1,

:LI

...-+

iih,p7
- \ _ '..

'

12-1k

1
4

"3

'

1
1.

7-VreitelgitaalgiritgitaaTfraingirirWsitii.W411.7

!' 7

..1, - r

Imr

a'O'

% IV '..m11. 'n.

PIII, DICA. CUVENTUL"

V*IL

Tim. IV. 2.

j--,

'''.

-,

61

0 4,,,

1
4

.7-

1
4

%.,

)-

0RTIIOD ox A RoN[AN

41

/1

i,

...

.is,
1..4
,
.

9
ic

ANT :r_a VII I

<

I'

)
,.'

4
1
1'

___.............._

\ un-141-u. -46ioalc-{x, Vcfmi4,slicIT,

n,

(a

-,t

lil

..-1

41

...

...

1'

D)b

..

.P

4'

s9

lIBEIRECA
J__, .__
_I

11

..-,
-

777"

71

..11ibvi.-

"IPvr."No, -.: .1.4.....4.1:

ilt

!I" ' 7.' 7 - '

77

',

,''.

1\T 0 3

/
4

'

i
,I.

1)

ip

:'

l(

1;

ti

..

t4

'
:

III. Mestorul Manole 149

...--L.'
1

'III)

.)

martir Goth
-

dR

II

4
0

II I

docsii in Iaponia 187

VII. Acte de donatie 188

-i

ill

.:.

..-.

I II

II f r

'

485

0111""e"

..
-

114111/110-

4t..- -"..

atd,

.1,

..

BUCURESTI

/ ,

34, Strada Principatele-Unite, 34

.14

/%

,..,

-4

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI

4,

F,.:

1,1;1

...

--,

>,

169

'"

VI. Progresele Bisericei Ortho-

VIII. Sumarele ledint. St. Sinod 485

IV. Santul Sava

<

'III

for Poporulut 181

II. Imnologia opocei pang la Damascen

.
.
133

iilii

V. Preotul Inv 6Vi-

129

[14 Minh I] ..

pag.

I. Pant Movila

I,

.1...

MATERIEi

T A B 1: L A
pag.

'11

r
4

=,

IARTIE,

..r

1E383_

'----

PW-a989,7SiEtcinNi'cloii-NeriMri%d%).W.5?7,'

--A, a, ,1 :, -1 ,"-- ..g,:k 4.. .,..., X- ,..::, , ..k .k- A.,..A., ..ik, ',V., A 4,,,,A, 4-A ,1-,..1- -A- -I'
,-E"..r.-;:,7-vsre--7,3.,.

tSECTIA ISTORRi

www.dacoromanica.ro
-1,,
..\k.

4)

4.

,,-9 0t
c,itt J ,
CI

--4

--.-

1
.1

'41!

K
I

4,' ,k-, A.A,- &A A:1;c ;A: A. 9, -"A .k.-1; ,.7...A4

-

ARIL VII.

BUCINERTI, MARTIE 1888

No. 3.

BISERICA ORTHODOX! ROMANA

JURNALD pERIODIen ECLESIASTICU

A_PA.M.,M 0 DA211.A. PM TAT.T1\7".A.

--

Predica cuventul"
II. nn. /V. 2.
"

41,

PMT1R,T_T MOVIL.A.
(Stambg)

c.o.-Figura din fats represintit pre Metropolitul Kievului, Petru Movilii, fiiul Domnitorulul 3/Ioldovei Simeon Movilit
(1600
1608), pre P,trintele Teologiel.ortodoese moderne.
Not, in dorinO, de a face cunoscute meritele i importanta
acestul biLrbattt, valorost pentru Biserica ortodecsa si natiunea romAna, intreprindera. publicarea treptatti a tuturor
resturilor istoriee, relative la pers6na luT. Vomit publica dog
portrete ale lui Petru Movila, unul dela 163s si al doilea de
la 1646, vomit da emblemele lui, si in fine vomit presenta,
Jectorilor nostri biografia acestai barbatti mare, insotind'o
de elementele inedite si care represintit in parte vidta religi6sil, a vekei capitale a Moldovei-Sue6va, facend tot-o-data
ase cundsceSi dispositiunile testamentare ale mill Petru Movilit.

AcestA stambit este o copie fidelti, de pre portretul lui

Petru Movilit, aflittorit in sala de reeepOune (con.Erra,tiune,
cum se numesce ea de Kievleni) a Academies de Kiev. Ea
represintes, pre marele barbatil in anul suirei sae pre tronul
Metropoliei de Kiev, 1633, Tar al etatei sele, cum vedemil,
anul 36 sett celti mult 37 din via0. No reproducemit airs
figura acestel pers6ne dupre copia fotografica, trasa, de pre
portretul oricrinalii,
-urmarea disposiOunilor Inalt Prea

Saintitulul Arehlepiscopil si Metropolit al Moldovel

si ueeveii, D. D. Iosif, care ne-a acordatii inalta permisiune i a bine-voitii a promite, ca va lua dispositiuni, ca s5,
se publice portretele, i kiar biografiile mai multor barbaci
marl: al Bisericel romanesd.
Aid, pentru interesul istoriel, aditugamit conform lucre-

dinpailor Prea Santitului Episeopu al Romanului, D.

D. Melehisedee, eft0 Metropolia Moldovei posedii, unit ase-

menea, portrettt al Metropolitulul Petru Movila, dar nurnai

unit restauratoril a scrisil, in locul cuventului,originalil Petru, Gheorghie Movila.

www.dacoromanica.ro

136

PETRI' MOVILA.

Intoreenchl privirile nostre asupra stambel din fatal, eonstatanni :

I. Portretul acesta are importanta sa archeologica ; chef se
prob6za, ca in seculul al XVII-lea demi-investmentarea archier6sca la Kiev era in total semina cu eea romanescrk de
asta-cri. Culionul, en traditionala truce din frunte a Metro-

politilor de Kiev, nu s6mena, cum vedemtt. cu potcapetul

nostru, ce are marginile int6rse si nieT eu celit al Rnsilor de
astir -4T cu mitrgini drepte. El este unit culionit, 8611 mai corect, matt euculionit rotunda, sememi cu o eaciula prdin a rit
conformatit on figura capului. Acestil eulionti asta-cIT se in-

trebuintaza numal de catr6 calugtril simpli din Serbia.

II. Pre masa din fata lui Petru Movila, stir, cum vedemii.
insigniile 9alugereseti BSI ale omulul de sciinta. De oparte cat -

tea represmta ocupatiunea en sciinta a lui Petru Movila, Tar

naetanfile ui,facti sa, tredernit, ea, el era i unit bunt! oalugerit,

care avea de idenlii pre Domnul nostru Iisus Christos restig-

nitil. In 'fine observamit si orologiul, regulataul, actelor

vieteT monachale i sciintifice ale luT Petru Movila.
Aid adaugarnai observatiunea, ca restignirea este unit crucificsii latin, care represinta pre Mantuitorul span sluratit pre truce, i acesta pentru cuventul istoricit, cTt, Metropolia din Kiev a
s tat Li nniltu timpit sub inflainta 1i religiosa, a RegatuluT polosnit.
III. In fine, pre laturea, stangil a portretuilnvedemit repre-

sentata i emblema lui Petru.Movila. La mijlocii semnele nobletel, corn puse din doe sabiiincrucisate i unit pumnalti, infipt
intre doe semi-lune ; idealti al fie -carui nobilit din evul reedit.

La drepta emblemet

marmares, Mold.oveT-Bourul

si a Terei

romiluescl-Vulturul cu crucea in ciocil,--care aratit, tit eI este

fiitt at DomnitoruluT Moldova Simeon Movila. i nepOtt al lui
Gavriil Movila, Domnitorulul T6rel romanesd (1619).
La sanga emblemei se afla, semnele archieresci trikiriul
si
crucea
infipta in semi-lima. Acestu ustt este proprit1 al Ro,
miinilor si nitmai la dinsii a pututit Biserica,sa infiga semnul
tliutrtfului crestinatatii in inima musulmanismului.
ArPre margeftile emblemei stair literele cirilice : fl
chiepiseopit, g = KievskiT (al Kievului) g = Ecsarchil, la
stanga
Constantinopolskii (al Constantinupolei), la drepta

A = Archimandritti si sanga 11
Kiev a pescerei).

Pecevskii (al Lavrei de

Aici observamit, ca, nu santil t6te literele din emblemele luT

Petru Movila. Se voril vedea qi ecsplica cu ocasiunea publicare
speciale a emblemelor.
Archim. Genadie Emic6nu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Imnologia Epocel pans la Damascen se Wart in cloud seqii

A) De Imnologia in Seculul al IV fi. V-lea.

Precum la desvoltarea dogmelor ail data motive Ereticil, aa i la

progresarea Imnologiei. Inca mai inainte de secul al IV, cunoscutii
EresiarhT al Siriei : Bardezane i filui sea Armonia (a), au compel.
Imne, prin care Imprasciaa reua for credinta, i au miratti pre Cuyiosul Efrem sa le contra-opue propriele sale Imne. Era. Paul Samosateul, facandil sa ineeteze imnele catre Christos a randuita femel
sa cante ode. Si Arie a compusa cantece nauticelEpimilie i Odipo-

rice (ski care sa se cante la voiagiuri pe mare, la maceniuri de

m6ra i In calatorii), cu care Arienii faceaalitanii mai in urma noptea
in Constantinupole tntimpul lei Chrisostoma. Tot aa i 6re-carele
Ierax (Epif. Eres. 67), i Donatitii (August. Epist. 119), i pote i
Nestorianii. De aici este afetat ca, Imnologia, la inceguta eel pupal,
a trebuita sa aiba, unit caractera mai multa dogmatica.
Mamie Atanasie ti Vasilie s'ati ocupata mai multa en disciplina Bisericsca, pentru aceea dela anvil avem mai alesa rugaciuni. S. Vasilie a regulate i cele privit6re la Liturgie, preseurtandi1 Liturgia de
mai nain- te ce era prea lungs : 1 i Parini Ins s'aa ocupata lnal
multa cu Imnologia ; dintre carii mai cunoscuy aunt urmatorii :
1) E fremU Simla (A- 378) reui a fnlocui imnele Ereticilor prin ale

sale, propunenda mai frum6se i instruindit feci6re monachii ale

cants.
Dupre traditiunea Sirienilor moderni (Assemani Bibliotec. Orient
I, p. 59, 60), Efrem a compusit: 12,000 ode.
Dara cele mai multe furs pentru use particular, pentru care la Sirient acum In usul bisericesc, se affa numaT 40 de ale sale. Dupre
(a) Bardesand, dupre Efrem [Imnul 53] a compusa Imne egale la num& cu psalmii [160] imitandu pre David. Ertl fiiul 861 Armonid, dupre Teodoret [Eat. Ecles.
IV, 25], si Sozomen [IV, 16], find edueatA in Atena, a introdusl. glasurile Eleuesel,
qi versurl armouiose, prim, care emoliona mu4imele BirieI.

www.dacoromanica.ro

I34

IMNOLOGIA EPOCEI PANX LA DAMASCEN

Hahn (Bardesaues Gnosticus, p. 35, 39) metrul acestor Ipine era Silabica gi tonicu. Efremti compusa versun de 4 silabe, de 5, de 6 yi
mai alesti de I silabe.
Dupre Boisande (Analset. vol. 4; not. 2) Efrem Incepea Imnele
Nascatorei prin liicerile : ma onoratti de cat heruvimi fi cu massmenare_ de cat trite cetele ceresci". Ariestea le-a imitata, pare-se, ma-

rele Imnografa Cosma Mamma In oda a noua a Tetraodului din

Vinerea Mare, i de unde a provenitti Imnul dela noua aya de malt
cantata i cunoscutil.
2) Gregorie Teologulti, prize Inalta sa Teologie surpandti erarea cea
atee a Ereticilor, versifita multe imne contra Arianelor, i mai vortos
contra lut. Apolinariti, carele scrisese o psaltire...noua, ce nu avea nimica comunt cu cea a luI David. De ordinar Gregorie se servi de metrul Iambica, dara film usa i de altele (Cuvent. 51). Ceuta In genere
a da versurilor poesiei Elenice unti caractera, o ungere cretina, mai
ales din timpul candy Julian Parabatul Interslisa cretinilor lectura
autorilora Greci, pentru ca sa nu scota din el' argumente i putere de
cuventa contra erorel Idolilora,
Majoritatea Imnelor conservate par a fi compuse pentru usul privat
al Cretinilora, era cuactera eclesiastica porta mai multi Imnul clitre

Dumnelet (Tom. III). In particular insg cuvintele panigerice ale

Teologulut Gregorie au contribuitu multu la Imnologia posteriori. Cu
deosebire Exordurile cuvintelor Sale suutu poetice, inalte, majestose
i pline de ides sublime ale profetiloru Legei veal%
De aceea, Inc6, mai Inainte imnografit culegeau lion din gradina
cea Inflorita a Teologulul, dupre spusa Abatelul Doroteiu (6 seculu),
dara In special nu putine ausculesa Damascen i Cosma. Aga : Christos

senasct, metricia ; Pasce Sdnfite nowt astttO sail aretatic ; lerrm'am

inmormentatii cu tine Christdse ) Sa'ntuluY Duchic a .fostil deapurwea4;

i multe alte canton forte trumose dela S6rbatorile marl, aunt nice

buchete prepse estrase din cuvietele panigerice ale Teologului

Grigorie.

3) loan Crisostom, riul eel aditpcu, abondenta i dulce al intelepciunei nu numai a intarita Biserica lui Christos prin nenumeratele
sale cuviute de aur, dara a regulatu mai acuratu Liturgia, i a compusu multe rugaciuni. Pe la'nga acestea a opusu contra, litanielorti
Arlene, litanii ortodoxi (a), i contra impi6selor for Imne, propusa
[a] /Alma Chrisostom avea de conajutlitere gi diiruitdre pre Impriit6sa Eudoxia,
eu care se afla inert in bune relatiuni. Ea 'I proeura cruel de argintfl, luminari, si
psaltT exercitati, Qi veil -ce alit" trebuitorA. Pentru care trianil mrmihndu-se A'ati
revoltatil, si se adunad neptea in Portico publice [ca templele li stall fostfl luatn
de-Mar. Teodosiii] 6rii qiva la rugiiciunele for strigafl 1 unde suntii eel ce qicA ca
eel trer Bantu o singurii putere.

www.dacoromanica.ro

IMNOLOGIA EPOCEY ANA. LA DAMASCEN

135

pidsele sale Imne (Socrat. VI, 8; Sozom. VIII, 8). Dupre Goar (Evcholog. p. 35) a compusti of alte tropare.
4) Lut Ciril Alexandrenul se atribue : ,,Ntiscpc;re de Dumnequit
FeciOrti", ce se cauta, une on la finea Vesperinei ; oi la care se margini

Vesperina in particulars a Latinilor. Tot lei se atribue of arangiarea

Orelor Vinerel Mart, pre care in urma, le-a prelucratti Sofronie Patriarhul Ierusalemului.
5) Sub Proclu (f 447) discipulul lut-Chrisostom oi succesor la tronul
Patriarchicti (la 434), cants pentru prima data poporul Constantinupole in litanii imnul Tret-antii : Sante Dumnesieu/e etc., dupre Indemnul Patriarchulul. Dupa putinti. se -introduse pretutindenea din
Ordinul Imperatului Teodosie eel mica.
Pentru aceea cants: Imnul acesta oi sinodul al IV-le Ecumenicti

adunatu in Halcidon. Unit voiescti de autorul acestuia pre insuoi

Proclu, dais acesta provine din neintelegerea sliselor lui Iovitt (la
Fotia). Altii considera Imnul de forte vechia. Aoa Niceforu Calistu
(18 ; 51), flprivesce de Imnil apostolicti, era Amfilochiu slice a Marele

Vasilie, petrecandti in Nicea, eanta acestil Imnti in templul S. Diomede. Dery probabil este ca ambit aceotia eonfunda Imnul Tr ei-Santti
cu. Imnul Serafimicti (Sant, Sant Sant etc. ate.), dela care s'a oi luata.
unele sliceri precum gi dela psalmul 41, v. 3 : insetat -a sufletul met. de
Dumneqeii, cel tare, eel viii.
Dupre traditia Bisericei, pre care o reproduce gi IstoriciT, oi a4i1
(Acac. Epist. catre Cnafeti.) of loan Damascen (Epist. catre Iordanti ;
of Espuneraa Credint. III, 10), se atesta, ca; Imnul Trei-Santa a luat
inceputa, cum Istorisesce Teofanti (in Cronica) : In timpul sae itului
Proclu (cand)s'ati Intamplatti cutremuri marl' la Constantinupole in durata de patru lunt ; in cite spaimanta,ndn-se Bizantinii, fugira afar's', din
Oraoti in Iocul numita. campusti, gi acolo petreceati. en Episcopal In

Tugaciuni cu lacrami catre Dumnesleil. Peel intr'una pamentul eratindu-se, of tote poporul neincetatti striganda. : Domne milueoce ; deo-data pe la ora atreia, invederea tuturor, s'a intemplatti ca unti copil
prin puterea diving sa fie radicatti in aerti, oi is; ausla, o voce diving.
indemnandu-1 a anunta Episcopulul oi poporulut sa se roge aoa :
n Sante Dumne4eule, Sa'nte tare, Sante nemuritorule, miluece-ne pre
fara a mat adaogi alt-ceva. Era Santitul Proclu priminda.
noTa ;
acestil ordinti, inVoi poporulul a cants aoa ; oi indata eutremurul a
statute. Apoi fericita Pulheria of fratele sea, admirandti forte minunea,
a ordonatti a se canta in tota lumea acesta lama divine; of de atuneT
au primitti tote bisericeie a cants, slilnicti acesta ImnA lul Dumneet-0- La acesta Istorie face alusiune of cuventul : af.watttc = putere,
canal se ca'nta, imnul la urma. Cad mat antaiti se cants cu voce linti
de trei=ort Sante Dumneeulea, spre a insemna ca este cantatit de

www.dacoromanica.ro

136

IMNOLOGIA EPOCET PANA. LA DAMASI-EN

Corttrile Ingerilor; apoT poporul glorifies Santa Treime prin : 11 Idrire

Tattaut etc., unindu gi acrostihul din urmN dupre vechia Jardine :

Saute nemuritorule. Dupes aceea se ordoneza Corului prin : putere,
see in putere, (a) sl elute cu voce tnalta spfe- a 1nsemna cantarea de
pre pament, care trebue a fi. mai Boucle/. De aci se intelege gi pentru
ce la dexologii se cants, ultimul Sate Dumneleule4 mai pe largo.
Dupes putinit timpu Petru Cnafeula adaugi la aiest unnu espresiunea : cel ce te-aY restignitzl pentru not; sub pretesth ca Imnul nu este
treimicti, ci se refers numal la Christos. Dal% Sinodul V Ecumenica
condemns acesta adaogire ca blasfernatere (Can. 81) ; gi Santul I.
Damascene demonstra in sus citatu Epistola ca imnuIa este TreTrnic,
gi ca, prin urmare, adaugirea -'i blasfematere. De atuncT Imnul s'a
conservata intacta ; cu tete ca ma! In urma, se incereali uniT a adaugi :
Santa Treime, miluegce-ne pre nog (b).
6) Cirus, Poeta Insemnatu gi Prefect al Constantin.; In urma Episcopal "SmirneT gi contempuran cu. S. Proclu a compus multe Epigrame.

P6te ca, a lug sunta gi distihele dela Sinaxare (c). ResariteniT dupre
Assemaz (Bibliot. orient. I, 467 etc.) atrebuTaa lug Cir serviciul Aghiasme! mart dela Botezul Domnulig.
7) LuT Anatolie Patriarc7zul ConstantinupoleY (-1- 458) se atribue stihirile Anatolice, ce se cants la Yesperina gi Manecare inpreuna du
ale Octoehului lut Damascen. Fabriciu atribue stihirile Anatolice (la
noT re'a traduse : ale Resdritulut) lug Anatqlia studituluT, carele a Inflorit

dupes Damascen. Acesta fuse nu se 1ntirupina nicaire ca poetu. Este

sigur ea matte alto Stihire se 1nscriwtota PatriarchuluT Anatolie, gi trebue al eonsidera de autor al lor, Probabil este inert, ca Imnografii posterior! all armonizatti la riturT, conforma OctoehuluT, Stihirile lei
Anatolie, gi 'Ate le -au gi,complectatu.
B) Imnologia dela timpul lu! Roman Cantelreful.

Dela Roman Cantaretul, pe de o parte Imnologia se intinde mat

melts, era, pre de alts, cele mai multe din imnele compuse se conserves Intreg gi se- aft in use prima acum In Biserica ortodoxrt.
1) Romano supranumitti Ctintareta) Inflori pe la finele secul. al
(a! Din acestii esplicare se vede cu euventul actual romineseti :puterilor, puk,
ternice, nu are nici unit sensui; clic! latelesul insemna : a cents dupre putere eu
voce tare si 'Naha.
(b Din Istoria acestul Imuu nsor se pate intelege, cit minunea intemplatd a
avutd pate de scopd mar esential, tncetarea animositiite! eontroverselor si certelor,
ce a provocatil acostu Imnd.
(c) La not aceste distihe iambiee fundu red traduse, nu suntd de nicto importanIii
literard.

www.dacoromanica.ro

IMNOLOGIA EPOCEY PANA. LA DAMASCEN

137

V-le, devenindti primul poetti de condace. Dupre traditia din Sinaxare,

In timpti ce se celebra privigherea la Nascerea lei Christos, Romanu,
in Biserica mare, uncle era i diaconu, adormi langa anvonu. Atunci
se areta lei Nasciitorea de Dumnecleti gi'i dadu o carte infitguratii
(velum), care se slicea i Conclachionl dela seurtgtura ingiurul careia
se inveluia membrana seg. hartia. Atunci deseeptandu-se din somnu,
gi suindu-se pe anvonu cants, frumosul condaeil, ce se cants si pang,

astit41.1 : Jeciora astaP, pre cel mat presus de fire (supranatural)

nasce, si pgmentul pestera educe celui neapropiatti. Ingerii cu Pastorii
preamgrescill erg, magil cu steua caatorescii; ca pentru noT s'a Dascutu cuconii tingr, Dumnekii eel mai nainte de veciu.
Acest Imnti vechiti, Intre altele, este importantu i prin aceea cg,
conserva cantarea sa primitivg, particulars, gi servi de model 1pentru
compunerea mai in urmg a condacelor la cele-lalte serbgtori.

Dela a,cesta-si luarg numele si cele-lalte Imne, ce cuprindu in sine

sensul serbatorel.
i Romanti si aI iT dupA densul ati compusti f6rte multe Conduce,

Matt nu se aflg serlagtore la care sI nu fie unti condac. Condace

avemti Inc g si la multi Sand, pe candu tropare Apolitice stint numai

la serbatorile insemnate Duminicale si altele. Apoi aceste sunt si

mai posteri6se de cat Condacele. in Moscva (Bib not. Sinod.) se con-

Beryl condacare in care se cuprindu Condace gi Icose preste tote

anul.
2) TimoteiU Patriarhul Constantinupold (la 515) dispusg, cala on -ce
adunare a Credinciosilor sg se ante Simbolul CredinIel (Teod. Anag-

nost. Istor. Ecles. II, 32, 42), carele, din vehcime pe une- locurl si
mai alesti in Apusti se cetea puma]. in Duminica Floriilor i fn. JoTmarT. Dupre Renodotti ins' (Liturg. Orient. I. p. 221), dela Inteiul
Sinodil Ecumenic, Simbolul era in use mai desti. Din Actele Sinodului local din Costantinupole sub Mina (535) se vede i timpul candti
se canth,dupe inchiderea usilorti templului, candtiDiaconul esclamg :
I/ Ufile,

uile cu intelepciune sit lutimg aminte."

In Roma pang sub Leone al III-le (pela finele Secl. al 8-1e) Simbolul numai se cetea, darn nu se cant& ; ceea ce in uring prevail i in
Oriental. Sinodul din Toleda (583) este celu intaig ce introdusg, dupre
datina Resgritului, cantarea SimboluluT in Apusti.

3) Imperatul lustinian, dupre Teofanti (Cronic. p. 183), predg a

Unule Netscutti Fide i Cuvinte at lut D-qeU,
carele se call' si pang, acum totu-de-una, dupa al doilea Antifonti
dela Litiugie. Paul Diaconul dice cg Iustinian Ordong. acesta in al 8
anti al Imperafei sale.
se canto, in Biserica

4) Simeon TaumastoritulU, dela muntele minunatti de langg Antiohia, un-de vietuia ca aschetti si atilitu (stilpnicti) (amintirea lei la 24

www.dacoromanica.ro

138

IMNOLOGIA EPOCEY PANX LA DAMASCEN

Maiti), compusg troparele, Inscrise pe numele luT, la 26 Octomvrie

(Santul Demetriti).
A mai scris of altele multe, care star" needate
In Biblioteca Vaticanulul, cum atestezgt. Leon Alatin In disertatia sa
deSpre Simeon.

5) In anul al 9-le a hal Iustin cell" tfOrti (pela 573) s'a oraonatt,
dupre cum slice Cedrinti (p. 390) sa, se ante cunoscutul "mutt Hemvimictl, i eel din Joia-mare : Gina tale ea taTnice."
Mai vechiti de Late acestea se considerg, Imnul heruvimicti, ce se
tiprtresce In Liturgia lul Iacovti, fratele Domnului. Acesta se cantrt fn
Sambgta-mare of sung aa : SI tacg tote corpul muritorirl, oi\sg, stea
cu Meg, of cu cutremur, oi sit nu cugete in, sine nimic prtmentesc. CI
Impgratul Impgrapor oi Domnul D_omnilor, Christos D-Pul nostru, se
presintg, spre a se junghia of a se da spre mancare Credinciooilor ;
erg Inaintea Iul precedti corurile Ingerilor cu tot& Inceprttoria gi stepanireai Heruvimil eel on ochi ,mulp gi Serafimil eel cu cate oese aripT fg acoper privirele oi strigg' cAntarea : aliluia, aliluia, aliluia".
Prescurtare of parafrasg, acestuia este otiutul Inmti heruvimicti :
nNoT, calif mistier' inchipuimu pre Heruvimi, of cantor 1ntreitu.nsantg, aducem TreimeT eel facg,t6re de viatg, sa, lepadgm tots grija cea

nlurnescg, ca ceT -ce avernii a primi pre Impgratul tuturor, neveslutti

nincungiurat de cetele Ingeresci : Aliluia."
6) Georgie Pisidulit In timpul lei Eraclie (610
640) i sub Patti-

arhul Sergie era Diacon al Bisericei mar; of fu emininte poetti de

versuri iambice, dupre spusa h T Georgie din_corintti. LuT, cu dreptul,
se atribuie Imnul Acatisticti, oi nu Patriarh. Sergie. Acatistul se corapune din 24 icose dupre cele 24 litere ale Alfabetulut, dupre oirul cgrora se incepe fie-care icosii.
Dupre Cronicul Pashalic din Alexandria, pela 612 se Introduse Imnul heruvimic, ce acum se calla In Liturgia darurilor mai nainte san-

site : Acum puterile cerescI cu not nevrtslut se Inching; cg eta, int%

Impgratul gloriel; eta sacrificia tainicti dese'verottti, crtruia se da (more ; cu credintg oi cu dorg sg ne apropiem, ca sg ne facemu protaoi
vie ei cei veginice: Aliluia." Tot dupre acelaoi mulct", pela 620 s'a
Introdusti :nag, se imple gura mea," pre eareAmfilohie o atribue mare luT Vasilie. Mai probabilti este ea, ambele aunt ale lui Georgie Pisidul

7) Sofronie Patriarhul ierusalemulut (634

644) a scrisg multe
Imne bisericesei i altele.
Pe la 1840 s'a edatti unti Triodti vechig (Specil. Rom. IV, p. 125.
225), In care se cuprindti multe Imne triodice ale Jul Sofronie, in cat
este primul poetg. al Triddelor. Erg, la Orele, dela Craciunti, multe
tropare se inscriti luT Sofronie, care sung' toff' aceleyi ce se aflg In
Codicele din Viena (Codex. Theol. 303), gi In care ruse prindri i
multe stihiri de preste anul intregtl.

www.dacoromanica.ro

IMNOLOGIA El:13CE! PANX. LA DAMASCEN

1B9

Asemenea pe numele luT se inseritt i ttroparele Aghiasmet marl.

Elti a reve'clutti. oi Tipicul S-Idi Sava of a esplicatti. Liturgia, care neAmintirea lut la 11 Martin.
deplinu s'a edatu de Maiu.

8) Dela Georgie Siracusanttlg, carele deveni martirii. sub Maurt

(669), se conserva, o stihirA la S-tul Demetriti.
9) Andreiit Arhiepiscopul CreteT C(- 713) fu de patrie din Damasen,

oi mat anteiti monahu Ierosolimitii, de unde a fostu trAmisil de Patriarhul Teodorit la Sinodul al VI-lea Ecumenicil din Constantinupole
(680). Dupe aceea deveni Arhiepiseopil, of memoria 1ui, Biserica o

serbezI la 4 kat
A scrisii multe, oi a compusti Imnele triodice ale se'ptgmanei marl,
oi Can6ne la diferite serbiitori.
Mai are multe tropare Idiomelice, care sunt in usu i pane acum,
precum. la Naseerea Rascii,t6rei, la Craciunii, la Intimpinare, in Ingl-

tare etc. etc.

Cu preferinta se distinge Canonul numitu mare pentru cAta,timea
troparelor (280 detote) oi mai alesu a este f6rte Induiooetor of admirabil. Pentru aceea se oi eanta, de doug,-ori in timpul egintei din Patru slecimi. In Canonul mare, divinul PArinte a ta'eut o recapitulare
armonicil de cele mai insemnate fapte ale V. oi N. Testamentii, &tragendu din exemplele bune i rele, invelaturi frum6se oi lecurT forte
folositore pentru vindecarea sufletulut.
Bine incepe : De unde voiti incepe a plange faptele, miseret mele
vieti? Ce ineeputti volt. puns, ChristOse, acestel cant'ari acum plangat6re ? Dark' ea unif induratil, dg-mT iertare abaterilor mele.
Nina, misers Suflele, inpreung cu Corpul Oil la Creatorul tuturor,
marturisesee-te gi to refine de acum dela nebunia de mai nainte, of
a da in &Ai* lut Dumneqeti lacrimT."
Frumosil inaintesee : rivelisandii prin ealcare cu antelul plasmuitti
Adam,m'am cunoseutu lipsitii de D-slew of de sterna imOretie of desfatare, pentru peeatele mele.In locul Ever cet firesci, Eva,' spiritualA
se flieu in corpul men cugetul eel kapXtbnit, arelandu-mi cele plA;cute,
gi gustandli pururea din 'Ventura e6a amarl.
Crima lei Cain fliptuind-o prin vointA, m'am facute in eugetiiii ueiclatorii de Sufletil, inviindu-mi corpul oiluptfindtiin contra, cu faptele
mele cele rele.
Siloamti fact,-se mie lacrimile mele, Stepane D6mne,
ca s'a-mi spal of ee luminele SufletaluT, of sa vedu inteleggtorui lumina
cea mai nainte de seculi".
F6rte bine futesce' in oda a 9-a unde istorisesce faptele N. Testamentti. Plecandu genunchiul inimel inaintea Crucel, se prooterng, ruganduse : Judecotorule al men, cunoseAtorule almeu, carele voesci
oraoT a veni cu Ingerii, spre a judeca lumea total cu blandul ten o-

www.dacoromanica.ro

140

IMNOLOGTA EPOCEI PANA. LA DAMASCEN

chili atunol cautandti la mine, cruti-me oi to indura, Isuse, de mine

eel -ce am pecatuitu mat pre susti de tota urea Omenilor."
P6te a este forte spat oi Oportunti cu strabalarea moral's', din timpurile nostre a se cite oiurmatorul troparg tote din oda 9-a : Legea
a slabitu, Evangeliul a incetatti, oi tota Scriptura s'a neglijatg; Profell! ti on -ce rafune drepta la tine unmet ati putere. Ranele tale, o
sufiete, s'a inmul it, fib% a fi medical care sa to vindece."

10) Germanti Patriarhul Conitantinapold ( t 740 ), marturisitorg al pietalet oi evsevieT contra Iconomahilorg (memoria ha la
12 Maiu).

BiografiT lut spunti ca, a ornate Biserica nu numat cu Discursurt,

ci oi cu Imne la sgrbatorile Dumnecleesci oi la altele. Incat privesce
specia anteia de Lime, Imnul in forma de dialogg la Buna-Vestire,
eclatg de afro Compefasig (Anet. nov. I. p. 1125) nu este in use, ci
numat Stihirile dela Intimpinare, stihira dela Nascerea Nascatorel de
D bleu, Canonul la Icons cea ne facuta de mama (16 August) gi alte
Ore -care. In catti privesce Imnele Santilor, ce conserve Stihirt la
Taiarea Capulut Premergatorulut, la Mar. Atanasie, la S. Niculae, la
Clu:isostom, la Stilpnici,la Cosma gi Damian gi la alp' Ore-carit.
Tote mut German trebue a se atribui oi Z'eoria mistidt, sea Interpretarea Liturgiet; era nu cum pretindu unit, atribuindu-o Jut Germane eel mat nail (de pe la mecliul Seoul. 13). Cad pe langa altele,
se conserve unit hirograftl alit el' din seculul al 12-le in Neapole.
i Liturgia Darurilor mai nainte santite, aoa cum se servesce la not
astach, este aranjata tote de Patriarhul Germanti, precum results din
trun pirografu anticu, cp se conserve in Calebria.

V) De Imnologia dela ldn Damascen pad la fine. 1dd preliminare.

Mare intindere oi inflorire lug, Imnologia dela Marit Imnografi at
Bisericel Orientale : Ion Damascene gi amicul gi colaboratorul seg.
Coma Maiuma, In locul rarelor tropare de pang, acum, care compu-neag mai multa servireleyarticulare ale Santilor, se introduce o sisiema regulate de glasurl oi de Can6ne aplicate mat strinsg. la Servirele existinde, oi aoa se cultiva mat multu ordinea Cantarilor, era, pro-

nuntiarea sonore a psalmilor se marginesce mat nu mat la o simple

cetire. In catu in bisericile mirene serviciulu se celebreza mat multil
prin antarea Imnelor de tote feliul, ere In Monastirt se mantine gi
vechea declamare a psalmilorg, pe langa, care se alipeoce gi noua ordine tipicg, de cantare.

La inceput se complecteza Vesperina oi Mgnecarea (cu Stihirt oi

CanOne) Serbtitorilor mart. Apol Patru clecimea gi Cind .ecimea
prin Imnele din Trivia i Penticostarg. In fi1Q dela, Iosif Imnograful

www.dacoromanica.ro

IMNOLOGIA EPOCEi PANT. LA DAMASCEN

141

se complecteza i cuprinsul Septarnanei dupre sistema celor opt Glasuri (Prin Octoihul mare).
Era cununa anului se infrumuseIeza prin Serviri depline atatu la
Serbatorile Santi lor, catti i la eel ce se amintescu In fie-care Oi
(Mineele).

Tote acestea sunt desvoltare a sistemei lei pamascen i de aceea

servirele tipice aunt tot de o forma ; numai ca cele ale serbatorilor
marl sunt mai pompose qi mai solemnele, avendu i cate-ceva, cele
aparfne nu mai lore specialti.
Acesta, imultire a variatelor Imne de cantare, acesta inavutire a
cultului religiose esterntiprin feliurite serviri specialisate dupre Serbatori Domnesci, i ale santilor, dupre posture qi chile ordinare, au avutti de resultatti, de a nu permite mai multu poporului de a lea parte
active la cultul religiose, ca fn timpurile primari, candu servirea era
cu totul simpla. Acura servirea in Biterica se margini mai multu la
Clera i la omens ce se ocupati. special cu aoesta. Ea fu pe largu practicata in Monastiri.

Imnografia dela Damascene se inparte in done sectil.

A) De princivala Imnografi ldn Damascen gi Cosma Maiuma,
In Epoca amid Iconomahii sfil,iatiBiserica lei Christos, se aretara
aceti dui marl Imnografi, tarsi ingreunit ethicali sub Cosma eel din
Italia (a) iinpreuna, lucrandil, all pusa bazele Imnologiei dupg, densii,

cerea cu cetirele din Scripture, din ale Parinflor bisericesci yi din

Sinacsarej au inlocuitti i indeplinitu lipsa predecer i a instructiunei
poporului, ce s'ati &cut evidente mai alesu dupa interirea, Monahilor
invalali din causa-persecutiunelor Iconomahice.
1) Sdntul Ion Damascene, marele Teologa i parinte al Teologiei
sistematice, cu dreptul numitti reversatorul de aur, i de Biserica la
Sinodul al VII-Iea Ecumenicti declaratti, prea fericitti, este tot-n-data
i cele mai mare Imnografti al Bisericei. Octoihul lui i CanOnele, in
care ca o albina a adunat tote florile din Scripture i din S. Parinti (in
care fu fOrte ve"rsatti), pre curendti s'a latitu in tart Orientul (b) qi

(a) Acesta Cosma din El ada-mare fu eruditd in tux intelepciunea si mai alesii mu-

sics Elenilor. Pre acesta rescumpillandu-1 din Selavia Maurilor tatll lei Damns eon, 11 film dascil ambilorti ser fie lei Damascen fiiu dupre ct.rpil, qi, lei
Cosma

fiid

dupre spiral

(b) Iacob al Edeser (1- 710) a compus dece Imne dupre cele S glasuri. Ern Carol

eel mare a ordonatil a se introduce in Scolile din Apusit cele optic glasuri ale
Octoihului, si a se traduce antifdnele din grecEste (Garbertus de Cantu..I. p. 269
si IT. p. 71].

www.dacoromanica.ro

142

IMNOLOGTA EPOCEI PANA, LA DA1V4ASCEN

mai multi ],e -ati gi esplicatu. Teodor Prodromuli, Eustatit Tesalonice-

nul, Georgie din Corint, Zonara gi Marcu Efesanul, aunt cunoscutil

set' esplicgtori.

Prima opera a lui Damascen este Octoihul mic, sett opt servirT ale
Invierel (Stihiri gi Canone) la Vesperina gi llidneearea Duminicilor
dupre cele opt glasuri. Acesttt Octoihrt In urmg, s'a desvoltatIn Qctoihti
mare sett Paracleticti, in dare se cuprindu troparele complinitOre ale
celor opt Duminict gi ale celor-l-alte Mile ale Septgmanei, Compuse
de Mitrofan al Smirnei de Teofan al Meet' gi mai alcsu de Iosif Imnograful.
Octoihul circulg pi'este tot anul, gi pe deoparte a produs variatiusea, erti pe de alta a stability o Cantare normal g gi a oprith arbitra-

rietatea. Cele mat multe din antarr au servitrt ca tipuri la prosomiele posteriOre. Tote ale Octoihulut aunt frumOse, darg- mai alesti
Slavilp, ce aunt pline de o inaltg Teologie. Era dintre Canone se distinge eel al glas. al 7-lea ce se numesce gi gravg.
Dupes Octoihrt, ilustrul Imnografg a compusu si multe alte Canone,
gi pOte fi numitg anteiul poen'. de CI:moue. Cam' troparele lul Andrei
Cretenul, gi ale altorti anterior; aii hiatil forma de Canonti, gi Watt
arangiatg in acestg nog genii de compunere literary bisericescg, de
cgtrg, Imnografii posteriori, dupes, ce a data model gi exemplu la acesta revgrsatorul de aura Damascenti. Dintre. Can6ne, eel dela Celeiun, dela Botezti gi dela Duminica mare (al doilea Canong se Inscrie
luI Arela, dares, dupre Allatiti, pote ca este unit Epitetti de familie a lui
Damascen) cunt scrise In versurif iambice ; era al Pascelorg gi celelalte in prosy armoniOsa. Insemnath. este Troparul Canonulul de la
Paso*, bda a III-a :Acum tote Biwa Implutti de tinning : cerul gi pa
mental g3 cele de desuptg ; deci sg serbezit tea fgptura invierel lui
Christos, in care s'a Intgritg." Sublimitatea acestul troparti, se spune,

cg a Impedicatg pre Coma de a face al doilea Canong gi la acestg

Serbgtore, cum a compusu la cele-l-alte mart Serbgtori.
Insemnate aunt gi CanOnele la Ingltare, lR Schimbarea-la-fath, la Buna-Vestire (mat alesil odele a.8-a gi a 9-a) gi la Adormirea Na'serare77
acela ce se incepe cu. : Deschide-void Gura mea. Dupre IrmOsele acestui Canoug a lacutti in urml CanOnel Teofan la Buna-Vestire, erg
Georgie al Nieomidiet la intrarea NascatOret de Dila. ih templu.
Multe CanOne sub numele de Ion Mona/mil sett a le Domnuta Ion,
sett i fares nicl o suprascriere, aparting S. Ion Damascen. Ast-fel
aunt : cel Bela eosma si Damian ; dela anteiul martini Stefan, Vela
Simeon Stilpnicul, dela Nascerea-Ngkcgtorei (ale lul Ion Monahul);
incg gi cel dela Maxim marturisitorull dela Mar. Vasilies_S-tulti Eutimie, Teodosie, gi dela Petra gi Paul (ale Doranului Ion).
Lul Damascen se atribue troparele : nIlliluesee-ne pre, nod, Dchnne,

www.dacoromanica.ro

1MNOLOGIA EPOCEI PANS. LA DAMASCEN

14g

miluesce-ne ja Multe suntmulfimelepe'catelordrad.e ; Tdtd speranfamea;

Mat marilor Cdpitenit at' Ogtilor Ceresa; Prea cured 'coma ta; Idiomelele de la Ingltare; Orele Pascelor ; i Antifonele dela serviciul
Inmormantarei mortilor; care sunt i demne de insemnattt.
2)- Cosma A9iopolitul (i lerosolimitul) Episcopt al Maiumei (Constantia nu departe de Gaza) incepondg dela anti 735. El fu amicg gi
conscolarig al S -tulul Ion Damascen ; fu tot-o-data, ca i &nail, mare
Imuografg. i &luta (memoria Jul la 14 Octomvrie), i dupre slisa, luT
SI-ida : respird o musictt cu totul armonidstt ; de aceea en preferinpi
s'a i numitg Poet& Era und poetg transcriindg In Cifre numele lui,
facu proportia : lioatLic (= 531) = AOpx(-- 531), deunde i Epigrama : numindtl pe Cosma, facii calculul lire3 (vesli Boissanadi Vol. III
p. 460). Erg, eruditul Economos apretiacig pe ambit poeT aga : Santitul Cosma este mai sonor iniespresiuni, i mai poetic In cliceri; er6.
Ion Damascen, mai ling si mai dulce. Ambit suntg Cantgtori Inspiray
i neintrecuy aT majtsratei lui D-sleti".
Cankele lui Cosma sunt scrise in prosg. Importante sunt : eel dela
CrAciun, dela Botezii, dela Duminica-mare i dela Adormirea Nasc/itore de Dileg, care i precedezii pe cele- ale lui Damascen.
In special este de Insemnatii -Canonul de la Florii, unul dintre cele
mai frumose : Strigatag de bucurie spiritele drepiilorti : acum lumel
se dg lege noun, i en stropirea D-sleescului sange, 0," se inoiascg poporul (Oda. 6). Veselesce-te Ierusalime, serbgtoriy eel ce iubiy Sionul ; a Lnparatul vecurilor, Domnul puterilor a venitil; sg," se temg:
totg pamantul de -facia lui, i sa strige : tote fgpturile, cantay_pre
Domnul."
S'a ,clisit mai susti, ca pentru Canonul dela Craciung i dela alte
Serbgtort, multe Hon Coma a culesti dela Gregorie Teologul, pre
care l'a i comentatg. Erg Canonul dela Adormire se inchee in modg
triumfal : Invinsu-s'ad terrain& natureY intru nascerea ta."
Despre Canonul dela Ingllare se reportezg, i ung anecdottl. (Eortodromiul lul Nicodimti)

Intemplgadu-se a fi in Antiohia si auclindg Canonul cantgadu-se

nu dupre glasul lui, Cosma, de si era necunoscutit convinsg. pre
Cgrt rey. despre adeverata lui COUtare, compungndu improvisatg o
alf4 odg, a noua, conform acrostilmlui : in Cruce increslandu-me, pronuntg imnu.
A mai compusti Can6ne la Pitimpinare, la Schimbarea-la-falg, i la
Joia-mare ; Imne triodico la cele trei prime Pe ale Septlimlnei marl;
tretraode la Sgmbgta Floriilor, i la Sgmbgta mare, pre care lea complectatil Casiana orY Marcu. Se pare ca i triodul Vinerei-mart apartine tote Jul Cosma; eget Imnul : Pre cea mar onorattt (dela oda a noua
triodica)-Calistil fl atribue lui Cosma.

www.dacoromanica.ro

144

IMNOLOGIA 'kPOcEf PA( LA tIAMASctrt

rye mai atribtie, lei Cosma i multe alte Can One (Mai. Specil. Rom.

II p. 373).
Canouele luT Cosma full explicate de Georgie din Corinta i Teo.
dor Prodromul. Drept care nu este curiosti ca i astacli se afla multe
ambiguitati, nedomerirl, parute non- sensurl, in Imnologia sacra ; deore-ce chiara grecil aprope contimpurani, din causapunctuafunei eel
nenaturale a Imnelor, avendu-se 4n considerare numai tonal cantarel
la compogitiune, flog, nevoid ale interpreta i esplica.

B) De CalaW Imnografi.
Imnografil posteriori urmanda exemplula Mari lor Imnografi, au
complectata definitiv Imnologia Bisericel Orientale. Ea deveni plina
mai pela finele secul. al 9-lea in timpul lul Iosif Imnograful. Putine
s'ae adaogitu mai in urma demne de tinsemata. Era Imnografii cei
mai alei, aunt urmatorii.

1) Stefan Sabaitul fu contimpurana cu Yon Damascene. Trebue

fug. a se destinge de Stefan Agiopolitul i facKtorul de minunT. (Amin-

tirea lui se face la 28 Octomvrie).

Dela Stefan se conserva Canone la Taierea impregiur a Domnulay
la Santul Chiriaca, i la Tarintii uciI in. Monastirea S. Sava (la 20
Martie).

2) Teodor Studitul i fratele sea losif Arhiepiscopul Tesaloniculut

(-I. 825). Ambii sunt compunatori de Can One, dupre Codena (p. 94) ;
ail complectata Triodul, precum s'att Pa. mai susu, i probabil ii au
data forma de Canona troparelor lei Andrei CretOnul; ail ma ada-

ugitu i alte candne. Dupre Cardinalul Quirinus, unde sunt doug,

era cue acestea sunta
candne in Trioda, primal este al luT rosif;
multe.
Teodor, Egumenul renumitei Monastiri a studiului in Constantinu-

pole, deveni norms monahilor i marturisitor (amintirea lei la 11 Noemvrie). Pe Tanga multe altele re' Alu i Tipicul (a), si afara, de Triodele amintite, compusa. i trei candne intregi (cu adoua oda. la sambata
i Duminica Carne legaii la Sambata branslei). Pe langa acestea coin-

puse tetraode la sambetele a 2-a, a 3-a, 4-a, i la a 5-a Septemana a

postulul.
Poems forte frurndsa a lei este i Cantarea treptelor, sea

(a) Patriarhul Ierusalem. Neetarie vgdu prototipul in Mouastirea SinaTului

(Sant. Istorie, p. 175. 1677 . Dupre altir (Nicon Egumenul Montenegrului Beck
11) in el nu se af15, mei o privighere, ci fle-ce Servire este asedatl la loeul sett
(Asa este si Tipicul Impgrgtesei Irina, Coteler. moifum. Grace. 4,221). Ba inert si
nici o Doxologie mare, ci name stihirele Laudelor Qi stihovnele. Er5. dela 26 Septembre Fault la finele Patrudecimei se punii eate tree cetifi la Minecare in loch
de doug"

www.dacoromanica.ro

146

iMNOLObIA POCd PANX LA DAMASCEN

Antifikele din Octoiha. A regulat sa se cante si

Fericiff cep fir

prihand in tale," Aa eoirea monahnor.

P6te iota a 1uT este of Imnul plangatora Epitafica. (Inmormentarea.
Domnului).
Era lasif, devenita marturisitor (amintirea lui la 14 Mitt), Compusa
dell de cele Oise gi Canonul la Dominica destramatular, triode i stihiri la 5 -Mile ale Branclei of tetraode la Sambefelet la care Compusa
gi Tebdor. Rea desparte Fabricia pe Iosif, Tesalonicenul de Studitul,
fiinda aceeoi persona.
Dupre biograful lui Teodor Studitul, MonahiT dela stadia se ocupaa
cu Imnologia, i in-adev6r sunt multi cunoscuti 1 Simeon (dupre

Allatin, aerie!. troparul la Inaltare) Neculal Climenta, Cipriano gi

Peru.
3) Lul Teostirictd monah dinBitinia se atribue Canonul Paracfitic
De multe incerctirr flindii coprinsd, alergu clard tine."
4) Teofant4 Graptul, frate mar tfnera a lug Teodor Graptul (a) cu eaTele deveni impreuna Marturisitor (amintirea luT la 11 Octomvrie),
fu Metropolit al Nice; of compusa multe eanOne, din 139 de canone,
eels mar multe 'as cuprinse fn Minee. In traducerea slavona, prin
urmare i in cartile n6stre, Bunt cunoscute sub numele de Teofan.
Sant distinse Can6nele Apostolilor of ale mortilor pe optu glasuri
In Octoihula mare, of col in memories frate-sea Teodor!. Evita de a

insemna numele in acrostihe, cum fae mat fn urma Iosif la oda

a 9-a, of Georgie al Nicomidiei la troparele Naseat6rei.
5) Sergie Agipoiitul, monaha, de Fotie (Carte 6Z) se numesce Imnograf. i in ad'evera, se conserves unele Stihiri la intrarea in Bisericit gi
la NascereaNascatarei. Pe une locuri Stihiralele (stih6vnele) se suprascria : ale Agiopolitului. Era In Triodul din Vatican! (Mai. Specil.
rom. IV, p, 7) sunt Imne ale lui Sergie.
6) Casiana i Casiai lcasia (p6te din f Kccacsitz cum opineza Economos), este necontestatacompunatorea slaver dela Stihiralele Manecarei din Mercurea 13aare; D6mne, femeea tea cacluta in multe peeate." Anecdotal lui Teofil cu Casiana fl istoriseoce Zonaras (IX, 25).

Nu apartine ins6 eT complectarea Canonuluf Sambetermari ci lui

Marcu al IdrunteT, Dares alte 'tropare mai cu dreptul se atribuese
CasianeT, precum eel dela Craciun.
t meanda Imparatia Augusta pre
pamanta. i alto Ere -care.
7) iletodie marturisitorul (amintirea lui la 14 Tunica) oi Patriarha

I a) S'aii numitfi Grapti (acriqi), pentru ca Teofil Iconornahul, ordonl ea eerie cu

punete pe frunIele acestorl Inchinittori de 'dyne, ctite doue-spre-dece stihurT ( Melet
Ist. Ecles. Torn, I1).
2

www.dacoromanica.ro

i4

IMNOLOWA EPOCEY PANA. LA DAMASCEN

al Constantinupolei (-1. 847) este cunoscut nu name pentru regularea

servirei Ortodoxieil a Logodnei i a nuntei. a doua (Goer le-ad tiparitu
anonim, pe duck aturea fluntu Inscrise lui Metodie) dara este 1 poetd
al unor Imne. A lui sunt stihirele la Constantin i Elena, 21 Maiu.
8) Ignatie, mat Anteid "Secvofilaxii, fipoi Mitropolitu al Niceei i
Succesor lui Teofand Graptul. Multe a scrisii, dard pn ine s'au Klatt,
i se conserva dela densul puIine Can 6ne ; precum la Tatiana (Ianuar.
12), la eel 42 Martiri (la 6 Martie). --In Slavonesce se conserva
unu Cauond i la Odigitria (conducatore) Aa se numia Ic6na Nascdtorsi de D-Vd, carea dupre tradifime fu Zugrdvita de Evangelistul
Luca, j se conserva In Palatal ImpOraflor din Constantinupole (a).
Se conserva cu multd evlavie ih o camera 'a palatului i de aice se
sc6tea numai Iii resbele man, yi anual dela Joia Canonului mare pang'
adoua-sli dupd Pasei, audit se espunea In Biserica Stintei Soft. Calisttt
repOrtd ca," Pulheria ordond privighere Mercurea In. on6rea Nasedtorer.
Deaici lug' Inceputd Chinonicul ,Nriscat6rei de D-cleg, ce se
calla In fie-ce Mercuri Paharul mantuird volt* lua.
9) Fotie, numele cel mare, i minunea seculilor, clupre cum se esprima despre densul Economos (De eel' 70, Tom. IV p. 752), deveninds
Patriarhu alu Constantinupolei in 858, infrumusetd Biserica cu Imne

Eolesiastiee. Se conserva doua stihiri la Metodid. (14 Iuniu), pote

ca totu a lui Fotib este i Canonul nesuprascrisii.
Regula Inca In
_servieiul Aghiasmeimici, Pote ca a luL Fotie sunt i troparele ex,
10) Georgie at Nicomidid, amicu fidel of lui Fotie (cum se vede din
multele Epistole afe lui Fotie calm densul) este dupre Allatid poetu
escelentd. Din 25 de Canine cele enumera Allatiu, se conserva, numat 7. La alte CanOtie adausa troparele Nascd,t6rei cu acrostihul numelui sett : Georgios.
Sinodd

11) Arsenie ArhiTiscopul Corciret, antaiul Arhisepiscop pentru san-

titatea vie ei, pentru care Fotie In Epistolele salei orate, mare respeettt. Selig Canonul dela San rea Untului-cie-lemnd, stihiri in Arhangheli, In Petra i Paul, i la Profetul Ilia.
12) MitrofanU at &time?, amie of lut Ignatie i inimicu lui Fotie,
compusd Can6nele treimice ale Octoihului, care se cants mat nainte
de Manecarea Duininicilor in local Meslio-n optime I. Acrostihurile ports
sett numele Jul : 1,AI patrulea Lund lui D-bleu, de Mitrofand ;" sou sim-

plu -numai numOrul : Can.ond al cincilea In Lumina cea In treison."

13) losif Inatopraful, numit aa pentru multimea odelor spirituale
(a) rapt] costnantinupoltz avea de patronil al 666. protector pe Mama-Domnuld
De aci respectul cel mare earl acestA Iconli, ea se purta in resbele.

www.dacoromanica.ro

IMNOLOGIA EPOCEI PANT LA DAMASGEN

141

ce a compus.-Era din Sicelia, 9i fu apoT monahti 9i spiritual in Constantinupole, terminandu-91 in cuvio9ie viola la 883 (amintirea luT la
3 Apriliu)._
Acosta este. pgrintele OctoihuluT mare (Paracliticti), in care se cupr:nsg. mai apot i Octoihul-mien ; El compuse tag serviret cereulu

septgmaneT (afarg de pucine tropare) de optil on dupre cele opal

glasurt. Pe langg acestea, cea mai mare parte a armoniosuM Penticostard, 9i doug-treimi ale 1V1ineilorti, in care unit' au numerate pang,
la 300 Can 6ne, sunt tote a 1nT (Kaietan. acta Sanct. ad 4 Apriliti. p.
268). Al luT este 9i Canouul Acatistului. Carte insuflefittt a tut Chris-

tos.4 La oda a noua, Achrostihul celor maT multe CanOne ports nu

male lui : lost!.
Acestti Canattorti gi scriitorti forte abondentu este tot-o-datg 9i forte
variattI In expresiunT, 9i are multa grade 9i armonie. Pe candti Can&
nele luT se sue la multe sutimT, maT In tote irmOsele facendg parafrasg
ideeT celor noun ode vechi, nici-o-datg nu se repeIesee cu acele9T
cuvinte.
15) Marcu Episcopa al idrunteii din Italia; el mai nainte fumonabg
In Monastirea Sant. Sava. Acestuia cu dreptul se atribue complectarea

Canonului din Satublta mare. Reg desparte 1 pre acesta Fabriciti

in doue" : In Marcu monahul gi in Marcu al Idruntel.
16) Leon infeleptul (t 916), discipul al mut Fotie, i aela 866 LDSratti. Compuse 11 slave la Laude, dupre Evangeliele dela manecarea
Duminicilor (Eolhinb,), parafrasandti in Slave sensulg Evangeliilor.
Se conservg 9i stihirT la Joia Florielor, 9i o slavg la Vesperina Du-

miniceT marl: nVenip popOre, sit ne inchingm DileireT eel tre-ipostatice."

Stihirile din Minee suprascrise : a luT Vizantie sou Vizantti, se atribue ,inteleptului Leon.

17) Constantin l'orfirogenitul, fiul luT Leon, este Compungtorul

Exapostilarielorti, care suntti tot-atatea eke gi slavele dela Laude,
9i art tote acela9T sense 9i caracter. Sub acestti Imparatu, Patriarhul
Teofilactg introduse anti-Lei lumesm, in Bisericg care inse dupg puOng furg, oprite.
18) Ion Evhaituk Metropolitti sub Comnenf, este numitti i lilavrapre.
Intre alp* multi Imnografi, ale cgror nume se omitti, demng de amintitti este acestii Ion, Evhaitul, care compusg eu entusiaspat, eloeverqg
9i sublimitate Servirea celor Trei-Ierarht Tote troparele sunt,frum6se,

dart* escelinte cele dela oda a treia. Trompeta cea mare a Bisericel,
fgclia ce larninezg universul, predicgtorul, carele cu vocea cuprinde
,trite marginele, Vasilie eel en mare nume, formkg acestg serbare.
Stralucitg cu viap. 9i cu faptele, straucitti on cuventul ci cu dogmele

www.dacoromanica.ro

148

IMNOLOGIA EPOCEI PAN, LA DA.MASCEN

In tote lumiandit presto totk ca unti alai Sore pre stele, Teologul
eel multd-cantatil, astnill se fericesce.
Eta lumina, lumeT se aratn lumeT ; etn sarea pnmantalul Indulcere
Santulli celu -de aurtt,
produce
pnmentuln ; eta lemnul dieter;
fructe de.nemurire. Cei ce nu voilT a muri, venitT de v'd 1ndulci i."

Tote acestexote au raportu la certele de atuncl despre mail barbacl aT BisericeT. Darn prin aceste encomii reuyesce poetul a demonstra, ea nu se pote face nici 6 preferinin intre aceytT trei ilustri luminatori yi Ierarhi.
19) Teodorit Duca Lascare, Impe-ratul Nice (1255
1259), In fru-

muses Biserica prin Imne, -copunandil al doilea Canonti alparaclisului.

_Nu trebue a facea cn i Iconomahul Teo$1- avu zel pentru Imuologie, compunandu, dupre Curopalatii, Stihira dela Flora : Eyiti popore ;" i altele dupre norma :,,Ascultn feciora.'ePe langn, acestea,
canta In Biserica, yi conducea pre psalf prin gesticulalium.
20) La Imnografit suprasliyi, trebue a se adnuga 9i FiloteiU al Iracliet if 1376)-, carele a compusu Canonul la, Sinodul al 6-lea ecumenic; yi Filoteit Patriarhul, carele la 1368 ordonn i regula serbarea
luT Gregorie Palama, compunandu4 i servirea bisericescrt.
21) Su se adaugn In fine i Marcu al EfesuluY, carele fu nobilu
(ES7Evt7.6a) cu numele yi cu fapte. Acestu neinvinsil luptatorti al pieater a compus yi Canone tntre care yi optit canene- (pe cele opts
glasurT) la Adormirea linscntoret de D-clew, care se clan in uncle
NonastirT In curgerea postuluT de 15 Mile din Augusta.

G. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

MESTERIIL MANOLE
(Urmare, veill No 2, anal VIE).

II
ELEMENTUL ISTORICtI

Prin introductiunea, ce ni-am facutd in acesttl studili, noT

am dish, ca Mesterul Mano le" al pop6relor din Orientul Europa' este si o persona istoridt cu tote elemente, propril unul
asemenea caractertl. E prea adevdraf ca la Romani din stanga
Dunarei, precum si la RomaniT din Macedonia despre Meste-

rul Manole" nu ecsistti, de cat nisce traditiunt, dupre care

acestti Mai-mare c de zidari construesce la Romani! din T6ra
roman6sco, monastirea de la,Arges, iar la -ca. din Macedonia
podul de la Narta. In peninsula ins6 chalcidica, adecii la locuitorit Tesalonicului, at Tesaliei si at Atonului, grtsinati si elemente curat-istorice, care facti din Mesterul Manole" unto. iconografil reformatorti. Desi pentru unit acesta distinctiune
de ocupatiune ar putea s serviasce, ca argument-if pentru ne

identificarea Mesterului Manole" al Romanilor cu celti al

locuitorilor din peninsula -chalcidica, totusi numirile acestul
Jaaeqteril din peninsula chalcidicn, contimpuraneitatea lui cu
If Meterul Manole" al Romanilor, precum si alte circumstance
istorice ni impunt, ca not 86, vedemd in Mesterul Manole"
al locuitorilor din Chalcida mai ace60 pers6nit cu Mesterul
Manole" al Romanilor. De aceia, in acdsta, parte a studiulul
nostru vomit tracta, conform datelor, de care dispunemA,
despre :
1) Nunzirile acestta me,steril, 2) local lug natalit, 3) timpul,

www.dacoromanica.ro

150

ME 'TERUL MANOLE

in care a traitti, Cu productiunile lut artistice, 4) elementele

constitutive ale arte lut. qi 5) Relatiunile life,steruluZ Manole"
pi in genere ale Atonulut cu terile romane dela inceputul secululta al KVI -lea.
Dar mai special :

1). Numirile Me4erului Manole. Mai intniti vomit constata, cit Meqterul Manole" al Rornanilort dela Argq are doe

numiri. El in genere se numesce Melterul Manoli", dar

legenda adaugd,, ca el se numia i Manea", (a) Tot asemenea
se observe, cii Meqterul Manole" al peninsulei chalcidice se
numesce dupre traditiuni i elementele scrise istorice E-

manuil" qi Panselin", tar el singurt se numesce pre sine

Manu" adecg, pre ronianesce Manea. Dar noT sit urmarimtt
in parte pre fie-care din aceste numirT.
Numirea de Manuil" tranformatii de ciltr6 grecT din ebreescul Emanuil qi de cittre Romani, in Manoli" este numele
77

din botezt al Mai-marelui" dela pop6rele din Orientul

Europa. Vasilie Barski, unit monacht din Rusia, care a
calittoritii in Aton in doe ronduri, la anul 1744 luna Septemvrie, merendt in monastirea Chilindarului, se ecsprimg,
despre pictura de pre pereT a Bisericei din ac4stit monastire,
4icendti :
Apes.ite attift Tan 6bnnuiti specaonTrEati ElIBOIIRCer(73

rperb,

'De demult a fostt aculo, (la

Aton) unit ore-care renumit

t
npounit
zugrav6 grecit (de origine),

mailman& llasceinuni (b).

supra-numitil ; Panselin,
Neintorcendt aid atenciunea n6strii, asupra opiniunel lui
Barski, apiitata, clip traditiunile Atonului, cg, timpul ecsistenia lui Manole" este vekit, qi cit el este de n4ionalitate
greet, no stabilimt numal atAta, ca numirea great de Panselin a MelteruluiManole" al Atonului este unit simplu supranume.

D. Simonidi, despre care. am vorbitt in partea intaia

a studiuluT nostru, tipArindt. nippivEix Toiv Zca ,(pipo.)v---Eesplicapmea pentru zugravT" a lui Dionisie Forno-agrafiotul,
( a) Ved! legenda Metiterul Manole" in partea intilia a acestui eludes.
(b) TpyAat Kiecicati Ayxoaltoil Axammia 1867 T, IV, pag. 145.

www.dacoromanica.ro

METI'ERUL MANOLE

151

si Cautandil, cum am vedutt, a da opera Nsdle o iroportans istorica ..particulara , ni comunicti, Inulte din traditiuniIe muntelui Aton asupra Mesterului Manole" al acesta localitati. Facendit acum abstacfune din acesta opera de totti , ce. D-sa ni drt, -ea fapte istorice , int6remit atenfunea nOstra asupra numirilor, ce se atribue
-persona lui Mesterul Manole." Aid gasimiti pretutindenea
numirea de Manuil" dar mime cu distinctinnea, ca aedsta,
numire i-s'a atribuitt mesterului nostru nu prin botezti, ci
prin ealugoiirea ltii, ce sl-avutti locul in -seculul al XI lea (?)
(a). LasAndt1 la o parte, cum am mai Oil, tote datele istorice ale D-lul Simonidi, ca intentionate, nor constatamt aid,

ca nuraires, de Manuil" se atribue Mesterulur Manole" si

de catre traditiunile Atonulut Dar sit trecenati la oproba
positive istorica in privinta numirer Mesterului Manole", care
nu pate fi supusa indoelei. Dionise Furno-agrafiotul, nascutti
in adoa jumOtate a secululur al XVII-lea, si desfasurandull
fn Aton activitatea sa iconografica si de scriitorii intre

anir 1701-1733, ni lass, impreuna cu discipulul sell Civil,

din Chio, o opera manuscripti, intitulata. 'Ep!.,..rivEEoc this

= Ecsplicatiune pentru zugravi" (b,) , uncle numele

Mesterului Manole" este pretutindenea Manuil, si inca provenitti din botezt.i. In prefata manuscriptulut acestuia, Dionisie
se esprima : Et am invqatti. zugravia (iconografia) din copilarie, imitAndu dupre putinta pre Manuil Panselin, care, ca
unu altii.sdre, a luminatti in Tesalonic. (a) Prin urmare de aid

se vede, ca Mesterul Manole " al peninsula chalcidice s'a

numittt Manuil" si Inca din botezt., cad altmintrelea lumina numai in Aton ".
Mai 'nainte de a trees la numirea adoa a Mesterulur Manole", voimu sa facemii aid o privire generalit asupra numelor
a) TpyAbr K. A. AR. 1867. T. IV. pag. 144.
(b Acosta este opera cea denaturatil de clitr6 Simonidi sub autOritate P. C. Sole
C. Iconoinos, carea s'a publicatfi in Atena, la 1853. Noifitcendu-ne refiectiunile respective la timpA, asupra denaturilrilor, Introduse de atm Simonidi, in acestfi
vomit face tote citatiunile nOstre dupre traductiunea manuscriptuluTi fucntii 4ct
cittr6 P. -S. Porfirie Uspenski.
(c) Tyyxbr E. A. AR, 1867. T. IV. pa'. 128,

www.dacoromanica.ro

152

METERUE, MANOLEA

la Romani i apoi asupra numelui de ManuiPt ski dupre original de Trnanuil". Romanis, d6cA, lurimt in consideratiune
numele marturilor, cesc-citeiti mai in fie-care documentil isto-

riot, intrebuintazli de ordinarii aurae rom4nesci, ca Stan

Barbu, i cand cu numirile for de Botezil voescA a inclina ciltre
creltinismil, mai bucuroli primescd numirile vekiului Testa-,

mentil, ca Moisi, Aron, David, Manoli etc, de cat numirile de George, Pantilimon etc. 1.1114 dintre Romani ad avutti
numiri slavice, ea, Bogdan, Vlad etc, dar i in epocha domi--

natiunei culture slavice vedemil pre Romani intrebuintandil

numiri nu din noul, dar mai mult din vekiul Testawentff.

Acesta se cbservI i, pgng asta-di la Romanic din Transilvania i mat ales la eel mat departay de centrurile orliqenesci.
Cu inceputul seculului al XVIII, adecA al dominatiunei fanariotice, numirile atat romanesct, slavice, cat qi cele din vekiul
Testamenttt au inceputh a face locti numirilor, de Ghiorghi,
Vasile, Stefan, care pen6 asta-di cele mai multe all 1.6mwl.
qi rte romanizate.

Prin, seculul al XVI, cand anume a traitti qi Me terul

Manole ", la Romani gasimtnumiri, romanesci, slavinesci gi
din Religiunea cretin pre ccle ale vekiului Testamentil, iar
numirile noului Testamentti, care in genere suntu grecesct
in Biserica ortodocsii, le intalnima rar, i anume numai pain
chrisovele, unde marturii santd dintre boierii T6rei, s6A oritkteni. Pre longii, aceste, numirea de Manuil" -este transforma-

fune gr6cii din numirea ebraica de Emanuil pre carea

profetul Isaia o atribue Mesieif clicendt. : Iat54 Feci6ra in pantece va lua i va nasce flu i yet kiema numele lui Emanuil. (a)

Ac6stii, numire, -e prea adeveratA, se intrebuintazti qi de

Greet, dar mai mult ei prefers, dud voiescll ai numi copiii dupre numirile Mantuitorului, pre cea de Christos, transformand'o in Christu, i care numire in forma de Christea la
Romani i perm asta-di se portg de creqtiniT greet de origine; ski
de eittr6 decoboritorii acestora in prima ski qi adoa generafune. Romanis, In genere vorbindli, in decursul timpurilor all
(a Mat. I, 42,

www.dacoromanica.ro

153

METERUL MANOLE

preferiK numitile vekiuluT Testament' inainte& numirilor

celut noti, i Megerui Manole" al yeninsula _chalcidice are
i el 6 numire din vekiul Testamentii, qi apoT cum vomil. vedea,

maT este originarti i din Tesalonic.

Trecenni acumiti la adoa numire a MesteruluT Manole

din peninsula chalcinicit i acdstanumire este curat grecesca,
compusa din itiv = tot", in totul vi craiivr)-- luna, sdii. lumina ;
wheal Ilcivadvc4=intotullunosu, ski luminosil. Numirea de
Panselin, atrtlyttittdifesterului Manole" este mitt toupranume,

cunoscuti din seculul al XVIII 0 motivatt de natura iconografiel lut Dionisie Furno-agrafiotul este prima persona, carea
asupra-numitu pre Meqterul Manole" cu acestti -epitettt i eca
cum motizit el singurtt acestti supra-nume: t El (Manuil Panselin) luminandt ore-cand cu lumina arteT iconografice, ca
unto alttl sore, i ca o lunu auriici, a intrecuth si A intunecatu
pre totTiconografiTvekT si nuol; ceia ce se probeza mod"
darn prin icOnele, zugravite de dinsul pre peretT0 scandurT,
0 se intelege de fie-care, ce scie cat de putin iconografia si cu
A

judecata se uitd la productiunile penelului luT.. (a) Acum,

(Mat luamit in-cnnsideratiune genul picturilor Meqterului
Manole" al AtonuluT, care se distingii prin naturalitatea figurilor, dupre cum atestit aceial Dionisie la finele prefeteT
dela manuscriptul Ecsplicatiune pentru zugravi";. de altii,
parte, dacti intarcemti privirile nostre asupra aeeliaf opere
a luT Dionisie, 16, uncle el arata prepararea compositiunei
grundul4 dupre sistema lui Panselin" qi din care resulta, ca
el da la ic6ne tot-d6-una mitt grundil albastru-galbiu (b) i
in fine, decd observamil qi opiniunile calatorilor de autoritate,
cariT in unanimitate prescriti productiunilor acestuT mqteril
naturalitate qi unit
luminosti; (c) trebue sa admitemt,
c numele de Panselin" este unit supra-nume, atribuitti Meg-

teruluT Mamie" at Atonulul de catr6. posleritate i anume

pentru iconografia luY cea lumin6 s et.

Eca 0 al treilea nume al Melterulul Manole" i anume

(a TpyArA K. A. Am. 1867 T. IV pag. 128.
(b) Ibid.-pag. 129.
( a) Ibid. 130-132.

www.dacoromanica.ro

154

METERUL MANOLE

acela, care 'si la scrish el singnrh i cu mana sa. InBiserica

Protaturui P. S. Porfirie Uspenski a descoperitii, ca de-asupra proscomidiei, care este separata, de altarh printr'nd zidid
gi anume pre poretele proscomidiei despre Mdc,la-44 se alb,
scrise literele urmatore :

man

drEI

Aceste litere ail fostil insofte qi de altele, care acum nu

se mai distingh qi s'aittresil, dar care arata, ca in acesth loch.
a fosth o inscriptiune complecta a iconografului, ce a zugramai de parte,
vith Biserica, fiindh ele scrise, cum vonah

kiar de mana lei. In tail casul acesta este o inscriptiune, i

carea aratil, ea Biserica Protatului este zugraviVi, de Manuil
Panselin, dupre cum insui datele istorice act sit probeze
imediat ac6sta. Dar acum se nasce intrebarea, ce anume a
fostil scrise in aegsttti inscriptiune, din care all remasti numai literele de mai sus ? Tot P. S. Porfirie, in_.vedere cu local,
ce ocupa inscriptiunea Itersa qi cu urmele ei, ce se mai poth
descifra, o restabilesce, araandh, ca in acelil loch trebue safi
fostil scrish :
rri-

'S'a zugravith acesth templu

divine al Adormirei NascetoEr LT ma r4 r II L OuEXT..
reT de D-deli sub inspectiuvN
nea lui Manea, luna... indict...
ETOU4 ...
anul... ,
Pre longer aceste, d6ca, intarcemil privirile ndstre in jurul a'Icrrop-11.9-16 Oeioc vocOt-, oi5Toc

v.iicrewc Tfiq 0EotOxou, Tcpecrr-

(-este inscriptiune, dupre cum se ecsprima P. S. Porfirie,

descoperimil, ca in bolta sltarului, de-asupra inseripfuneY,
este zugravita ic6na Mantuitorului ; adeca Meterul Manole"
a voitti sit arate posteriti4ei, ca Emanuel Panselim a zugravith
ic6na lui Emanuel TptcriiAtovtree-luminAtorul. (a) De nude
resulta, etiadev6ratulnume al Melterului Manole", de acum
(a) TpyikrA It. A. Ax. 1867 T, IV pag. 132-131,

www.dacoromanica.ro

METTERUL MANOLE

155

al Atonu lut era Manea, dupre cum el singul se numia pre

sine i se ischlia.

Respectiv de numirile Melterului Mano le" stabilimL.th.

genere, cif in T6ra yoman6sch el se numesce Manoli fi Manea,

tot asemenea si in peninsula ehakidicd el are numirile de

Manuil fsi Manu, iar numirea de Panselin este ung supranume.

2. Locul nattily al Ille,terulul Manole". Nu a 1.6 masti nedenaturatit de citre Simonidi nisi locul natalt al ThAfe-

teruluT Manole" al Atonulut Dupa ce ilu face sA traiasc6 in

seculul al XI lea, calugrindu-lit in Aton, apoi are pretentiunea, ca el este iconograft din insula Simi, ce face parte din
Archipelagt (a). Ca opiniunea 1ni Simonidi nu trebuesce
luath in consideratiune nisi aici, unde e vorba despre locul
natalt al Melterului Manole", se vede qi din continutul opera,
dupre care el face pre Panselin ", ca in seculul al XI lea, sit
cunipere dela Frantuji culdrea albh (blanc d'Espagne), i sit
intrebuinceze iliotitd, adech o culdre-fictivii, creath de imaginatiunea luT, cea aprinsh de interest. In cat qi in adstiti
privinfi, vomit (lice cu P. S. Porfirie, ea, in opera lui Simonidi i minciuna gonesce pre minciunh tot cu minciunh."(b)
Avenat i in opera luT Barski unit loct, care pare a deter-

mina originea Meterului Manole". In locul, citatt de not

mai sus, Barsiii sub influinta chlugerilor de la Aton, i reproducendt numai traditiunile locale, se ecsprima, ch supra-numituf Panselin era unit zugravg, greet; i prin urmare dintr'o localitate ca insula Simi a lit Simonidi (c). Aceste cuvinte

ale lit Barski nu trebuesct privite de not ca chothritore in

privinta originei Meg-ter-dui Manole". Este in genere sci-

utit de &lent, carii cunoset intru cat-va literatura veke

slavica, cat stritt de putin scrupuloi aceti scriitorT fats cu
cestiunea originei unei pers6ne distinse. D6cil omul de unit
,(a.) 'EN.Lrvsi.ce Twv Carrpirw. AOlivac, 1853, Vecit i caurrpoctpix 7ccaa.Lec

xal vex. IleXsTi.ou 1728.

(b) .TpyAbi K. J. AN. 1867 Tom. IV pag 145.
(e) Locul cit.

www.dacoromanica.ro

156

METERUL MANOLE

merittI nu p6te fi slava, atuncI el din necesti, trebue sn, fie

green. Tot asemenea se petrece si cu Melterul Mano le" al A,
tonului, care, ne fiindg cunoseutt. en precisiune de crib-6 Barski
in originea sa, trebuea din necesit sa rdnatin6 a fi great gi prin

urmare dintr'o localitate grdca. Dar i in respectul cestiunei

despre locul natalg al Mesterului Manole" ne sc6te din impast tot ieromonachul Dionisie Furno-agrafiotul. El, prin prefaca car ei, destinate pentru zugravi, >ti spune- i aceia, e6. :
Manuil Panselin, ea ring sore, a /uminatii in Tesalonic" (a)
i ca dovadit, ca vorbele lui Dionisie-trebuesat luate in sensul
ca ,,Manes" nostru este de boat din Tesalonic, adecl campatriotg cu Metodiu i Ciril, inventatorul literelor cirilice,
vomit face usti i de- cuvintele P. S. Porfirie, care s'a ocupatA
In mode specialn de acesta persona i care dice;
ellaun IIaliceugHb, poAonri, In eManole Panselin de riding
din Tesalonic, etcs.
Cum,
Prin urmare stabiliran, en, lifeterul Manole" al peninsula
chalcidice este de origine-din Tesalonic.
Dar fiindg ea Barski in scrierile sae, relative la Muntele
Atonului ficsazI na4ionalitatea Me_terului Manoie" fa,c6ndu-lii green de origine, not credemn, it e bine, ca sa amintimg lectorilor noOri aceaparte din nuvela a XI-a a Imperatorului Iustinian, unde acesta araa indirect, care era populai-ilmea Tesalonieultii, i prin urmare si originea probabill a
Meterului Manole", dupre cum not cu alts ocasiune am aratatti i originea lui Metodiu qi Ciril (c). Imperatorul Justinian, vorbindg de incursiunile Hunilor i de devastiirile acestora pre partea -dreptI a Dunn,ra qi specialminte pre unde
I

17

este Belgradul deastit-41, capitala Serbia, se ecsprimg,...._

*Cum enim in antiquis tem-

r *Cad in timpurile veld pre-

poribus F(S)irmi Prfectu- fectura era asedata in Sirmiu

ra . fuerit constituta, ibique
omne fuerit Illirici fastigium
tam in civibus, quam in epis-

si acolo era capul IliriculuI ,

atat in causele civile, cat_ si

in cele bisericesci; mai pre

(a) Tpyikut R. A. Ax. 1867 T. IV. -pag. 128.

(b) Ibid. pag. 280.
(c-) Creatinismul in Dui( gi creftinarea Rcantinilori de A. G. E, 1878 Bucureftr,
pag. 119.

www.dacoromanica.ro

MtTtRUL MANOLE'

11

copalis causis, postea autem urma inse, pre timpul lul

Attilanis temporibus eius- Atila, devastandu-se Acele loti
dem, locis devastatis Ap- curl, Apeniu, Prefectul. Prepennius Prxfectus Prmtorio toriului, fugindu din cetatea
de F(S)irmitana civitate in SirmiuluT, a venitu In TesaThesaionicam profugus ve- ionic, si atunci a urmatu dunerat, turn ipsam Prmfectu- pa prefecture i demnitatea
ram et sacerdofalis honor se- episcopala,
cutus est, (a)

Acuni, dear hama in consideratiune- aceste vorbe ale luI

Iustinian, ce grata stra,mutarea prefectures din Sirmiu, cu.
o populatiune, se intelege] numai nu grdca, ; i de alts parte,

(ha, adauga,ma i aceia, ca, populatiunea Tesaloniculur i

pone astit4l in elementul el flotantii, In negustorime, este
macedo-romanii i numai cu esceptiura grecii, ; d6ca, in fine,
intarcema atentiunea nos tra, '9i asupra considerentulm istoricii,
ca locuitorir suburbiilor TesaloniculuT ati,fostii tot-de-una
romanT de origine, ski bulgarT ; atuncT MeOerul Manole", flits
al vre unuT suburbiaqa din Tesalonic numai greet nu putea

sa fie, dupre cum Fa numitti Barski, nereflecanda asupra

4iselpr sale. Judechnda inse dupre numirile de Manole" qi
mai ales Manes" not cutezamii a afirma, ca el trebue sd
fi fostu Meteedo-romana.

3. Timpul, in care a traitii -31e4erul Nanole, en

productiunile lui artistice. Avemil cafe -va date, dupre
-care s'ar putea determina i timpul, chnd a trains Meterul Manole" a1 AtonuluT. Dar, fiind ca aceste date nu
santil de cat traditionale, not_ le vomit ecspune aict, ca fitcendii. parte din elementele biografiel, ce urmarimil.; vomit
lace ing, ca. sit se yap t6ta. activitatea lui Manea,"t desfaqurata, in Aton i Tesalonic, pentru ca cu -modul acesta
sit se limp ec,1.6sce-maT bine timpul vietei lui Melterul Manole"

al Atmiulul.
P. S. Porfirie Uspenski, calatorindii in doe ronduri la Aton,

(1.) Nuv. II. vedY Qi Creatinimul in DoeiT de.-A. G. E. 1878. Bueuresti, pag. 4a

www.dacoromanica.ro

168

ME TEIZ'ITL MA.NOLt

1846 si 1849 cut scopul speciala, de alit studia din punctul

de privire istorica si archeologica, ni conmnica o traditiune a
calugrilor din monastrirea Pantocratorulul, dupre care Manull Panselin" s'ar fi nascutit in anul 1470" (a). Calugtrii din
tote Atonal, i mar ales ceT din monastirea Protatului, arata

in mode traditionala unit portrecta al lui Panselin care

acum se afla in kilia din munte a iconografului Damaskin,
dar care a fosta luatti pre la 1798 din tinda (pridvorul) BisericeT Protatului. Judecandil dupre acestiA portretit, dice
P. S. Porfirie, 'Panselin, la 1534, data zugravirel BisericeT
Protatulul si a portretului, nu putea sa aiba mar mult de 20
sot's 22 ani, adecti dupre acesta traditiune Me terul Mano
le, trebue sa se fi nascutu intre aniT 1512-1514, (b), Cum vedem.a, acgste traditiuni, dupre cum ni le presenta P. S. Porfirie, se contradic una pre alta. Crea intAia ar face din Ma-

nuil Panselin" la anul 1534 ,uniit batrina de 64 ani, ear

dupre adoa el este unit tinerti de 20 si ceva de ant Nici nor
nu inclinama a crede, ca Panselin s'ar fi nascuta tocmaT la
1470, dar, cum vomit vedea, el avea o etate mult mai irk

naintata la 1534

si

anume el la acasta data trebue sa-

fifosta de 50 de ani. Acdsta opiniune a P. S. Porfirie a provenita dintr'unti calcul eronatit, facutit asnpra dater zugravireT
Bisericel Protatului, despre care mai jos, -precum din confusiunea timpului Erotatilor Atonulul.

Activitatea Mesterului Manole in muntele AtonuluT se

incepe inaintea anulul 1534. Pent la venirea lul in Aton, nu
se scie nimica positiva despre Rcesta persona insomnata. Lucrat'a el in Tesalonic? Fost'a in rely iuni cu N6goe Basarab,
care slela 1513-1517 a fundatti monastirea Argesului, unde
i-a remasit si doo nume Manole si Manea"- ? Senna ins6posi-

tiva, ca, inainte de anul 1534 Mesterul Manole" isI incepe

activitatea sa in muntele Atonulul si anume in monastirea
Protatulu!. Dar mar special:
a Tpyip It. A. As/ 1867, Tom. IV pag. 138.
(b) Ibid pag. 270. Nol nu eredemii agestii portretii fiteutd de alms! Panselin ;
(tiler nierdri zugravii nujl purai portretele lor. El este posteriori.

www.dacoromanica.ro

ME$TERUL MANOLE

169

MeteruluT Mano le CC. in. Aton iT arata arta Ba. Eu Biserica

Protatului si anume, pre timpul Protilor Gavriil $i Serafim.

Dar, pentru ca sa putemtt determina, i timpul, and anume
11Manea" 'T-a desfauratd aid activitatea sa, st incepemd cu
anul 1508, cAnd Bogdan Voevodit, fiiul lm Stefan celd mare,
a ziditti tinda cea despre Meg. t-nOpte a Bisericel Protatului
pe timpul ProtatuluT Paisie. (a). Protul Gavriil, intre anil
1513-1520, a zugrilvitd -tinda cea construitit de Bogdan,
pdte kiar cu daruirile", ce a primitd dela NOgoe Basarab,
and a venitti la Arge pentru gatirea acestei monastirt(b).
Zngriivirea pre timpul lui Gavriil a tinder lui Bogdan se
probdza din portretul 1u Gavriil, ce se afla, in altarul Bisericei ProtatuluT (c). Dar acum trebue sa scirnii, and in special s'a zugravitu Biserica ProtatuluT; caci cu ac4std, data se
irwepe activitatea Melterulm Manole" in muntele AtonuluT.
Present-trait aict tote elementele istorice, de care dispunemu
0 care ne putt' conduce la resolvarea acestei cestiuni.
Portretul Rrotului Serafim, care a zugravitt. acesta Biserica, tine in mane unit rulott, iar, pre dinsul citirnd :
6.1%0 Up.-ticroc TOv v'pri-nxx TO I
Am construitu tinda (deIlpoycitou ix Giapcov xsa TO xxpt.Apus) a ProtatuluT din
TCIVOyEIOV xat Tiro

ixikricriccv 1a-

temeliT si clopotnita, iar Bise-

rica am zugravit'o.
In biografia prea CuviosuluT Teofil ul AtonuluT iarali se

-r6Fria-o:" (d)

cites cel

(a) Biserica Protatului are doe tindf (pridvore), una spre MAdii-n6pte, zidiri do
Bogdan-voevedii la 1508 $i zugritvitit pre timpul Protului, Gavriil, dupre cum so
Constar'. din ingcriptiunea, atlitdre afei, rli alta spre Apus, ziditil de Protul Serafim
gi zugravitii de Mesterul Manole" Tpqbt It. pc. AR. 1867 T. IV pag. 127 268.
sq.1 Pgcatti, cu P. S. Porfirio an ni comumcii $i inscriptiunea, relative la Bogdan...
( b ) Archiva lit. B. P. Hajden. T. I part. II pag. 150. Tot aici observemii, ca P. S.
Porfirie, conduckIndu-he de opts, Cuomenia Pocciu a BOCTOROMI.r puce pre Gavriil protd numai la 1526Ntn Ere -ce el -ocapa acestit demnitate si la 1517 (vedi
Archiva locul citatii mar sus. t
Opera Cnomenin Poccia Cu BOCTOKOWb no Atanwb Aepnonnburb--=12elatiunil.

Kugel' cu Orientul in afacerele biseticesci este o carte cu actele Ministerului de

Ecsterne al RusieT, publicatii de A. H. Muraviev in 1858. Part. I.
( c) Tpyikm boe cit. pag. 269.
((I.) Tpying K. A. Ass. 1867. T. iV pag. 270.

www.dacoromanica.ro

1.60

MEOIERUL MAINfOLt

MutTiX6crac 8i TOv Ocnov OEpsocXov xxi, 6 klOsi4 tipc7..not; (11E-

60.1.1.) dcp'ori oixo86p.laa TOv *Orpta Tor, riporratou ix gipcov

xxi, TO mcFrocvapdovi xxi TO ExXylaixv i.0-T6planf

pairriacv
LxS,

eX:CU.E10

rx-

T ?ic TO7) 11pCOTCCTOU dc-

xai evrcixadp Eic TO XiALOV

TOU, -1101SXMCEY IleTa ivbc a;Excpoij". (a)

eFiindu geIost de prea cuviosul Teofil si numitul Prota

(Serafim) , dupa ce a con -

struitti tinda Protatului din

temelii-

psi

clopotnita si Bise-

rica a zugravit'o '0-a clan

dimisiunea din demnitatea
de Protata, si ducendu-se la
kilia lul, s'a liniscitu cu unt
frate $

In fine D, Rico, catitorindilin Aton prin seculul al XVII-lea,

aerie despre Biserica Protatului :
$Cette eglise (71 x0iFFES

TES rlavnicccle dormir de

la Sainte Vierge) qui est trios

Acesta Biserica a (Ador-

n-lire S -teT F'eciare ,) carea

este forte vekie, A fostti reancienne, fut reparee, i1 y a parata,

suntti aprope 164 anY,
environ 164 ans, comme on
dupre
cum se vede dinteo
le voit par une inscription, insdriptiune,
ce se afla pre
qui se- trot we sur l'une de unul din pereth.
murailles (b).
Eca aatele istoriee, relative la constructiunile qi zugravirea
Bisericei Protatului. i anume Bogdan voevoda cu Protul
Paisie- a -construita tinda despre. Meda-nOpte, Gavriil, celti
dela santirea mOnastirer Argeq, a zugravittt acesta -tinda,
Tar Protul Serafim a construitti tinda despre Apusa, clopot-

nita i a zugrtvitti Biserica. Acura, pre basa citatulul D.

Rico, P. S. Porfirie crede, ca Biserica Protatului s'a zugravita
de Panselin, la anul 1534. Sit vedema.
Mai Intaiti, ca Biserica Protatului cu pictura sa este opera
a penelului Meterului Manole" al Atonului, despre acdsta
nu putema avea, aid o indoialbr Genul picturilor din, acdsta,

Biserica este comunil cu cela din Biserica_ catedrala din

Tesalonic) supra-numita a Elasonulul, cu -picturele din Big
serica Chilindaruluil precum i cu picturile altor Biserica,
datorate penetuluT lui,Panselin". Zugravirea BisericeT Protatului de 011.6 Panselin, se mai probeza cu inscriptiunea
(a) Ibidem pag, 127.
I b) Histoire de 1'Etat present de 1'Eglise grecque et ,armenienne pat-M. le chevalier Ricaut, traduite de 1'Anglais par M. de Rosemond a Amsterdam 1698.

www.dacoromanica.ro

161

ME TTERUL MANOLE

numelul de Manea", aflatord pre p6retele despre 1116414-41

a proscomidiei acestei BisericT. i in fine peneluld din acdsta
Biserica al luT Manea" ar Atonului se confirma, i prin por-

tretul acestul meterd, care One la 1798 se afla in tinda

despre Apusd a Bisericei, Tar de 1a ac6sta data a fostd radicatt Gu teneald, cu tot de eatr6 iconograful Damaskin, und

adoratorti al tut Panselin, i dusd in kilia sa din xnunte.

Despre ecsistenta penelului Meteruluf Manole" in Biserica Protatului nu este, adaugamui, nicT o indoela, dar este
neadmisibild anul 1534, ca data a zugravird Bisericd. Eca
i cuvintele inadmisibilit &tei acestei date.

P. S. Porfirie, luandd, ca punetd de plecare, anul 1698,

data publicard in frantuzesee a operel D. Rico, i din adsta
data scitclindd tocmat 164 mg, capita o remiiqiVi de 1534 qi
atuna en entusiasmd ;lice : eat data zugravirei Bisericei Protatului". Cu tote respectul, ce avema pentru P. S. Porfirie, nu
ne putemd Envoi cu ace sta opiniune. Anul 1698 este data publicarei operel D. Rico in frantuzesce. D. Rico, dei face mentiune de o inscriptiune, not 4icemd, ca, conform numal spuselor din Aton, stabilesce, ea Biserica, pre timpul cetlettoriei sae
in Aton,qi nu a publicarei i Inca in frantuzesce a operei sele,
a fostd reparath, i ace sta cam de 164 ant Asti-feat din acest
citaffi alp. Rico se vede, ca el n'a v64utdinscriptiunea qi nicT
portretul lui Panselin" i tot-o-data pentru noT de aid result&
numal atAta, ca Biserica ProtatuluT a fostd reparata inainte
de anul 1534; dar cand anume ? Intre anii 1513
1520,,
cand Protul Gavriil a zugravitd tinda lul Bogdan voevodd,
Inca nu ecsista, e prea adevetat, tinda dtvre Apus cu portretul
lui Panselin qi nici Biserica Protatului nu s'a pututd zugravi;
eAci, in intervalul dela 1513 1520 i ceva, not nu ni vine a
crede, ca -wad Panselin" sit nu fi facutd cunoscinta lul Mg e
Basarab, care umpluse toffi Oriental i Tesalonicul impreunit cu daruirila" sae, qi care a adunaffi la Arge totti, ce
era notabild pre acele timpuri in Aton (a). Terminate fiindi

(a) VelT Archly& ist. B. P. MIAMI T. I part, II pag. 132-150.

3

www.dacoromanica.ro

162

METTERtIL MANOLE

Ins mongstirea aela Arges 1i 'Ate si a S. George cu Metropolia din TOrgovistea, precum si celelalte reparaturi, &cute
de Negoe la mongstirile mai insemnate din Tent.; (a) si ne
mai avendt Mesterul Mano le" de lucru in T6ra roma,n4scit
din causa mOrtei lui N4goe la 1521; in acelasi ant, ski ceva

mai tarp Manea" se presintg la Aton, unde isi incepe

activitatea sa de zugravt (b). Si apoi mai este unt considerentt i inct capitalist, care trebuea stl gritbiase6 zugriivirea Bisericei Protatului cu constructiunile, fitcute de Protul
Serafim; voinnt st clicetnt dgruirile" lul Negoe, {Acute pentru Biserica Protatului in pers6na lui Gavriil, ce luase parte
la santirea monastirei dela Arges; cacci la din contra acele

dgruiri" puteit fi keltuite i nisce construetiuni, ca ale lul

Serafim (tinda si clopotnita), precum si zugrgvirea Bisericei
catedrale a Atonului nu s'ar fi ft-tent-it, de cat cu nisce ditmini" bogate, ca ale lei N6goe Basarab (c). Si ca dovadit,
ca itr adev6rt dgruirile" Tut' Negoe, dar si ale tut' Radu eel
mare, skimbase fata Atonului, s citamt aici unit pasagiti
dintr'o petitiune, adresatg de bgtrinii Iacov si Martinie in numele comutittei S. Panteleimon (Ruricul) Tarului Ivan Groznii
la 1548 :
((A ci Ttrb pop, Ram) npe(*Ear de atuncl, cum a mu
11 monaempL xoWTI 3allyeTtah, eeliThl ere He
Hpaspiim, Han B0J1011161tie H HBepeitie Houma upHallpaion, 6130H
eTaBHJICH OWL,

mouarrmpil Ha el3f1T0If rapt, Halm

MaTb cHoe pmeHie, H Raponau

ir') cezra or, cam'', semen' (e).

ritt elt (I. Vasilievici, tatal)

simonastirea voesce .8a se pustiiasce, decd to nu o veX Cauta, &Ore cum cautd voevo6ia

Valachiei i Meriedemonastirile lor din S. Munte (d), ca

o mama pre nascutul set si

le at dgruitt for sate din pamenturile lor.,

a) Mid pag. 148. Iaropia ziric IIxXax Accx(ac A. Cootetvo5. T. II pag. 81.
(1)) Nol din ciao ennoseemd pdng acum ne-am formatd corivictinnoa, cu Mosteml Manole" dela Arges era und feld -de Le Comte de astidi. Arehiteetil prin
epecialitate, el era si una zugravd mare. Adeed sciea face biserici si toemal
unit asemenea omu 11 trebuia lul Lingo,

( e) Vedi locul citatd din Archiva istoriei.

(d) Alusiune la mendstirea lei Marion, supra-numitil Cotlomuz si care era pre
la inceputul seeululu! at XVI-lea Laura eea mare a ferd Munteneser, dar care
a fostii luat'ii de (irec!, se intelege, ea rdsplatd pentru aVerile, ce tiled din
Terri. 1

...

(s) Tpygm K. g. Ax. 1867 T. IV, peg. 278.

www.dacoromanica.ro

METERUL MANOLE

i68

Prin urmare satele Romani lor si mai ales bard' lui N6goe
ali facutu ca monastirile Atonulul qi in special a Protatului,
carea se indentifica Cu Lavra S-lui Atanasie, sa fie ingrijite
ca copii unel mame," i acestet ingrijire la Biserica Protatului s'a inceput de Protul Gavriil nu mai -Carpti de anul 1520,
iar dupa aces-tit anti indata Protul Serafim a zugravitt Biserica qi a facutg. qi constructiunile cunoscute. Noi clicemu indata dupa anul 1520; ccid consideramu pre Protul Serafim,

ca succesorit, deca nu al lui Gavriil, dar imediat dupa el a

operatti tote aceste lncrari cu banii ltti N6goe, cad eca cum
se ecsprim Protul Gavriil in biografia S. Nifon, dupg, anul
1525 vorbindti. despre N6goe: Iar lavra lui Sveti Atanasie,
tota Biserica cea mare cu oltarul 53i Cu tindele le-a inoitil,"
adeca le-a zugravitti (a). Cu modal acesta sirul Protilor Atonului, carii s'au ocupatti cu infrumusetarea Bisericei Protatului, trebue sit fie stabilitti astu-felti: Gavriil 00, la anul
1520, Dorotel putint timpti i Serafim de la anul 1520 sou
cell mult 1521, care a i zugravitit Biserica Protatului in
anul mortei lui N6goe Basarab, 1521, ski imediatu dupa ac6sta data (b). Acum d6cit voimu sa ficsa,nm i anul nascerei
II Melterului Manole," trebue sit admitemii, cit la anul 1520,
spre a-i-se incredinta zugravirea Bisericei Protatului, trebue
sit fi avutti o virstit barbat6sca, de celit putin 30 gi mai bine
de ani, 1 i ca (grin urmare el urmizet a se fi netscut intre anit"

100-1490.
Adoa productiune a apenelului Meterului Manole" este
i Biserica de la monastirea Chilindarul, carea se mai numesce ci Lavra serbiasca. Aa, Barski, care a calatoritg. la
Aton in anul 1744, ci a adunatti tote traditiunile locale de
pre atunci, despre Biserica Chilindarului se ecspima :
(a) Archiva istorica T. part. II, pag. 146.
(b) P. S. Porfirie dandu Protatil Atonulul din ac6sta opochrt dupre opera
(Cuomenia Poccin e'a BOCTOICOMb ==-Relatiunile Rudd on oriental , merge bine;
de indatii lug ce se fundtSzii pre alto sorginti si mai ales pre portrete, introduce
anachronisms in sirul Trotilor. Asa P. S. Sa pune pang la 1520 pe Dorotel, pre
Gavriil (ilfi pune de in anal 1520, in contra dat' din biografia S-lui Nifon; Iar
pre Serafim till duce tocmai in anal 1531. Actistrt din urmit erore a provenitd din
causa alcululul flicutfi cn anulu edit'irei in frantuzesce a operei D. Rico si tot-odata, ca n'a avutti cunoseing de scrierea Protuluf Gavriil despre S. Nifon.

www.dacoromanica.ro

164

ME$TRUI., MANOL

eXmlumAapeRili co6opi gpets.fre

Catedrala Chilindarulut a

HOTOpHp0BaHl 611.11 rpOHOM1 UM-

fostu zugravita de mult de

catre grecul Panselin.,

Apoi, vorbind despre genul picturilor acestei Biserici, adauga:
ellmotionmeamie nomepxamh m
cIcon,ografia de pre placeautionn. (a)

lipeBoa-

fonuri qi perecir intregului

templu este incomparabil

mbumaioutee, aule to HO mmoro-

superiors celcr-l-alte monas-

catmami) ECM xpama meepamaemHO

HIMIX73

mottacTupeti

Anne, HO altif moue apameea

6bITH. (b)

firi, ca cand n'ar fi veke, ci

se pare a fi ca noun,

Cu acesta cestiune am scapatit uor. Doe citate din opera

calatoruhti rusts la muntele Atonului i genul picturilor din
Biserica Chilindarului santil. probe satisfacatere, ca sa ne intariasce in convineciunea, ca zugravirea Bisericei din monastirea Chilindarului este opera tot-ti. a Meterului Manole."
Dar acum vine la rOndo a. doa cestiune ; adeca timpul, dad
Mai-rnarele" seculului al XVI-lea a esecutati l. acesta lucrare.
P. S. Porfirie i aici ne perta prin opera, eunoscuta acum
leetorilor notri i intitulata : Rel4unile Rusiei cu Orientul
In afacerele bisericesci" ; yi acesta pentru ca sa vine la conclusiunea, ca, Panselin" a zugravitii Biserica Chilindarului
intre mail 1571
1582. par not aid In mode sumarit observamit, ca Panselin cu modul acesta, pre timpul zugravirei
acestei Biserici trebuea sit alba etatea de 70 ani; adeca, incapabiltli de a sta pre skele mai multe luni de dimine-ca pease
sera, i apoi a scete din peneful seu o iconografie, carea, dupre
cum observa Barski era incomparabilti superiara, celoralalte
monitstiri". Noi nu avermti necesitate de multe citate, spre a

limped cestiunea timpului zugravirei Bisericei celei marl

din Chilindar. Din tote ecstractele, factbte de catre P. S. Sa
de pre opera : Relatiunile Rusiei etc." not vomit lua unul
singurti, care ni va servi, ca limits in cestiunea timpului zugravirei acestei. Biserici, i preste care nu vomit putea trece,
(a Tpmfa K. A. A.R. 1867 T. IV .pag. 162. Rospre nationalitatea 1uT Panselin
ve41 observatiunea de mai sus.
(b) Ibid. pag. 163.

www.dacoromanica.ro

MWVERUL MANOLE

165

apoT ne vomit indrepta privirile n6stre iar6s1 asupra opera

biogr,afia S. Nifon" de Protul Gavriil, care ni va procura
data lucrarii Meqterului Manole" in Chilindar cu probalitatea cea mai apropi6tii de adev6r. Si in special :
Calug6riT din mOnastirea Chilindarului, ca tots caug6rii
din Aton qi alte parCi ale ortodocsiei, de indata ce ved&i,
ea milele Domnitorilor roman' nu se radicail pen6 la d6,ruirile" lui Negoe Basarab, atunci mai alergat Si la Tani!
Rusiei, precum qi la prin.cipii Iberia .4a, calugrit din m6nAstirea Chilindarului la anul 1555 all triimisti la Moscva
pre eclisiarchulmonastirei, Silvestru, cu mai multi frat-i, ca
srt cell, dela Tarul Ivan G-roznii mils pentru monastire si
Tarul cu familia imperials in anul 1556 le-a datti 350 ruble,
precum qi obiecte mai multe. Dupa aceste, in anul 1571 dilugriA presinth, o jalba noun Tarului, unde, dupg, ce se dit

unit conatu de intrebuintarea rublelor din 1556, adaugl :

g?..

1/CTO-1 C

$11TBEW Er0

V.,

Pe

INN II

CireTIANINE iltierk OH. flAtiEWZ

KEAIE

NOBN. N

C'rertAMINq CTI-0

11V-

iNOTBONA 1111K0All NEE

ECTk

seaTrkKZ mONaC-

TkIKKHxz ... RCA k0 CVT

ob+,1"-wana,

14

CtiOlii KeACOT
RAETZ

TO`IlF0

intarqce zidiurile i kiliile

inoesce-le qi portica o intaresce; mai ales portita St. facetoriului de minuni Nicolas,
care este Tonga portile menastirei ... Cad tote stintll ubrede si cauta inoire. Punc-

tual singurd S-ta Bisericci

Cira Al to KOMI BS este in frumuseta ; adeca

FIONOBAENII0.

ANNA

3(AM KZ

cReguleza S-ta monAstire;

...

E-

neE614-

zugravita.

(a)

Ni mai trebue Ere si alts probA, eb, Biserica Chilindarului

la anul 1571 era in frumuseta et", zugitivita? Dups acestit
mitirturisire kiar a calugerilor nesaCiqi din Chilindar, nor,
(a) Tpygm K, j.c. AR. 1867 T, IV pa,?,.. 161,

www.dacoromanica.ro

166

METERT.JL MANGLE

cu totitres_pectul declinamit invitarea P. S. Porfirie, de alit

mai urma pre calea citatelor. Ac4sta copie de scrisore, gasitit tot de P. S. Sa fn anul 1846 la Chilindar, ne autoriza
pre no; eel ce avenati 1a indemana pre Protul Gavriil, de a
ne opri aid cu investigMiunile i a declara sus i tare, camOndstirea Chilindarul la 1571 era zugrelvitd. Apoi sa ne intorcemit la biografia, St. Nifon i aid s citirml" : Si la
Lavra cea mare a Chilindarului iar a whist" apa, tot ca la
Iver" ; adecit : pre sus pre zidiuri a adusti apa cu urldie" (a).
Acton, d6ca N4goe Basarab a adusti apa la Chilindar cu
atata maestrie, putea el sal nu inbogrttasc6" acdsta monastire cu tote trebuitiele" ; adeca sa o lase nezugrftivitil? Nu,
Biserica monastirei Chilindarului, judecandit dupre frumuseta artei, ne obliga sa clicemti, ca ea este zugravita, deca nu
mai nainte, apoi indata dupa a Protatului, i atunci Panselin" era in too, splend6rea geniului FAA; adecit, Intre anii
1520

1530, i cand Meterul Manole" putea sa alba

etatea de 40 0 ceva de anf.

A treia producfune a penelulul lui Panselinl este si Biserica S-lux Panteleimon de la mOnastirea Rusicul. Genul
picturilor din ac6sta Biserica s6m6nil, in total cu cell din
Biserica Protatului 0 a Chilindarului i apoi activitatea lui
Panselin" din acdsta monastire se mai prob6za qi de crttre
traditiunea locala. P. S. Porfirie, dandti pre scurt relatiunile
monachilor din monastirea Rusicul cu Tariff Rusiei, cautti a
proba cu jalbele calug6rilor, e t Biserica acestei monastiri n'a
pututti sg, se zugraviasc6 mai Inainte de anul 1554-1574,
gi fundeza adsta parere pre lipsa de mijloce a monastirei. (b)
P. S. Sa se vede, ca n'a luatit in consideratiune la, emiterea
77

acestei opiniuni, ca in acdsta memastirea Inca din velZime alt

fostti eitilueri de doh nationalitati-Greci i R-ui; i acei ce

se jaluescii cu lipsa de mijloce suntli Ru0i, impin0 fiindit

spre milisteniile din Rusia de catr6 Greci, carif 'I av6tl merticul for din Terile romane, incrt, de la Vladit voevodit, 1487,
(a) Archiva ist. T. I, part. 11, pag. 146.
(b) TpyAbt K. A. AN. 1867 Tom. IV pag. 276-279.

www.dacoromanica.ro

ME$TERUL MANOLE

167

qi care merticti anualti in suraii, de 6,000 aspre pre timpul

luT Radul celti mare (1496), s'a, sporitt cu 3,000 aspri, apoi
cu 4,000 aspri (a) Si apoi Mar d6c6, mij16cele, date
de Radul cela mare, nu ajungeti qi pentru zugrA,virea Biserice ; si ddcA, este adeverattl, dupre cunati aerie egumenul acesta mOnitstirT, Paisie, Tarulut Vasilie IvanovicI (1508), cii,
altarul BisericeT cei marl s'a ruinatu si cade" (b)); nu trebue
sit uliamii, ca dupri, Radu, la 1513, a venitt pre tronul Terel
la 1502

romanesd Mg-0e Basarab, care n'a lasatu nicI o monastire

din tote Orientul nemiluitti qi neajutata, dar unu altarti nereparatti qi o Biserica nezugrilvita? Sa reproducenaft 11186 i

aid cuvintele Protulut Gavriil, care este cell mat autoritaru

in ac6stri, materie: Ca, t6te mondstirile din S. Muntele AtonuluT le-a imbogatitu cu tote trebuintele, qi dobit6ce le-ati
data i multe zidirl a fitcutti." etc. (c). In eat noT suntenatt convinf, ca qi Biserica S. Panteleimon din morastirea Rusicul
s'a zugravitt de Panselin", nu tArcliii dupit anul morcei lnf
N6goe Basarab, 1521; gi acdstii opiniune not o fundImA qi

pre considerentul, ea de la anul 1510-1548 caluerii din

Rusicul nu se maT adresdza pentru milostenii la Tarii Rusiel
qi la principir IberieT, citei Radul eel mare qi` cu Negoe Basarab, le-a imbogatitt . cu t6te trebuintele."
A patra Bisericat, zugrtivila tot de Pause lin", este qi aceia
de la Kilia luT Macarie supra-nurnitit MolivdoclisurBiserica plumbuitti." Genul picturilor probdza, acesta gi apoi: activitatea Mqterultn: Mano le" din adsta mOnastire se maT
atesth, si de dare tradiiiunea locals. i pentru ca sa se cu-

n6sc6 si mg bine timpul, dad Manes" al Atonului

pusil in actiune penelul s611 qi in ac6stA Biserica, damii aid
in traductiunea romans inscriptiunea cea slavo-serha, carea
se pitistreza i pen6 ,asta-cli in acdstg, Biserica i carea intre
altele aratA i pre fundatorul et : eCu invoirea Tatalul, cu
ajutorul FiiuluT si cu severOrea (implinirea) S. Spiritti, s'a
(a) ARTLI pyccnaro Ha CBRTOR73 A001173monamapn GB. BedIIRO myqemncallaliTeleg-

moHa. hies % 1873. pag. 437-442.

(b) Cnoinenin Poccin C73 BOCTOROM'L part. I. pag. 30-31,

(c) Archiva let. T. I part. II pag.. 146,

www.dacoromanica.ro

168

ME$TERUL MANOLE

radicatt acestu templu al Adormirel Prea Santee StApand

nostre Nascetorei de Dumnedeu si pururea Feciorei Maria,
In anul 7045 (1537), terminandu-se in luna luT Octomvrie
22 Bile, crugul sorelui 22, al luneT 1, Temelia
. , epacta
6, indictionul 15). Cu acesta s'at'e ostenitt mult pecatosii
in schima numici Macarie si Drnitrienie, (a). Cu modul
acesta not pentru activitatea Mesterului Manole" din muntele Atonului mai averat o data positive,; adecit, in anul
1537 Mesterul Manole" a zagretvitt Biserica dela Kilia,
supra-numitet molivdoclisura si la acestii data el trebue siz fi
avuttt etatea de 57 ani, cehi mult.

In fine fitcendii si o privire retrospective asupra activita-cei Mesterului Manole" din muntele Atonului, stabilimt,
c6, Mesterul Manole" a Romanilor trebue set fie aceiag pers6nd cu. Manea" al Atonului', fi cd el, pardsind Tera romelnisca dupe mdrtea
Negoe Basarab (1521), s'a dust
in Aton, uncle a zugretvitt Bisericile catedrale din Wind s-

tirile Chilindarul, Protatul, Rusicul si Biserica dela kilia

plumbuitd. i cu t6te c traditiunile Atonului atribuescii penelului bit Panselin si alte Biserici, not nu vedemti genul
picturelor acestuT Mai-mare", de cAt la Bisericile, enume-

rate mai sus, si intr'unt numeric de icone, despre care

imediat.
(Va arms)

Arehim. Genadie Enileenn.

(a) TpyAsi K. A. AR. 1867 T. W, pag. 267. ore nu cum -va Manoliu s'a sehimni-

eita 9i s'a numita Macarie 7 ... De la acasti data el ilispare de pre seBna lumet

www.dacoromanica.ro

Santul Sava Martir Gothii

GOT apart deja in timpul imperatulul Caracala (211-217)
ca inimicT al imperiulul Romano, facend invasiunl deva-

statore. Cele mai insemnate din ele sunt cele facute sub
domnia luT Valerianu si Gallianu (253-258), si anume
ill anul 258, 259 si 269, and ail devastat Pontul, Moesia,
Macedonia, Grecia etc. Abia imperatorele AurelianU a putut reusi sa arunce pe GO dincOce de Dunare, retragend

colonia Romana de aci in Moesia, unde a fondat Dacia

Aureliana in anul 272. GOT s'au intins acum pe campiile
fertile ale Dade! Traiane si s'au tinut cat-va timpu linistitT,
asa ca chrestinismul s'a putut respendi intre el maT usor.
CAcT la invasiunile maT sus mentionate, ce aU facut Gotii in
provinciele Romane, au luat cu sine la multime de captivT,
intre 'cari erat multis chrestinT si chiar preotT, si acesti captivi chrestinT all fostU ceT d'Anteit apostolT aT Gotilor. Autorult scrieriT de meatioge gentium, de la inceputul secululuT
al IV-lea (I) considers acestu model de respandire a religiuniT

clirestine ca ua dovada despre divinitatea eT. iMulti fiT aT

Bisericel,, dice elt,, captivate de barbarl, all supus pe stapanit
for Evangeliei luT Christos, asa a. el da invetatori aT credintel

erat sefii acelora, carora erau supusi ca servi dupe dreptul

de resbeth. Ast-fel nimict nu pOte sa resiste gratieT divine ;
nimict nu pote s o impedice de a seversi ceea-ce voesce ;
1)Unii atribue acestii scriere lul Leon eel Mare, alti lul Prosperii.
I

www.dacoromanica.ro

170

SANTUL SAVA MARTIR GOTHII

fiind-ca ea transforms chiar discordia in unire si ranile in

medicamente, asa ca Biserica dobandesce chiar de acolo
noun adaogire, de unde o ameninta pericole (1)., Istoricul
Sozoment descrie modul chrestinisariT Gotilor ast-fel :
La repetitele invasiunT ale barbarilor in Oriental sub Galliant

si imperatoriT urmatorT, at devenitt captivT multi clericl,

carT a trebuit sa merga cu densii. ET vindicat pe bolnavi,
departat pe dem onT, pronuntand numal numele luT Christps
si invocandt pe fiiul lul Dumnedet ; afara de acesta eT aveat
ua viata nepatata si invingeet prin virtutile for tote acusarile
ce se aduceat religiuniT chrestine. BarbariT, plinl de admi-

ratiune pentru viata si faptele minunate ale acestor bar batT, all cunoscut ca este- bine a dobandi favOrea D-euluT

chrestinilor, imitand pe aceT barbati si adorand impreuna

cu densii aceeasi fiinta supremai (2). Istoricul Philostorgiu
indica si maT de aprope, ca captivil cart at convertit pe
GotT, eras din Galatia si Capadocia. Eaca cuvintele sale :
tin timpul imparatiei luT Valerian si Gallianu, ua mare multime de Scycl de dincolo (pentru noT dincOce) de Istru ail
trecut in pamentul Romanilor si in. escursiunile for at devastat ua mare parte a EuropeT. Trecand apoi si in Asia, at
venit in Galatia si in Capadocia si at luat numerosT captivT,
intre carT erat multi clericT ; si ast-fel s'at intorst cu in.semnata prada in patria lord. Dar aceT piosT captivT, petrecand
intre barbarT, at convertit multi din acestia la adeverata
credinta, facendu-I sa parasesca superstitiunile pagane si sa
imbraciseze religiunea chrestina. Intre acesti captivT at fost
si stramosiT luT Ulfila, capadocienT de nemt, din satul

Sadagolthina, aprope de orasult Parnas (3).,

Santul Athanasiu, descriind, la inceputul secoluluT al IV-lea,
victoriele; chrestinismuluT asupra paganismuluT, invOca

intre altele si convertirea Gotilor, aratand influenta binefacatore ce a avut chrestinismul asupra poporelor barbare.
Dupe ce mentioneza mai multe popore barbare, apoT adaoga:
1) II, 33.
2) Hist. eel. 1I, 6.
3) Hist. eccl. II, 5.

www.dacoromanica.ro

SANTUL SA.VA. MARTIR GOTHt

171

(Gine era in stare intre tote poporele acestea sa darime

idolatria si sa planteze virtutea si pietatea, cine afar. de
Domnul nostru Iisus Christos, care nu numat ca a predicat
prin apostolic set, dar si prin influinta sa interlard asupra
inimet barbarilor, i-a facut sa lepede moravurile for cele
salbatice si cultul deilor stramosesci, si sa cunosca pe Eli
si prin Eli sa adore pe Tatal set ? Iar cand barbaril at priimit religiunea lul Christos, iii data lucru de mirat I et

at perdut crudimea for si nu se mat gandesct la lupte si

resbele, ci la pace si amicitie. Cine a facut acestea sat cine

este acela care a unit pe cel ce se urat ? Cine altul decat

iubitul Fiu al Tatalut, comunul mantuitor at tutulor Iisus
Christos, care in iubirea sa catre not a suferit tote pentru
mantuirea nOstra? Cad de mult se predicase despre acesta
pace ce era sa aduca. In Santa Scripture (Isaia q, 4) se dice :
41' vor face saiile fre de filuga ji sulitele secerl, pi nu va
ridica neva inpotriva altui nemii sabia, nu ,re vor maY inveta
a se bate. Nici nu este ceva de necredut una ca acesta, find-

ca si acuma barbaric care at ua inascuta ferocitate de

moravuri, pe cat timpt et sacrifica idolilor, se lupta cu furia

unulu contra altuia si nu potit sta nict lie ore fare sabia ;
iar cand priimesct Invetatura lut Christos, indata parasesct
resbelul si se ocupa de agriculture, nict nu inarmeza, mainile for cu sabia, ci le intindt spre rugaciune ; si inteunt
cuventt inceteza de a se lupta intre densi, ci din contra se
inarmec,la in contra diavolulut si a demonilor, combatendu'i prin stapanire de sine si prin virtutea sufletulut (t).
Este dar bine constatat, ca chrestinismul se introdusese
la Gott deja la finele secolulut al 3 -lea; iar deca unit din
istoricit ecclesiastici sustint, cum ca Cotit n'at primit chrestinismul de cat lid data cu supunerea for prin armele imperatorului Constantin cel Mare, 'et at in vedere, fare indoiala,
ua organisatiune solida a Bisericet GoIllor. La antaiul concilit ecumenic) de la Nicea in anul 325 apare unt episcopt
Gotht sat al Gothiet, Teophil, care a subsemnat decisiunile
(1) De bacarnatione Verbi cap. 51. N.

www.dacoromanica.ro

172

SANTUL SAVA MARTIR GOTHtt

conciliuluT impreuna cu ceT-l'altT sane! parinti. Constantine

supusese pe GotT in anul 322 si priimise in armata romana

multi din el, carT se oferisera pentru serviciul militard. In

anul 323 a incheiat cu Gof un tractat in contra lu! Liciniu.
Asa dar Constantin avea mare interes, sa intaresca legaturile
sale cu GotiT, can erat inimiciT cei maT periculosl al imperiului; de aceea, cand s'a tinut conciliul de la Nicea, s'a gra bit

a invita si pe Episcopul Gotht, si ast-felt Gothia deveni ud

provincia ecclesiastics a imperiuluT Romani. Care a fost
resedinta lul Theophilt, nu este indicate, este insa probabilt
ca nicl nu era fixata.
Am veclut ca chrestinismul s'a introdus la Got! prin captive din Galatia si Capadocia. Acesta ne explica relatiunele
care existat si maT pe urma, dupe cum vom vedea, intre
Biserica din Dacia si acea din Capadocia. Chiar Ulfila, care

a complectat convertirea Gotilor, a fost, dupe cum am

veclut, din parinti CapadocienT. Ulfila s'a nascut in Gothia
in anul 318; prin urmare, cand elt s'a nascut, familia sa se

afla intre Got! mai multi de cat O. jumatate de secult, si

din acesta imprejurare ni putem explica de ce Ulfila a priimit un nume gothict, si fiincln intre Got!, a invetat limba
lor. ParintiT seT l'at crescut in religiunea chrestina si i-at

dat cultura elena, asa ca, fiind si din natura inzestrat cu

multe talente, a fost bine preparat pentru a fi invetatorul si
educatorul poporulu! Gothict. In etate de 3o de an!, Ulfila a
fost hirotonit episcopt al Gothie! (To'n &v rij T vex xptcrreaveUvrwv) si a lucrat cu mare zelt pentru convertirea Gotilor (O.

Numerul chrestinilor a crescut in Ghothia asa de multi,

in cat regele sat, cum 'T placea s se numesca, judecatorul
Gotilor, Athanaric, care era credincios paganismuluT, a ordonat ua teribila persecutiune in contra lor,in anu1355 Cu acesta

occasiune s'a dovedit cat de mult se Ii radacinase chrestinismul in inimele Gotilor, c4cl multl barbatl si femel at
suferit mOrtea de martin, asa Ca (cum se exprima episcopul
1] In timpul cand Cyrillil Hierosolimitanul scria cateehesele sale (pe la 347)
GotiT Qi Sarmatii aveau, dupg cum dice acest Pruiute, uu numal Episcopit al preolA
tti diaeonl, dar yi monach! si monachiL

www.dacoromanica.ro

rig

SANTUL SAVA MARIiR GOTTID

gothu Auxentiu, de la Dorostolt sari Silistria, care vorbesce despre acesta), persecutoriT a trebuit sa se cofunde si Sri
remand rusinati, iar cel persecutatI AU fost coronae!". Persecutiunea acesta a silit pe Ulfila, dupe lid archipdstorie de
septe an!, se treca cu un mare humeri de compatriotipeste
Dunare in Moesia, unde s'a si asedat, cu permissiunea imperatuluT Constantiu, in partile langd Nicopolis (1). Aci, in
Moesia, partidul predominantu in timpu luT Constantiu find
cel ariant, avend de cape pe Valens episcopu de la Sigisdunuml priimi, si Ulfila, si prig elu turma sa, arianismul.
CdcT este neesact cand se dice, ca GOT au priimit chrestinismul in forma ariana. Santul Augustin dice ca, dupe cum
a audit de la martori ocular!, tot! GotiT in timpul persecutiuniT

erati chrestinT catholic! salt orthodox! (2), si tot asa cetim

si la St. Vasilie, Ambrosiu si Hieronym.
Ud dovadd despre acesta ma! este chiar subscrierea decisiunilor conciliului de la Nicea de catre Episcopult Theofill, precum si epistola Bisericel din Gothia catre B,iserica
din Capadocia7 despre care v6mu vorbi mal jos, si care
termind cu ud forma" de _doxologid care este cu totul ortodoxd si, contra inveedturilor ariane (3). Este dar mai mult
de cat pro babilt, ca GOT alt priimitt arianismul dupe ce
au trecut dincolo de Dunare, aidcd dupe anul 355.
Persecutiunea luT Athanaricu a silit, dupe cum amt vedut, pe Ulfila psi unU mare numer de crestinT Got! sa treca
in Moesia; dar fard indoeld a maT remas si in Dacia Tra-

iand multi crestini, dupe cum se vede chiar din a doua

1) Far. indoOlii Philostorgiu are in vedere ae6stii anteia emigratiune a Gotilor
c.iind Om (II, 5) 'Ott OiTcpOzti.1 (First Icati Tofyroo.; T.ok xp.;yooq

'se.

TthY 7re-

pay latpoo Ta.l.vacby, obc o1 ply siXac risk,

43
vint la.thoug xecX05at,
IrOAOY tic Tips TWIIILLOY Sca(ic(iicat XabY St skipaG9.10, ix T6)Y Oti.theY
ifi*G)V ikatirilerctc.

2) De civ. De lib. XVIII, e 52: nisi forte non est perseeutio compntanda, quando
relyGothorum in ipsa Gothiapersecutus est Christianos erudolitate mirabili, own ibi
non went nisi catholici, quorum plurimi martyrio coronati suet sicut a quibusdam
fratribus, qui tune illie pueri fuerant, et seista vidisse ineunetauter recordabanturl
audivimus.

3) Try, Si aoyccp.iyy (D-sleului Tati1) agoc u. T. A. cthy scuat p.oyoyeve

xal ciyitp Ilyeo

Neander 1. c. pag. 480, nota 4.

www.dacoromanica.ro

174

SANTUL SA VA MARTIR GOTHo

persecutiune care a urmat dupe cati-va ant. Acesti crestinT

care at remas, at contribuitt de sigurt la lAtirea crestinis-

mului printre Goti de aci; dar afara de e at mai fostt si

alti misionarl. Ast-fel Santul Vasiliu lauds inteuna din epistolele sale zelul unuT Eutyches din Capadocia pentru
convertirea Gotilor pe la jUmatate a secolulul al IV-lea.
tNici unult din noT,, scrie Mamie Vasiliu, cnU este asemenea luT Euth ))ches in virtute ; cad noT, departe de a imblAncli

pe barbarl prin puterea spiritulul si a darurilort sale, din contra chiar pe ceT blanch IT facemt feroci prin multimea pacatelor nOstre (9). Vedem der ca vechia legaturd intre Goti
si Capadocieni tot se maT conserva, despre care vomt vedea maT. jos si alte dovec,Ii.

Mai departe gasim in Dacia

TraianA, tot pe la inijlocul secoluluT al IV-lea, Inca unt mis-

sionart forte zelos, pe ereticul. Audiu, prin a cArui activitate s'al't infiintatt aci o multime de InOnastiri --cle ambele
sexe. Acest Audiu sat, dupe numele set Syrian, Udo, era
din Mesopotamia si apartinea BisericeISyriane. Elt era renumitt in patria sa pentru santenia vietei sale si pentru, zelulu cu care combatea vitiurile si coruptiunea. Istoricul Epifaniu, crtruia datorim datele cele mai esacte 0 maT adeverate in privinta luT Audiu, (2) lauds forte multi curagiul
cu care Audiu blama pe faciA coruptiunea ce se introdusese intre crestini, si mai cu sand intre clericl; dar acest
curagit l'a expus urel si persecutiunii celor atinsT, pene
cand in cele din urma Audiu, fiind excomunicat; a fundat
ua comunitate schismatics, si s'a hirotonit episcopt de catre un alt episcopal schismatict care avea aceleasT opiniunt
In privinta doctrineT numaT in doue.puncte se departa Audiu de Biserica orthodoxy : t) ca nu voia a recunOsce decisiunile conciliulul de la Nicea relative la serbarea pascelor,
si 2l ca lua in senst literalt tote acele espressiuni ale Sante Scripturl in care se vorbesce despre Dumnec,let ca despre unt omt cu corpt, ochi, urechie etc., sustinandt ca o1] Epist. 164.
2j Contra haerese. lib. 111.

www.dacoromanica.ro

SA&NTUL SAVA MARTIR GOTH6

175

mul este imagine a lui D-clet in privinta corpulul (xcaci

cro5p.a). Acusat de catre Episcopt inaintea imperatulul (dupe
cum este probabil: Constantiu), Audiu a fost exilat in Scy-

thia, de unde apol a trecut in Gothia; act a dobandita ud

multime de partisans, cari petreceat in mOndstiri ud viata
monachald, pe care Epifaniu o descrie ca admirabila. Pentru ei a hirotonit Audiu mai multi episcopi, intre cari cel
mai insemnat a fost Silvanus.
Dovada cum ca dupd trecerea lull Ulfila in Moesia in anul 355, at remas multi cretinT in Dacia Traiand, este ca
15 ani dupa anteia persecutiune a urmat Inca una forte asprd (37o), in care multi at sigilat cu, sangele for credinta
in Christos. Cel maT insemnati din acqtT martini sunt : St.

Nichita si St. Sava. De lid cam data vom vorbi despre

martirul acestuia din urmd : Antait pentru ca avem o espu-

nere a martiruluT set authentica, fiind-ca emana chiar

de la timpul acela, din partea comunitatii crestine din
Ghotia; si al doilea pentru ca din acesta expunere se vede
fOrte clara, ca persecutiunile in contra crestiniior nu eraa
provocate de fanatismul poporulul pagant, ci mai mult de
iateresele politice ale principeluT, care vedea in crestini
nisce amid aT Romanilor.
Acosta pretiosa epistola a Bisericel din Gothia cdtre Biserica din Capadocia (I) incepe cu urmatorea salutare apostolica ; (Biserica luT Dumneclet, care este in Gothia,
Bisericel din Capadocia, si tutulbr acetora cari sunt membrl
aT s'antei Bisericl catholice, mild, pace si dragoste de la Dum-

nedet Tani si de la Domnul nostru Iisus Christos. Ceea

ce a clis Petru, ca in orl ce poport, ci ne se teme de Dumnedet si este drepta, acesta '1 este placut, s'a adeverit si
acum. S'a constatat in martirul Santului Sava. Epistola
da apoT ud scurta schica a yield luT Sava:

cSava era din nema un Gotha si traia in Gothia in

mijlocul, unul poport rot si perverse. Da strAlucia ca IA
lumina in lume, fiind-ca a urmat s'antilor si s'a disiins ca
I] Originalul greeeseU se afla in Aetia-Sanetorum T.11, mans. April. in Appendiee,
fi 967.

www.dacoromanica.ro

116

SANTUL SAVA MARTIR OOTHb

,,

acestia in virtutile chrestine. Deja din mica sa copilaria

n'avea altd zelt si alta tinuta, decat acesta, de a fi devotat
DomnuluT si MantuitoruluT nostru Iisus Christos ; el'
considera ca virtutea cea mai perfecta, de a deveni un
barbatt perfectt in cunOscerea fiulul lul Dumneclet. Dar
precum la aceia, care iubesct pe_D-clet, tote lucrurile prospera, ast-fel si elt a avut parte de premiul chiamariT de sus,

la care alinut din copilaria si pentru care se luptase in

contra adversarulul si invinsese tote relele vietei, asa ca
devenise blandt. si pacinicu catra totT. De aceea Biserica,
dupa odihnirea sa in Christos, nu pate sa taca, ci voesce

sa descria faptele sale eroice chrestine spre aducere a

minte si edificare a credinciosilor.

Elt avea credinta drepta si ferma, se arata gata la orlce ascultare si dreptate si avea .inima blanda : desi n'avea
talentul de a vorbi, era insa bogat in cunoscintI; pentru
aperarea adeverulullua cuventul si astupa paganilor gura,
fara insa a se mandri, ci era, dupe cum se cuvine smeritilor,
conciliatory, linistit iar nu precipitat ; zelost pentru ori-ce
fapta buna ;,in Biserica canta psalmT, si cultiva cantarea
psalmilor cu mare zelt.
Aurt si bogatii n'a dorit, ci era multumit cu cele absolut
necesarie ; era compatat, se sta'panea pe sine in tote, nu era
casatoritt, postia si se ruga multi in tote dilele, fara verT
ua slava vanitosa; credinta sa nepatata se manifesta prin
fapte de dragoste, nicl n'a incetatt. uerl tia data a vorbi cu
bucuria in Domnu.
Cand sefiT (1J.EyEcr-ceiveq) Gotilor at inceput intait sa perse-

cute pe chrestini si 't silet sa manace came din sacrificiele

pagane, atuncT uniT paganT din locult unde traia Sava, cautat

inaintea persecutarilor a da vecinilor lorU chrestini, in ion

de came din sacrificie, alta came nesacrificata idolilor, cu
scopul de a amagipe persecutorT si a scapa pe chrestinT. Cand

a aflat Sava acesta, nu numal ca n'a mancat din carne, dar

a si marturisit inaintea tutulor, ca cine mananca dintr'ansa
nu pOte fi chrestint, si a oprit ast-fel pe toil de a cadea in
cursele diaboluluT; din acesta causa aceia cart inventara
www.dacoromanica.ro

177

SA.NTUL SAVA VARTIR CrOTHC

acel viclesuga, l'au dat afara din sata, dar pe -urma l'au
chiemata inapoi. Candu iara-s1 s'a ridicata ua noua persecutiune, unit paganT cart sacrificaa deilor dupe vechiul dbl-

ceit, voiaa sa ascunda persecutorulut, ca sunt chrestint

acolo ; dar Sava s'a sculat iarast curagios si a declarat in
mijocul adunariT : Pentru mine sa nu jure nimenl, cad ea
Bunt un chrestint I Si ast-fel locuitoril at' jurat inaintea per secutorulul, ca la eT nu se afla decat unit singurzl chrestint,
ascundend ast-fel pe camarac,fiT lor. Cand principeleppzwv)
a aflat acesta, a dat ordint O. vie Sava si a intrebatt pe cet
asistentI, dem Oa are avere ; candu acestia au asigurat, ca
eft' nu poseda maT mult de cat ceea ce porta, principele l'a
despretuit si in nedreptatea sa a ordonat sna arunce afara,
c,licend ca un asemenea ornt nu 'Dote face nisi bine ,nici rea.
Cand persecutiunea contra Bisericilor in Gothia a isbucnit
din not', Sava voia in dilele Pascelor sa merga intr'un alta o-

rasa, la una preota gotha, spre a serba acolo pascele.

I:3

drum i s'a aratat un barbat mare si stralucitora si c :IntOrce-te si du-te la preotul Sansala ; Sava a respuns : Sansala nu
este ad ; cad eta fugise in timpul persecutiunii si trecuse in
parnentula romana. Dar atuncl tocmal venise Sansala acasA
pentru serbatorea pascelor. Sava nu scia acesta, de aceea a

respuns asa acelui barbata si n'a voit sa merga is preotul

gotha. Dar find ca eta nu voia sa asculte vorbele aceluia,
de IA data, de si pana atuncl era timpa frumos, a cadut asa
multa zapada, in catt drumul s'a acoperit si nu putea sa
inainteze, atuncl a cunoscut Sava, ca este vointa lul D-dell
care la impedica de a merge 'nainte si'l invita sa merga la
preotul Sansale. Eta a multumit Domnului, s'a intors si s'a
bucurat cand a vedut pe Sansala, si a povestit lul si multor
altora visiunea ce a avut pe druma. El ail serbat trnpreuna
serbatOrea pascelor. Si in a treia nopte dupe serbatOre,
Atharidt (Athanaricha), fiul lul Rothesteu, a nevalit cu
-nelegiuita sa ceta in satul acela, si a ordonat a lega pe preotu,

pe carela gasisera dormind, si totdeodata a pune in lanturl

pe Sava; pe care '1 luasera desbracat din patul sea. Pe preot

rat 1uat pe un cart, iar pe Sava l'aa pus inaintea for

4

www.dacoromanica.ro

178

SANTUL SAVA MATIR GOTHlti

golt si '111 goniau prin locurT muntuose si paclurT qi'l bateau

fara mild cu nuele Si cu biciul. Cru4imea inimicilor intdria

rabdarea si credinta DreptuluT. Cand s'a facutt dioa, vise
elt laudand-se in Domnul catre persecutoriT sei : Nu m'atI
gonitt cu !Dant prin locurT plini de spins? VedetT dem piciorele mele nu sunt bune pentru a alerga si deca pe cor-

pul met se gasesct urme de bataile ce 'ml atl dat. Cand

eT n'at gasit pe_ corpul sett nicl ua urma a maltratdrilor
lor, at luat o osia de cart, atl pus-o pe umeriT seT si
at intins mainile sale pana la extremitatile osier. Tot asa
ate legat si piciorele sale intinse la ua alta osie, si cum era

asa_ legat, l'at pus pe pament cu facia in jos, si n'at incetat a'lt chinui tota noptea. Dar cand gialatiT at adormit, a venit ua femee, care era Inca d-escepta ca sa gatesca

de mancare omenilor din casa, si l'a eliberat. Elt insa a

remas fara frica Ia locul set O. a ajutat femeel Ia lucrul eT.

Cand s'a facut iara'sT clioa si nelegiuitul Atharid a aflat

despre acesta, a ordonat sa lege mainile luT Sava si sa -ltd
spangure. Curand dupe acesta at venit trimisT aT luT Atharid,

carT at adzes came din, sacrificie si au dis preotuluT si 1uf

Sava : Atharid ve trimite acesta came, ca sa mancaV dintr'ansa si sa scapati viata vOstra. Preotul a respuns : noT nu
mancam dintr'ansa, Mind ca nu ne este permis, dar indemnat,1 pe Atharid sa ne restignesca sat in alts mods sa ne
marg. Dar Sava a clis : Cine a trimis acesta'? ET at-respun :
Stapanul (Semzerric) Atharid. Sava a respuns : Unul este

stapanul nostru, D-cleq in cerU, iar Atharid este un omt

nelegiuit si necurat. >Si acesta mancare este becurata si spur-

cata spre peire, ca si Atharid, care- a trimis-o. Cand a cps

acesta Sava, unul din servitoriT lul Atharid, infuriat a luat
ua lance si a lovit cu varful in peptul SantuluT, asa ca ceT
de facia credeat, ca el va muri indata prin puterea loviturel.
Dar Sava, prin dorinta sa spre fericire In Dumnedet a invins foga lovitureT si a dis carte facetorul de rele: Tu credi
acum, ca m'aT strapuns culancia, dar vedl, sunt asa de putin
lovit, ca si cand ar fi caclut asupra -mI un smoct -de lina.
Si ca dovada despre acesta era, ca elt nu striga nici nu se

www.dacoromanica.ro

SANTUL -SAVA 11fARTIR GOTHil

179

vita ca unul ce are durere, si in genere nu se vedea pe

corpul set nicl ua urma de lovitura.
Cand Atharid a aflat acesta a dat ordint sa-lt ornOra.
caittiy nedreptatiT a> lasat liber re preotul Sansala si at luatt

pe Sava sa-lt aduca la riult Museu (Aloucriov, Buzeu?) si

sa-lt inece. Fericitul, amintindu-sl rugaciunea Domnulut si

iubind pe apropele set ca pe sine, a disc : Ce pacatt a

comist preotulu ca nu more cu mine? El i-at respuns :
Nu este treba to ca sa judici despre acesta. Cand el at dis
acesta, Sava a strigat plin de veselia in Santul Duht : Fil
laudat, Domne, si ma rit fia numele tea, Iisus, in vec1 amin
cacT Atharidt s'a dat peireT si-mortii eterne, iar pe mine m'a
ajutat la viata eterna, ca in acestu modusa fii slavit o Domne

Dumnedeult nostru, ,in_serviT tel. In tot drumult elt multumia lul Dumnedet, fiind-ca suferintele acestul timpu
nu Je credea demne de slava viitora care Se ya descoperi
-santilor. Cand au sosit la malul riuluT, at vorbit conducetoriT

intre el : Nu este bine s lasamu Ebert pe acestt omti

nevinovatt? De unde va afla acesta Atharidu? Dar Sava a
dis t Ce tot vorbitT lucrurl fara minte, si nu facetl ce vi s'a
poruncit ? Et vedt ce voT nu putetl vedea. Iaca dincolo stall
in slava aceia, cart villa a me priimi. Apoi el rat adus, pe
cand elt lauda pe Dumnedet si 'T multumia, si l'au aruncat
in apa si rat cufundat cu lemnul, ce pusesera pe spatele
sale. Murindu ast-fel prin lemnt si apa, a pastrat neatins
simbolul mantuirei. Elt, a murit in al 38-lea -and al vietel
sale si in a 5 di a septamand dupe Pasce, adica in diva innaintea Idiloru luT Aprilie (12 Aprilie) in timpul DomnieT lul

Valentiniant si Valens, sub consulatul lul Modesto si Arinthet.

Ucigatoril at scos corpul din apa, l'qt lasat pe malt neinmormetatt si at plecatu. Dar nicT un cane, nici ven un
alt animalt nu s'a atins de remasitele sale, ci ele at fost
pastrate -prin mana fratilor. Ilustrul guvernator al ScythieT,
Innius Soranus, care onoreda pe Domnul, le-a transportat
prin frail credinciosi din tera barbara in pamentul romans,
si ca sa faca placere patriel sale, a trimis Ia Capadocia a-

www.dacoromanica.ro

18

SANTUL SAVA-MARTIR GOTH1j

cestt pretiost rodt al credit-ter, ca un dart scumpu, pentru

evlavia vOstra prin vointa presviteriulul, fiind-ca Domnul
Imaarte tot ce ajuta la mantuire, fratilor care 1 sunt credinciosi si ati temere de cit . hand vol, in diva in care-Sava a
priimit corona in lupta, serbatT in adunari pi6se, comunicati

acesta si celor-l-alts fratr, pentru ca sa se inveselesca tota

comunitatea apostolica si catholica, si sa laude pe Domnult
care a alesui pe servil seT. Ve saluta aceia, cart impreuna cu vol

sufera persecutiuni. Iar aceluia care prin harul si darul pote

sa ne aduca pe nor toil in ceresca sa imperatie, slava, cinste si putere, impreuna cu fiulti set unul nascut si cu Santult Duht, in vecil vecilor. Amin. ,

Atat forma, cat si continutul acestel pretiose epistole,

care ne da ud idee fidela despre starea chrestinilor de aci
din secolul al 4-lea, garanteda autenticitatea el.
ApoT epistolele Santului Vasilie, nu ne lass cea mai mica
indoela despre authenticitatea acelel epistole. S. Vasiliul fiind

informat de catre sus mentionatul guvernator al Scythiel,

Soranus, despre persecutiunile si martirisarea chrestinilor
in Gothia, rugase pe elti sa trimita la Capadocia cate-va
remasite din acel martirr (ep. 155). Soranus s'a si grabit .a
satisface cererea S -tulul Vasiliu, trimitendu-r corpul S-tului

Sava impreuna cu epistola in chestiune, prin episcopult

de la Thessalonict Ascholiu, pentru care St. Vasiliu esprixna

ambilor multumirile sale (ep. 194 si 165). Ne pare ret ca

spatiul nu ne permite a da aci acesta interesanta corespondents, ne propunemt insd a face acesta cu alto ocasiune,
cand vom vorbi si despre relatiunile Santulur Chrisostomt
cu Gotil.

Terminand mar observamt, ca nu trebue sa confundam

pe acest St. Sava cu St. Sava Stratilatt, tot martirli Gothti,
care se serbeza in diva de 24 Aprilie si despre care se dice
ca a Auferitu martiriulQ in timpult lul Aurelian.

Zotu.

www.dacoromanica.ro

Preotul invelator poporului

(*)

Si voiti da vone, dice Domnul prin profetul set; pasforT dupe inima
mea, car! ve vor nutri cu sciinta gi cu Invetatura". Jer. c. III. v. 15.
Acosta promisiune, atat de folositore omenire; a implinitio Domnul
Christos In legea noug, prin istituirea preotieT, cn care avem gi nol on'Orea de a fi revestitT. NoT suntem ace! pastor( anuntafT de Ieremia;
noT suntem aceia, care trebue se fim dupa inima luT Dumnezeit Dar
ca stt fim ast-fel suntem strict obligati' de a paste en sciinta gi havetatura cregtina turma ce ne-a Incredintatil; caci, dupa, cum ne Invata

Mantuitorul omul nn traesce numar cu paine, ci gi cu cuventul ce

e'se din gura lui Dumnesleti" Mat. c. IV. Paine& materials este nutrimentul corpuluT ; sufletul se nutresceA cu cuventul lui,Dumnedeti,
Pastor! de suflete ! Domnul Christos, candt ne-a onoratii, cu acesta

Malta dregatorie, ne-a impust" gi datoria de a le distribui gi for acest

nutrimentii salutarit" ce-l'a adusti din cert. Aga dara, Invetatura poporah"; acesta paine ceresca a cuventuluT evangelicti, nu este o cuviinta
nu un consilit, nu un punct de perfectie numaT pentru no; ci o obligatiune positiva, absoluta, neaparata, de'aprepe legatg, cu ministeriul
nostru, ba chiar deeurgenclii din firea luT. St. Pavel slice : Tot eel ce

va chiama numele DomnuluT se va mantui." Apo! adauge : Dara

cure vor chiama pe acela Intru care n'ad creclutil? i cum crede In
acela despre care n'au audit? gi cum vor ausli Para predieatorta gi
cum vor predica, data nu sunta trimigi pentru acesta ?" Rom. X.
Darr' tine sunta aceia carora li s'a fucredintat acestg, misiune Insemnatore ? La acesta intrebare respunde acela-gi apostol dicendil :
Dreptii aceea ve rugam. inlocul
Christos ca cum Durnneslett v'ar
ruga prin noT." ect. II. Cor. c. V.
Daca ne vom sui la origina acesteT sacre misiuni, fi vom afla inceputul In Insarcinarea ce a primitti Is. Chrs. dela fatal set" gine a trans(*) Dupit Luzerna Epiac. Langrei de Pr. C. moseseu.

www.dacoromanica.ro

182

PREOTUL INVtTATOR POPORULIII

mia -o nouti. Suntii trimis, qicea el, ca sa aduc- scirea cea buns despre imparatia Jul Durones let." Lucre IV. Isaia vecluse, inteurt victor
forte departat, spiritul. Domnulul pogorandu-se peste divinul Rescumparator i ungandu-1 case preslice misericordia i dreptatea loot Dumneclea cum si iertarea pecatelor la inimile cele sfarimate" Is. c LXL
Donmul Christos si-a inceputa cariera sa evangelica aplicandu-si acesta profete, Luc. c IV. si trei anT, cat tinu, o implini cu exactitudine.
TOta viat'a sa pamantesealu o predicare ne -hitrerupta, care n'avea
sa incetecle nicl dupe reinturnarea sa la cer. El rasa pamentul, dares
nu inceta de a invela prin ministeriul preqiei, ce institui. in momentul cease despart de apostolic sec, le transmise misiunea ce primise
dela tatal sea, le dete puterea si le impuse datoria de a implini acesta
ministeria ce-1 lass vacanta. Le incredinta tots puterea ce t a fosta
data in cer si pre pamantil si le ordona de a merge la tote ratline sa

le kyle doctrina sa, sa le indemne a tine preceptele sale, sa celebreP S-tele mistere, si le promise ca va fi cu et pink' la finele secolului. Mat. c. 18. Aceste cuvinte divine vor resuna In top secoli, cata
timpu vor exista natl siun ministeria insarcinat de ale invata adev6rurile sante.
Apostolic, fideli ordinuluT,DumnesleesculuI lor inveffitor,, se respandirt pe fata pb,"mentului si dusera in tote Iocurile doctrina ce -I inv-e-

tase. Minunile ce operara, in numele luT, nu svura alt stop de cat de

a kW' adeVerul predicaril lor. Marc. c. ifi. ET pineal in fruntea

dat9rielor lor, datoria de a infeta, si alegeati mac bine a se abtine dela
alte fonctiuni, de call de a Incetl de la invetatura. Chiar oficiile charitati nu furl de catt niste obligati de mana a do-a pentru dengil, i
de aceea be si incredintara altora spre a femanea ci numai cu invatatura poporului, scopul principal. Grijile saracilor be rapia timpu multi
si de acea declarara, ca nu este drept ca serviciul meselor sa -T faca sa abandone invalatura. Act. c. VI. Atunci biserica castiga" un nal ordin de

dregatorie diaconatul 2 care scuti pe Apostoli de cele-l-alte fonctiuni i-I 'Asa, sa se ocupe numai cu rugaciunea gi invetatura. Act. VI.
Santul Pavel clicea Num'a trimisti Is. Chrs. sit boteza, ci sa anunta

scirea cea bona" (Evangefia). f Cor. c. I. Iar la alts parte slice2 cu

VAN, umilitatea sa cunoseuta : Un har rai s-a data mie cella marraie
dintre-credinciosi, harul de a face cunoscutil giniloru nespusele avutii ale lui Is. Chris." Efes. c. III. Acesta misiune, cum o primisc, aka
o transmitea si el ministrilor ce stabilea pi-T indatora sa o implineascA
neaparat. Can& aerie discipolulul ce-1 instalase Episcopu la Efesi
dupe ce in.cepe prin a ink de martor pe Dumne0.ea sipe Iisus Christos
pentru invatatura ce-I va da ; dupe ce-I anunta judecata ce are safie
adaoge: Predica dare cuventul, starue cu timpil, si fare timpa, mu-

stra, cearta, indemna cu tota Indelunga rabdare si invelatura." IL

www.dacoromanica.ro

PREOTUL iNVgTXTOR POPORULUT

18

Tim. c. IV. i tott in aceayr egisioln If Bice sa Imp Arthgasca gi altora

misiunea ce-T dh. gi sh Incredintezhinvethtura ce T-a data, la ameni creaincioyi yi ca_pabih de a implini acesth datorie a invItatureT. II. Tim.
c. III, Astfel s'a perpectuatri pre pitmentii acestrt misinne pefitru care
Iisusti Christosh s'apogoritti din cerii.

Apostolic, duph ce au priimit acesth misiune dela Domnul lor,

art trecut'o yi ci urmiltorlor gi aceytia asemenea la cei dupa- denyi.
din generatia, in generatihafinisteriul bisericil chreytine este- day un canal sacru pe care curge neintreruptil gi neschimbat din -secol in secol
isvorul cel curat al invethturei divine yi merge sit ude yi all &ea a feconda tote protile lumii. Ast-fel de cAnd existh, acesti, biserich, gi cat-

va exista, n'a Incetat yi nu va inceta de a recomanda yi a prescrie

.ministrilor set acesth datoria esentialh. CanOnele sinodelor sale ; scrierile santilor sec invethtori, tote ,sunt pline de acesth Indatorire neincetat reinnoita yi de pedepsele ce se prescriu pentru aceia ce o calch.
Jai mie ! striga invethtorul natiilor de nu voiu bine vesti" I Cor. IX.
Dark' nu, curate aunt eh de stmgele vostru al tuturor, eh n'am lipsit a ve
anunta vointa luT Dumnesleila Act. c XX. Fiiul omuluc, clicea Domnul

catre imul din profetil seT yi printeensul chtre toti aeeia ce aveati
adeveni phstorT tome sale, fiiul omuluT! veghietor to -am pus peste
casa luT Israel yi veT aucli cuvint din gura mea
vet anuta for din
parte-mi. De cum-va. clicend eft vr'unuT pechtos cu marte vei muri, yi .
tu nu-1 veT spune ca sh se Intl:Veit cel necredincios din calea sa cea
nelegiuitrt, el va muri In fhrh-de-legea sa gi sangele lui din m'ana to it
voiu cere ; car de veT spune p'ecrttosului sh, se intarch, din calea sa yi
nu se va, intorce, el va murT in farrt de lege, arise to i T veT mantui
sufletul teu.0 Ezec. c. 33.
i pentru ce sa fie fostnecesariti de a pure o lege atat de asprh, yi sa
prescrie niece pedepse- atat de rigurose pentru implinirea unel obligath

atat de naturals la care- -ar fi first de ajuns ss ne auch, simtementile

anitnii nostre ? On cat de putinh misericordie yi charitate ar avea un
pastor pate el lash, afarh numai din lipsh de invethturrt, sh, se- peardrt
turma ce-i este ineredintath ? Pate lash sa lancezesert in nesciinth, yi sa

putreiasch, In pecat atatea suflete ce este Insarcinat ale scot yi dintr'una yi dintealtul? Pate sh, vept, &ra a fi miycat de comphtimire, ca
pier supt ochii seT In mainele sale, Ore cum, atatT nefericitT chrora le
este tats ? Pate sh-i vela cu ochii nemueti In lacrAme yi cu anima rece
alergend la cad, cand, invethturile, rughcinile, yi sthruintele sale i-ar fi
putut intarce din calea acesth?
Precum vocea luT Eli deschise cerul odiniarrt yi aduse pe phmentul
luT Israel pleia dorith de trel ant' : aya descind din cer, la vocea prtstoralui zelos tote virtutile ceresel peste enoria ce o phstoresce cu Inv.&

tatura. Caventul luT Durnneeu anuntat de densul este ca o roua ce-

www.dacoromanica.ro

184

PREOTUL iNVgTXT012 POPORULU

rasa, care, &gond pe terine uscate, Mgt-mite, sterpe, le plitrunde, le

maie, le feconcla i face sit incolfasca seminIele vieteT i sit aduca
fructe salutarii en abondinIa. Eel. 39. Is. 55. i nu e, chiar pentru el,
6 multumire de a vedea sufletele ce-T- sunt ineredinlate aduse la dato-

rie, la virtute, la pietate ? de a sim i, ca luT, ingrijirilor luT rugaciunilor 1 ostenelilor lei, sunt datare fericirea for ? De ale presenta
tlaintea Domnului ca pe eopii sel, ca pe nitscutii set in religie ? De
gT asigura chiar mantuirea sa, lucrAnd pentru a for gi puindu-T pe
calea cerului a -VT desehide portile lei i pentru densul? Cate conside-

rafi ! Cat respect! catt, recunoscinta nu va avea din partea for ? Cu

atti in credere nu se vor lasa ei dupg, densul, dupa, consiliile Jul ce-I au
condus atat de inIeleptesce ; dupt, invetaturile 1u1 ce-T au luminat atat
de bine i sanetos ; dupa indemnurile luT ce-i-ant micat cu atata pu-

tere4 Ba, cu oat vor fi mai virtogi, cu atat le va fi mai stump acela,
caruja datorescil virtutea i la dragostea catre virtute vor adauge dragostea ce datoreact pastorului ce -i -a facutti virtogi, cu atatil mai multu

en catu vort simti mai vie pretul bine faceril.

Aa aril sa inchebm gi noT cu liberatricea lei Israel "icendil : ,,O,
voi, carT sunteti puipreoti peste poporul Jul Dumneclet, vol, pe carT
se razemg, sufletele poporenilor i santele, i biserica i altarul. ridicaT meets suflete prin invelaturile vastre la cunoscinta legit i la 1-inerea el!" Iudit. c. VIII.
Instructia religiasX considerate relative la personele pe care le privesce-, se pate impArti in doua Blase : instrucpa catre persanele in
etate i instructia catre copil.

,La Dumnecleil nuoste cautare in fail sat. &Valle" Rom. a IL

Tote aa nu se cade sa fie nici la minitril sei. Provedinta ceresea face

sa resara, &Vele i sa cat, plOia fare distinctia peste top amen. Tat
ma, se cade st, fie iprovedenla pamantesca, care este ministeriul set..
Acestt ministerit, dupe exemplul celui ce 1-a instituitil, cata, s, faca,
a straluei lumina adeverului la ochi tuturor amenilor i sa pice salutaria roua a larului in tate 6,'nimile.
Instructia este o datorie ce am eontractat-o candu am.luatt. preolia,
nu cu are-care persane, ci cu biserica, cu lumea intrega. Mamie apostol, care implinia cu tag, scumpAtatea acesta datorie se recunoscea
dator grecilor i barbarilor, fnelepilor i neinteleptilor. Rom. c. I.
In exercifulfunctiunilor sale, nu cunoseea, nisi iudeu, nisi greet., nici
liber, nici, sclav, nisi om, nici femee, ci top' una in Lama Christosti
Gal. c.
Aa dar, pastorii, care ingrijescii de oile cele mai piet6se i last, pe
cele-lalte, nu cunoset. scopul i nu implineseti datoria dregatorii 'or.

Este o atragere de pietate care-i atrage la acesta; AILS10 atragere

inceratere, care-I retacesce. Inteadever in convorbirile cu eel pietorT,

www.dacoromanica.ro

PREOTUL 1NVgTXTOR POPORULUI

185

pastoral are mai putina osteneala pi mai multa consolatie, dar cats,
sa scie, cu preotia--nu este o stare de consolatie, ci de ostenela, prin
urmare sa aiba de obiect principal al fonetiunilor lul, nu pe eel cc
suntil apropiay de Dumneclea ca sa-t apropie mai multti, ci pe eel
departay, din nefericire ca sa-i intorca pi sa-I apropie de dansul urmanda Pastorali"): pastorilor, care a discendut din cer ca sa chieme nu
pe-cei drepy, ci pe eel pacatopi. Mat. c. IV.
0 aka, ratacire mal grave pi mai vrednica de- imputatil impartialitatil preotilor, este ca unit' dintre denpii in exerciyul functianilor lor,
deosibescii pe eel avuti de eel neavuy i dati preferinta celor dantiiti

asupra celor de al donea. A da cine-va consideratiile ce se cuvirt

unei demnitay in ordinea chill, este o datorie nu numal socials, ci
pi religiose. Insupl marele apostol recomanda, de a da fie-caruia on6rea ce i se cuvine. Rom. c. 13.
Ansa inaintea fonctiunilor divine, consideratiunile omenesci cat's sa
dispara. Cel ce lucrecla ca ministrul
Dumnecleii nu vede inaintea sa
de cata omen! top' de o potriva ca inaintea fiintel cele! Prealnalte. Tote
mariile imperatiilor lumil aceptia, inaintea ministeriului lul Dumne4eti, sundl ca acele delulete, ce se -veal pe fats, pamentului fn coin-

paraie cu inaltimea cerulut

Cautarea In &O., umilesee, degrade pi injosesce preotia lul Iisusti
Christosa ingenuchindii-o la vanitatile lumesci; eaci ce alts diferenta
pote fi intre omen! dupa, religie, de catti virtatile for? Watt el' fn cer
acela-pi tats, pe Dumnesleti pi pe pamanta aceeapi mama, Biserica ?
Nu suntt" el toy renrtscull in aceapii, antita scaldiitore ? Nu se coma-

neca toy cu acelea-pi sante mistere ? Nu suntil supupi toy aceleali

legi pi acelorali datorii ? N'ati el top acelapi paradise, acelapi iadti ?
Societatea ca Bri, se pots tine, are necesitate de distineti!; nu este
to-tit apa i cu religia; la ea este lege egalitatea. De aceia dregatoria
preotesca nu se cade a face vre o diferenta celor marl ai pamentulul
in fonctiunile sele sail de este c4ti a face 're anal apol sa o faca mai
bine-celor mid al' lamb.' pi acesta nu pentru vre o simpatieparticulara,
ci pentru cuvontul, oa eel mid all mai multa necesitate. de bine faeerile sele. lisusa Christos a fostil trimisit ca sa aduca seirea cea bung
mai cu serna scapatatilor.
0 alts retacire in care cu durere vedem ca cacti sate data preotii,
este de a indulci pentru eel marl' asprimea canOnelor pi a legit'. Santa'
Pavel se plangea de acesta, retacire chiar din timpul see pi nu voiasa

fie nici sub-prepusul el chiar. II. Cor. c. II. Nisce asemenea preoI
retaciy : predict saracilor evangelia in tots asprimea ci, candu mnain-

tea celor putiny sae din vre Q temere de nimicti saupentru vr'un
prostil interest'', indulcescii ceea ce are legea de aspru pi care ar putea
sa -i supere. Mai dedati de a be lingupi -pasiunile de eau de a le cora-

www.dacoromanica.ro

186

PREOTUL INVETATOR POPORULUi

bate, ei In loco sa incov6ie vointa for dupg, nemutabilile principe, Incovoie santele principe, dupg, dorintele lor, ca cum ar fi doug evan-

gelic, una pentru avuti oi alta pentru sgraci; ca cum calea cea strimpt, a ceruluL ar cata sa se lArgiascA spre a facilita trecerea celor
marl' al pamentulut Ministrul cel credinciosn nu face agar ci orl tine
ar fi aceia at-re cart Be indreptg, on catti de putinti, on catil de inalp,
orT cAtti de furiooT gi ori catii de rgi ar fi, el le spune adeve'r111, le
propune told d'auna invelatura cea -sAngt6sA; cAci acesta va sa slicA
cuventul adev'e'rului intotA puterea sa. Tit. c. II. 2. Tim. e, II. Chiar
suveranilor pamentului el catA sit le presiute legea la care suntii supuoi ca eel' mai din urma din supuoit for far& a se sfii de vederea maesta is lor. Ps. 118. SA nu se tema de a le slice hi numele Begelui

regilor cuventn1 ce slicea loan BotezAtorul unui rege incestiosu oi

crude : Null estd iertatii. Mat. c. 14.
Spre a anunta preotul cu tgrie gi folosti santele adevgrurT, este necesitate de a se prepara. Suntii preoti, can poet invela poporul din
capul for oi fara a mac scrie cea ce sunte datorf sa spuie ; AnsA, chiar
acesta Inetodii ce-oi are tolOsele sale, cere 6re-care prepara ii. Cata
sa fie meditate multd, sa fie studiat afundii tubiectul sertspre a-1 trata
ast-fel; cad fArA acesta grip; prealabila va predica farA ordine, lark'
metodil, fArg lAmurire, fara precisiune oi chiar fara esactitudinei-p6te.

Acosta preparatiel neapgratA pentru tote felul de predica, este de

dou6 spete : cea d'Antiiii este rugAciunea c-gtre tatul luminelor dela
care descinde tote darul -perfecta spre a bine voi sg, dea cuventului
nostru puterea, care induplecl si onciiunea care inmaie Anima. SA
inveigm dela El ceea ce avem sg. 4icem in numele lei, oi fiindii cg,
avem sa predicAm cuventul lui sit." cerem cu staruinig, de a-1 pune ingum nostrA. Exod. c. IV. Jer. I. Mat. 10.
Adoua preparaiune necesarA,' predicatorului evangelic, este studiul
santel legi ce este dator sg, anunIe ; cad cum vu inva a ceea ce nu
cun6sce ? Dupg, acesta este dator sa mediteze santele scripting din
care pOte sc6te invklgtura ce trebue sa dea poporului see; cAci 'ping,
nu va fi pAtrunsil Anteiii el de cuventul Domnului, nu va.putea sa -1
comunice altora. Numai din pgmentul muiatil din roua cerului oi de
plOie, es isvOrele ce feconte0A cAmpiile, si numai din lemnele petrunse
de foc se revarsA caldura ,dat'atore de viata.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro

Progresele Bisericei orthodoxe in Iaponia

Misia BisericeT Orthodoxe in Iaponia, intrecinuta de so-

cietatea misionara din Rusia, nu s'a inceputt de cat in

anul 1870, and s'a dust acolo si Ieromonachul Anatolie
Tichae,roman din Basarabia rusa, din terguorul Ba lti.
Capul misieT in Iaponia este Episcopul NecolaT, care
pana in 187o era ca preot la agenlia rusa din acel locU. Al
doilea, si prin urmare unul dintre propagatoriT principals
as orthodoxies in Iaponia este Archimandritul Anatolie.
Nutrirul cre0inilor Orthodoxy dintre Iaponezr in anul
1884 era de 6ogo, iar in Noembre anul 1882 (r) de 7200.
BisericT orthodoxe si simple case de rugaciune sung. go.
Preot,l orthodoxy dintre Iaponezi sunt, g 0 anume : Pavel
Savabe, Petru Sasagava, Pavel Nittuma, Titt KomaIu, Petru
Kano, Pavel Sato. MatheT Kangeta, Iacov Takaia, Timothe Hariu_
Misia orthodoxy are *Inca i 93.-Catichisatori dintre iaponesil convertit,T, care Increza cu mare energie qi devotament.
Tots crestiniT orthodoxy formeza 131 comune bisericecr prin
diferite locuri ale Iaponier. Punctul principal al misieT este
in Tokio capitala IaponieT, iar Arch. Anatolie este stability

acum in marele rap Oasaka ce se afla la sudul IaponieT.

Fie ca acestI apostoll al orthodoxies sa nu slabiasca pana
ce nu vor cre0ina cel pucint cea may mare parte a populati,unel iaponeze.

t Silvestru B. Pitetenu.
yp-to&-a=a-4

[1] Data seziedrei pe care am -piimit'o /a 9 Februarili dela Archimandritul

Anatolie -este 26 Noemnie 1882.

www.dacoromanica.ro

Prea Santitul Episcopti al RomniculuT i Nou lui Severin, cu adresele No.No. 59, 62 si 104, ni trimite in copie spre publicare urmatorele acte de donatiunT, facute
unor biserici din Eparchia Prea Santiei-Sele. Din partenT exprimam cele maT vii mulOmiri atat donatorilor,
cat si Prea santitului Episcopli al RomniculuT care neincetatt indemna pe flip( s61SpiritualT la asemine a fapte
eminamente crestine. Faptele dovedese chiemarea

influenta morala a pastoruldi asupra pastoritilor. La

uda si cinste, slice Apostolul, tote celuT ce face binele.

CO`PIE

S'a perceputii taxa de ler 16 cu recipiaa No. 4878 din 29 Noembre 1882.
Casier (SS) CI3LCER.

Actil de donaVe
Sub-semnatul Barbu Codite de profesiune agricultor, gi locuit, In
comuna Stolojeni plaiul Vulcanti judeciul Gorjia. De buns" dorinte
ce am avuta de a vedea Biserica DomuneT n6stre Stolojeni en hramul
Santa Adormire imbunatalita cu veuitu spre a putea functiona Preutu
la densa ; prin presentul acts de danie daruescii de veci giin model
irevocabil, Santee Biserici cu hramul Santa Adormire urmatorea
avere :
I. Trel Stg.njeni i jumkate pamenta late gi lunge una mie opal
sute dou6-tleci, adica din linia satulul comuni Stolojeni spre apusa tgi
Oa, in hotaru Telescilor gi se invecinetla pe dila-vale cu Gheorghe
Balan fn Tdiul schintel hotaru Stolojeni.
II. Cinci stanjeni pamentii late gi lunge una mie epte sutel adeca
din linia comuni Stolojeni spre apusa gi pana in hotaru Teleseilor,
care se inveeineza pe dila-vale cu Gheorghe Stamatoiti in hotarul
Stolojeni.

III. Doi-spre-clece stanjeni de pamenta latul gi lungul g6pte cute,

adeca, din hotarul Stolojeni spre apusii i pan'a, in ogaiu Ciocloveni ala-

turea en Mater Mischiu Sn hotarul Telescilor.

Tota, moia coprinsa in trei articole de mar sus Insumeza in total
gepte-spre-Pce pogone locuri aratore, livezi gi putin islaztt Din yeniturile acesteT moii gi venitul dupe densa se vor bucura Preutii ce
dupe vreme se vor succeda la acesta Santa Biserica fiind Obligati numi i Preuli a face sate 6se parastase pe fie-care aut.', intro pomenirea
membrului familieT mele.
Imobilul ce daruescii Taloretla suma de lei nol cineT sute.
Santa Biserica Cu hramul Santa Adormire, insa gi personal Epitro
pul se& v intra in posesiunea donatiunel ce fact' indata dupa acceptare conform-11 lege.; gi dupa ce acum pentru prima data mi se va
permuta Preutul _Jacob Barbulescu de la comma Corbesci mahalaua
Dambbva la Biserica cu hramul Santa Adormire din acOsta comuna
Stolojeni dupre ordinu Prea, Sanfer Sale Pkintelui Episcopli al Rom-

www.dacoromanica.ro

189

ACTO DE DONATIE

niruluT Noulul- Severin, pentru -eare scopii. am facutd donatia de fate,

in persona Santa Bisericf de mat sus numita.

Semnatil : Donatowifi, Barbu Codifet, am datfi /tags.
1882 Noembritt 16

Acceptd donatiunea frtcutd de Domnul Barbu Codita in numele

Bisericei cp. hramul Santa Adormire.
Epitropil, [es) Mateit% 31iscur.

ROMANIA
Primdria comune't StolojanT

Acesta donatiunea facutd de locuitorul Barbu Codite in persona

Sauter Bisericl cu hramul Adormirea Precesti, conformit cererei acute prin suplicrt inregistTatd la No. 784 se certified i de Primrtrie.
Primar, (SS) Joan Capitelnescu
1882 Noembrifi 21.
No 55E.

Tribunand Distrietulut Go2jfit.

$edinta dni 13 Deeembriti 1882.
No. 1427.

Sad presentatil in Tribunalu D-lor Barbu Codite clonatorul cu Donatur Mater Miscui Epitropul ,Bisericei cu hramul Santa Adormire
din comuna StolojanT cdrora citinduli-se -din cuventd. in cuvOntd. pre-

sentul actil de donatiune depusd -cu petitiunnea inregistTatd la No.

12694, all marturisitd ca este al D-lor facutd din liberile volute., scris
prin scriitorr tg,i sub-scrisd cu propriile D-lor semndturi sciindu carte.

TRIBUNALUL
In fata md'rturisirilor de mat sus i in basa Art. 1171, codul civil.
Dd autenticitatea legal& presentului actd de donatiune, find taxa
de inregistrare perceputd cu recipisa No. 4878.
Anulandu-se Luna cold de cinci lei in conplectarea timbrului la actd.
(SS) Em. S. Selma

tt. S. Trib.).

Membru (semnraurg indiecifrabilE)

P. Grafier, O. Urechescu

Ordonante de Transcriptiune.
Anul 1882 Decembriii 1$
No. 1039,

Inaintea nostrd Preedintele Tribunalului Gorjit sad. presentatd

D-lor Barbu Codite donatorul cu donatu.1 Mate Miscui Epitropul Bisericei cu hramul Santa Adormire-din Comma Stolojani cerandd cu
petifuneainregistratd in No. 12,695 a se ordona transcripiunea presentului actd de donatiune.
SUB- SEMNAT UL

Avendri in vedere actul investitd cu autenticitatea legalrt de acestd

Tribunal sub No.
Avendii in vedere copia presentatd dupe incheerea Onor. Comitet
Permanentii G-orjid. No. 2872/82 din care reiese ca Comitetul Permanentd. a aprobatd a se accepta donatiunea fdcutd acel Bisericl prin
Epitropul sell dupe cererea Consiliulm comunii StolojanT.
Avendd in vedere declaratiunea donatului Epitropil facutd in josul
actului cd accept's; donatiunea ce se face Bisericei cu hramul Santa
Adormire.

www.dacoromanica.ro

190

ACTt DE 150NATIS

Avenda in vedere ca taxa de inregistrare sari perceputti cu -reelpisa No, 4878.

In virtutea Art. 722 procedure, civila, ordon tratscriptiunea presentulut actiT de donaliune.
[L. S. Trib.]
IL. S. Trib.

Preeedinte [SS] Em. S. Sdwoiu

p. Grafier [SS) a Urecheacu

Atesta es acestii actii sail trecutix in registru de transcripfune.

Pentrn Conformitate

(L. S.)

1882,'Decembriii 19
p. Grafier (SS) C. Urechescu

-Oldnescu

ROMANIA
Directia Cancelarid Sf. Episcopir .ROmnicu
Noul Severiu.
Copia acesta find. conforms cu originalul, se atesta.
[L. S.]

1883, lanuarie SC
Director, N. G. Protopopescu

COPIE

Primilf lei noul sub recipi8a No. 5205 clita 1573ecembre 1882.
P. Caaieriii (SS) 1: CALNICENU.

,ACTU DE DONATIUNE
Sub serattatifVasile Patraeu, George Plep,n, Nicolae Plevan, Tanase Trocan, Const. Popescu, Iovan Raeoianu agricultori domiciliati in Comuna Hodoresca, P1. Ocolul, Judetul
Gorjiu.
IIi comunti acordtt i in scop de a vedea Biserica
Comunel. n6stre Hodoresca cu hramu Sf. Vasile imbunittaita cu veniful spre a putea functiona Preot la densa,, de 6reee nu are nicI unti imobil care sei aduca venitt..
Prin presentul, act format-17i din liberile vointe daruim de
vecI tai in mock irevocabil, Bisericel cu hramul Sf. Vasile din
Comuna Hodoresca Pl. Ocolul-Vulcanul, Judetul Gorjiu,
urmatori imobilT.
I. No' Vasile Pittrascu, George Pleanu i Nicolae Pleanu nowt pog6ne pamintii care se copiindii in cureouA 6se
StAnjeni latu i 1800 lungul, lungime din apa Tismenel gi
Owl, in hotarul Strambi, situatt in hotarul Galizoia comuna
Hodoresca care se inveeinesce despre apusit cu hotarul Hodor6sca i despre r6saritu cu tefan Strambanu impreuna cu
padurea aflata pe citatul imobil.

II. Singurti. eu Vasile Patracu maT daruescil citater Bi-.

sericT doT stAnjini pamentil latul in citatul hotarit i lungimea 1900, incepandti din capul prunilor i paug, in hotarul
Stramba, invecinandu-se la rasarittl cu eureaua Trocanilor
gi la apusti cu cureaua Plegeuilor.
Eu Tanase Trocan doT Stenjeni pamenttl latti in hotarul
'JR.
Catunu Galegoia i lungul 1800,-Incepenail din matca
www.dacoromanica.ro

191

ACTil DE DONATIE

Bejeani i Omit in hotarul Stramba, invecinandu-se la rasaritit cu PArvu Trocan.

IV. Et'i. Constantin Popescu doi Sanjini pamant latil in
hotarul Stramba invecinandu-se la rasarit cu Vasile Popescu gi
la apusi. cu Parvu Trocan.
V. Et. Iovan Rocacenu o delnitii de 10 stanjeni pamanti1
latd, i 4o- lunge pamentti din hotarul GA ladia qi coprinsti

in cureoa Racacenilor in dreptul Bisericei pe dela deli de

pare.
Tdta proprietatea descrisa mai sus insume4a in total pogdne 17 adica dpte- spre -c e c e popOne.

De venitul acestor imobile se vor bucura Preofi care vor

servi la numita Sf. Biserica Cu obligafune ca. se pomen6sca
numele donatorilor.
Imobilul donat valor&I.ii, suma de lei trei-cute si se va lua

in posesiune de Epitropu Bisericei indata dup6 acceptare

conform. legei.

Flicut astit-di la 10 Decembrie 188 i doh[.

(Semnati): Vasile Ptttracw
Tanase Gh. Trocan,
77
77

Nicolae Pleyan
Const. Popescu
George Bevan
Iovan Retcocdnu

Sub serunatuln Epitrop al Bisericei cu hramul Sf. Vasile de-

clar ca acceptlti donatiunea facuta, de locuitorii de mai sus.

(Semnatti) : C. N. Rovenla, Epitropu acceptti donaliunea.
1882. Decembrie 14

ROMANIA
Primdria Comunet Hodoresca
Presentul actit de donatiune thrau in adever al Sub sem-

natilor dinteensul se atesta si de no% Primarul comunei

Hodoresca.
1882 Decembrie 14,
(L. S.)

Primar (SS) C. Gh. Draiculescu.

No. 304.

Tribunalul Districtuluf Gorjiu

Sedinta din 3 Ianuarid 1883. No. 3.
Sail presentat in Trib. D-lor Vasile Paralcu, Gh. Ples6nu.
Nicolae Ples6nu, Tiinase Trocan, Constantin Popescu, Iovan
Racocenu donatori cu donatul Epitropul Bisericei cu hramu
Sf. Vasilie din comuna Hodoresca, anume : C. N. Roventa,
cilrota citinduli -se din cuventii in cuventil presentul actit de
donatiune a declarat ca este al D-lor facut din liberile vo-

www.dacoromanica.ro

192

ACT DE DONATIE

ince scris i sub-scris parte prin scriitor ne sciindti carte, ei

parte alt subscristt cu propiele D-lor SemnAturi.

TRIBUNALUL
In fats marturisirilor de rog sus si in basa Art. 1171 Cr
Civil, da auttenticitaleklegalii presentului actii de donaCiune
fiind tacsea de inregistrare perceputiti cu recipisa No. 5205.
(L. S. T.)

(Semnatil) Em. C. BetvoiA

Pttroulescu
P. Grefier C. Urechescu
,

Ordonanta de Transcriptiane.
Anul 1883 Ianuariti. 3.-No. 3.
Inaintea mistrit Presedintele Trib. G-orjid s'atl presentati.
D-lor Vasilie PAtrascu, Gh. Plesan, N. Plesan, Tanase Trocan, Const. Popescu, i Iovan Rocodnu cu Epitropul Bisericei cu hramul Sf. Vasile din comuna Flodor6sca, anume :
C. N. Roventa cerindit cu. petitiunea inregistraM, la No. . . .
a se ordona transcriptiunea presentului actti de donatiune.
Sub-semnatul.
Avindt in vedere actul investitii eu autenticitatea legei de acest Tribunal sub No.
Avindii in vedereincheerea ComitetuluiPermanentii de (+orpl. No. 3056/82, cum si a comunei Hodoresca eu No.5/82. din
care reese ct s'a autorisat Epitropul acelei Biserici a accepta

donaOunea de 17 poem pamtuatb ce se donezI bisericei.

Avind in vedere declaraOunea donatului Epitropti. fAcuttl,
in josul actuldf cg, accepta dona4iunea ce se face bisericei.
Ca tacsa de inregistrare s'a perceputti cu recipisa No. 5205.
In virtutea Art. 722. Procedura Civilti, Ordonti trauscriptiunea presentului actii de donqiune.
L. S. T.)

Preedintt (SS) Em. C. &vas'.

P. Grefier. (SS) C. Urechescu.

Atestii c t acestil act s'ati trecutti in Registrul de TranscripOuni.

L. S.)

1883 Ianuarie 3.

P. Grefier (SS) C. Urechescu,

Pentru conformitate
Pr. N. Ionescu.

ROMANIA
Directia Cancelaria Sf. Episcopil Rimnicu Roul Severin.
Copia adsta finch conformit cu Originalul se atesta.\
Directorul N. G. Protopopescu.
1883 Ianuariil 16

www.dacoromanica.ro