Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
DEFINITIE
f6l15ll
Verificarea si aprecierea cunostintelor dobandite de elevi in scoala detin o pon
dere insemnata (pana la 40%) in munca profesorului la clasa. In chip firesc, pe
langa prezentarea metodelor de predare, pregatirea psihopedagogica trebuie sa in
cluda si familiarizarea cu tehnicile de examinare si notare. Dupa cum observa G.
de Landsheere, in problema evaluarii toti se incred in onestitatea lor, dar ace
asta, desi constituie o conditie necesara, nu este si suficienta.
Primele cercetari stiintifice in problema examinarii si notarii au fost initiate
de psihologul H.Pieron in 1922. Autorul a atribuit numele de docimologie aceste
i preocupari, dupa cuvintele din limba greaca: dokime (proba, incercare), dokima
ze (examinez) si logos (stiinta) - deci, stiinta despre probe, examene. Intrucat
orice proba sau examen se incheie cu o apreciere numerica ori verbala, in sfera
de preocupari a docimologiei didactice intra "studiul sistematic" al examenelor
, analiza stiintifica a modurilor de notare, a variabilitatii notarii la examina
tori diferiti si la acelasi examinator, a factorilor subiectivi ai notarii, prec
um si a mijloacelor menite sa contribuie la asigurarea obiectivitatii examenului
(V. Pavelcu,1968,p.9).
. FUNCTIILE VERIFICARII SI EVALUARII
Inserate in desfasurarea lectiei sau a altor forme de activitate, controlul si e
valuarea cunostintelor si deprinderilor indeplinesc o seama de functii.
2.1. Moment al conexiunii inverse in procesul de instruire
Procesul de invatamant face solidare doua activitati: pe de o parte actul transm
iterii sau comunicarii de informatie, pe de alta - actul receptarii si insusirii
acesteia. Profesorul urmeaza sa-si dea seama despre rezultatele activitatii de
predare, sa culeaga o informatie despre modul de receptare a datelor oferite, de
spre dificultati si lacune in asimilare. O asemenea informatie - care s-a numit
si informatie inversa - trebuie sa aiba un caracter sistematic si continuu pentr
u a "rotunji" ciclul ("bucla") predarii si a "inchide " configuratia .Altfel, di
rijarea procesului didactic ar avea loc pe baza unei logici concepute de profeso
r mai mult sau mai putin speculativ, fara un suport real. Pe de alta parte, elev
ul are nevoie de validarea pasilor in invatare, de "sanctionare" a corectitudini
i notiunilor si rationamentelor insusite, de corectarea greselilor etc. Aceasta
"sanctionare " inchide ciclul invatarii, al insusirii. Adesea, elevii au sentime
ntul validitatii cu privire la cunostintele incorect fixate. Sa notam, de asemen
ea, ca exercitiul, repetarea ca atare, fara cunoasterea rezultatelor - deci fara
un moment de verificare si evaluare - nu este formativa. Repetitia singura poat
e lasa nemodificate erori instalate inca la inceputul secventei de invatare. Rei
ese ca reglarea procesului de instruire presupune functionarea continua a "conex
iunii inverse".