Sunteți pe pagina 1din 80

ANUL I.

BUCURESCI, AUGUST 1875

No. 11

r,

Aa

C's

BISEIGA :RI

s-1

XA

ICYA\

JURNALU PERIODICU ECLESIASTICU

APACE 0 ID.A.MA. PE 7-1171T.A.


g

Predict cuventul s
If Tim. TV. 2.

9111111.-

-3

DESPRE BISERICA
f

(Urmare, vedi No. IX.).


ti

BISERICA DIN PUNCTUL DE PRIVIRE DOGMATICt.

Biserica ca institutiune de perfectionare a omului.


Biserica invetand , ea prin ac6sta formeza partea intelectuala
a omuluT 1i-l5 perfectionkit, imultindu'i cunoscintele cele adeve-rate
despre D-defi. Precum prin actiuni13 de cultii Biserica perfectioneza
laturea omulul cea sensibila, i '1 desvolta bunul simtl In acela,
ce privesce frumosul si sublimul , facOndu-lii astii-felfi , ca i pre
calea sensibila sa se urce la
, tot.ast-felti pre cali. iutelectuaU ea ills conduce la D-deA , it face sa cunosce", ca Ai st D-4ea
este creatorul si providentiatorul omulul, ca nu este D-deti mare ,
ea D-deul nostru. Laturea fuse morals, propria visa, , voia omului,
ar fi romasa neatinsa, si neperfectionata, den, Mantuitorul Christos n'ar fi dispusii , ca Biserica prin misterile el , prin actul sanVreI sa streformeze insusi voia, multi!, acea lature psichica a lul,
carea este cea mal importanta, si care se Fite considera, ca regulat6rea celora-l-alte facultatI. i aicl zace cuvOntul , pentru care
Biserica pune ass de mare precil pre actele santirel In raportil din
credinclqil soi. Niinene nu este cresting, ptino ce nu va fi santitu

ANUI, I

51

www.dacoromanica.ro
r

800

DE8PRE 131SE111CA

prin actul botezulul, pi demnitatea de crestina se continua In Biserica numaT cu conditiunea, de a se tot santi credincloOT 0 . . . .

II. Dreptul de a sting pre credincI90, prin efectuarea misterelor


credin(el, Biserica ra avutii tot-dd-una.
Dreptul, de a Anti pre credincloT, i efectuarea misterelor este
reservata servitorilor bisericescl.
a) Santa Scripture, faro de a conditiona efectuarea santirel credinclqilor cu calitatile personale ale santitoruluT, ni arata, a Man-

tuitorul Christos a data apostolilor puterea, de a boteza (1), de a


efectua eucharistia (2), de a ierta pacatele (3). i fiind-ca despre
s. Eucharistie Mantuitorul a SES11 specialminte , ce trebue sa se efectue Vino la sfOritul v8culuI, apol de aid se Intelegd, ce i efectuitoriT misterilor trebue sa se continue tot pans atuncl.
b). ApostoliT chirotonisind episcopT i presviterT, el IT -all predata

i dreptul, de a efectua i misterele. Probe palpabile debpre o asemene putere so vkla la Tit, episcopul CrituluT, pre care Apostolul
la lasata In Crit, ca sa santiasca preutl pre ()rap (4). De asemene
vedemd , ca luT Timothet II de o regula in privinta chirotoniilor,,
qicend apostolul : c Nu pune cu uprinta manele pre nimene > (5).
De alts parte apostolul Iacov recomanda preutilor,, ca se lac') rugacluni asupra celor bolnavl pi sl'i ung6 en until de lemnti (6). Apostolul Paul numesce pre apostolT, i prin diniT i pre succesoriT
lor, economiT misterilor divine (7), pi tot-o-data adauge : < Nimene
c singuril nu. g. la luil cinstea (servirea de D-deb) , ci eel klemata
de D-clecs ca .i Aaron (8).
De pi totT cretinil se numesca preull , Ca eel ce proaducti sacrificiT spirituale (2), cu Vito aceste , nicf intenna locil al s -te! scrip-

(1) Mat. XXVIII, 19.


(2) Luc. XXII, 19, 20 I Cor. X, 141 XI, 25.

(3) Math xvz, 18. XVIII, 19. ban XX, 21-23.


(4) Tit. I, 5.
(5) 1 Tim. V, 22,
(6) Ise. V, 14.
(7) 1 Car. IV, I.
(8) Ebr. V. 4.
(9) 1 Petr. II, 5. Ap. I, 5, 6. Ebr. XIII, 15.

www.dacoromanica.ro

801

1TESPRE tRISERICA

turf nu se vede, ca aceptl cup-tint sa p6ta efectua misterele, ca eel


al eucharistieT, al lertarel pticatelor, al preutiei etc.; ci din contra,
acesta pretutindenea este reserva,ta apostolilor i succesorilor lor.
De alta parte, servitoril misterelor , en calitatile for personale ,

nu adaugt si nid inputinka, puterea misterelor, fundate de D. n.


Iisus Christos. El fault numal nisce simpli servitorl ai luT Christos (1). Mergatorul inainte Joan a dist despre Christos : < Acesta
c este care boteza, Cu Duchul sand!) (2). i in genere despre fie
care mistert este ctnoscuttl, ca fie-care confine in sine puterea daruluT, dupre cum se vede pi la misterul eucharistic!, uncle Mantui-

torul dice : c acesta este trupul met ) pi prin urmare servitoril


santitl stntt'l numal simpli kiematorl al darulul pi esecutoriI formalitatilor, prescrise de Biserica.
c). Biserica orthodoxy,, in conformitate cu cuvAntil, lth D-dett , a
recunoscutt tot-de-una in preutie conditiunea indispensabila pentru
efectuarea misterelor. Ala s. Ciprian clice : c Puterea de a lerta
c pacatele este data, apostolilor, Bisericilor, fundate de dinpil ci episcopilor, caril dupre dreptul de succesiune all urmatt dupo din( ch. Inimici! Bisericel orthodoxe, in carea ne atlam no!, radicandu-

se in contra astral carh am urmatt apostolilor,

ITT

fact altar

nesantite. i el 1T presinta for pe Cored , Datan 1i Aviron, caril


c at abusatt de cele sante tot in asemine modti ) (s). Si aitrea cFOr6
de episcopt nu este permist a boteza a (4). Biserica orthodoxy qi
la Syn6de a reprobattt pre ace! crestinl, carh numal faro de voTa episcopulul pi cu preutti klar all efectuatt servici! divine (6).
Doctrina Bisericel orthodoxe mal oonsta pi in acea, a se efectua
botezul (6) se Tarty pacatele (7) se proaduce eucharistia (s), pi in ge(1) 1 Cor. IV, 1.
(2) Ioan I, 33.
(3) Cipr. ep. XXV.
(4) Id. ad smyr. 8.
(5) Sin. VI ecum din Trul. can. 31.
(6) Aug, Cont. Crescont. II, 21 26. ,,Ce se atinge de serviciul vgdntu, botezii gi
buniT gi roil ; ci nevdzutil botezi prin &riga Acela, cuT apartine 0 botezul vNutti
gi darul nevd4util. Si cufunde petit gi ceT bunt gi eel rdi ; ci spald consciinta numai acela, care imparts darurile. Ambros, de Sacr. II, 5. 14.
(7) Patian ad Symphor. ep. III, 7.
(8) Chrys. in II Tim. Horn. II, 4. S. Isidor, Pelusiotul dice : .11.1 o-dati nu

sufere imputinare eel ce primesce, s. eucharistie, de gi eel -ce a datd pdte el fie
dupre aparentd nedemnii." lib. III, ep. 340.

www.dacoromanica.ro

802

DESPRE DI SER 1CA

nere se efectue ori-ce mistert, santirea grace de catrt insult D-sett


si nu de servitorul Bisericet. c Se punt manele pre omt , Vice s.
Chrysostom, ci efectug totul Insult D-Veti a (1). i aturea : Cel
presentu (la mistere) nu face nimictl : darurile presente nu Odd
o lucrurt oinenesct ; darul presentt al s-tulut Spiritt, care imbracic Reza totul, efectua, acesti sacrificial misteriost. Dein se vede omul,

ci prin dinsul efectug D-Vet

(2).

III. Dreptul de adtninistratiune al Bisericel, compusii din eel


legiferatorii administrativil i judeciartt.
1. Ca Terarchia Bisericet are dreptul de a legifera, acesta In sent

dogmat' se p6te vedea :


E prea adevtratt, ca dreptul de a legifera in Biserica pi anume a
legifera Intetnil senst sett altul, se conditionezg cu positiunea Bisericei In faca Statulut, iamb ea It are resedinta. De aceta not i
vedemt In istoria Bisericet, yes Biserica s'a bucuratt de acestt dreptt,
and Intr'unlI senst mat lath si cand mat restrinst. Cu acesta cestidue, precum i cu aceta, dtca mat esista, cum se Vice, drepta divint, sett nu, not ne vomti ocupa mat pre urma Intr'unt studit special'. Aid vomt tracta dreptul de legiferare al BisericeI In sensul
proprit dogmatic' i vomd face cunoscute principiile, pre care Biserica, fundandu-se, a facutil tot-do-una ust de acestt dreptt.

a). D. n. Iisus Christos a 4isu apostolilor sti : Ort-cate vett


lega pre pgmtntt, volt fi legate si In colt, i ort-cate vett deslec ga pre pamtntt, vor fi deslegate i In cell a (3). Cola ce Instmna,
ca apostolil ath pututt sa impunt regale not de conduits, i de alts
parte ss elibereze pre credinciog de eel esistande.
b) Dupre acesta putere apostolit all obligati pe credincioil for
sa se abstint de la sacrificiile, ce se proaductu idolilor, $i de la tote
usantele religiunilor pagane , at eliberatt pre crestinit din pagan!
de circumcisiune (taterea Imprejurt), pentru care i 4icai : c el s'ad
c paruthi s -tulut Ducht i not (4). Aid Mutt de observatt de-o-

(1) Crys. in Fapt. Hom. XIV, 3.


(2) In pentecost. hom. I 4. comp, in Mat. how. L 3.
(3) Mat. XVIII, ]8.
(4) Fapt. XV, 28, 29.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BISERICA

803

data, dog lucrurY. De o parte Biserica nu pots g legifereze, de cat


prin conlucrarea s. Spiritt ; Tar de alta, ca t6ta legiferarea trebue
sa se fact In comunt, adick In SynOde (1) Apostolul Paul ordonk, ca
g se plz1ase6 prescriptiunile SynoduluT din Ierusalem (2). Acelapf
apostolil dice ektr6 CorintenI : c Vti laudtt pre vol, fratilor, ca de
tote ale male vt aducetT aminte, pi cum famt predate vot, tinetT
traditiunile (3). Tot apostolul Paul dit regale, privitere pre nunta
credinclopilor cu necrindeclopii, pre adunarea credindopilor la serviciul divine, pre conduits femeilor In Biserica pi apol adauge (Mr
cele-l'alte, deck voiti veni, le voiti rOndui (4). i acesta puler s'a
predatk do cart apostoli succesorilor lor, dupre cum se vede : .Pen tru acesta to -am lksattl pre tine (Tit) In Crit, ca tale, ce lipseseti,
g le Implinesel > (5). i in fine episcopilor li se Oleo c ca sk
c plstorlasek Biserica luf D-flee, pre carea o ail ekseigat0 Cu seumpil
c'sangele set a (6).
c). Succesorif apostolilor s'ar'i bueuratfi In total de dreptul legiferkrel, pi ail introdusti diferite dispositiunI, conform cu cerintele
morale pi kTar fisice ale credinciopilor din diferite timpurf pi locurL De

aid aniline all resultatd t6te dispositiunile, ce Biserica are astk-41


respectiv de cultul si serviciul divine pi de vista moral a credindopilor, pi Mar de formulele credinteI lor. Fericitul Augustin a scristt :
Trebue sk urmknau dateneT acelora, carora li este Incredintath ad ministratiunea Bisericel ; acela, ce stabilesce episcopal, trebue
< fkeuttl fere de nicl o Indolala Si oblectiune
(7). S-tul Damascen,
arktaind dreptul de legiferare al Biseried, stabilesce tot-o-data pi
principiul raporturilor Biserieel cu Statul : c Tie, imperatore, noT ne
a vomit supune In acela, ea privesce pre afacerile vietel,
. . . Ci
pentru stabilirea afacerilor BisericeI, noT avemti pastorif, cariT nlc ati spusA not euventul lul D-dell, pi cariT nI-ae predate dreptul de
legiferare bisericesek a (8).
(1) Deepre acesta Fapt. cap. XV intregil 0 spec. vers. 6.
(2) Fapt. XVI, 4.
(3) 1 Cor. XI, 2.
(4) 1 Cor. XI, 34.
(5) Tit. I, 5.
(6) Fapt. XX, 28.
(7) Aug. ep. ad Casul. LIP, LV, Cypr. ep. ad Nepot. LXXIII.
(8) Dumas. Orat. II de imag. 11. tea cum privesco ri Justinian la acesta drept6

www.dacoromanica.ro

804

BESPRE BISERICA

2. Deca, Biserica are dreptul, de a, legifera, apoi dreptul, de a ve-

ghea asupra conduitei credincropor set, este unit ce forte naturaid, iklar derive de aid. In fie-care societate, compusa din 6menT,
at sa se gaslasc,6 person() cu dispositiuni, de a imfracta calca legile ;
tot aid, si in aceleasT societal( se al% de alta, parte si OnnenT, cariT
in la spiritul si litera legel, card vgdt ferieirea societatilor for in

pazirea eu stricteta $i esactitate a dispositiunilor i legilor sociale;


ac6stl anume impartire si a membrilor Bisericel da loot la dreptul
de a veghea asupra conduitel credindosilor , s6t , la dreptul administrativt, propriu Visit
a). Apostolul Petru in epistola sa catholica catrg toti credindogil stabilesee principiuldogmatict al dreptulul administrativt, ba
tot-o-datg, pi natura acestul dreptil, sand Vice : Pastoritl turma
< luT Christos, cea dintru voT, purtantl grip, nu cu sila, ci de vole
< si dupre D-Vet ; nu cu agonisele unite, ci cu osirdie ) (1).
b). Pentru acestt scopt Biserica in timpil primitivl IgT avea, esprimandu -no cu terminul dreptului romaut, gi censuril sgf. Constitutiunile apostolice ni arata , cg, diaconil, introdusT in Biserica Inca
de apostoli, avet rolul censurilor roman(, gi eT observat conduita
eredinclopor, referiud casurile de o importanta mai mare episcopilor (2). Pre acestil dreptt al Bisericel, set maT precis, acesta usanta

a Bisericel, se atesta si Mar do atm Imperatorul Iulian , 'carula


Biserica Ta data titlul de apostatul i paravatul pentru purtarea luT
cea rea catrg Biserica,. Iulian, vgcjend constitutiunea Bisericel erestine si organisatiunea el , i dorind , ca acesta sa se transplanteze
i In religiunea papa, a strobunilor sEST , eca ce scrie lul Arzaciu,
sacerdotelul pagaml din Galatia : < Nu e de ajuust , ca to singurli
sg, fil bunt, fa'l pre totT bunT , rusinandu-T, set convingOndu-T Cu
o creOinismul ' (3).

al Bisericel : Deca crima a crime biseriasert, pentru cares este necesarri punipc unea bisericesca, apo1 ac6sta sa o observe Tubitoral de D-qeti episcopii, Ri judec catorii districtualI nu trebue sa se amest:ce. Noi nu voimil, ea judecritorli lumen!
4 sit judece ast-fell de cause dupre legile sante Pi divine, cu care se conformhri
sti legile nOstre a (Isluv. LXXXII1).
(1) 1. Petru V, 2 veal capitul intregti.

(2) Const. apost. lib. II, cap. 44.


(3) Sozom. hist. eccl. IV, 16.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BISERICA

805

3. Nu tot-dd-una omul gresitil se convinge dintr'o simpla observatiune a cold, ce are dreptul de vegh9re asupra conduitel lut. De
multe or observatiunile administrative duct p6n6 la a escita pasiunile, care la rOndul for date in resultatti insubordinanta. Insubordinanta (la tot-416-m loot dreptului judeciart , pre care pi Biserica

nu l'a aplicattl, p6n6 and n'a intimpinatt insubordinatiune din


partea lut Anania pi a Sapfirei. De aict in Biserica dreptul judeeiarii, care consta, in a judeca diferitele afaceri religi6se ale eredinclopilor,, pi

la cast a

pena pre cel, ce 'nainte de judecata a

fosttl nesubordinatt.
a). Mantuitorul Christos a fundatti in Biserica sa dreptul judociart, cand, aratand cum trebue sa ne purtamtt cu fratele nostru eel
grepitt, slice : c Si de nu va asculta nict de soborti , sal! fie tie, ca
unt. pagant i vamest (1).
b) . Nol scimit cu totil , ca apostolul Petra a judecatti pre Anania
pi Sapfira (2). Apostolul gintilor a judecatt pre pocatosul din Cotint (3). Tot el a predatt acesta putere episcopuluf Tit, cand dice :
c Aceste gralesce gi incldmna pi mustra cu tOta porunca (4) 0 asemine putere da apostolul Paul pi lu! Timothet (5).
Ca dreptul judeciart l'a avutti Biserica i dupt apostol!, acdsta
se vede din istoria Syn6delor atat ecumenice, eat pi locale, undo parin(,il Bisericet at judecatt pre erotic! pi schismatic!.
4. VO6nd p6n6 acum, ca Biserica, docmatic vorbind, este imvestita en dreptul, de a judeca in diversele materil , no! ne vomtl
ocupa mai de apr6pe cu acesttt dreptul, Gaud vomd tracta despre
Biserica din punctul de privire canonicti, adica cand ne vomt ocupa
de cestiunea, ce in dreptul bisantint se numea : de episcopali andientia = dreptul episcopalt Pont atutcl 106 sa ne mantinemt
tot pre terenult dogmatict pi sa vedemti, (Ida Biserica, vorbind iu
plincipiu, are dreptul de punitiune $i recompens1.

a). Mantuitorul Christos ordona, ca pre cel nesupust Biserica

(1) Mat. XVIII, 15 17.

(2) rapt. V, 1-10.


(3) Cor. VI

6.

(4) Tit. II, 15.


(5) Timot. V, 20.

www.dacoromanica.ro

806

DESPRE BISER1CA.

sa-l11 pedepsTased (1); Tar pre tindrul eel avutti din Evangelic Ild
condemns, qicend : c ca ea fired IT este celuT avutti, ca sa, intre In
c Smpdratia cerurilor (2).
b). Apostolul Paul respectiv de dreptul de punitiun. e al BisericeT
slice : Ca armele ostirel n6stre nu suntd trupeseT, ci puterice In
c D-led, spre curatirea fnteririlor. Curatind gandirea pi tots Ina-

( tarea, ce se radica inprotiva sciinteT Ge D-4e1I ,

i aptivand tote

intelegerea, spre ascultarea lul Christos, $i gata fiind a pedepsi


tOta neascultarea (3). i aturea se esprima : Pentru acesta
c acesta scriu, nefiind de face la vol, ca, fiina de face, sa nu facd cu
asprime, dupre puterea, carea 'mT este mie data de la Domnul) (4).
Tot apostolul gintilor arata i modul, cum trebue Biserica se esercite dreptul de punitiuuT i recompense, cam' (lice : c Ce voiti? cu
c tolagt sa, vitt la voT, sell cu dragoste, pi cu duchul blandetel?)(6).
i ca acestil dreptd s'a continuatal In Biserica i s'a predatt t3i sue<

cesorilor apostolicl, se vede de acolo, and Apostolul scrie la Tit :


c De omul retied, dupd una i adoa sfatuire, to foresee ) (6).
c). Este cunoscuta rigurositatea, cu care Biserica privimitiva s'a
purtatll cu 6meniT nesupu1 sfatuirilor el, precum i cu acela, cant
ad continua% a duce o vi6ta dupre D-cled , sett all venitd la penitenta, sett saints dupe o vieta neregulata (7),
5. Aid ins6 trebue sa determinamt mat de aprOpe estensiunea
sail Intinderea dreptulul administrative) din Biserica, pentru ca cu
modul acesta sa cugscemd, i sa vedemd , decd limitatiunile canonice ale dreptulul administrative) din Biserica posteribra, IsT all fundamentul for fn partea dogmotica, sea nu.

Puterea administrative a apostolilor, deli s'a predated succesoepiscopilor, nqt vomit vedea,sca acesta putere li s'a predatd.
rilor for
for cu Ere -care lfinitatiune. ApostoliT, dupre dispositiunea Mantuitoru-

(1) Math. XVIII, 17.


(2) lb. esp. XIX Intregd Ri speeialminte vers 23.

(3) II Cor. X, 4-6.


(4) II Cor. XIII, 10.
(5) 1 Cor. 1V, 21.

(6) Tit. III, 10.


(7) Vey despre ;moats. Cipr. epist. V, ad Intoninaro.Dispos4itirtile ;. Gregorio ,
filatorul de minuni, Basibirt eel mare? Athanasiu, etc.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BISERICA

807

luT, at fosta predicatoril universall, i pentru adsta eT s'atl bucurata de dreptul administrative pi judeciartt, orl undo se presentali.
0 asemine prerogativa all avutil numal eT singuri , pi nit! unul din
succesorit for n'a primita acestti drepta in Ma estensiunea luT.
Din contra, dOca ne uTtama maT de apr6pe in dispositiunile apostolice, noT descoperimtt, ca puterea administrative in genere i cea
judeciara in parte s'a marginita cu fie-care Biserica locals. Ap apostolul Petru (lice : cPastoritl turma Jul Christos, cea dintre vol. (1).
luT
Fie-carui episcopal i s'a incredintata cate o Biserica in parte :
Tit cea din Crit, (2). In Apocalipsa se vorbesce despre ingerT, calif
santa preptlatorii Bisericelor din Thiatird, Smirna, Pergam etc (3).
Acum pre basa unel asemine limitatiunl edreptului administrativojudeciarli, Biserica a stabilita prin constitutiunile apostolice, precum i prin canOnele Synodulul de. Antiochia, ca fie-care episcoptt
sa se ocupe de afacerile numal ale Bisericel see.
Fie-care apostola atl pututti sa repete espresiunile pronunote de

apostolul Paul, dad Ojai : cIar de ace, ce se credil a fi ceva. . . .


chid o grija nu amtl* (4). Aceste espresiunT , clicil, le putea pronunca fie-care apostolt, find ca for li s'a data egalminte tote puteorepiscopir, el sada limitatf, de
o parte de Biserica, la care apartina, Tar de alta, de Statul, cu care
Biserica for se afla in legaturile cele maT strinse.
6. Biserica papala recun6sce pre Apostolul Petru de locotiitora
al lut Christos, iar pre Papa de locotiitora al lul Petru ; aka ca Papa,
rea ; in Ore-ce succesori! apostolil

dupre dogmatica papala , este administratorul supremo , i nu


se supune la nicT o judecata; fiind ca, este infalibilli. Acosta luso
pretentiune a dogmaticel papale nu se functeza, de cat pre o singura aspiratiune a Papilor, , de a concentra in manele for sums
potestatel, t3i de a face din Roma papa% o Roma paganli, i din
Papa crestina unit Cesarti romanil . . . . i cuvintele dogmatice,
pre basa carora Biserica orthodoxy difera in acesta punctil de Biserica papala, stmt cele urmatore :

(1) 1 Petr. V, 2,
(2) Tit. I, 5.
(3) Apoc. cap. II.
(4) Galat. II, 6.

www.dacoromanica.ro

808

DESPRE BISER1CA

a). S. Scripture, pune In gura MantuitoruluI urmatOrele cuvinte


despre Petra : c Ta escl Petra si pre acesta 'Ara void zidi Bisetrica mea, (1). Do Alta parte maT slice : (Pasco mieln oil mel, (2).
Aceste sada locurile, pre care biserica papal fundeza, suprematia
Pape! asupra episcopilor din tote Bisericile crestine. Biserica papal
interprets espresiunile din versetul antaia in sensul suprematid administrativo-judeciare ; In ore -ce ddca vomt reflects maT bine, noT
descoperimil, ca aid e vorba numaT despre credinta 1ul Petru, ca
cola -ce era sa devinti fundameutul Biserica crestine, (3) precum qi
de caracterul luT personala, prin care emela cu am6rea in raportil
catr6 Mantuitorul Christos. i prin espresiunile de c paste meluseil
I mer n'a intelesa Mantuitorul, ca numal el are acesta drepth.
Diu contra, Mantuitorul lame, dupo lepidarea luT Petra, $i dupo
Imvierea sa din mortl, 11 vedema, ca imparte acestti drepta tuturor
apostolilor in modal cel maT egala , caud slice : (Precum m'a Ult.. misa pre mine Tat ,l si ea vo tramita pre vol... i Carora vett
Ierta pkatele, se vora Ierta lor } (4). De alta parte Mantuitorul,
noT scima, observe apostolilor s6I, In persona fiilor luT Zevedea, ca,
credinciopii luT nu trebue sa umble dupo Imperatiile lumel acestia,
pi nicl sa caute suprematiI (6).
b). NicT Intr'untl loca al s-tel scripturl nu se vede, ca Petru sa se fi
bucuratti de o suprematie 6re-care intro ceI-1-alit apostoll. Din contra, el se numesce pre sine, sinpresvitera a color-l-altI presviter1 (e)
i zonfrate al luT Paul (7). Cela-l-alt1 apostoliIla tramita pre dinsul,
ca pi pre Ioan, pentra predica in Samaria (8). Pre Moult', de alta

parte, 1111 maT vedemil, dand mitt comta despre conduits sa colorapostoll (9) De alta parte, apostolul Paul se egalOza pre sine

on Petru, (10). Si maT malt de cat atata, not ilavedema, a el torts


(1) Mat. XVI, 18.
(2) Than. XXI, 15.

(3) Fapt. cap. II.


(4) loan XX, 21. Mat. XXVIII, 19 20.
(5) Mat. 20-23. Luc. XXII, 25.
(6) 1 Petr. 1r, 1.

(7) II Petr. III, 15.


(8) Fapt. VIII, 14.
(9) Fapt. XI, 1-18.
(10) Ga lat. II, 7.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BISERICA

809

pre apostolul Petra pentru conduits lul (1). i In fine, pentru, ca sai
ante egalitatea , ce esist1 Intro apostoll, adauge : c Cine dar este
c Paul, pi tine Apolos, fOrt numal slujitorT, prin calif atT creclutd
fie-cIruTa, precum Domnul T -a datti , (2) AicT se vede cat de cold,

ca este inclust pi Petru.


Ce se atinge Tub de episcopal RomeT in parte, apol In s-ta Scrip-

turn nu este nimict Oist. Dupre doctrina Bisericel, episcopal de


Roma este egalti cu fie-care episcopt din orl-care eparchie ar fi el;
pi og, d6c1 apostolul Petru a fundatt biserica Rome!, apol tot el, noT
scimt din istorie, a fundatti kii Bisericele din Ierusalem , Cesaria pi
Antiochia. Urm6z1 acum de aicT, ca episcopal RomeT, care este unul din succesoriT luT Petru, 81 alb/ suprematia asupra celora-l-altl
episcopl? silt a e maT logict, maT naturalt!, ca fie-care din aeestT
succesorT al apostoluluT Petru 0, alb/ dreptul administrativo-judeci-

aril asupra tuturor acestor Biseri3T, Meant modt simultanet sei


succesivd! . . .
c). Pttrintil Bisericel n'az'i recunoscutt nicT-o-data pre apostolul Pe-

tru de locotiitorul lul Christos pi nu T -at prescristi lur nicT null felt
de suprematie 'naintea celor-l-alit apostoll. Din contra el tot-d6-una
all Imyttatt. : c ca pi ceTa-l-atl apostoll at fostt acela, ce era Petru ;
el av6ti acela-SST on6re pi putere , .(3). i nimenea din S-tit parintl
al Bisericel, caril at interpretatt versetele de maT sus, n'az'i vt4utd
in cavintele Mantuitorulul o suprematie pentru Petru; din contra,
s. Ilariu pi altil vtdft in aceste vorbe comunitatea credintel In Tisus

Christos (4). Tar Origen specialminte a insistatti de a proba, ca.


vorbele Mantuitorulul se refer/ la fie-care apostolt, care numaT
seman/ In spirita en Petru , pi en dtnsele nu se negl nimict nici
celor-l-altl apostolT (5). Iar In cat privesce referinta acestor vorbe

(1) lb. 11-18.


(2) I Cor. III. 5.
(3) Cipr. de unit. eccles : Tar in keTa, ce privesce mai de aprope pre doctrina
pg.rinplor,respectiv de aclistli cestiune vecli Mypa1313081) o qempendia oeAparb

pag. 10-26.
(4) Ilar. de Trinit. VI, n. 36, 37. Chrys. Hom. LV, in Math. orat. II adv. Ind kmbros. In com. c. V. Theod. ep. LXXVII, CXLVI. Cyr. Alex, de Trin. dial. IV.
(5) Orig. comm. in Matth. XII, 10.

www.dacoromanica.ro

810

DESPRE BISERICA

la caracterul luT Petru, adsta a probat'o Tertulian (i), Augustin (2)


etc. In fine, Euseviu a clisg : .pre p6trg, este ziditg Biserica, iar ptra este el singuru (3).
c On uncle ar fi episcopal, scrie fericitul Ieronim, la Roma, Mg
la Don, BM la Eugubia, el are acetapt demnitate. IngAmfarea ac verel ei umilinta Argciet nu facil pre episcopg nicT mare, nici
c micg. . . ET tots egalminte Anti' succesoril apostolilor (4). Episcopil ati insistatil tot-de-una , de a 'Astra egalitatea Intro digit, pi
not scimli, c pentru aspiratiunt la suprematie all fostl certati Victor, papa Romer -de s. Irineil, pi Stefan de Ciprian. Synodul de Cartagena a escomunicatti din comunitatea cu Biserica africana pre
acela, care va data judecatg, presto marea , adicg la episcopal Rome!. Tar prin canonul XXXIX se inter ice totalminte, ca episcopit
de capitaliT sg, se numtascg capil preutilor,, sett altg-fell cum-va.
Insug esistenta Syn6delor locale probtin, cl toil episcopit unel localitatt suntg egall Intro digit; Tar Syn6dele ecumenice dovedescil
de altg parte , ca, In Biserica luT Christos t6tg, suprematia asupra
tuturor episcopilor o all Syn6dele, compuse din representantit tuturor Bisericilor. Synodul al patrule ecumenicg prin canonul XXVIII,
a numitil pre episcopit de Roma pi Constantinupol archiepiscopl
ecumenicT ; dar acosta numal in cgit privesce titlul for pi nief decum
nu e unitg on untl dreptg Ere -care de suprematie (5).
Decd Papa, vorbind in sensil dogmatica , nu este capul Bisericel
i nici p6te sg ang vre o suprematie in Biserica ; clod, tog episcopiT Matti egalf Intro digit pi nu li e permisti, ca s atbg, Lid titian
de distinctiune ; apoT se tutr6bg, cine e capul BisericeT, dupre doctrina religiunel creptine ; ei thicg, in Biserica luT Iisus Christos cea
adevgrata este permisA vre o specg, de suprematie, carea ar intruni
in sine suma drepturilor de legiferare , administratiune pi jurisdicVane?
In Biserica luT Christos, In Biserica, privitg, din punc-

(1) Pram. XXII, Monag. 7.


(2) August. cont. Donati ep. LIII, vecli i MAAnew, opera citatil pag, 1-14
(3) Ens. In psalm. XLVIll, n. 2. Aug. in Iohan: tract. CXXIV. n. 5. CXXV, n. 3.
(4) Ieron. in Math. VII.
(5) Ve41 inch, Synod. VI ecnm. can. vedi mai in detaliu opera M. Filaret Moec.

,PaorasopT, ocniT. cL pepelinna% pag. 78-126. Mypanew, o ReoeApa,x1


pag. 42.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BISERICA

811

tul de privire dogmatict, nu este papa de Roma centrul drepturilor


el administrative; nu pot sa concentreze In sine tli nicl orT -care alt
Episcopa vre-o suprematie 6re-care de drepturT. Dupre s-ta scriptura
iii spiritul Bisericel puterea suprema asupra mat multor biseiicl o are
SynOdele locale ; Tar asupra tutulor Bisoricilor puterea suprema o are
numal Synodele ecumenice.
Capul Bisericel, Domnul nostru Iisus Christos, fundand Biserica

sa, a acordatu apostolilor $i dreptu], de a lega si a deslega atat pre


pamAntil, cat i In cerurI. Si. precum toil apostoliT, esprimandu-ne
cu s. Ciprian, c an fosta tat-acera , ce a fosta i. Petru i au avutt
. o onOre i o demnitate egala ) aa tli succesoriT for
episcopil, au
acela-1 on6re i demnitate orT-unde s'ar afla el (1). De acela dr eptul judeciarti asupra unuT episcopil 6re-care nu -lit p6te esercita, de
cat Synodul episcopilor.
De alts parte, Matti afacerT, ce privescti
pre maT multe BisericT, s6U iii pre tote, kii atuncT, Tang Synodul tu-

turor episcopilor este singural competentil, de a legifera, iii de a


judeca in nisce asemine afacerl. Aa Insug apostolif s'at intrunith
in Jerusalem i prescriptiunile apostolic, ce s'at stabilitt la acesta
Synoclii, respectiv de legea mosaica, s'aa publicatD, ca obligatOre pen-

tru tote Bisericile (2).


In cel treT secull primarl al crestinatateI, din causa posi&iuneT
Bisericel In fao Statulul, nu s'at tinutt,.de cat numal Synod locale,
se4 partiale ; $i prescriptiunile for se consideral yore de tot episcopil crestinatatel ; i acOsta pentru Increderea cea mare, carea avOu
crestiniT unit In altil. De %data Ins6, ce eredinta crestina a devenitil
dominatOre In statul romant, Biserica a tinutt unit iril de Syn6de ecumenice , unde vedemti, ca se stabilesct diferite formule ale credintel i ale cultulul crestiml, se judeca episcopl, patriarch) i papl,
ca $i fie-care membru al Bisericel ; Tar determinatiunile SynOdelor
Matti recunoscute i admise si Oa astacll de Wt. Bisericele.
De unde se vede, ca Synklele all esercitatti ci esercita Ili /AA astall
t6ta snprematia In Biserica lul Christos, 1 a rolul episcopilor locall,
f6r6 distinctiune de diversele for titlur!, nu consta, de cat In a fi ese-

(1) nespre unitatea bisericeT XpliCT. trreHill 1837 1, 25.


(2) Fapt. XV, 28.

www.dacoromanica.ro

812

bESPRE 131SERICA

cutoriT fidell al dispositiunilor Synodale. 2ca cum se esprima In acestA


privintA qi s. Gregorie Dialogul, papa RomeI : c fiind el ele (Syn6dele ecumenice) s'ail adunatft cu consimtimhtul tuturor,, apol total
c cel-ce nu To respectk, i deslegg, pe acel , co ele l' au legatd, sell
< 16ga pre acel , co ele au deslegatd , se condemndi pre sine, qi nu

c pre Syn6de i (1).. AceTa, ce Wad pftrutti band la trel sute de episcop, a scrisd Imperatorul Constantin despre Synodul din Nicea,
. ac6sta trebue 0, se considere, c s'a facutu cu determinatiunea luT
c D -lei, tii acesta cu atata maT mult, c In mintele acestor brbatl
( locula s. Spiritti, care a descoperitd for vola lul D-tleil 1 (2).
Insu0 ReformatiT, micatl nu de spiritul orthodoxieT, dar de o opositiune maT mult contra papismuluT, ad stability In seculul al XVI-le,
ca Syn6dele sg, fie autoritatea supremdi a Bisericel (3).
(Va urma).

PROTOSINK. Genadie Enacenu.

(1) Gr. Dial. Epist. ad Iohan. Const.


(2) Epist. ad eccl. Alex. syn. din Trul. can. 1, Per. Aug. lib. de baptis. cont. Donat. XVIII, epist. CXVIII, ad Iannuar.

(3) Luter, scriind contra hi Tvingli, dice : D4ca lumeatrebue incase mai stea,
apoi ell deelard, di in faca interpretiirilor celor mai diverse, no se daq la not e-tei
,,scripturi, nu rgmtine altfi millocii, de a mInpnea quitatea credinIei, de cat sa
,,admitemil determinaliuniie Synoclelor i sic fuginail sub scutul ion Op. ien t. v,
pag. 460.

www.dacoromanica.ro

MIDLOACE SPRE STUDIEREA CANOANELOR APOSTOLICE


(Urmare Vd. No. X. pag. 728).

1. Candnele apostolice, ce privesc autoritatea bisericescd


tnaf inaltd-sinodalci.
La AntAea grupg, se raportg urmgt6rele cincl can6ne apostolice ,

anume :. 34, 37, 1, 74 0 75. In aceste canone se presintg de autoritate mat inaltg biseric6scl , autoritatea sinodalg, carea se compune flume din episcopl ca succesorl al Apostolilor ; tot-o-data se
stabilesce ordinea canonic, a autoritatea sinodale ; se aratg timpul
sand episcopiT trebue a se intruni in sinod , qi in trgsurt genelare
se determine qi circul afacerilor, ce sunt de atributiunele autoritglet Sinodale. Iar In parte , se aratg drepturele autoritgtel sinodale,
privit6re pe stabilirea kii judecata episcopilor.
Instituirea autoritgtel sinodale In Bisericg, dreptul qi obligatiu-

nea et (a autoritgtel sinodale) ni se arab, In destul de llmurit In


canonul 34 apostolic, unde cetim : . Episcopilor fie-cdrei natiunI
se cuvine a sci pe eel anteiil intre deqii qi al socoti pe el ca de
cap, fi nimica din cele ce sunt de prisos a nu face Para socotinta
lug : ci sa faca fie-care numai aceea ce privesce pe eparchia lui
li pe satele ce se cuprind in ea. .Dar fi eel anteia sa nu face nimica fare socotinfa tuturor, clici afa tia fi o unire qi se va prea
mari D-cleii prin Domnul intru sfeintul Spirit, Tatll ?i Fiiul qi
Stantul Spirit ).
In Biserica luT Christos autoritatea sinodalg, este de dou6 felurl :
una-ecumenicg, carea se Intinde asupra Intrege! Bisericl cretine ,

Tar alta-locals, carea se Intinde numal asupra bisericel din vre-o

www.dacoromanica.ro

814

MiDLOCE SPRE STUDIERE4

provincie sotu tell. In canonul 34 se aratl on deosebire autoritatea


sinodall locals. Acesta se vede indestul de lmurit din cuvintele :
c Episcopir fie, cdrui popor sou natiuni Espresiunele acestea dovedesc cu kiaritate ca in timpul Apostolilor, impArtirea unicei Bisericlecumenice a lui Christos, In bisericl particulars ski locale,
se con forma on impartirea poporelor In nailing separate, adeca,
crestiniT fie-ckrul popor ski semintil i a fie-carul stat, compuneau
din sine o biserica locals, cand acest popor s611 semintie presenta
majoritatea Intr'un stat s6ti tntr'o provincie: EmigrantiT, caril vietuiad in mijlocul vre uneT natiunT aborigine, nu putead compune o
biserica locals, ci trebuiau sa intro In compuner6a acelel bisericl,
carea era formate pe teritorul vre-unei semintiT. Ada Iudeil, carif
vietuiati Intro crestiniT Romani , Greci , Sirienl i EgiptenT ,
cand se intorceati la credinta cretina, nu compuneati biserici separate-locale, ci se uniati cltra creiinif In mijlocul carora vietueail.
In timpul Apostolilor nu puteau sa fie greutati in privirea limitelor bisericelor locale; clef In acel timp, tote natiunele separate intran In cuprinsul uniculul Imperiu roman, unde limitatiunea provincielor se conforma cu populatiunea aborigena a cuttirel sett cutarei
tell. Prin urmare , Bisericel luT Christos nu'i remanea atuncea, do
cat numaT sa se conformeze cu limitele provincielor aratate de autoritatea de stat sou civila. In adeva In can6nele apostolice noT nu
aflam Ere -care prescriptiunT pentru crestini, care Oh 'I oblige, ca in
impartirea bisericilor sa se conformeze cu limitele provinciilor dintr'un stat ; dar asemenea arang6ment este comfirmat de catra Apostoli In epistolele lor. ApOstolif in epistolele lor, deosebesc biseri-

cele, numindu-le biserica RomeT, biserica Achaiei, a AsieT, a Critu-

lul etc.
Po acesta baza sin6dele .ce att urmat, ail edat legT positive, ca
impartirea bisericelor sg, se conformeze. on impartirea provincielor,
Insa aa, ca biserica locals, carea s'a format din anticitate in vre.o
provincie, sa-remae nedespartitI kiar i in acel caz, cand autoritatea civila
dupre 6re-care imprejurarl
ar gasi cu cale de a
imparti amp, provincie. Asemenea despositiune se cuprinde In canonul al 12-lea al sinodului al IV-lea ecumenic.
Mal departs in canonul 34 apostolesc se vede, c I In timpurile Apostolilor fie-care biserica locals se despartia In eparchil ; i aceste

www.dacoromanica.ro

816

CANONELOR APOSTOL10E

eparchil constati din rape, la care se numerati pi maT multe sate eq


apartineati la ele ; prin urmare pi In aces% privire se vede acomodare

cu Imp/rtirea civil/ a proviucielor. Pe Mug/ acestea In fie-care eparchie, acelag canon anunt/ de persona plenipotentl (In cele bisericesel) pe episcop, pelmitendu-llul de a face aceea ce privesce pe eparchia lug Si pe satele ce se cuprind in ea. Din aceste persOne plenipotente pi cu total egale Intro sine dapre drepturile interihre, trebuia
a se pi compune sinodul In fie-care biserica locall, dud era necesitate de a diseuta despre afacerl, ce Intreceati sell coverpeail autori-

tatea separatl a fie -corm episcop. Dar In asemenea cazurl tine e


dater a waved pe episeopl8 Cine e dator a'! aduna Intr'un lot pi a
tine ordinea In aceste adunArl? De o ast-fel de persona, canonul apostolic declarl pe eel /dein dintre episcop!, ordonand fie-clruea din

el a'l socoti ca de cap 0 nimica din cele de prisos a nu face fd/rd


socotinfa luf.

In adever, In acest canon apostolic nu se aratl, tine din episcopit bisericel locale trebuea a se socoti de eel anthill sell de cap. Dar
In acele timpurl acesta era destul de evident/ gi far/ o deosebita
arltare. Apostolil In timpul luminlrel sell a creptinArel populatiunel din vre-o tad, vietuiad inadins cate mal mult timp In 01'4111
principal -al Y. Apa d. e. mult timp all vietuit eI In Ierusalim, In
Antiochia, Efes pi Roma. In aceste ()rape el st/ruiad ea tote puterile de a 'ntSri creptinItatea cat se pote mal mult, pentru ca In armK,
din ele, ca din nisce centrurl, ea sg, se pot/ Intinde prin tote erapole de primprejur. In aceste rape el all pus episcopl pe eel mal
Insemnatl ldrbatl al Bisericel creptine sod pe eel ma de aprepe discipull al l or. Anume : In Ierusalim all regulat a fi episcop Iacov
fratele Domnulul, In Antiochia Petra a pus pe Evodie, In Efes Pavela pus pe Timothelu discipulul sell etc. Cand din aceste rape s'a
intins creptinatatea prin orapele de primprejur, pi In aceste din urma
s'all instituit cathedre episcopale, atuncea aceste biseriel provinciale priviad la biserica orapalul for central ca la biserica mum/ , gi
episcopillor se re ferat la episopil cathedrelor centrale, ca la eel mal an-

teid episcop!. $i apt s'a %cut dating, de a recunesee pe episcopil cathedrelor centrale de eel anthill In fie-care biserict local/. $i dar, pe
acestl episcopl ordeng, canonul apostolic de al socoti ca de cap.

In timpurile mal din urml, pentru a Inlltura off pi ce nedume52

AMIL I

www.dacoromanica.ro

816

MIDLOGE SPRE STUDIEREA

rirT gi greutg41 privitore pe acest obiect, Biserica at edat canine positive, prin care se arata, cg de cei antel episcopl 8611 de episcopi
cu anttitate s5, se considers episcopil oragelor principals dintr'o provincie, s6il episcopil mitropoliilor. Pentru care episcopil eel MAN

all gi primit numirea de mitropolit. In canonul al 9-lea al sinodulul de Antiohia (341) se dice : . Episcopii fie -carer eparchil trebue
st, cun6scg pe episcopul eel ce este Ant Ku Intr'o mitropolie, care are

purtarea de grija a und provicil lntregT, fiind-ca la mitropolie, a-

deca la capitala end led, alergg din We pgrtile , toll eel -ce all
vre-o necesitate. Pentru aceea s'a socotit convenabil ca el sa alba
gi preferinta ontrel, gi cg cela-l-alti episcopT sa nu fug nimic mai
lnsemnat Para de el, dupre canonul eel primit din anticitate de pgrintil nostri, afarg mime aceea ce se refers la eparchia fie- caruea
dintre el ) Pentru o mar mare unire sa o mar stransg legatura a
bisericelor locale, precum gi pentru a preveni gi InlAtura orT gi ce des-

unire Intro ele, sin6dele ecumenice all gi numit orafiele, ale cgrora
episcopT trebuiat a se socoti de cel antti bite provincie ; gi tot-odata at aratat gi ordinea In care ele trebue sa urmeze until dupg altul dupre anttitate. Aga, , sinodul I -ill ecumenict prin canonul al
6-lea prescrie Anttitatea gedereT episcopilor In ordihea uringtore :

,-- 1, al Romer, 2, al Alexandria, gi 3, al Antiochiel. Iar sinodul


1I-lea ecumenic prin canonul al 2-lea, da episcopuluT de Constantnopol < prerogativa on6rel dupg episcopul Romer, pentra ca Constantinopolul este Roma Mug *. Mal departe, sinodul al VI-lea ecumenic prin canonul al 36-lea da asemenea drepturl gi episcopulu!
de Ierusalim, gi stabilesce a enumera pe episcopil cu Anttitate In
ordinea urmAthre : 1, al Romel, al 2-lea Constantinopolulul, 3-lea
al Alexandriel, 4-lea al Antiochiel, gi al 5-lea al Ierusalimului. Acoati episcopl din timpul sinodulul al VI -lea ecumenic at Inceput
a se numi pariarchl, Tar circumscriptiunele lor, patriarchate. Dar
canonul 34 apostolic declarind pe eel Antall episcop dintr'o provincie de cap al celora-l-altl episcopi din aceeag provincie , nu
'I-a dat luT drepturl nelimitate asupra for , ci din contra ,

kiar pe elit l'a push in dependentg de sinodult episcopilort ;


cgcl In citatul canon apostolic se dice : 7 (episcopal) eel dnteig
sd nu facd nimica lira socotinfa tuturor. De aid este invederat,
ca Invttktura bisericel de Apus, respectiv de autoritatea nelimitatg a

www.dacoromanica.ro

817

CANoNELOR APOSTO LICE

n'are
nicT o baza in acest canon. Teta autoritatea recunoscuta de acest
canon
celuT antfit episcop se cuprinde in aceea, ca el are dreptul de a convoca pe episcopiT sfl sufraganT la sinod , a prepeda la
sinod, a propane obiectele s6d cestiunele de deliberare pi a observe
Ca deliberatiuuele, sa se fad, In ordine pi In limitele intelesulul can6nelor. Tot-o-data canonul 34 apostolic arata intr'un mod destul
de evident pi scopul pentru care s'a stabilit ca until dintre episcopil provinciall sa fiecel autfid, pi '1-a supus 10 pe top ceia-1-alp; pi
pe langa aceea 3i pe el singer '1-a pus in dependenta de 0[101.
Caci aqa
se lice In mencionatul canon
va fi armonie fi se
episcopuluT de Roma asupra celOra-l-alt1 episcop! apusenT

va prea man D-fleg" prin Domnul intru S. Spirit, Tat

fi Fiul

Si S. Spirit . In aceste cnvinte ale canonuluT apostolic, se cuprinde


acea Invftaiturg, diving, ca adica, prin Biserica, administrOza pi con-

duce S. Spirit, carob 10 manifest6za actiuneo sea In decisiunile


sinodale, numal In acel caz, tend sinodul se compune legitim i and
intro membri predomin6z1 armonia.
Despre eel antfit eciscop, din cutare set cutare provincie, In canonul 34 apostolic este his : c ca sci nu face nimica fare soco-

tinta tuturor Prin aceste cuvinte dupre cum am his i mai sus
se arata ca pi el este supus sinoduluT. Dar In ce anuma se
cuprindea acestit supunere In aceea, ca el ca i ceia-l-alp episcopl
era obligat de a se supune decisiunel sinodulul ca unel legi nemu-

pi' nu avea dreptul de a face singer 6re-care dispositiune


generals on pi cat i s'ar fi parut lul de justa.
Dupre canonul apostolic, tots autoritatea ant8Tulut episcop, se
cuprindea numai In aceea , ca el convoca pe episcop! In sinod pi
In timpul sinodulut se folosea de dreptul de prepedinte. Dar in
timpurele mai din urma,
dupre cum ni spune istoria
episcopil orapelor principale, s6t episcopil an antfitate at inceput a se
bucura de mai multe drepturi i autoritati In provinciele for , klar
i WI de sinod. Apo, , sinodul de Antiochia
prin canonul al
'Labile,

9-lea Incredintaza fie-caruea dintre eT ingrijirea intregeT for provin-

cil; col de Carthagena


prin canonul 32 it imputernicesce de a
concedia pe episcop!. Mal depart, canhele : 36 pi 139 ale sinodulul de Carthagena ; 14 al celuT de Sardicia, 9 pi 17 ale sinodu-

www.dacoromanica.ro

818

MIDLOGE SPIIE STUDIEREA

lui al IV-16a ecumenic, li dat dreptul de a primi apelatir de la cle_


ricil ne multemitT cu judecata episcopilor lor ; Tar canonul al 11-lea

al sinodulur al VII-lea ecumenic de aseminea li da dreptul de a


face 6re-care dispositiuni in provinciele lor. Dar asemenea drepturl

s'a dat de atilt sin6de episcopilor cu anteitate in acel timp, cand


sin6dele formasera deja leg! positive , despre aceea cum er pot sa
se folosesca de asemenea drepturl. A.gemenea cedare de drepturl
sinodale, s'a facut de catre sin6de,
episcopilor cu anteitate
pe acel considereut, ca, era cu greil, ca pentru tote cazurele ce se
iviati sa se adune sin6de. Si Inca pe langa acestea episcopi! Bisericer antice, de pi se folosiat de asemenea drepturl, cu bite acestea el

nu pronuntat decisiunele lor singurr, ci Impreuna cu episcopil eel


mar apropietl de cathedrele lor. Pentra acesta , episcopir eel mal
apropiett de cathedra episcopulul celu! anteia , asistat pe rand la
cercetarea afacerilor mar mult set mar putin Insemnate pi generale,
ce priviat pe Intr6ga provincie. Din aceste adunarr de episcopi ce
se faceati la episcopul orapulur principal dintr'o provincie, s'ai'l gi
fotmkt mar pe urma, apa numitele sin6de perpetue patriarchale.
Cinonul 34 apostolic, vorbind despre mauifestarea autoritater
sinodale locale pi recunoscand'o, nu se ma de a determina gi raporturele uner bisericr locale cu o alta. i ac6sta pentru cirfttul,
ea In timpurele Apostolilor, cand predomina am6rea fraterna Intro
creptinir tuturor ttrilor, nu se ivira Inca nicl o intrebare despre raporturele reciproce ale bisericelor locale. Intro superioril diferitelor
bisericr , nu era nici umbra de pretentiunl egoistece asupra altor
biserici. Pe langa acestea, dupre autoritatea ce o aveat Ore-caril superiorr bisericescl, ca discipulr mar de aprOpe al Apostolilor, multe
dintre eparchiele invecinate, singure de sine cautad cate-o-data a
se conduce de el, i singure IT klemat catre sine pentru ca sa se
instrueze de la el. Apa d. e. Climent episcopul Rome! fu klemat de
biserica CorinthulaT ; superioriT bisericilor din Asia mica s'at grabit a Intimpina pe Ignatie Purtatorul de D-clett, dad el a fost dus
In Roma etc. Apostolil In timpul cal6torielor lor, precum pi prin epistolele lor, all staruit mar cu osebire a insufla bisericelor locale ca sa sp
ajute unele pe altele la necesitatile lor. Dar prin aasta er at pus deja
baza can6nelor ce aveat se urmeze, respectiv de raporturile reciproce
dintre bisericele locale pi superioril lor. In timpurile mar din urma,,

www.dacoromanica.ro

CANONELOR APOSTOLICE

819

cAnd la Ere -care superiorl bisericescl at Inceptil a se argta pretentivnl ambitiOse asupra altor bisericT, s'all pi edat leg positive despre
ac6sta. Am Tn canonul al 2-lea al sinoduluT al II-lea ecumenic este
4is
Episcopil de provinciT sa nu'p1 Intl* autoritatea for asupra
bisericelor de poste limitele eparchieT for yi Fig nu turbure bisericelel.
Asemenea dispositiune o afiam nol exprimatg Inca pi In canonul al

8-lea al sinodulul al III-lea ecumenic, unde se dice, cca 0 se observe in tote eircumseripfiunele (ocarmuirile) ca nimene din iubitorii de D-oleic episcopT, sa nu'O intinqla autoritatea asupra altei
eparehii, carea mai inainte qi din inceput n'a fast sub melna lui,
sell a predecesorilor lui . . . . pentru ca sa nu se mice canOnele
parinfilor . . . . Ambe aceste can6ne permit autoritItel bisericescT
locale de a participa si In afacerile alto! bisericT, Ipso Llama! In nisce
sciute casurl. Anume, dud representantil acestel autoritatl se kiamg
paste limitele circumscriptiunel for pentru chirotonisire, soil pentru
alit. Ere -care dispositiune bisericesca (can. 2. sin. II-lea ecumenic),
soil and mitropolitul eparchial se va abate de la orthodoxie. In Ca-

zul din urn-a, dupre canonul I-it al sinodulul al III-lea ecumenic,


mitropolitiT de primprejur, c carii cugeta ale orthodoxiei , 11 juded
Impreung cu episcopil sapupi lul.
dupre cum am vNiit, proprill gic8nd,
In canonul 34 apostolic
61111t expuse numaT drepturele autoritAtel sinodale locale, carea se In-

tinde numal asupra tine circumscriptiuni determinate a unel biseriel


locale; pi decisiuuele unel asemenea autorithti nu pot fi obliggtore
pentru tots Biserica. Dreptul din urmg apgrtine numal unel autoritall sinodale ecumenice, despre carea canonul 34 apostolic, precum
pi tote canonele apostolice nu amintesc nimic. i ce, pentru sin6dele
ecumenice s. Apostoll n'all lilsat nicl un canon ? Ba da ; lust nu ca-

non regulamentar ci practic. Adecl , el singurl cu fapta as edat


can6ne pentru asemenea sin6de.

La Inceputul lAtiref creptingtatel, dud Biserica ecumenic a ha


Christos consta numaT din dou6 bisericl locale
de Ierusalim si
Antiochia, s'a ivit o intrebare forte Insemnatl, aname, ce Insemng
Christos legea cermonialg a luT Moise, pretate are In Biserica
cum pi data trebue a obliga la ImPlioicea el pe creptinil tntorpl dintre pagAnT? Pie-care Apostol, ca dascal inspirat al lame!, ar fi patut decide Ili singur aces% Intrebare; dar el n'at fgcut apa, ci fi-

www.dacoromanica.ro

820

miDLOGE SPAS STUDIEItEA

ind-cg acostg intrebare privea pe totg, biserica lul Christos, i trebuea Ed se decidg o-datg pentru tot-d6-una , i tot-o-datg li sta si
prin putinta, s'atl adunat sinod din totT representantil Bisericel
sinod ecumenic. La acest sinod dupg deliberatiunea fleuta asupra
IntrebgreT, s'a dat decisiunea sigilatg cu cuvintele : pcirutus'a S.
Spirit fi nou6, i aces% decisiune a remas obliggt6re In Biserica,
luT Christos pentru tot-de-una. i pentru ce Apostolil ails procedat
ast-fel, dad fie-care din el ar fi putut decide ac6stg intrebare 8 Pentru ca Insug esemplul s611 fapta lor sg, servescg de canon, cum trebuea sg, se manifesteze autoritateaBisericeT ecumenice, to timpurile
maT din urma. Sinodul apostolic din Ierusalim, care a constat din
representantil a dou6 bisericl, a fost ecumenic, pentru cl atuncea
Introga Bisericg a lur Christos se mgrginea numaT In biserica de Ierusalim i de Autiochia. Dupg un asemenea model v6clut
cum
trebue s se proarate autoritatea ecumenicg sinodalg a Bisericel
mai trebuitati 6re ca In can6nele apostolice sl se maT prevaclg Inch
un canon deosebit 8 Apostolil ati sciut c credincio0T, egad vor avea
necesitate i li or sta i prin put*, all Aso folosescg de esemplul
lor. In urma Apostolilor
In seculit al II-lea i al III-lea, In adev6r, Wan ivit in Bisericg, IntrebgrT, care cereau a fi decide de o autoritate ecumenicg, precum d. e. Intrebarea despre botezul ereticilor i primirea color 044 la Biserica; dar Biserica atuncea n'a adunat sin6de ecumenice, pentru ca in timpul relatiunelor inamice a
autoritatel civile cgtrg. ea, nu a putut face acesta. Vocea autoritgtel
ecumenice se manifesta in acel timp numaT prin relatiunele reci-

proce ale sin6delor locale. Dar Math, ce Biserica a inceput a fi


sub protectiunea imperatorilor, ea, in timpul Intrebgrilor maT insemnate, s'a condus de esemplul dat eT de cgtrg s. Apostoli; pentru

care de la inceputul secoluluT al IV-lea, plug la finitul celuT al


VIII-lea a 0 avut c;6pte sin6de ecumenice. Pe de alts parte, Biserica,
urmand esempluluT Apostolilor, s'a tinut stains de acel canon, cg,
adicg, la aceste sia6de ecumenice sg, asiste representantil tuturor
bisericelor locale, s61i personalminte, sOu prin imputerni citil lor.
Dacg unul din acestT representantl aT Bisericel nu 'T da votul in
decisiunea sirodalg, sinodul-nu se recunnoseea de ecumenic. 4a Si-

nodul de Efes an a avut cha'racterul ecumenic, pgng dna decisiunele luT nu feat sub-scris i de Ioan al Antiochiel. Sinodul al du-

www.dacoromanica.ro

CANoNELOR APOSTOL10E

821

cilea ecumenic a primit characteral de ecumenic, numal dupg, ce


decisiunela luT s'ali sub-scris qi de papa Virgilie, care nu asistase la
sinod nioT in persona nicT prin representantil seT.
(Va unna).*

PaOT. Silvestro Eittlitnescu.

aa=igasaZia="-a

www.dacoromanica.ro

DESPRE
INSEMNiTATEA. OCUPATIUNELOR ORDINARE ALE MUM
IN VIATA CREFINA. SPIRITUALO-MORALL

Ideea despre activitate si ocupatiune este asa de straw unite cu


ideea despre viata, In cat noT nu ne putem Inkipui viata fara ocupatiune i activitate. i din diferitele vietT , viata umana este cea
maT diversa, dup6 modal el de activitate , cea mal r6spandita dup6
diversitatea raporturilor el cu nature vOuta si Cu iota omenirea :
pentru aceea ocupatunea omulul, precum de sine se pate vedea, are
o mare importanta In viata lul. i, fara Indoell, verl -ce om, care
eugeta la sine, care nu jaded superficial despre viata, tot-d'a-una
va Intarce o profunda atentiune la Insemnatatea si la scopul ocupatiunilor sale.
Na e darn de mirare ca multi Inteleptl si Inv6tatl att vorbit ne'neetat despre Insemnatatea activitatel vietel umane In genere,
despre folosul sett mare sail mic , despre fructele pi resultatele el,
atb.t pentru tntregile societatl, cat i pentru cel-ce se ocupa cu diferitele objecte tsi scopurl spre care este pornita activitatea omuluT.
Nu e de mirat ca ocupatiunea omulul, ca sorginte a binelul comun,
tot-d'a-una a constituit unul din cele mad importante objecte al activitatel marilor barball, al politicilor, al legiuitorilor ba Mar al
imperiilor. Dare In orT i ce caz, cat de Intinse pi profunde
ar fi fost cunoseintele omenesa relative ra acest object,
el
nici o-data nu p6te fi lnteles in 'WI Intinderea lu! i sorbit
IAA In profunditatea Jul; pentru ca viata omenasel singura de
sine este on total diversa, fit deosebit de acesta, desvoltamlu- se

www.dacoromanica.ro

DESPRg 1NSEIVINATATEA OCUPATLUNELOR ORDINARE

823

gradat atat In persOnele private, cat gi In Intregele societatr, nasce


n6u6 necesitati spirituale gi morale, gi cu ac6sta kiar, Ind6mna la
n6u6 ocupatiunr qi activitatT.
Inv6ta4ura cregtina, ca gi In mai multe altdle, tot agea pi In Ws% privinta, nu lasa, pe om lipsit d'acest conductor divin gi de luminarea lui de sus. i data din punctal de vedere propriu 4is cregtin
s'ar constata gravitatea gi necesitatea ocupatiuner comune In

viata cregtinulur; apor ar-fi destul a'gr aduce cineva aminte ca,
acOsta Inv 6tatura comanda tuturor d'a nu fi lenevogr In afacer ;
ci arclend cu spiritul , Domnului servind (Rom. 12 , 11), tuturor
ordona a avea rabdare gi abnegare, curatenie In cugete gi fapte, gi
catre onorile
tintlend la perfectiune din ce In ce mar mult ,
kiemtirei de sus a NI Duknecleii in lisus Christos (Fil. 3, 14);
c'un cavtait : tuturor poruncegte ocupatiunea ecsteribra gi Interiora,
topirituall gi corporala;
a pre 6meni1 neactivT IT recun6sce de

nedemnT de a manta Noma lor (2 Thes. 3, 10), Nra data nu sunt


de Nana lor, cu atat mar mult de viata lor, gi prin urdemnT
mare IT recun6sce ca fiinte en total nefolosit6re In societatea 6menilor gi 'n genera in tOta lumea acesta v6tlata ;
cum a ea If trica fiinte IntelegAtOre la, fapturile tale ne'ntelegathe ca
mite
sa, Imvete ocupatia gi activitatea lor (Pild. 3, 6. 8).
Dara pentru ca omul s6 p6ta capata mantuirea eterna ,
acest
stop principal gi de cea mai mare importanta al cregtinismulur
mar mult de cat orT -ce In acOsta conluereza, dupe Inv6tatura Evange-

liuluT, viata spirituall gi interiora,


dispositia interiOra a minter,
a inimer qi a tuturor fortelor spirituale, In acord en invgtatura oredinter, a speranter gi a amorer cregtine. De aceea In Inv6tam6ntul
cregtin tots ocupatiunea propriil qis spirituale gi interiora pretuegce tot-d'a-una mar mult de cat ocupatiunea esteribra, corporala. Ayea, curatia minter gi a inimer, vegherea continua asupra starer spiritulur, Inaintea tribunalulul Evangelic are tot-d'a-una mult mai mare
importanta , de cat un ecsterior convenabil de fapte, sail de onorabilitatea conduiteT ecsteribre ; rugaciunea interiOre continua, care
ese din profunditatea inimel , care arde de am6rea calm D-qell, Inaintea tribunalului liar Christos este tot-d'a-una mar sus gi mar placuta, de cat plecarea genunkilor ecsteri6re gi de cat ruga Indelungat% ast-fel, ca cea din urma , fail cea d'ant8iil , n'are pier 4 '.11-

www.dacoromanica.ro

824

DESPRE IN SEMNATATEA

semnatate, se face In zadar (Mat. 15 , 9) dupt atestarea Mantuitorulul Christos.


DecT, dad cu modul acesta InvttamOntul creptin face zadarnica
activitatea ecsteriora , v64uta kiar In lucrarile pietatel, no luand

parte cea interiors, spirituals; apoT cum trebue creptinul sa privesca la activitatea lumosca pi la ocupatiunile el 'I Trebue el 6re sa

priv6sca acesta ca pre nips lucrurl ce nu s'ar raporta la sterna sa


mantuire , pentru a scopul for eel maT apropiat
este fericirea pamenttsca a omuluT ? 6re trebue ca aceste oaupatiunT, WI
a so abate de la scopul for propria , lute acelag timp A conlucreze
scopulur principal pi adevtrat al vietet creptine ?
E necesar a observa, ca mariT colaboratorT aT credintel pi aT pietater, cea maT mare parte au fost pi niarl pi neobositT colaboratorl

nu numaT in sensul moral pi spiritual, nu numaT In raport cu lucrurile pietatef, ci f I cu tale Haturale, lumescr. Atm ati.fost patriarNoe, Abraam, Isaac, Jacob, Moysi, Iosif act., @aril
chiT biblic!
sat ostenit continutt, se ocupall cu agricultura, on economia casnica
act.. ApostoliT ma? 'nainte d'a A kiemati la lucrul eel mare al man tuireT 6menilor, se ocupail on vanarea pepcilor ; Sfantal Apost.
Pavel, Mar In timpul misiuneT apostolieT sole se nutrea pe sine pi
pre aT seT din ostenelole stile : singwri'va riti,-clice marele Apostol,

aceste nzdni au servit trebuintelor mele, fi celor-ce au fost impreund cu mine (Fapt. Apost. 20 , 24).
Intoretndu-ne la alti colaboratorT aT creptinismulul, vom vedea asemenea, ca el nicl-o-data
n'ail despretuit munca, ci din contra o respectat pi se ocupail de
dtnsa. In profunditatile deperturilor pi prin crapaturile muntilor,
prin pepcerT pi prin monastirT far' a Wag ocupatiunile proprili ilis
spirituals, el In acelapi timp se comet pi cu lucrul ecsterior, ocupanda-se cu lucrarea pgmentuluT i cu semanatura fructelor folosit6re, cu Impletirea, de 6(11111 act., cu lucrul manilor for se nutriati
pre sine, pre fratT pi pre saracT.
Daca vom obsorva raportul , ce trebue sail OA ocupatiunea
ecsteri6ra catre viata cea interiore pi spirituals a omuluT crestin : atuncl cu uparinta vom tutelage, pentru ce a nume top
santil colaboratorT aT pietater crestine , dand tot-d'a-una preferinta ocupatiunel interiors gi Gael spirituals, in acela1 timp respectez1 f6rte mult pi pe cea ecsteriera. Omul tot-d'a-una activ din
c

www.dacoromanica.ro

OCUPAIII/NELOR ORD1NARE

825

natura sea eesercit6za, fort6za pi desvOlta tote puterile sale corporale


i spirituale. Deosebit de aceea el fuge de lone pi trandavie, el continutl 1 T perfecon6z6, capacitatile stile intelectuale, ocupandu-se cu

gandirea, cum ar putea sa conduca mai bine interesele sale; mat


departe
comparaudu'pl puterile pi mbillOcele de care dispune cu
scopul ostenelelor sale pi bind directia la tote pentru a ajunge la
acest stop, el se deprinde
concentra ideile asupra unlit object;
predominand acele obstacole pi dificultati, care maT mult sal mat

putin le intimpina la savarpirea a tot lucrul tie are 6re-care seriositate, el naturalmente se deprinde cu rabdarea , capata taria de
:
character fi voe pururea
bucurandu-se cu speranta d'a ajunge scope ce 't3T-a propus, sail bucurandu-se despre ajungerea acestor scopurr propuse, el kiar in ocupatia sea afil sorgintea de mulfuniirf
fi placeri pure 9i inocente; i aceste placers i multumiri la randul
for 11 pazesca d'acele placerr pi multumiri grosolane, simtuale pi
degradat6re. TOte acestea precum do sine se pate vedea, Bunt atilt
de adev6rate In cat
pre langa desvoltarea adev6rat cresting, pi
piOsa a minter yi a inimei, sunt forte importante nu numaT In report cu interesele i starea ecsteriOra. a multi!, ci gi en viata spiritualo-morala a crestinuluT : aces% viata cere pi o rafiune,
data nu profunda, apoi eel putin lumina% pi san6tOsa pentru priimirea pi insupirea adev6rulut creptin,
gi o continua concentrare
spre a ajunce scopul eel inalt al vietet ereptine, adeca acea concentrare, care, pi In timpul altor ocupatiunt, nicT o data nu perde din
vedere acea ce este de neaparata trebuinfd,
rabdarea, aria de
character fi voinfa, care tot-d'a-una este gata d'a urma conducerel
superb:ire a piotaler divine , pi a inimeT, capabile , d'a afla tole mat
sante pi inocente multumirl qi plkcerT in inv*turalui Christos i In
viata, potrivit acestel inv6taturt. Vom tacea aci despre acele influentart bine-fac6tOre ale ocupatiunel ecsteriOre, fisice, care se arata la
desvoltarea organelor corpulur nostru, care la rtindul lor servesc de
arme prin care se manifestezI viata nostril interiors pi activitatea spiritulut nostru. Este cunoscut pentru fie-care din esperieta ca ocupatiunea ecsteriOra i cor6spunptOre cu puterile gi capacitatile 'Astro, conlucrand drepteT directiunf a viet31 nOstre fisice, in acelapt timp dup6

profunda fi stransa legatura ce este Intro spiritul pi corpul omul al,


conlucreza Intr'un mod cunoscut pi dreptului curs al vietei n6stre

www.dacoromanica.ro

826

DESPRE INSEMNATATEA

spirituale, pi sttrel pacTnice pi liniptite a inimel n6stre, pi a lumintrel ratiunel pi In genera pi a baud dispositiuul a spiritulul nostru. MariT colaboratorl al pietttel ereptine, caril tot-ea-una all studiat natura omuluT din tote puncturile el de vedere , pciad profund pi Intelegeail bine un ast-fel de raport al ocupatiel corpuluT
cu viata spiritualt a crestinulul , pi, ftrelndoelt din acestt call-

a, el pretuiati pi respectail forte mult ocupatiunea fisict ecsteHort.


Deosebit de acestt ocupatiune ecsteriOrt, care influintOzt astipra
cola interi6re, viata crestint spiritualo-moralt, p6te avea pi alto semnifictrl In comparatie en unele circumstance pi ocasiunT ale vietel,
en conditiunea pi situatiunea crestinulul In societate. i maT 'nainte

de tote ocupatiunea precum s'a lis, este sorgintea satisfactiunilor


pi profiturilor pure pi inocente. Poetul, pictorul, filosoful, naturalistul klar In activitatea pi ocupatiuuile for , aflot satisfactil pi profiturf atat de Inane, In cat pentru acesta sunt gata st uite tote satisfactiunile pi profiturile lumil ; pi Um. cate-o-datt IntOmplarea sail

6menil, contra dorintel for IT atrag de la ocupatiunile for pllcute


pi'l owl ell objecte nepotrivite cu ratiunea pi en inima lor ; apol
In orT -ce caz acesta ocupatiune le cauzezt, suferinte morale, torture pi urat. Cu modul acesta este evident , et omul cate-o-datt se
mpg, pentra a se atta ocupat,
pentru a ocupatia pentru clausal
este n multumire, o satisfacere.. i trebue a observa et pentru om
este fOrte natural A afle satisfacerl kiar In ocupatiile sOle; ast-

fel a ocupatiile kTar de la Inceput , dupt deosebitul stop al


Creatorulul, era necesariA M. servesct pentru noT ca sorginte a
bucuriel, a pItcerel pi a fericirel (Facere 2 , 15). Am is et ocupatiunea este sorgintea satisfactiunilor pi profiturilor , lust se pOte
ca omul st se ocupe kTar cu pllcere, cu osebire data singurt ocupathine% recompensazt, indestul pe cel-ce se ocupa pi'l procurt mi416cele d'a nu trti In lipst.
Dart sant ocupatiunT care nu tot-d'a-una recompensaz6 pre eel-ce
se ostenesce cu multumire pi cu bucurie, ci maT tot-d'a-una aceste
ostenell sant Insotite de Intristare pi scurgerea tuturor fortelor corpuluT pi ale spiritulul,
ostenell asemenea aceleia pe care o su-

fere sclavul de la un domn tiran pi avar. Ast-fel plrintele unel numer6se familit se ostenesce cat o-data pant pi la sud6rea de Mange

www.dacoromanica.ro

OCUPATItINELOR ORDINARE

827

ca sa pot& macar cat de putin sa sustie ecsistenta sea proprie pi a


copiilor seT. Ast-fel se ostenepce ate o data aparatorul legit pi al
justitiel , care nu voesce prin mi416ce nelegitime sa 't31 agonistIsca nutrimAntul i alto necesaril ale vieter, ci sperand ca prin
adevtratele merits, prin dreptate i onestitate sa;p1 procure o stare
maT mult sat maT putin fericita pi fara de grip,. Ast-fel se ostenesce
cate o-data si bunul pastor al Bisericer, drept Indreptand cuvtutul

adevtralul, care fara obosire IT Implinepte cu sfintenie datoriile


vocatinuel sae, pi din cauza imputinarel spirituluT credintel pi a drasufere o mare negosteT 6menilor In miqlocul carora el traepte
cesitate In tote, pi despre tote, pi este silit sa'T capete nutrimOntul
pentru sine pi numer6sa sa familia prin cerput pi prin eele maT Injosite si degradatOre ostenelT. Ast-fel se ostenepte cate-o-data servitorul Inv6tamOntulul pi al lumina , care abia abia YET sustine

ecsistenta sa materials prin putinul salarit ce are., pi este silit sa


sufere din partea celorce nu scat pretui ostenelile luT, indiferenta
si despretul ce IT areta lul i ocupatiunilor lul, Este evident ca In
ast-fel de circumstance, vorbind just
nu este o ostenela upiora,
si placuta; aci ostenela, nu este tot-d'a-una sorgintea satisfactiilor pi a profiturilor, ci maT adese-orl sorgintea suferintelor
pi a maladielor, provenite parte din multa i obosit6rea ostenela
corporala pi spirituala , parte din simtul provenit din multe greutatI pi miserie, aci ostencila
este combaterea i crucea, carea cere
rabdare i abnegare.
'nteadevor mare pi Malt cu spiritul este acela, care porta aasta cariera creptinepce. Mare pi laudat este acel
pastor al Bisericel, care nu se descuragiaza nicT -de -cum In cariera
InalteT sole misiunT kiar acolo, undo, sat societarea, sat maT maril
eT nu voesc a sustine pi pre bunul pastor In serviciul lul pentru bi-

nele societatil, uncle nu puma ca nu-I asicura necesitatile, dera


cate-o-dita i le Indoepce Si i le insutepce prin estrema rad% pi indiferenta ce areta serviciuluT luT. Mare pi Malt este acel ostenitor
pentru Invotament, care Intrim mod onorabil servecce luT, necautand la indiferenta color -ce Il Incongiaa, precum ci acel aparator
al adevtiruluT pi al legeT, care, necautand la nicT un fel de neeesitate
a vietel pi saracia ecsteriora , la indiferqa pi despretul meritelor
lul, nicT tntr'un kip Ere -care nu'pl trad6z1 consciinta sa i legea.
Marina, morals a acestor colaboratorT este on atat maT Malta, pre-

www.dacoromanica.ro

828

DESPRE INSEMNATATEA

cat este mal prejos dupo stares sa morale acea societate, care nu
tide pi nu voesce a apreQia ostenelele for meritabile si obosit6re :
ast-fel ca pre cat este de mare indiferenta din partea el respectiv de
dOnpil, pre atat de mult se care rObdare i abnegare din partea lor.
Dare -orl-cum ar fi ostenala ,
upi6ra si satisfacot6re, recompensOtOre oft pAno la estremitate dificila pi obositore, care abia sa
procure midlocele vietet,
in tot cazul InvOtatura cresting purse
ca scop final, concentrarea tuturor ostenelelor pi a tots activitatea
crestinulut
pre Dumneclet si santa LW lege. i aci , cal -ce Intelege. spiritul adevAratuluT cretinism pate vedea , cum el, tindAnd
la adevAratul si Inaltul scop, In acelapl timp conlucrAzI la agonisi-

rea pi a alter scopurf treclthre , spre care tinde ostenela lumasca


a omuluT.

PunAnd pre Damneder', fiinta cea supremO, si maT perfecta de scop

final al ocupatiunel n6stre , care ordona d'a face tote spre marirea
luT Damneder', invatAtura cresting cu acesta kTar naturalmente ne 'ndemna d'a Imbunatati s'a perfections ostenela 'Astra); pentru-ca o
ostenela, orT-cum ar fi ea sAvarpita In sine singura si In comparatie cu

ostenelele altor 6menT, in orT-ce caz, va fi mar prejos In cornparatie cu nemOrginita $i infinita marire a DomnuluT. DecT darn,

pOtruns de spiritul adevArat creptinesc , fart Indoola ,


o-data nu va socoti nicT una din ocupatiunile sale pe
deplin terminate, si 'lief nu va slabi In silintile We, ostenindu-se pentru sine pi pentru intrOga societate. Acela, care se ostenepce Inteadins, pentru ce afia multumire In ocupatiunile A,
curand all maT tardit obosepce In activitatea sea ; tot ast-fel precum pi multumirile lumescl curand sat maT tardit perd acea piacore, ce at avat la inceput : nici o-data tusk nu 't31 va perde ener
gia, nu va slabi In activitatea sea, acela, care tot lucrul set 11 slomul
nici

varpepce pentru marirea luT Damnedet, ass ca el kiar si In tale maT


simple si de tote Mile ostenelT, dandu-le acea directiune, care duce la
eterna viata si fericire, va afla ore-canlo sorginte nesecabile de tale
mat 'nalte multumirl si placert spirituale, pe care cu cat maT mult
le gusts omul, pe atat maT mult le dorepce si Insetka de ale. Darn

mar lesne si maT repede p6te obosi In activitatea sea acela, care
supOrta vre-o ostenela maT malt sat maT putin dificila si nerecunoscatOre, fart idea despre Dumneded si eterna sea significare. In ast-

www.dacoromanica.ro

OCUPATIUNELOR ORDINARE

829

fel de caz midlocul eel mai nemerit este


a nu Win cu spiritul,
d'a nu so da intristarel i desperaril, a nu intOrce prin despret pi
indiferenta
despretul pi indiferenta, a nu abandona osten6la
ones% si a nu intreprinde midloce ilegale pentru agonisirea
celor necesaril pentru viata , precum
discordia , furtul , hrapirea , neadev6rata saracie , etc. ; aci midlocul eel mai sigur
este paza de aceste perd6t6re cararl pi a nu se scandalisa de eel -

ce umbla pre ele, ci sa aiba credinta tare in Dumnedett, care


ni mantine t6te puterile sufietulul spre a vietui dupa Damaodet in ac6sta credinta. Numat credinta in Dumne1e9 p6te Busting pe sarac in ostenelele stile, cele grele ; numal singura credinta p6te revorsa cerepile mangier! in acel pahar , care on mare
abundanta umple cate o-data, de otrav6 pre Omen! in diferitele imprejurarl ale vietei ; 610 singura credinta numal descopere credinciosilor sorgintea fericirel si le da forte nesecabile pi neimputinate.
Cu modul acestl inv6tatura creptina pe de o parte , tot-d'a-una
pi in tote imprejurarile vietel ind6mna, pe crestin al se ocupe , din
ce in ce mai mult ei so'piperfectioneze ocupatiuuele We, iara pe d'alta
11 ferepce de intristare pi desperare in caz de nereupire,
on ace-

sta se sileste de a Inradacina pi a desvolta in societatea crestina


ocupatia continua, care nicl o-data nu slabesce In consecinta , find
cea mai folosit6re pentru societate, alunga lenea i orl -ce apatie catre ocupatie. Pentru aceea nu este dificil a intelege, ca acolo nu ecsista spiritul invatoturel crestine, uncle Cato o-data se face 6recare inceputurl de ocupatil folosit6re , d. es. aparuta ocupatie pentru respandirea Inv6tamAntulul in popor, pentru infiintarea 6re-caror institute de bine-facere, sad pentru 6re-care intreprinderl, favorabile pi pentru intreprindatorl i pentru societate, care intreprinderl se esercita on mult zel la Inceput, i dupa un timp 6re-care

acest zel dispare cu incetul fara ca sa fi atins cat de putin macar


scopul ce 'VT -a propus. Despre nipte ast-fel de Omen!, se p6te dice
ca eT nu sunt adeverati creptinl, fiind a, kiar zelul for n'a fost fruct
al sufletulul pi al ithmel patrunsa, de am6rea crestina, darn numal
o imitate a altor Omen!, moda , care a durat numal pentr'un
timp 6re-care p'apol a disparut ; de pi lucrarea in sine a fost
'td-a perdut ins6
onesta , bud, pi folositere pentru societate
pentru 041 pretul el. Este evident, ca ei all Inceput acestit lu-

www.dacoromanica.ro

830

DESPRE INSEMNATATEA

crare pentru aceea numaT, ca la inceput le era placuta pi le nutrea


ere-cum ambitiunea pi vanitatea lor ; be da sail mai bine is le
inlesnea micilocul d'a trace in opiniunea publica, de Omen/ ai timpu-

lui pi consimt la necositatile luT, sad pentru ca le promitea interese , pe care cu tete acestea el nu 'a le-ad putut procura repede ;
far' a avea pi rabdarea ceruta, ca prin ostenola folosindu-se d'acele
avantagii, cu facilitate pi nepdsare sa se dea iarapi trandaviel Ia
care erad depring deja. Iata o sincere constatare a aceluT adevar,
ca satisfactiunile pi multamirile, ba Inca ce e mai mult pi avantagiile positive, pe care omul 'pi be pets procura cate o-data klar In
singara ocupatie, nu pot singure de sine sa, a tot-d'a-una puternicul indemn al uneT ocupatiuni durabile pi continua.
Dec! data cu modul acesta activitatea pi ocupatiunea ecsteriCra
este unul din semnele vietel creptinepci , apol ce vom lice despre

Omenii, cull 4ic , ca nest/ ocupatiune pi activitate ecsteriora, ii


impiedeca d'a trai o viata adevorat creptin.Osca, ,nu le a timpul
pi posibilitatea d'a se ruga, d'a visita biserica lid Dumnecled?

Sa suposam, a tine -va este atat de mult ocupat cu afacerile


sole, tlilnic,e, in cat nu numai in qilele de lam, darn klar pi in tlilele
de serbatori marl n'are timp pi posibilitatea sa implinesca Ore-cari

ocupatii ecsteriere ale pietatel creptine, a el contra vointel pi a


dorintei Bele, este dator continua, ca pi Martha sa se nevoesca des-

pre multe pi nu pets ca Maria, sa'pl dea sufletul pi inima in partea cea buna,
a parasesca -tote ocupatiile lamer!, sa merga la
biserica in timpul serviciulur divin pi sa asculte cuveutul lid Damnepd, imnurile bisericepci, la rugaciunile pi frum6sele consilii ale
bisericii. Trebue a marturisi on tote acestea ca ast-fel de Omen! se
gasescu multi in societatea creptina a timpului de fata : acestia
sunt ace! Omen!, care pi Ia tole mai marl s6rb6torT, dis de diminOta pi pOnd sera, se ocupa cu pregatirea de lucrurl lumepel, spre
esemplu, cu pregatirea bucatelor, cu deredicatul pi arangiarea case!,

cu Ingrijirea pentru copiii lor, pi earl! nu pot Wag aceste far' a


nu perde unicile for mit116ce de ecsistenta vietel. Relativ la acesta
se pate clic mai anteid, ca in familiile, patrunse de adevOratul spirit al credintei, fail ',Nicola se pot gasi pi cate-va momenta libere,
in care sa pota in tlilele de sdrbatorT marl pentru a visita biserica
pi sa is parte la rugaciunea comuna. Dara pi In ast-fel de caz lucrul

www.dacoromanica.ro

831

OCI1PA TIUNELOR ORDINARE

pietatel cretinescT interior p6te inlocui pe eel ecsterior lumesc ,


printr'o viata cu adev6rat cretinesca, bine-placuta lul Dumnedet
i mantuitare, prin ocuparea pentru Dumnedea, i pentru viata eterna. Aces% ocupatia interiara, spirituals
este ne 'ncetata aducere aminte de D-dea, inaltarea continua a minter ii a inimeT
cttre Dumnedet, cererea de ajutor de la, Dumnedea atat In lucrurile pietatei crestine , cat i In acelea ale lumil. Pre. langa aceste
conditiunt i cele mar simple ocupatiunT lumerT , sunt ocupatiunT
bineplacute lul Dumnedea li mantuitare , ocupatiunT pi6se, stvOrite
spre marirea luT Dumneclea , precum se pate vedea din cuvintele
Apostolulur : dal derd or de mancaft, or de beg, or de facets altce-va, sa facets tote spre marirea lui Dumnecleii (1 Cor. 10, 31).
Cu modul acesta multimele de ocupatiuni nu pot sa abata pre crestin din calea maintuireT, data Insa numaT el singur nu se va abate
din acesta cale ; din contra trebue sa servisca, ca midloc, i ca impulsiune la viata piasa adevaat crescinesca.
Numal abaterea, de la ocupatiunile piase sub pretecst de ocupatil
reclamate nu de necesitate, ci de avaritie, de lacomie etc. este nelegitima i nedemna de crestin. i la ce ma! curand de tote ar putea

duce acesta I La aceea a 1-ar putea face sa fia, mar avutT7 Dara
ecsperienta ne incredintaza prin mil de esemple, ca amenii, calif aft

urmat ast-fel, adese orl nu numal ca nu sunt eel ma! avuti, ci din
contra el sunt mai Arad de cat acel , calif nu 'sl-aa parasit fara
vre-o cauza bine-euvantata ocuparea piOsa ecsteribra. i liter deca
s'ar qi 1navuti mar mull, de cat eel d'anthia , tii s'ar inavuti kiar
pentru aceea, ca eT pentru 15cupatiunile dilnice negligiaza actele
pietafe! crestine , sp. es. mergerea la biserica, duminicile ii alte
sorbatorT, apoT o ast-fel de inavutire, o agonisire de catl-va lel (iara,

cate-o-data Ili nici-un ban), uu cum-va acesta ar putea sa reeompenseze acea perdere teribila , despre carea dice Mantuitorul Christos : ce folds ar fi omului de ar dobandi Wei lumea , fi 'i va
perde sufletul sea? (Mat. 16, 26).
Preot. Sp. Bildeseu.
---35---ST=-40=-7--* --

ARM. 1.

63

www.dacoromanica.ro

CUVtl\IT
LA DUMINICA A pECEADUPA ROSALII.
Demme miluesee pre niul men.
Mat. 17, 15.

Fratilor

Ast-fel a vorbit un pgrinte 6re-care, apropiindu-se de

Iisus Christos i inkinandu-se Lui. Se vede, a acest


om era un pgrinte bun i activ. El n'a pgrasit cu desperare pe fiiu seu ; darn, ne-avend nici-o putere, se adre.seza cu ruggciune cgtre A-tot-puternicul Doctor al sufletelor i al trupurilor nOstre. Pgrinti i mame Si toll, cg-

rora vi s'a 'ncredintat pgrintesca indatorire de a crece


pre copii 1 prin nimic alt nu yeti putea mat bine sg ye aretaii iubirea cgtre copiil votril de cat prin intOrcerea
v6stra i a copiilor vostril cgtre Iisus Christos. De i acest

object principal se cade sg'l aibg tot omul in vedere, de


orl-ce condi-tie ar fiiel i 'n tot timpul : darg el trebue sg fig

piatra cea din capul unghiulul a educatiunel copiilor


cretineci. Inima care nu va fi imprietenitg cu el : pentru aceea va fi cu grail sg se familiariseze mal tarcliil. Si
aa, inleiu, rugati-v6 singuri, i invetatii pre copii vostri ne'ncetat sg se adreseze cu'rugaciune cgtre Iisus Christos. Al doilea, siliti-ve a deprinde mintea for cu credinta
in Christos, ast-fel, ca t6te sciintele prin care se instruesc

www.dacoromanica.ro

PREDICT

833

sa'1 imprumute lumina lor, tote puterea for de la acesta


primitive Lumina. Al treilea, siliti-v6, ca in tote simtu-

rile si ocupatiunile for se se intipgrescg iubirea de Iisus Christos. In zadar i fOrte nedreptcugetg ace16men1,
cg educaliunea omenescg concentrate in lisus Christos,
este de prisos i nu este pentru to II de o potrive necesarg, i

'n Mote sciintele aplicabilg. A cugeta ast-fel este a lucra


contra scopului principal, pentru care suntem facull i
pentru care trebue se trgim. Acest stop este lisus Christos:
fiind-cg pentru ce trdim not ? Pentru aceea, ca se cun6scem i sa prea-mgrim pe DumnecIeu. Acesta este viola
vecinica, glasuece Adeverul etern, ca sate cumisca pre
a unul adearatul Dumneflea. (Ioan. 17,3). Darg deunde
putem cun6sce peDumnecleil, pe Care nimen1 nitro -date
nu'l-a veclut? Intre tine alt kip nu, de cat in persona lul Iisus Christos, care-le este strdlucireama'rirei sikipuisfatului, Tatalui Lui (Evr. 1,3), dupe mgrturisirea aceluia1
Adever. El slice : pe DumnefleA n'imeni nu '10,-a edclut
nisi din. lore: unul ndscut Fiiul, care este in sdnul Tatalui, acela a spus. (I6n. 1, 18). Acest Fiiu al lui Dumnecleil a mgrturisit pe Dumnecled i cu cuventul, si cu
lucrul, 1 Cu. viata ; 'hi-a mgrturisit ast-fel, cg cel-ce cred
in Trensul nu numa1 ce Kid pe Dumneclefi, ci priinresc
puterea, ca sa fit fii lui Dumneclett (loan. 1, 12). De i
clic inteleptil: cunosce-te singur pre sineli ; dar acestg
cunoscintg de sine, farg sciinta de Iisus Christos, este un
egoism pierdetor. Se p6te slice i fare greeld, cg cel ce
cun6sce pe Iisuc Christos, scie tot, macar de n'ar ci nimic

din sciinta. Din contr'a cel ce nu cun6sce pe Iisus, de


ar ci Mote, este un neinvetat. Si aa in Iisus trebue se se
concentreze MIA sciinta i MIA ocupatiunea nostrg de on
ce nature. Acea sciinta, care mijlocit sau nemij locit nu ne

conduce la cunoscinta de Iisus Christos, nu merits numele de sciinta adeveratg, i cu atat mal mult nu este
demng de omul crerin ; i acela nu p6te fi membrul unel
www.dacoromanica.ro

834

PREDICT

societati bine organisate, care nu cun6sce pe lisus Christos, tot ast-iel, precum nici o societate nu pate fi bine organisata, decd ea nu va fi corpul, s'at Biserica lui Christos. Eft sunt via!a, clice lisus Christos, voi mlcidilile.
(loan. 15, 5). Oare ganditi, a aceste cuvinte s'a 'ills numai Apostolilor ? Nu, ele s'aii clis tuturor cretinilor in ge-

nere. Si aa on tine al fi, to trebue s cunosci i sa sell


pe lisus Christos ; i nici intr'un kip nesciinta, de Iisus
Christos, care este pentru tine de cea mai mare trebubuinp, nu pate fi scusabila. Nu sunt datori numai servitorii Bisericii sa cunasca pe lisus :.ci i imperatul 1
sclavul, i ostaul i saracul , i stApanul i sluga luT, tots
trebue sa cun6sca pe Mantuitorul lumel pre atata , pre
cat si pate i trebue, ca sa pOta fi membrii al Bisericii lui
Christos. Apostolul Pavel, scriind catre Corinteni, dice :

n'am judecat a sci ce-va intru voi, fdrei numai pre lisus Christos, si pre acesta rastignit. (1 Cor. 2, 2), adeca credincioilor 1 on tine ati fi vol, dem vol ye limp
de Biserica lui Christos, apol mai ales trebue sa cunostell
pe Iisus Christos cel rastignit. Dar vol vets intreba : atunci pentru ce mai sunt sciintele, pentru ce scalele ? larag dic i clic acesta hotarit, ca scopul tuturor sciintelor,
tuturor stabilimentelor de inv6tatura este a cun6sce direct
sail indirect pe Iisus Christos. E drept ca nu tate sciintele
deopotriv6 ocupa mintea 1 inima nastra cu acesta cunoscinta ; spre es. sciintele mathematice, studierea limbelor, diferitele arte care formeza gustul omului ; dar si
aceste ramuri de sciinte, cat de departate se par de cuno
scinta de Iisus Christos, ele bine propuse, duc pe o tale sail

pe alta tot la cunoscinta principiului tuturor sciintelor


adeca la cunoscinta Dumnecleului celul adev6rat. In caz
contrarit, ele vor deveni arme de intelepciune falsa i
s6manatorii celor mai ruinase viciuri. Ast-fel dar lumina lui lisus Christos trebne sa se reverse preste tats masa i natura tuturor cunoscintelor omenesci 1 Tata prin ce
www.dacoromanica.ro

835

PREDICI

trebue sg se deosibescg in teleptul dupre Iisus Christos de


inteleptul lumil acestia 1
Iar cgtre vol m'adresezii, parinti i mame i top aceea,
cgrora de cgtre Dumnecieti 1i s'a incredintat santa indatorire d'a educa pe copil Educall pe copil vostri pentru
aceea, ca el mat mult de cat orl-ce, sg cun6scg pe Iisus Chris1

tos, dem voit1 ca sg fig adeveratii fil at bisericil i at Patriel.


Nu ve grijiti, ca el sg progresezenumal in ciin La lumescg,

ci ye grijiti ca in mintea i in inimile lor, potrivit cu etatea lor, sg crests i sg se desy6lte cunoszinta de Iisus
Christos. Ceea ce este sabia in mana celul nebun, aceea
este sciinta lumesca fgrg acesta sciinig de Christos in mana junelul. De undo atatea ne'ntelegerl, atatea neorinduell kiar si in cele mat inve0,te dupre aparinta, socieigtil?
De acolo, cg cunoscinp. de Iisus Christos rgmane indgrat de sell)* lumescg, de acolo cg atat de mult se negli-

ge -a intelepciunea spiritualg, pre cat se silesc a cun6sce pre cea pgmant6scg. D6rane miluestene 1 Damne
miluesce i mintuete i pre copil Chretinescl de incelepciunea lumescg i cea neadeveratg. Amin.
Preot. Sp. Badescn.

www.dacoromanica.ro

CUITtl\IT
LA DUMINECA A UN-SPRE-DECEA PUPA ROSALII
DESPRE MILOSTIVIRE

nr,

Asea si Tatal meat cel ceresc va


face volt, de nu yeti erta fieste-care
fratelui set' din inimile vOstre greselele lor.
Mat. 18, 35.

Fray, lor!

latg cuvintele, prin care Iisus Chistos a inkieat parabola, ce am auclit'o in evangelia ce sa cetit astacll I Ele
spun aceea, ca deo, nol nu vorn fi indulgentI care apr6pele nostru : apol nicl nol nu vorri avea dreptul d'a atepta
acestg indulgentg de la Pgrintele nostru ceresc. Fiind ca
Pgrintele ceresc este milostiv numal pentru eel milostivl ;

din contra judecata Lui va fi lard mild pentru cel ce


nu face mild (Iac. 2, 13). Sa fim cu luare amirge, traplor, la acestg inv6tgturg si sa ne sihm a fi milostivl, ca
sa fim
; pentru ca s'a clis: fericiti cei milostivi,
cet aceea se vor milui (Mat. 5, 7).
Dintre t6te virtutile omenec1, nicl-una nu ne p6te asemena lul Dumneclea, ca milostivirea; tot ast-fel precum din t6te insuirile lul Dumneftil, nicl.una nu pOte
ecsprima neapropriabila ecsistenig a 1111 Dumnecteti, ca
milostivirea. Idolatril au imaginat pe Dumnected, ca pe
Dumnecleul trgsnetelor, care aruncg trgsnete i sagell asupr'a pgatoilor : intr'alt chip nici c'a putut sal imagi-

nezeb Cate n'ati scris el i au vorbit in acestg privinta


despre Dumneclea, se p6te ;lice, a nimic n'ati clis in

www.dacoromanica.ro

PREDICI

837

comparatie, cu aceea ce a clis Iisus Fiul lui Dumnecleil,


care a venit fn lume sg mantuiescg pe pIcgtot, i aceea

ce a dis unul din ucenicit lut Iisus Christos; care a ajuns scopul mantuitor al acestit mantuitore venirl. Dumnecleu dragoste este (1. I6n. 4, 1.6). Ast-fel s'a esprimat el.
Si Lcestg singurg ecspresiune, cat de scurtg nu este ea,
este cea mat intinsg i mat adev8ratg de cat t6te incelepciunile omenesct relative la Dumneclea. Numal singtlr
Dumnecled p6te milui pe pacgto1; i numat un ast-fel de
llumnecleu este trebuincios pentru mantuirea pacatoilor.
Fratilor Toy suntem pacato1, pentru aceea tott suntem datornicil lui Dumned.eu, emit meritgm eterna mOrte.
Cgtre tine ne vom intorce dem nu cgtre milostivirea lut
Dumnecleti 2 Iatg pentru ce tot lucrul mantuirea este lucrul milostivirea lut Dumned.eil. Pentru aceea, deca not
voim sg fim mantuiti, sg fim dar i not milostivi. Pentru aceea i santa credinta ne 'nvetg sg fim milostivt. Ea
nu dice : fill tots inv8tati; fiat tott avutt i puternict, fly
tog intelepti ; ea 'Inv*: fip, milostivi, cet t tatal vostru
cel ceresc mitostiv este (Luc. 6, 36). Sgvedem cat de milostiv este Parintele nostru ceresc. El atat de mult a iu-

iubit lumea acesta, a n'a crutat nici pe Fiiul sal unul


ngscut, ci 'I a dat pre El, ca tot cel ce crede In El, set nu
piard ci sa aibc"t viagt vecnica (I6n. 3. 1.6). Pentru implinirea acestet iubirl, Fiiul lui llumnedeu, s'a pogorat

din cer pe pgm8nt, a luat trup omenesc, a pgtimit pe


truce pentru mantuirea nostrg a pacgtoilor. Iatg cat de
milostiv a lost spre not Pgrintele ceresc 1 Fitt dar i
voi milostivi, tact i Teal vostru ceresc milostiv este,

adecg fill cu dragoste, fitt indulgent1 spre slgbiciunile i neputintile semenilor vostril , fill de binevoitort i bunt; ertall nedreptglirile i supgrgrile ; nu
rgsplatitt reu pentru refl. ; ci biruali reul prin bine ;

iubiti si pre vrdimasii vostrii, faceli bine si celor


ce vP

urise pre voi. Fili milostivi ca si Tatal vostru ce-

www.dacoromanica.ro

838

PREDICI

rest milostiv este. De si acest cuvent Evangelic se face


entre top in genere, dar el se face Cu osebire entre voi,
cu care Parinte le ceresc, sa clic aa, imparte milostivirea
sa, entre voi efi, judecatori, pnrinp de familie i instruitorn Fill milostivl. De va adea vre-un om in vre-o greeln 6re-care : voi cei duhovnice,,sci, indreptay pre unul
ca acela cu duhul blindejei (Gal. 6, 1). Aduceli-v6 aminte ca avep afaceri cu Omens, care sunt semenil vostri ; ca i vol suntep ecspusi acelor'ai slabiciunl, ca i
el, ca i apr6pele, care este incredintat von, Cu cat vasul
este mai slab, cu atat mai malt trebue pastrat. Pactig pre
cel mai slabi, ca sa nu fits causa peirel lor. Fiji milostivi, ce si tatdl vostru cel ceresc milostiv este. Acest
cuvent cu osebire se clice Gi von avutilor vecului ace_
stuia I Vdc vi s'a lasat sarmanul, si saracului voi fig inWajutor (Psal. 9, 35). Dap flamanduluf pane, inbracap
pre cel gol, dati-1 sa bea, priimiti pe cel strein. C'un cuvent, dem void ca Tatal vostru. cel ceresc s ye ierte greelele vOstre, iertap i voi greitilor vostri. Fiji milostivi, cd si tatdl vostru cel ceresc milostiv este.
Dar legiuitoril vecului vor clice: e-0 ast-fel de milostivire 'Ate fi contrarie legii, justitiel i resplAtirei cuvenite. z Ce trebue sa respundem la acesta acestor amatori
de adever ? Si deca din iubirea de adev6r ar dice el acestal Darn si atuncl eti le voiii vorbi prin cuvintele scrip-

tures : mila se laudd la judecatd. Mila voesc iar nu


jertfa (Mat. 9, 13). Din aceste cuvinte Dumnecleeel se
vede, ca milostivirea nu pote sta contra legil nu numal
cele1 Dumnecleerl, ci si celel omenecl, a cares inceput
este tot milostivul Dumnecleti ; Mind -ca Dumnecleic este
supremul Legiuitor i Judecator (Iac. 4, 1.2). Iar unde
nu este milostivirea, acolo, dupn cum se vede, i lucrul
ce este dupn lege devine fara de lege, sail, mai bine a
dice, acolo cu totul nu este lege. Evangelia este legea
cea mai inalta i fundamentald pentru not ; dar ea res-

www.dacoromanica.ro

PREDICT

839

pira numalindurarea.Pentru aceea cele mai multe societal de astacall, bazand dreptatea for pe acesta lege Evangelica au is : mai bine este a erta clece culpabili de cdt

a osdndi pe un nevinovat. vedeg, a milostivirea, respirand in legea Dumnedeescase vede i-'n cea omenesca !

Dup' acesta mat puteV vol gandi ca milostivirea sa fie


contra beget veritatel? Forte bine faceau aceea carit, ima-

ginand justitia, o presentafi cu okit legall , ca printeacesta sa dea a 'ntelege, ca ea trebue sa fie nepartinitOre.
Dar dupa parerea mea, ar fi mat bine sa i se deslege okit i sa o laca sa se uite cu okit milel, ca acesta justitie sa nu fia tirana i fart, umanitate. Ruinos lucru este
parlialitatea : dar neumanitatea i tirania este de mil de
oil mat neruinOsa, de cat parlialitatea.
SA' observ6m insa, fratilor, ca milostivirea si partialitatea nelegitima nu e tot una i aceea1, i nicl o data
nu se unesc la un loc. Milostivirea, aparand iajutandpe
pacato1 nicl de cum nu-1 stria. Milostivirea i dreptatea sunt doa surorl unite i nedesparlite, din unirea cgrora ese adev6rul. Asa este ea in Dumnecleti, asa trebue
sa fie i 'n 6menl. Si asa dar, fifi milostivi, cc si tatal
vostru milostiv este.
Darn in leleptil veculul iar4lvor mat dice ; a Tata' ceresc
este Dumneclet, tar not suntem Omen1; pentru aceea putem
not 6re fi atat de milostivi , pre-cat este Tatal ceresc?
Inteadev6r, ca milostivirea lui Dumne!,:leti i milostivirea omenesca, nu sunt de o potriva. Ele au deosebirea
aceea, care este intre un ocean i o picatura de apa.Darg
tot aceea1 lumina asorelul, care se reflecteza in apele ocea-

nulul, nu p6te 6re a se reflecta i 'ntr'o picatura ? Oare,


aceea1 milostivire, care in persona Fiiulul lint Dumnedeu luminezt i pre eel ref i pre eel bunt si ploa i preste eel dregy i preste eel nedrepp, nu pOte ea sa locuesca i in sufletul omenesc ? Din contr'a, fratilor, nimic
nu p6te fi asa de potrivit naturel omenecl, ca milosti-

www.dacoromanica.ro

840

PRED1C1

virea. Tirania este insugibilA numal unor tigri carnivorl ;


iar reutatea este InsugibilA diavolut. Blandetea i milostivirea trebuesca a fi insugirl ale omului. Sufletul gi trupul sunt ast-fel organisate de Dumned.ea, ca sA fiA milostive. Omu lilt i s'a dat inima, ca sl iubescA pe aprOpele,
ca gi pe sine. I s'a dat minte , ca sa se ocupe de folosul
apropelul, ca i de al sea propriti. Manile lui sunt fAcute,
pentru a face bine ; piciarele, pentru ca sA alerge in ajutorul al tuia. Aga singur natura lui it 'Inv* milostivirea 1
Va sA clicA, a nefiind milostivi, not vom sta contra naturd nostre 1 Si aga cuventul nostru despre milostivirea

Evangelic nu trebue sA ni se parg noti i curios. El asemenea trebue sA ill naturalii hairnet, precum este natumid lumina sOrelui, precum este naturalA respiralia
animalulul. Deci decd ea ni se pare grea, gi cu anevoe de 'mplinit : apol acesta provine din causa stricaret naturel nOstre. Pentru a indrepta in not acesta
stricare, singur Fiiul lul Dumnecleti s'a fAcut pre sine
cel mat inalt model al acestel milostiviri, i cu cuvena pretul gi cu lucrul a predicat despre milostivire,
dicat despre truce in auclul cerului gi al pamantului. Cine
iubesce pe Iisus Christos, pentru acela nu nurn41 ca nu
este grea, ci i se va pArea dulce gi desfatatore acesta Inv&
latura ; acela respirg acea inv64atura catre apropele sea,
gi klar cAtre vrAjmagit set. IatI un esemplu al acestut adev6r 1 Archidiaconul Stefan, ast-fel se ruga despre aceea,

cari'l ucidea cu petre : Domne, nu le socoti for pe'catul


acesta (Fapt. Apost. 7, 60). Mantuirea ornoratorilor lilt i
se pArea mat scumpa de cat propriasa viatI. El vedea pe
Iisus Christos. SA privim gi not tot la acelagt Iisus Christos; sA fim cu luare aminte la inv6tatura Lut, sA imitam viata Lut ; sA sArutam cu buzele gi cu inima crucea Lui, decd voim sA fim milostivi, precum este milostiv TatAl nostru cel cerescl Amin.
Preot. Sp. Badesen.
--""0-e'eVitEgur:41-ale-w

www.dacoromanica.ro

CUVnNT
LA A DOUA-SPRE-VECEA DUMINICA DUPA
ROSALII.
DESPRE INDIFERENTIA CRESTINESCA.

Frafilor !

Un tinar 6re-care, viind la lisus, '1-a 'ntrebat pre El clicend: Invtlettorulebune, ce mill, face, ca set mostenesc viala vecinicet (Mat. 1.9, 1.6)2 Care altg intrebare mat importan-fa de cat acesta este trebuinciOsa pentru ort-ce om? De
si tingrul cia, cg implinirea legef este una din micllocele

cele that necesarf ce conduc la imparatia cerurilor ; pentru ca decd n'ar fi sciut acesta, apof n'ar fi sciut la urmg

sa raspuncla, a tote poruncile din finer* sa le-a 'mplinit : dar el a 'ntrebat pentru aceea, ca sa'I asigure propria sa judecata prin judecata lut Dumnecled si, p6te ca
i pentru aceea, ca sa, prii mesa o lauds din partea lilt
lisus pentru implinirea poruncilor. Cat de neateptat insa a fost pentru el respunsul Inveigtorulut, cand Acesta
'f-a poruncit OW venclet Mkt averea sa, set o dea setraci-

lor si set urmeze Ltd I El gandea ca patima iubiret de


argint nu putea fi bariera ce opresce d'a merge in viala
eterna, sail mat bine a dice, el nict cg se gandea la acesta patimg, care rodea inima luf. Pentru aceea s'a i 'nwww.dacoromanica.ro

842

PREDICT

tristat tengrul, audind acest r6spuns din partea lu1 Iisus


Christos. Fiind-cg, pen km a moteni viata eterna, este de
trebuintg a'1 infrina inima de cgtre tote ate o legg de
viata pgmentescg ; sad ca trebue sa iuboscg atat de mult
pe Iisus Christos, ca nimic din ce este parnantesc sa n'o
desparig de acesta iubire. Si a nume amOrea de Iisus
Christos o numescii pgrintil Bisericil virtute Cretinesca
Sg inv6Igm acesta virtute ceresca din esemplul tingrului,
despre care am audit vorbindu-se in Esanglia de astach.
Tingrul s'a 'ntristat, cand a audit din gura lui Iisus Christos, ca pentru motenirea vieteieterne, trebue sa '1 yeng averea sa Si &Ind u- o sgracilor, sa urmeze 1ui Christos.
Tot ast-fel se 'ntristezg i inima nostra, cand auclim, ca

este necesar sa ne lepedam de care totecate ne legg de


lumea acesta, ca sa putem capata viata eterna. Cel ce voes.0 vie dupet Mine, clice Ini eptorul Christos, sa se lepede
de sine (Mat. 16, 24). Acesta va sa Oka, dupg esplicarea
Marelul Vasilie, a se lepgda de tOteplIcerile lumesci, care
impiedecg scopuriie pietglef. Acesta insemnezg a fi indi-

ferent chiar care viata 1 'n tot-d'auna sa aiba in sine


judecata mortis. Iisus Christos esplica acesta ast-fel : eel

ce fubelsce pe tatet, sat pe mumti, mai mull de cdt pe


Mine, nu este vrednic de Mine si eel ce iubesce pe flirt,
sat pe fie mai mult de cdt pe Mine, nu este vrednic de
Mine; si eel ce nu se va lepdda de tote averea sa nu
pote fi ucenicul Met (Mat. 10, 37 i cel). Apostolul Pavel arata ca adev6rata calitate a Chrestinilor, esterastignirea trupului sea dimpreunet cu patimile si cu poftetele (Galat. 5.24). Cum se pate una ca acesta, strigg cel
ataat de lumea acesta ? 1{6spuncl la acesta cu cuvintele
aceluias1 ceresc Invelator : la Omeni acesta e cu nepu-

tinp, dar lui Dutuneclea tote sunt cu putintd. Boca acesta ar fi -lost cu neputinig : apol n'am fi veclut in lume
atatea esemple virtuOse. Dar, ne mal vorbind despre Iisus,
totl urmatorii Lui, ApostGlii, Mucenicii, Cuvio ii Pgrinti

www.dacoromanica.ro

PREDICT

843

i 'ngenere toil Sfintii pe calea indiferentei de lumea asesta ail ajuns Imp 6rgtia cerurilor. Si pentru nol, fratifor, afarg acesta nu e altg tale la impgratia cerurilor. Vey
dice : dar nol nu suntem Inger1, nol nu putem fi indifereny catre fume. n Dar deca vol ay fi ingerf : apol n'ar
mai fi fost trebuintg a v6 inv6ta indiferinta de catre lume.
Vol nu suntey Ingerl, dar pentru ce nu voiy sg fly ingerl cu indiferenta ? E drept Si aceea, ca cu acesta indiferentg trebue sg se deosibessg monachil, sag aceia, caril
lepada.ndu-se de lume i de tote plgcerile el, au dat o deosebitg fggAduintg inaintea lui Dumnedeti i a Bisericif
d'a servi numai Lin. Der 6re cel-l-alts cretini, la priimirea botezului facend leggtura impreungril cu Christos,
nu s'au lepgdat asemenea de lume i de diavolul i de
tote lucrurile lul 2 Cad s'a clis : edli in Christos ne-am
botezat in mOrtea lui Christos ne-am botezat (Rom. 6.
3). Acesta s'a dis nu numal pentru monachi, ci in genere despre toy calt cred in Iisus Christos.
Nu ganditl, fratilor, ca prin acesta inv6taturb.' s'ar stri
ca Ore-cum leggmintele sociale i familiare ; din contra

ele din acesta vor priimi o n6.1 i se p6te dice, adev6rata putere. A fi indiferent, in sensul Evangelic, nu va
sa dia a fi.indiferent catre acele indatorirl, care se pun
asupra nOstraln raport cu viata cetatenesa i familiarg.
Din contra a fi indiferent va sg dica a fi fiber de acea
nevointg, care tine pe paatos in plgcerile lumescl. A fi
indeferentva sg dia a fi inving6tor patimei acelia care
domnesce in fie-care din noi, care se silesce .a domina
bite puterile sufletulul nostru,'ca sa ne despang deDumnedeil, i aria, de nu ne vom improtrivi ne va supune
tote aplicarile inimei n6stre, 'apol va cre,ce treptat, pang ce in fine ne va perde. Adese-orl acesta patimg, asemenea erpelul, se acoperg cu florile virtutilor ecstertare,

ca mai cu inlesnire sa 'i verse otrava sea in inima n6strg Acestg patimg in cuventul lui Dumnedeu este CuI

www.dacoromanica.ro

844

PRED1C1

noscutg sub numele de a fret plgceri principale, adecg


pofta trupOsett, pofta ochilor i trufia yield (1 loan. 2,
16), sari desfra,narea, cupiditatea si ambitiunea. Spunett,
este macar o singurg positie in viata socialg i familiarg,
care ar permite 1 ar justifica in vot acest intreit inceput
al fie-cgrut red moral ? Din contra nu vatgmg ele 6re linitea i tericitea societatilor cetItenea i familiare? Nu
sunt ele 6re semintele tuturor ruinOselor viciuri, care
pocesc s'au disfigurezg natura nOstrg? Si deca aceste viciurl atat de mult sail imprietenit cu natura n6strg, in
cat not nu suntem in putere sa scgpgm de ele : apol nu
suntem not singurt 6re causa acestel neputinte neertate
si perdatOre ?
Si aa, indiferenta de i trebue cu osebire sa fie meritul

monachulut, sail a aceluia, care, lepgdandu-se de t6te


vicleniile vietel, a promis sa se jertfoscg Domnulut dinpreung cu t6te puterile stile : dar ea trebue sa fia podOba
a fie-cgrul Cretin, ort i tine ar fi el. Deed estepgrinte de
familie, el este dator sg, Viubescg copiii set i pre toll at set.

ast-fel, caiubirea de Christos, sa fig inceputul i sfaritul


iubirel lilt pgmenterl; trebue sa se ingrijasca de prosperitatea lor, fgr' a't legainima sa cu cupiditatea i aviditatea.
Decg este osta sail judecator, el trebue sa apere credinta i

patria, sail sa dea judecata i dreptatea, fat' a'Iinsui sie1 slava, ci acesta sa o dea lui Dumnecteri. Decg este co-

mersant, el e dator sa strangg comori in Doninul inbogNindu.se. (Luc. 12, 21). Ca sa clic in scurt, indiferenta Creping nu este alt-ce-va , de cat adev6rata nOstra
iubire de Iisus Christos. Dar pentru tine i caud acesta
iubire nu p6te fi insuibilg i imposibilg ?
Este cu greti a umbla pe foc, i a uu se arde ; este cu
grew a trai in lume, i a nu fi legat de densa. Dar data
indiferenta s'ar agonisi fare greutate : apot nict Ca n'ar
avea vre-o recompensg. Acosta recompensg se face i'n
viala acesta, dar mai mult in cea fiitOre. In viata, acesta

www.dacoromanica.ro

845

PRED1 Cl

virtutea serve de depoctit mangaerei harice, saii dumnecleescl, pe care nicl suferintele n'o pot vetOma ; al precum prisosesc suferintele lui lisus Christos in noi, asa
prin Christos prisosesce i mangiereanOstra. (2 Cor. 1,5).
De acesta prisosintg santit se bucurail kiar in suferintele lor. Dar cats recompensg ye promite vou6 acesta cerescg virtute in viata fiitOre, in viata eterng ! de i inima
care iubesce pe Dumnecied, i !Or' acesta este avutd i
perfecta pertru aceea numat, a ea iubere pe Dumnecleti
iubesce un ast-fel de bine, care nu este altul mat presus i mat mangaitor : dar, dupg o. leggturg necesarg cu acest bine, 11 are pretul sett i fericirea cea eterng. Bucurali-ve. 1 ve veselili toy cei-ce iubili pe Domnul, cd
plata vostra multd este in ceruri. (Mat. 5, 12) !
Suflete cretinesc ! voept tu sl fit motenitor eternet

fericiri? Vino la Iisus Christos i, inkinandu-te lui cu


credintg 1 iubire, intrebn : Inv6tgtorule bune, ce voiu
face, ca sd motenesc viata eternd? Tu scil, cg nu vet priimi fericirea eterng, dOca anteiri nu vet cunasce i nu vet

nimici in sine pe idolul ted mult iubit. Dar nu to intrista, dem lisus Christos IV va dice i tie tot aceia/1 ce
a clis i tingrulut din Evangelie : mergt, vindett averea
ta, imparte.o-la sgract Si vino de urmezd Mie: fiind-cg
mat lesne va trece camila prin urekile aculut, de cat sd

poll sg intri tu, legat de acesta patimg a bogatiel, intru


Impgratia cerurilor. Amin.
Preotul Sp. Badescu.
CE4103 s"

www.dacoromanica.ro

CUVtgT
LA DUMINICA A TREI-SPRE-DECEA. DUPA
ROSALII.
POVETUIRE LUCRATORILOR VIEI DUIIOVNICESCI SI INSA.SI VIEI.

Iar tend va veni Domnul viei, ce


va face IncrAtori lor acelora ?
Mat. 21, 4Q.

Fratilor !

Aceste cuvinte, sunt luate din acea parabolg care all.


auclit'o d6ja in santa Evangelie ce sa cetit astacli. Nu e
reu sa o mat repetgmind o data. Ain om, stgpan d case,
a Wit via, i a 'ngradiro cu gard, a spat inteins'a test,
a zidit turn i a dat'o lucratorilor. lar tend s'a apropiat
timpul rodelor, a trimis slugile sole la lucrgtori sa ea
rodurile el. lar lucratorit princland pre slugile acelea,
pre unit jail bg.tut ; iar pre altit cu pletre iau omorat.
Domnul a mat trimis i pre alte slugs mat multe ca cele
din telt]. ; der lucrgtorit au flcut i acestora tot ca i celor din Wt. Mat la urmg a trimis pe fiiul seti crecland,
cg se vor ruina de el, Si nu va cutecia sa -t face Hitt un
req. Iar lucratorit, v64landul au clis: acesta este mostenitorul venitt sal omoram i sa tinem moia Jul.
I

lisus, spuind acestg parabolg a 'ntrebat pe auclitorit


set : ccind va veni domnul viei, ce va face lucratorilor
acelora? SI nu uitam, cg printeacetlauclitorl grail kiar

www.dacoromanica.ro

847

PREDICI

si lucrgtoril Archiereil i batranil Iudeilor, pgrintilor,


cgrora omorase pe Prorocl, 1 care mal tirclid ad omorat
pe Fiul lul D der" Si ce au respuns el? Pre cei rei reu ii

va pierde, si via o va da altor lucratori. Ast-fel reil hicrgtorl sad .osandit singurl pe sine Cu. dreptul, de si el nu

sciead, a acesta judecata au Igcut'o kiar pentru denil..


Fratilor 1 i acum sunt multi lucratorl de felul acesta,
asupra cgrora se pOte sg cap judecata acesta. Iregenere
acesta judecata este pentru acel ne'ngrijitorl i r6i1 voitorl purtgtorl de name numal, caril nu ingrijesc despre
implinirea datoriilor ce sunt puse asupra lor, ci prin idea
contraril i reaoa for conduitg vatama binele societatil.
Acetiasunt acel pastorl bisericec1 caril, ca i ngimi-

tii, pgstorescd turma lul Christos nu pentru slava lui


Dumnepti, ci pentru ruinosul interes. Ce fericire pentru Bisericg, cand aceti lumingtorl nu se stingd, ci luminezg cu cuventul i cu fapta in sfesnicul el; cand el
ca i marl' generall, priveghiazg neadormitl clioa i naptea la streja Domnului, lucrand mantuirea fiilor lor spiritual1, conducandu'l intru imperatia cerurilor, cand prin
inv6ilturg, cand prin bunul esemplu de o via religiOsg, cand prin ruggciunile for 1 Intr'adev6r a acestia
sent angeril Domnulul , midlocitorY intre Dumnecled 1
popor 1 Din contra ce mare red. i, se pOte dice ce red ne-

mgrginit produc el, cand numal cu numele, iar nu 1


cu fapta corespund acestul nunie, i and, ca i ngimitil,
veclend lupul viind, pgrasesc oile for 1 fug, pre cand
ereticil be rgpesc iplerd oile Ion! Mi se pare, a
lupif
nu e pre atat de rea molima omoritOre, pre cat este desfranarea acestor pastorl bisericescl: fiind ca aceea omOrg
corpul, iar acesta omOrg sufletele nOstre ; cu osebire,
cand nisce ast-fel de Omen' pOrtg numele de pgrintl sufletecl. 116u1 ce provine de la denil este atat mat simlitor, cu' cat fii for duhovnicec1 ad indrederco, inteenil.
ANT,14

54

I,

www.dacoromanica.ro

848

MEDICI

De i reaoa -purtare este in tot omul vrednica de osandit :


dar in cler este Cu. totul nesuferita.
Ast-fel sunt efit, caril privesc la supuil lor ca la niece

instrumente ale viOurilor lor.


.Ast-fel sunt judecatoril, calif d'a dreptate celor vinovatt i osandesc pre cel dreptt, conduct find de partialitate si interesare.
Ast- fel sunt domnit i Inuit demnitarl card fara uma-

nitate se Oda cu supusit lor inpovarandu'l cu sarcinl


grele, sail facend cu el cele ce voesc.

Ast-fel sunt parintii unit neingrijesc de educatiunea


copiilor lor, lasandu'l sa umble dupa placul lor, fail a
'ngriji de creterea lor.
Ast-fel sunt invetatorit, cant in locul insructiunel, torna in nevinovatele iniml ale copiilor, otrava desfranulul
i libertinagiul.
Iar cdnd va veni Domnul viei, ce va face lucratorilor

acelora ? Respunsul pentru totl e unul i acela.1: pre


cei rei, r64 ii va pierde.
Vorbind de lucratoril eel 1.61, nu putem tacea ca sa
nu vorbim ci despre vie. Sunt vii atat de stricate, a fiind in manile celor mat bunt lucratorl r6man neroditOre.
Ast-fel stint in genere pacatoil cull nu voesc sa se pocaiasca. Ast-fel sunt toil copiil desfranatt, elevil negligent'
i neascultatorl, slugile cele nesupuse. Cand va veni Domnul viel, ce va face via acetia 2 Aceea ce se face pomu14 care nu face r6de bune, se va talc& si in roc se va arunca. (Mat. 3, 10). Ascultati vol lucratorl rei, ascultag
i vol vii Reroditore ! Precum eel d'anteit nu se pot indrepta pentru nerodirea yid : tot ast-fel si cea din urma

nu se va putea indrepta pentru r6utatea i neactiviatea


lucratorilor.
Fratilor mat 'nainte de venirea Domn alut sa judece
vii i mortil; mai 'nainte pan' a nu se termina clioa indelungel Lui rabdart catre not pacatoil : sa ne folosim
1

www.dacoromanica.ro

PRED1CI

849

de acest timp. Vol lucatorilor, carora vi s'a 'ncredin tat via


Bisericil lul Christos, pArintl duhovnicescl, stapanitoril,
domnil, pArintil, inv6tatoril! stall veghetorl la streja Dom-

nulul ;pazip via ce vi s'a 'ncredintat de Christos. Imitap


pe Dumnecleescul Lucrator Iisus Christos, care 'l-a pus
sufletul sea pentru oile sole. Nu ve lepgday d'a ve pune
i vol sufletele vastre pentru mantuirea celor ce vi s'a

'ncredintat. Slab* vol in puterile v6stre ? Rugati-ve


Domnulul via ; si El ye va imbraca cu putere de sus.
\T6 aflati cu totul nedemni de numele de lucrgtorl ? El
bine, lepgday cariera vOstra Si dap via altor lucrgtorl,
card vor da Domnulul rodurile el la vremea lor. 0, mare
r6spunderet veil avea pentru fie-care mlldita saditA in
via lul Christos ! Tinep minte, cat de scumpA este fie-care
mladitg udatI cu sangele cel Dumnecleesc at 1111 lisus Christos! Ce va fi 6re, daca acestg mlgditg se va usca din cau-

sa ne'ngrijirei v6stre? Domnul va cere compt de perderea el prin manile vastre. Aduceti-ve aminte de Guyer).tul Domnulul, rostit lucrgtorulul celul nedrept : iar cine
va sminti pre unul dintru acesti mai mici, clice cerescul Lucrator, rrcai bine este lui,set'si lege o piatret de mdra de grumazii lui si set se inece in adenculit metrii. (Mat.
18. 6). Iar intr'alt lot, Domnul ap se plange despre lucrAtoril eel ne'ngrijitorl : 0 pastorii lui Israil, au claret

se pasc pastord singuri pe sine? Au doret nu pre oile


pasc pastorii? laid laptele it m(incafi si cu idAa ye inbracati sz ce este gras jungiali , 'Salo oile mole nu le
papeki. Pre cea slaba nu o aGi intarit si pre cea bdina,va nu o ati vindecat Si pre cea sdruncinatet ntWo ay 'legar i pre cea ratacitan'ati intorslo, si pre cect porduta
cautar o. Pentru aceea, pastori, ascultati cutentul
Dommului : ialet Eft asupra pastorilor,, si voids core oile
mole din mci'nele lor. (lezech. 34, 2. 3. 4. 9).
Si 'tu via mut Christos, incredintatKpastorilor Bisericel,
fit al Biserich, bAtrinl, tinerl i col il ! asoultali pre
www.dacoromanica.ro

850

PREDICT

mai marii vostri si vl plecati lor: tit aceea veghiaza


pentru sufietele vostre. (Evr. 13, 1.7). Nu v6 impetriy
inimile v6stre nu permitell in inimile v6stre Incuibarea viciului, prin deprinderile v6stre cele rele. Ne'ngrijirea, uiurinta de minte i capritiul vostru suet causa
ne'ndreptare1 v6stre. Nu cheep, a nu putey fi bunt,
si spiritul eel reti nu pOte dice acesta. A dice aa este a
hull contra santulu1 Spirit. Nu void pentru aceea, ca vol,
nu void sa lucray Domnulul, ci corpulul, lumil si diavolulul. Hotarati-v6 o data d'a lasa acest lucru, 1 ve veil
Indrepta. Nu ilicey, ca pozitiunea v6stra , imprejurarile
de familie ve impiedeca d'a v6 indrepta. A gandi ast-fel,
este a 'nela pe Dumnecleil. i pe sine. Nu e positiune, nu
e nicl o conditiune in societate, care, prin ajutorul harulul lul Dumnecleti sa impiedece castigarea Imp6ratiel cerurilor. Talharul i pe truce a avut timpul i putinta sa
intre in rain, pe child Iuda tradatorul, find ucenicul lul
Christos, a perit: Vameul eel smerit stand la locul pgcatosulu1 sa 'ndreptat, pe cand mandrul Fariset cu t6te
laudele stile a fost osandit de Dumnecleil. Si aa, necautand la tote greutatile injugatecu vocatiunea vastra mergetl ne'ndoindu-v6 Intru imp6fatia cerurilor, merged p'a
cea tale, care vi s'a insemnat de sus de Provedinta 1111
Dumnecleit. Prin mijlocul scandalurilor lumil inv6tati-

ye de a fi intelepti ca serpii, si bldndi ca porumbii.


(Mat. 10, 16). Mantuindu-vg singurl, mantuiti impreuna
cu vol si pre allit Nu ye opuney cu osebire Harulul lul

Dumnecleil, care ye conduce. Priveghiati, stay in credintet, inbarbettati-a intariti-vP. (1. Cor. 16, 13).
Orl tine al fi tu, tot omul
monach sat. miren, avut
qati sarac, batran sail tear, tu singur pots fi in acelast timp i lucrator al viel i singura vie. Domnul viel ,
Creatorul cerului i al pamentuln1 , inzestrandu-te cu
,minte i cu voe libera, a facut sufletul teii vie, sadita pre
langa apele bunel credinte. El te-a Inzestrat cu t6te, cate
www.dacoromanica.ro

851

PREDICI

'it trebue pentru rodirea duhovnicescg : si lie 11-a 'ncre-

dintat vie pentru lucrare. Consciinta si ratiunea sunt


slugile trimise din parte-1 pentru strangerea rodurilor :
dar tu prin pgcatele tele le-al sdrobit ast-fel, cg ele au
devenit farg putere pentru mantuirea ta. Necgutand insg
la acesta, Domnul vies itl trimite pe Fiiul Set" unul rigs-

cut in taina santel cumenicgturi. Et bine, nu cum?


va tu vet voi sg rgstignesct din nod pe cel Rgstignit
prin necredinta ta, prin impietrirea ta, prin nepgsarea
ta Aii pate a voescl sg omori in sine si pe lucrgtor si
via ce s'a lucrat de El? Lucrezg pang este diog, umbland
si bi ne-plgcand lut Damneder". Deca tu nu poll aduce rod
insutit : apol cel putin nu to asemAna smokinulut neroditor, care nu e de nici o trebg, ci in foe se aruncg. Adu
cel putin a suta parte din rodele pocaintel si a faptei bune.

Cd'iatet, Domnul viel, curdnd va veni si plata lui vafi


cu densul, ca se dea ficl c?truia dupe faptele sele. (Apocal. 22, 12).

Nu cum-va toll lucratorit sunt ret si neactivl, nu cumva URI via este farg rode Nu, clecg n'ar fi fost pe pgment
liicrgtorl bunt si vii roditare: apol lumea acesta n'arti fi
putut sta.
Fratilor ! deca not nu indrasnim a ne lguda cu lucrul

nostru intru slava santului nume a lui Iisus Christos :


apol cel putin not nu voim d'a face parte din numerul
lucrgtorilor celor ref si din neroditorea via. Sg ne ruggm
Domnulul viel, ca sal nu fim aruncaV in timpul secerisiulut din ambarele Imp6rItiet ceresci pentru nerodire,
si sg ne silim a pune in ele macar o singurg faramiturg
din fructele nastre cele bine-plg.cute.
Lucratorule pre bune; Pgrintele cerulut si al pgmentulut ! cauta din cer si vein, si cerceteza via acesta, si o
intgresce pre ea, pre care a sadit'o drepta Ta. Amin.
Preot. Sp. Badeseu.

.).}1.;14401.41..

www.dacoromanica.ro

CUVENT
LA SKIM.BAREA LA FATA A DOMNULUI NOSTRU
rESUS CHRISTOS.

Si a luat lisus pe Petru, pe Jamey si pe


Joan fratele luf, si i-ad suit pre densii intr'un munte malt deosebi. Si 'si-a skimbat fate lnaintea lor, si a stralucit fala lui
ca &Wale. iar bainele Jul s'atI flicdt albe
ca. lumina.

Mat. 17,1. si 2.

Fratitor !

Skimbandu-se Iisus Christos la fall a aretat ucenicilor slava Dumnecleirel Sele, pre-cat atiputut el cuprinde,

i cu acesta '4a 'ncredintat, cg El nu era un om simplu


numal, ci tot-d'o-data 1 Dumitecleg adeve-rat. Pe liingg
acesta incredintare a Fiiulul, i Dumnecleti Tani a mat
adaogat incredintatorul Set. glas din cer clic6nd : Acesta
este Fiiul Mea cel iubit, pe Acesta stel ascultati I (st. 5).
Fratilor, astacll not s6rbain acesta prea marita, skimbare la fall a Domnulul'inaintea celor mai ale1 din ucenicil set, auclim triurnfatOrele imnurl in onoreaminunel

din muntele Tavorulul, ne inkingm iconel, care infglieza pe .Domnul find fatA Moysi i Hie
martorl cerescl,, i tret ucenici

martorl pgm6ntescl.

Dar, pentru ca s6rbarea nostrg sg fig serbare spiritualg, adevgrat cretinesca, va sg clicg i Domnulut bine
placuta i nog spre mantuire, trebue, fratilor, sg fim inteo ast-fel de arangiare sufleOscg, int'ro ast-fel de dorinig
de ruggciune, pe care le cere de la not prea mgrita skim-

bare la falg a Domnulut.

www.dacoromanica.ro

PREDICT

853

Si ce am putea not dori, despre ce am putea sa ne rugam in clioa presentg ?


Toti Apostolic aveal necesitate despre aretarea mgriref
Domnului Iisus. El de i credeag in Tr'ensul, dar se i
in doeati in credinta tor. Era prin urm are necesar, ca Domnul macar pre unit din el sa'l incredinteze despre Dumnec,leirea Sa, i ast-fel sa intgrescg in credinta pre tog. Nol,

fratilor, asemenea credem in Iisus Christos Mantuitorul


nostru : dar in 6re-care imprejurgrf credinta nostrg se arata atat de slabg, ca cand nici n'am avea-o. Pentru aceea
anteia dorintg, anteia nostrgruggciune in acestg cli trebue sa fig aceea, ca Domnul sa se skimbe i 'naintea nastrg,

cum va sci El, sa arate i sufletulut nostru pre cat


p6te el cuprinde mgrirea Dumneclairef Sole, i cu acesta
sa intgrescg intr'insul slaba credintg,
ca lumina Lul
cea pururea fiitOre sa strglucescg i inaintea sufletulul

nostru celul pgcgtos, precurn a strglucit inaintea Apostolilor.


Skimbarea prea-curatuluf trup al Domnuluf nostru
Iisus Christos este kipul fiit6rel skimbarl a trupurilor
cretinescl. Mal 'nainte de finele lumel i de a doa venire a lul Christos, pentru ca sa judece nemul omenesc,
i trupurile tuturor 6menilor celor adormilf, unindu-se
cu sufletele for vor invia intr'alt kip, Tar sufletele adev6ratilor crestini vor fi asemenea trupuluf lul Iisus in
timpul skimbarif Luf la fatg, sail dupa cum a fost dupg
inviere ; adevdratit crestini vor avea trupurile for aa,
pentru ca sa pOta locui in lumea ,cea nog sail intru impOrglia marirel. 'Mg a doa dorintg pe care trebue sa o
avem astgch, iatg al doilea object al ruggciunel nastre
sa ne invrednicescg i pe not Domnul ca sa se skimbe
i trupurile nOstre in fiitorea skimbare intru marire,
dupg asemg-narea trupulut Lul celut preamgrit.
Dar pentru ca trupul nostru sa se invrednicescg de acestg pre-maritg skimbare, este de trebuintg, ca sufletul

www.dacoromanica.ro

854

PREDICT

nostru in timpul invieret trupulut sg aibg in sine meri-

tele cuvenite pentru local* in trup skimbat,

este

de trebuintg, ca el sg lumineze cu lumina faptelor bune.


Si iatd Inca o dorintg, o ruggciune pe care trebue sg o
facem astIc11 in clioa skimbarit Domnulut la facg : binevoesca Domnul ca sg skimbe i sufletul. nostru, sa'l faca
sa aibg alt kip, adecg sant i carat, iar nu vitios i pgtat,
ca hainele lui fap tele nostre sg fig albe (Luc.
9, 29), adecg sg fig nu numal bune, ci sa isvcrascg din
isvorul cel carat i luminat al iubirei cgtre Dumnecle5 i
apropele, iar nu din paraul.cel tulbure al iubirel de
sine ; bine-voescg Domnul sa skimbesufletul nostru kiar
acum, in viata acesta, care este pregAtitare de viata cea
fiitore acum, pang mat putem lumina, ca acolo
dincolo de morment sg adungm cele-ce am semanat, sat
bune sail rele.
SI ne ruggm, tratilor, cgtre Domul cel ce s'a skimbat
in Tavor, sane rugam cu sufletul ast-fel :
D6mne! Radicate pre Tavorul sufletulut nostru, is impreung cu Tine in locul lui Petru
mintea nostrg, in
locul lut Iacov
voea nostrg, in local lui Joan inima
nOstrg i to skimbg inaintea lor,
aratele slava Dumnecleiret Tele, ca sa creclg in Tine mat viii i mat cu putere
mintea n6strg, ca fail nict -un fel de Indointa sg spere in
Tine voea nostra, i sg se aprincig de iubirea catre Tine
inima nOstrg, sg se ample de credintg, de ngdejde i de
iubirea cea cgtre Tine totsufletul nostru, i ast-fel sa devie
cel pgcgtos
sant, precum trebue sa fig el, ca sg se invrednicescg Ore-cand sg intre in trupul cel skimbat pentru fericirea eterna din preung cu Tine. Amin.
Preot. Sp. Badescu.

www.dacoromanica.ro

CUVENT
LA ADORMIREA MAICII Lill DUMNEVEU.
Invia-vor mortii, si s e vor scuts eel ce
Knit in morminte.
Isaia 26. 19.

Fratilor!

Cand a murit dreptul Jacob, a fost plans nu numal


de fiii lut, ci de tots evreil in timp de septe dile. Si s'a
suit Iosif, dice Moysi in Cartea faceri, set ingrdpe pe ta-

td-sea, si s'aft suit impreund cu dinsul tote slugile lui


Faraon, si batranii casei lui, si toy, batrdnii pamentului Egypetului, si tote casa lui losif, si fraiti lui, si
tad casa tatd-seu , i rudenia lui : i 70,-au pleins pre
el cu pldngere mare si tare forte, ast-fel cal si loculut
acestuia 'f-a dat numirea de plangerea Egypetului. (Fac:
50, 7-11). Si s'ar putea Ore, ca fii eel bunt, la mOrtea parintilor sa nu se 'ntristeze i sa nu verse lacramt amare ?
sa nu se imbrace in. haine, de intiristare i de durere ?
Timpul despartiret n6stre de diqi.1 este pentru not timpul intristarel, timpul de amarg durere.
Per de ce, fratilor cresting, in clioa adormiret Maicil lut
Dumnecleil, Mangierea celor intristatt, Aperat6rea celor
Para aparare, santa Biserica serbeza luminat acesta di ?
Fara 'ndoela pentru aceea, ca FeciOra Maria, priimind
plinirea bucuriel, Singura cu bucurie i spirituals veselie a trecut din viata acesta in viata eterna ; pentru aceea,

a matca Vielet i dup. morte este vie, intru adormire


n'a parasit lumea, mantuind pururea mostenirea Sa ;
pentru aceea, ca Fiiul lut Dumneclet., indata dupa adormirea El, a deteptaro din somnul mortil si 'f-a priimit
sufletul in Dumnecteescile stile maul.
Aducendu-ne aminte cu bucurie prea marita adormimire a Maicil lut Dumnecleti,, n'ar fi bine Ore sa ne adu-

www.dacoromanica.ro

856

PREDICT

cem aminte Si de flitorul nostru slarit i de fiitorea nostrg adormire? To 6menif vor muri , tots , curand
sat. mat tgrtiiil, trebne sg pgrasim acesta viatg trecetOre ;
dar acesta nu trebue sg ne 'ntristeze i sg ne sdrobescg,
precum fac paganif, calif n'au nicf o ngdejde. (1 Solun.
4, 13); pentru cg toff vom invia ; vor invia m.orlii si se
vor scula cei ce sunt in morminte. Este vesel pentru not
a aucli o ast-fel de incredintare, este plgcut a sci cg dincolo de morment ne .aisteptg o viatg mat bung, o via
cerescg. Ast-Tel dar sg consacrgm in acestg prea-mgritg
serbare a adormiref Nascet6ref de Dumnecleil cate-va momenta despre invierea mortilor.

TOte sate sunt sub sore, sunt supuse stricgciunel i


putrecliciunel; numal sufletul nostru este nemuritor; dupg
stricarea corpuluf, el iarg1 se va intOrce de unde a fost

luat : si se va intorce grina in pament, deunde s'a luat,


si sufletul se va intOrce la Dumnefle it, care l-a dat pre
el. (Eclis. 12, 7). Dar si corpul nostru cel strica' cios Ore-

cand se va imbraca intrunestricdciune i muritorul intru


nemurire. Pentru mintea naturalg acesta se pare cu neputintg, ca scarbosul Si aceia ce a devenit deja tering sg se
pertg iargf a'f lu a forma i kipul sea cel d'anteiti ; dar pen-

tru cel Puternic in cer ce este cu neputintg pe parnent?


Domnul, ca sg incredinteze pe pgmentenf despre fiitOrea
invierea mortilor, Ore-cand a ar6tat lul Iezekiil un camp,
a coperit de 6sele mortilor i 1-a ordonat sg preclicg asupra
acestor Ose omenesci, promitend ca El singur leva invia :
Eft voift aduce in ale spirit de viagt : i indatg ce Pro-

rocul a preclis, Osele au inceput a se impreuna i a se aeza in inkieturile lor, indatg s'a ar6tat vinele, carnea a
'nceput sg crescg i s'a imbrgcat cu pele. Apol Spiritul luf
Dumnecleti a ordonat iarg1Proroculut sg strige : din pa-

tru venturi vino spirite si sulla preste rynoriii acestia


sisti invieze. Si atunci a intrat intr'ensii spiritul (de
vict,t,a) , si att inviat , si au statut pre piciorele for multime multa. (lezech. 37, 1-11). Tata kipul invieref nOstre.
Mai 'ncolo, singurg natura ve'clutg nu este ea Ore pen-

tru not o incredintare despre invierea mortilor? In timpul ernel tote plantele se vestejesc i pierd frumusetea
lor, viata lor ; la inceputul prinaveril, ca i c'and ar in-

www.dacoromanica.ro

PRED1C1

857

via din moil!, iarg1 se 'mbracg in prima sa marire. Tot


ast-fel 1 omenii, dupg mOrte vor invia; cu apropierea
primgverei vietei eterne, i prima for frumusete, care acum zace in morment iargt se va innoi i se va preamgri. Cet precum airn purtat kipul celui petmentesc, set
purtltm si kipul celui ceresc. (1. Cor. 15, 49).
Plugarul, cu speranta d'a lua rodurile, arunca smenta
in pament; dar speranta lui va fi zadarnicA, data acea
sementa nu va putrezi. S6menta aruncata in terina, va
da rodul seri dupg ce va putrezi. Locurile unde se inmormentezg mortit, sunt terinile, in care cu mana mortil se
senagng corpurile notre, ca i. semintele. Ele putreclesc
in sainurile pgmentulut, ca sa se estermine primul pacat
ce impgratea intr'ensele, i sa priimescg apol cuvenita marire ; in clioa generalel in vieri , ele, unindu-se cu sufletele,
indatg la cel mai de pre urma sunet al trOmbitel angereset, vor invia,
i atunci putreclitorul acesta se va
imbraca intru n estricgciune, i despretuitul intru marire,
neputinciosul intru putere, sufletesculti in spiritual;
atuncl se vor implini cuvintele Scripturel: inghilitu-s'a
mOrtea intru biruinpt. (1. Cor. 15. 54).
Christos s'a sculat din moral, ne vom scula i not din
mormintele nOstre. Unde este capul, acolo trebue sa fig

i membrele. lar not suntem membre ale trupului lui


Christos, din carnea Lul, i din osele Lul. (Efes. 5, 30).

Invierea efului vietet ne va invia i pre not. Ca precum prin Adam toy, mor, asia si intru Christos toy, vor
invia. (1. Cor. 15, :22).

Este cu neputintg, ca eel zidit dupg kipul lui Dumnecleti sa ramie pentru tot-d'auna supus mortii, i eel rescumpgrat cu cinstitul sange, ca al unui Miel nevinovat
i nespurcat al lut Christos (1. Petr. 1, 19), sg, se supue
eternel peiri. Cel ce a capatat eterna indreptare, trebue
sa capete i eterna prea-mgrire. Si acesta prea-mgrire incependu-se pre pgment, nu. va avea finit in cer. Lutul,
devenind ceresc, in veci nu va inceta cu anima i cu buzele a drib, Si a prea-mgri pre IlAscump6ratorul sett :
uu voift muri, ci voiu ft viu, si voift cunOsce lucrurile
Dornnului. (Ps. 97. 17).
Aa fratilor , mortit vor invia! Acesta o a hotgrat

www.dacoromanica.ro

858

PREDIC1

Dumneclet ; acesta o pretinde dreptatea, care dg fie-cg-

ruia ce este al set : bine va fi celor dreptl, i ITU celor


i el trebue
ref ; acest adever este netagaduit, etern,
sa lumineze o datg ca sOrele. Not i acum vedem cg Orne-

nil cel bunt sufer multe nenorocirf : Avelif cel blanch


se jertfesc, inteleptif losiff se 'nkid in temnite ; zeloif
nil se aflg persecutatf, blanclif Daviclf se sugrumg de sail-

gerOsele Tani ale reilor Sault, iubitorif de Dumneclet


Daniilf, se aruncg in gropile cu lel, mustratorif nedreptgtilor, Ioanif, se decapiteza, c'un cuvent, totf call voesc
sa vietuescg cu buna-credinta in Iisus Christos, sunt gonitI (2 Tim. 3, 12). Dar va veni o data timpul, i trebue
sa via, cand virtutea va priimi cununa ce meritg, nevinovatia 10 va lua plata sa ; va veni timpul cand nedreptatea isl va lua judecata sa, necredinta drepta resplgtire ; va veni timpul, in care B.ecare
not din faptele
stile sat se va prea-mgri, sat se va ruina,
i acest
timp va fi invierea nOstrg : multi din cei-ce sunt in petmelit se vor scula, i cef drept1 vor fi in via vecinicg,
iar cel nedrepti intru mustrare i ruine vecfnicg (Dan.
12, 2). Atunci drepyi vor lua impe raya podobei i stema frumuseyi din mdna Domnului, (Cartea Intel. 5, 16),
atuncf se vor bucura eel ce s'ad luptat pentru credintg
i cel ce at dorit dreptatea ; find cg vor lua cuvenita
rasplatire pentru virtutile lor, se vor face parta1 mariref Dumnecleestf ; cgcl, Acela care a clis : unde sunt E
acolo va fi si sluga Mea, (loan. 12, 26),tot Acela va dice to

fine : venni cure Mine toy cei ostenni si insetrcinati, si


Eft ve'voi itodichni pre voi . (Mat.11,28). Venni bine-cuven-

tayi Parinteluimeei si mostenni imperenia ce s' a pregatit pentru voi incet de la intemeerea lumii acestia. (Mat.
25, 34). Atuncf se vor veseli dreptif Avelf si vor striga
mult-patimitoril Iovl , find ca ostenea lor se va resplgti,
lacrgmile 1 suspinurile lor se vor skimba in bucurig
eterna, si va sterge Dumneclea tote lacrama de la okii
lor, si morte nu va mai fi mai mull nici plangere, nici

strigare, nici durere nu va fi mai molt. (Apoc. 21, 4).


Nil tot aceent sorts va atepta 1 pe cel ce at uitat pe
Dumnecied, consciinta 1 temerea de Dumnectet, i cant

at servit acum numal corpulul i sangelul. Positiunea

www.dacoromanica.ro

859

PREDICT

for nu se pote descrie, dar se pote deplange numal. Vor


invia i el, dar nu spre 'ndreptare, ci spre os'andire ; vor
invia i el, dar nu pentru via eterna ci pentru munca
cea eterna, unde va fi pldngerea si scdrIsnirea dintilor
(Mat. 22, 13). In locul kiemarel celet de bucurie, care va
fi pentru imp6ralia marirel, el vor aucli din gura celut
ce va edea pe scaunul ?Afire! acele cuvinte teribile :
nu ve stiic pre voi de unde sunteti (Luc. 13, 27), duce -

ti-ve de la Mine toti lucritorii nedreptayi, duceti-ve


bias fematilor in focul eel vecinic, pregatit diavolui si
angerilor lui. (Mat. 25, 41).

Fralilor I Dapa esemplulti lut Israil celut vekiti, care


a calatorit prin pustie, not n'avem trebuinla sa trimitem
iscoditorl in pamentul fagaduinlel. lisus Christos ne-a
descoperit acel pament noil, mat bun, ceresc, unde se
afla locuind numal singura dreptatea (2. Petr. 3, 13).
Bunatalile acestul pament sunt neesprimate. SI mergem
Inteacest pament plin de fericirt nestricacibse, plin de
bucurie ; sa mergem intr'acest pament sant, pe tale no
i vie ; sa parasim pustietatea lumit acestia, care zace in
reutall, fia-care ostenesca-se pe cararile vielel acestia, ca
sa ajunga la limanul cel ceresc. Cel drept, mai facet
dreptate , si eel sdnt mai sdn.fesca-se (Apoc. 22, 11). Fericitt sunt aceia caril implinesc poruncile Domnulut cu
sanlenie Mantuitorul ii incredinleza clicend t eel ce face poruncile Mele si pdzesce cuventul Mel, nu va vedea
mOrtea in veci (loan. 11, 25). Cel ce crede in Mine, de
si va muri,viliva fi ; Eft it voiu invia pre el in flioa cea
de apoi Joan 6, 44). Amin.
I

Preotul Sp. Badescu.

www.dacoromanica.ro

CUNqINIT
LA TAEREA CAPULUI SF. IOA.N BOTEZATORUL.
Si a 'nceput lisus a grlii glOtelor de Ion,
clicend : ce ati esit in pustie sii vedeti? ad
trestle cllltitli d. vent ? Dar ce ati esit sit
vedeti ? au om imbritcat in haine mol ? cel
ce port hainele cele mol in casele imperatilor sunt. Dar ce ati esit sA vedeti ? Proroc?
Adeverul griiesc vdue, si mai mull de cAt
proroc.
Mat. 11, 7-9.

Fralilor !

Ion Merggtorul inaintea Domnulul nostru lisus Christos pentru cariera serviciului set celul mare, n'a ales vreun ora 6re-care mgrel i populat ; sat) cel putin un sat mai

renumit, ci pustia cea s6lbaticg i nelocuitg din jurul


Iordatulul. Marele proroc, despre care Mantuitorul vor-

besce, ca nu s'a ridicat din mueri altal mai mare


(Mat. H, H), fuge de sgomotul lumesc, i predicg in
singuraticele pustit ale Iordanului (Mat. 5, 3). Dupg judecata nostra, cel ce doresce sg ai.ba auditors, trebue neapgrat pentru predica sg'i alegg un oras, i 'n ora un

loc, unde scie a se adung popor malt. Cine ar voi sg


mergg in pustie? Cine aa de lesne pgrasesce interesele
sole i plgceri-le sole, ca sg mergg sg asculte predica intr'un be pustiti. ? Dar dupg lucrarea darului lui Dumne!let, n'a mers lucre asa : glasul celul ce strigg in pustie
n'a rgmas neauclit ; la I6n, precum ne spune Evangelia,
veniau popOrele de prin prejur, i carturaril i fariseif

din Ierusalim.
Daca glasul Proroculul I6n a fost audit din oraele
cele populate, apol de ca nu venia el sg se arate 6meniwww.dacoromanica.ro

PRED1C1

861

Jar in central locuintelor lor, i sa nu-i fac a se ostenesca sa merga in pustie ? N'ar fi fost bine aa ; deprinderile cele viclene ale lumil si desertaciunile el atrag
atentiunea 6menilor, si-t impiedica dela mantuirea ion
Dar vol, fratilor, vett dice : ce, au Mil ca obiceiurile
nOstre sunt atat de rele, in 4,t nn ne lasa sa ne mantuim? Viata 1 m6rtea IVIarelut Proroc' vor r6spunde la acesta intrebare. Prorocul Ion traia in pustie; predica. despre venirea Mesii ce se astepta, mustra in fata mandria
fariseilor 1 a carturarilor, boteza pe 6meni in Iordan , si cu tOte acestea niment nu'l impiedeca, niment
facea
nice -un reit. Indatg ce se aretg in capitala carmuitorului
Galileii,

fl

legarg, it inkisera in temnita si mat la

urma ii taera capul pentru aceea, ca a cutezat sa, mustre


nelegiuita viata a lui Irod.
Intend in amanuntele mortii lui 1.6n , vom vedea cat
de pericolOse esi vetamatore sunt pentru 6meni nice astfel de placed, care in aparen to s'ar putea dice ca sunt ne-

vinovate. E ciut a Irod persecuta pe Marele Proroc,


dupa povetele si indemnurile viclenei Irodiadel, pentru
aceea ca acest ales al 1111 Dumnecleil ii mustra pentru ne-

legiuita for viata. Acosta fapta a lui Irod este fOrte injosita; dar, din .nenorocire, ea s'a mat repetat si de alp in
urma acestui nenorocit cArmuitor. Tot din indemnul femeet, a suferit santul 16n Chrisostom ; tot din indemnul
femeel, a suferit i santul Ambrosie al Mediolanului ; i'ngenere,
dupg indemnurile femeilor rele, au suferit

mai multi barbati Sant,I. Dar de ce sa mat amintim aci


esemple din timpurile trecute ? Pentru implinirea capriciurilor femeilor in parte, si al tuturor muerilor in genere, multe rele v6clute si ne v6dute se fac si 'n dioa
de astgcli.
Acosta n'am chs'o cu scop d'a insulta lucrul manilor

lui Dimnecletsi. Dumnecleit a igcut tOte lucrurile bone


forte; dar obiceiurile nostre sunt rele. Ideile cele rele
www.dacoromanica.ro

862

PREDICI

imprumutate de la alte pop6re departate, in tr'un mod mo-

lipsitor se r6spandesdi printre cretin1, 1 dinteacesta


rezulta aceea, ca femeea, facuta ca ajutor barbatului, contra cuventulut lui Dumnecteti, a devenit cap barbatului.
Barbatul dupa ideele lumit, trebue sa implinesca tote capriciile femeel, macar d'ar face acesta contralegilorDumne4teesc1 i omenesci.

Dintealta parte femeele, pentru a putea avea superioritate asupra barbatilor i sa's1 satisfaca capriciile lor, in
mod nelegitim se foloses de darurile natures i de pozitiunea lor in lume. Libere de grijile casnice, ele tra
esc in neactivitate, si din neactivitate cactend in ilusiune
si multumirea de sine, petrec timpul in cautarea ornamentelor i a amorurilor, pentru a prinde pe barbati in
cursele lor i sal faca sclavit lor supu1. E dureros a
vedea, cand, dupa aplecarea inimei desfranate, 6menii
ne'ngrijescii implinirea datoriilor lor in raport cu Durnnecleti, cu sine i cu aprOpele lor, i petrecd timpul in vor-

-be deerte pentru ca sa placa femeel, in minie, in brasnlcie si in rusine mare (Sir. 25, 24) 1 Iata cel mat principal din scandalurl, care impiedeca mantuirea n6stra.
SA mergem mai departe.
Si intempldndu-se o di cu prilej bun, cdnd Trod facea
ospeitiul nascerii sole boerilor sei, si capitanilor, si mai
marilor Galileii (Marc. 6, 21), aa expune Evangelistul
imprejurarile mortis Marelut Proroc. Si intrdnd fata lrodiadei in palatul lui Trod, si jucdnd, si placand lui 'rod,
si celor ce Isedea cu densul, a flies impgratul ctitre rata:
cere dela mine on -ce vei urea, si voiu da tie. Si s' a jurat, cc t on -ce ii va cere,'i va da, panc't si jumgtate din

impgralia sa (Mat 6, 22, 23). Iata pans unde pOte aduce pe om amorlirea simtirilor I Impa.ratul, imbatat i

inbuibat de placers, voi sa imparia kiar impgratia sa


Acosta o facea el, nu pentru vre-un
serviciti flout patriet , nu pentru vre-un bine facut
cu jucatOrea!

www.dacoromanica.ro

863

PRY Dict

aprOpelui, ci pentru desfranatul i scandalosul jocti.


Prod vrea sa jerdescg jum6tate din imp6ratia, sa , care
i se 'ncredintase de Dumneclett pentru a o guverna,
pentru binele ifericirea poporului seti. lar de vei sedea
set metndnci la masa celui puternica, inleleplege is de
meincincd din cele-ce se pun inainte-li : si pune mdna
to sciind, cum -cd acestea trebue to set 'gettesci. Iar de
esti mai nesettios , nu pofti, bucatele lui , cet acestea se
in de viatet mincinOset(Pild. lui Sol. 23, 1-3). Iatg cum
povetuesce inteleptul Solomon , se se porte tine -va la
ospete. Trebue s'o mgrturisim singuri de sine, a nu in
tot-d'a-una urmam povetelor cuventulut lui D-ilea. Asemenea clice i Apost. Pavel : nu vg imbatay de vin intru care este desfranarea (Efes. 5, 18) ; dar not nici cg

clicem cg am avut un spat vesel dem n'a fost yin i


b6uturg multg. Nestdmpgrat lucre este vinul, si de ocaret este belia : si tot eel stricat de el nu va fi intelept
(Pild. Sol. 20, 1). Sunt forte adevOrate cuvintele inteleptului. CAM pgrere de r6il, cafe ruine nu simte omul in

urma unui sgomotos spat? In timpul belief totul este


cuviincios, tote sunt aplaudate, fig macar cele mai marl
necuviinte. JucatOrea a putut prea lesne sa -aduca pe
'rod One la o ast-fel de necuviintg , in cat sa jure cA ii
va da 1 jum6tate din imp6ratia sa, Si nu s'a 'ndoit d'a
mplini ruinasa cerere, d'a tgea capul until ast-fel de
Proroc de care se minunati i angerif i amenii. IatA unde

duce pe om veseliile ospetelor, deca el nu scie a profita


de ele. Pentru eel ce trgece in societate este cu greil d'a

nu merge in adunari ; dar el este dator sa se pazescg


d'a nu cgdea In ispitg. Drept aceea dice si metrturisescic

intru Domnul, ca set nu mad umblali voi, precum si


alte nemuri wrnblet intru deertaciunea minlei lor, intunecafi find cu cugetul, instreinati de viata lui &fled,
pentru n,ecunoscinta care este intru ei, pentru impietrirea inimii for ; can intru desnclajduire slutinduML I

55

www.dacoromanica.ro

864

PREDICT

se, s'ait dat pre sine faptelor de rusine, spre lucrarea


a Mkt necuratia intru lacomie. Jar voi nu asa ati cunoscut pre Christos : cc t se cade voe dupe viata cea
d'ainteift set lepetday pre ornul cel vekifi , care-le se
stricet dupg poftele znelaciunei, sc ve innoiy cu duhul
mintei vostre (Efes. 4, 17-24). Iatg cum ne poruncesce
D lieu prin Apostolul seri , ca sg nu ne asemanam paganilor i altor pop6re ne'ntelepte. Este cu neputintg inteadev6r,, d'a trai in societate i a sfgrama leggturile ce
avem cu ea ; e cu neputintg asemenea d'a nu face veselii
in familie ; cu tote. acestea este de trebuintg sg ne silim
ca aceste adungri i veselii sg aibg un caracter Ore-cum
crestinescil. Din ele trebue sg fig depgrtat tot ce intunecg
mintea i p6te aduce One la marl necuviinte , i cu atat mai mult acele-ce potil face ca i pe Irod, sg ne aducg
la pgcate i pgrere de red.
SI 'nkiem cuventul nostru , fratilor , prin cuvintele
Apostolulul : aduceli-ve" aminte de mai marii vostrii,
carii v'ait grait vo'd cuventul lui D-clew, si privind la
sgversirea credintei for set be urmay credinta (Evr. 13,
7). Si cine altul daca nu prorocul I6n , dintre apargtorii
credintei p6te fi cel mai frumos esemplu de imitat ? De
santenia vietel lui earl mirat nu numal Omenit ci kiar
i angerii. Insut Christos '1-a dat de esemplu i '1-a pre-

innIltat mai pre sus de toll prorocii. SI ne silimil dar


dup6 m6sura puterilor nOstre, sg '1 imitgm, 1 sg nu fa-

cem ca Irod skimband pentru patine momente de veselie viata eterng i fericitgo Amin.
Preot. Sp. Blidescu.

www.dacoromanica.ro

SEIYIINARIUL NIFON METROPOLITUL

Situatiunea anului scolari 1874 i 75 (1).


Local, In care ne allamd, este sant! Acestil loch este aceld punctd

din spoil!, uncle Area Fericitul Intro amintire Nifon Hetropo-

Mal sr-a

depusd Inca de mult t6te ostenelele unel vied[ ladelungate


si $t -a concentratil sperantele Spiritulul sod , prevotlitord In seculT
departati! Este In fine local, de uncle Inteund viitord apropietd atat Biserica, cat gi Intrega Natiune romana are sa trago beneficiile
tole mat marl, beneficiile instructiunef gi ale charitatef. Seminariul
Nifon Metropolitul este monad, de a produce pe preutil Natiunel
roman, de a forma pe predicatoril religiunel cregtine, pre moralizatorif societatel si In fine pre santitoril el In darurile santulul Spirit.
Si In adev6r, p6te fi ceva mal santa si maT umand, de cat o institatiune clericals, und stabilimentd, care are menirea de a forma
pe preutif Bisericel i a! societatel ? Fundarea unuT stabilimentd de
binefacere, infiintarea until ospiQitt de bolnavt, batrinf si orfant este
mid bine, ,side ajutOrele for profits aceT indivip din societate, cart!
se afil Intro una din categoriile, enumerate ma! sus, Si simtu necesitatea utter asemine InstitutiunT. Infiintarea until stabilimentu de
instructiune laid este o virtute, noT o marturisimd. Memoria color
ce facu asemine bine-faceri societatei trace presto seculf, si pers6na
bine-facgorulul este ca i Banta, far numele, pentru esemplu, al
Archiereulu! Markian din Moldova gi al Archimandrituld Efrosin
Poteca de aid, atesta virtutf, gi se pronunta cu veneratiune de catro
posteritate. Dar cum credetT, Prea stimabill auditor!? Ed Intro fondurile Domnitef Balasa, Intro fondul Archiereulal Markian din Botog(InT, Litre fondul Archimandritulut Efrosin Poteca din Bucurescl,
precum si allele de asemine natal% gi Intro fondurile Nifon Metro(1) Situalinnile Stabilimentelor publiee auntA de interesul eel mai mare, privite din t6te punetele de vedere. Noi publicamn mesa dare de admil in operanta,
a voma fi imit,y qi de all Director!; dar mai ales entezamff a spars sedate (19
la colegil nostri Direotoril de Seminaril ale Statile,

www.dacoromanica.ro

866

SEMINARIUL NIFON METROPOLITtJL

politul gaseseg o distinctiune capitals. De bine facerile tuturor acestor fondurt, vorbind fn genera., se bucura societatea romans. Dar
refiectand mat mult, analisand lucrul mat bine, descoperimg, ca de
fondurile de asemine natura se bucura din societate numal ung numOrg f6rte limitatti de individt.
In ospi.ciul DOmnet Balasa cat! individf, credetl, cs at sa se bucure de bine-facerile Institutiunel? Ce diced? D6ca am lua, de baza,
a calcululuT nostru generatiunea, 6re am gasi Me() generatiune Intrega a societatel remanent 15,000 de bolnavt, cult sa, 'T fi primitti vindecarea in acestii consolatory i vindecatorg al suferintelor

omeniref? Nu ultatt 106, a In acelast timpti, In acetast generatiune a Natiunet remanent numOrul individilor, ce nu s'ag bucurata
de binefacerile institutiunel, era de mil de oil mat mare. In unul
i acelast momenttl Mar nu tett individiT societate) romanescl potil

sa fie In ospiciul D-na Balasa , kTar deca, am face supositiunea, ca


tett 6menit, ce compunti societatea romanesca, ar avea necisitate de
bine-facerile Institutiunel. De uncle se vede, i et' vo rogit, sa notap ac6sta, ea, fondurile de charitate cresting, find destinate pen-

tru intrega societate, unde ele suntu fundate, au caracterul, de a


fi individuale fi de dinsele in fie-care generatiune se bucura unit
num6rii forte restrinsii de indivicli, iar insusi bine-facerea se limiteza numai la acel, ce o primesce.
Tot astg-felt' este $i cu fondurile, destinate pentru instructiunea
laica. Orf-care ar fi colosul fonduluT, i orl-ce veniturf ar avea acestg

fondg, bine-facerea se Mind numal asupra color, ce gusta din ea.


DOca, Poteca a Gregg burse , clod. Markian a fundatti o sc611 primara, v6 Intrebti, AU credetl ca sada individiT, ce se bucura de
beneficiile unor asemine fondurt? Yeti dice, aceste fondurl stag
nationals, de dinsele, pre rOnd, se bucura, Natiunea Intr6ga, . . Dar
sciti, ca sensul acestui rondil aid InsOmna Tarast individualitate7
Observatt, ca si de aceste fondurt all sa se bucure numal catt-va individt at societatel, adica, aceT, ce avOnd necesitate de dinsele, vorti
putea, ca sa .dicti asa, say Intro la rOndit ? Eca cuvOntul logic% pentru care am anticipatti mat sus, de am Idisg, ca 1 fondurile, ce sant

destinate pentru instructiunea laica, au caracterul, de a fi individuale fi bine facerile for nu se resfrangii, de cat asupra individuluI, ce be primesce.
Cu fondurile Inso clericale nu este tot asta-felt'. Fondurile, destinate pentru instructiunea cleruluT, all menire, ads a da ace161
beneficii, pre care le dad tote fondurile instructiuneT In genere ,

plus profitul, ce ill trage societatea din implinirea


datoriilor pastorale ale preutulul. Fondurile clericale, fie
ele Indreptate sere instruirea i formarea preutulul, propriu flied,

www.dacoromanica.ro

SEMTNAR1UL NIFON METROPOUTTIL

867

sett spre formarea specialietilor In theologie, aducti pentru societate


unli beneficia necomparabilft. lcOnd pi aceste fondurl, ca din beneficiile for ss profite acelag numOril de indivicll, ale all caracterul,
de a rosfrange resultatele bine- facerel asupra societItel intregl. UuU
numOril Ore-caril de elevT seminarist!, pi dtT-va specialipti dintr'o
facultate theologicS, IntratT In clericatti, ail misiunea nu numal de
a imvOta , ca pi fie-care omit de soli*, dar mal malt de a

forma societatea IntregL Inaintea preutulul, pentru ca sl profite cine-va de veritAtile religiunel, n'are necesitate, de a presenta testimoniT de absolvirea unor arm' inferior. Pre upile'
BisericeT nu 'fit pOtu avea loculu inscriptiunile , ea : obasEc
etTecoiliTpt.roc = nimene fOrti geometrie , sea ooasCc diva) Imo-

CriCijc = nimene fOr6 de muzid, adics (sO, nu intro aid). Preutul in Biserica luT Christos este datoril, ca veritatile religiunel
creptine sl le fac6 egalminte cunoscute, Invtitatului pi cold ne'nvOtatti, nobilulul, precum i omulul din poporil, copiilor i femeilor,
precum i color In etatea blrbatieT. Cu o vorba , prentul religiunel
creptine, pi mai theologieT In genere, for6 ca sti sacrifice veritAtile

religiose, trebue sa canto a le propaga in tote inteligentele, pi ale


face accesibile pentru tote mintele. Eca, dupre noT, distinctiunea
resultatl din fondurile, destinate pentru instructiunea clericala, In
raporttl dtri3 acele , ce se destiny pentru instructiunea laid; pi
precisandu-ne mat bine, clicemti, cs fondurile, destinate pentru instrucciunea clericala , au caracterul de a fi generale fi de bone flciile for profita unit numerii determinate de indivicli, iar grin
acestia fi in acelag timpu societatea intregei.
i apol , cand vomit mal observa pi influinta morals a preutulul,
precum pi a Muhl, epitt in societate dintr'o Institutiune clericala,
pi push In mijlocul societtitel, ca sa serviasco de farti al el pre calea
morals, pi de mentorft in realizarea fericirei plmOntesd, precum pi
in cascigarea bunurilor ceresel , ce vomit clic nor la tote aceste ?
Ore putem sa gl,sim trasurf de asemtinare Intro acela, ce a profitatu
dinteunt fondil de bine-facere al charitgei , din fondurile de instructiune laid, cu acela ce ar profita din fondurile de Instructiune clericals ? Toti eel bone-ficiati din fondurile de mat sus profitO,
el singurl de facerile de bine primite , i societatea de aid profitO,
numal In modd indirecttl. In Ore-ce Omenil clerulul stuitti al societItel; eT nu potti sa fie al for propril. ViOta for nu este o vietO, pri-

vatl; ea e publics. Este o vietS , fundata pre priucipiul abnegatiuneT, pi compusa numal de sacrificil. i vo iiitrebu, sy intrebanitl tai

istoria omenirel, ca sa ni spun6 ea, dOd societatile nu prosper5,


pre calea sacrificiilor, pi dOca priucipiul abnegatiund se pOte com-

para In desvoltarea socials a omenirel cu cel al calcululul ' Na!

www.dacoromanica.ro

868

SEMINARIUL NIFON METROPOUTUI,

Ace le societati at prosperatii In istorie, care all avutit de bazar principiul abnegatinel, si In care din partea individilor, ce o compunii,
ti'att avutd locul mar multe sacrificiT. Si maT special: Decd, Roma a
ajunsil a fi imperiul lumeT, apoT acesta se datoresce numal principiuluT din legislatiunea romans, ca, individul disparea 'naintea societateT. Si ce resultate nu ar aduce astar-df societatilor unit asemine principid, and maT In fie-care actin se notka disparerea Societatel 'naintea individuluT 7?
Acum nu am dreptul , ca sa did , ca fondurile, destinate pentru
instructiunea i formarea cleruluT , siintd fondurf , care Intreed on
mult bine-facerile fondurilor de orl-care altar natura? Metropolitul
Nifon, fundand Seminariul, ce'T porta numele Inca de la 1872, $i
concentrandull bperantele sale de Prelatd i Romanil asupra ace -

al intregel vietel wile, El In agerimea naturals a Spiritulul sod a prevodutd, ca nu Vote maT bine sa ingrijasce la eternitate de Biserica, ce a pastorit'o aprope 25 de anT , i nicl p6te sa
serviasce ca mar multd profitd Natiunel Selo, de cat fundand o Institutiune clericals, ca acesta, si Ingrijind cu t6ta, buna-vointa pi
inteund model abundentd de sorta viit6re a clerulul Romantic. Fie
memoria octogenaruluT Fundatord santa; del El a sciutd si a lucratd, ca sa, face binele eel mar mare Bisericel i Natiung romane;
cad El a destinatil ostenele si avutul sets pentru constituirea until
fondd, care are caracterul de a fi nu numal individualti, dar kiar
generald, si de care prin tineril, formati cu ajutorul acestuT fondtt,
are sa, profits Intr6ga Natiune roman6sca, atat pre calea instruirel,
cat $i a moralizarel.
Dar sa intorcemd, prea stimabile auditord , pagina In Brosura ,
Intitulata : t Acte Testamenitarie > ale Prea FericituluT Intru amintire Nifon Metropolitul, si not vomd vedea, ca El In ingrijirea
sa de Archipastord, si on inima de Parinte dulosti n'a uTtatti, ba ce
stuT ideal

did , s'a ingrijitti kiar si de Instructiunea laid, precum si de actele de charitate crestina. El a destinatil unit fondil special') si pentru acesta do6 speQe de acte; cacT El si in acesta privinta Tubindu1 poporut si Biserica, 1:-a 4isil en Mantuitorul : c stintd datord ,
ca Archipastort , sa 'ml punt sufietul pentru oT Tar, ca Romantic
a

sa vinli In ajutorul suferindilor Natiunel mole ) A disci, i s'a

facutd ; fiind-ca Repausatul Intru Fericire era de unit caracterd

fermd ; $i acesta pentru dInsul era cu atata mar usord de realisatd,


avend a face numal on sine si cu avutul see.
Aceste, vorbind in Kurth, a facutt Bunul Archipastord al Bisericel romane, $i El, cum vedet1 , s'a Ingrijitd de Natiunea ba astdfeld, ca nu sciu, d6c1 tine -va din not cestl vii 11 va putea egala in

facerea de bine si i se va putea asemana in tactul ffi prude*, cu

www.dacoromanica.ro

SEMINAR1LTL NIFON METROPOUTUL

869

care VT-a pusti In lucrare vi acesttl plantl mare, de lmplinirea datoriilor s61e catre Biserica, li Societate.
Trebue A scimd , el societatea vi pane asta-g1 se esprima, clicOnd : de ce Nifon Metropolitul n'a organizatd Seminarul sett In-

a traind ? Do ce nu l-a datil el singurd aceld caractert, pre care i


l'a imprimatd maT pre urma, prin actele stile testamentare I De ce
in fine nu s'a grabitd, ca, in puterea decretulul domnescd din 1872
Ianuarie 31, sa face, a se bacura Inca In vista de resultatul ingrijirilor vi ale bunel sale vointe? A! Stimabila adunare, Nifon Metropolitul In intreprinderile marl in goners in se grab% ! Fundarea
Seminariulul Nifon Metropolitul era o intreprindere, cum s'a voptd,
nu mica ! Fundatorul medita , cum o slice singurd prin actele sole
testamentare , ca sa, dotezo acesta institutiune on tau avutul soil.
Lul pentru acesta IT trebuea a face esperienta, sett, esprimandu-ne

cu terminii Inalttl Prea Santitulul Fundatortl, 4t a face cercare *.


*i in adever
Prea Santa sa a vi Inceputt c cercarea , sa
Inca de la 1872 Noemvrie 19, dupre cum se pots vedea din actul speciald de inaugurare a cursurilor Seminariului, sub- semnatil
de halt Pres, Santul Fundatord vi de mat multe pers6ne laice vi
din clerd, presents la actul de inaugurare in insuvl acestii stamibilimentil. i ca dovada , ca Prea santia sa a remasd multemitd de
cercarea facuta, nol putemil city faptul, ce se 'Ate vedea in actele
stile testamentare, uncle fie -tine intrevede vorbele ultimare ale Re-

,a

pausatulul, adresate personelor demne de MO increderea sa : < Luatl

produsul ostenelor male, villintrebuintatf la realisarea actelor, asupra arora et am facutd esperienta in cursii aprope de trel and ,.
De alts parte, not ni mal potty servi, ca probe de bunarvointa vi de
amore catre Stabilimentul nostra vi espresiunile, de care in cariera
nOstra de profesord vi Directord prudentul Esperimentatort, ne-a

invrednicitd, 4icOnd adese : a Eli astidi &ell cercarea, i voi

inane aveti sa impliniti dorinta sufletului me i sou :


Luerati! osteniti-ve 1 pentru ea, murind, sa remanti
liniseith. D. Aceste, slid, vi ingrijirea cea de tote spiel a Inaltil
Prea Santiel sele, dovedescd, a multd a lubitd institutul sod arum
fundatd ; a Prea Fericitul Fundatorti ivi pusese In aces% institutiune tote sperantele sale ; vi A esecutoril dorintelor halt Prea Santiel sae all sarcina, de a nu dejuca sperantele, ce rad animatti.
Acum, prea stimabila Adunare , epocha de esperienta a trecuttl.
Seminariul Nifon Metropolitul prin actele de tote clilele ale D-lor
Administrator) al fondurilor antra tntr'o epocha nog. Cu inceperea
anulul scolard viitord vi in basa asigurarilor, ce avemil, Domnil Administratorl Tell tote mesurile propril, pentru ca Seminariul Nifon Metropolitul sa devina realitatea idealurilor Fundatorulul sod. Numerul e-

www.dacoromanica.ro

870

StMINARIUL NIFON METROPOLITI3L

levilor intern!, cu Inceperea anului scolarit viitord, are al se adauga, Tar

corpul profesoralil do acum are sa se determine numal in basa Duni


concursd. Sciintele aplicative ad sa 'si primlasc6 destinatiunea lor,
In raportu catr6 misiunea pi social!{ a preutuluT nostru , Tar fisica,
agricultura pi horticultura cu aplicatiunile, ce ad a se face asupra
]or de catr6 profesorii respectivl, ad sa dea elevulul, esitd din acestd
Seminariu, ca el, devenind preutt, sa 'Ate servi ca modelti pi con -

ductoril al parochienilor sal In actiunile de t6te 4ilele, relative la


fisica si mechanica usuala, la agricultura pi orticultura mat rationata. Insusl studiul limbelor are sa. primiasco o desvoltare mat
mare, si kTar o adaugire. Pre lenga limba latinrt pi romana, ce figureza In cadrul sciintelor seminariale, programa Seminariulu! Nifon Metropolitul cu inceperea anulului scolarti viitord are sa se adauga on limba franceza si cea elenica, care se vor propune elevilor
Inca din anil prim! al instructiunei lor. In genere vorbind, Domni!
Administrator! se prepare, ca sa Tea t6te masurile necesare pi propril, pentru ca Seminariul Nifon Metropolitul lia, devina modelti,
pentru ca elevil , epiti din acesttl Institut!, sa fie Indestratl cu cunoscintele necesare pi format! prin. manuducerea de t6te Vele, spre
a putea deveni adevaratil apostoll at Bisericel pi a! sciintef, $i modeld de vi6til pi conduits al societatil.
Aceste suntd asigurarile , ce In numele Domnilor Administrator!
le present! astacll prea stimabilului men auditort. precum pi sodatritei In genere; ci ele privescu pre a doa &A din esistenta Semi nariulu! Nifon Metropolitul ; adica, pre fasa s6d epocha de reorganisare, pre realisarea cu plinitate a idealurilor Prea Fericituluf intru
amintire Fundatord. Dar, pentru ca sa ni putemil forma o idee ma!
precis pi nig clan, despre acela, ce cu ajutorul lut D-deil are sa
devina Seminariul Nifon Metropolitul In anul viitorti scolard, rogtt
atentiunea Prea distinsulul men auditorti in acela, ce privesce stares actuala a Seminariulu! Nifon Metropolitul ; pi pentru acesta v6
cerd permisiunea , ca In espunerea situatinnef Seminariulu! Nifon
Metropolitul sti impartd datele , de care dispunil, in tret categoric.
De o parte sti tractezti despre personalul Institutului, de alta sit a-

rata partea didactia a Seminariulu pi in a trea parte se vonbescd pi despre modul administratiuna lui , din anul scolarn
1874 tii 75.

1. Personalul Institutului.
Personalul Seminariulul, distribuitii In clase asa , cum el este
astagf, se p6te imparti in personals administrativa, In corps profesoralit pi in elevi a! Seminariulul. Din acestia unit Oat cleric',
Tar eel mat multi persone laice. i ma! special :

www.dacoromanica.ro

SEMINARIUL N1FON METROPOLITUL

871

Directia Seminariuld este Incredintatl sub-semnatuluT Inca de la


fundarea SeminariuluT de c/tr6 Prea fericitul Intru amintire Nifon
Metropolitul

kematti pentru acestd scopd din Seminariul cen-

tralti de Bucurescl al Statului. Sub inspectiunea Malta Prea


SantituluT Fundatord, Seminariul Nifon Metropolitul si In decursul acestuT and scolarti s'a administratd de c/trd sub-semnatul
ajutatd de mid economd,si de pedagogit necesarT , ales1 dintre ele
vii Seminariulut , ce presint/ mg multe garantil pentru acOsta, Tar
In partea didactic/ $i disciplinarg, a SeminariuluT sub-semnatul a
fosta ajutatd de c/trd corpul profesoralti necesard. AvOnd sub-semnatal In Ingrijirea sa partea moral/ a InstitutuluT , economul , ce
este unul din ieromonachit actualr at Metropoliel Ungro-Valachiel,
a purtatti grip, de localul Seminariulut $i de keltuTala de cli pentru
Intretinerea elevilor intern!, precum si alto keltutele, relative la Intretinerea scOlet.
Corpul profesorald al Seminarialui ast1-clr se compune din 8
pers6ne , dintre calif unit cleric!, Tar cola-l-allT laic!. i vorbind In

generalt, numal clod din personele corpulut profesorald actuald


stintli dintre profesoril, cu care s'a fundatil Seminariul, adic/ par.
Veniamin Athanasiul si sub-semnatul, In Ore-ce cia-l-altr profesorT
Banta venitl treptat si cu timpul, dupre necesitate. *i. anume :
1. Ierodiaconul Veniamin Athanasiu este mimittl in calitatea de

profesord pentru istoria universal/ $i a patriot de citr6Inaltd Prea


Santitul Fundatord. Inc/ de la Intemeterea Seminariulul, si kiematti
In acestl functiune de la ocupatiunea de diaconti al Bisericel s. Ioan
In Bucurescl. Parintele V. Athanasiu a terminatd Seminariul de patru
clase din Romnicul-V/lcea si cursul superiord In liceul s. Sava, pent-

ra'care posed/ testimoniile din 1867. si 1872 sub No. 486 si 598.
2. Protosinkelul Genadie EnacOnu astaill propune studiul moralet crestine, dupe ce in aniT precedent( a propustt studiul mathematicelor, si al limbelor roman/ fi Latin /. Este ktematli In acesta
functiune de c/tro Inaltii Prea Santitul Fundatord cu ocasiunea Intemetere! Seminariulut, dela cathedra de filosofie din Seminariul dc

Bucuresa al StatuluT, pre care cathedra o cup/ In urmarea con cursulut si In puterea decretulul ministeriald din 1868 sub No.
7550. Sub-semnatul are terminate studiile Seminariulut contralti

de IasT, pentru care posede atestatul din 1856 sub No. 112, a
facutd trot ant In sc6la theologica a Patriarchiet de Constanti nupoly, supra-numitd, Chalkir, conform Testimoniului Directiel scolare

din 1860 sub No. 38, $i In fine a obtinuttl licent a In liters si theologie la academia de Kievt, dupre cum se pots vedea din Diploma

on No. 200 de la 1867.


3. Preutul Brarbu Niculescu, actualminte profesortt de Istoria v e-

www.dacoromanica.ro

872

SEMINAR1UL NIFON METROPOLITUL

kTuluT si a noulul Testamental, de confesiunea orthodoxa si istoria


biseric6sca, este kiematd In ac6sta functiune de catr6 Prea Santia

sa de la Seminariul de Bacuresd al Statului Inca de la inceputul


anului scolard 1873 si 74, undo S. sa esercita dreptul de profesor
in urmarea unul concursd si conform decretuluT, ministeriald din
1873 sub No. 1475. Parintele B. Niculescu a terminatal studiile
de patru clase seminariale in Seminariul de la Remnicul-valcea,
conform certificatului din 1869 sub No. 187, Tar studiile cursului
superiord in Seminariul de Bucuresci al Statului, dupre cum se pot
vedea din Atestatul cu No. 38 din acelasT and 1869 (1).
4. Ieromonachul Gavriil Rascanu, profesoril de sciintele Fisiconaturale, iri Seminariul Nifon Metropolitul. Este Idematd in ac6sta,

functiune la inceputul anului scolard 1873 si 74, de la cathedra


de Mora la chrestina, liturgics si pdstorala, pre carea o ocupa in
Seminariul de BucureseT al Statului, in bass concursulul si conform

decretulul ministerialt din 1873 No. 1302. Parintele G. Rascanu


a terminatd ambele cursurl in Seminariul de Iasi, dupre cum se
p6te vedea din Atestatul cu No. 190 din 1867.
5. Domnul Sterea Georgesca este krematd in functiunea de profesord al Seminariulul Nifon Metropolitul la cathedra de Desemuti
si Caligrafie din functiunea de copistd al cancelariei s-tel Metropod
lif a Ungro-Valachier. Posede certificatul Seminariului de BucuresCI

al Statulul sub No. 25 din 1872 pentru absolvirea a patru clase


Seminariale si ocupa ac6sta cathedra In Seminariul Nifon Metropolitul de la Noemvrie 1873.
6. D. Constantin Gogu este numitd la cathedra de sciintele mathematics de catro Ina lid Prea Santia sa inca de la inceputul anului scolart 1873 si 74. Posede diploma de Bacalaureatil a auiver-,

sitatei din Bacuresd sub No. 392 din 1873, si actualminte este
studentd al facultata de sciinte de la acelasT univeritate, undo a
tinutd esamenul anului antaid, pentru care posede certificatul cu
No. 10 din 1874.
7. Protosinkelul Eusevie Balanescu kiematil hid de la inceputul
anului scolard 1873 si 74 in functiunea de profesord la Cantarile
bisericesci de la ocupatiunea de cantar* primti in Biserica s-tel
Metropolis a Ungro-ValachieT. Parintele Eusevie a facuttl musica
in sc6la speciald, din Episcopia de Buzeti si mpg postul de can taro in virtutea ordinulul s-tel Metropolil din 1863 sub No. 3443.
8. Diaconul Stefan Calinescu este kiematd in calitatea de profesord pentru cathedra de limba romans si cea latina cu inceputul
(1) Hr. B. Niculeson in anul terminarer cursnlui superiorfi a primitli Qi atesta-

tnl curauluf inferiord, dupre cum se pdte vedea din note epecialli din Certificatd.

www.dacoromanica.ro

SEMINAR1UL NIFON METROPOLITUL

873

anulul scolaril 1874 pi 75 de la ocuPatiunea de profesorti In gimnasiul Michaid eel mare, unde ocupa cathedra de religiune In virtutea decretulul ministerialti din 1871 sub No. 11, 330. Pg,rintele
St. Calinescu a terminatti studiele de pepte clase In Seminariul centrala de Bucuresci al statuluT, pi a absGlvit4 facultatea de liters pi
filosofie la universitatea din Bucuresel, uncle a depusil esamenul
autaig pentru licenta pi posede certificatul universitgtel din 1875
Mal 30 sub No. 4.
Populatiunea de astaclt a elevilor Seminariulul se urea la cifra
de 152 scolarT regulati. Diu acestia 30 elevf frecuentoza clasa III, 41
a doa pi 81 elevf, compunti populatiunea slasel I-a a Seminariulul.

Aict trebue A observamU, ca Intro scolaril regulatt al closet I-a se


p6te nota frecuenta regulatg a Protosinkelulut Dosithet Periet6nu.
Pre lOngg aceste, data observama matriculele 806101 din eel trel an!
de la fundarea Seminariulul, descoperimg, ca in anul scolaril 1872

pi 73 Seminariul Nifon Metropolitul s'a frecuentatil de 67 elevl


in al doile anal de catro 105 elevf , pi In fine astaqt populatiunea,
Seminariulul se compune din 152 elevl regulatl cant frecuenta
tele trel clase ale Seminariulul, Infiintate Ono acum.
Tot! scolaril regulatt a! Seminariulul asta41 se pots] distribai in
132 copil de prin comunele rurale pi in 21 Lte prin comunele urbane. Din acestia 103 setnta fit de servitor! bisericescl , 38 fiT de
agricultort pi 11 de pgrintl, card all diferite profesiunl.
Tot-o-data supunti la cunoscinta D-v6stre, ca Inaltu Prea santitul Fundatord, dupo ce s'a convinsa de progresul i paupertatea unora din elevil Seminariulul a acceptatD, ca In acestil anti scolard sa se &co cea gntMa incercare cu internarea color mal meritopt
pi mat pauper!; i sg, se admito 10 elevl din clasa III-a ca intern!,
tar 12 ca semi-intern!.
Resumand acum cele vorbite asupra personalulu! Seminariulul
Nifon Metropolitul, trebue sa notamti, ca in anul scolarii 1874 fi
75, cclnd s'a inflintatii pi clasa III Seminarialti, gi cand s'a facutiZ cercarea ysi cu internarea unora din elevil de distincliune,
populafiunea Seminariulul se tired la suma de 8 profesori, 152
elevi fi 2 persone de serviciu, in totul 162 persone.

II. Partea didacticd a Seminariulul.


Inca de la Inceputul mint scolaril 1873 pi 74 Seminariul Nifon
Metropolitul a intrata intr'o erg nog, respectiv de laturea didactics.
Cu bine-cuventarea Inalt Prea SantituluT Fundatord, s'a regulata, ca
Seminariul Nifon Metropolitul al alba de basg a InvOtamOntulut pro-

grama de studil oficialg, cu care guvernul Terel a dotatti Seminarille de gradul Autgia. Astn-feld, ca Inca de acum dol an! progra-

www.dacoromanica.ro

874

SEMINARIUL NIFON METROPOLIMI,

ma Seminariului nostru este In totul identicg cu acelora-l-alte Seminaril , cautand a se da mai multe Ere de prelegerl unor studif ,
precum e limba romans pi cantrile bisericesci.
Vorbind despre partea didactics i progresul sciintifictl al Seminariuluf and credd obligatd, de a supune on tots modestia la cunoscinta Prea stimabiluluT meal auditorn, cg In Seminariul Nifon Metropolitul profesoril ad Inceputti a 't publics manualele de studiu,
pi ca In decursul acestuT anti scolarti a pi epitt'i de sub presd cursul

de Stilistica, facutu de sub-semnatul cu elevil duel II din 1873


pi 74. Si, pentru maT multa kiaritate a pdriel didactica din Seminariul Nifon Metropolitul, sa facemt a se espune pi aid 6re-care amdruntiml :
1. Studiul religiuneT crestire sub conducerea piirinteluf B. Nicu-

lescu s'a propusd in clasa I, II pi III. In clasa I Or. B. Niculescu


a fIcuti1 Istoria vekTuluf pi a noulul Testamental i specialminte du-

pre s. Scripture, S-sa a facutt elevilor cunoscuta creatiunea, Deluviul universalti, klemarea luT Avraam pi in genere istoria poporuluT
Iudeu sub patriarehT, judecdtorf, regT pi profelf, pond la caderea acestora sub potesta Romanilor ; far din istoria nouluT Testamental
via terestra a Mantuitoruluf, Miraculele i diferitele luT moduri de
Imvdtgturd. In clasa II elevil la studiul religiunef a fgcuttl Confesiunea Bisericef orthodoxe pi parte din Istoria bisericesca, propriu Oisa.
Din studiul confesiuneT orthodoxe elevil all trecutti articulele despre
credinta pi specialminte despre credinta In D-filed Parintele pi D-deal
Fiful ; far din Istoria bisericesca seculif primitivT al crestindteT, pi

desvoltarea vietel eclesiastice, p6n6 In secolul al IX-lea. In fine In


clam III s'a continuatd studiul IstorieT bisericescl, IncepAndu-se on
epocha mareluf Constantin, s'a studidd tote evenimentele mai insemnate din istoria vieteT crestine, desfdpurandu-se Istoria Biseri-

cilor crestine Oa la secolul al XVIII-lea.


2. Studiul limbef romane In clasa I, II pi III s'a fAcutd de cgtr6
elevl sub conducerea parintelui Stefan Calinescu. In clasa I-a din
limba romans, elevil all trecutti etimologia on pgrtile vorbireT, ce o
compund ; in clasa II elevil a trecutti sintaxa limbef romane , familiarizandu-se on pgrtile, ce compunti propositiunile, frasele, peri6dole pi discursurile, precum pi cu diversele spec de constructiunl

ale limber; in fine, la clasa III din limba romans, s'a studietu
din Stilistica figurile cugetgrilor, Stilul

pi speciile luT i in fine con-

versati unile.

3. La studiul limber latine parintele profesord St. Calinescu In


clasa I a trecutti din partea formals a etimologiel latine substantivele, adiectivele pi verburile atat regulate, cat i uncle din acele
neregulate ; Tar aplicatinnea etimologiel s'a flcutd asupra textuluT

www.dacoromanica.ro

gEMINARiUL NItliN iVittROPOLITUL

135

latintt 4 Epitome historia3 sacra3 ) tii In esercitiile din limba romama In cea latina.
In clasa II a sub conducerea acelulasT profesora eleviT a terminata partea formals a etimologiel latine, a facuta esercitil din limba romans In cea Latins si vice-versa i a tradusa In limba romans din opera c De viris illustribus ).
In fine
eleviT claseT III la studiul limbeT latine , fiind manudusi tot de
parintele Stefan Calinescu, an studieta din etimologia limber latine
diversele proprietati ale substantivelor i ale adiectivelor latine, i
all facuta aplicatiuni asupra partilor trecute din etimologia latina,
traducend din opera (De viris illustribus) si din fabulele luT .Fedru) .

4. Studiul matematicelor in Seminariul Nifon Metropolitul s'a


facuti1 do tatro elevT sub conducerea D. C. Gogu. In clasa I D. Gogu

a trecuta din Aritmetica operatiunile asupra numerilor Intregl, asupra fractiunilor, numite vulgale si asupra color decimal, danduse elevilor si notiuni despre sistema metrics. In clasa II eleviT all
studiAtt operatiunile asupra numerilor complex si raporturile dintre diferitele speo de numere. Din Geometrie Definitiunile unitatilor geometrice, proprietatile unghturilor, i ale paralelogramelor.
In fine, In clasa III din Aritmetica s'a propusa elevilor raporturile
$i proportinnile numerilor cu aplicatiune la regulele de treT simply
si compusa, i aplicatiuni asupra cestiunilor de interese. Din geometric eleviT a facuta studiT i aplicatiunI asupra liniilor proportional, asupra circumferintelor si a suprafecelor de diferite figuri. In
fine, all facutt aplicatiunI de agrimensura Ma arpentaglu.
5. Studiul Sciintelor natural s'a propusa In t6te 'LITT clasele
de catr6 parintele Gavriil Rascanu. In clasa I s'a facuta din studiul fisiceT notiunale elementare de Mecanica en legile lor,, Electricitatea, Magnetismul, Optica t4i acustica. In clasa II din zoologie
s'a studieta elementele, ce constitue organismul animalica, si s'a maT
studi6ta In parte tipul animalelor vertebre, si al anel6selor. In fine
In clasa III s'a studieta Botanica, Mineralogia si Geologia. Din Botanica s'a trecutt elementele constitutive ale plantelor i diversele
caracterele si descrierea mineralelor
for speo. Din Mineralogie
mar principale : Mineralele combustibile, metalele i gazele.
Iar
din Geologie s'a trecuta notiunile elementare asupra elementelor si
a forma pamOntuluT, precum tii diversele straturT de terena, ce Iti
constituescti.

6. Istoria universals s'a propusa In cate trele clasele de catr6


par. V. Athanasiu. In clasa, I s'a propusti Istoria antics, Incepend
cu creatiunea i pho la fundarea RomeT, cu priviri special asupra
pop6relor antice ale Asiel, AfriceT si d'in Europa GreciT. In clasa II
istoria poporulul romanti de la fundarea Romer i Oa la transformarea republiceT In Imperiu. In fine In clasa III s'a propusil elevilor

www.dacoromanica.ro

876

SEMINARIUL NIPON METROPOLITUL

vi6ta romang din timpul imperiuluT, formarea staturilor color nouo

pre ruinile imperiulul romang de Apusd, pi Oa dupe timpil cruciatilor.


7. Studiul Mora lel erestine , conform programei oficiale pentru
Seminariile StatuluT, s'a flcutd numaT in clasa III. Elevii sub conduccrea i prin esplicatiunile sub semnatulul all studifitd diversele
start morale ale omulul, pi conditiunile de regenerare morals ; vir-

tutea cresting pi speciile el; motivele actiunilor morale ale crestinulul pi tentatiunile, ce el saportg in starea de virtute moralg. In
fine elevii all studietd datoriile crestinuluf in raportd cltr6 D-led,
egtr6 sine insupT, aprOpele, familie, societate pi Bisericl.
8. Cantarile Bisericescl dupre muzica orientate s'atl propusu elevilor de egtr6 pgrintele Eusevie Bllguescu. In clasa I elevii all fgcutd
gramatica muzicel, cu priviri asupra proprietItilor semaelor pi a SOnurilor muzicale ; s'a facutil esercitil asupra glasulur I pi VIII-le cantate pre semne. De altg parte elevii din acelaST class s'a deprinsd In

cantarea practice, a Serviciul al liturgia pi al imormOntgrei Maintui to rului.


In clan II elevii all inv6tatu a cauta pre semne glasil I
V-le,
laud
cheruvicil pre glasil I-id pi acsional
Angerul all stripi
gatd ; Tar In practice s'a deprinsti a canto, glasurile I, IV, V pi VIII
cu podobiile tor.
In fine in clasa III elevil s'atl esercitatil In a
canta pre semne glasurile, mar multe cheruvice, i acsiOne, them-

vicul pi aghiOsele liturgieT mar 'nainte sIntite, cantgrile speciale


din postul eel mare pi de la diferitele serbatorT imp6rgtesel, i und
polieleil pre glasil al V-le. Iar in modd practice elevil s'atl esercitatil a canta t6te glasurile Cu podobiile for afarg de al VI $i VII. pi
8. La desemnd pi caligrafie D. St. Georgescu a esercitatil pre

elevl in clasa I cu scrisorea curenta, en literile capital i cu dasemnuniniard, comunicandu-li i regulele de deprindere in aceste
esercitii; In clasa II s'a esercitattl elevil in scrigrea curenta, pi
rondg, In facerea literilor de tiparll i cu desemuul do Architecturg ;
In fine in clasa III elevii a avutd ace1601 eseroitii, danduli-se pi regulele, privitOre pre diferitele spec de seriere.
Deca act= intOrcemd privirile nOstre asupra matriculuTi uncle
elevil suntd apreciatl dupre progresul, ce a facutil in deeursul acestuT and scolard, descoperimt, c5, In clasa I 4 elevi all terminatti
anul scolarti cu nota medie forte bine, 20 en nota bine, 28 cu nota
mediocra i 29 elevT terming anal scolaril cu nota slabci.
In clasa

II

terming cu nota medie la studiu de forte bond 7 elevi, Cu


nota bine 11, cu cea medioerd 16 pi cn nota slab? 5 elevT.
In
fine in clasa III 10 elevl terming anul scolard eu nota medie de
forte bine, 13 cu nota bine, 5 cu cea mediocre qi 2 elevi terming
anul scolaril cu nota slab?.

www.dacoromanica.ro

SEMINARIUL NIFON METROPOUTUL

877

Aid trebue sa maT adaugima, a In virtutea dreptulul, ce de ordinara se acorda elevilor, de a'pl. corecta notele mediocre, multi din
eleviT, ce in acesta situatiune s'at trecnta in clasa celor en note mediocre, la finele anulul scolara curenta pi inceputul celuT viitora, all sa

devino elevi, ce vora termina anul scolara curenta ca nota bine.

III. Partea administrativo-disciplinara a Seminariului.


Administratiunea acestul Institute pi in decursul anulul scolarli
espiranda s'a esercitatli in modtt colectivt. Toti d-nil profesorl, ce
compunli cadrul corpulul didactict al Seminariulul, s'atl intrunita
in cedinte, spre a determina casurile de invotamOnta pi disciplina
scolara, Tar decisiunile D-lor lor se puller' de sub-semnatuli n apli-

ca4iune numaT, dupo ce se obtinea sanctiunea Inalta Prea SUPtulul Fundatorti pi Patrona al acestul Seminaria.
Consiliul profesorala, in decursul anulul scolard 1874 si 75, si
sub presedinta sub-semnatalut, v.a tinuta 16 sedinte, din care 10
aaa vuttl de oblecta al deliberatiunilor lor ramura didactics, Tar in
cele-l-alte pedinte s'ati desbatuta cestiunl, relative la disciplina sco-

lara. In pedintele cu mop didactical consiliul profesorala a replata conditiunile de admisiune ale elevilor din nod primitl, a fixatt
programele de distributiune a studiilor pre (Vele pi chicle de prelegerr, programele de esaminare ale elevilor, a regulatti promotiunea pi premiarea elevilor, Seminaripti precum pi esaminarea elevilor, caril din for malorl, n'aa pututa sa depun6 esamenele impreuna cu cia-l-alts colegl al lor.
Casurile de disciplina, scolara in genere s'all geratli de sub-semnatal, ajutata de profesorif dirigintl al claselor pi in conformitate
cu regulamentul specials , pre care pi l'a elaboratti consiliul profesorala Inca din anul scolara trecuta. In casurile ins6 mat grave de
disciplina s'aa push cestiunile in deliberarea consdiului profesorala,
pi opiniunile formulate se aplicaa de catrO sub-semnatul in urmarea

bine-cuventarel Inalta Prea Santitulul Patrona al Seminariului.


Apa, pentru esemplu la 9 pecemvrie consiliul profesorala a departata
din sc61a, unti numora de elevi din clasele I pi II, caril , repetind
elasa respective ate dol anT , causali numal sarcine parintilor lor,

for6 ca eel putin A vino la stole. De asemine s'a esclusa pi elevul


de "class III Musa, Anton , din comuna Piscu , Districtul Covurlui,
care In urmarea unor acte, comise inteuna loch publictl, a injosita
cu purtarea sa demnitatea de eleva al Seminariulul. Consiliul Imo
profesorala, cunoscOnd , ca caracterul unul copilti nu este Inca formath, ca anti singura acta de rea conduita nu formeza pre viciosli,
pi-a reservata dreptul, de a reveni asupra decisiunel din urma, decd
numitul elevil va da probe de o buns conduita in viitortl.

www.dacoromanica.ro

818

SEMINARibL RIPON i11ETROPOL11111.

Acesta este, prea onorabila adunare , mersul InstitutuluT nostru


din acestii and scolarti; pi progresul, trebue sa, o marturisescd, In
raporttt catro anit trecuti, este sinititd. E prea adevOrattt, ea acestd
Seminariti pentru deviitorul clerd. romanti, pi acesta resadnita, dupre esprisiunea orticultureT populare, mai are Inca unti and IAA
va Incepe ase transplanta In ogorul cel mare al Bisericel pi SocietateI romane ; aceptI simburT, servindu-m6 de asgmanarea poetulul
Murepanu, cerd Inca ingrijire pi udare ; Tar personalul didacticti pi
administrativtt cu ajutorul lul D-cled , Bine-cuventarea halt Prea
santitulul Protectorti al Seminariulul cii concursul D-lor Epitropl
IT va Implini pi In viitor misiunea de gradinaril al unor fiinte Inca
neformate, care prin bunatatea pi gratia divina s'ail creatti astdfeld, ca A devin6 maT multd sett mar putin tag , ce volesce omul
educatortt
MO adresezil 'pi la vol elevl aT salel , pi specialminte la acel din

Vol, caril v'atl distinsli In decursul acestul and scolarti, prin conduita pi progrest ; lid , caril all storsil atate ostOnele pi meditatiunl

din partea profesorilor pi a parintilor voptri spirituall; vol, cariI


prin actul acesta atat de solemneld avetT misiunea, de a stimula pi
mipca pre fratiI pi colegil vostri ; vol, 4ictl, sdntetT onorati asta01, ca sa primill precul ostenelelor pi recompensa virtutilor vostre,
pentru ca Impreund, cu parintil voptri sa v6 bucuratT , a maritl
pre D-cleul milelor pi al Indurtrilor, pi sa bine-cuvOntatl memoria
Acelula, ce v'a adunatt aid pi care s'a Ingrijitd pentru eternitate
de s6rta vostra pi a seminilor vostri. Nu urtatl, ca acestd premig ,
ce vi se ford. asta-tlf in semnul distinctiunel v6stre, este menitti,
ca sa stimaleze In vol viOta morala pi so transmit presto secull
sacrificiile pi bine-facerile, pre care Metropolitul Nifon le-a pro adusti Bisericel pi Natiunel romane . . . . Fie-I memoria neetersa
pentru eternitate !

NB. Acosta situatiune s'a tinutti in localul Seminariului Nifon Metropolitul cu ocasiunea distributiunei premiilor, ce si-a avutii locul la 22 Iunie 1875. Presenli ail
fostii Prea SIntitul Inocentiu , Episcopt al Iluzeului, ca
delegatu si representantii al Inalt Prea SanPtului Metro

politu al Ungro- Valachiel, Prea saniiiii leremia Galatenul


si Policarp al Barladului, Domnul Administratorti al Fondurilor Nifon Metropolitul A. Lgzarescu, si mai multe
persOne din cleril si laice.
PROTORINK. Genadie Enacenn.
(Directorul Seminariului).
-,e,pr:32-10-401---

www.dacoromanica.ro