Civilizaia minoic

Civilizaia minoic a fost o civilizaie, care s-a dezvoltat n extrimitatea sudic a Mrii
Egeee, mai exact pe insula Creta i a existat din secolul XXVII-lea .Hr. pn n secolul XVlea .Hr. Ea a fost redescoperit i cercetat de ctre arheologul britanic Arthur Evans.
Aceat civilizaie se remarc n istorie datorit culturii, aspectului estetic al palatelor, care
pstreaz istoria vie, anume prin frescele, parc pictate mai ieri, dar care ascund o istorie
enigmatic i surprinztoare n adevratul sens al cuvntului.
S-a dezvoltat n mare msur, datorit solului fertil, mai ales n cmpia Mesariei i a
zcmintelor de cupru-un element indispensabil civiliza iilor din epoca bronzului, i a
poziiei sale geografice destul de avantajoase. Terminologia acestei civiliza ii vine de la
regele cretan Minos. Poziia sa geografic, destul de avantajoas a determinat dezvoltarea
accelerat a comerului. Din unele surse reiese c minoicii, au nfiinat o reea comercial
cu Grecia continental (n special Micene), Cipru, Siria, Anatolia, Egipt, Mesopotamia i
pn n vest spre coasta Spaniei.
Arta minoic, se evideniaz n mod special prin asortimentul de vase ceramice destul de
bogat. Motivul marin se rspndete destul de des pe vasele descoperite n urma
cercetrilor arheologice. Diversitatea vaselor se amplific prin culoare, form, domeniu de
utilizare, precum i prin mod de ornamentare. Se ntlnesc a a numitele vase pythosurivase destul de mari ca volum, care erau utilizate la pstarea proviziilor, n special cereale.
Palatele, serveau nu doar pentru rege, ci i pentru un ir de multe alte activit i ce se
desfaurau de-a lungul zilei. Fie c vorbim de me te ugarii care i desf urau activitatea,
fie c de diferite alte lucrri ce i preocupau pe oameni n acele vremuri. n interiorul

palatelor se ntlnesc o serie de picturi, care pun n eviden ocupa iile pe care le aveau de-a
lungul timpului. Se ntlnesc i aa numitele ritualuri, ca sritul peste taur, care era
practicat att de femei, ct i de brba i. Palatele au fost distruse ns pe ruinele celor vechi
au fost construite altele mai splendide, mai mari. Cauza dispari iei acestei civiliza ii este

nvluit n mister, ns unii istorici calific dispari ia ca fiind rezultatul unei lupte interne
sau din cauza unui cutremur devastator, care a distrus tot n calea lui.