Promovarea masurilor de imbunatatire a sanatatii si a
asigurarii securitatii la locul de munca constituie in prezent
un deziderat la nivel european. Avand in vedere importanta problemelor de sanatate si securitate la locul de munca, la nivelul Uniunii Europene a fost infiintata in anul 1996 Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca (EUOSHA), institutie al carei rol principal consta in conlucrarea cu guvernele, cu angajatorii si cu lucratorii, pentru a contribui la imbunatatirea vietii profesionale in Uniunea Europeana. Anul acesta, saptamana 19 23 octombrie 2009 a fost Saptamana europeana pentru securitate si sanatate in munca, in intreaga Europa desfasurandu-se evenimente si activitati legate de sanatatea si securitatea in munca. Potrivit art. 41 alin. 2 din Constitutia Romaniei, salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala, inclusiv masuri vizand sanatatea si securitatea la locul de munca. De asemenea, art. 171 din Codul muncii stipuleaza ca angajatorul este obligat a lua toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor, asigurandu-le acestora sanatatea si securitatea in munca. Actul normativ cadru care reglementeaza securitatea si sanatatea in munca la noi in tara este Legea nr. 319/2006, ce transpune reglementarile cuprinse in Directiva 89/391/ CEE a Consiliului Comunitatii Europene pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii lucratorilor la locul de munca. Acest act normativ stabileste principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea si instruirea lucratorilor. In conformitate cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 319/2006, angajatorul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea securitatii si a protectiei sanatatii lucratorilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale si pentru informarea si instruirea lucratorilor. Angajatorul este obligat sa implementeze aceste masuri respectand urmatoarele principii generale de prevenire: a)
evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa; d) adaptarea muncii la om in scopul reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e) adaptarea la progresul tehnic; f ) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca. In acest sens, angajatorul are datoria de a evalua riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si, ulterior evaluarii, sa ia toate masurile necesare pentru a asigura imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor. Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale in unitate, denumiti "lucratori desemnati". Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare. Potrivit dispozitiilor art. 17 din H.G. nr. 1425/2006 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, in cazul intreprinderi lor cu cel mult 49 de lucratori, angajatorul este cel care poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca indeplineste conditiile cerute de lege in acest sens. In cazul unitatilor care au au numar de angajati cuprins intre 50 si 149, angajatorul este obligat sa desemneze unul sau mai multi lucratori desemnati, iar la unitatile cu peste 150 de lucratori, angajatorul va organiza un serviciu intern de prevenire si protectie. In cazul in care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea activitatilor specifice, angajatorul va trebui sa contracteze unul sau mai multe servicii externe. Pentru a putea desfasura activitatea de lucrator desemnat, angajatul trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele de pregatire la nivel mediu in domeniul securitatii si sanatatii. Cerintele minime de pregatire la nivel mediu presupun atesta rea
efectuarii unui curs in domeniul sanatatii si securitatii in
munca cu o durata de cel putin 80 de ore. In cazul unitatilor care au un numar de cel putin 50 de angajati, este obligatorie constituirea comitetului de securitate si sanatate in munca. Comitetul de securitate in munca are drept presedinte pe reprezentantul legal al angajatorului, secretar este lucratorul desemnat al unitatii, iar membrii sunt, in numar egal, reprezentanti ai angajatorului si reprezentanti ai lucratorilor. Comitetul de securitate si sanatate in munca are drept atributii principale analizarea si elaborarea de propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie, urmarirea modului in care se aplica planul de prevenire si protectie adoptat si analizarea propunerilor lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, cu propunerea introducerii acestora in planul de prevenire si protectie. Angajatorul este obligat sa ia toate masurile necesare pentru acorda rea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, sens in care va desemna lucratorii care aplica aceste masuri, numarul lucratorilor fiind adecvat marimii si riscurilor specifice ale intreprinderii. Pentru a preveni accidentele de munca si bolile profesionale, angajatorii sunt obligati: sa stabileasca pentru angajati, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul sanatatii si securitatii in munca, corespunzator functiei exercitate; sa elaboreze instructiuni proprii de aplicare a normelor privind securitatea si sanatatea in munca, adaptate la particularitatile activitatilor si locurilor de munca din unitate; sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie stabilit la nivelul unitatii; sa asigure echipamente individuale de protectie. Potrivit dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 319/2006, lucratorii trebuie sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea acestora, precum si cu instructiunile primite de la angajator, in asa fel incat sa nu se expuna nici pe sine, nici pe ceilalti angajati la pericol de accidentare sau de
imbolnavire profesionala. In acest scop, angajatii trebuie sa
utilizeze corect aparatura, masinile, uneltele, echipamentul individual de protectie acordat, sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca, pentru a preveni producerea unor evenimente.