerabile.
e.
ANS: A
20.
Procesele de munca de baza sunt grupate in urmatoarele categorii de procese de baza:
1) procese de baza pregatitoare;
2) procese prelucratoare;
3) procese de finisare sau montaj;
4) procese cantitativ valorice;
5) procese de analiza.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
21.
Procesele de munca auxiliare sunt cele care prin desfasurarea lor, asigura:
a.
obtinerea unor produse sau lucrari, care nu constituie obiectul activitatii de

baza al intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a
proceselor de baza (procesele de obtinere a sculelor, de producere a energiei, de
executare a reparatiilor s.a);
b.
producerea de energie;
c.
etapele necesare executarii reparatiilor;
d.
prelucrare propriu-zisa a materiilor prime si a materialelor;
e.
executarea unor servicii ce nu constituie obiectul activitatii de baza al

intreprinderii, dar care contribuie prin efectuarea lor la buna desfasurare atat a
proceselor de munca de baza.
ANS: A
22.
Procesele de servire reprezinta acea categorie de procese de munca care au ca scop:
a.
obtinerea unor produse sau lucrari;
b.

proceselor de munca de baza, cat si a proceselor auxiliare (procesele de transport
intern, de depozitare, de intretinere a retelei energetice s.a.);
c.
desfasurarea in bune conditii a proceselor de baza (procesele de obtinere a

sculelor, de producere a energiei, de executare a reparatiilor s.a);
d.
prelucrare propriu-zisa a materiilor prime;
e.
prelucrare propriu-zisa a materialelor;
ANS: B
23.
In raport cu modul cum se executa procesele de munca se impart in:
1) manuale - sunt acelea la care muncitorul actioneaza direct sau cu ajutorul sculelor asupra obiectelor muncii in vederea transformarii lor in produse finite;
2) manual-mecanice - procesele de productie caracterizate prin faptul ca o parte din procese se executa manual, iar o alta parte mecanizat;
3) mecanice - procesele de productie caracterizate prin faptul ca operatiile prin care se concretizeaza acestea se efectueaza mecanizat, muncitorul fiind
acela care conduce in mod direct diferitele masini si utilaje;
4) automate - procesele de productie care se efectueaza cu ajutorul unor masini, utilaje sau instalatii automatizate, muncitorii avand rolul de a urmari si
supraveghea buna functionare a acestora;
5) procese de finisare sau montaj - care se efectueaza in vase, recipiente si alte instalatii capsulate prevazute cu anumite mecanisme care formeaza
aparatura de masura si control.
a.
1,3,4,5;
b.
1,2,3,4;
c.
1,2,4,5;
d.
1,3,4,5;
e.
2,3,4,5.
ANS: B
24.
In raport cu gradul de periodicitate al desfasurarii lor in timp, procesele de productie sunt clasificate in:
1) procese ciclice: care au un caracter repetitiv ciclic, dupa anumite intervale de timp regulate, egale cu durata ciclului de fabricatie a lotului sau de
elaborare a sarjei si care pot fi intalnite in cadrul productiei de serie mare sau de masa;
2) procese neciclice: se efectueaza o singura data, repetarea lor putandu-se efectua numai cu caracter intamplator;
3) procese directe: intra procesele de productie caracterizate prin faptul ca produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra
aceleiasi materii prime;
4) procese sintetice: produsul finit se obtine ca urmare a folosirii mai multor feluri de materii prime, care, dupa diferitele prelucrari succesive si transformarea
in piese, subansamble sau semifabricate necesita operatii de asamblare sau montaj;
5) procese analitice: dintr-un singur fel de materie prima se obtine o gama variata de produse.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: D
25.
In raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate, procesele de munca se impart in:
Alegeti varianta corecta care nu reprezinta procese de munca clasificate in raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate.
a.
procese chimice: care se efectueaza in instalatii capsulate, procesele de

transformare din materii prime in produse finite avand loc prin efectuarea unor
reactii fizice, chimice, termochimice sau electrochimice; ele pot fi continue sau
ciclice;
b.
procese de schimbare a configuratiei si formei: se bazeaza pe folosirea unor
masini sau agregate pentru schimbarea configuratiei sau a formei;

c.
procese de asamblare: prin continutul lor se asigura reunirea

diferitelor materiale, piese, subansamble etc;
d.
procese directe:intra procesele de productie caracterizate prin faptul ca produsul

finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra aceleiasi
materii prime
e.
procese de transport: asigura deplasarea diferitelor materiale sau

produse de la un loc la altul in interiorul intreprinderii.
ANS: D
26.
In cadrul sectiilor de baza pregatitoare se executa fazele pregatitoare ale procesului tehnologic cum sunt:
1) turnare si forjare de piese in constructii de masini;
2) filatura in industria textila;
3) croire in industria de confectii;
4) masurarea calitatii produselor;
5) verificarea mijloacelor tehnologice utilizate.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
27.
In cadrul sectiile de baza de montaj-finisaj are loc:
a.
asamblarea diferitelor produse din ansamblele si subansamblele

componente sau finisarea produsului finit (cum ar fi sectiile de montaj si probe
tehnologice din constructii de masini, sectiile de imprimare sau apretare din
industria textila);
b.
turnarea si forjarea de piese in constructii de masini;
c.
analiza atenta a montarii si finisarii pieselor;
d.
apretarea in industria de confectii;
e.
masurarea calitatii produselor.
ANS: A
28.
Sectiile de baza organizate dupa principiul pe obiect sunt acelea care asigura:
a.
obtinerea unor produse sau lucrari;
b.

c.
desfasurarea in bune conditii a proceselor de baza (procesele de obtinere a

d.
e.
prelucrare propriu-zisa a materiilor prime;

transformarea completa a materiilor si materialelor in produs finit sau
componente ale acestuia.
ANS: E
29.
Sectiile de baza organizate dupa principiul mixt sunt organizate:
a.
unele sectii dupa principiul tehnologic, iar altele dupa principiul pe obiect
(sectiile de prelucrari mecanice si montaj);

b.
dupa asamblarea diferitelor produse din ansamblele si subansamblele

componente sau finisarea produsului finit (cum ar fi sectiile de montaj si probe
tehnologice din constructii de masini, sectiile de imprimare sau apretare din
industria textila);
c.
dupa turnarea si forjarea de piese in constructii de masini;
d.
dupa analiza atenta a montarii si finisarii pieselor;
e.
dupa transformarea completa a materiilor si materialelor in produs

finit sau componente ale acestuia.
ANS: A
30.
In cadrul sectiilor de servire se executa:
a.
activitati de asamblare a produselor finite;
b.
activitati de productie ce se constituie ca servicii atat pentru sectiile de

baza, cat si pentru sectiile auxiliare (sectia retele energetice, sectia depozite s.a.);
c.
asamblarea
componente;
diferitelor
produse
din
ansamblele
si
subansamblele
d.
finisarea produsului finit;
e.
transformarea completa a materiilor si materialelor in produs finit

sau componente ale acestuia.
ANS: B
31.
Sectiile anexa sunt destinate:
a.
valorificarii deseurilor in acele intreprinderi in care rezulta o cantitate mare

de materiale refolosibile;
b.
obtinerii unor produse sau lucrari;
c.
executarii unor servicii ce nu constituie obiectul activitatii de baza al

d.
desfasurarii in bune conditii a proceselor de baza (procesele de obtinere a

e.
ANS: A
prelucrarii propriu-zise a materiilor prime.
32.
Atelierul de productie poate desfasura activitatea:
1) ca o subunitate de productie a unei sectii de productie, fiind o
veriga structurala delimitata teritorial, in cadrul caruia se executa fie acelasi proces tehnologic, fie acelasi produs sau componenta a unui produs;
2) in mod independent, deosebindu-se de sectia de productie doar prin volumul de activitate care se desfasoara in cadrul acestuia, atelierul fiind o
veriga structurala delimitata administrativ, cu aceleasi caracteristici din punct de vedere al procesului de productie ca si in primul caz;
3) in mod dependent, deosebindu-se de sectia de productie doar prin volumul de activitate care se desfasoara in cadrul acestuia;
4) dupa principiul mixt;
5) dupa principiul tehnologic (sectiile de prelucrari mecanice si montaj).
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: D
33.
Activitatile de productie ce au loc in cadrul unui atelier pot fi:
1) activitati de productie;
2) activitati de montaj;
3) activitati de service;
4) activitati lucrative;
5) activitati de programare.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
34.
In cadrul atelierul de proiectare activitatea este orientata:
a.
in executarea acelor lucrari de proiectare de dimensiuni mai reduse si care

nu au fost executate de institutele de specialitate;
b.
in mod independent, deosebindu-se de sectia de productie doar prin

volumul de activitate care se desfasoara in cadrul acestuia, atelierul fiind o veriga
structurala delimitata administrativ, cu aceleasi caracteristici din punct de vedere al
procesului de productie ca si in primul caz;
c.
in mod dependent, deosebindu-se de sectia de productie doar prin volumul

de activitate care se desfasoara in cadrul acestuia;
d.
in functie de volumul productie in curs de executie;
e.
dupa principiul tehnologic (sectiile de prelucrari mecanice si montaj).
ANS: A
35.
In laboratorul de control si cercetare se executa:
a.
activitati de productie;
b.
activitati de montaj;
c.
diferite analize si masuratori a calitatii produselor, materiilor si

materialelor;
d.
activitati de service;
e.
activitati lucrative.
ANS: C
36.
Organizarea spatiala a productiei in cadrul intreprinderilor include in sfera sa un ansamblu de probleme, care poate fi sistematizat pe trei domenii
principale, si anume:
1) amplasarea verigilor de productie din structura intreprinderii;
2) stabilirea configuratiei fluxurilor tehnologice;
3) dimensionarea suprafetelor de productie necesare;
4) asamblarea diferitelor produse din ansamblele si subansamblele componente;
1) transformarea completa a materiilor si materialelor in produs finit
sau componente ale acestuia.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
37.
Amenajarea spatiului verigilor de productie consta in:
1) amplasarea fizica a instalatiilor;
2) preintampina efectele uzurii morale la mijloacele circulante;
3) preintampina efectele uzurii fizice si morale la mijloacele
circulante;
4) amplasarea fizica a masinilor;
5) amplasarea fizica a utilajelor industriale.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
1,4,5.
ANS: E
38.
Amenajarea spatiilor trebuie sa urmareasca realizarea unor obiective generale intre care enumeram:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta obiectiv general necesar

amenajarii spatiilor verigilor de productie.
integrarea tuturor factorilor care afecteaza planul general de

a. organizare a firmei;
utilizarea eficienta a factorilor de productie;

b.
asigurarea unei anume densitati pe suprafata verigii de productie ce se

c. amenajeaza;
flexibilitatea in amplasarea si reamplasarea masinilor si utilajelor;

d.
nerespectarea normelor de protectie a muncii si de paza contra

e. incendiilor.
ANS: E
39.
Amenajarea verigilor de productie pe linii de productie sau pe produs
presupune:
1) un produs sau un anumit tip de produs este fabricat intr-o anumita
zona;
2) materialele se deplaseaza, iar operatiile se executa in ordinea
fluxului tehnologic, fapt ce determina ca fiecare utilaj sa fie amplasat functie de secventa operatiunilor si independent de prelucrarea pe care o efectueaza;
3) reducerea volumului de investitii prin folosirea eficienta a
masinilor si utilajelor;
4) adaptabilitatea la varietate mare de produse si la schimbari
frecvente in tehnologia de executie;
5) adaptabilitatea la cereri intermediare de produse.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: D
40.
Amenajarea verigilor de productie pe linii de productie sau pe produs
are urmatoarele avantaje:
1) manipulare redusa a produsului finit;
2) asigura continuitatea productiei in cazul defectarii masinilor si
lipsei materialelor si absentei executantului;
3) manipularea redusa a materialelor; timpi de executie redusi, volum
mic de investitii in materiale;
4) utilizarea eficienta a lucratorilor prin specializarea acestora, usurinta
in formarea executantilor;
5) asigurarea unui control eficient al productiei (documente mai
putine si supravegherea mai buna a executantilor).
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: E
41.
Stabilirea solutiilor de proiectare pentru dimensionarea spatiilor de productie se face pe baza unor date de pornire, referitoare la:
Alegeti raspunsul corect care nu are legatura cu stabilirea solutiilor de
proiectare pentru dimensionarea spatiilor de productie.
manipularea redusa a materialelor; timpi de executie redusi, volum mic

a. de investitii in materiale;r
profilul de activitate al viitoarei intreprinderi;

b.
procesul tehnologic folosit, fluxurile de materiale tehnologice si de oameni

c. pe teritoriul intreprinderii;
structura constructiilor acesteia, nivelul de specializare si cooperare;

d.
perspectivele de dezvoltare a intreprinderii.

e.
ANS: A
42.
In raport cu particularitatile diferitelor procese de transformare, se pot folosi moduri specifice de proiectare a amplasarii locurilor de munca pe
suprafetele de productie, cum sunt cele pe baza:
1) pozitiei fixe;
2) procesului;
3) produsului;
4) proiectarii sistemice;
5) proiectarii clasice;
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
43.
Durata ciclului de productie este formata din doua componente mari:
1) durata perioadei de lucru;
2) durata perioadei de intreruperi normate;
3) durata proceselor naturale;

4) durata operatiilor de control;
5) durata activitatilor de transport intern.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: D
44.
Intreruperile in cadrul schimbului (interoperatii) sunt determinate de:
a.
modul de organizare procesuala a productiei in veriga respectiva;
b.
durata intreruperilor datorita schimburilor nelucratoare si durata

intreruperilor datorita zilelor nelucratoare;
c.
durata intreruperilor datorita schimburilor nelucratoare;
d.
durata intreruperilor datorita zilelor nelucratoare;
e.
durata pauzelor.
ANS: A
45.
Intreruperile in cadrul schimbului (interoperatii) sunt determinate de
modul de organizare procesuala a productiei in veriga respectiva si pot sa cuprinda trei categorii de astfel de intreruperi:
1) datorita lotului;
2) de completare;
3) de asteptare;
4) datorita utilizarii eficiente a lucrarilor in veriga;
5) datorita asigurarii unui control periodic a procesului de productiei.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
46.
Durata ciclului de productie se stabileste:
a.
conform planului de afaceri;
b.
prin antecalcul si nu se refera la o perioada calendaristica concreta;
c.
in functie de intreruperile intre schimburi;
d.
in functie de durata pauzelor;
e.
in functie de timpul liber al muncitorilor.
ANS: B
47.
Durata ciclului de productie se stabileste prin antecalcul si nu se refera
la o perioada calendaristica concreta. De aceea, se ia in considerare:
a.
un numar mediu de zile calendaristice;
b.
durata zilelor legale in care nu se lucreaza;
c.
durata zilelor acordate donatorilor de sange;
d.
durata zilei de nastere a fiecarui angajat;
e.
durata zilelor de somaj.
ANS: A
48.
Durata ciclului operativ este principala componenta a:
a.
b.
duratei ciclului de productie al unui produs care detine cea mai mare
pondere in structura acesteia;
numarului mediu de zile calendaristice;
c.
duratei zilelor legale in care nu se lucreaza;
d.
duratei zilelor acordate donatorilor de sange;
e.
duratei zilei de nastere a fiecarui angajat.
ANS: A
49.
Daca durata ciclului tehnologic se stabileste pe fiecare unitate de
produs, durata lucrarilor de pregatire si incheiere se determina:
a.
prin antecalcul si nu se refera la o perioada calendaristica concreta;
b.
in functie de intreruperile intre schimburi;
c.
in functie de durata pauzelor;
d.
in functie de timpul liber al muncitorilor;
e.
in conditiile efectuarii acestora o singura data pentru intregul lot de produse lansat
in productie.
ANS: E
50.
Sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea succesiva se caracterizeaza prin urmatoarele:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta caracteristica a sistemului
de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea succesiva.
a.
circulatia produselor intre locurile de munca la care se executa

diferite operatii tehnologice se face pe loturi de productie cu un anumit numar de
produse; produsele care compun lotul de productie trec la operatia urmatoare 'K +
1 momentul in care s-a incheiat de executat intregul lot la operatia anterioara 'K';
b.
inexistenta intreruperilor in circulatia produselor;
c.
la nivelul fiecarui lot de produse, nu se inregistreaza intreruperi in

functionarea utilajelor la care se executa operatiile tehnologice si in activitatea
muncitorilor care lucreaza la acestea;
d.
gradul de paralelism se situeaza la limita inferioara, coeficientul de

paralelism - Cps fiind egal cu unu;
e.
comparativ cu sistemele de organizare care au la baza celelalte

tipuri de imbinari a executarii operatiilor tehnologice, prezinta cea mai mare durata
a ciclului tehnologic.
ANS: B
51.
Coeficientul mediu calendaristic (Cmc) se calculeaza cu relatia:
.
Calculati coeficientul mediu calendaristic pentru:
- Nzcal - numarul de zile calendaristice al perioadei considerate = 365 zile;
- Nz nel - numarul de zile nelucratoare al perioadei considerate = 40 zile.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele variante:
4,35;
a.
1,75;
b.
1,25;
c.
2,55;
d.
1,12.
e.
ANS: E
52.
.
2,35;
a.
1,75;
b.
3,25;
c.
1,32;
d.
2,55.
e.
ANS: D
53.
Timpul de intreruperi intre doua produse la fiecare operatie a procesului
tehnologic se determina cu relatia:

unde: Tpr - timpul necesar pentru executarea operatiei principale pentru fiecare produs;
TK - timpul necesar executarii operatiei tehnologice 'K' pe
unitatea de produs.
a.
TiK = Tpr - TK;
b.
TiK = Tpr +TK;
c.
TiK = 1- (Tpr - TK);
d.
TiK = 1+ (Tpr - TK);
e.
ANS: A
54.
Sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea mixta (paralel-succesiva) se caracterizeaza prin urmatoarele:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta caracteristica a sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea mixta (paralel-succesiva).
a.
diverse metode (pe baza de calcul, prin transpunere, pe baza unui proiect
sumar, conform normativelor de utilizare a spatiului, pe baza tendintei
coeficientilor si a extrapolarii), cea mai exacta fiind metoda bazata pe calcul in
diversele sale;
b.
diverse metode (pe baza de calcul, prin transpunere, pe baza unui proiect
sumar, conform normativelor de utilizare a spatiului, pe baza tendintei
coeficientilor si a extrapolarii), cea mai exacta fiind metoda bazata pe calcul in
diversele sale;
c.
scopul urmarit prin aceasta este sa se asigure continuitatea functionarii

utilajelor si activitatii muncitorilor la toate operatiile tehnologice, precum si
desfasurarea partial paralela a procesului de productie;
d.
exista asteptari ale produselor pentru formarea loturilor, dar acestea sunt
mai mici decat cele din imbinarea succesiva, deoarece loturile de transport
reprezinta parti din loturile de productie;
e.
gradul de paralelism este mai mic decat in imbinarea paralela, dar mai
mare in comparatie cu cel din imbinarea succesiva.
ANS: A
55.
Adoptarea tipului de imbinare a executarii operatiilor tehnologice depinde si de:

a.
b.
numarul de zile nelucratoare al perioadei considerate;

scopul si specificitatea productiei, dar in primul rand este necesar a se avea
in vedere avantajele acestora, in scopul obtinerii reducerii timpului pentru
desfasurarea operatiunilor pe flux;
c.
cresterea timpului pentru desfasurarea operatiunilor pe flux;
d.
scaderea timpului pentru desfasurarea operatiunilor pe flux;
e.
circulatia produselor intre locurile de munca la care se executa diferite

operatii tehnologice;
ANS: B
56.
Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de productie sunt:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta criteriu de grupare a proceselor de productie.
a.
dupa modul de participare la obtinerea produsului finit;
b.
dupa gradul de continuitate;
c.
dupa modul de obtinere a produsului finit;
d.
e.
dupa gradul de periodicitate si dupa natura tehnologica;

dupa gradul de paralelism este mai mic decat in imbinarea paralela, dar mai
mare in comparatie cu cel din imbinarea succesiva.
ANS: E
57.
In functie de modul cum participa la realizarea produsului finit procesele de productie sunt:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta criteriu specific proceselor
de productie in functie de modul cum participa la realizarea produsului finit.
a.
procese de productie de baza;
b.
procese de productie auxiliare;
c.
procese de productie de servire;
d.
procese de productie anexa;
e.
procese de continuitate.
ANS: E
58.
Procesele de productie de baza transforma materiile prime si materialele in produse finite care constituite:
a.
obiectul activitatii de baza al intreprinderii;

esenta managementului;
b.
profilul de activitate al viitoarei intreprinderi;

c.
fluxurile de materiale tehnologice;

d.
o necesitate pentru intreprindere in vederea lansarii pe piata.

e.
ANS: A
59.
Procesele de baza pregatitoare pregatesc materiile prime si materialele pentru:
a.
efectuarea operatilor de productie auxiliare;
b.
prelucrarea propriu-zisa ;
c.
obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de

baza al intreprinderii, dar care asigura buna functionare a proceselor de productie
de baza - procesele de reparare a utilajelor si echipamentelor, de obtinere a SDV-
urilor necesare in procesele de productie de baza, de obtinere a diferitelor feluri de

energie etc;
d.
obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de

baza al intreprinderii;
e.
efectuarea operatilor de prelucrare la intervale mari de timp.
ANS: B
60.
Dupa gradul de continuitate procesele de productie sunt:
1) procese de productie continue - asigura o transformare continua a materiilor prime in produse finite in instalatii de aparatura, pe tot parcursul
fluxului de productie, parametrii tehnologici avand aceleasi valori;
2) procese de productie periodice - produsele sunt elaborate sub forma de sarje, la distante de timp egale cu timpul necesar pentru elaborarea unei
sarje;
3) procese de productie de servire;
4) procese de productie anexa;
5) procese de continuitate.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: D
61.
Dupa modul de obtinere a produselor finite din materia prima procesele de productie sunt:
1) procese de productie directe;
2) procese de productie sintetice;
3) procese de productie analitice;
4) procese de productie periodice;
5) procese de productie continue.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
62.
Procesele de productie directe se caracterizeaza prin aceea ca:
a.
produsul finit se obtine ca urmare a executarii unor operatii succesive

asupra aceleiasi materii prime - procesele de obtinere a produselor lactate, de
obtinere a zaharului etc;
b.
au caracter repetitiv si sunt specifice tipului de productie de serie mare sau

de masa. In cadrul acestor procese prelucrarea produselor se face pe loturi de
fabricatie sau sub forma de sarje;
c.
se repeta la perioade mari de timp si sunt specifice pentru tipul de productie

de serie mica sau unicate;
d.
prelucrarea produselor se face pe loturi de fabricatie sau sub forma de sarje;
e.
se repeta la perioade scurte de timp si sunt specifice pentru tipul de

productie de serie mica.
ANS: A
63.
In functie de natura tehnologica a operatiilor, sunt:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta criteriu de clasificare a proceselor de productie in functie de natura tehnologica a operatiilor.
a.
procese chimice;
b.
procese de schimbare a configuratiei; .
c.
procese de asamblare;
d.
procese de transport;
e.
procesele de productie directe.
ANS: E
64.
Perfectionarea permanenta, ori de cate ori este nevoie, a structurii de productie si conceptie se materializeaza prin cresterea eficientei economice,
influentand in mod direct o serie de indicatori economici ai intreprinderii, cum ar fi:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta indicator economic al intreprinderii in ceea ce priveste perfectionarea permanenta, ori de cate ori este
nevoie, a structurii de productie si conceptie.
a.
volumul, continutul si directia transporturilor interne, fondul de

salarii afectat personalului care lucreaza in transporturile interne si volumul
costurilor de transport intern;
b.
numarul, felul, marimea si locul de amplasare a depozitelor

intreprinderii,
numarul de personal care lucreaza in cadrul gospodariei
depozitelor si fondul de salarii aferent acestuia;
c.
numarul de personal ocupat in aparatul administrativ si fondul de salarii

aferent acestuia;
d.
durata medie a ciclului de productie pe intreprindere, volumul productiei

neterminate si normativul de mijloace circulante pentru productia neterminata;
e.
rata riscului de faliment.
ANS: E
65.
Principiul proportionalitatii organizarii productiei are urmatoarele caracteristici:
Alegeti raspunsul corect care nu are legatura cu principiul proportionalitatii organizarii productiei.
a.
consta in asigurarea unor raporturi de proportionalitate care se

stabilesc atat in cadrul diverselor verigi ale intreprinderii, cat si in relatiile de
productie dintre ele;
b.
la nivelul grupelor de utilaje de acelasi tip, al liniilor, atelierelor si

sectiilor de productie este necesar sa existe o serie de proportii intre cheltuielile de
timp de munca impuse de executarea fiecarei operatii sau etape tehnologice si
fondul de timp disponibil al utilajelor sau muncitorilor care se folosesc in acest
scop;
c.
presupune asigurarea unor raporturi sau proportii in functie de

productivitatea muncitorilor sau randamentul utilajului;
d.
implica existenta unor proportii in cazul relatiilor de productie

dintre diferitele verigi ale intreprinderii;
e.
se aplica numai atunci cand in cadrul verigilor respective se

executa reparatii tehnologice succesive.
ANS: E
66.
Principiul ritmicitatii presupune:
a.
b.
executarea in fiecare perioada, cu o anumita amplitudine in timp, a

aceleiasi cantitati de productie, a acelorasi lucrari tehnologice;
lansarea cu intarziere in productie a unor materii prime sau
componente ale produselor;
c.
trecerea pe drumul cel mai scurt a materialelor si produselor intre

diferitele verigi din structura intreprinderii (locuri de munca, pe de o parte, si linii,
ateliere sau sectii de productie, pe de alta parte);
d.
asigurarea prin organizarea procesului de productie a conditiilor

necesare pentru ca acesta sa se desfasoare fara intreruperi; atunci cand acest lucru
nu este posibil, se urmareste ca intreruperile sa se situeze la cel mai scazut nivel
posibil;
e.
trecerea pe drumul cel mai lung a materialelor si produselor intre

diferitele verigi din structura intreprinderii.
ANS: A
67.
Principiul paralelismului se bazeaza pe asigurarea conditiilor materiale, organizatorice si tehnologice pentru desfasurarea procesului de productie pe
un front larg de lucru, in paralel, prin:
1) executarea simultana a produselor din nomenclatorul intreprinderii,
a diferitelor componente ale unui produs, a diverselor operatii sau etape ale procesului tehnologic, a diferitelor stadii in care se afla materia-lele prelucrate;
2) organizarea productiei in conformitate cu cerintele principiului
paralelismului;
3) existenta unei sincronizari depline in executarea diferitelor
componente constructive si etape sau operatii tehnologice ale unui produs;
4)trecerea materialelor pe drumul cel mai scurt
5)asigurarea unor raporturi sau proportii in functie de productivitatea
muncitorilor sau randamentul utilajului.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: D
68.
Principiul continuitatii presupune:
a.
executarea in fiecare perioada, cu o anumita amplitudine in timp, a

aceleiasi cantitati de productie, a acelorasi lucrari tehnologice;
b.
asigurarea prin organizarea procesului de productie a conditiilor necesare

pentru ca acesta sa se desfasoare fara intreruperi; atunci cand acest lucru nu este
posibil, se urmareste ca intreruperile sa se situeze la cel mai scazut nivel posibil;
c.
lansarea cu intarziere in productie a unor materii prime sau

componente ale produselor;
d.
trecerea pe drumul cel mai scurt a materialelor si produselor intre
diferitele verigi din structura intreprinderii (locuri de munca, pe de o parte, si linii,

ateliere sau sectii de productie, pe de alta parte);
e.

pentru ca acesta sa se desfasoare fara intreruperi; atunci cand acest lucru este
posibil, se urmareste ca intreruperile sa se situeze la cel mai crescut nivel posibil.
ANS: B
69.
Organizarea liniilor de productie in flux este influentata in principal de:
Alegeti raspunsul corect care nu are legatura cu organizarea liniilor de
productie in flux.
a.
intreruperea totala a procesului de productie la nivel de sector de productie
b.
particularitatile procesului tehnologic;
c.
felul si cantitatea productiei fabricate;
d.
felul materialelor utilizate;
e.
numarul si caracteristicile utilajelor folosite.
ANS: A
70.
Folosirea metodelor de organizare a productiei dupa principiul liniilor de productie in flux conduce la:
a.
obtinerea de rezultate scazute in procesul de productie;
b.
obtinerea de rezultate superioare in procesul de productie;
c.
accelerarea vitezei de miscare a capitalurilor;
d.
desincronizari in productie fata de ritmul prestabilit;
e.

pentru ca acesta sa se desfasoare fara intreruperi.
ANS: B
71.
Introducerea robotizarii va modifica situatia financiara a unitatii economice, prin marirea valorii mijloacelor fixe, acest fapt impunand:
a.
o definire riguroasa a obiectivelor si parametrilor economico-financiari cu

care sa poata fi condusa o intreprindere cu un inalt nivel de automatizare;
b.
obtinerea de rezultate scazute in procesul de productie;
c.
obtinerea de rezultate superioare in procesul de productie;
d.
e.
accelerarea vitezei de miscare a capitalurilor;

pentru ca acesta sa se desfasoare fara intreruperi.
ANS: A
72.
Robotizarea proceselor de productie va avea efecte directe si asupra factorului uman, acestea referindu-se la:
a.
nivelul grupelor de roboti de acelasi tip, al liniilor, atelierelor si

sectiilor de productie;
b.
gradul de implicare a fortei de munca in anumite procese;
c.
evitarea folosirii operatorului uman in medii periculoase;
d.
eliberarea operatorului uman de activitatile monotone, repetitive si

stresante;
e.
cerintele de calificare si recalificare, precum si la rolul si statutul

acestuia in cadrul unitatii economice.
ANS: A
73.
Sistemul de intretinere si reparare preventiv-planificat este un ansamblu de masuri de intretinere, control si reparare care:
1) nu permite elaborarea unui plan de reparatii pentru o perioada mare de timp;
2) permite folosirea operatorului uman in medii periculoase;
3) se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine determinate;
4) urmareste prevenirea uzurii excesive si a aparitiei avariilor;
5) urmareste mentinerea in stare de functionare a utilajelor o perioada cat mai mare de timp.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: E
74.
In afara interventiilor tehnice cuprinse in sistemul preventiv-planificat, in cadrul intreprinderii se mai executa urmatoarele tipuri de interventii tehnice:
1) reparatiile periodice;
2) reparatiile lunare;
3) reparatiile accidentale;
4) reparatiile de renovare;
5) reparatiile de avarii.
a.
1,3,2;
b.
2,3,4;
c.
1,3,5;
d.
1,2,3;
e.
3,4,5.
ANS: E
75.
Elaborarea planului de intretinere si reparatii presupune rezolvarea urmatoarelor probleme principale:
1) eliminarea riscului obtinerii de rezultate inferioare in procesul de productie;
2) intocmirea structurii ciclului de reparatii a unui utilaj;
3) determinarea datelor calendaristice la care va avea loc fiecare interventie tehnica asupra utilajului considerat;
4) eliminarea desincronizari in productie fata de ritmul prestabilit;
5) eliminarea aparitiei riscului de faliment.
a.
1,3;
b.
2,3;
c.
3,5;
d.
1,2;
e.
3,4.
ANS: B
76.
Pentru realizarea modernizarii unui utilaj se urmaresc mai multe obiective:
Alegeti raspunsul corect care nu reprezinta obiectiv pentru realizarea modernizarii unui utilaj.
a.
definire riguroasa a parametrilor economico-financiari cu care sa poata fi

condusa o intreprindere cu un inalt nivel de automatizare;
b.
sporirea vitezei de lucru a utilajului, a puterii electromotoarelor si

perfectionarea diferitelor elemente constructive;
c.
automatizarea comenzilor si introducerea unor dispozitive cu actiune

rapida;
d.
marirea rezistentei la uzura a utilajelor prin folosirea unor piese cu
fiabilitate ridicata;
e.
perfectionari constructive ale motoarelor, automatizarea comenzilor si

mecanizarea proceselor de lucru manuale.
ANS: A
77.
Organizarea productiei in flux se caracterizeaza, printre altele, de urmatoarele trasaturi de baza:
1.
2.
3.
4.
5.
divizarea procesului tehnologic in operatii egale sau multiple din punctul de vedere al timpului necesar pentru prelucrarea unui produs si
stabilirea unei succesiuni rationale a acestora;
organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul tehnologic, ceea ce presupune ca in cadrul acestora sa se execute fazele procesului
tehnologic, iar amplasarea utilajelor sa se faca dupa metoda grupelor omogene de masini;
repartizarea acestor operatii pe anumite locuri de munca specializate in realizarea lor;
amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea tehnologica a operatiilor, sub forma unor linii tehnologice in flux;
procesul de productie se desfasoara concomitent pe toate locurile de munca ale liniei in flux.
Raspunsul corect este dat de una dintre urmatoarele combinatii:
a. 2,3,4,5
b. 1,3,4,5
c. 1,2,3,4
d. 1,2,4,5;
e. 1,2,3,5.
ANS: B
78.
Liniile de productie in flux pot fi grupate, in principal, dupa mai multe criterii. Dupa felul ritmului de functionare, liniile de productie in flux sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
linii de productie in flux continuu;

linii de productie in flux cu ritm reglementat;
linii de productie in flux divergent;
linii de productie in flux cu ritm liber;
linii de productie in flux cu ritm constant.
a. 2,3
b. 2,3;
c. 2,4;
d. 1,4;
e. 1,2.
ANS: C
79.
Liniile de productie in flux continuu se caracterizeaza prin:
in cadrul lor produsele trec de la un loc de munca la altul in mod continuu pe baza unui tact de productie bine determinat;
sincronizarea executarii operatiilor presu-pune ca produsele sa treaca de la o operatie la alta la intervale de timp egale sau multiple de
marimea tactului de productie;
3. lansarea si iesirea din fabricatie a unui produs se face la intervale bine determinate de timp, egale cu marimea tactului de productie;
1.
2.
4.
5.
lipsa sincronizarii executarii operatiilor pe masini, functionarea liniei neavand la baza un tact de productie determinat;
opriri pentru repararea utilajelor.
a. 2,4,5;
b. 1,3,4;
c. 1,2,3;
d. 2,3,4;
e. 1,2,4.
ANS: C
80.
Parametrii de functionare ai unei linii de productie in flux sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
tactul de productie;
ritmul de productie;
pauzele de productie;
numarul de locuri de munca in cadrul liniei;
lungimea liniei;
latimea liniei;
numarul de muncitori care lucreaza in cadrul liniei;
viteza de deplasare a mijloacelor de transport care servesc linia.
a. 1,2,3,4,5,6;
b. 1,2,4,5,7,8;
c. 1,2,3,5,6,7;
d. 2,3,4,5,6,8;
e. 2,4,5,6,7,8.
ANS: B
81.
Tactul de productie se calculeaza cu relatia:
,
unde:- T- tactul de productie al liniei;
- t - fondul de timp al liniei pe o perioada determinata de timp, exprimat in ore;
- Vp- productia ce urmeaza a fi prelucrata in perioada de timp stabilita.
Calculati tactul de productie al unei linii, cunoscand ca:
-t
= 3600 sec;
-Vp = 60 buc.
a. 423 min.;
b. 60 min.;
c. 95 min.;
d. 120 min.;
e. 400 min.
ANS: B
82.
Sistemele de fabricatie de serie mica si individuala sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
sisteme de fabricatie rigide;

sisteme de fabricatie flexibile;
sisteme de fabricatie elastice;
sisteme de fabricatie robotizate;
sisteme de fabricatie inchise.
a. 1,3;
b. 2,3;
c. 1,4;
d. 3,4;
e. 1,2.
ANS: E
83.
Sistemele flexibile de fabricatie sunt specifice pentru tipul de productie de serie mica sau individuala, dar nu pot constitui o solutie valabila in
orice situatie, ci reprezinta un raspuns la diversificarea din ce in ce mai mare a cererii consumatorilor.
Sistemele flexibile de fabricatie pot fi:
1.
2.
3.
4.
5.
sisteme cu flexibilitate naturala;

sisteme cu flexibilitate artificiala;
sistem rigid de fabricatie automat;
sistem cu flexibilitate artificiala si comanda automata;
sistem rigid de fabricatie reglementat.
a. 1,3,4;
b. 1,2,5;
c. 1,2,4;
d. 2,3,5;
e. 1,4,5.
ANS: C
84.
Rolul managementului activitatii de intretinere si reparatie a utilajelor a crescut, fiind determinat de o serie de factori, cum ar fi:
1. importanta managementului general;
2. cresterea considerabila a valorii noilor utilaje datorita perfectionarii constructive;
3. sporirea complexitatii utilajelor, datorita cresterii gradului de mecanizare si automatizare a proceselor tehnologice ce le deservesc;
4. pierderile din ce in ce mai mari provocate de stationari indelungate in reparatii, sau datorita avariilor;
5. existenta sumelor alocate de manageri pentru aceste activitati;
6. cresterea continua a cheltuielilor de intretinere si reparatii, sporirea gradului de participare a acestor cheltuieli in costul produselor;
7. existenta aparaturii adecvate efectuarii acestor operatiuni.
a. 1,3,4,5;
b. 1,2,3,5;
c. 3,4,6,7;
d. 2,3,4,6;
e. 1,4,5,7.
ANS: D
85.
Principalele sisteme de organizare a activitatii de intretinere si reparare a utilajelor sunt:
1. sistemul descentralizat;
2. sistemul centralizat;
3. sistemul privatizat;
4. sistemul mixt;
5. sistemul de stat
a. 1,3,5
b. 1,2,5;
c. 3,4,5;
d. 2,3,4;
e. 1,2,4.
ANS: E
86.
Activitatea de intretinere si reparare a utilajelor este precedata de o serie de activitati pregatitoare, dintre care mai importante sunt
urmatoarele:
1. luarea deciziei de reparate a utilajelor de catre managerul general;
2. inventarierea utilajelor;
3. gruparea utilajelor care urmeaza sa fie reparate de utilaje de acelasi fel;
4. intocmirea desenelor care vor sta la baza executarii pieselor de schimb, atunci cand acestea se executa in cadrul intreprinderii; in cazul in
care acestea nu se executa in cadrul intreprinderii, se recomanda aprovizionarea din timp a acestora de la furnizorii de piese de schimb;
5. stabilirea tehnologiei lucrarilor de reparatii.

a. 1,3,4,5;
b. 1,2,3,4;
c. 1,2,4,5;
d. 2,3,4,5;
e. 1,2,3,5.
ANS: D
87.
Rolul mentenantei in etapa actuala este triplu si anume:
1. de organizare a schimbului de produse intre intreprinderi;
2. de prevenire a defectelor si a uzurii premature a utilajelor;
3. de interventie, prin care se actioneaza asupra componentelor degradate, prin repararea sau inlocuirea lor, cu scopul eliminarii
defectului, repunerii lor in functiune si evitarii producerii unor pagube;
4. de stabilire a prioritatilor in domeniul managementului productiei;
5. de reabilitare, cu un caracter periodic si prin care se urmareste: readucerea mijlocului fix la nivelul calitativ initial; imbunatatirea
substantiala a nivelului calitativ al mijlocului fix printr-o actiune de modernizare.
a. 2,3,5
b. 1,2,3;
c. 1,4,5;
d. 2,3,4;
e. 1,2,5.
ANS: A
88.
In general, sunt utilizate doua sisteme de intretinere si reparare a utilajelor si anume:
1. sistemul de reparatii pe baza constatarilor (dupa necesitati);
2. sistemul computerizat;
3. sistemul de reparatii preventiv-planificat;
4. sistemul automatizat;
5. sistemul liber.
a. 1,3;
b. 1,2;
c. 4,5;
d. 2,3;
e. 2,5.
ANS: A
89.
Reparatia este lucrarea efectuata in scopul:
a. cresterii parametrilor functionali ai utilajelor peste cei proiectati initiali
b. reproiectarii si realizarii de utilaje mai performante;
c. mentinerii in stare de functionare a pieselor de schimb;
d. mentinerii in stare de functionare a utilajelor, prin care se inlatura defectiunile

constante in functionare;
e. mentinerii in stare de functionare a pieselor de schimb si subansamblelor ce

urmeaza a lua locul celor uzate.
ANS: D
90.
Sistemul de reparatii preventiv - planificat contine urmatoarele categorii de interventii tehnice:
1. stergerea zilnica a utilajului de surplusul de material ramas in urma prelucrarilor din ziua precedenta;
2. intretinerea si supravegherea zilnica;

3. revizia tehnica;
4. reparatia curenta;
5. reparatia capitala;
6. inlocuirea utilajului.
a. 1,3,4,5;
b. 1,2,3,4;
c. 1,2,4,5;
d. 2,3,4,5;
e. 2,3,4,5;
ANS: D
91.
Intreprinderea de productie industriala este veriga organizatorica unde are loc:
a.
organizarea, planificarea si evidenta activitatilor de desfacere a bunurilor

economice in structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea
de pe piata si obtinerea de profit;
b.
fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si materialorganizatorice) cu scopul de a produce si desface bunuri
economice in structura, cantitatea si calitatea impusa de cererea
de pe piata si obtinerea de profit;
c.
stabilirea necesarului de producatori de bunuri din aceeasi gama de

produse;
d.
fuziunea dintre factorii de productie (resurse umane si materialorganizatorice) cu scopul de a desface bunuri economice;
e.
stabilirea nivelului de concurenta pe piata la produsul realizat de aceasta.
ANS: B
92.
Scopul principal al unei intreprinderi consta in:
a.
fabricarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii

pentru a satisface cerintele pietei, in conditiile unui context relational economic
client-furnizor, in care intreprinderea joaca alternativ unul sau altul din aceste
roluri;
b.
gestionarea materialelor, in conditiile unui context relational economic

roluri;
c.
prestarea de servicii pentru a satisface cerintele pietei, in conditiile unui

context relational economic client-furnizor, in care intreprinderea joaca alternativ
unul sau altul din aceste roluri;
d.
satisfacerea cerintele pietei, in conditiile unui context relational economic

roluri;
e.
fabricarea de bunuri pe stoc, executarea de lucrari sau prestarea de servicii

pentru a satisface cerintele pietei.
ANS: A
93.
Prin obiectul activitatii ei, o intreprindere industriala are rolul:
Alegeti varianta corecta si completa.
de a asigura indeplinirea productiei prevazute, ridicarea calitatii
a. produselor, folosirea completa a capacitatilor de productie;
de a administra cu eficienta maxima mijloacele de care dispune, reducerea
b. continua a cheltuielilor de productie si sporirea pe aceasta baza a profiturilor;
de a asigura folosirea completa a capacitatilor de productie,
c. modernizarea proceselor tehnologice, cresterea productivitatii muncii;
de a administra cu eficienta maxima mijloacele de care dispune, de a
d. asigura indeplinirea ritmica si integrala a productiei prevazute, ridicarea calitatii
produselor, folosirea completa a capacitatilor de productie, modernizarea

proceselor tehnologice, cresterea productivitatii muncii, reducerea continua a
cheltuielilor de productie si sporirea pe aceasta baza a profiturilor;
de a asigura utilizarea cu eficienta a personalului angajat, cresterea
e. productivitatii muncii si reducerea continua a cheltuielilor de productie.
ANS: D
94.
Intreprinderea industriala reprezinta:
o structura in cadrul economiei nationale;

a.
o unitate economica de baza in cadrul economiei nationale;

b.
o unitate economica secundara cadrul economiei nationale;

c.
o unitate economica de auxiliara in cadrul economiei nationale;

d.
o unitate administrativa in cadrul economiei nationale.

e.
ANS: B
95.
Rolul activ al intreprinderii industriale in procesul de dezvoltare a economiei nationale se realizeaza prin:
atributiile sale;
a.
structurile de care dispune la un anumit moment dat;

b.
relatiile dintre muncitori;

c.
caile de comunicare;
d.
mijloacele rulante de care dispune.

e.
ANS: A
96.
Principalele caracteristici ale intreprinderii de productie sunt:
1. unitatea tehnico-administrativa;
2.
3.
4.
5.
Alegeti
unitatea tehnico-productiva;
unitatea de productie;
unitatea organizatorico-administrativa;
unitatea economico-sociala.
raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:
3,4,5;
a.
2,3,4;
b.
1,3,5;
c.
1,3,4;
d.
2,4,5.
e.
ANS: E
97.
Unitatea economico-sociala este data de faptul ca intreprinderea este organizata si functioneaza pe baza:
a.
principiilor de rentabilitate si de eficienta economica;
b.
principiilor de colaborare;
c.
principiilor de cooperare;
d.
principiilor de intrajutorare;
e.
principiilor de utilizare a resurselor proprii.
ANS: A
98.
Intreprinderile specializate sunt:
1. acele intreprinderi in cadrul carora produsele finite sau componente ale acestora se obtin in cantitati mari de produse, in urma unor procese
tehnologice omogene;
2. acele intreprinderi care sunt dotate cu utilaje specializate in executarea operatiilor componente ale procesului tehnologic si cu personal cu calificare
corespunzatoare;
3. executa o varietate mare de produse in cantitati mici sau chiar unicate;
4. sunt inzestrate cu utilaje universale pentru executarea unei game cat mai largi de operatii tehnologice si cu forta de munca policalificata, conform cu
felul operatiilor tehnologice executate de catre utilaje;
5. acele intreprinderi in cadrul carora se executa produse in serie sau unicate si care imbina caracteristicile intreprinderilor specializate cu cele
universale.
1,2;
a.
2,3;
b.
3,5;
c.
4,5;
d.
2,4.
e.
ANS: A
99.
Intreprinderile universale sunt:
1. dotate cu utilaje specializate in executarea operatiilor componente ale procesului tehnologic si cu personal cu calificare corespunzatoare;
2. acelea care executa o varietate mare de produse in cantitati mici sau chiar unicate;
3. intreprinderile in cadrul carora produsele finite sau componente ale acestora se obtin in cantitati mari de produse, in urma unor procese tehnologice
omogene;
4. inzestrate cu utilaje universale pentru executarea unei game cat mai largi de operatii tehnologice si cu forta de munca policalificata, conform cu felul
operatiilor tehnologice executate de catre utilaje;
5. acelea in cadrul carora se executa produse in serie sau unicate si care imbina caracteristicile intreprinderilor specializate cu cele universale.
1,2;
a.
2,3;
b.
3,5;
c.
4,5;
d.
2,4.
e.
ANS: E
100.
Intreprinderile mixte sunt:
a.
acele intreprinderi in cadrul carora produsele finite sau componente ale

acestora se obtin in cantitati mari de produse, in urma unor procese
tehnologice omogene;
b.
intreprinderile dotate cu utilaje specializate in executarea operatiilor

componente ale procesului tehnologic si cu personal cu calificare
corespunzatoare;
c.
intreprinderile care executa o varietate mare de produse in cantitati mici sau

chiar unicate;
d.
inzestrate cu utilaje universale pentru executarea unei game cat mai largi de
operatii tehnologice si cu forta de munca policalificata, conform cu felul
operatiilor tehnologice executate de catre utilaje;
e.
intreprinderile in cadrul carora se executa produse in serie sau unicate si care

imbina caracteristicile intreprinderilor specializate cu cele universale.
ANS: E
101.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Principalele atributii ale intreprinderilor sunt exercitate in urmatoarele domenii:
indeplinirii sarcinilor de productie din planul national;

stabilirii indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii lor;
productiei;
comercial;
financiar-contabil;
auditarii;
cercetare-dezvoltare;
activitatii de personal.
1,2,3;4,5,6;
a.
2,3,4,5,7,8;
b.
1,2,5,6,7,8;
c.
1,2,4,5,6,7;
d.
2,3,4,6,7,8.
e.
ANS: B
102.
In domeniul stabilirii indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii lor, atributiile se impart in doua mari grupe:
1. privind elaborarea si fundamentarea indicatorilor economici, unde intreprinderea realizeaza dimensionarea judicioasa a economiei;
2. privind executia indicatorilor economici;
3. privind executia productiei;
4. privind elaborarea statelor;
5. privind deplasarile in strainatate.
1,3;
a.
2,3;
b.
1,2;
c.
4,5;
d.
2,4.
e.
ANS: C
103.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul productiei sunt:
1. organizeaza si asigura indeplinirea programelor de productie in conditii de eficienta ridicata;

2. asigura incadrarea in consumurile normate de materiale si valorificarea superioara a acestora;
3. asigura realizarea ritmica a productiei, livrarea produselor in corelare cu termenele contractuale precum si realizarea sarcinilor de cooperare in
productie;
4. asigura executarea productiei la parametrii calitativi stabiliti;
5. organizeaza controlul tehnic de calitate;
6. stabileste legaturile de cooperare;
7. elaboreaza strategia de marketing;
8. organizeaza distributia produselor la beneficiari.
1,2,3,4,5;
a.
2,3,4,5,7;
b.
1,5,6,7,8;
c.
1,2,4,6,7;
d.
2,4,6,7,8.
e.
ANS: A
104.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul comercial, privind aprovizionarea tehnico-materiala sunt:
1. elaborarea si fundamentarea programului de aprovizionare tehnico-materiala;
2. asigurarea bazei materiale necesare realizarii in bune conditii a sarcinilor de plan;
3. incheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare;
4. elaboreaza norme de stoc pentru materialele necesare;
5. ia masuri pentru preintampinarea formarii de stocuri supranormative si pentru valorificarea operativa a celor disponibile;
6. incheie contracte economice si urmareste executarea intocmai a acestora;
7. urmareste livrarea produselor la termenele si in conditiile prevazute in contracte;
8. participa la prospectarea pietei interne si externe in scopul cunoasterii cerintelor consumatorilor;
9. asigura reclama, participa la expozitii si targuri, elaboreaza si difuzeaza cataloage comerciale.
1,2,3,4,5;
a.
2,3,4,5,9;
b.
1,5,6,7,8;
c.
1,2,4,7,9;
d.
2,4,6,7,8.
e.
ANS: A
105.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul comercial, privind marketingul si desfacerea sunt:

4. asigura reclama, participa la expozitii si targuri, elaboreaza si difuzeaza cataloage comerciale;
5. ia masuri pentru introducerea in fabricatie numai a produselor care au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme;
6. organizeaza si urmareste in exploatare instalatiile si utilajele din cadrul sectiilor;
7. realizeaza activitatii de productie;
8. rezolva problemele de organizare a productiei interne.
2,3,4,5,8;
a.
1,2,3,4,5;
b.
1,5,6,7,8;
c.
1,2,4,7,8;
d.
2,4,6,7,8.
e.
ANS: B
106.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul comercial, privind comertul exterior si cooperarea internationala sunt:
1. incheie contracte cu beneficiarii externi, asigurand fundamentarea indicatorilor economici pentru export pe baza de contracte, contracte-cadru,
comenzi sau conventii;
2. actioneaza pentru asigurarea necesarului de comenzi si contracte pe perioade cat mai lungi, intrarea in raporturi de cooperare cu intreprinderi si firme
din alte tari;
3. se ocupa cu organizarea corespunzatoare a productiei destinate exportului, de realizarea si livrarea fondului de marfa destinat beneficiarilor externi;
4. participa singura sau impreuna cu intreprinderile specializate de comert exterior la prospectarea pietei externe, la negocierea si incheierea
contractelor ferme, contractelor-cadru, comenzilor sau conventiilor pentru productia de export, participand la cooperarea in productie cu firme si
organizatii din strainatate;
5. urmareste permanent cresterea eficientei financiar-valutare a operatiilor de comert exterior;
8. incheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare;
9. elaboreaza norme de stoc pentru materialele necesare.
1,2,3,4,5;
a.
2,3,4,5,9;
b.
1,5,6,7,8;
c.
1,2,4,7,9;
d.
2,4,6,7,8.
e.
ANS: A
107.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul financiar-contabil sunt:
1. elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli, urmarind sa-si acopere din veniturile obtinute cheltuielile si sa obtina beneficii;
2. elaboreaza propuneri pentru planul de credite si de casa;

3. efectueaza studii si analize in vederea cresterii eficientei folosirii mijloacelor fixe, sporirii beneficiilor, accelerarii vitezei de rotatie a mijloacelor
circulante;
4. stabileste nivelul stocurilor de materii prime, materiale, produse;
5. ia masuri pentru executarea intocmai a bugetului de venituri si cheltuieli si crearea resurselor financiare necesare pentru acoperirea costurilor de
productie si de circulatie;
9. asigura reclama, participa la expozitii si targuri, elaboreaza si difuzeaza cataloage comerciale;
10. ia masuri pentru introducerea in fabricatie numai a produselor care au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme.
1,2,3,4,5;
a.
2,3,4,5,9;
b.
1,5,6,7,10;
c.
1,2,4,7,9;
d.
2,4,6,7,8.
e.
ANS: A
108.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul cercetarii si dezvoltarii, privind cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si introducerea
progresului tehnologic sunt:
1. elaboreaza in colaborare cu institutele de cercetare si proiectare de profil planuri proprii de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de introducere a
progresului tehnic, studii, documentatii si proiecte privind realizarea de produse noi si modernizarea celor existente, dezvoltarea si modernizarea
utilajelor, reutilari, extinderi de capacitati, perfectionari de tehnologii s.a.;
2. aplica in productie si valorifica studiile si cercetarile stiintifice;
3. organizeaza activitatea de inventii si inovatii;
4. asigura informarea, documentarea si propaganda tehnico-stiintifica;
7. efectueaza studii si analize in vederea cresterii eficientei folosirii mijloacelor fixe, sporirii beneficiilor, accelerarii vitezei de rotatie a mijloacelor circulante;
8. stabileste nivelul stocurilor de materii prime, materiale, produse.
2,3,4,5;
a.
1,2,3,4;
b.
1,5,6,7;
c.
1,2,4,7;
d.
2,4,6,7.
e.
ANS: B
109.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul cercetarii si dezvoltarii, privind investitiile si constructiile
1. elaboreaza planurile de investitii, de finantare si creditare a acestora;

2. asigura din timp, potrivit legislatiei existente, documentatiile tehnico-economice necesare;
3. incheie contracte de antrepriza si contracte de livrare a utilajelor, corelate cu termenele de punere in functiune;
4. urmareste realizarea obiectivelor de investitii si aproba receptia investitiilor care intra in componenta sa;
7. efectueaza studii si analize in vederea cresterii eficientei folosirii mijloacelor fixe, sporirii beneficiilor, accelerarii vitezei de rotatie a mijloacelor
circulante;
8. stabileste nivelul stocurilor de materii prime, materiale, produse.
1,2,3,4;
a.
2,3,4,8;
b.
1,5,6,7;
c.
1,2,4,8;
d.
2,4,6,7.
e.
ANS: A
110.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul cercetarii si dezvoltarii, privind organizarea conducerii, productiei si a muncii sunt:
1. organizarea pe baze stiintifice a activitatii de conducere si de productie;
2. efectuarea de studii privind perfectionarea structurii organizatorice;
3. realizarea sistemului informational;
4. perfectionarea regulamentelor in vigoare;
5. aplicarea celor mai moderne si eficiente metode de organizare, programare si urmarire, de optimizare a fluxurilor de fabricatie;
6. imbunatatirea organizarii si normarii muncii, organizarea rationala a locurilor de munca si a muncii pe schimburi;
7. urmareste permanent cresterea eficientei financiar-valutare a operatiilor de comert exterior;
10. incheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare.
1,2,3,4,5,6;
a.
2,3,4,5,8,9;
b.
1,5,6,7,8,10;
c.
1,2,4,7,8,10;
d.
2,4,6,7,8,9.
e.
ANS: A
111.
Atributiile unei intreprinderi in domeniul activitatilor de personal sunt:
1. organizeaza orientarea profesionala, selectionarea, incadrarea in munca si promovarea personalului;
2. realizeaza sistemul informational.
3. asigura evidenta cadrelor si aplicarea unor criterii obiective de apreciere anuala;
4. stabileste indicatorii referitori la asigurarea, pregatirea si perfectionarea fortei de munca pe meserii si specialitati;
5. organizeaza perfectionarea pregatirii personalului muncitor;
6. asigura baza materiala a unitatilor scolare, dotarea acestora si cadrele de specialitate necesare;
7. asigura salarizarea personalului, aplicarea formelor de stimulare materiala;
8. ia masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca, prevenirea accidentelor de munca, folosirea rationala a fortei de munca si respectarea
disciplinei muncii;
9. organizeaza pe baze stiintifice activitatea de conducere si de productie;
10. efectueaza studii privind perfectionarea structurii organizatorice.
1,2,3,4,5,6,7;
a.
1,3,4,5,6,7,10;
b.
1,4,5,6,7,8,10;
c.
1,2,4,6,7,8,10;
d.
2,4,6,7,8,9,10.
e.
ANS: B
112.
Procesul de productie al unei intreprinderi cuprinde:
a.
totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor indreptate cu ajutorul mijloacelor de

munca asupra obiectelor muncii in vederea transformari lor in bunuri materiale
destinate pietei;
b. totalitatea actiunilor oamenilor indreptate asupra obiectelor muncii;
c.
acele actiuni ale oamenilor de transformare a ideilor in practica;
d. actiunea oamenilor asupra mijloacelor de munca;
e.
totalitatea mijloacelor de munca cu care oamenii actioneaza asupra obiectelor
muncii in vederea transformari lor in bunuri materiale destinate pietei.

ANS: A
113.
Procesul tehnologic este:
a.
format din totalitatea activitatilor de distributie a materialelor necesare

inceperii fabricatiei;
b.
format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs

sau repere componente ale acestuia;
c.
format din operatiile de proiectare a reperelor;
d.
format din produsele sau reperele realizate;
e.
format din activitatea muncitorilor pe timpul celor 8 ore de lucru.
ANS: B
114.
Procesele de productie elementare sunt acele procese prin care:
a.
produsul semifinit se obtine printr-o singura operatie tehnologica;
b.
semiprodusul se obtine printr-o singura operatie tehnologica;
c.
produsul finit se obtine printr-o singura operatie tehnologica;
d.
nu se realizeaza operatiuni de productie;
e.
se proiecteaza produsul finit.
ANS: C
115.
Procesele de productie complexe exista atunci cand:
a.
produsul finit se obtine printr-o singura operatie tehnologica;
b.
sunt calculate toate efectele productiei;
c.
acestea se realizeaza si in afara intreprinderii, la colaboratori;
d.
asupra obiectelor muncii se executa mai multe operatii tehnologice;
e.
asupra mijloacelor de munca se executa mai multe operatii tehnologice.
ANS: D
116.
Prin proces de munca se intelege:
a.
actiunea muncitorului cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor

muncii in vederea transformarii lor in bunuri materiale;
b.
actiunea unei sectii de productie asupra obiectelor muncii in vederea

transformarii lor in bunuri materiale;
c.
actiunea unui atelier asupra obiectelor muncii in vederea transformarii lor in

bunuri materiale;
d.
actiunea unei masini unelte asupra obiectelor muncii in vederea transformarii

lor in bunuri materiale;
e.
actiunea sefului de echipa pentru organizarea activitatii muncitorilor din

subordine.
ANS: A
117.
Prin fabricatie se intelege:
a.
b.
c.
acea parte a activitatii de proiectare si productie care consta in folosirea

mijloacelor de munca existente, astfel ca, pornind de la anumite materii
prime, sa se obtina produsele finite la o calitate superioara, un cost scazut
si la termenele de executie prevazute;
activitatea de management care consta in folosirea mijloacelor de munca
existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sa se obtina
produsele finite la o calitate superioara, un cost scazut si la termenele de
executie prevazute;
activitatea de prospectare a pietei si folosirea mijloacelor de munca
existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sa se obtina
produsele finite la o calitate superioara, un cost scazut si la termenele de
executie prevazute;
acea parte a activitatii de proiectare a productiei care consta in aducerea de

modificari produselor deja fabricate;
d.
acea parte a activitatii de productie care consta in folosirea mijloacelor de

munca existente, astfel ca, pornind de la anumite materii prime, sa se
obtina produsele finite la o calitate superioara, un cost scazut si la
termenele de executie prevazute;
e.
ANS: E
118.
Fabricatia sau exploatarea presupune:
1.
transformarea materiilor prime si materialelor in produse;
2.
executarea de lucrari si servicii care fac obiectul activitatii de baza a intreprinderii;
3.
efectuarea controlului materiilor prime, semifabricatelor, subansamblurilor si produselor finite;
4.
preintampinarea efectelor uzurii fizice si morale la mijloacele tehnice;
5.
productia auxiliara.
1,2;
a.
2,5;
b.
1,5;
c.
2,3;
d.
2,4.
e.
ANS: A
119. Functiunea de productie este data de:

b.
totalitatea activitatilor legate de fluxul material, adica de miscarea materiei

prime in transformarile succesive pana la obtinerea produsului sau lucrarii
finite;
totalitatea activitatilor legate de fluxul informational, adica de transmiterea
informatiei in cadrul intreprinderii;
c.
totalitatea activitatilor legate de fluxul de personal, adica de miscarea

factorului uman de la un loc de munca la altul;
d.
totalitatea activitatilor legate sistemul relational dintre manageri si personalul

productiv;
a.
totalitatea activitatilor legate de asigurarea cu materii prime a productiei.

e.
ANS: A
120.
Principalele principii ale organizarii productiei sunt:

1. principiul defalcarii procesului de productie in partile sale componente;
2. principiul proportionalitatii;
3. principiul ritmicitatii;
4. principiul paralelismului;
5. principiul liniei drepte;
6. principiul continuitatii;
7. principiul spiralei.
2,3,4,5,6,7;
a.
1,2,3,4,5,6;
b.
1,2,3,4,6,7;
c.
2,3,4,5,6,7;
d.
1,3,4,5,6,7.
e.
ANS: B
121.
Indiferent de tipul de productie, acesta este guvernat de doua legi fundamentale care actioneaza in raport cu particularitatile fiecarui
domeniu de activitate economica:
1.
legea organizarii productiei in conformitate cu procesul tehnologic folosit in intreprindere;
2.
legea de organizare sistemica a productiei;
3.
legea concordantei intre tipurile de productie si sistemele de organizare a productiei adoptate de intreprindere;
4.
legea resurselor limitate;
5.
legea concordantei intre echipa manageriala si factorii de executie din intreprindere.
2,3;
a.
2,5;
b.
2,4;
c.
4,5;
d.
1,3.
e.
ANS: E
122. Subsistemele unui sistem de productie sunt:
1. subsistemul de comanda;
2. subsistemul de proiectare;
3. subsistemul legislativ;
4. subsistemul de fabricatie;
5. subsistemul de desfacere;
6. subsistemul de resurse umane;
7. subsistemul de financiar-contabil;
8. subsistemul informatic;
9. subsistemul de control;
10. subsistemul anticoruptie.
2,3,4,5,6,7,8,10;
a.
1,2,3,4,5,6,7,9;
b.
1,2,4,5,6,7,8,9;
c.
2,3,4,5,6,7,9,10;
d.
1,2,4,5,6,7,8,10.
e.
ANS: C
123. Structura organizatorica reprezinta:
schema de personal a intreprinderii;

a.
suprafata de dispunere a intreprinderii;

b.
c.
ansamblul subdiviziunilor organizatorice, persoanelor si al relatiilor dintre

acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii;
modul de dispunere a locurilor de munca;
d.
modul de dispunere a sectiilor intreprinderii.

e.
ANS: C
124.
Structura functionala a unei intreprinderi reprezinta:
a.
modul de constituire si grupare al compartimentelor;
b.
ansamblul membrilor de conducere si al compartimentelor (tehnice,

economice si administrative), modul de constituire si grupare al
acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii
corespunzatoare a procesului managerial si de executie;
c.
reflecta locul de desfasurare a activitatii de productie, de control tehnic de

calitate si de cercetare in cadrul unor verigi organizatorice bine
delimitate;
d.
activitatea de productie propriu-zisa;
e.
activitatea de proiectare.
ANS: B
125.
Structura de productie si conceptie, din punct de vedere organizatoric, reflecta:
a.
locul de dispunere a echipei manageriale;
b.
locul de desfasurare a activitatii de control tehnic de calitate si de cercetare in

cadrul unor verigi organizatorice bine delimitate;
c.
locul de desfasurare a activitatii de productie, de control tehnic de calitate si de

cercetare in cadrul unor verigi organizatorice bine delimitate;
d.
locul de desfasurare a activitatii de cercetare in cadrul unor verigi

organizatorice bine delimitate;
e.
locul de desfasurare a activitatii de comercializare a produselor intreprinderii.
ANS: C
126.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti
Functiile de baza ale intreprinderii sunt:

de management
de productie;
de distributie;
de consum;
de marketing;
financiara;
de personal.
1,2,4,6,7;
a.
2,3,4,6,5;
b.
1,2,5,6,7;
c.
1,2,4,5,6;
d.
2,3,5,6,7.
e.
ANS: E
127.
Activitatile functiunii de productie sunt:
1. pregatirea fabricatiei;
2. fabricatia sau exploatarea;
3. controlul tehnic de calitate;
4. controlul sculelor si utilajelor;
5. intretinerea si repararea utilajelor;
6. productia auxiliara;
7. productia suplimentara;
8. productia pentru export.
1,2,3;4;
a.
2,5,7,8;
b.
1,5,6,7;
c.
2,3,5,6;
d.
2,3,4,8.
e.
ANS: D
128.
Sistemul de fabricatie dintr-o intreprindere este compus din:
1. subsistemul de comanda;
2. subsistemul de prelucrare;
3. subsistemul logistic;
4. subsistemul de control;
5. subsistemul de distributie;
6. subsistemul de proiectare;
7. subsistemul de alimentare cu energie.
2,3,4,7;
a.
2,4,5,6;
b.
1,2,3,4;
c.
1,2,3,6;
d.
2,4,5,7.
e.
ANS: C
129. Controlul tehnic de calitate presupune verificarea:
a.
subansamblurile si produselor finite sunt verificate pe intregul flux de

fabricatie;
b.
materiilor prime, semifabricatele, subansamblurile si produselor finite

verificate pe intregul flux de fabricatie;
personalului;
c.
produselor finite;
d.
semifabricatelor.
e.
ANS: B
130. Intretinerea si repararea utilajelor:
a.
preintampina efectele uzurii morale la mijloacele circulante;
b.
preintampina efectele uzurii fizice si morale la mijloacele circulante;
c.
preintampina efectele uzurii fizice si morale la mijloacele tehnice;
d.
preintampina efectele uzurii fizice si morale la personal;
e.
preintampina efectele uzurii fizice si morale la manageri.
ANS: C
131. Productia auxiliara:
a.
asigura conditiile pentru buna desfasurare a activitatii de baza din cadrul
intreprinderii;
b.
rezolva problemele care nu s-au putut rezolva in cadrul productiei de baza;
c. asigura cu forta de munca procesul de productie
d.
rezolva sarcini ale desfacerii;
e.
rezolva sarcinile aprovizionarii.
ANS: A
132.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti
Alegeti
Principalele tipuri de productie sunt:

superproductie;
productie in masa;
productie derizorie;
productie in serie;
productie de sezon;
productie de conjunctura;
productie individuala.
raspunsul corect.
2,3,4;
a.
5,6,7;
b.
2,4,7;
c.
1,3,4;
d.
3,4,5.
e.
ANS: C
133.
Tipul de productie este o stare a unei intreprinderi sau verigi de productie ale acesteia, determinata de
totalitatea factorilor tehnici si organizatorici care caracterizeaza: marimea si stabilitatea nomenclaturii produselor executate, volumul productiei pe
fiecare pozitie a acesteia, gradul de specializare a locurilor de munca si modul de deplasare a obiectelor prelucrate intre diferitele locuri de munca.
Alegeti varianta corecta din expresiile de mai jos:
normala;
a.
functionala;
b.
de urgenta;
c.
de conflict;
d.
la un moment dat.
e.
ANS: B
134.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti
Productia in serie poate fi:

superserie;
serie mare;
serie repetata;
serie mijlocie;
serie de sezon;
serie de conjunctura;
serie mica.
2,3,4;
a.
5,6,7;
b.
2,4,7;
c.
1,3,4;
d.
3,4,5.
e.
ANS: C
135.
Principalii factori care influenteaza procesul de productie si organizarea lui sunt:

1. felul materiei prime folosite;
2. felul produsului finit fabricat;
3. volumul productiei auxiliare;
4. volumul productiei fabricate;
5. gradul de complexitate al produselor fabricate, de precizie in executarea produselor si dimensiunile produsului finit;
6. felul procesului tehnologic utilizat;
7. locul unde se desfasoara.
2,3,5,6,7;
a.
1,2,4,5,6;
b.
1,2,3,4,7;
c.
2,3,4,5,6;
d.
1,3,4,5,6.
e.
ANS: B
136.
Caracteristicile principale ale productiei de masa sunt:
1. fiecare loc de munca este incarcat cu o anumita lucrare tehnologica executata la acelasi fel de produs;
2. nomenclatura produselor executate este excesiv de redusa, ea cuprinzand, de regula numai un singur fel de produs (uneori pot exista in nomenclator
si doua feluri de produse, cu o pondere prioritara a unuia dintre acestea);
3. volumul productiei pe fiecare pozitie a nomenclatorului este foarte mare;
4. nomenclatura, volumul si structura productiei au un grad mare de stabilitate in timp;
5. specializarea fiecarui loc de munca in executarea unei anumite lucrari tehnologice la un singur fel de produs are loc pentru o perioada indelungata;
6. circulatia produselor intre locuri de munca se face individual (bucata cu bucata) in conditiile executarii in paralel a operatiilor tehnologice ale diferitelor
produse;
7. se caracterizeaza prin repetarea executarii aceluiasi fel de produs;
8. la fiecare dintre acestea sa se execute operatii tehnologice la mai multe feluri de produse;
9. numarul felurilor de produse executate pe fiecare loc de munca este variabil.
2,3,5,6,7,8;
a.
1,2,4,5,6,9;
b.
1,2,3,4,5,6;
c.
2,3,4,5,6,7;
d.
1,3,4,5,6,9.
e.
ANS: C
137.
Caracteristicile principale ale productiei in serie sunt:
1. repetarea executarii aceluiasi fel de produs;

2. durata perioadei in care se repeta executarea unui anumit fel de produs este mai mica decat in productia de masa;
3. la fiecare dintre acestea sa se execute operatii tehnologice la mai multe feluri de produse;
4. numarul felurilor de produse executate pe fiecare loc de munca este variabil; pe aceasta baza, tipul de productie in serie se prezinta in trei
variante: serie mare, mijlocie si mica;
5. comparativ cu productia de masa, nomenclatura produselor executate este mai mare si prezinta o crestere insemnata de la seria mare spre cea mica
(seria mare, 2-6 produse; seria mijlocie, 6-10 produse; seria mica, 10-20 produse); volumul productiei pe fiecare pozitie a nomenclaturii este mai mic,
in comparatie cu productia de masa; el scade de la seria mare spre cea mica;
6. circulatia produselor intre locuri de munca se face, de regula, pe loturi de productie de transport cu marimi variabile, folosindu-se executarea
succesiva sau partial paralela a operatiilor tehnologice ale diferitelor produse;
7. fiecare loc de munca este incarcat cu o anumita lucrare tehnologica executata la acelasi fel de produs;
8. nomenclatura produselor executate este excesiv de redusa, ea cuprinzand, de regula numai un singur fel de produs (uneori pot exista in nomenclator
si doua feluri de produse, cu o pondere prioritara a unuia dintre acestea);
9. volumul productiei pe fiecare pozitie a nomenclatorului este foarte mare;
10. nomenclatura, volumul si structura productiei au un grad mare de stabilitate in timp.
2,3,5,6,8,10;
a.
1,2,4,5,6,9;
b.
1,2,3,4,5,6;
c.
2,3,4,5,6,7;
d.
1,3,4,5,6,10.
e.
ANS: C
138.
Caracteristicile principale ale productiei individuale sunt:
1. nomenclatura produselor executate este foarte mare, cuprinzand o gama diversificata de feluri si tipuri de produse (peste 20 feluri de produse,
putandu-se ajunge chiar la mai mult de 100 pozitii distincte);
2. volumul productiei pe fiecare pozitie a nomenclaturii este excesiv de redus, deseori executandu-se numai cate un singur exemplar din fiecare produs;
3. gradul de stabilitate in timp a nomenclaturii, volumului si structurii productiei este foarte redus, inregistrandu-se modificari esentiale ale acestora la
perioade scurte de timp, uneori chiar de la o zi la alta;
4. executarea diferitelor produse din nomenclator se repeta la intervale de timp nedeterminate, in mod intamplator, sau nu se mai repeta niciodata (in
astfel de situatii, productia se executa la comanda pentru satisfacerea cerintelor specifice fiecarui client);
5. locurile de munca din structura verigilor de productie si utilajele aflate in dotarea lor au un caracter universal, ce le permite sa execute o mare
varietate de feluri si tipuri de produse;
6. muncitorii care lucreaza la aceste locuri de munca se caracterizeaza prin universalitate, calificare ridicata si aptitudini de polivalenta, ceea ce le
asigura posibilitatea executarii mai multor operatii tehnologice pentru o nomenclatura foarte larga de produse;
7. circulatia produselor intre locuri de munca se face pe loturi de productie cu marimi mici, in conditiile executarii succesive a operatiilor tehnologice ale
diferitelor produse;
8. repetarea executarii aceluiasi fel de produs;
9. durata perioadei in care se repeta executarea unui anumit fel de produs este mai mica decat in productia de masa;
10. la fiecare dintre acestea sa se execute operatii tehnologice la mai multe feluri de produse.
2,3,4,5,6,8,10;
a.
1,2,4,5,6,9,10;
b.
2,3,4,5,6,7,9;
c.
1,2,3,4,5,6,7;
d.
1,3,4,5,6,8,10.
e.
ANS: D
139. Felul materiei prime folosite influenteaza procesul de productie si organizarea acestuia, astfel:
nu sunt probleme deosebite privind desfasurarea procesului de productie;

a.
problemele care apar sunt minore;

b.
managerii rezolva problemele legate de acest aspect;

c.
sunt specialisti care se ocupa de acest aspect;

d.
e.
in raport cu felul concret al materiilor prime folosite exista diferentieri foarte

mari in ceea ce priveste organizarea proceselor de productie din
intreprinderile extractive si prelucratoare, determinate de problemele pe
care le ridica buna organizare si desfasurare a proceselor de munca de
baza, auxiliare sau de servire.
ANS: E
140. Felul produsului finit influenteaza procesul de productie si organizarea acestuia, astfel:
diferitele produse, prin particularitatile lor de ordin constructiv, legate de reteta de

a.
fabricatie, de forma sau proprietatile lor determina o anumita organizare a
procesului de productie;
b.

c.

d.
sunt specialisti care se ocupa de acest aspect.

e.
ANS: A
141.
Volumul productiei fabricate influenteaza procesul de productie si organizarea acestuia, astfel:

a.

b.

c.
sunt specialisti care se ocupa de acest aspect;

d.
e.
este determinat de gradul de solicitare a produselor pe piata, iar in functie de

acestea, impunandu-se adoptarea unui anumit tip de productie, determinanduse o anumita organizare a procesului de productie.
ANS: E
142.
1.
2.
3.
4.
5.
Alegeti
Caracteristicile de baza ale structurii de productie si conceptie de tip tehnologic sunt:

denumirea sectiilor de baza este data de procesul tehnologic care se executa in cadrul acestora;
organizarea sectiilor de productie este realizata dupa principiul obiectului de fabricatie;
in cadrul sectiilor de productie exista locuri de munca universale, a caror functionare este asigurata de forta de munca de inalta calificare;
locurile de munca sunt specializate in realizarea unei singure operatii sau a unui numar foarte mic de operatii;
amplasarea locurilor de munca se face dupa principiul grupelor omogene de masini.
1,2,3;
a.
2,4,5;
b.
1,3,5;
c.
2,3,4;
d.
3,4,5.
e.
ANS: C
143.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Alegeti
Avantajele structurii de productie si conceptie de tip tehnologic sunt urmatoarele:

asigura organizarea liniilor in flux cu eficienta ridicata;
permite realizarea unei varietati mari de produse;
are loc o incarcare completa a locurilor de munca;
reduce durata ciclului de fabricatie si a costurilor de productie;
are un grad mare de flexibilitate, datorat caracterului universal al locurilor de munca;
organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul mixt.
1,2,3;
a.
2,3,5;
b.
1,3,5;
c.
1,2,6;
d.
1,2,5.
e.
ANS: B
144. Dezavantajele structurii de productie si conceptie de tip tehnologic sunt urmatoarele:

1. transportul intern in intreprindere este foarte ridicat;
2. timpul pentru reglarea utilajelor si sculelor este uneori foarte mare, ducand la cresterea timpilor de intreruperi in functionarea utilajului;
3. micsoreaza raspunderea pentru obtinerea unei calitati ridicate;
4. produsele au un ciclu lung de fabricatie si deci exista stocuri mari de productie neterminata;
5. este tipul de structura de productie cu o flexibilitate foarte redusa la schimbarile sortimentale;
6. nu poate fi folosita in mod eficient decat pentru tipul de serie mare sau de masa.
a.
1,2,3,4;
b.
1,2,3,5;
c.
1,3,5,6;
d.
2,3,4,6;
e.
1,3,5,6.
ANS: A
145. Structura de productie si conceptie de tip tehnologic este caracteristica:
tipului de productie de serie mica sau individuala;

a.
tipului de productie de serie mare si de masa;

b.
tipului de productie de serie mica sau mijlocie;

c.
tipului de productie de serie mica;

d.
tipului de productie de serie mare.

e.
ANS: A
146.
Caracteristici de baza ale structurii de productie si conceptie de tip pe obiect sunt:
1. organizarea sectiilor de productie este realizata dupa principiul obiectului de fabricatie;

2. in fiecare sectie se fabrica un singur produs sau componentele ale acestuia, iar sectiile poarta denumirea produsului pe care-l fabrica;
3. amplasarea locurilor de munca se face sub forma de linii tehnologice specializate in fabricatia unui produs;
4. amplasarea locurilor de munca se face sub forma de linii tehnologice specializate in fabricatia mai multor produse;
5. locurile de munca sunt specializate in realizarea unei singure operatii sau a unui numar foarte mare de operatii;
6. locurile de munca sunt specializate in realizarea unei singure operatii sau a unui numar foarte mic de operatii;
7. organizarea sectiilor de productie este realizata dupa principiul tehnologiei de fabricatie.
a.
1,2,3,4;
b.
1,2,3,7;
c.
1,3,5,6;
d.
2,3,4,7;
e.
1,2,3,6.
ANS: E
147.
Avantajele structurii de productie si conceptie de tip pe obiect sunt:
1. asigura organizarea liniilor in flux cu eficienta ridicata;

2. permite o crestere a specializarii in productie;
3. reduce volumul de transport intern;
4. reduce durata ciclului de fabricatie si a costurilor de productie;
5. determina o reducere substantiala a stocurilor de productie neterminata;
a.
1,2,3,4,6;
b.
1,2,3,4,6;
c.
1,2,3,4,5;
d.
2,3,4,5,6;
e.
1,4,5,6,7.
ANS: C
148.
Dezavantajele structurii de productie si conceptie pe obiect sunt:

2. nu asigura organizarea liniilor in flux cu eficienta ridicata;
3. nu permite o crestere a specializarii in productie;
4. nu reduce volumul de transport intern;
a.
1,4;
b.
2,4;
c.
1,2;
d.
2,3;
e.
1,5.
ANS: E
149. Structura de productie si conceptie de tip pe obiect este caracteristica:

a.

b.

c.

d.

e.
ANS: B
150. Structura de productie si conceptie de tip mixt are drept caracteristici de baza:
1. organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul mixt, o parte a sectiilor de productie organizandu-se dupa principiul
tehnologic (cele pregatitoare), iar celelalte dupa principiul pe obiect (sectiile prelucratoare);
2. organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul pe obiect, o parte a sectiilor de productie organizandu-se dupa principiul
tehnologic (cele pregatitoare), iar celelalte dupa principiul pe obiect (sectiile prelucratoare);
3. imbina avantajele celorlalte doua tipuri si le elimina o parte din dezavantaje;
4. imbina dezavantajele celorlalte doua tipuri si le elimina o parte din dezavantaje;
5. nu se foloseste in prezent.
a.
1,4;
b.
2,4;
c.
1,3;
d.
2,3;
e.
1,5.
ANS: C
151. Structura de productie si conceptie de tip mixt este caracteristica:

a.

b.

c.

d.

e.
ANS: C
152.
Structura de productie si conceptie a unei intreprinderi de productie industriala se refera la, marimea si amplasarea lor
pe teritoriul intreprinderii, modul de organizare interna a acestora si legaturile functionale care se stabilesc intre ele in cadrul procesului de productie si
cercetare.
managementul acesteia;
a.
modul de organizare a sectoarelor neproductive;

b.
numarul si componenta unitatilor de productie, de control si cercetare;

c.
conceptia echipei manageriale;

d.
nivelul productiei.
e.
ANS: C
153.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti
Verigile organizatorice de productie cel mai des intalnite in cadrul intreprinderilor moderne sunt:
sectiile de conducere;
locurile de munca;
sectoarele de productie;
laboratoarele de control si cercetare;
atelierele de productie, montaj, proiectare;
sectiile de productie, montaj sau service;
sectiile administrative.
1,2,3,4,6;
a.
1,2,3,4,7;
b.
2,3,4,5,6;
c.
1,4,5,6,7;
d.
1,2,3,5,7.
e.
ANS: C
154.
Sectia de productie este o
executa..
veriga
de
productie,
un produs, o parte a acestuia sau o faza de proces tehnologic;

a.
distincta
din
punct
de
vedere
administrativ,
in
cadrul
careia
se
procese de control tehnic de calitate;

b.
proiectarea si asimilarea in fabricatie a unui produs;

c.
testarea produselor finite;

d.
unele operatiuni speciale.

e.
ANS: A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Alegeti
155. In functie de felul proceselor tehnologice care se desfasoara in cadrul sectiilor unei intreprinderi de productie industriala, pot exista:
sectii de conducere;
sectii de baza;
sectii auxiliare;
sectii de servire;
sectii de colaborare cu furnizorii de materii prime si materiale;
sectii anexa.
1,2,3,4;
a.
2,3,4,6;
b.
3,4,5,6;
c.
1,2,3,6;
d.
1,3,4,6.
e.
ANS: B
156.
In cadrul sectiilor de baza se executa:
a.
procese de productie care au drept scop transformarea diferitelor materii prime

si materiale in produse finite;
b.
produse sau lucrari ce nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii,

dar care sunt absolut necesare pentru buna desfasurare a proceselor de
productie;
c.
valorificarea deseurilor in acele intreprinderi in care rezulta o cantitate mare de

materiale refolosibile;
d.
activitati de productie ce se constituie ca servicii;
e.
diferite analize si masuratori ale calitatii produselor, materiilor si materialelor.
ANS: A
157. Sectiile de productie de baza se clasifica in functie de principiul care a stat la baza organizarii lor astfel:
1. sectii de baza organizate dupa principiul tehnologic;
2. sectii de baza organizate dupa principiul pe obiect;
3. sectii de baza organizate dupa principiul mixt;
4. sectii de baza organizate dupa principiul la material;
5. sectii de baza organizate dupa principiul la personal.
1,3,4;
a.
2,3,5;
b.
2,3,4;
c.
1,2,4;
d.
1,2,3
e.
ANS: E
158.
In functie de operatiile tehnologice care se executa in cadrul acestora, sectiile se grupeaza in:
1. sectii de baza pregatitoare;

2. sectii de baza premergatoare;
3. sectii de baza prelucratoare;
4. sectii de baza de montaj-finisaj;
5. sectii de baza finale.
1,2,4;
a.
2,3,5;
b.
2,3,4;
c.
1,3,4;
d.
1,2,3
e.
ANS: D
159.
Sectiile auxiliare sunt acelea in cadrul carora se executa:
a.
produse sau lucrari ce nu constituie obiectul activitatii de baza a

intreprinderii, dar care sunt absolut necesare pentru buna
desfasurare a proceselor de productie de baza (sectia energetica
din cadrul centralelor producatoare de diferite feluri de energie);
b.
produse sau lucrari ce constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii,

dar care sunt absolut necesare pentru buna desfasurare a
proceselor de productie de baza (sectia energetica din cadrul
centralelor producatoare de diferite feluri de energie);
c.
produse sau lucrari ce nu constituie obiectul activitatii de baza a

intreprinderii, dar care nu sunt absolut necesare pentru buna
desfasurare a proceselor de productie de baza (sectia energetica
din cadrul centralelor producatoare de diferite feluri de energie);
d.
produse sau lucrari ce constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii,

dar care nu sunt absolut necesare pentru buna desfasurare a
proceselor de productie de baza (sectia energetica din cadrul
centralelor producatoare de diferite feluri de energie);
e.
produse sau lucrari suplimentare.
ANS: A
160.
Sectorul de productie, delimitat teritorial, reprezinta:
a.
locul unde nu se executa o anumita faza din procesul tehnologic sau anumite
componente ale unui produs;
b.
locul unde se executa toate operatiunile din procesul tehnologic;
c.
locul unde se executa repararea utilajelor;
d.
locul unde se executa o anumita faza din procesul tehnologic sau anumite
componente ale unui produs;
e.
locul unde se executa pregatirea muncitorilor.
ANS: D
161. Locurile de munca:
a.
ocupa o anumita suprafata de productie dotata cu utilaje si echipamente

tehnologice corespunzatoare, destinate executarii unor operatii tehnologice
sau servicii productive;
ocupa o anumita suprafata de productie destinata depozitarii de deseuri;
b.
ocupa o anumita suprafata destinata pregatirii personalului;

c.
d.
ocupa o anumita suprafata de productie fara utilaje si echipamente tehnologice

corespunzatoare;
ocupa o anumita suprafata de productie dotata cu utilaje si echipamente

tehnologice
corespunzatoare,
destinate
depozitarii
materialelor
excedentare.
e.
ANS: A
162.
1.
2.
3.
4.
5.
Alegeti
Amenajarea spatiului verigilor de productie se poate realiza prin trei tipuri clasice:
amenajarea verigilor de productie cu locuri de munca fixe sau locuri fixe pentru material;
amenajarea verigilor de productie dupa tipul procesului sau tipul prelucrarii;
amenajarea verigilor de productie dupa hotararea managerului;
amenajarea verigilor de productie pe linii de productie sau pe produs;
amenajarea verigilor de productie conform deciziei sefului de sectie.
2,3,4;
a.
1,2,3;
b.
1,2,4;
c.
2,4,5;
d.
2,3,5.
e.
ANS: C
163.
Amenajarea verigilor de productie cu locuri de munca fixe sau locuri fixe pentru material presupune:
1. materialele sau componentele principale raman in loc fix;
2. sculele, masinile si lucratorii sunt aduse la aceste locuri fixe;
3. produsul finit este realizat cu elemente componente importante depozitate in acelasi loc;
4. toate operatiile aceluiasi proces sau tip de prelucrare sunt grupate in acelasi loc;
5. materialele se deplaseaza, iar operatiile se executa in ordinea fluxului tehnologic.
Raspunsul corect este dat de una din urmatoarele combinatii:
a. 2,3,4;
b. 1,2,3;
c. 1,2,4;
d. 2,3,4;
e. 1,3,5.
ANS: B
164.
Amenajarea verigilor de productie cu locuri de munca fixe sau locuri fixe are urmatoarele avantaje:
1. manipulare redusa a produsului finit;
2. asigura continuitatea productiei in cazul defectarii masinilor si lipsei materialelor si absentei executantului;
3. angajatii lucreaza intr-un singur loc, asigurandu-se astfel calitatea lucrarilor;
4. permite modificari frecvente in fabricatie si lansarea de noi produse;
5. adaptabilitate la cererile intermitente de produse;
6. nu necesita o organizare pretentioasa si costisitoare;
7. nu necesita amenajari.
a. 2,3,4,5,7;
b. 1,3,4,5,6;
c.
1,2,4,5,6;
d. 1,3,4,5,7;
e. 1,2,3,4,5
ANS: B
165.
Amenajarea verigilor de productie dupa tipul procesului sau tipul prelucrarii are urmatoarele avantaje:
1. reducerea volumului de investitii prin folosirea eficienta a masinilor si utilajelor;
2. adaptabilitatea la varietate mare de produse si la schimbari frecvente in tehnologia de executie;
3. adaptabilitatea la cereri intermediare de produse;
4. stimuleaza executantul in ridicarea nivelului propriilor performante;
5. asigura conducerea unitara a procesului de productie.
a. 2,3,4,5;
b. 1,3,4,5;
c. 1,2,3,4;
d. 1,2,3,5
e. 1,2,4,5.
ANS: C
166.
Principalele tipuri de fluxuri de productie sunt:

1. fluxuri tehnologice monoliniare;
2. fluxuri tehnologice convergente;
3. fluxuri tehnologice in spirala;
4. fluxuri tehnologice divergente;
5. fluxuri tehnologice convergente-divergente;
1,2,3,5;
a.
1,2,3,4;
b.
1,2,4,5;
c.
2,3,4,5;
d.
1,3,4,5.
e.
ANS: C
167.
In cadrul fluxurilor tehnologice monoliniare:
a.
componentele produsului obtinute prin prelucrarea unor materii prime diferite

converg pe o linie finala de montaj sau de amestec, de pe care rezulta
produsul respectiv;
b.
operatiile se executa asupra unei anumite materii prime de-a lungul unei
singure linii de productie, pentru obtinerea unui produs, prin efectuarea
unor operatii tehnologice succesive;
c.
se pleaca de la o singura materie prima care, dupa o prelucrare primara, se

transforma intr-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de productie diferite,
pe fiecare dintre acestea executandu-se cate un fel de produs;

d.
materia prima se transforma intr-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de

productie diferite, pe fiecare dintre acestea executandu-se cate un fel de
produs.
e.
se pleaca de la mai multe materii prime care, dupa o prelucrare primara, se

transforma intr-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de productie diferite,
pe fiecare dintre acestea executandu-se cate un fel de produs.
ANS: B
168.
Fluxurile tehnologice convergente se caracterizeaza prin:
1. componentele produsului obtinute prin prelucrarea unor materii prime diferite converg pe o linie finala de montaj sau de amestec, de pe care rezulta
produsul respectiv;
2. aceea ca, in aceste procese de productie intra mai multe categorii de materii prime, din care se obtine un anumit produs, prin asamblarea sau
amestecarea unor componente diferite;
3. prelucrarea unor materii prime diferite, se obtin o serie de componente de asamblare sau amestec, care converg pe o linie de productie destinata
realizarii unui produs intermediar, ce este apoi distribuit pe linii distincte pentru executarea mai multor feluri de produse;
4. procese de productie in care intra o materie prima, din care se obtine un anumit produs, prin asamblarea sau amestecarea unor componente diferite;
5. in aceste procese de productie intra mai multe categorii de materii prime, din care se obtin mai multe produse;
a. 2,3;
b. 1,3;
c. 1,5;
d. 1,2;
e.
2,4
ANS: D
169.
Fluxurile tehnologice divergente se caracterizeaza prin:
1. componentele produsului, obtinute prin prelucrarea unor materii prime diferite, converg pe o linie finala de montaj sau de amestec, de pe care rezulta
produsul respectiv;
2. se pleaca de la o singura materie prima care, dupa o prelucrare primara, se transforma intr-un semifabricat, distribuit apoi pe linii de productie diferite,
pe fiecare dintre acestea executandu-se cate un fel de produs;
3. in aceste procese de productie intra o singura materie prima, din care se obtin mai multe feluri de produse, prin prelucrari succesive sau paralele;
4. componentele produsului merg pe linii paralele pana la capatul sectiei;
5. componentele produsului sunt depozitate dupa finisare.
a. 2,3;
b. 1,3;
c. 1,4
d. 1,2;
e. 2,5.
ANS: A
170.
Amplasarea locurilor de munca pe suprafetele sectiilor si atelierelor intreprinderii determina existenta a trei sisteme de organizare in spatiu
a productiei, care au la baza cerintele unor principii specifice, si anume:
1. principiul tehnologic;
2. principiul mecanicist;
3. principiul convergentei fortelor si utilajelor;
4. principiul pe obiect;
5. principiul mixt.
2,3,5;
a.
1,3,4;
b.
1,3,5;
c.
1,4,5;
d.
2,4,5.
e.
ANS: D
171. Sistemul de organizare spatiala a productiei bazat pe amplasarea locurilor de munca conform principiului pe obiect presupune:
a.
b.
formarea in cadrul sectiei sau atelierului atat a unor grupe de locuri de munca
omogene sub raport tehnologic cat si a unor linii de productie specializate
pe obiect;
formarea in cadrul sectiei sau atelierului a unor linii de productie;
dispunerea sculelor pe bancurile de lucru;

c.
d.
constituirea in cadrul sectiei sau atelierului de productie a unor grupe de locuri

de munca omogene sub raport tehnologic;
dispunerea muncitorilor dupa vechimea in productie.
e.
ANS: B
172.
Sistemul de organizare spatiala a productiei bazat pe amplasarea locurilor de munca conform principiului mixt presupune:
a.
formarea in cadrul sectiei sau atelierului atat a unor grupe de locuri de munca
omogene sub raport tehnologic cat si a unor linii de productie specializate
pe obiect;
formarea in cadrul sectiei a unor linii de productie;
b.
c.
constituirea in cadrul sectiei sau atelierului de productie a unor grupe de locuri

de munca omogene sub raport tehnologic;
constituirea de locuri fixe de munca;
d.
locuri de munca atat pentru femei cat si pentru barbati.

e.
ANS: A
173.
Amenajarea sistematizata in spatiu a productiei se poate face dupa mai multe metode, cum ar fi:
1. metoda multifazala;
2. metoda verigilor;
3. metoda gamelor fictive;
4. metoda Cameron;
5. metoda diagramei cu fire;
6. metoda empirica;
7. metoda de amplasare bazata pe simulari;

8. metoda aleatorie;
9. metoda cercurilor suprapuse;
10. metoda planurilor generale suprapuse, executate pe hartie transparenta;
11. metoda machetelor bi si tridimensionale.
1,2,3,4,5,7,10,11;
a.
1,3,4,6,7,8,9,10;
b.
2,4,5,6,7,8,10,11;
c.
1,2,3,4,5,6,8,9;
d.
3,4,5,6,7,8,9,10.
e.
ANS: A
174.
Fazele metodei multifazale sunt:
1. faza I - consta in localizarea proiectului si in stabilirea ariei care va constitui obiectul proiectului;
2. faza a II a - adica elaborarea planului general de amenajare si stabilirea diagramelor generale de flux;
3. faza a III a - se concretizeaza in elaborarea planului de detaliu si planificarea amplasarii fiecarei masini si a fiecarui echipament;
4. faza a IV a - implementarea, adica atat planificarea instalarii, cat si realizarea fizica, inclusiv adaptarile necesare;
5. faza a V - consta in localizarea domeniului de distributie al produsului;
6. faza a VI a - elaborarea planului general de relansare a produsului.
1,3,4,6;
a.
1,2,4,6;
b.
2,4,5,6;
c.
1,2,3,4;
d.
3,4,5,6.
e.
ANS: D
175.
Metoda verigilor consta in:
a.
stabilirea schemei teoretice de amplasare a locurilor de munca in raport cu

frecventa legaturilor dintre locurile de munca si volumul materialelor sau
produselor ce se vor deplasa intre acestea;
b.
stabilirea schemei teoretice de amplasare a locurilor de dispunere a

materialelor;
c.
stabilirea locului de amplasare a deseurilor;
d.
dispunere a materialelor dupa nevoi;
e.
amplasarea utilajelor.
ANS: A
176.
Principalele activitati ce se desfasoara in cadrul metodei gamelor fictive sunt:
1. inventarierea operatiilor se face pe baza intocmirii unui tabel denumit Gama operatiilor de executat pe produs.
2. intocmirea Tabelului frecventei operatiilor pe numere de ordine executiei;
3. stabilirea pozitiei locurilor de munca se concretizeaza in intocmirea Tabelului cuprinzand ordinea locurilor de munca pe baza datelor din
Inventarul operatiilor.
4. analiza circuitelor produselor;
5. analiza eficientei activitatilor;
6. analiza activitatii personalului.
1,3,4,5;
a.
1,2,3,4;
b.
1,2,3,5;
c.
2,3,4,5;
d.
2,4,5,6.
e.
ANS: B
177. Metoda Cameron consta in:
a.
b.
intocmirea unei matrice pentru amplasare, in care pe orizontala se trec

furnizorii cu precizarea sectiilor furnizoare si a cladirilor in care sunt
amplasate, iar pe verticala beneficiarii cu precizarea sectiilor beneficiare si
a cladirilor in care sunt amplasate;
intocmirea unui desen de amplasare a locurilor de munca;
intocmirea unui desen de amplasare a utilajelor;

c.
intocmirea unui desen de amplasare a locurilor de munca si utilajelor;

d.
intocmirea unui desen de amplasare a locurilor de depozitare a materialelor.

e.
ANS: A
178. Metoda diagramei cu fire consta in:
a.
intocmirea unui desen (la scara) a zonei in care se face amplasarea si fixarea
unor ace cu gamalie in punctele unde se realizeaza operatiile;
b.
intocmirea unui desen (la scara) a zonei in care nu se face amplasarea si fixarea
unor ace cu gamalie in punctele unde se realizeaza operatiile;
c.
intocmirea unui desen (la scara) a zonei in care nu se face amplasarea locurilor
de munca;
intocmirea unui desen (la scara);
d.
e.
intocmirea unui desen si fixarea unor ace cu gamalie in punctele unde se

realizeaza operatiile.
ANS: A
179. Metoda planurilor generale suprapuse, executate pe hartie transparenta consta in:
intocmirea unor planuri generale pe hartie transparenta;

a.
b.
intocmirea unor mape in care se concretizeaza toate cercetarile efectuate pentru

obtinerea unui plan general optim;
c.
intocmirea unor mape cu planuri generale pe hartie transparenta in care se

concretizeaza toate cercetarile efectuate pentru obtinerea unui plan general
optim;
intocmirea unor mape pentru obtinerea unui plan general optim;
d.
e.
intocmirea unui desen si fixarea unor ace cu gamalie in punctele unde se

realizeaza operatiile.
ANS: C
180.
Metoda machetelor bi si tridimensionale se bazeaza pe:
a.
machetele locurilor de munca ce trebuie amplasate rational cu ajutorul unor

sabloane sau modele bidimensionale confectionate la scara;
machetele sau modelele bidimensionale confectionate la scara;
b.
machetele de regula bidimensionale care constau in reprezentarea la o scara

redusa, aceiasi cu a planului de situatie, a utilajelor, instalatiilor, locurilor de
munca ce trebuie amplasate rational cu ajutorul unor sabloane sau
modele bidimensionale confectionate la scara;
machetele de regula bidimensionale care constau in reprezentarea utilajelor,
d.
instalatiilor, locurilor de munca ce trebuie amplasate rational cu ajutorul unor
sabloane sau modele bidimensionale confectionate la scara;
machetele de regula bidimensionale care constau in reprezentarea la o scara
e.
redusa, aceiasi cu a planului de situatie, a utilajelor, instalatiilor si a locurilor
de munca.
c.
ANS: C
181.
Metoda de amplasare bazata pe simulari consta in:
simularea amplasarii locurilor de munca;

a.
simularea, cu ajutorul calculatorului electronic a amplasarii fortei de munca;

b.
amplasarea locurilor de munca;

c.
d.
e.
urmarirea variatiei unei functii-obiectiv, pana la obtinerea unei solutii acceptabile

sub raportul eficientei economice;
simularea, cu ajutorul calculatorului electronic, a unui numar prestabilit de variante
de amplasare a locurilor de munca si in urmarirea, pe aceasta baza, a variatiei
unei functii-obiectiv, pana la obtinerea unei solutii acceptabile sub raportul
eficientei economice;
ANS: E
182.
Metodele de proiectare a unei intreprinderi cele mai des folosite sunt:
1. proiectarea sistemica;
2. proiectarea pe baza unui proiect existent;
3. proiectarea dupa fluxul de materiale;
4. proiectarea pe baza unor metodologii stabilite;
5. proiectarea pe baza metodei participarii totale;
6. proiectarea pe baza metodei alese de constructor;
7. proiectarea pe baza metodei stabilite de manager.
1,3,4,6,7;
a.
1,2,4,6.7;
b.
2,4,5,6.7;
c.
2,4,5,6.7;
d.
3,4,5,6,7.
e.
ANS: D
183.
Gruparea locurilor de munca se poate face dupa mai multe metode, cum ar fi:
1. metoda Cameron;
2. metoda taxonomiei;
3. metoda diagramei cu fire;
4. metoda empirica;
5. metoda de amplasare bazata pe simulari;
1,2;
a.
1,3;
b.
2,4;
c.
3,5;
d.
3,4.
e.
ANS: A
184.
Metoda taxonomiei se bazeaza pe:
a.
unul dintre procedeele specifice taxonomiei si anume cluster-analysis.
b.
metoda pasilor marunti;
c.
aprecierea libera a managerului;
d.
observatiile din avion;
e.
observatiile din satelit;
ANS: A
185.
Metoda proiectarii sistemice, care se concretizeaza in parcurgerea a patru etape-cadru:
1. stabilirea amplasamentului;
2. elaborarea proiectului de ansamblu;
3. elaborarea proiectului de executie;
4. executia propriu-zisa;
5. controlul;
6. evidenta;
1,3,4,6;
a.
1,2,4,6;
b.
2,4,5,6;
c.
1,2,3,4;
d.
3,4,5,6.
e.
ANS: D
186.
La elaborarea planului general de organizare a spatiilor este necesar sa se respecte o serie de cerinte, sistematizate in mai multe grupe, privind:
1. procesul tehnologic;
2. circulatia materialelor si oamenilor;
3. conditiile naturale, climatice, geologice si topografice;
4. alimentarea cu energie;
5. problemele de ordin arhitectonic, urbanistic si constructiv, protectia contra incendiilor;
6. conditiile tehnico-sanitare;
7. conditii de relaxare;
8. conditii de renovare.
1,2,3,4,5,7;
a.
1,3,4,6,7,8;
b.
2,4,5,6,7,8;
c.
1,2,3,4,5,6;
d.
3,4,5,6,7,8.
e.
ANS: D
187.
Stabilirea solutiilor de proiectare se face pe baza unor date de pornire, referitoare la:
a.
profilul de activitate al viitoarei intreprinderi, procesul tehnologic folosit,

fluxurile de materiale tehnologice si de oameni pe teritoriul intreprinderii,
structura constructiilor acesteia, nivelul de specializare si cooperare,
perspectivele de dezvoltare a intreprinderii s.a.;
b.
structura constructiilor acesteia, nivelul de specializare si cooperare,

perspectivele de dezvoltare a intreprinderii s.a.;
c.
hotararile inginerului sef;
d.
dorinta clientilor;
e.
profilul de activitate al viitoarei intreprinderi.
ANS: A
188.
Ciclul de productie este categoria economica prin care:
a.
se caracterizeaza organizarea in timp a productiei unei intreprinderi;
b.
se stabilesc obiectivele productiei;
c.
se caracterizeaza finalizarea productiei;
d.
se apreciaza munca salariatilor;
e.
se evalueaza procesul de productie.
ANS: A
189.
Ciclul de productie al unui produs reprezinta:
a.
succesiunea stadiilor in care se afla materiile prime din momentul intrarii in

productie pana in momentul obtinerii produsului respectiv; se
caracterizeaza prin durata si structura sa;
b.
succesiunea stadiilor in care se afla materiile prime din momentul intrarii in

productie pana in momentul obtinerii produsului respectiv; se
caracterizeaza prin intindere spatiala;
c.
succesiunea timpilor de lucru, a pauzelor si intreruperilor; se caracterizeaza

prin durata si structura sa;
d.
succesiunea timpilor de reparatii periodice si capitale;
e.
succesiunea pauzelor si intreruperilor.
ANS: A
190. Durata ciclului de productie al unui produs reprezinta:
intervalul de timp necesar pentru executarea activitatilor de service;

a.
intervalul de timp necesar pentru executarea unei unitati sau unui lot din
produsul considerat, cuprins intre momentul lansarii in productie sub forma
de materii prime si momentul iesirii din productie sub forma finita;
intervalul de timp necesar pentru executarea unei unitati sau unui lot din
produsul considerat, cuprins intre momentul lansarii in productie sub forma
de materii prime si momentul stabilit de seful de sectie;
intervalul de timp necesar pentru executarea unui produs;
b.
c.
d.
durata de proiectare si de lansare in productie.

e.
ANS: B
191.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti
Durata ciclului de productie se poate stabili:

pentru perioada de proiectare;
pe intregul proces de productie al unui produs;
pe fiecare etapa a intregului proces de productie al unui produs;
pe durata cercetarii stiintifice;
pentru prelucrarea fiecarui reper;
pe durata ciclului de montaj al fiecarui subansamblu;
pe durata ciclului de constructie a reperelor si subansamblelor unui produs.
1,2,3,4,5;
a.
2,3,5,6,7;
b.
1,4,5,6,7;
c.
3,4,5,6,7;
d.
2,3,4,5,6.
e.
ANS: B
192.
Momentul lansarii in productie il reprezinta:
a.
introducerea documentatiei in lucru;
b.
introducerea materiei prime in productie;
c.
finalizarea proiectarii produsului;
d.
instructajul de protectie a muncii;
e.
controlul materiei prime la sosirea de la furnizor.
ANS: B
193.
Momentul iesirii din productie il reprezinta:
a.
obtinerea produsului final;
b.
obtinerea produsului final;
c.
executarea C.T.C.;
d.
obtinerea aprobarilor de desfacere pe piata a produselor;
e.
distributia.
ANS: A
194.
Cu cat durata ciclului de productie este mai mica, cu atat numarul de cicluri efectuate intr-un an:
a.
scade;
b.
creste;
c.
ramane constant;
d.
are fluctuatii;
e.
scade in prima perioada a anului si apoi creste.
ANS: B
195.
Durata ciclului de productie influenteaza o serie de indicatori, dintre care cei mai importanti sunt:
1) nivelul de pregatire de specialitate al personalului;
2) nivelul stocurilor de productie neterminata;

3) necesarul de active circulante;
4) viteza de rotatie a activelor circulante;
5) volumul productiei executate;
6) viteza de deplasare a mijloacelor de transport intern.
a.
1,2,3,6;
b.
2,3,4,5;
c.
1,2,3,4;
d.
1,3,4,5;
e.
2,4,5,6.
ANS: B
196.
Durata ciclului de productie este un indicator important, de baza al organizarii si conducerii operative a productiei. Aceasta permite:
1. stabilirea posibilitatilor de productie ale intreprinderii;

2. fundamentarea programelor de productie pe verigile acesteia si pe perioade partiale a anului;
3. determinarea momentelor calendaristice de lansare in productie a diferitelor produse si componente ale acestora;
4. stabilirea schimbului de produse intre producatori;
5. strategiei de promovare a produselor.
a.
1,2,4;
b.
2,3,4;
c.
1,2,3;
d.
1,3,4;
e.
2,4,5.
ANS: C
197.
Structura ciclului de productie evidentiaza:
a.
ansamblul componentelor acestuia, durata fiecarei componente si ponderea ei

in durata totala a ciclului de productie;
b.
efortul muncitorilor pentru realizarea de noi produse;
c.
efortul financiar al firmei;
d.
transferul de forta de munca;
e.
dezvoltarea intreprinderii.
ANS: A
198.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Alegeti
Durata perioadei de lucru cuprinde:

durata de calcul a operatiilor de executat;
durata ciclului operativ;
durata proceselor naturale;
durata operatiilor de control;
durata activitatilor de transport intern;
durata de transport la beneficiarii produselor.
1,2,3,4;
a.
3,4,5,6;
b.
2,3,4,5;
c.
1,3,4,5;
d.
2,4,5,6.
e.
ANS: C
199.
Durata ciclului operativ se compune din:

1. durata ciclului tehnologic;
2. durata lucrarilor de pregatire incheiere;
3. durata proceselor naturale;
4. durata operatiilor de control;
5. durata pauzelor operative;
6. durata activitatilor de transport intern;
7. durata activitatilor de transport extern.

a.
1,2;
b.
1,3;
c.
2,3;
d.
1,4;
e.
6,7.
ANS: A
200.
Durata ciclului tehnologic exprima:
a.
timpul necesar pentru executarea

operatiilor
tehnologice
ale
produsului;
b.
timpul necesar pentru executarea

reparatiilor;
c.
timpul necesar pentru pauza;
d.
timpul
necesar
pentru
finalizarea
pregatirii productiei;
e.
timpul necesar pentru inceperea

activitatii de productie.
ANS: A
201.
Durata lucrarilor de pregatire incheiere evidentiaza:
a.
timpul necesar pentru efectuarea unor lucrari de pregatire a inceperii productiei

si de incheiere a acesteia;
b. timpul necesar pentru efectuarea unor lucrari pe timpul productiei;
c. timpul necesar pentru refacerea fortei de munca;
d. timpul de aprovizionare strategica;
e. timpul de luare a deciziei.
ANS: A
202. Durata proceselor naturale apare in:
a.
durata ciclului de productie numai la produsele a caror executare impune

actiunea unor factori naturali, fara participarea directa a omului;
b.
timpul pauzei;
c.
timpul de proiectare;
d.
timpul aprovizionarii;
e.
timpul luarii deciziei de catre echipa manageriala.
ANS: A
203.
Durata lucrarilor de pregatire incheiere cuprinde:
a.
timpul necesar pentru efectuarea unor lucrari de pregatire a inceperii productiei

(reglarea utilajelor, studierea desenelor de executie, alimentarea locurilor
de munca cu materii prime si SDV-uri etc.) si de incheiere a acesteia
(predarea produselor la control; readucerea locurilor de munca la forma lor
initiala s.a.);
b.
timpul necesar pentru efectuarea unor lucrari pe timpul productiei;
c.
timpul necesar pentru refacerea fortei de munca;
d.
timpul necesar pentru refacerea fortei de munca;
e.
timpul de luare a deciziei.
ANS: A
204. Durata operatiilor de control se ia in considerare pentru determinarea duratei ciclului de productie numai atunci cand:
a.
lucrarile respective nu se executa in paralel cu operatiile tehnologice sau in

perioada intreruperilor normate si ele impun efectuarea unor cheltuieli de
timp de munca relativ mari;
b.
este pauza;
c.
se executa receptia lucrarii;
d.
este un defect;
e.
se stabileste de manager.
ANS: A
205. Durata activitatilor de transport intern se ia in calcul cand:
a.
lucrarile respective nu se executa in paralel cu operatiile tehnologice sau in

perioada intreruperilor normate si ele impun efectuarea unor cheltuieli de
timp de munca relativ mari;
b.
se executa transportul intre intreprinderi;
c.
se executa transportul pentru efectuarea receptiei lucrarii;
d.
se stabileste de manager;
e.
se stabileste de beneficiar.
ANS: A
206.
Durata perioadei de intreruperi normate se refera la doua categorii de intreruperi reglementate care au loc in procesele de productie si
anume:
1. intreruperile in cadrul schimbului (interoperatii);
2. intreruperile de completare;
3. intreruperile intre schimburi (de regim);
4. intreruperile datorita lotului;
5. intreruperile pentru pauza.
a.
1,2;
b.
3,4;
c.
2,5;
d.
1,3;
e.
4,5.
ANS: D
207.
Intreruperile in cadrul schimbului (interoperatii) datorita lotului:
a.
se stabilesc in cazul organizarii productiei pe loturi;
b.
se stabilesc in cazul organizarii productiei pe grupe;
c.
se stabilesc in cazul organizarii productiei pe banda;
d. se stabilesc in cazul organizarii productiei de serie
e.
se stabilesc in cazul organizarii productiei de masa.
ANS: A
208. Intreruperile in cadrul schimbului (interoperatii) datorita asteptarilor:
a.
sunt determinate de neconcordantele existente intre randamentele a doua grupe

de locuri de munca inlantuite tehnologic;
b.
sunt determinate de incorectitudinea deciziilor adoptate de sefii de sectii;
c.
sunt determinate de defectarea mijloacelor de transport extern;
d.
sunt determinate de lipsa de organizare a C.T.C.-ului;
e.
sunt determinate de lipsa de personal.
ANS: A
209. Componentele intreruperilor intre schimburi (de regim) sunt:
a.
durata intreruperilor datorita schimburilor nelucratoare si durata intreruperilor

datorita zilelor nelucratoare;
b.
durata intreruperilor datorita schimburilor nelucratoare;
c.
durata intreruperilor datorita zilelor nelucratoare;
d.
durata pauzelor;
e.
durata sarbatorilor.
ANS: A
210.
Durata intreruperilor datorita schimburilor nelucratoare cuprinde:
a.
timpul liber al muncitorilor;
b.
timpul cand numarul schimburilor lucratoare nu acopera cele 24 de ore ale zilei
calendaristice;
c.
timpul de odihna;
d.
timpul zilelor de sarbatori;
e.
timpul de concedii.
ANS: B
211. Durata intreruperilor pentru zilele nelucratoare cuprinde:
a.
durata zilelor legale in care nu se lucreaza:
b.
durata zilelor acordate donatorilor de sange;
c.
durata zilei de nastere a fiecarui angajat;
d.
durata zilelor de somaj;
e.
durata zilelor libere.
ANS: A
212.
Calculati durata ciclului operativ in minute pentru o operatie tehnologica (
), cunoscandu-se:
- TK - timpul necesar executarii operatiei tehnologice 'K' pe unitatea de produs = 5 minute;

- TpiK - durata lucrarilor de pregatire si incheiere pentru lotul de produse lansat la locul de munca unde se executa operatia 'K' = 1 ora;
- np - numarul de produse din lot = 60 buc.
3 min.;
a.
1 min.;
b.
4 min.;
c.
6 min.;
d.
5 min.
e.
ANS: D
213.
Calculati durata ciclului operativ in minute pentru un lot de produse (
), cunoscandu-se:
- TK - timpul necesar executarii operatiei tehnologice 'K' pe unitatea de produs = 10 minute;

- TpiK - durata lucrarilor de pregatire si incheiere pentru lotul de produse lansat la locul de munca unde se executa operatia 'K' = 1,5 ore;
- np - numarul de produse din lot = 60 buc.
a.
350 min
690 min.;
b.
680 min.;
c.
770 min.;
d.
560 min.
e.
ANS: B
214. La determinarea duratei ciclului tehnologic pentru un lot de produse trebuie luat in calcul o serie de factori, cum ar fi:
1. numarul produselor din lotul de productie np;
2. numarul operatiilor din procesul tehnologic al produsului respectiv - n;
3. duratele operatiilor tehnologice pe unitatea de produs TK;
4. modul in care se realizeaza imbinarea executarii in timp a operatiilor tehnologice;
5. numarul zilelor de recuperare;
6. duratele de pauza.
a.
1,2,3,6;
b.
1,3,4,5;
c.
2,3,4,5;
d.
1,2,3,4;
e.
2,3,5,6.
ANS: D
215.

2,35;
a.
1,75;
b.
0,25;
c.
1,55;
d.
1,25.
e.
ANS: E
216.
In principiu, se pot particulariza trei tipuri de imbinare a executarii operatiilor tehnologice care definesc trei sisteme de organizare in timp a
productiei. Aceste sisteme sunt:
1. sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea succesiva;
2. sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea convergenta;
3. sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea paralela;
4. sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea divergenta;
5. sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea mixta (paralel - succesiva).
1,2,3;
a.
1,3,5;
b.
1,3,4;
c.
3,4,5;
d.
2,3,4.
e.
ANS: B
217.
Sistemul de organizare in timp a productiei bazat pe imbinarea mixta (paralel-succesiva) se caracterizeaza prin:
a.
durata ciclului tehnologic este foarte mare;
b.
durata ciclului tehnologic este normala;
c.
durata ciclului tehnologic este variabila;
d.
durata ciclului tehnologic este nedefinita;
e.
durata ciclului tehnologic este mai mica decat cea obtinuta in imbinarea
succesiva, dar mai mare decat cea realizata in imbinarea paralela;
ANS: E
218.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Alegeti
Durata ciclului de productie se poate stabili:

pentru perioada de proiectare;
pe intregul proces de productie al unui produs;
pe fiecare etapa a intregului proces de productie al unui produs;
pe durata cercetarii stiintifice;
pentru prelucrarea fiecarui reper;
pe durata ciclului de montaj al fiecarui subansamblu;
pe durata ciclului de constructie a reperelor si subansamblelor unui produs.
1,2,3,4,5;
a.
2,3,5,6,7;
b.
1,4,5,6,7;
c.
3,4,5,6,7;
d.
2,3,4,5,6.
e.
ANS: B

Mult mai mult decât documente.

Test Grila 218 Managementul Productiei

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test Grila 218 Managementul Productiei

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI TEST GRILA

o unitate economica de baza in cadrul economiei nationale;

stabilirea necesarului de producatori de bunuri din aceeasi gama de

o unitate economica in care se desfasoara in mod indirect, nemijlocit,

fabricarea de materii prime si materiale;

totalitatea proceselor de productie;

o unitate economica cu potential de dezvoltare.

o structura in cadrul economiei globale;

o unitate economica de comert exterior;

o unitate economica secundara cadrul economiei nationale;

o unitate economica auxiliara in cadrul economiei globale;

atat utilizatoare de resurse, cat si sursa de bogatie si detinatoare de

un grup de persoane, organizat pe baza unor criterii juridice, economice si

totalitatea produselor finite obtinute in urma proceselor tehnologice

totalitatea produselor finite obtinute in urma proceselor tehnologice

un grup de persoane cu roluri diferite in atingerea scopurilor intreprinderii;

un grup de persoane cu roluri identice in atingerea scopurilor intreprinderii.

bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale,

bunuri materiale pentru consum productiv (materii prime si materiale,

consum, de folosinta indelungata s.a.), lucrari (tehnologice, de montaj, de reparatii

bunuri ecologice, de larg consum, de folosinta indelungata;

lucrari (tehnologice, de montaj, de reparatii sau de alta natura);

servicii (personale, de afaceri, publice sau pentru alte necesitati).

managementul cu fata umana;

protectia consumatorului si criza de energie;

problematica de baza a utilizarii resurselor materiale;

eficientei economice si gradul de profitabilitate al societatii comerciale;

o problema esentiala, de rezolvarea careia depinde gradul de profitabilitate

Componenta a managementului general al firmei, managementul productiei reprezinta:

doar asigurarea calitatii productiei;

utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane.

obtinerea bunurilor solicitate de beneficiari, la nivelul corespunzator

utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane;

utilizarea eficienta a resurselor informationale, umane, materiale si

stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate ce revin

stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate secundare specifice

componenta principala a complexului economic national, contribuind la

componenta principala a complexului economic national contribuind la

un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate

un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate

componenta principala a complexului economic national, politic, cultural.

se determina factorii care pot conduce la realizarea cu intarziere a

componenta principala a complexului economic national, contribuind la

componenta principala a complexului economic national contribuind la

un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate

un proces de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate

totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a

ansamblul conceptelor, legilor, principiilor, regulilor, metodelor si

tehnicilor folosite pentru fundamentarea si aplicarea deciziilor;

ansamblul conceptelor, legilor, principiilor, regulilor, metodelor in scopul

esenta managementului productiei;

totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime si a

una din conditiile necesare

materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai ridicat si cu

materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai scazut si cu

materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai ridicat si cu

materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai scazut si cu

materiile prime in materiale auxiliare.