Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
declaraiile. Cu ct fia este mai curat cu att o sa ai de-a face cu un patron ordonat i cu o
firm care o s i fac plcere s i ii contabilitatea.
4. Solicit dosarele anterioare cu acte.
Pentru a cunoate volumul de munc, trebuie s ceri dosarele cu actele contabile pe
ultimile 3 luni. Aa poi s i faci o idee despre ct o sa lucrezi pe firm, aa o s tii ce pre
trebuie s ceri.
5. Solicit patronului s i fac procura notarial pentru depunerea online a
declaraiilor.
Cu o copie dup buletinul tu administratorul trebuie s mearga la un notar s fac o
procur pentru depunerea declaraiilor.
Ulterior o sa ntocmeti Declaratia 150 la care o sa ataezi procura i copie dup
buletinul tu. Se depune la ghieu. Bineneles c nainte de a urma aceti pai trebuie s ai un
certificat digital pentru depunerea online a declaraiilor. Acesta se procur de la operatorii de
certificate digitale i cost n jur de 50 de euro prima activare, dup care se pltete cam 30 de
euro pe an pentru prelungirea certificatului. Stai linitit, o s vorbim despre acest certificat
digital, o s i spun n detaliu care sunt paii de urmat pentru obinerea lui.
Ce trebuie s urmreti la un PFA?
Dac avem aa de multe de urmrit la un SRL (i nc nu i-am spus totul), la PFA
lucrurile stau mult mai simplu.
n primul rnd trebuie s tii c aici nu ai balan i conturi contabile, la PFA totul st
n ncasri i pli.
Totui trebuie s urmareti urmatoarele aspecte:
verifici PFA-ul pe www.mfinante.ro;
solicii copie dup CUI;
scoi fi de rol sau fi sintetic, cum vrei s i spui, se folosesc ambele denumiri;
Fia de rol la PFA trebuie s o ceri att pe CUI ct i pe CNP.
se creeaz analitice pe 4481 (4481.01 Pli la bugetul statului i 4482.02 Pli la bugetul
asigurrilor sociale);
- lunar se pun conturile de contribuii salarii n corespondent cu 4481 analitic;
la sfrit de lun soldul lui 4481 trebuie s fie zero, dac firma i-a pltit contribuiile.
11. Dac avem credite bancare pe termen lung sau scurt (linii de credit), trebuie s verificm
s ne corespund soldul cu scadenarele de la credit.
12. Conturile 1681 i 5198 se pun la sfrit de lun n corespondent cu 666, altfel le vom avea
n balan cu minus.
13. Dac suntem la TVA trebuie s verificm s ne fie nchise conturile de TVA, respectiv
4426 i 4427. Dac suntem la trimestru la TVA aceste conturi o s se nchid numai n balana
de trimestru, respectiv la Martie, Iunie, Septembrie i Decembrie.
14. Trebuie verificat soldul contului 121 s fie diferena dintre total sume clasa 6 i total
sume clasa 7. Soldul creditor al contului 121 este profit iar soldul debitor reprezint pierdere.
15. Verific totalul balanei s nu ai balan chioap totalul dintre cele dou serii de
egaliti trebuie s fie egale, din acest motiv le i spune serii de egaliti.
16. Verific s nu ai nici un sold final cu minus, nu este normal, uit-te de unde l ai i
regleaz-l.
Informaiile din declaraia 390 trebuie corelate cu datele din decontul de TVA de la randul 1 la
randul 3.1.
Declaratia 390 se depune i de ctre nepltitorii de TVA care nu au cifra pentru a intra la TVA
(220 000 lei) i efectueaz livrri intracomunitare, primesc servicii intracomunitare sau fac
achiziii intracomunitare pana n 10 000 Euro, respectiv 34 000 lei.
Acetia obin un cod special de TVA care se folosete numai pentru depunerea declaraiei 390.
Pont: Ordinea depunerii declaratiilor de TVA trebuie s fie urmtoarea: prima dat depui
D394 dup care D390 i numai la sfrit D300, pentru c n acest fel vezi dac celelalte 2
declaraii i sunt valide.
n caz c i vin cu erori de validare, pentru D394 i D390 poi depune rectificative, pe cnd
decontul de TVA nu se poate rectifica. Luna urmtoare poi s pui diferenele pe regularizri,
dar dac eti la trimestru ai ce atepta.
ntradevr pentru decontul de TVA se poate depune Cerere de corecie la finane dar numai
pentru sumele de la rndul 38 n jos sau dac este vorba despre decalare de rnduri. De
exemplu, suma pentru livrri intracomunitare ai pus-o la rndul 14 n decont n loc de randul 3
i 3.1. Oricum la cererea de corecie trebuie ataate mai multe situaii i ai un pic de umblat pe
la finane, aa c mai bine respect ordinea care i-am sugerat-o.
Declaraia 120 reprezint decontul pentru accizele din anul precedent i se depune numai de
persoanele impozabile care au import sau achiziie intracomunitar de produse accizabile.
S nu uii de ea pentru c este o declaraie care se depune odata n an i este uor s treci
peste.
Pn pe 30 aprilie Situaiile financiare pentru ONG -miercuri
ONG-urile trebuie s depun Bilanul prescurtat pn la 30 aprilie 2014.
Cam att. n mare parte ordinea i declaraiile care se depun sunt acestea n fiecare
lun, cum i-am zis: verific n fiecare lun Calendarul fiscal oferit de ANAF i vezi
modificrile la fiecare lun.
brut, i nu poate fi mai mic dect un salariu de baza minim brut pe ar, dac acest venit este
singurul asupra cruia se calculeaz contribuia.
Termene i mod de declarare
Arendaii au obligaia declarrii impozitului pe venit i al obligaiilor reprezentnd
contribuiile individuale de asigurri sociale de santate reinute la surs, pn la data de 25
inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut.
Depun Declaraia 100 i Declaratia 112, sectiunea C, randul 26.
Atenie! Dac ONG-ul este fr scop patrimonial, adic non-profit, nu se depune 392.
Declaraia 392 ncepnd cu anul 2014 nu se mai depune pe 0 (zero).
Criteriile de depunere pentru Declaratia 392
Toi pltitorii de TVA care au avut cifra de afaceri sub 220.000 lei, depun 392A.
Toi nepltitorii de TVA care au avut cifra de afaceri sub 220.000 lei excluznd
veniturile obinute din vnzarea de bilete de transport internaional rutier de persoane,
depun 392B.
Declaraia 601 este o cerere prin care contribuabilul solicit ncetarea obligaiei de
plat la pensii, atunci cnd acesta devine angajat, omer sau pensionar. Se depune de
cte ori este necesar.
Declaraia 200
Declaraia 200 la PFA-uri o putem asemna, ntr-un fel, cu bilanul la societile comerciale.
Se depune pn n 25 mai a anului urmtor.
Acesta este declaraia care ncheie anul la un PFA. n baza ei se declar veniturile i
cheltuielile din ntreg anul fiscal.
Atenie: cnd spun venituri m refer la ncasri, nu la facturat iar cnd spun cheltuieli m
refer la pli, nu la facturi primite i neachitate.
n baza Declaraiei 200, o s primii de la ANAF Decizia de impunere final 250 unde vei
plti diferena dintre ce ai declarat n 200 i ce ai pltit anticipat n baza deciziei anticipate
260.
Declaraia 392B
Se depune pn n data de 25 februarie a anului urmtor. Este o declaraie informativ care se
depune de nepltitorii de TVA i care cuprinde informaii cu privire la livrrile i achiziiile de
la persoane cu TVA i de la persoane fr TVA.
Declaraii n funcie de vectorul fiscal
n funcie de vectorul fiscal, un PFA mai poate depune urmtoarele declaraii:
1. Declaraia 300 decontul de TVA pentru persoanele impozabile nregistrate n scopuri
de TVA. Se depune lunar sau trimestrial.
2. Declaraia 394 se depune odat cu decontul de TVA.
3. Declaraia 390 se depune de ctre cei nregistrai n Registrul Operatorilor
Intracomunitari care au achiziii i/sau livrri n UE cu partener care este nregistrat i
el n scopuri de TVA n ara lui, nu n Romnia. Se depune lunar, indiferent de
perioada fiscal la TVA i doar atunci cnd este cu sume. Nu se depune pe 0.
4. Declaraia 392A se depune pn n 25 februarie a anului urmtor.
5. Declaraia 112 dac PFA-ul are angajai. Se depune lunar sau trimestrial.
c) datorii 2012 /2013 => Poziia D, G i I din bilan s fie la fel cu Poziia VIII din formularul
30.
Concret: Rndul 11 Datorii pn la un an + 14 Datorii mai mari de un an+ 18 Venituri
nregistrate n avans din bilan, s fie egal cu rndul 119 Datorii din formularul 30.
Atenie! Rndul 123 Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni n sume
brute (ct.1681) n general trebuie s fie 0 (zero). Saga pune date automat, trebuie s le
tergei.
Rndul 141 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung trebuie sa fie 0 (zero).
Saga la fel pune sume, dvs. le tergei.
Rndul 160 Datorii fiscale cu bugetul statului pentru a da corelaiile se scade soldul
creditor al contului 4428.
2. Corelarea formularului 10 Bilan cu formularul 30 Date informative i cu Nota
explicativ numrul 5 Situaia creanelor i datoriilor
Pe partea de creane i datorii trebuie s verifici s i fie corelate datele cu Nota 5.
Total creane din Nota 5 trebuie s fie egal cu rndul 6 din bilan (sau formularul 10) i cu
rndurile 108+111+116 din formularul 30.
Total datorii din Nota 5 trebuie s fie egal cu rndul 11+14+18 din formularul 10 i cu rndul
119 din formulariul 30.
3. Formularul 30 Poziia XI Capital social
Rndul 193, trebuie s l completai cu valoarea capitalului subscris de persoanele fizice.
4. Formularul 40 Situaia activelor imobilizate trebuie corelat cu Nota explicativ 1
Active imobilizate.
Aici balana pe clasa 2, cu Registrul de imobilizri i cu formularul 40 i Nota 1 trebuie s fie
corelate, s avei aceleai valori.
5. La Nota explicativ 7 Participaii i surse de finanare trebuie s completai anul curent
i valoarea capitalului social subscris i vrsat.
6. Nota explicativ 8 Informaii privind salariaii se completeaz cu valoarea cumulat
din balan, a conturilor 641 i 645.
Verificarea declaraiei 100 cu bilanul i balana
Verificri pentru pltitorii de impozit pe profit: rndul 65 din formularul 20 Cont de profit i
pierdere a bilanului trebuie s corespund cu contul 691 din balan i cu rndul 10 din
Declaraia 101 depus.
Verificri pentru pltitorii de impozit pe micro: verifici cumulatul de la declaraiile 100
depuse pe micro s corespund cu contul 698 din balan i cu rndul 66 din Formularul 20
Contul de profit i pierdere a bilanului.
Excepie: situaiile n care modificrile se produc ca urmare a unei hotrri judectoreti sau
ca efec al unui act normativ. n acest caz, modifcarea se va face n ziua n care angajatorul a
luat cunotin de aceast hotrre.
f) durata timpului de lucru
termen depunere la angajare: cel mai trziu n ziua lucrtoare anterioar nceperii
activitii;
termen depunere la modificare: cel mai trziu anterior mplinirii termenului de 20 de zile
lucrtoare de la data apariiei modificrii.
Excepie: situaiile n care modificrile se produc ca urmare a unei hotrri judectoreti sau
ca efec al unui act normativ. n acest caz, modifcarea se va face n ziua n care angajatorul a
luat cunotin de aceast hotrre.
g) salariul, sporurile permanente i cuantumul lor
termen depunere la angajare: cel mai trziu n ziua lucrtoare anterioar nceperii
activitii;
termen depunere la modificare: cel mai trziu anterior mplinirii termenului de 20 de zile
lucrtoare de la data apariiei modificrii.
Excepie: situaiile n care modificrile se produc ca urmare a unei hotrri judectoreti sau
ca efec al unui act normativ. n acest caz, modifcarea se va face n ziua n care angajatorul a
luat cunotin de aceast hotrre.
h) perioada i cauzele de suspendare CIM, exceptnd perioadele de medical cu certificat
termen depunere la modificare: maxim 20 de zile lucrtoare de la data suspendrii.
Excepie: situaiile n care modificrile se produc ca urmare a unei hotrri judectoreti sau
ca efec al unui act normativ. n acest caz, modifcarea se va face n ziua n care angajatorul a
luat cunotin de aceast hotrre.
i) data ncetrii contractului de munca
termen depunere la modificare:
la data ncetrii CIM (Contract individual de munca);
la data lurii la cunotin a evenimentului care a determinat n condiiile legii
ncetarea CIM.
Excepie: situaiile n care modificrile se produc ca urmare a unei hotrri judectoreti sau
ca efec al unui act normativ. n acest caz, modifcarea se va face n ziua n care angajatorul a
luat cunotin de aceast hotrre.
Orice corecie a erorilor se va face la data la care angajatorul a luat cuno tin de
acestea.
In cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri deteriminate in sistem real, adica
pe baza datelor din contabilitate
1. Venit brut -se inscrie suma veniturilor totale incasate in anul de raportare, atat din
activitatea de baza cat si din activitati adiacente.
Va rog sa observati ca am subliniat incasate. In venitul brut nu intra facturile emise dar
neincasate.
Am subliniat si incasate in anul de raportare. Daca aveti o incasare aferenta anului trecut,
aceasta suma este venit neimpozabil. La fel si cu cheltuielile, daca aveti o cheltuiala platita
anul trecut, cazul nostru 2012, o tratati ca si cheltuiala nedeductibila.
2. Cheltuieli deductibile -se inscrie suma reprezentand cheltuielile efectuate in scopul
realizarii de venituri.
Cu conditia sa corespunda unor cheltuieli efective, sa aiba la baza un document justificativ, sa
fie cuprinse in cheltuielile exercitiului in care au fost platite. Aici intra si contributiile sociale
obligatorii platite, adica sanatatea si pensia pe PFA sau II.
3. Venit net anual -se inscrie diferenta dintre punctul 1 si 2, respectiv diferenta dintre venitul
brut si cheltuielile deductibile. Se trece suma numai daca suntem pe plus, adica venitul este
mai mare decat cheltuielile.
4. Pierdere fiscala anuala/Pierdere neta -se inscrie diferenta dintre cheltuielile deductibile si
venitul brut. Se trece suma numai daca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile.
In cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri determinate pe baza de norma
de venit.
Se completeaza Declaratia 200 numai la partea de Venit net anual. La venit net anual se trece
valoarea normei de venit comunicata de ANAF.
Cum si cu ce verifici Declaratia 200?
Declaratia 200 se verifica cu Registrul de incasari si plati pentru intreg anul de raportare,
cazul nostru 2013.
Corelatii de respectat:
1. Total incasat in banca + total incasat in numerar = totalul veniturilor impozabile + venituri
neimpozabile.
2. Total plati banca + total plati numerar = total cheltuieli deductibile + cheltuieli de protocol
+ cheltuielile deductibile plafonat + cheltuielile nedeductibile.
Cum determini valoarea care trebuie sa o treci in rubricile declaratiei?
Cheltuielile deductibile sunt formate din rubrica cheltuielile deductibile + cheltuielile de
protocol + 50% din cheltuielile deductibile plafonat (aici intra cele pentru combustibil,
reparatii autor, piese auto, etc)
Venitul impozabil este cel din rubrica de venit impozabil.
Baza impozabila este diferenta dintre cheltuielile deductibile si veniturile impozabile.
Impozitul este 16% din baza impozabila.
Cum faci calculul pentru Declaratia 200 in Saga?
Pentru calcul mergi la Operatii -Declaratii/Inchidere an Inchidere an.
Spor la treaba!
Contribuii facultative/opionale
Contribuia la omaj (0,5% * venitul asigurat salariul minim brut pe ar)
Contribuia pentru concedii i indemnizaii (FNUASS) nu este obligatorie, ns
aceasta poate deveni obligatorie dac PFA dorete s beneficieze de indemnizaii
pentru concediile medicale. (0,85% * veniturile supuse impozitului pe venit)
Impozit
Cota de impozit pentru PFA, II i AF este de 16%. Aceasta se aplic difereniat n funcie de
sistemul de impunere.
Dac PFA, II, AF aplic sistemul real de impunere cota de 16% se aplic la
diferena dintre veniturile impozabile i cheltuielile deductibile.
Dac PFA, II, AF este la norm de venit aplic cota de 16% la norma anual de
venit stabilit de DGFP judeean.
Din punct de vedere fiscal, aceste venituri se trateaz ca venituri din activiti independente
-Codul Fiscal Art.46, punctul 23 indice 1 din norme. Deci, veniturile avocailor colaboratori
nu se retrateaz.
O PFA autorizat ca arhitect este angajat cu contract individual de munc la un SRL cu
acelai obiect de activitate dar are i dou contracte privind realizarea unor proiecte de
arhitectur cu alte dou SRL-uri, mai obine i drepturi de autor pentru crearea unui album
privind soluii de in arhitectur.
Se poate reconsidera activitatea?
Nu se retratez.
4. Dar dac PFA este angajat la un SRL cu acelai obiect de activitate dar are i un contract
de prestri servicii ncheiat ntre el ca profesie liber i acelai SRL?
Atunci veniturile obinute din ultimul contract pot fi reconsiderate, depinde de precizrile din
contractul ncheiat ntre pri.
Pont
Pentru a nu avea emoii n cazul unui eventual control este bine:
s v structurai contractul ncheiat ntre pri n aa fel nct s nu ndeplinii nici una dintre
situaiile prevzute la Art.7, Alin.1, pct. 2.1;
s avei mai muli clieni cu care colaborai, chiar dac sporadici.
Declaraia 300 n decontul de TVA achiziia se va declara la rndul 26, iar livrarea
ulterioar se va declara la rndul 1;
Declaraia 390 n declaraia recapitulativ achiziia nu se va declara, iar livrarea
ulterioar se va declara pe cod T;
Jurnalul de cumprri n jurnalul de cumprri achiziia se va declara la coloana 14;
Baza legal:
Art. 126, alin. 8, lit. b;
Art. 132 indice 1, alin. 5;
Art. 150, alin. 4.
Prin urmare, societatea comerciala nu are dreptul sa deduca taxa pe valoarea adaugata
aferenta achizitiilor intrucat realizeaza exclusiv operatiuni scutite de taxa pe valoarea
adaugata fara drept de deducere.
(3) Persoana impozabil care ndeplinete condiiile prevzute la alin. (1) pentru
aplicarea regimului special de scutire poate opta oricnd pentru aplicarea regimului normal de
tax.
Totodata la art. 156 alin. (1) (3) din Codul fiscal se stipuleaza ca:
(1) Persoanele impozabile stabilite n Romnia trebuie s in evidene corecte i complete
ale tuturor operaiunilor efectuate n desfurarea activitii lor economice.
(2) Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaiune sau care se identific drept
persoane nregistrate n scopuri de TVA, conform prezentului titlu, n scopul desfurrii
oricrei operaiuni, trebuie s in evidene pentru orice operaiune reglementat de prezentul
titlu.
(3) Persoanele impozabile i persoanele juridice neimpozabile trebuie s in evidene corecte
i complete ale tuturor achiziiilor intracomunitare.
Prin urmare, persoana fizica autorizata care desfasoara operatiunii taxabile, este
persoana impozabila platitoare de TVA daca cifra de afaceri anuala este superioara plafonului
de 65000 de euro, sau daca cifra de afaceri este inferioara acestui plafon dar a optat pentru
aplicarea regimului normal de taxa, chiar daca veniturile realizate din activitatii
independente sunt impuse, din punct de vedere al impozitului pe venit, pe baza normelor
de venit.
persoanele fizice care realizeaz venituri din derularea unui numr mai mare de
5 contracte de nchiriere, la sfritul anului fiscal, ncepnd cu anul fiscal urmtor calific
aceste venituri la activiti independente;
veniturile realizate de sportivii care particip la competiii sportive pe cont propriu.
[ads]
Stabilirea venitului net, determinat pe baza contabilitii n partid simpl:
Venitul net = Venitul brut Cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri
n cazul n care contribuabilul desfoar activitate pe o perioad mai mic dect anul
fiscal, normele se corecteaz astfel nct s corespund cu perioada efectiv lucrat.*
Dac un contribuabil desfoar mai multe activiti impuse la norm de venit, venitul
net reprezint nsumarea nivelului normelor de venit pentru fiecare activitate.
n cazul n care contribuabilul desfoar o activitate independent i una la norm de
venit, venitul net se va determina pe baza contabiliti n partid simpl.
Contribuabilul care desfoar activiti impuse la norm de venit, are obligaia
completrii numai prii de ncasri, din Registrul jurnal de ncasri i pli.
Contribuabilii care au nregistrat n anul fiscal anterior un venit brut anual mai mare
dect 100 000 euro, ncepnd cu anul fiscal urmtor, au obligaia determinrii
venitului n sistem real. n acest sens se depune D220, pn la 31 ianuarie.
* Pentru ntreruperile temporare de activitate (accidentri, spitalizri, cauze de for major),
normele se reduc proporional la cererea contribuabilului (cererea o depun la Registrul
Comerului). Contribuabilul este obligat s depun autorizaia de funcionare i s ntiineze
n scris, n termen de 5 zile, organele fiscale se depune D220.
Pentru contribuabilii care au optat s fie impui la norm de venit i n anul anterior au fost
impui n sistem real i au avut investiii n curs de amortizare, valoarea amortizrii nu
diminueaz norma de venit (veniturile realizate din valorificarea investiiilor respective sau
trecerea lor n patrimoniul personal, majoreaz norma de venit proporional cu valoarea
amortizrii n perioada impunerii n sistem real).
Pentru contribuabilii care au optat s fie impui n sistem real i n anul anterior au fost
impui la norm de venit, i au efectuat investiii care au fost amortizate integral, veniturile
din valorificarea sau trecerea lor n patrimoniu personal vor majora norma de venit.
Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectual:
Venitul net = Venitul brut Cheltuial deductibil de 20% din venitul brut Contribu iile
sociale pltite
* Pentru veniturile provenind din crearea unor lucrri de art monumental, cota forfetar de
cheltuieli deductibile este de 25% din venitul brut.
n cazul n care determinarea venitului net se face prin folosirea cotelor forfetare de
cheltuieli, nu exist obligativitatea nregistrrii n contabilitate a cheltuielilor efectuate n
scopul realizrii de venituri.
Contribuabilii vor completa partea referitoare numai la ncsri din Registrul jurnal de
ncasri i pli, n cazul n care venitul net l determin pe baza cotelor forfetare de cheltuieli.
Contribuabilii care obin venituri din activiti independente impui pe baza normelor de
venit, i cei care obin venituri din drepturi de proprietate intelectual au dreptul s opteze
pentru determinarea venitului net n sistem real. n aceste sens:
* se depune D220 pn pe 31 ianuarie, respectiv n 15 zile de la nceperea activit ii prin care
se opteaz pentru sistemul dorit;
* opiunea este obligatorie pentru 2 ani, i se consider rennoit.
Reinerea la surs a impozitului reprezentnd pli anticipate:
* Categorii de venituri care au obligaia de a efectua pli anticipate:
veniturile din drepturi de proprietate intelectual;
venituri din activiti desfurate n baza contractelor/conveniilor civile;
veniturile din activitatea de expertiz contabil, tehnic, judiciar, extrajudiciar;
Impozitul reinut la surs = 10% (Venitul brut Contribuii
sociale)
[este impozit anticipat]
venitul obinut de o persoan fizic n asociere cu o persoan juridic,
microntreprindere;
Impozitul reinut la surs = 3% x Venitul ce revine din asociere cu persoane
fizice
[este impozit anticipat]
* Primele 3 categorii pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final.
Impozitul se calculeaz prin reinere la surs la momentul plii veniturilor prin aplicarea cotei
de 16% asupra venitului brut. Virarea la bugetul statului se face pn la data de 25 a lunii
urmtoare reinerii impozitului.
Opiunea se exercit n scris n momentul ncheierii fiecrui raport juridic/contract.
semnat i tampilat de angajator, n cazul n care persoana care solicit recuperarea este
alta dect reprezentantul legal al angajatorului i o copie dup actul de identitate al persoanei
mputernicite. Inspectoratul Teritorial de Munc va transmite solicitarea ctre Inspecia
Muncii, urmnd ca dup primirea bazei de date recuperat, s o pun la dispoziia
angajatorului, care, la primire va prezenta o mputernicire semnat i tampilat de angajator,
n cazul n care persoana care primete baza de date recuperat este alta dect reprezentantul
legal al angajatorului, i o copie dup actul de identitate al persoanei mputernicite.
pentru angajatorii de dimensiuni de pn la 50 de salariai, inspectoratul va pune la
dispoziie un Raport angajator pentru a avea informaiile corecte, urmnd s i recreeze
registrul prin reintroducerea datelor respectnd n mod riguros identificatorii specifici fiecrei
entiti CUI, categorie, form juridic, form de organizare, nivel de nfiinare pentru
angajator, CNP pentru salariat, numr i dat ncheiere contract pentru contract.
Ce se depune?
Pentru Raportarea semestrial se depune Formularul 10 Situaia activelor, datoriilor i
capitalurilor proprii, Formularul 20 Contul de profit i pierdere, Formularul 30 Date
informative.
[ads]
Cum se completeaz formularele?
Formularul 10:
coloana 1 se completeaz cu datele din Bilanul depus la Decembrie 2013 (N-1).
coloana 2 se completeaz cu datele la Iunie 2014 (N).
Formularul 20:
coloana 1 se completeaz cu datele din Bilanul depus la Iunie 2013 (N-1).
coloana 2 se completeaz cu datele la Iunie 2014 (N).
Formularul 30:
coloana 1 se completeaz cu datele din Bilanul depus la Iunie 2013 (N-1).
coloana 2 se completeaz cu datele la Iunie 2014 (N).
La Raportarea semestrial nu se ataeaz nici un ataament.
Baza legal: Ordinul nr. 936/2014 publicat in M.O din 21.07.2014.
Este bine s tii c ncepnd cu anul 2013, pot obine regimul derogatoriu i PFA-urile.
Care este termenul de soluionare a cererii?
Termenul de soluionare a cererii depunse la ANAF este de 30 de zile de la data depunerii.
Baza legal:
Ordinul preedintelui ageniei Naionale de Administrare Fiscal nr.1221/2009.
Ordinul ANAF nr. 342/2013 PFA-urile pot cere i ele regim derogatoriu.
i 3.1. Oricum la cererea de corecie trebuie ataate mai multe situaii i ai un pic de umblat pe
la finane, aa c mai bine respect ordinea care i-am sugerat-o.
precum i neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori
emiterea de bonuri cu o valoare inferioar celei reale se sancioneaz cu amend de la 8.000
lei la 40.000 lei, n unele cazuri putnd fi dispus i suspendarea activitii pe o perioada de 3
luni. Prin urmare, chiar dac la cererea clienilor se emit si facturi, ncasarea acestora trebuie
facut numai cu bon fiscal emis de casa de marcat, far s se emit i chitana.
Clienii vor solicita i vor pstra bonurile fiscale pn la prsirea unitii, n vederea
prezentrii lor la un eventual control. De asemenea, operatorii economici care sunt dotai cu
aparate de marcat fiscale sunt obligai s afieze la loc vizibil anunuri de atenionare a
clienilor cu privire la obligaia acestora de a pstr bonul fiscal pn la ieirea din unitate.
Lipsa afirii acestui anun constituie contravenie, fiind sancionat cu amend de la 2.000 la
4.000 lei.
8. Declaratia 600 declaraie privind venitul asigurat la sistemul public de
pensii. Declaraia se completeaz n dou exemplare, originalul se depune la organul fiscal
competent, iar copia se pstreaz de ctre contribuabil sau de ctre mputernicitul acestuia.
Organul fiscal competent este organul fiscal n a crui raz teritorial se afl adresa unde
contribuabilul i are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiete efectiv, n cazul n
care aceasta este diferit de domiciliu.
Declaraia se depune, pe suport hrtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul
potal, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau prin celelalte metode
prevzute de lege.
Data depunerii declaraiei este data nregistrrii acesteia la organul fiscal sau data depunerii la
pot, dup caz.
Conform Codului de Procedura Fiscal, art. 219, nendeplinirea la termen a obligaiilor de
declarare prevzute de lege a contribuiilor constituie contravenie i se sancioneaz cu
amend de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice.
9. Necompletarea NIR-ului pentru recepia de marf . Nota de recepie i constatare de
diferene se ntocmete n momentul recepionrii bunurilor intrate n unitate, fr a exista un
decalaj de timp ntre momentul intrrii bunurilor i momentul efecturii recepiei i, deci, a
ntocmirii acestui document. Sanciunea care se aplic pentru aceast contravenie este
amenda cuprins ntre 300 lei i 4000 lei,conform art. 42 alin. (1) a doua liniu din aceeai
lege.
Cam att. n mare parte ordinea i declaraiile care se depun sunt acestea n fiecare
lun, cum i-am zis: verific n fiecare lun Calendarul fiscal oferit de ANAF i vezi
modificrile la fiecare lun.
fixe n afara Romniei, fiscul va considera automat c prestez pentru sediul din Romnia. Ca
s dovedesc c prestez pentru sediul din afara Romniei mi trebuie DOVEZI SUFICIENTE.
DOVEZI SUFICIENTE NSEAMN: contractul i/sau formularul de comand care identific
sediul care primete serviciile, faptul c sediul respectiv este entitatea care pltete pentru
serviciile respective sau costul serviciilor este n fapt suportat de respectiva entitate, natura
serviciilor permite identificarea, n mod particular, a sediului/sediilor ctre care serviciul este
prestat, orice alte informaii relevante pentru stabilirea locului prestrii.Rspunsul va fi: fie
Romnia, fie alt stat membru al Uniunii Europene fie un stat din afara Uniunii Europene.
Acesta va avea relevan la pasul 4.
4.Cine este persoana obligat la plata TVA?
Rspuns:
Dac locul prestrii este n Romnia (beneficiar stabilit n Romnia) atunci eu, prestatorul,
sunt obligat la plata TVA n Romnia aa c o s colectez TVA conform regulilor din
Romnia, dac nu se aplic vreo scutire.
Dac locul prestrii este n alt stat membru (beneficiar stabilit n alt stat membru) atunci el,
beneficiarul, este obligat la plata TVA n statul lui: emit factur fr TVA cu meniunea Locul
prestrii serviciului este n afara Romniei, conform art. 133 (2), operaiunea fiind supus
procedurii de taxare invers, beneficiarul fiind obligat la plat conform art. 196 din Directiva
112/2006
Dac locul prestrii este n afara Comunitii (beneficiar stabilit n afara Comunitii) atunci
operaiunea se supune regulilor din acel stat emit factur fr TVA cu meniunea Locul
prestrii serviciului este n afara Comunitii, conform Cod fiscal art. 133 (2).
5.Am prestat un serviciu intracomunitar?
Rspuns: Serviciul este intracomunitar dac l-am prestat ctre beneficiar stabilit n alt stat
membru. (Situaia a. doua de la pasul 4, deci dac are locul n alt stat membru.
Am rspuns DA: merg mai departe la pasul 6.
Am rspuns NU: m opresc din algoritm. n acest caz nu declar serviciile n D390.
6. Este serviciu intracomunitar prestat scutit n statul unde are loc prestarea?
Rspuns: Dac respectivul serviciu este scutit conform Codului fiscal, atunci l consider
scutit.
Dac serviciul nu este scutit conform Codului fiscal, pot considera c este scutit n statul
membru unde are loc, numai dac primesc o confirmare oficial din partea autoritilor
statului membru n care are loc prestarea.
Am rspuns DA: m opresc din algoritm. n acest caz nu declar serviciile n D390.
Am rspuns NU: Serviciul respectiv se declar n D390 cu codul P i n decont n rndul 3.1.
ATENTIE MARE! Dac eu, prestatorul, sunt o persoan impozabil nenregistrat n scop de
TVA n Romnia (ntreprindere mic, societate de asigurri care face numai operaiuni scutite
fr drept de deducere etc.), am obligaia de a m nregistra cu 153 indice 1 pentru serviciile
prestate i de a depune recapitulativa.
[ads]
Dac sunt beneficiar al unei prestri:
1. Serviciul cumprat, primit, este primit de sediul meu din Romnia?
n principiu, dac am sediu n Romnia, atunci fiscul va considera automat c sediul din
Romnia primete serviciul. Dac am i sedii fixe n afara Romniei, pentru a argumenta c
serviciile sunt primite de un sediu din afara Romniei mi trebuie DOVEZI SUFICIENTE.
DOVEZI SUFICIENTE NSEAMN: contractul i/sau formularul de comand care identific
sediul care primete serviciile, faptul c sediul respectiv este entitatea care pltete pentru
serviciile respective sau costul serviciilor este n fapt suportat de respectiva entitate, natura
serviciilor permite identificarea, n mod particular, a sediului/sediilor ctre care serviciul este
prestat, orice alte informaii relevante pentru stabilirea locului prestrii.
2. Serviciul primit de mine se ncadreaz la excepiile 133 (4) sau 133 (7)?
n excepiile de la 133 (4) i 133 (7) intr:
Serviciile legate de bunurile imobile;
Serviciile de transport cltori;
Serviciile principale i auxiliare legate de activiti culturale, artistice, sportive,
tiinifice, educaionale, de divertisment sau alte activiti similare, cum ar fi
trgurile i expoziiile, inclusiv serviciile prestate de organizatorii acestor
activiti;
Servicii restaurant i catering;
Servicii nchiriere mijloace de transport pe termen scurt (30 de zile n general;
90 de zile pentru ambarcaiuni maritime)
Serviciile constnd n activiti accesorii transportului, precum ncrcarea,
descrcarea, manipularea i servicii similare acestora, servicii constnd n lucrri
asupra bunurilor mobile corporale i evaluri ale bunurilor mobile corporale,
servicii de transport de bunuri efectuate n Romnia, cnd aceste servicii sunt
prestate ctre o persoan impozabil nestabilit pe teritoriul Comunitii.
Am rspuns DA: m opresc din algoritm i aplic regulile specifice de la aceste servicii.
Acestea nu se vor declara n D390.
Am rspuns NU: merg mai departe la pasul 3.
3. Unde are loc serviciul prestat?
Rspuns: Acolo unde este sediul care beneficiaz de servicii. (Conform celor stabilite la pasul
1). Stabilim c sediul care primete serviciile este cel din Romnia.
Deci LOC = Romnia
4. Cine este persoana obligat la plat?
Rspuns: Cum locul este n Romnia atunci:
Dac prestatorul este stabilit n Romnia, atunci el, prestatorul este obligat la plata TVA n
Romnia el va colecta TVA conform regulilor din Romnia, dac nu se aplic vreo scutire.
Dac prestatorul nu este stabilit n Romnia, atunci eu, beneficiarul sunt obligat la plata
TVA n Romnia eu voi colecta TVA (dac sunt nregistrat cf.art. 153 voi face taxare invers
4426 = 4427 i voi analiza n ce msur am drept de deducere; dac sunt nregistrat cu
art.153^1 colectez i pltesc), dac nu se aplic vreo scutire.
5.Am primit un serviciu intracomunitar?
Rspuns: Serviciul este intracomunitar dac l-am primit de la un prestator stabilit n alt stat
membru. (Situaia a doua de la pasul 4.
Am
rspuns
DA:
merg
mai
departe
la
pasul
6.
Am rspuns NU: m opresc din algoritm. n acest caz nu declar serviciile n recapitulativ.
6.Este, serviciul intracomunitar primit, scutit?
Dac respectivul serviciu este scutit conform Codului fiscal, atunci l consider scutit.
Am rspuns DA: m opresc din algoritm. n acest caz nu declar serviciile n recapitulativ.
Am rspuns NU: Serviciul respectiv se declar n recapitulativ cu codul S i n decont n
rndurile 7.1. i 19.1.
ATENIE MARE! Dac eu, beneficiarul, sunt o persoan impozabil nenregistrat n scop de
TVA n Romnia, am obligaia de a m nregistra cu art.153^1 pentru servicii primite, de a
colecta TVA i de a depune recapitulativa i decontul special de TVA.
Dac nu mi ndeplinesc obligaia de nregistrare este foarte posibil ca prestatorul s m
considere persoan neimpozabil i, probabil, s-mi factureze cu TVA din statul su. n
aceast situaie eu am n continuare obligaia de plat a TVA i de depunere de recapitulativ
i decont n Romnia.
impozitarea se va face in cel mai favorabil mod dintre reglementarile Codului Fiscal si a
Conventiei de evitare a dublei impuneri. Vezi Art. 118 CF.
Lucrarile de constructii montaj nu sunt reglementate specific in Conventie, dar la Art.23,
alin. 1 specifica Elementele de venit despre care nu se trateaz n articolele precedente ale
prezentei convenii, sunt impozabile numai n acest stat. In concluzie daca societatea din
Italia prezinta societatatii din Romania, Certificat de rezidenta fiscala, SC ITALIANA SRL va
beneficia de scutire de impozit in Romania si va plati impozit numai in Italia.
Cu toate acestea, ramane obligatia depunerii declaratiei 205 pana in ultima zi lucratoare
din februarie a anului urmator realizarii venitului. Declaratia 205 o depune societatea
romaneasca cu impozitul scutit. Vezi Art.119 CF.
Tot aici, mai trebuie sa tinem minte, ca acest regim fiscal, va fi valabil atat timp cat nu se
considera realizarea sediului permanent in Romania. La Art. 5, alin.2, lit. (g) din Conventia de
evitarea a dublei impunerii, se specifica ca nu va fi considerat sediu permanent pana in 12
luni inclusiv. Dupa depasirea a 12 luni pe teritoriul Romanei, SC ITALIANA SRL trebuie sa
plateasca impozit pe profit in Romania.
3. Impozitul pe profit datorat de nerezidenti
Societatile straine ce desfasoara activitate in Romania printr-un sediu permanent sunt
contribuabili platitori de impozit pe profit. Vezi Art.13, lit.b.
In concluzie, la finele celor 12 luni SC ITALIANA SRL, este obligata sa se inregistreze si sa
plateasca impozit pe profit in Romania. Calcul pentru impozitul pe profit se face pentru
cheltuielile si veniturile efectuate pentru sediu permanent.
Sa nu uitam ca societatea din Romania are obligatia inregistrarii contractelor incheiate cu
nerezidenti la finante. Vezi Art. 8, alin. 7 indice 1.
Daca se estimeaza ca nivelul cheltuielilor necesare acordarii punctelor cadou vor depasii
contravaloarea primita, societatea poate inregistra un provizion pentru diferenta aferenta.
b.) Contabilizarea programelor de fidelizare pe seama contului de profit si pierdere
In cazul in care societatea nu dispune de un sistem de evidenta a punctelor cadou, sau
utilizeaza alte programe de fidelizare a clientilor, gen cupoane valorice, tichete, aceasta
inregistreaza venituri curente, prin intermediul clasei 7 si inregistreaza concomitent un
provizion aferent costurilor estimate.
9. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Ordinul OMFP 1802/2014 cuprinde precizari suplimentare pentru provizioanele de riscuri si
cheltuieli.
Provizioanele pentru terminarea contractului de munca
se constituie pentru obligatiile asumate in relatiile cu angajatii prin contractul colectiv de
munca. Provizionul se recunoaste atunci cand exista certitudinea achitatii intr-o perioada
cunoscuta de timp.
Provizioane pentru contractele de concesiune
se constituite cand societatea, in baza contractului incheiat intre parti, are obligatia refacerii
infrastructurii la data expirarii contractului de concesiune. Provizionul se recunoaste la
valoarea estimata a cheltuielilor necesare refacerii infrastructurii.
Provizioane pentru contracte cu titlu oneros
daca o entitate are un contract cu titlu oneros, obligatia contractuala prevazuta in contract
trebuie recunoscuta si evaluata ca provizion.
Alte provizioane
Provizioane constituite pentru:
alte beneficii pe care societatea urmeaza sa le plateasca angajatilor sau persoanelor
dependente de societate;
cheltuielile legate de protectia mediului inconjurator.
10. Perioada maxima de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare si a fondului comercial
Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe durata contractului sau pe durata de utilizare. In
cazul in care durata contractului si de utilizare depaseste 5 ani, cheltuielile de dezvoltare se
pot amortiza maxim in 10 ani.
Fondul comercial se amortizeaza de regula in 5 ani. Daca nu se poate determina in mod
credibil, durata de utilizare, fondul comercial se poate amortiza peste 5 ani dar fara a depasi
10 ani.
11. Tratamentul contabil al costurilor cu efectuarea inspectiilor tehnice
Costurile cu efecutarea inspectiilor pot fi recunoscute ca si cheltuieli ale perioadei sau pot fi
recunoscute in valoarea contabila a imobilizarii corporale ca o inlocuire.
a.) Recunoasterea costurilor cu inspectia in valoarea contabila a imobilizarii
Pentru recunoasterea costurilor cu inspectiile in valoarea contabila a imobilizarii, ca si o
inlocuire, trebuie sa fie respectate criteriile de recunoastere.
Daca recunostem costul inspectiei ca o componenta a activului, valoarea componentei se
amortizeaza pe perioada planificata intre cele doua inspectii tehnice.
Prevederile referitoare la posibilitatea recunoasterii costurilor cu revizii si inspectii drept
componente ale imobilizarilor corporale se aplica in cazul imobilizarilor corporale ale caror
costuri de inspectie si revizie sunt semnificative.
b.) Recunoasterea costurilor cu inspectia ca si cheltuieli ale perioadei
Costul reviziilor si inspectiilor curente, altele decat cele recunoscute drept componenta de
activ, repezinta cheltuieli ale perioadei.
12. Clasificarea datoriilor in curente si necurente
Clarificarile privind clasificarea datoriilor sunt preluate in ordinul 1802/2014 din IAS 1.
a.) Datorii curente
Se incadreaza la datorii curente incalcarea unui acord de imprumut pe termen lung care duce
la exigibilitatea imprumutului la cerere si nu la data expirarii acordului de imprumut. O
entitate clasifica datoria drept curenta deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un
drept neconditionat de a-si amana decontarea pentru cel putin douasprezece luni dupa acea
data.
b.) Datorii necurente
In aceasta categorie se incadreaza situatiile cand entitatea, chiar daca are incheiat un acord de
imprumut pe termen scurt, preconizeaza si are capacitatea de a refinanta imprumutul pentru
inca 12 luni dupa perioda de expirare a acordului. Cand nu este posibila refinantarea
imprumutului societatea incadreaza datoria la curenta.
13. Includerea costului indatorarii in costul activelor cu ciclu lung de fabricatie
Costurile indatorarii in cazul activelor cu ciclu lung de fabricatie este obligatoriu a fi incluse
in costurile de productie. In OMFP 3055/2009 costurile indatorarii putea fi incluse in costul
activului sau putea fi recunoscute drept cheltuiala a perioadei.
Tratamentul conform OMFP 1802/2014 se aplica activelor cu ciclu lung de fabricatie pentru
care data de incepere a capitalizarii este dupa 1 ianuarie 2015.
14. Cheltuieli legate de achizitia unei afaceri
Reprezinta cheltuieli ale perioadei: onorariile de intemediere, consultanta, onorari juridice,
contabile, de evaluare, etc., precum si alte cheltuieli legate de dobandirea unei afaceri.
Imobilizarile necorporale dobandite in cadrul achizitiei unei afaceri sunt tratate in acest punct.
Ajustarile aferente fondului comercial, cont 2071, diminueaza direct valoarea acestuia.
Nota contabila: 2907 = 2071
15. Recunoasterea imobilizarilor necorporale in curs
Odata cu OMFP 1802/2014 contul 233 Imobilizari necorporale in curs, dispare.
Tratamentul contabil pentru recalificarea imobilizarilor necorporale in curs este:
transferul soldului contului 233 la 1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, fie
transferul in contul 203 Cheltuieli de dezvoltare. Tratamentul contabil se alege in functie de
stagiul in care se afla imobilizarea in curs si de indeplinirea conditiilor de a-l recunoaste ca si
activ.
se transfera asupra rezultatului reportat si eventualele ajustari pentru deprecierea activelor
imobilizate in curs: 2933 = 1176
16. Elementele extraordinare nu mai sunt prezentate distinct in contul de profit si
pierdere
17. Tratamentul contractelor de clienti transferate
Contractele de clienti transferate intre entitati, cu titlu oneros, sunt recunoscute in contul 208
Alte imobilizari corporale. Sunt amortizabile pe durata valabilitatii contractelor.
18. Investitiile imobiliare se evidentieaza separat
Investitiile imobiliare, terenuri si/sau cladiri, sunt proprietatile detinute pentru obtinerea de
venituri din chirii si/sau cresterea valorii capitalurilor, mai degraba decat pentru:
utilizarea in producerea si furnizarea de bunuri si servicii sau in scopuri administrative;
a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.
Investitiile imobiliare se evalueaza dupa regulile aplicabile imobilizarile corporale.
OMFP 1802/2014 prezinta situatiile in care este obligatoriu transferul din sau in investitii
imobiliare. Transferul trebuie facut daca si numai daca exista o modificare a utilizarii.
Modificarea utilizarii se evidentieaza prin:
inceperea utilizarii de catre posesor pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare
in categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor;
inceperea procesului de amenajare in vederea vanzarii pentru un transfer din categoria
investitiilor imobiliare in categoria stocurilor;
2. Copie dupa Balanta la luna care s-a depasit plafonul de 220.000 lei;
3. Copie dupa CUI;
4. Cerere prin care contribuabilul solicita trecerea la platitor de TVA, pe motivul
depasirii plafonului de scutire de la Art. 152, alin. 1 Codul Fiscal.
Atentie! La determinarea cifrei de afaceri prevazute la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal se
cuprind inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate si alte facturi emise
inainte de data livrarii/prestari, deci contul 419.
Documentele se depun la ANAF in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a depasit
plafonul de scutire pentru TVA. Daca a depasit plafonul in decembrie 2014, societatea trebuie
sa depuna declaratia 010 impreuna cu celelalte documente pana in 10 ianuarie 2015.
Inregistrarea in scopuri de TVA se considerea valabila incepand cu data de 1 a lunii urmatoare
solicitarii, a depunerii D010. Pentru exemplul nostru, societatea va fi platitoare de TVA
incepand cu 1 februarie 2015.
Daca persoana impozabila nu solicita sau solicita cu intarziere, organul fiscal stabileste
obligatii privind taxa de plata si accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie
inregistreze in scopuri de TVA.
Cand se elibereaza Certificatul de TVA si in baza caror documente?
In termen de 5 zile lucratoare de la depunerea documentatie pentru trecerea la platitor de
TVA, Administratia Fiscala eliberea Certificatul pentru intregistrarea in scopuri de TVA.
Eliberarea Certificatul pentru intregistrarea in scopuri de TVA se face in baza urmatoarelor
documente:
Prin exceptie, platitorii de venituri din salarii si asimilate salariilor, pot depune declaratia 112
TRIMESTRIAL. Exceptiile sunt enumerate la Art.58, alin. 2 si Art.296 indice 19 cu alin. 1
caciula 1 Codul Fiscal.
Ce conditii trebuie indeplinite de entitati pentru a depune declaratia 112
TRIMESTRIAL:
asociatii, fundatii, alte entitati fara scop patrimonial, care in anul anterior au avut un numar
mediu mai mic de 3 salariati;
persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care in anul anterior au inregistrat venituri
totale mai mici de 100.000 Euro si au avut un numar mediu mai mic de 3 salariati;
persoanele juridice platitoare de impozit micro care au avut in anul anterior un numar mediu
mai mic de 3 salariati;
PFA, II care au personal angajat in baza contractului individual de munca.
Atentie!
Daca in decursul trimestrului entitatea are concedii si indemnizatii medicale, declaratia
112 se depune lunar, chiar daca in vector apare trimestrul.
Daca intervine incetarea contractului individual de munca in timpul trimestrului,
declaratia 112 se depune lunar, indiferent de vectorul fiscal.
Depunerea trimestriala a declaratiei consta in completarea si depunerea a cate unei declaratii
pentru fiecare luna din trimestru. Este avantajos sa avem vectorul fiscal pentru trimestru, in
ideea ca entitatea poate sa plateasca contributiile la salarii, odata la 3 luni.
Cand se poate opta pentru schimbarea vectorului fiscal pentru declaratia 112?
Optiunea pentru depunerea declaratiei 112 lunar sau trimestrial, daca se indeplinesc conditiile,
se face in baza depunerii declaratiei 010 pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
Anul acesta, cum 31 ianuarie cade intr-o zi nelucratoare, termenul pentru depunerea
declaratiei de mentiunii, Declaratia 010, este 2 februarie 2015.
Cum se determina numarul mediu de salariati?
Art. 296 indice 19, alin. 1 caciula 3 Numrul mediu de salariai se calculeaz ca medie
aritmetic a numrului de salariai din declaraiile 112 depuse pentru fiecare lun din anul
anterior. La stabilirea numarului de salariati se iau in calcul salariatii cu contract individual
de munca, atat cu norma intreaga cat si cu timp partial.
Venituri totale 100.000 euro, cat reprezinta in lei?
Plafonul de 100.000 euro se transforma in lei la cursul comunicat de BNR pentru 31.12.20xx.
In anul 2015 veniturile toatale de 100.000 euro repezinta 448.340 lei.
Atentie! Daca la 31 decembrie 2014 nu va incadrati la exceptiile de la Art.58 si aveti trecut in
vector la declaratia 112 trimestrul, trebuie sa depuneti declaratia de mentiuni 010, pentru
modificare vector fiscal la luna.