AUTOCAD - COMENZI DE EDITARE SI INFORMARE

autocad

AUTOCAD - COMENZI DE EDITARE SI INFORMARE

Acest capitol descrie comenzile utilizate pentru editarea sau modificarea desenelor. Folosirea
acestora permite :
-- stergerea obiectelor desenate
-- recuperarea obiectelor sterse accidental
-- inversarea ("undo" efectului multor comenzi de desenare si editare
-- mutarea obiectelor in alte locuri
-- efectuarea de copii multiple ale obiectelor existente in patternuri rectangulare sau circulare
-- modificarea proprietatilor (strat culoare si tip de linie obiectelor existente
-- crearea legaturilor (banda tesire intre doua obiecte existente (+1)
-- descompunerea unui obiect existent in parti componente (+1)
-- crearea imaginii in oglinda a obiectelor existente (+2)
-- potrivirea curbelor si executarea altor operatii de editare cu polyline-urile
-- rotirea marirea sau micsorarea obiectelor existente (+3)
-- aranjarea sau extinderea unor obiecte pentru inlantuirea cu altele (+3)
-- mutarea unei parti din desen intinderea unor obiecte pentru corectare (+3)
-- divizarea unui obiect in parti sau sectiuni egale (+3)
-- desenarea segmentelor paralele cu segmente existente sau a ambelor deplasate fata de curbe
existente (+3)
-- descompunerea unei entitati de tip "Block- sau "Polyline- in partile componente (+3)
Anumite comenzi sint descrise in acest capitol. Folosindu-le puteti :

-- lista baza de date cu inregistrarile desenelor pentru obiectele selectate

-- calcula distante arii si perimetre
-- converti puncte de pe ecran in coordonate absolute (sau vice versa)
Multe dintre comenzile descrise in continuare cer selectarea obiectelor asupra carora se va opera.
De exemplu comanda ERASE cere precizarea obiectelor care se doresc a fi sterse din desen.
Optiunea "Entity Selection- prezentata in sectiunea 2.1 descrie diferite metode care pot fi
folosite pentru specificarea obiectelor dorite.
-- Daca doriti puteti folosi comanda SELECT pentru preselectarea obiectelor asupra carora se va
opera. Dialogul este simplu:
Command -- SELECT
Select object-- (selectare efectiva)
Select object-- RETURN
Ulterior in momentul folosirii unei comenzi de editare sau prelucrare referirea se aplica acestor
obiecte in prealabil selectate.
5.1. Stergerea
Utilizind comenzile descrise in aceasta sectiune se pot sterge obiectele nedorite din desene si se
pot reface obiectele sterse accidental.
5.1.1. Comanda ERASE
Comanda ERASE permite specificarea entitatilor care se doresc a fi sterse din desen. Formatul
comenzii este :
Command -- ERASE
Select object-- (obiectele dorite)
O varianta mai la indemina a comenzii ERASE este "ERASE Last". Se poate folosi aceasta
pentru stergerea entitatii cele mai recent desenate. Comenzile "ERASE Last- se pot repeta
stergind de fiecare data paS cu pas entitatile cele mai recent desenate. De exemplu daca tocmai
ati desenat o linie urmata de cercuri secventa de comenzi care urmeaza va sterge cele cercuri :
Command -- ERASE
Select object-- L

Select object-- RETURN (sfirsit selectare)

Command -- RETURN (determina repetarea comenzii)
Select object-- L
Select object-- RETURN (sfirsit selectare)
5.1.2. Comanda OOPS
Comanda OOPS reface entitatile care au fost sterse in mod accidental. Ori de cite ori este folosita
comanda ERASE o lista cu entitatile sterse este salvata. Comanda :
Command -- OOPS
reface toate entitatile sterse cu cea mai recenta comanda ERASE.
La o ulterioara comanda ERASE lista entitatilor sterse cu comanda ERASE anterioara este
anulata astfel incit OOPS nu va mai putea reface entitatile respective.
-- De vazut comenzile UNDO si U (sectiunea 5.) daca este necesara parcurgerea unor mai multi
pasi inapoi dincolo de o comanda ERASE.
Se poate folosi de asemenea comanda OOPS dupa o comanda BLOCS sau WBLOCS deoarece
si acestea sterg obiectele selectate.
BLOCS si WBLOCS sint descrise in sectiunea 9.1.
5.2. COPIEREA SI MUTAREA
In aceasta sectiune veti gasi comenzi care permit mutarea obiectelor existente in pozitii noi in
desen executarea de copii ale acestora ori de cite ori se doreste precum si rotirea marirea
micsorarea si crearea imaginii in oglinda.
De asemenea veti gasi o metoda convenabila pentru executarea de copii multiple ale unui obiect
pentru formarea unui pattern dreptunghiular sau circular.
5.2.1. Comanda MOVE
Comanda MOVE permite mutarea uneia sau mai multor entitati dintr-o pozitie in alta in desen
fara modificarea orientarii sau marimii . Dupa definirea setului de selectare a obiectelor care se
doresc a fi mutate AUTOCAD cere introducerea unui vector de deplasare care sa indice
departarea si directia pozitiei unde vor fi mutate.

Aceasta poate fi realizata prin desenarea a puncte (punctul de unde si punctul pina unde) sau
pur si simplu introducind o distanta xy drept raspunS la prima cerere si RETURN la cea de-a IIa.
Distanta orientata astfel indicata se va aplica tuturor entitatilor selectate. De retinut ca se
precizeaza o deplasare relativa in cazul in care se foloseste metoda cu puncte nu este neaparat
necesar ca primul punct sa apartina unui obiect selectat desi acesta ajuta la vizualizarea
deplasarii.
Formatul comenzii este:
Command:MOVE
Select object-- (se precizeaza ce trebuie mutat)
Base point of displacement-- (primul punct sau distanta xy)
Second point of displacement-- (al II-lea punct sau RETURN)
In cazul in care se dispune de extensia ADE-2 se poate introduce "DRAG- la cererea de
deplasare. Aceasta permite "tragerea- vizuala a obiectelor selectate in pozitiile respective.
Urmatoarele ilustratii exemplifica utilizarea comenzii MOVE.
Metoda de selectare "fereastra- ("Window" este folosita pentru desenarea obiectelor care se
doresc mutate dar se pot folosi si altele mai convenabile.
fig. 5.1
5.2.2. Comanda COPY
Pentru a copia obiecte existente se utilizeaza comanda COPY. COPY este similara comenzii
MOVE cu deosebirea ca plaseaza copiile obiectelor selectate in pozitiile specificate lasind insa
originalele intacte. Copiile au aceeasi orientare si marime cu originalele. Se poate de asemenea
cere comenzii COPY sa continue cererile de deplasare fiind posibila astfel executarea de copii
multiple. Fiecare copie rezultata este complet independenta in raport cu originalul si poate fi
editata si prelucrata ca orice alta entitate.
Command -- COPY
select object-- (se precizeaza ce trebie copiat)
<Base point or displacement>/Multiple-- (primul punct sau distanta xy)
Second point of displacement-- (al II-lea punct sau RETURN)

Analog comenzii MOVE utilizarea extensiei ADE-2 permite "tragerea- vizuala a obiectelor
selectate in pozitiile respective.
Copii multiple
Pentru efectuarea de copii multiple folosind o singura comanda COPY se raspunde la cererea
"Base point- introducind "Multiple- (sau "M"). Cererea "Base point- reapare ,repetind precizarea
celui de-al II-lea punct si o copie a obiectelor selectate este realizata la introducerea fiecarei
deplasari. 838b17i
Fiecare deplasare este relativa la pozitia originalului ca baza. Dupa executarea tuturor copiilor se
da un raspunS nul la cererea "Second point".
NOTA -- Intrucit un raspunS nul semnalizeaza ca nu mai aveti nevoie de copii deplasarea nu
poate fi introdusa ca o pereche de coordonate de iesire (X,Y) urmata de RETURN. Acelasi efect
se obtine introducind ca punct de baza "0,0- si iesirea dorita "X,Y" ca al II-lea punct al
deplasarii. A se vedea sectiunea --2.9. In exemplul care urmeaza veti executa copii ale unui
obiect existent.
Command -- COPY
Select object-- (se selecteaza obiectul)
<Base point or displacement>/Multiple:M
Base point -- 0,0
Second point of displacement-- 4,0
Second point of displacement-- 4,2
Second point of displacement-- RETURN
fig. 5.2.
5.2.3. Comanda ROTATE (+3)
Commanda ROTATE poate fi folosita pentru modificarea orientarii entitatilor existente prin
rotirea lor in jurul unui punct de baza specificat. Dialogul este urmatorul :
Command -- ROTATE Select object -- (efectiv)
Base point-- (punctul)
<Rotation angle>/reference:

In cazul in care la ultima cerere se raspunde cu un unghi acesta semnifica rotirea obiectului
selectat cu unghiul specificat in raport cu orientarea curenta.
Un unghi pozitiv determina rotirea in senS inverS acelor de ceasornic iar un unghi negativ
determina rotirea in sensul acelor de ceasornic. De exemplu pentru rotirea obiectelor selectate cu
4 grade in senS inverS acelor de ceasornic in raport cu orientarea curenta se raspunde la cererea
"<Rotation Angle>/Reference:- cu "45". Figurile care urmeaza ilustreaza efectul acestei rotiri.
"Tragerea- unghiului de rotatie este admisa astfel incit se pot pozitiona vizual obiectele dorite cu
noua orientare.
fig. 5.3.
Punctul de baza poate fi pozitionat oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul selectat
apartine punctului de baza acea portiune va ramine neschimbata chiar daca orientarea se
schimba.
Uneori este mai usoara utilizarea rotatiei cu unghi absolut decit relativ asa cum a fost prezentata
mai sus. De exemplu sa presupunem ca o portiune dintr-un obiect este orientata in mod curent cu
71 grade in raport cu orizontala si se doreste rotirea astfel incit noul unghi cu orizontala sa fie de
22, grade.
Utilizarea metodei anterioare presupune calculul unghiului de rotire relativ si introducerea
acestuia (in cazul de fata 50,grade). Exista totusi o metoda mai usoara. Selectind optiunea
"Reference- (sau "R") se poate specifica unghiul de rotire curent precum si noul unghi. Aceasta
metoda este utila in cazurile in care este necesara corectarea unui obiect sau alinierea acestuia la
alte parti din desen. Pentru exemplificare se prezinta urmatorul dialog :
<Rotation angle>/Reference-- R
Reference angle<0>-- 73
New angle-- 22,4
fig. 5.4.
Daca se doreste se poate "arata- AUTOCAD-ului unghiul de referinta prin precizarea capetelor
segmentului fata de care se face rotirea.
5.2.4. Comanda SCALE (+3)
Comanda SCALE permite modificarea marimii entitatilor existente. Este foarte asemanatoare
comenzii ROTATE . Obiectele pot fi marite sau micsorate si este permisa "tragerea". Acelasi
factor de scalare este aplicat pe ambele axe Ox si Oy astfel incit cercurile nu pot fi transformate
in elipse.
Command-- SCALE Select objects-- (efectiv)

Base point-- (punctul)

<Scale factor>/Reference:
Daca se raspunde cu un numar acesta va fi considerat ca un factor de scalare relativ cu care toate
dimensiunile obiectelor selectate vor fi multiplicate.
Pentru marime se introduce un factor de scalare supraunitar --iar pentru micsorare subunitar. De
exemplu un factor de scalare 5 va mari de ori obiectele selectate in timp ce un factor de scalare
0,2 le va micsora de ori. Figurile care urmeaza ilustreaza dublarea marimii obiectelor.
"Tragerea factorului de scala este permisa pentru marirea dorita a obiectelor.
fig. 5.5.
Punctul de baza poate fi oriunde in desen. Daca o portiune din obiectul selectat apartine
punctului de baza acea portiune ramine neschimbata si dupa modificarea marimii.
Uneori este mai usor lucrul cu lungimi absolute decit cu factori scalari relativi. De exemplu sa
presupunem ca o parte a unui obiect masoara pe o anumita dimensiune 4, unitati de desenare si
se doreste marirea la 7, unitati. Folosind metoda descrisa anterior este necesar calculul
factorului de scala relativ si introducerea rezultatului "1,5625". Exista totusi o metoda mai
usoara. Selectind optiunea "Reference- (sau "R" se poate specifica lungimea curenta precum si
noua lungime. Exemplificare:
<Scale factor>/Reference-- R
Reference lengtH <1>-- 4,8
New length-- 7,5
fig. 5.6.
De asemenea se poate chiar "arata- AUTOCAD-ului lungimea de referinta (prin precizarea
extremitatilor segmentului care urmeaza sa fie scalat). Se poate specifica noua lungime prin
pozitionarea sau "tragerea obiectului.
Scalarea intregului desen
O particularitate utila a optiunii "Reference- din comanda --SCALE este posibilitatea scalarii
intregului desen. In cazul in care se considera de exemplu ca unitatile de desenare alese sint
nepotrivite se poate folosi comanda SCALE pentru selectarea tuturor obiectelor din desen (prin
fereastra de exemplu). Apoi utilizind optiunea "Reference" se puncteaza extremitati ale unui
obiect care indica lungimea de referinta cunoscuta.
Ulterior se indica lungimea dorita si toate obiectele din desen vor fi scalate in mod
corespunzator.

5.2.5. Comanda MIRROR (+2)

Comanda MIRROR cuprinsa in extensia ADE-2 permite realizarea imaginilor in oglinda ale
obiectelor existente in desen cu sau fara retinerea originalelor. Formatul este :
Command -- MIRROR
Select object-- (portiunile de rasturnat)
First point of mirror line-- (punctul)
Second point-- (punctul)
Delete old object <N ((Y sau N)
"Linia oglinda- desemnata reprezinta axa in jurul careia se produce rasturnarea ea poate fi sub
orice unghi si se poate optional pozitiona al II-lea punct.
Urmatoarele figuri ilustreaza utilizarea comenzii MIRROR.
S-a selectat stergerea originalelor.
fig. 5.7.
-- Imaginea in oglinda a textelor si atribute
In mod obisnuit cind un numar de entitati sint rasturnate Textul Atributele si Definirea atributelor
entitatilor sint reflectate in raport cu linia desemnata si ca rezultat se produce imaginea conform
comenzii MIRROR. Aceasta imagine respecta legile matematice ale reflexiei.
Uneori insa odata cu reflexia unei anumite sectiuni din desen se doreste pastrarea tuturor
notatiilor de tip text pentru a fi citite in mod normal.
AUTOCAD permite aceasta prin intermediul variabilei sistem MIRRTEXT. Cind MIRRTEXT
este selectata pe (valoare implicita) textul va fi reflectat in mod normal si va apare privit in
oglinda. In cazul selectarii pe (folosind comada SETVAR sau AutoLISP) comanda MIRROR
va trata rubricile text in mod special neinversindu-le.
Cind MIRRTEXT este zero AUTOCAD trateaza textele in modul urmator
-- Sa consideram textul original ca fiind desenat cu o fereastra care-l incadreaza pe frontiera.
Aceasta fereastra va fi reflectata ca pozitie fata de linia desenata. Textul isi va pastra orientarea
astfel incit sa poata fi citit in mod normal.

Textul isi va pastra modul de aliniere cu cel initial. Urmatoarele figuri ilustreaza o portiune
dintr-o schema electrica inainte si dupa reflectarea fata de o linie verticala. De remarcat efectul
variabilei sistem MIRROR.
fig. 5.8.
5.2.6. Comanda STRETCH (+3)
Comanda STRETCH permite deplasarea portiunii selectate din desen pastrind neschimbate
conexiunile neafectate. Conexiunile executate cu ajutorul segmentelor arcelor urmelor blocurilor
si polyline-urilor pot fi intinse.
Dialogul comenzii STRETCH incepe in modul urmator :
Command -- STRETCH
Select objectS to stretcH by window...
Select objects:
A doua linie a cererii de mai suS reprezinta o optiune standard de selectare a obiectelor a
AUTOCAD-ului.
-- De cele mai multe ori se foloseste optiunea "Crossing- si se specifica o fereastra. Toate
obiectele continute in fereastra vor fi mutate de comanda STRETCH similar comenzii MOVE.
Segmentele arcele si polyline-urile care taie fereastra sint modificate prin mutarea numai a
extremitatilor care ramin in interiorul ferestrei lasindu-le pe cele din exterior neschimbate. Dupa
selectare urmeaza cererile :
Base point:
New point:
si apare o linie indicatoare ajutatoare atasata punctului de baza introdus. Pentru a raspunde la
cererea "New point- se introduce punctul in care se doreste mutarea punctului de baza.
Se poate "trage- noul punct. In figurile urmatoare comanda STRETCH este folosita pentru a
muta o usa dintr-o parte a unui perete in alta. De remarcat ca intreaga usa este selectata cu
optiunea "Crossing- fereastra si apoi este mutata. Liniile punctului pe de alta parte taie fereastra
selectata.
fig. 5.9.
Comanda STRETCH actioneaza in mod diferit in functie de tipul unitatii pe care o trateaza.

Extremitatile segmentelor care cad in interiorul ferestrei sint modificate in timp ce cele din
exterior sint lasate neschimbate. Arcele sint tratate ca liniile exceptind cazul in care centrul
inceputul si sfirsitul sint ajustate astfel incit sageata arcului (distanta din mijlocul coardei care
subintinde arcul la arc sa ramina constanta.
Pentru urme si corpuri solide verigile din interiorul ferestrei se modifica iar cele din exterior
ramin neschimbate. Polyline-urile sint tratate segment cu segment corespunzator primitivelor
segment sau arc. Informatia referitoare la latime tangenta si racordare nu este modificata de
comanda STRETCH.
Cu aceste reguli efectele particulare ale comenzii STRETCH nu pot fi intotdeauna evidente
astfel incit este indicata "tragerea- lor vizuala. Alt exemplu este aratat in continuare.
fig. 5.10.
Regulile precise pentru selectarea obiectelor in cadrul comenzii STRETCH sint urmatoarele :
1. Trebuie utilizata selectarea cu ajutorul ferestrei (fie "Crossing" fie "WINDOW" cel putin
odata.
2. Daca se foloseste de mai multe ori selectarea cu ajutorul ferestrei ultima fereastra specificata
va fi modificata de comanda STRETCH.
3. Obiectele pot fi in mod liber adaugate sau modificate dupa selectare.
4. Comanda STRETCH opereaza numai asupra obiectelor selectate si nu modifica niciodata un
obiect din exteriorul ferestrei.
5. Daca in procesul de selectare nu este specificata nici o fereastra comanda STRETCH
afiseaza urmatorul mesaj :
"You must select a window to stretch."
5.2.7. Comanda ARRAY
Comanda ARRAY permite executarea unor copii multiple intr-o retea pattern dreptunghiulara sau
circulara. Fiecare obiect rezultat poate fi manipulat in mod independent.
Command -- ARRAY
Select objects-- (Se precizeaza ce trebuie copiat)
Rectangular/Polar array (R/P):
Modul de operare al comenzii ARRAY este dependent de dispunerea (dreptunghiulara sau
polara selectata. Fiecare caz este prezentat separat in continuare.

5.2.7.1. Dispuneri dreptunghiulare

In cazul selectarii optiunii "Rectangular- (sau numai "R") AUTOCAD cere numarul rindurilor
(orizontal si coloanelor (vertical care se doresc construite. Valoarea implicita pentru fiecare
dintre acestea este 1.
Number of rowS (--- <1>:
Number of columnS (||| <1>:
O retea dreptunghiulara va fi construita prin reproducerea obiectului selectat de un numar de ori
adecvat. De obicei o --retea cu rind si o coloana este fara senS si este abandonata.
Numerele reprezentind rindurile si coloanele trebuie sa fie intregi.
Urmatoarea cerere este :
Unit cell or distance between rowS (---):
Se introduce distanta intre rindurile alaturate din retea. Apoi AUTOCAD cere :
Distance between columnS (|||):
In mod normal elementul de baza al retelei este considerat in coltul din stinga jos dispunerea
celorlalte orientindu-se in suS si spre dreapta. Daca se introduce un numar negativ pentru
distanta intre rinduri acestea vor fi adaugate in jos. Similar un numar negativ pentru distanta intre
coloane determina adaugarea acestora spre stinga.
Optional se poate raspunde la cererea "Unit cell...- prin precizarea a colturi opuse ale unui
dreptunghi pentru a indica AUTOCAD-ului spatiul dintre rinduri si dintre coloane. In acest caz
se sare peste cererea "Distance between columnS (|||):"
Dupa specificarea rindurilor si coloanelor AUTOCAD incepe desenarea retelei. Se poate
intrerupe acest proceS inainte de terminare introducind CTRL C.
De exemplu sa presupunem ca S-a desenat un cerc si un segment ca mai joS :
Command :CIRCLE Center point-- 1,1
RadiuS (or D)-- 25
Command-- LINE From point 1,1
To point: 25<30
To point-RETURN

fig. 5.11.
si se doreste o retea cu rinduri si coloane. Se poate utiliza urmatoarea secventa de comenzi:
Command-- ARRAY
Select objects-- (se selecteaza cele obiecte)
Rectangular/Polar array (R/P)-- R
Number of rowS (--- <1!:2
Number of columnS (||| <1>:5
Unit cel or distance between rowS (---):5
Distance between columnS (|||):7,5
Figura rezultata este prezentata in continuare:
fig. 5.12.
Dispuneri dreptunghiulare rotite (+2)
In momentul in care se construieste o retea AUTOCAD-ul considera dispunerea de-a lungul
liniei de baza determinata de unghiul curent de rotire Snap. Acest unghi este in mod normal zero
asa incit rindurile si coloanele retelei sint orientate ortogonal de-a lungul axelor de desenare X,Y.
Dar daca pachetul ADE- este prezent se poate utiliza comanda "SNAP Rotate- (capitolul 8
pentru a modifica acest unghi si a realiza o retea rotita. De asemenea comanda SETVAR si
AutoLISP-ul pot modifica acest unghi prin intermediul variabilei sistem SNAPANG.
Pentru exemplificare se reia comanda de mai suS dar pentru un unghi de rotire de 2 grade.
fig. 5.13.
Selectind unghiul de rotire Snap diferit de zero coordonatele ecran X,Y se vor roti corespunzator
astfel incit toate retelele dreptunghiulare se vor construi paralel cu acestea-- rindurile paralele
cu axa X si coloanele paralele cu axa Y.
5.2.7.2. Dispuneri polare (circulare)
Pentru a crea o retea polara sau circulara se selecteaza obiectele care se doresc multiplicate si se
raspunde la cererea de tip de retea cu ("Polar" (sau numai "P"). Cererea care urmeaza este :
Center point of array:

Se introduce punctul in jurul caruia se doreste formarea retelei. In continuare AUTOCAD-ul cere
introducerea a 1 parametrii:
-- numarul elementelor din retea
-- unghiul de umplere
-- unghiul dintre elementele din retea.
Se pot specifica oricare doua . Urmatoarea cerere este :
Number of items:
Se introduce numarul elementelor din retea incluzindu-se si originalul. (In cazul in care S-au
selectat obiectele multiple toata figura se considera ca un element). Se poate da un raspunS nul la
aceasta cerere in care caz ambele unghiuri de umplere si dintre elemente trebuie specificate.
Urmatoarea cerere este :
Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:
Deci AUTOCAD-ul cere sa se precizeze la ce distanta in jurul punctului central se dispune
reteaua. Un numar pozitiv specifica rotirea in senS inverS acelor de ceasornic iar un numar
negativ in sensul acelor de ceasornic.
Pentru o retea circulara plina se introduce 360 acesta este de altfel raspunsul implicit.
In cazul in care se specifica numarul elementelor si unghiul de umplere reteaua este complet
determinata si AUTOCAD-ul nu mai cere precizarea unghiului dintre elemente.
Daca se raspunde cu zero la cererea "Angle to fill" acesta nu este luat in considerare fiind
permiS numai in cazul in care s-a specificat numarul elementelor.
In cazul in care S-a raspunS numai la unul dintre acesti parametrii AUTOCAD-ul cere unghiul
dintre elementele din retea:
Angle between items: daca a fost specificat numai unghiul de umplere,sau :
Angle between itemS (+=CCW;-=CW)
daca a fost specificat numai numarul elementelor din retea. In al II-lea caz inca nu S-a precizat
sensul in care se orienteaza reteaua (direct sau inverS acelor de ceasornic) se utilizeaza un
numar pozitiv sau negativ pentru a indica acest lucru.
Pe masura construirii retelei polare AUTOCAD-ul determina distanta punctului central fata de
un punct de referinta de pe fiecare entitate selectata. Punctele utilizate depind de tipul entitatii:

Point punctul inserat

Circle,Arc centrul
Block,Shape punctul de baza inserat
Text punctul de start
Line,Trace o extremitate
Ultima cerere este :
Rotate objectS aS they are copied <Y>
Raspunsul "Y- determina ca obiectele reproduse sa fie rotite in concordanta cu rotirea retelei.
Rotirea este ilustrata in exemplul urmator:
Se presupunem ca avem definit un bloc de felul urmator:
fig. 5.14.
si ca am inversat unul in desen:
fig. 5.15.
Se introduce urmatoarea secventa de comenzi :
Command-- ARRAY
Select objects-- (un punct apartinind blocului)
Rectangular/Polar array (R/P):P
Center point of array-- (Se selecteaza centrul cercului mare)
Number of items:5
Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:180
Rotate objectS aS they are copied <Y>
Rezultatul este ilustrat in continuare pentru ambele raspunsuri la intrebarea "Rotate objects...".
De notat ca in numarul elementelor 5 este incluS si originalul.
fig. 5.16.

In exemplul de mai sus S-au precizat numarul elementelor si unghiul de umplere. Aceeasi retea
poate fi construita cu urmatoarea secventa:
-- Number of items:5
Angle to fill (+=CCW,-=CW)<360>:0
Angle between itemS (+=CCW,-=CW):45
sau cu secventa:
Number of items-- (RETURN)
Angle to fill (+=CCW,-=CW<360>:180
Angle between items:45
NOTA-- Asa cum S-a mentionat punctul de referinta este aleS in mod diferit pentru fiecare obiect
care trebuie sa fie reprodus. Daca obiectele nu sint rotite atunci cind sint copiate ele trebuie
deplasate in concordanta unele cu altele in fiecare reproducere.
Pentru aceasta obiectele dorite se plaseaza intr-un bloc (v. sectiunea 9.1 care va fi reprodus.
Aceasta situatie nu apare atunci cind obiectele sint rotite in timpul copierii.
5.3. Modificari taieturi si constructii
Utilizind comenzile descrise in aceasta sectiune se pot modifica proprietatile
(strat,culoare,inaltime,etc. obiectelor existente in desen sau se pot modifica aceste obiecte prin
ordonarea sau extinderea extrmitatilor lor prin sectionare (formind obiecte dintr-unul) sau prin
trasarea de conexiuni intre ele. Metodele de desenare ale segmentelor paralele ale curbelor de
capat si de constructie a marcatorilor la masurarea intervalelor de-a lungul unui obiect (sau
divizarea unui obiect in (parti egale sint de asemenea descrise in continuare.
5.3.1. Comanda CHANGE
Comanda CHANGE permite modificarea anumitor caracteristici ale segmentelor cercurilor
textelor definirilor de atribute si blocurilor inserate sau a proprietatilor comune ale oricaror tipuri
de entitati.
Dialogul incepe in felul urmator :
Command -- CHANGE
Select objects-- (se selecteaza obiectele)

Properties/<Change point>:
5.3.1.1. Schimbarea proprietatilor obisnuite ale entitatii
Fiecare entitate dintr-un desen are asociate stratul culoarea si tipul de linie. In cazul in care
pachetul ADE-1 este prezent fiecare entitate are o inaltime si o grosime in spatiul tridimensional
3D.
Daca se doreste modificarea oricarei dintre aceste --proprietati pentru obiectele selectate se
raspunde la cererea comenzii CHANGE "Properties/<Change point>:- cu "Properties- (sau
numai "P"). AUTOCAD-ul cere in continuare :
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)?
Se introduce optiunea corespunzatoare proprietatii care se doreste a fi modificata. Se poate
observa fiecare optiune cu literele mari marcate. Optiunile sint descrise individual in continuare.
Color se foloseste aceasta optiune pentru a schimba culoarea unui obiect. AUTOCAD-ul va
cere :
New color <current>:
si va trebui introduS un numar sau un nume de culoare conform descrierii din capitolul 7.
De exemplu pentru a schimba culoarea unui obiect in rosu trebuie raspunS cu "red- sau "1".
Pentru a face ca un obiect sa primeasca culoarea stratului,se raspunde cu "BYLAYER". Daca
obiectul face parte dintr-un bloc si trebuie sa primeasca culoarea Blocului dupa inserare se
raspunde cu "BYBLOCK". (Blocurile si culorile lor sint descrise in detaliu in sectiunea 9.1).
Daca se considera ca nu este necesara schimbarea culorii se introduce un raspunS nul la aceasta
cerere.
Elev aceasta optiune este afisata numai daca este prezent pachetul ADE-3. Se foloseste pentru
modificarea inaltimii in spatiul 3D. Autocad-ul va cere :
New elevation<current>:
si se poate introduce o valoare numerica sau se poate da un raspunS nul pentru retinerea
valorii curente.
LAyer folosind aceasta optiune se pot muta obiecte dintr-un strat al unui desen in altul. Se
introduc primele litere "LA- pentru a distinge aceasta optiune de optiunea "LType". Apoi
AUTOCAD-ul cere :
New layer <current>:
si se raspunde cu numele unui strat existent unde se preconizeaza sa fie mutate obiectele. De
exemplu pentru a muta obiectele selectate in planul "XYZ- se rapunde cu "XYZ" la cererea de

mai sus. Daca stratul dorit nu exista inca trebuie mai intii utilizata comanda "LAYER NEW(capitolul 7 pentru crearea acestuia. Pentru a nu produce nici o modificare se da un raspunS nul
la aceasta cerere.
LType aceasta optiune permite modificarea tipului de linie asociat obiectelor selectate. Se
introduc primele litere "LT- pentru a distinge aceasta optiune de -- optiunea "LAyer- .
AUTOCAD-ul va cere :
New linetype <current>:
si trebuie raspunS cu numele tipului de linie dorit. Daca tipul de linie respectiv nu este inca
incarcat AUTOCAD-ul va incerca sa-l incarce din fisierul biblioteca standard cu tipuri de linie.
Daca tipul de linie dorit se afla in alt fisier trebuie utilizata comanda LINETYPE pentru
incarcare (v.capitolul 7). Pentru a nu produce nici o modificare se da un raspunS nul la aceasta
cerere.
NOTA-- Desi fiecare entitate de desenare are asociat un anumit tip de linie singurele entitati
afectate sint-- segmentele arcele cercurile si polyline-urile. Toate celelalte entitati sint desenate
intotdeauna cu linii continue.
ThicknesS aceasta optiune este afisata numai in cazul prezentei pachetului ADE-3. Se utilizeaza
pentru a modifica grosimea 3D a unui obiect .
AUTOCAD-ul va cere :
New thickness<current>:
si se poate introduce o valoare numerica sau se poate da un raspunS nul pentru retinerea
valorii curente.
In cazul selectarii unor obiecte care au anumite valori pentru proprietatiile care se doresc a fi
modificate cererea va afisa "varies- drept valoare implicita dupa cum urmeaza:
New color<varies>:
Se pot modifica mai multe proprietati consecutiv cererea "Change what property?- apare dupa
completarea fiecarei optiuni. Dupa specificarea tuturor proprietatilor care se doresc a fi
schimbate se da un raspunS nul la cererea "Change what property". Toate schimbarile cerute vor
fi efectuate si cererea principala "Command:- va reapare.
De exemplu urmatoarea secventa va schimba culoarea obiectelor selectate in verde si le va muta
in stratul "GRASS".
Command-- CHANGE
Select objects-- (selectare efectiva)

Properties/<Change point>:P
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness) C
New color <1(red)>:GREEN
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness) LA
New layer <varies>:GRASS
Change what property (Color/Elev/LAyer/LType/Thickness)
(RETURN)
Trebuie retinut ca "CHANGE PROPERTIES- (schimbarea proprietatilor schimba proprietatile
obiectelor existente. --Exista alte comenzi (LAYER COLOR si LINEType descrise in capitolul
7 si ELEV descrisa in capitolul 14 cu ajutorul carora se schimba proprietatile globale curente
de desenare care vor fi aplicate noilor entitati de desenat.
5.3.1.2. Schimbarea altor caracteristici
In cazul in care se raspunde la cererea "Properties/<Change point>- prin introducerea unui punct
AUTOCAD-ul il va considera drept punctul de modificat ("change point" fiind folosit pentru
modificarea anumitor caracteristici specifice segmentelor cercurilor blocurilor textelor si definirii
atributelor entitatilor.
Schimbarea entitatilor singulare
In cazul in care S-a selectat un singur obiect AUTOCAD foloseste "change point- pentru
modificarea anumitor caracteristici ale entitatilor alese. Operatia efectuata depinde de tipul
entitatii selectate. (In urmatoarele descrieri "change point- este abreviat "CP").
Line extremitatea finala a CP este schimbata in CP (segment destinatie. Daca modul Ortho
este on (capitolul 8) numai segmente ortogonale vor rezulta din CHANGE.
Circle raza este modificata astfel incit circumferinta (cerc cercului sa treaca prin CP specificat
(distata dintre centrul cercului si CP devine noua raza).
Text CP devine noua pozitionare a textului. (Daca se (text tasteaza RETURN la cererea de CP
textul nu este modificat). AUTOCAD cere apoi tipul noului text inltimea unghiul de rotire si
sirul text. Se poate specifica inaltimea si unghiul de rotire prin introducerea unui punct relativ la
CP sau relativ la pozitia initiala daca CP nu a fost specificat.
De mentionat ca pentru retinerea vechiului sir text trebuie tastat RETURN la aparitia cererii
"New text".

Atribute se pot modifica proprietatile textului sau Definition definirea atributelor asa cum se
poate modifica o (Definirea entitate Text. In plus definirea atributelor atributelor cererea sir si
valoarea implicita pot fi modificate.
BlocS CP-ul devine noua origine a blocului . (Daca se (bloc tasteaza RETURN la cererea de
CP blocul nu este mutat). AUTOCAD cere apoi noul unghi de rotire. Se poate introduce unghiul
prin desenarea unui punct relativ la CP sau relativ la originea blocului daca CP nu a fost
specificat.
Daca se dispune de pachetul ADE-2 se poate introduce "DRAG drept raspunS la cererea
"Properties/<Change point>". Aceasta permite mutarea vizuala a obiectului selectat in noua
pozitie.
-- Schimbarea entitatilor multiple
Daca selectia solicitata de comanda CHANGE contine multiple entitati de tip segment CP este
aplicat tuturor. Astfel dindu-se 1 linii care nu se intersecteaza in acelasi punct pot fi facute
concurente intr-un punct prin intermediul comenzii CHANGE. Aceasta se poate realiza selectind
cele 1 segmente si desemnind CP asa cum este aratat in figura urmatoare:
fig. 5.17.
Daca selectia contine obiecte multiple diferite de segmente atunci CP va fi ignorat pentru
acestea. In schimb AUTOCAD-ul cere un nou punct inserat (pentru blocuri) o raza noua (pentru
cercuri) etc. In cazul in care se dispune de pachetul ADE-2 se poate introduce "DRAG- la cererea
de CP original sau pentru noua pozitie a unui obiect individual.
Exemple :
Se prezinta citeva exemple de utilizare a comenzii CHANGE. Desenul initial este format dintrun segment un cerc un sir text si un bloc format dintr-un patrat la care S-au duS diagonalele.
Sirul text este centrat punctul de inserare al blocului este in centru si rotatia sa initiala este de
grade. Desenul este ilustrat inainte si dupa fiecare schimbare.
Secventa de comenzi este aratata dupa fiecare pereche de figuri iar CP este indicat cu o cruce
mica.
fig. 5.20.
Desenul initial
fig. 5.19.
Command -- CHANGE

Select objects-- (punct apartinind segmentului)

-- PropertieS/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
fig. 5.20.
Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)
Select objects-- (punct pe cerc)
Properties/>Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
fig. 5.21.
Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)
Select objects-- (punct al blocului)
Properties/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
New rotation angle <0>:45
fig. 5.22.
Command -- RETURN (pentru a repeta comanda CHANGE)
Select objects-- (punct al textului)
Properties/<Change point>-- (se selecteaza punctul indicat)
Text style-- STANDARD
New style or RETURN for no change-- FANCY
New height <0.15>:0.2
New rotation angle <0>-- RETURN
New text <Text>-- RETURN
5.3.2. Comanda BREAS Stergere partiala (+1)
Comanda BREAS apartinind pachetul ADE-1 sterge portiuni de segmente urme cercuri arce sau
polyline-uri sau imparte un obiect in obiecte de acelasi tip.
Command -- BREAK

Select objects-- (se specifica obiectele)

Enter first point-- (o extremitate a portiunii de sters)
Enter second point-- (cealalta extremitate a portiunii de sters)
--Figurile care urmeaza ilustreaza modul de operare al comenzii BREAK asupra unui segment.
fig. 5.23.
Poate fi folosita oricare dintre metodele standard de selectare (pozitionare de puncte fereastra
ultima marcare "Last"). Daca se pozitioneaza un punct pe un obiect AUTOCAD-ul raspunde cu:
Enter second point (or F for first point):
In acest caz cererea "Enter first point:- este sarita AUTOCAD-ul considera ca punctul folosit
pentru selectarea obiectlui este punctul de incepere a stergerii. Daca acesta nu este cel potrivit se
raspunde cu "First- (sau numai "F" pentru a indica AUTOCAD-ului ca trebuie cerute amindoua
extremitatile portiunii care trebuie stearsa.
Al II-lea punct poate fi pozitionat si linga obiect AUTOCAD-ul gaseste cel mai apropiat punct
situat pe obiect. In cazul in care se doreste excluderea unei extremitati a unui segment arc urma
sau polyline al II-lea punct poate fi pozitionat undeva in spatele extremitatii.
Daca se doreste separarea obiectului in obiecte fara a sterge nimic se selecteaza de ori acelasi
punct. Se poate face aceasta simplu introducind "@- (ultima coordonata atunci cind
AUTOCAD-ul cere al II-lea punct.
Efectul exact al comenzii BREAK cind cele puncte nu coincid depinde de tipul obiectului.
Segment daca amindoua punctele specificate sint situate intre extremitati segmentul este
despartit in doua bucati. Daca un punct coincide cu o extremitate aceasta este exclusa.
Urma se procedeaza ca in cazul segmentului.
Cerc un cerc este reduS la un arc prin stergerea unei bucati in senS inverS acelor de ceasornic
de la
primul punct spre al II-lea.
Arc analog unui segment un arc este divizat in doua daca amindoua punctele specificate sint in
interiorul unghiului arcului. Arcul este scurtat daca al II-lea punct este intr-o extremitate.
NOTA-- Daca al II-lea punct este prea departe de o extremitate el trebuie sa fie apropiat de
cealalta astfel incit portiunea dorita de arc sa fie stearsa.

--Polyline segmentarea unei polyline este similara unui segment sau unui arc. Cind se exclude o
extremitate al II- lea punct nu trebuie sa fie prea indepartat de acesta. Pentru segmentarea unei
polyline inchis AUTOCAD-ul examineaza partea din fata a primei verigi si sterge portiunea
situata intre cele puncte specificate. Aceasta determina ca intotdeauna o astfel de polyline
inchisa sa devina deschisa.
Figurile care urmeaza ilustreaza actiunea comenzii BREAK asupra diferitelor obiecte. Fiecare
obiect este selectat prin punctarea in "P1- iar liniile intrerupte indica portiunea din obiect care va
fi stearsa.
fig. 5.24.
A se vedea comanda TRIM in continuare pentru alte facilitati de stergere partiala.
5.3.3. Comanda TRIM (+3)
Uneori se doreste ordonarea anumitor obiecte intr-un desen astfel incit sa fie taiate anumite
verigi definite de alte obiecte. Acest obiectiv se poate realiza usor utilizind comanda TRIM
(pachetul ADE-3)
Command -- TRIM
Select cutting edge(s):
Select objects:
A doua linie a comenzii reprezinta intrebarea standard de selectare de obiecte a AUTOCAD-ului
si se poate folosi orice forma de selectare a entitatii pentru definirea verigilor care se taie.
Segmentele arcele cercurile si polyline-urile pot fi considerate drept verigi alte obiecte selectate
sint ignorate. Atunci cind o entitate polyline este utilizata ca veriga care se taie informatia
referitoare la latimea sa este ignorata astfel incit taierea are loc de-a lungul liniei centrale (axei).
Verigile selectate sint intensificat luminate in timpul comenzii TRIM. Se tasteaza RETURN
dupa selectarea tuturor --verigilor de taiat. TRIM cere in continuare:
Select object to trim:
Se selecteaza obiectele delimitate de selectia verigilor anterioare prin marcarea partilor care vor
fi sterse. Aceste obiecte nu se selecteaza cu optiunile "Window Crossing Last selection".
Cererea "Selet object to trim:- permite stergerea mai multor obiecte . Se raspunde cu RETURN
pentru terminarea comenzii.
Figurile care urmeaza ilustreaza utilizarea comenzii TRIM pentru stergerea unui segment
cuprinS intre arce :

fig. 5.25.
Figurile care urmeaza ilustreaza o utilizare complexa a comenzii TRIM.
fig. 5.26.
De notat ca un obiect poate fi in acelasi timp veriga si obiect supuS eliminarii. Aceasta tehnica
poate fi utilizata in anumite operatii cum ar fi intersectia peretilor.
fig. 5.27.
Comanda TRIM verifica intersectarea fiecarui obiect selectat cu verigile care se taie . Daca
punctul obiectului selectat se gaseste intre o extremitate a acestuia si intersectie obiectul va fi
eliminat pina la intersectie. Daca punctul selectat se gaseste intre doua intersectii portiunea din
entitate situata intre acestea va fi stearsa iar cea din exterior va fi mentinuta (de notat ca aceasta
operatie imparte entitatea in doua . Cind se elimina o portiune dintr-un cerc trebuie sa existe cel
putin intersectii. Cercul este modificat in arc prin stergerea portiunii dintre cele intersectii care
include punctul selectat.
Daca nu se selecteaza nici o entitate in raspunsul la cererea "Select cutting edge(s - este
formulat mesajul :
No edgeS selected.
si AUTOCAD-ul se reintoarce la cererea principala de comenzi. Daca se selecteaza o entitate
asupra careia comanda TRIM nu poate sa actioneze (o urma sau o rubrica text de exemplu se
formuleaza mesajul :
Cannot TRIM thiS entity
Daca obiectul ales nu intersecteaza nici o veriga, apare mesajul:
Entity doeS not intersect an edge.
Daca se selecteaza un cerc care intersecteaza numai o veriga este afisat urmatorul mesaj:
Circle must intersect twice.
5.3.4. Comanda EXTEND (+3)
Comanda EXTEND apartinind pachetului ADE-3 completeaza comanda TRIM descrisa mai
inainte. Folosind comanda EXTEND se pot prelungi obiectele existente din desen astfel incit ele
sa se termine in veriga frontiera (verigi definite de unul sau mai multe obiecte din desen.
Initial se definesc limitele (verigile frontiera pina la care se prelungesc entitatile.

Command -- EXTEND
Select boundary edge(s)...
-- Select objects:
A doua linie a cererii este selectarea stadard a AUTOCAD-ului si se poate folosi orice forma de
selectare a entitatilor pentru definirea obiectelor frontiera. Segmentele arcele si polyline-urile pot
fi alese drept obiecte de frontiera. Alte obiecte selectate pentru aceasta sint ignorate. Cind se
foloseste o polyline ca frontiera informatiile referitoare la largime sint ignorate prelungirea
obiectelor facindu-se pina la axa.
Verigile de frontiera sint luminate intenS si ramin asa pe toata durata comenzii EXTEND. Dupa
specificarea tuturor verigilor frontiera se tasteaza RETURN si urmeaza cererea :
Select object to extended:
Se marcheaza obiectele care se doresc extinse. Acestea nu trebuie selectate cu "Window"
"Crossing- sau "Last selection". Cererea "Select object to extend:- se repeta pentru a permite
selectarea oricarui numar de obiecte extinse pina la limitele frontierelor stabilite. Raspunsul
"RETURN- termina executia comenzii.
Figurile urmatoare ilustreaza utilizarea comenzii EXTEND:
fig. 5.28.
Asa cum este ilustrat punctul utilizat pentru selectarea obiectului determina si extremitatea care
se prelungeste (se extinde). In cazul in care au fost specificate citeva verigi frontiera obiectul este
extinS pina cind intilneste prima veriga in directia de prelungire. Se poate reselecta acelasi obiect
pentru extinderea in continuare pina la urmatoarea veriga frontiera.
Daca nici una dintre entitatile selectate drept raspunS la cererea "Select boundary edge(s)- nu
poate fi considerata veriga frontiera este formulat mesajul :
No edgeS selected.
si AUTOCAD-ul se reintoarce la cererea principala de comenzi. Daca se selecteaza un obiect
asupra caruia comanda EXTEND nu poate actiona este afisat mesajul :
Cannot EXTEND thiS entity
Obiectele sint extinse de la o extremitate catre punctul cu care au fost selectate. Extremitatea
entitatii se prelungeste in directia originalului (liniar in cazul segmentelor circular in cazul
arcelor si cercurilor pina la intersectarea cu o veriga frontiera specificata. In cazul in care au
fost specificate mai --multe astfel de verigi obiectul selectat va fi extinS pina la cea mai
apropiata veriga. Obiectul se poate extinde pina la verigi succesive prin selectare repetata.

Extinderea polyline-urilor
Numai polyline-urile deschise pot fi extinse. Daca se incearca extinderea unei polyline inchise
AUTOCAD-ul afiseaza mesajul :
Cannot extend a closed polyline
si se reintoarce in cererea principala de comanda. In cazul unei polyline deschise poate fi extinsa
sau prima sau ultima veriga daca aceasta corespunde unei entitati de tip segment sau arc.
Polyline-urile cu o anumita latime sint extinse astfel incit axa lor sa intersecteze frontiera.
Intrucit extremitatile polyline- urilor sint taiate intotdeauna perpendicular pe axa daca frontiera
nu este perpendiculara pe segmentul care se extinde o parte a extremitatii se va extinde dincolo
de frontiera.
Comanda EXTEND poate fi utilizata fara dificultate in cazul polyline-urilor cu portiuni
curbilinii racordate. De notat ca de obicei dupa utilizarea comenzii EXTEND aceste racordari
se pot modifica.
Daca un segment ascutit apartinind unei entitati de tip polyline este extins latimea extremitatii
care se extinde va fi corectata astfel incit segmentul sa-si pastreze ascutimea in noul punct. Daca
aceasta ar cauza o latime negativa latimea in noua extremitate va fi fortata la valoarea zero.
Exemple sint ilustrate in continuare :
fig. 5.29.
5.3.5. Comanda FILLET (+1)
Comanda FILLET apartinind pachetului ADE- permite realizarea racordarilor intre segmente
arce sau cercuri. Lungimile elementelor originale sint ajustate astfel incit acestea sa se termine cu
extremitatile arcului de racordare .
Command -- FILLET
-- Polyline/Radius/<Select two objects>-- (se puncteaza obiecte)
5.3.5.1. Racordarea a doua obiecte
Implicit comanda FILLET asteapta selectarea a doua obiecte sau a doua segmente de dreapta
apartinind aceleiasi polyline. Dupa selectarea celor doua obiecte nu mai este necesara apasarea
tastei RETURN. Comanda FILLET stie ca este necesara selectarea a doua puncte. Se pot selecta
obiectele cu specificatia WINDOW dar este riscant daca in fereastra se gasesc mai mult de doua
obiecte doua dintre acestea sint selectate in mod arbitrar (in mod obisnuit ultimele doua
obiecte desenate). De obicei pentru racordarea cercurilor si arcelor obiectele trebuie selectate
prin punctare.

Racordarea a doua segmente de dreapta

In cazul in care obiectele selectate sint segmente de dreapta ca entitati sau elemente ale unei
polyline comanda FILLET le prelungeste daca este necesar pina se intersecteaza. Apoi se
realizeaza racordarea cu raza curenta. (Raza de racordare se selecteaza folosind optiunea
"Radius" care va fi descrisa in curind). De exemplu efectul pentru o raza de racordare de 0,5 in
cazul a doua segmente este ilustrat in continuare : Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two objects>:
fig. 5.30.
Daca cele obiecte selectate sint segmente de dreapta ale unei polyline ele trebuie sa fie
adiacente sau sa fie separate printr-un alt segment. In cea de-a II-a situatie comanda FILLET va
sterge segmentul si-l va inlocui cu un arc.

In cazul in care amindoua segmentele de racordat se gasesc in acelasi strat al desenului arcul
de racordare se va afla in acel strat altfel se va afla in stratul curent.
Reguli similare se aplica culorii si tipului de linie ale arcului de racordare.
Daca raza de racordare este zero comanda FILLET va determina intersectia celor doua
segmente nu va fi trasat nici un arc de racordare. Daca nu exista un punct de intersectie in
limitele desenului (si verificarea limitelor este ON) comanda FILLET este abandonata.
Racordarea cercurilor si arcelor
Se pot in general racorda doua cercuri doua arce un segment si un cerc un segment si un arc sau
un cerc si un arc. Regulile sint similare celor mentionate in cazul segmentelor. De obicei insa
cind se construiesc racordari care implica arce si cercuri exista mai multe posibilitati de
racordare intre obiectele selectate. Pentru determinarea racordarii dorite AUTOCAD-ul cere
selectarea obiectelor prin punctarea lor nu se pot selecta prin metodele "Window" "Crossing"
sau "Last selection". AUTOCAD-ul va alege arcul de racordare care are extremitatile in punctele
de selectie. De aceea daca se indica aproximativ locurile unde se va realiza racordarea
AUTOCAD-ul va executa actiunea dorita in cele mai multe cazuri.
Daca nu se va utiliza "U- sau "UNDO- sau din nou comanda FILLET pozitionind mai exact
extremitatile arcului de racordare.
Patru exemple implicind arce sint ilustrate in continuare :
fig. 5.31.
Figurile urmatoare ilustreaza trei rezultate posibile la racordarea a doua cercuri :

fig. 5.32.
Segmentele si arcele sint restrinse sau extinse pentru cea mai scurta intersectare prin arcul de
racordare. Portiunea modificata este in partea unde arcul de racordare face un colt cu obiectul
original.
Aceasta logica garanteaza faptul ca arcul de racordare subintinde in mod egal obiectele selectate
si in general se respecta regula intuitiva conform careia partea retinuta este cea punctata .
Cercurile nu sint niciodata modificate arcul si --racordarea se intind pina la intersectarea lor.
5.3.5.2. Selectarea razei de racordare
Pentru selectarea razei de racordare se raspunde la cererea comenzii FILLET cu "Radius- (sau
numai "R").
Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two lines>:R
Enter fillet radiuS <current>-- (valoare)
Se poate introduce valoarea numerica a razei sau se pot pozitiona doua puncte care sa o
determine. Cea mai recent selectata raza de racordare este afisata ca implicita pentru retinerea
acestei valori se tasteaza RETURN.
Valoarea introdusa devine raza de racordare pentru urmatoarele comenzi FILLET. De exemplu
daca se selecteaza valoarea zero pentru raza de racordare urmatoarele comenzi FILLET vor
modifica obiectele existente astfel incit ele sa se intersecteze in acelasi punct. Se poate modifica
valoarea in orice moment in acest fel nu se modifica zonele care au fost desenate afectindu-se
numai comenzile FILLET care urmeaza.
Ultima raza de racordare introdusa este retinuta ca parte integranta a fisierului desen. Raza de
racordare initiala pentru un desen nou este determinata de desenul prototip.
Raza de racordare este de altfel retinuta de variabila sistem FILLETRAD. Se poate examina sau
modifica aceasta cu ajutorul comenzii SETVAR sau via AutoLISP.
5.3.5.3. Racordarea unei polyline complete (+3)
In cazul in care se dispune de pachetul ADE-3 se poate utiliza optiunea "Polyline- a comenzii
FILLET pentru a executa racordari sau pentru a sterge anumite portiuni. Secventa de comanda
este urmatoarea:
Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two objects -- P

Select polyline -- (Se selecteaza o polyline simpla)

In cazul in care raza de racordare selectata este diferita de zero AUTOCAD-ul va insera arce la
fiecare veriga unde doua segmente se intilnesc. Daca doua segmente sint separate printr-un arc
care nu realizeaza racordarea acesta este sterS si este inlocuit cu un arc de racordare.
Daca raza de racordare este zero rezultatul este similar dar nu se insereaza arce de racordare. In
cazul in care segmentele sint separate printr-un arc (realizat de exemplu cu o comanda anterioara
FILLET acesta este sters iar segmentele sint extinse pina in momentul in care se
intersecteaza.
De exemplu pentru o polyline ca cea de mai joS (din partea stinga) urmatoarea secventa de
comenzi va determina rezultatul --din dreapta :
Command -- FILLET
Polyline/Radius/<Select two objects>-- R
Enter fillet radiuS <0.0000 -- 0.25
Command -- RETURN -- (pentru a determina repetarea comenzii)
Polyline/Radius/<Select two objects>-- P
Select polyline -- (selectare efectiva)
segmente sint supuse racordarilor.
fig. 5.33.
Segmentele paralele segmentele care sint prea scurte pentru a fi racordate cele care se
intersecteaza in afara limitelor de desenare (cind validarea limitelor este pe on si acelea care
sint unite printr-un arc separat nu pot fi racordate. Comanda FILLET raporteaza numarul fiecarei
conditii (de fiecare data cind este intilnita . De exemplu :
were parallel were out of limitS 1 were too short were divergent
au fost paralele au fost in afara limitelor 1 au fost prea scurte au fost divergente
5.3.6. Comanda CHAMFER (+1)
Comanda CHAMFER apartinind pachetului ADE- elimina anumite portiuni din segmente care
se intersecteaza la o distanta specificata si uneste extremitatile rezultate dupa eliminare cu un nou
segment. Operatia acestei comenzi este similara comenzii FILLET.
Command -- CHAMFER

Polyline/Distances/<Select first line>:(punct pe un segment)

Select second line--(punct de intersectie al segmentului)
5.3.6.1. Tesirea a doua segmente
In mod implicit comanda CHAMFER asteapta selectarea a doua segmente sau a doua portiuni
drepte ale aceleiasi polyline. In mod alternativ se poate selecta una dintre optiuni care va fi
descrisa in curind (Optiunea "Polyline- este afisata numai daca pachetul ADE-1 este prezent).
Dupa punctarea celor doua segmente nu se tasteaza RETURN. Comanda CHAMFER stie ca
trebuie selectate numai doua segmente. Acestea se pot selecta si cu specificatia --"Window" dar
este riscant in cazul in care in fereastra se gasesc mai multe segmente doua dintre acestea sint
alese in mod arbitrar (in mod obisnuit ultimele doua care au fost desenate).
Daca este necesar segmentele selectate sint prelungite pina cind se intersecteaza. Apoi se
elimina din primul segment prima distanta de tesire (a se vedea in continuare) se elimina din cel
de-al II-lea segment a II-a distanta de tesire si se unesc noile extremitati cu un segment.
De exemplu dindu-se prima si a II-a distanta de tesire de 0, unitati respectiv 0,2 unitati efectul
comenzii CHAMFER asupra a doua segmente este ilustrat in continuare :
Command -- CHAMFER
Polyline/Distance/<Select first line -- (punct pe primul segment)
Select second line -- (punct pe al II-lea segment)
fig. 5.34.
Daca amindoua segmentele apartin aceluiasi strat de desenare segmentul de tesire se afla in acest
strat altfel acesta se situeaza in stratul curent. Reguli similare se aplica culorii si tipului de linie
pentru tesitura.
Daca punctul de intersectie al celor segmente initiale nu se gaseste in limitele de desenare (si
validarea limitelor este pe ON comanda este anulata.
Daca cele doua distante de tesire sint nule cele doua segmente sint extinse pina la intersectare
segmentul de tesire nefiind trasat se poate folosi acest lucru pentru a putea intersecta doua
segmente.
In cazul in care cele doua segmente apartin unei polyline ele trebuie sa fie adiacente sau sa fie
separate printr-un arc. Daca sint separate printr-un arc acesta va fi sterS si va fi inlocuit cu un
segment de tesire.
5.3.6.2. Selectarea distantelor de tesire

Pentru aceasta operatie se raspunde cu "Distance- (sau numai "D" la cererea comenzii
CHAMFER.
Command -- CHAMFER
Polyline/Distance/<Select first line>-- D
Enter first chamfer distance <current>-- (valoare)
-- Enter second chamfer distance <current>-- (valoare)
Distantele se pot introduce numeric sau se pot preciza cu ajutorul a doua puncte. AUTOCAD-ul
va masura distanta dintre acestea si va folosi aceasta valoare. Valoarea implicita pentru prima
distanta este cea mai recent specificata. Valoarea implicita pentru a doua distanta este cea aleasa
pentru prima astfel incit tesiturile simetrice sint referite. Pentru a retine valoarea implicita se
tasteaza RETURN.
Valorile introduse devin distantele pentru urmatoarele comenzi CHAMFER. Valorile se pot
modifica in orice moment aceste modificari nu afecteaza tesiturile deja desenate dar precizeaza
distantele folosite de urmatoarele comenzi CHAMFER. Ultimele distante de tesire introduse sint
memorate ca parte integranta a fisierului desen. Distantele de tesire initiale pentru un desen nou
sint determinate de prototipul de desenare.
Distantele de tesire sint de altfel retinute de variabilele sistem CHAMFERA si CHAMFERB .
Acestea se pot examina sau modifica cu ajutorul comenzii SETVAR sau via AutoLISP.
5.3.6.3. Tesirea unei polyline complete (+3)
In cazul in care se dispune de pachetul ADE-3 se poate utiliza optiunea "Polyline- a comenzii
CHAMFER pentru a aplica tesituri intregii polyline. Pentru aceasta secventa de comanda este
urmatoarea :
Command -- CHAMFER
Polyline/Distance/<Select first line>-- P
Select polyline-- (Select a single Polyline)
Comanda CHAMFER urmareste entitatea de tip polyline de la inceput tratind fiecare portiune
rectilinie similar cu primul segment. Al II-lea segment este cel care urmeaza si care trebuie sa fie
adiacent sau separat de un alt segment fata de cel curent.
De exemplu dindu-se o polyline ca cea ilustrata in stinga urmatoarea secventa de comenzi va
determina modificarile ilustrate in dreapta.
Command -- CHAMFER

Polyline/Distance/<Select first line>-- D

Enter first chamfer distance <0.0-- 0,5
Enter seond chamfer distance <0.5>-- RETURN(pentru egalitatea celor doua distante)
Command -- RETURN (pentru repetarea comenzii)
Polyline/Distance/<Select first line>-- P
Select polyline -- (efectiv) line were chamfered
fig. 5.35.
Ca si in cazul comenzii FILLET este afisat numarul fiecarei situatii care impiedica AUTOCADul de a tesi complet entitatea de tip polyline.
Tesiturile adaugate devin segmente noi ale polyline-urilor. De altfel se pot elimina tesiturile
tesind complet entitatea de tip polyline cu raza zero AUTOCAD-ul nu are nici o posibilitate
pentru a distinge o tesitura de alta portiune rectilinie a unei polyline.
5.3.7. Comanda OFFSET Segmente paralele si curbe (+3)
Comanda OFFSET construieste o entitate paralela cu alta existenta la o distanta specificata sau
printr-un punct specificat. Pentru a construi o entitate paralela se introduce :
Command -- OFFSET
Offset distance or ThrougH <last>:
unde "last- este ultima specificatie data comenzii OFFSET fie o distanta sau cuvintul
"Through". Se poate introduce explicit o distanta precisa AUTOCAD-ului o distanta prin doua
puncte sau introduce "Through- (sau doar "T") pentru a indica paralelismul printr-un punct care
va fi precizat ulterior.
In continuare va fi formulata cererea :
Select object to offset :
Se puncteaza obiectul respectiv si se selecteaza. Nu se pot folosi pentru selectare metodele -"Window" "Crossing- sau "Last selection". In functie de optiunea aleasa in cererea principala
"Offset distance- sau "Through- va apare una dintre cererile urmatoare :
Side to offset:
ThrougH point:

Se raspunde cu un punct apartinind obiectului respectiv. Daca S-a specificat distanta "Offset
distance" punctul indica numai partea logica a obiectului in care se va construi paralela.
In cazul specificarii "Through" paralela va trece prin punctul specificat.
Un exemplu folosind metoda "ThrougH point- este ilustrat in --continuare.
fig. 5.36.
Dupa efectuarea operatiei cererea "Select object to offset- este reluata. Se poate apoi selecta alt
obiect (cu acelasi "offset distance- sau "througH point" sau se poate tasta RETURN pentru a iesi
in cererea principala de comenzi a AUTOCAD-ului. In cazul selectarii optiunii "offset distancedistanta specificata trebuie sa fie mai mare decit zero. Pentru o paralela la o entitate de tip
polyline de o anumita latime distanta se masoara de la axa acesteia.
In cazul unei entitati de tip segment daca specificatiile rezultate pentru noul segment determina
desenarea peste original mesajul :
Invalid througH point
este receptionat si comanda este ignorata. In cazul unui cerc sau a unui arc si a optiunii "offset
distance" dar pozitia fata de obiect nu este definita (de exemplu o raza negativa) apare urmtorul
mesaj :
No parallel at that offset
Daca se intentioneaza aplicarea comenzii OFFSET unor entitati diferite de segmente arce cercuri
sau polyline-uri este afisat urmatorul mesaj :
Cannot offset that entity
Procesul de paralelism pentru polyline-uri este destul de complicat. Conceptul de paralela la o
curba arbitrara nu este complet definit. Deseori exista mai multe curbe paralele la o curba data
care trec prin acelasi punct.
Comanda OFFSET incearca sa aplice reguli rezonabile pentru a genera "cea mai buna- paralela
cea dorita in general.
In cazul in care comanda OFFSET nu reuseste sa construiasca curba dorita trebuie utilizate
comenzile PEDIT TRIM si EXTEND pentru a transforma curba rezultata conform doleantelor.
Poate fi utila descompunerea entitatii de tip polyline originale in anumite portiuni pe care
comanda OFFSET sa le proceseze separat. In cazul polyline-urilor cu latimi variabile pot apare
rezultate surprinzatoare. Se foloseste comanda PEDIT pentru corectiile necesare.
5.3.8. Comanda DIVIDE (+3)

Comanda DIVIDE permite divizarea unei entitati intr-un numar specificat de parti de lungime
egala punind marcatori de-a lungul obiectului in punctele de divizare. Ea este asemanatoare
comenzii MEASURE (descrisa ulterior in acest capitol) cu exceptia ca MEASURE cere
specificarea spatiului intre marcatori in locul numarului de parti.
Pentru divizarea unui obiect se introduce :
Command -- DIVIDE
Select object to divide
Trebuie selectata o singura entitate de tip segment arc cerc sau polyline folosind selectarea prin
punctare. Nu se poate folosi selectarea "Window" "Last- sau "Crossing".
Daca obiectul selectat nu apartine unuia din tipurile mentionate mai sus se receptioneaza
mesajul :
Cannot divide that entity
si comanda se va considera incheiata. In cazul selectarii unei entitati valide este afisata cererea :
<Number of segments>/Block:
Daca se introduce un numar intre si 32767 entitatile de tip punctat vor fi plasate de-a lungul
obiectului pentru divizarea intr-un numar specificat de segmente egale.
Momentan obiectul nu este divizat efectiv in parti separate. Entitatile de tip punct sint pur si
simplu plasate de-a lungul lui. Divizarea cercurilor incepe sub unghiul al carui centru este
selectat de unghiul de rotire Snap curent. Divizarea polyline-urilor inchise incepe de la veriga
initiala (prima care a fost desenata).
Figurile urmatoare ilustreaza utilizarea comenzii DIVIDE pentru divizarea unei polyline in cinci
parti egale. Variabila sistem PDMODE este selectata pe valoarea 3 pentru vizualizarea entitatilor
punct.
fig. 5.37.
--Daca se raspunde cu "Block- sau numai "B" la cererea "<Number of segments>/Block:"
AUTOCAD-ul va cere :
BlocS name to insert:
Trebuie raspunS cu numele unui BlocS definit curent in cadrul desenului. Nu se poate insera un
bloc in fisierul cu aceasta comanda. Daca blocul respectiv apare in listingul generat de
"BLOCS ?-poate fi folosit. Odata introduS un nume de bloc valid este afisata cererea :

Align blocS witH object <Y>

Daca se raspunde cu "Yes" blocul va fi rotit in jurul punctului sau de inserare astfel incit
segmentele sale orizontale sa fie desenate tangent la obiectul de divizat.
Daca se raspunde "No" blocul va fi intotdeauna inserat cu un unghi de rotatie zero. Dupa
specificarea blocului AUTOCAD-ul va cere :
Number of segmentS :
Dupa ce S-a raspunS la toate cererile AUTOCAD-ul va diviza obiectul desenind entitatile punct
sau blocul specificat la fiecare jonctiune intre segmentele egale.
Figurile care urmeaza ilustreaza un arc care va fi divizat in cinci parti egale folosind un bloc
constituit dintr-o elipsa orientata vertical. Rezultatele sint ilustrate cu si fara orientarea blocului.
fig. 5.38.
5.3.9. Comanda MEASURE (+3)
Comanda MEASURE permite masurarea unei entitati plasind marcatori de-a lungul obiectului la
intervale cu o distanta specificata. Aceasta este similara comenzii DIVIDE cu exceptia faptului
ca DIVIDE calculeaza intervalul de divizare a entitatii in functie de numarul de parti egale
introdus.
Pentru a masura un obiect se introduce :
Command -- MEASURE
Select object to measure
Trebuie selectata o entitate de tip segment arc cerc sau --polyline utilizind selectarea prin
punctare. Nu se pot folosi metodele "Window" "Last- sau "Crossing".
Daca obiectul selectat nu apartine unuia dintre tipurile mentionate mai sus se receptioneaza
mesajul :
Cannot measure that entity
si comanda se va termina . Punctarea unei entitati valide conduce la cererea :
<Segment length>/Block:
Daca se raspunde cu o distanta sau se precizeaza AUTOCAD-ului o anumita distanta prin
specificarea a doua puncte entitatea selectata va fi divizata in segmente cu lungimea specificata

incepind de la extremitatea inchisa de punctul de selectare. In acest moment nu este impartit

efectiv in parti separate. Entitatile de tip punct sint doar plasate de-a lungul lui.
Masurarea cercurilor incepe sub unghiul al carui centru este selectat de unghiul de rotire Snap
curent. Masurarea polyline- urilor inchise incepe de la veriga initiala (prima care a fost desenata).
Figurile care urmeaza ilustreaza utilizarea comenzii MEASURE pentru o distanta de divizare de
0, unitati in cazul unei entitati polyline. Variabila de sistem PDMODE este selectata pe valoarea
3 pentru vizualizarea entitatilor de tip punct.
fig. 5.39.
Daca se raspunde la cererea "<Segment length>/Block:- cu "Block- Sau numai "B-
AUTOCAD-ul cere : BlocS name to insert:
Trebuie raspunS cu numele unui bloc definit curent in cadrul desenului. Nu se poate insera un
bloc in fisierul disc cu aceasta comanda. Daca blocul respectiv apare in listingul generat de
"BLoc ?- poate fi folosit. Odata introduS un nume de bloc valid este afisata cererea :
Align blocS witH object <Y>
--Daca se raspunde cu "Yes" blocul va fi rotit in jurul punctului sau de inserare astfel incit
segmentele sale orizontale sa fie desenate tangent la obiectul de divizat. Daca se raspunde "No"
blocul va fi intotdeauna inserat cu un unghi de rotatie zero.
Dupa specificarea blocului AUTOCAD-ul va cere :
Segment length:
Dupa ce S-a raspunS la toate cererile AUTOCAD-ul va masura obiectul desenind entitatile punct
sau blocul specificat la fiecare jonctiune intre segmentele egale.
5.4. Editarea polyline-urilor si blocurilor (+3)
Pachetul ADE-1 include comenzi pentru editarea polyline- urilor si pentru descompunerea
polyline-urilor si blocurilor in partile lor componente. Aceste comenzi sint descrise in aceasta
sectiune.
5.4.1. Comanda PEDIT
Comanda PEDIT permite editarea polyline-urilor in diferite moduri. Utilizind comanda PEDIT
sint posibile :
-- modificarea intregii polyline pentru uniformizarea cu o noua latime
-- modificarea latimii si conicitatii unor segmente individuale ale polyline-urilor

-- inchiderea unei polyline deschise sau deschiderea uneia inchise

-- eliminarea tuturor buclelor si curbelor intre doua verigi
-- descompunerea unei polyline in doua polyline-uri
-- unirea oricarui numar de segmente arce si polyline-uri continue intr-o singura polyline
-- mutarea unor verigi selectate ale unei polyline sau adaugarea de verigi noi
-- potrivirea unei curbe tuturor verigilor intr-o polyline cu specificarea optionala a tangentei cu
fiecare veriga.
Pentru inceperea editarii unei polyline se introduce comanda PEDIT .
Command -- PEDIT:
Select polyline :
Se selecteaza o entitate simpla prin orice metoda de selectare a obiectelor. AUTOCAD-ul
verifica daca aceasta entitate apartine respectivei polyine. Daca entitatea selectata este un
segment sau un arc AUTOCAD-ul cere :
Entity selected iS not a polyline.
Do you want it to turn into one ?
Daca se raspunde cu "Y" obiectul va fi convertit intr-un segment individual polyline care se
poate edita. Se poate utiliza --aceasta operatie la inceputul unirii segmentelor si arcelor intr-o
polyline.
5.4.1.1. Operatii care afecteaza intreaga polyline
Dupa selectarea entitatii polylineAUTOCAD-ul afiseaza o cerere cu o lista a optiunilor comenzi
PEDIT.
Close/Join/Width/Edit vertex/Fit curve/Decurve/Undo/eXit<X>:
("Close- va fi inlocuit cu "Open- daca in mod curent entitatea polyline este inchisa). Aceste
optiuni permit modificarea intregii polyline in diferite moduri optiunile sint descrise individual
in continuare.
C (Close aceasta optiune creaza segmentul de inchidere al unui polyline unind ultimul
segment cu primul asa cum este ilustrat in figura care urmeaza :
fig. 5.40.

Daca un astfel de segment de inchidere a fost desenat entitatea polyline se considera

"deschisa". Inchiderea unei astfel de polyline nu are un efect vizibil.
O (Open aceasta optiune elimina segmentul de inchidere al unei polyline. Daca S-a desenat
efectiv un astfel de segment deschiderea entitatii polyline nu are un efect vizibil.
J (Join aceasta optiune gaseste segmentele arcele si alte polyline-uri care intilnesc respectiva
polyline intr-o extremitate adaugindu-le acesteia. Aceasta optiune se poate folosi numai in cazul
in care entitatea polyline initiala este deschisa. La selectarea optiunii "Join- AUTOCAD-ul cere
:
Select objects:
si permite selectarea obiectelor preconizate pentru unirea cu entitatea polyline initiala. Aceasta
insesi poate fi inclusa in selectare fara efecte rele.
Dupa alegerea obiectelor preconizate AUTOCAD-ul -- cerceteaza pentru a gasi segmentul arcul
sau entitatea polyline a carei extremitate coincide cu una a celei initiale adaugind obiectul
respectiv. Procedeul se repeta cu noua extremitate pina cind cautarea este abandonata (fie
pentru ca toate obiectele preconizate au fost incluse fie pentru ca unele nu intersecteaza
entitatea polyline.
Pentru unire un obiect trebuie sa aiba o potrivire virtuala cu una dintre extremitatile
entitatii polyline AUTOCAD-ul nu foloseste ipoteze de extindere pentru obiectele apropiate.
Daca un segment intersecteaza sfirsitul unei polyline in "T" el nu va fi unit. Daca doua
segmente o intersecteaza in "Y" unul dintre ele va fi selectat in mod arbitrar si va fi unit.
Un exemplu este ilustrat in continuare :
fig. 5.41.
Daca este neclar care entitati sint unite cu entitatea polyline se pot intensifica in stralucire prin
mijloace ale comenzii LIST descrisa ulterior in acest capitol. Cind se puncteaza o polyline
toate segmentele acesteia sint intensificate in stralucire se poate introduce CTRL C pentru
evitarea unei liste curente.
(Width aceasta optiune permite specificarea unei noi latimi uniforme pentru intreaga
polyline. AUTOCAD-ul cere :
Enter new widtH for all segments:
Se poate introduce latimea de la tastatura sau se poate preciza prin desemnarea a doua puncte.
Odata specificata latimea entitatea polyline este redesenata in mod corespunzator. Asa cum
este ilustrat in figura urmatoare se poate folosi optiunea "Width- pentru eliminarea variatilor
de latime.

fig. 5.42.
E (Edit aceasta optiune permite selectarea unei verigi si vertex utilizarea diferitelor metode de
editare ale acesteia si a segmentelor care urmeaza. Detaliile referitoare la editarea verigilor sint
cuprinse in sectiunea urmatoare.
F (Fit aceasta optiune calculeaza o curba neta pentru curve potrivirea cu toate verigile entitatii
polyline folosind orice directie de tangenta specificata. Curba este constituita din perechi de
arce racordate care unesc fiecare pereche de verigi. AUTOCAD-ul insereaza verigi
suplimentare pentru continuitate.
fig. 5.43.
In cazul in care curba rezultata nu este cea asteptata se utilizeaza optiunea "Edit
vertex- pentru redirectionarea tangentelor sau adaugarea de verigi (pentru o mai buna definire a
curbei si se incearca din nou.
D(Decurve aceasta optiune elimina toate verigile suplimentare introduse de operatia "Fit
curve- descrisa mai inainte si indreapta toate segmentele polyline. Orice informatie de tangenta
asociata verigilor polyline este retinuta pentru utilizarea in urmatoarele cereri "Fit curve".
U (Undo aceasta optiune anuleaza cea mai recenta operatie de editare PEDIT. Prin repetarea
acestei optiuni se poate ajunge pina la inceputul sesiunii PEDIT.
NOTA-- Daca PEDIT a fost inceputa prin convertirea unui segment sau unui arc intr-o
polyline optiunea "Undo" nu va executa reconvertirea. Pentru aceasta trebuie iesit din PEDIT
si trebuie folosita comanda
UNDO (sau U descrisa ulterior in acest capitol.
X (eXit aceasta optiune iese din comanda PEDIT si se reintoarce in cererea de baza a
AUTOCAD-ului "Command:". Aceasta optiune reprezinta raspunsul implicit pentru cererea
principala PEDIT.
Dupa fiecare optiune PEDIT (alta decit "eXit" completa cererea principala PEDIT se repeta
astfel incit se pot efectua mai multe operatii de editare cu o singura invocare.
5.4.1.2. Editarea verigilor
La selectarea optiunii "Edit vertex" AUTOCAD-ul marcheaza --prima veriga desenind un "Xpe ecran. Daca S-a specificat o directie de tangente pentru aceasta veriga o sageata va fi desenata
in directia respectiva. Apoi AUTOCAD-ul formuleaza o cerere noua cu suboptiuni de editare a
verigilor.
Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/

Width/eXit <N>:
Se pot abrevia aceste sub-optiuni cu majusculele precizate in cerere. Cind operatia de selectare
este completa cererea se repeta pentru a permite editarea si a altor verigi. Fiecare sub- optiune
este descrisa in continuare.
N (Next and aceste sub-optiuni muta marcatorul "X- la P (Previous veriga urmatoare
respectiv la cea anterioara. Acestea nu inlantuie de la sfirsit la inceput intreaga polyline chiar
daca aceasta este inchisa. Valoarea implicita pentru cererea de editare a verigilor este ultima
dintre sub-optiuni aleasa. De aceea se poate muta veriga destinatie selectind o data "Next- sau
"Previous- . Apoi tastind succesiv RETURN se poate ajunge la veriga dorita.
B (Break aceasta sub-optiune retine pozitia verigii pe care este situat "X"-ul si cere :
Next/Previous/Go/eXit<N>:
Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta veriga si introduce "Go". Aceasta va
imparti entitatea polyline in doua parti la veriga sau verigile specificate. Toate segmentele sau
verigile situate intre cele verigi specificate vor fi sterse. Daca una dintre verigile specificate
este la sfirsitul entitatii polyline va rezulta o polyline trunghiata. Daca amindoua
verigile specificate sint la extremitati (sau daca este specificata numai o veriga intro extremitate operatia BreaS este nevalidata.
Daca se doreste sa se renunte la operatia BreaS se introduce "X- (pentru "eXit". AUTOCAD-ul
va abandona aceasta operatie revenind la cererea sub-optiunilor "Edit vertex".
Pentru exemplificare figurile care urmeaza ilustreaza o polyline impartita de doua verigi
marcate :
fig. 5.44.
NOTA-- Operatia BREAS asupra unei polyline inchise incepe prin deschiderea acesteia
iar segmentul de inchidere este eliminat in mod automat.
I (Insert
folosind sub-optiunea "Insert- se poate adauga o veriga noua entitatii
polyline. AUTOCAD-ul cere :
Enter location of new vertex:
Noua veriga este adaugata in continuare celei curent marcate cu un "X". Figura care
urmeaza ilustreaza adaugarea unei verigi noi. Inceputul entitatii polyline este in partea stinga :
fig. 5.45.
M (Move aceasta sub-optiune permite mutarea in alta pozitie a verigii curent marcate.
AUTOCAD-ul cere :

Enter new location:

Veriga marcata curent cu un "X- este mutata in pozitia desemnata. Urmatoarele figuri ilustreaza
aceasta :
fig. 5.46.
R (Regen aceasta sub-optiune regenereaza entitatea polyline. Se utilizeaza in corelatie cu
sub- optiunea "Width" descrisa ulterior.
S (Straighten aceasta sub-optiune salveaza pozitia verigii marcate cu "X- si cere :
Next/Previous/Go/eXit<N>:
Se poate acum muta "X--ul pe oricare alta -- veriga si introduce "Go". Toate segmentele
si verigile situate intre cele verigi specificate vor fi sterse fiind inlocuite cu o linie dreapta (un
segment). Daca S-a specificat numai o veriga (introducind "Go- fara a muta marcatorul "X"
segmentul care urmeaza respectivei verigi va fi indreptat (daca este un arc). Daca se
doreste renuntarea la operatie se introduce "X- (pentru "eXit"). AUTOCAD-ul va renunta
la operatia de indreptare revenind la cererea sub-optiunilor "Edit vertex".
In figura care urmeaza au fost selectate doua verigi astfel incit segmentele dintre ele sint
inlocuite cu o linie dreapta.
fig. 5.47.
Daca se doreste stergerea unui arc care uneste doua segmente ale unei polyline si extinderea
celor doua segmente pina la intersectare se utilizeaza comanda FILLET descrisa anterior in
acest capitol.
T (Tangent aceasta sub-optiune permite precizarea unei directii de tangenta verigii curente
(marcata cu "X") pentru utilizarea ulterioara in aranjarea curbelor. AUTOCAD-ul cere :
Direction of tangent:
Se poate introduce unghiul de tangenta dorit de la tastatura sau se poate preciza un punct care
sa indice directia in raport cu veriga curent marcata.
(Width
aceasta sub-optiune permite modificarea latimilor extremitatiilor pentru
segmentul imediat urmator verigii marcate. (Daca sinteti nesigur care directie este inainte
si care este inapoi sub-optiunile "Next- si "Previous- vor furniza informatiile necesare). De
notat ca aceasta este diferita de optiunea "width- din cererea principala PEDIT care selecteaza
o latime uniforma pentru intreaga polyline.
AUTOCAD-ul cere :

-- Enter starting width<current>:

Enter ending widtH<current>:
Latimea de start implicita este latimea de inceput efectiva a segmentului. Latimea finala
implicita este egala cu cea selectata pentru start. Segmentul nu este redesenat imediat dupa
specificarea noii latimi. Daca se doreste vizualizarea segmentului se utilizeaza sub-optiunea
"Regen".
X (eXit aceasta sub-optiune determina iesirea din editarea verigii si reintoarcerea in
cererea principala PEDIT.
5.4.2. Comanda EXPLODE
Aceasta comanda inlocuieste legatura unui bloc in aceasta sau forme simple segmente si arce ale
unei polyline. Cind un bloc este descompus imaginea rezultata pe ecran este identica exceptind
faptul ca tipul de linie si culoarea entitatilor pot fi modificate corespunzator.
Cind o entitate polyline este descompusa orice latime asociata sau informatie de tangenta este
descarcata segmentele si arcele rezultate urmaresc axa entitatii polyline.
Dialogul comenzii este :
Command -- EXPLODE
Select blocS reference or polyline
Se poate selecta obiectul dorit cu oricare dintre metodele de selectare. Trebuie sa fiti sigur de o
selectare corecta a obiectului pentru ca probabil infatisarea acestuia nu se schimba ca rezultat al
descompunerii. De exemplu sa examinam figurile ilustrate in continuare. Originalul bloc sau
polyline reprezinta un singur obiect iar EXPLODE il descompune in entitati separate de tip
segment si arc.
fig. 5.48.
EXPLODE sterge la o utilizare un singur nivel de grupare. De aceea daca un bloc contine o
entitate polyline descompunerea acestuia expune entitatea polyline. Daca se doresc in continuare
segmentele/arcele individuale se poate aplica EXPLODE entitatii --polyline. Blocurile introduse
cu MINSERT si cele cu factori diferiti de selectare pe cele 1 axe X Y Z nu pot fi
descompuse. Daca un bloc cu atribute este descompus atributele sale sint sterse dar definirea
atributelor cu care acestea au fost create reapare.
Valorile atributelor precum si orice modificare facuta cu ATTEDIT sint pierdute.
In momentul in care o polyline este descompusa entitatile de tip segment si arc care rezulta sint
plasate in acelasi strat si cu aceeasi culoare si acelasi tip de linie ca ale entitatii polyline. Daca

unul dintre segmentele entitatii polyline are latimea diferita de zero sau are specificatii de
tangenta pentru curbe la completarea comenzii EXPLODE va apare un mesaj de forma
urmatoare :
Exploding thiS polyline haS lost (width/tangent)information
The UNDO command will restore it.
Daca latimea sau informatia de tangenta sint necesare se utilizeaza comenzile U sau UNDO
pentru restaurarea entitatii polyline.
5.5. Revenirea la ceea ce s-a facut
AUTOCAD-ul permite intoarcerea paS cu paS in orice punct anterior in editarea sesiunii
utilizind comenzile U REDO si UNDO. Explcit sint posibile urmatoarele :
-- refacerea comenzii anterioare
-- refacerea oricarui numar de comenzi precedente
-- anularea efectului unui UNDO cu un paS mai departe
-- marcarea (punct de verificare in desen inainte de a incerca ceva periculos si intoarcerea
oricind la aceasta stare
-- tratarea unui grup de comenzi ca pe una singura si anularea grupului cu un singur UNDO
-- determina ca orice meniu de selectare oricit ar fi de complicat sa fie tratat ca o singura
comanda astfel incit sa poata fi anulat cu un singur UNDO
-- renuntarea la facilitatiile UNDO pentru a salva spatiul disc.
Facilitatile Undo pot utiliza mult spatiu disc in timpul editarii. Chiar daca acest spatiu este
eliberat la terminarea sesiunii de editare poate apare necesitatea renuntarii la acestea in
sistemele bazate pe unitati de floppy-disc.
5.5.1. Comanda U
Comanda U determina ca cea mai recenta operatie sa fie refacuta. (In sensul ca se revine la starea
dinaintea actiunii ei). Numele comenzii care se reface va fi afisat. Se poate introduce comanda U
in mod repetat pina cind desenul ajunge in --starea initiala (starea in care se gasea la inceputul
sesiunii de editare).
De exemplu daca cea mai recenta comanda a fost MOVE dialogul comenzii U devine :
Command -- U

MOVE
In cele mai multe cazuri efectul comenzii U este evident. In acest exemplu obiectele supuse
actiunii comenzii MOVE vor fi mutate in pozitiile initiale. Dupa o comanda CIRCLE comanda
U determina disparitia cercului asa cum face si "ERASE Last"dar OOPS nu va restaura cercul.
Dupa o comanda BLOCK U nu numai ca restaureaza entitatile definitorii pe ecran dar va
sterge definitia blocului care a fost creat.
Citeva comenzi nu au nici un efect la inversare de exemplu comanda PLOT. In astfel de
cazuri AUTOCAD-ul va afisa doar numele comenzii.
Comanda U este echivalenta comenzii "UNDO". Comanda UNDO mai are citeva optiuni si este
descrisa ulterior in aceasta sectiune.
5.5.2. Comanda REDO
Daca se introduce REDO imediat dupa o comanda care reface ceva (U "UNDO" UNDO
nnn") aceasta va reface UNDO:
Command -- REDO
Un UNDO dupa REDO va reda originalul UNDO.
UNDO 5
<Rats,that'S too many>
REDO
UNDO 3
<Golly,that'S still too many>
REDO
U
U
5.5.3. Comanda UNDO
Comanda UNDO permite refacerea mai multor comenzi in acelasi timp si aplicarea unor operatii
speciale ca de exemplu marcarea unui punct de reintoarcere daca lucrurile merg rau .
Command -- UNDO

Auto/back/Control/End/Group/Mark/<Number>:
Este posibila o cerere mai scurta a se vedea in continuare subcomanda Control . Daca se
raspunde cu un numar acesta reprezinta numarul operatiei precedente care va fi refacuta.
Efectul este acelasi cu cel al introducerii de multiple comenzi U cu exceptia ca se evita anumite
regenerari ale desenului. --Optiunile UNDO sau subcomenzile sint descrise in continuare.
5.5.3.1. Suboptiunile MarS si Back
Subcomanda MarS realizeaza o marcare in informatia UNDO la care se poate ulterior opera o
reintoarcere cu ajutorul comenzii Back. Subcomanda BacS va aduce desenul in starea in care a
fost in momentul introducerii celei mai recente subcomenzi Mark. Aceasta subcomanda se poate
introduce de cite ori se doreste pentru a ajunge la oricare marcare cu Mark. Daca nu exista nici
o marcare precedenta subcomanda va afisa :
ThiS will undo everything OS?<Y>
Daca se raspunde cu "Y- (raspunS implicit) tot cea ce a fost introduS de la intrarea in Editorul
de desenare va fi eliminat. Daca se raspunde cu "N- subcomanda BacS va fi ignorata.
Subcomanda BacS sterge marcarea facuta cu MarS in momentul in care o intilneste urmatoarea
comanda U sau UNDO va sari peste locul marcat cu Mark.
5.5.3.2. Suboptiunile Group si End
Subcomenzile Group si End determina tratarea unitara a unui grup de comenzi (ca o singura
comanda pentru scopurile preconizate de U sau UNDO.
De exemplu :
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
U
U
U

Primul U sterge textul al doilea sterge arcul si cercul al treilea sterge segmentul.
Daca se introduce "UNDO Group- in timp ce un grup este deja activ acesta va avea acelasi
efect ca "UNDO End- "UNDO Group". Deci grupul de comenzi curent va fi terminat si va
incepe unul nou.
"UNDO Group- nu este valida in cazurile in care optiunile None sau One sint in efect (a se
vedea in continuare). Dupa introducerea unui "UNDO Group- care n-a fost inca imperecheat cu
"UNDO End" comanda U va afecta numai o comanda dar nu va trece de punctul unde
"UNDO Group- a fost introdus. Pentru a trece mai departe trebuie mai intii introduS "UNDO
End- pentru completarea --grupului. Aceleasi considerente se aplica la "UNDO nnn".
Urmeaza un exemplu de utilizare a comenzii U cu un grup de comenzi :
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
SOLID <etc.>
U
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
U
U
U
Primul U sterge solidul lasind cercul nemodificat in rest lucrurile decurg ca in exemplul
anterior.
Cind operatiile sint inversate ca parte a unui grup AUTOCAD-ul va afisa doar numele
"GROUP- si nu va preciza numele fiecarei operatii.
Este important de mentionat distinctia dintre Group/End si Mark/Back. Un grup (Group odata
terminat (End este intotdeauna tratat ca o operatie individuala indivizibila. De aceea o marcare
cu MarS in interiorul unui grup va fi anulata la terminarea grupului functionind normal pina in
acest moment. Exemplu :

UNDO Mark
LINE <etc.>
UNDO GROUP
CIRCLE <etc.>
UNDO Mark
UNDO Mark
UNDO Mark
SOLID
UNDO BacS (1)
ARC <etc.>
UNDO END
TEXT <etc.>
UNDO BACS (2)
Primul "UNDO Back- va sterge solidul oprindu-se la ultimul Mark. Al doilea "UNDO Back- va
sterge totul (pina la primul Mark deoarece ceilalti marcatori care intervin sint acum ascunsi in
grup.
5.5.3.3. Suboptiunea AUTO
Suboptiunea AUTO cere "ON/OFF". Cind "UNDO Auto- este ON orice rubrica selectata din
meniu oricit ar fi de complicata va fi tratata ca o singura comanda reversibila printr-un singur U.
UNDO Auto opereaza prin inserarea unui UNDO Group la inceputul --fiecarei rubrici meniu
(daca nu este deja activa o rubrica) si a unui UNDO End dupa iesirea din rubrica meniu pentru
mai multe informatii a se vedea aceste subcomenzi. UNDO Auto nu este valida in cazul in care
extensia UNDO este descarcata cu subcomanda Control (a se vedea in continuare).
5.5.3.4. Suboptiunea Control
Subcomanda "UNDO Control- permite limitarea facilitatilor UNDO sau descarcarea lor
completa. Este afisata urmatoarea cerere:
All/None/One<All>:

Optiunile sint descrise in continuare :

All aceasta optiune descarca extensia UNDO in totalitate.
None aceasta descarca comenzile U si UNDO in intregime. Orice informatie UNDO salvata
anterior in cursul sesiunii de editare este descarcata. Spatiul de pe disc astfel eliberat poate evita
conditia "disS almost full".
One acest raspunS limiteaza comenzile U si UNDO la o singura operatie. Aceasta va solicita
spatiu disc redus pastrindu-se o parte insemnata din puterea facilitatilor UNDO. La fel ca si
optiunea "None" "One- va elibera imediat orice spatiu pe disc care pastreaza informatie curenta
UNDO.
Subcomenzile Group Mark si Auto nu sint permise cind None sau One sint in efect. De altfel
cind UNDO este introduS cu "One- pe ON cererea este redusa la :
Control/<1>:
pentru a indica numai posibilitatea subcomenzii Control sau un singur paS UNDO. Daca se
introduce UNDO in timp ce modul "None- este On subcomanda Control este asumata si cererea
:
All/None/One<All>:
apare imediat.
5.5.4. Note si conexiuni
Urmatoarele comenzi nu au nici un efect la inversare :AREA DBLIST DELAY DIST
DXFOUT END FILES HELP ID IGESOUT LIST MSLIDE QUIT RESUME
RSCRIPT SAVE SCRIPT STATUS si WBLOCK.
Fisierul UNDO este resetat (gol la reintoarcerea la o comanda PLOT sau PRPLOT. Comenzile
care schimba modurile de operare (GRID UNITS ORTHO SNAP etc. pot fi inversate
desi efectul nu poate fi vizibil. Aceasta este una dintre ratiunile pentru care numele comenzii este
afisat la inversare.
Imediat dupa o comanda ERASE OOPS sau UNDO vor restaura --obiectele sterse. OOPS
poate insa sa fie introduS in orice moment ulterior (numai sa nu mai existe alta actiune de
stergere) in timp ce UNDO opereaza strict in secventa opusa. Dupa o comanda BLOCK
OOPS si UNDO au efecte foarte diferite -- amindoua determina refacerea entitatilor sterse dar
UNDO va sterge si noua definitie a blocului.
Un UNDO multiplu (Back nnn sau inversarea unui grup va determina daca este necesar o
regenerare sau redesenare. Aceasta se intimpla la finalul lui UNDO deci "UNDO 5- va

determina cel mai mult o regenerare in timp ce "UUUUU- poate determina astfel de
regenerari.
Anumite comenzi (LINE sau DIM de exemplu au propriile lor subcomenzi "Undo". Acestea
fac un singur paS la o singura apelare. De obicei dupa terminarea unei astfel de comezi "U- va
sterge intreaga comanda . Exemplu :
Command - LINE
From point -- (se deseneaza segmente)
To point -- U
To point -- U
To point -- U
Cele trei subcomenzi U vor sterge succesiv ultimele 1 sgmente neafectind segmente . In
continure se introduce :
To point. RETURN
Command -- U
Acest U va sterge toate cele segmente ramase. Daca nu se dorea acest lucru se utilizeaza
REDO pentru restaurarea lor.
Daca o comanda PEDIT a inceput prin convertirea unui segment sau a unui arc intr-o polyline
subcomenzile "UNDO- apartinind acesteia nu vor executa reconversia. Pentru aceasta se iese
din PEDIT si se executa comanda U.
5.6. Comenzi de informare
Aceste comenzi sint utilizate pentru furnizarea informatiilor referitoare la entitati.
5.6.1. Comanda LIST
Comanda LIST permite examinarea datelor stocate pentru o anumita entitate. Formatul comenzii
este :
Command - LIST
Select objects-- (obiecte supuse listarii)
Informatiile afisate depind de tipul entitatii dar tipul entitatii pozitia in desen si stratul in care a
fost desenata sint intotdeauna listate . Informatiile suplimentare deriva din parametrii de baza.

Raportul asupra unei entitati de tip segment de exemplu --include nu numai coordonatele
extremitatilor dar si lungimea unghiul de inclinare diferenta coordonatelor extremitatilor
(DX,DY). Cercurile sint definite si descrise de centru si raza dar raportul asupra lor include si
aria si lungimea circumferintei.
Pentru polyline-uri LIST afiseaza coordonatele si directia tangenta (daca exista pentru fiecare
veriga. In cazul unei polyline inchise LIST precizeaza aria exacta si perimetrul. In cazul unei
polyline deschise LIST raporteaza lungimea acestuia. De asemenea presupune ca punctele de
inceput si de sfirsit sint unite cu o linie dreapta calculind aria astfel obtinuta. Pentru polylineurile cu anumita latime toate calculele se fac raportat la axa de simetrie neglijindu-se latimea.
Uneori informatiile listate nu incap pe un singur ecran. In sistemele MS-DOS/PC-DOS se poate
utiliza CTRL S pentru oprirea temporara a afisarii se continua apasind orice tasta.
De asemenea se poate utiliza tasta de control "printer echo- descrisa in capitolul pentru listarea
la imprimanta sistemului (a oricarui text negrafic afisat pe ecran de catre AUTOCAD). In
sistemul UNIX metodele de oprire si de continuare a afisarii pe ecran pot defini a se vedea
AUTOCAD Instalation/Performance Guide.
Daca se selecteaza multe entitati sau o polyline lunga afisarea LIST poate fi destul de intinsa. Se
poate utiliza CTRL C pentru abandonarea listingului si reintoarcerea la cererea :
Command:
Variabilele sistem AREA si PERIMETER retin aria si perimetrul (sau circumferinta ultimei
polyline (sau cerc listate. Aceste valori pot fi accesate cu ajutorul comenzii SETVAR si a
AutoLISP- ului.
5.6.2. Comanda DBLIST
Comanda DBLIST listeaza informatii despre oricare entitate din desen si despre primele utilizari
in exercitii de invatare si depanare. Formatul este :
Command -- DBLIST:
Deoarece aceasta comanda poate dura un timp indelungat in cazul in care fisierul desen contine
multe entitati se poate renunta si se poate reveni la cererea principala de comenzi introducind
CTRL C. Asa cum S-a mentionat in cazul comenzii LIST se pot utiliza testele de control pentru
oprirea si continuarea afisarii pe ecran sau pentru listarea la imprimanta.
5.6.3. Comanda DIST
Comanda DIST masoara distanta si unghiul intre puncte desemnate si afiseaza distanta in
unitati de desenare. Daca AUTOCAD-ul include pachetul ADE-1 rezultatul este afisat --folosind
formatul curent de afisare (a se vedea comanda UNITS in capitolul 3).

Command :DIST
First point -- (punct)
Second point -- (punct)
Distance=<distanta calculata Angle <unghi>
Delta X=<DX Delta Y=<Dy>
Ca o conventie suplimentara daca se introduce un singur numar zecimal in raspunsul la "First
point:" DIST afiseaza acest numar in formatul selectat prin cea mai recenta comanda UNITS.
Distanta calculata de comanda DIST este retinuta de variabila sistem DISTANCE accesibila prin
comanda SETVAR sau AutoLISP.
5.6.4. Comanda ID
Comanda ID (identificare permite precizarea unui punct in desen si furnizarea acestuia in
coordonatele desenului .
Command -- ID point-- (punctul pentru care se afiseaza)
X=<coordonata X Y=<coordonata Y Z=<inaltimea curenta>
In mod alternativ se poate specifica punctul in coordonate numerice AUTOCAD-ul deseneaza
un mic blip pentru a arata pozitia punctului pe ecran daca BLIPMODE nu a fost comutat pe off.
Blip-ul dispare la redesenarea ecranului.
5.6.5. Comanda AREA
Comanda AREA permite specificarea unui numar de puncte care inchid o portiune din desen.
Ulterior AUTOCAD-ul calculeaza aria si perimetrul portiunii inchise. Formatul comenzii este :
Command -- AREA
First point -- (punct)
Next point -- (punct)
Next point -- (punct and so no finally
Next point -- RETURN
Area =<aria calculata> Perimeter<perimetru>

Portiunea se considera inchisa prin unirea ultimului punct precizat cu primul. Poligonul format
de punctele specificate poate sa nu fie convex.
Aria si perimetrul calculate cu ajutorul comenzii AREA sint retinute de variabile sistem AREA
si PERIMETER accesibile prin comanda SETVAR sau AutoLISP.