EXEMPLUL 2: VERIFICAREA PRIN CALCUL A UNUI SILOZ

RECTANGULAR (BUNCAR) CU CAPACITATEA DE 50 m3 PROCEDURA

SIMPLIFICATA.
Se cere sa se verifice prin calcul corpul unui siloz rectangular (buncar) pentru boabe de
soia, cu o capacitate de inmagazinare de ~50m3, amplasat in Iasi, n conformitate cu
prevederile SR EN 1991-4-1: 2007 si SR EN 1991-4: 2006 (verificarea nu cuprinde
structura suport a silozului).
A. GEOMETRIA SILOZULUI (vezi Fig. 2.1):
Latura silozului cu sectiune patrata: a = 4000mm
Diametrul echivalent al silozului,
dc = 4000mm;
Grosimea peretelui silozului,
t = 6mm;
Inaltimea suprafetei continutului,
hc = 7000mm;
Inaltimea de calcul a palniei,
hh = 2000mm;
Unghiurile si la palnie:
= = 45

Fig. 2.1: Geometria silozului care se verifica prin calcul

Silozul considerat n exemplul de calcul este fara excentricitate la umplere si cu palnia
trunchi de piramida simetrica, adica fara excentricitate la golire (situatie ntalnita curent).

B. CARACTERISTICILE MATERIALULUI CONTINUT (vezi tabel E1 din SR EN

1991-4-2006)
In conformitate cu tabelul 2.1. din SR EN 1991-4:2006, reprodus mai jos, silozul poate fi
clasificat in clasa 1 de evaluare a incarcarilor.

Pentru determinarea corecta a efectului frecarii continutului de peretele silozului se

consulta tabelul 4.1 din SR EN 1991-4: 2006. In conformitate cu prescriptiile din acest
tabel, suprafata interioara a silozului poate fi clasificata n categoria D2 suprafata
neteda din otel carbon neted moale (constructie sudata), care implica o frecare moderata a
continutului pe peretele silozului
Caracteristicile materialului continut, necesare in evaluarea incarcarilor, sunt extrase din
tabelul E.1 care se gaseste in Anexa E din SR EN 1991-4: 2006. Pentru boabe de soia
rezulta urmatoarele date:
Greutatea specifica, = 7 kN/m38 kN/m3 (la calculul incarcarilor, se foloseste
valoarea maxima a lui )
Unghiul suprafetei libere, r = 29
Unghiul de frecare interna, m = 22 29 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie = 25)
Raportul presiunilor laterale, Km = 0,570,70 (ntrucat silozul care se verifica prin
calcul se incadreaza n clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul
utilizand valoarea medie K = 0,63)
Coeficientul de frecare cu peretii, m = 0,330,44 (ntrucat silozul se incadreaza n
clasa 1 de evaluare a ncarcarilor, se poate face calculul cu valoarea medie = 0,38)
Factorul de referinta al incarcarii locale pentru material, Cop = 0,50
C. EVALUAREA INCARCARILOR PE MANTAUA SILOZULUI
Incarcarile se determina conform prevederilor din SR EN 1991-4:2006, relatiile de calcul
prezentate in continuare fiind extrase din capitolul 5 din respectivul normativ. Pentru a se
putea face evaluarea incarcarilor pe peretii verticali ai silozului, trebuie sa se determine

zveltetea silozului. Pentru aceasta se face raportul 1,0 hc / dc = 1,75 2,0 (conform
capitol 5.1 (2) din SR EN 1991-4:2006) ceea ce incadreaza silozul in tipul de SILOZ CU
ZVELTETE INTERMEDIARA
C.1. Incarcari permanente asupra peretilor verticali - greutatea proprie a mantalei,
greutatea acoperisului si greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis

Se considera la nivelul acoperisului o incarcare permanenta, uniform distribuita, din

utilaje si echipamente. Valoarea acestei ncarcari se determina n fiecare situatie. In
acest exemplu se considera aceasta incarcare: Gu = 5 kN/m2.
2

4000 6
Greutatea proprie a acoperisului este Gacop = a t =
7850 = 754 kg

1000 1000
Aceasta se majoreaza cu 50% pentru a se tine cont de rigidizarile tablei. Rezulta o
greutate totala a acoperisului Ga = 1,5 x 754 = 1130 kg 11,30 kN
Aria sectiunii transversale a silozului, A = a 2 = 16000000 mm2
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = 4 a = 16000 mm
Rezulta la nivelul acoperisului o compresiune distribuita perimetral cu valoarea
caracteristica egala cu:
G A G
5 16000000 /106
11,3
qa = u + a =
+
= 5, 70 kN / m
3
U
U
16000 /10
16000 /103
Valoarea caracteristica a fortei verticale de compresiune in perete distribuita
perimetral, nzSkp la adancimea hc la care se face verificarea, din greutatea mantalei si
greutatea acoperisului este:
2

nzSkp ( hc ) = qa + thc = 5, 70 + 0, 006 7, 00 78,50 = 9,0 kN/m

C.2. Incarcari utile ncarcari la umplere asupra peretilor verticali (silozuri cu
zveltete intermediara cap.5.3.1.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar
situatia de incarcare simetrica la umplere pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a
ncarcarilor
Aria sectiunii transversale a silozului, A = a 2 = 16000000 mm2
Perimetrul interior al sectiunii transversale, U = 4 a = 16000 mm
Inaltimea caracteristica Janssen, z0 =

1 A
= 4177 mm
K U

Presiunea orizontala asimptotica, pho = K zo = 21.05 kN/m2

Valoarea caracteristica maxima ale presiunii simetrice la umplere se calculeaza la baza
mantalei astfel:

Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, phf(hc):

phf (hc ) = phoYR (hc ) = 15,74 kN/m2

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, pwf(hc):

pwf (hc ) = pho YR (hc ) = 5,98 kN/m2

n

n care:

h h
YR ( hc ) = 1 c 0 + 1 = 0,748
z0 h0
d
ho = c tan r = 554 mm
4
n = (1 + tan r )(1 h0 z0 ) = -1,348

Presiunea verticala, la baza mantalei, pvf(hc):

pvf (hc ) = ZV (hc ) = 43,61 kN/m2
n +1
hc + z0 2h0 )
(
1
ZV ( hc ) = h0
z h
= 3671 mm
n

( n + 1) 0 0
( z0 h0 )

Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din

frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, nzSkf(hc):
hc

nzSkf ( hc ) = pwf ( z ) dz = pho hc ZV ( hc ) = 26,63 kN/m

0

Fig. 2.2 : Presiuni simetrice la umplere n peretele vertical

C.3. Incarcari utile - ncarcari la golire asupra peretilor verticali (silozuri cu zveltete
intermediara cap.5.3.2.1 din SR EN 1991-4:2006) se ia in considerare doar situatia de
incarcare simetrica la golire pentru silozuri incadrate in clasa 1 de evaluare a ncarcarilor

Presiunea orizontala maxima, normala pe mantaua silozului, phe(hc) :

phe ( hc ) = Ch phf ( hc ) = 25,50 kN/m2
Ch = 1, 0 + [0,15 + 1,5 (1 + 0, 4 e d c ) Cop ] ( hc d c 1, 0 ) = 1, 62

In relatiile de mai sus, e = cea mai mare dintre excentricitatile la umplere sau la golire a
continutului, egala cu 0 n acest caz (siloz cu incarcare si golire simetrica)

Frecarea cu peretele, n lungul peretelui, pwe(hc) :

pwe ( hc ) = Cw pwf ( hc ) = 7,78 kN/m2
Cw = 1, 0 + 0, 4 (1 + 0, 4 e d c )( hc d c 1) = 1,30

Valoarea caracteristica a fortei verticale maxime de compresiune in perete din

frecarea materialului continut pe acesta, distribuita perimetral, nzSke(hc)
hc

nzSke ( hc ) = pwe ( z ) dz = Cw pho hc ZV ( hc ) =

34.62 kN/m

C.4. Incarcarea din zapada

Pentru exemplul de calcul se considera un amplasament pentru care valoarea
caracteristica a ncarcarii din zapada pe sol este so,k = 2,5 kN/m2 (Iasi). Coeficientul de
expunere al amplasamentului este ce = 1,00 (expunere partiala). Coeficientul de forma al
ncarcarii din zapada este pentru acoperis plat = 0.80
Rezulta o ncarcare din zapada sk = ce so,k = 2.0 kN/m2 care, distribuita perimetral,
conduce la o forta de compresiune perimetrala in manta egala cu nz = 2,0 kN/m
C.5. Incarcarea din vnt
Se considera o distributie a presiunii vantului in jurul silozului rectangular conforma cu
NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor.
Actiunea vantului.
Silozul este sustinut de o structura metalica care nu face obiectul calculului din acest
exemplu numeric, cu inaltimea de 5,00 m masurata de la teren pana la capatul de jos al
mantalei silozului. Conform datelor geometrice initiale, naltimea totala a silozului pana
la nivelul acoperisului rezulta H = 13,00m.
Considerand presiunea de referinta a vantului pe amplasament ca fiind qref = 0,7 kN/m2
(Iasi) si coeficientul de expunere ce = 2,35 (corespunzator pentru inaltimea de 13,00 m la
un amplasament in camp deschis) rezulta ca presiunea vantului, normala pe peretii
silozului, este data de relatia:

w = ce c p qref

Presiunea vantului pe peretele silozului expus direct la vant este:

w1 = 0,8 x 2,35 x 0,70 = 1,32 kN/m2
Suctiunea vantului pe peretele silozului care nu este expus la vant este:
w2 = -0,3 x 2,35 x 0,70 = -0,50 kN/m2
Suctiunea vantului pe peretii laterali este:
w3 = -0,8 x 2,35 x 0,70 = -1,32 kN/m2
In relatiile de mai sus semnul + inseamna actiune din exterior spre interior (presiune)
iar semnul - inseamna actiune din interior catre exterior (suctiune).
Facand rezultanta presiunilor din vant distribuite normal pe peretii silozului va rezulta o
incarcare uniform distribuita paralela cu directia din care bate vantul, care va actiona
asupra ansamblului silozului, ducand la o incovoiere generala a acestuia.
__ __
qw = w1 + w2 a = 7.28 kN/m

__

n care wi este presiunea/suctiunea vantului in valoare absoluta.

Momentul incovoietor la adancimea hc in manta va fi:
2
qw ( hc + 1, 0 )
7, 28 8, 02
= 232,96 kNm
Mw =
=
2
2
Din acest moment incovoietor apar eforturi de compresiune / intindere verticale in
mantaua silozului. Valoarea caracteristica maxima a fortei verticale de compresiune in
perete distribuita perimetral, qzw la adancimea hc la care se face verificarea, este data de
relatia:
q zw =

Mw
t = 10,90 kN/m
Wsiloz

n care Wsiloz este modulul de rezistenta al sectiunii silozului (cheson rectangular) egal cu
128,19x106 mm3 iar t este grosimea mantalei silozului.
Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care bate vantul
astfel:
a) directia vantului normala pe peretii silozului:
qzw = 10,9 kN/m distribuit uniform pe perete
b) directia vantului la 45 fata de peretii silozului:
qzw1 = 7,6 kN/m

qzw2 = 15,2 kN/m pe peretele cel mai solicitat

C.6. Incarcarea exceptionala din seism

Valoarea caracteristica a incarcarii data de catre seism se evalueaza considerand un grad
de umplere al silozului de 80% (conform cap.3.3 (4) din SR EN 1998-4: 2007).
Amplasamentul silozului care se verifica se caracterizeaza printr-o acceleratie a terenului
pentru proiectare ag = 0,20g si o perioada de colt Tc = 0,7s (Iasi).
Factorul de comportare are valoarea q = 0,7 x 2 = 1,4 (conform tabel 6.2 (d) din SR EN
1998-1:2004 si cap.3.3 (5) din SR EN 1998-4: 2007)
Coeficientul seismic pentru calculul static va avea valoarea:

c=

ag
qg

2, 75 0, 2
= 0,393
1, 4

Calculul ncarcarii gravitationale pentru determinarea fortei seismice se face folosind pct.
C1.
Greutatea proprie a acoperisului, G1 = Ga = 11,30 kN (la nivelul acoperisului);
Greutatea utilajului la nivelul acoperisului, G2 = GuA = 80,00 kN (la nivelul
acoperisului);
Greutatea totala a mantalei, G3 = 60,47 kN, concentrata la mijlocul inaltimii mantalei
adica la 0,5 x (hc+1,0) = 4,00m;

Greutatea zapezii purtate, G4 = 0,4 qz U = 0,4 x 2,0 x 16,0 = 12,80 kN (la nivelul
acoperisului)
Greutatea continutului: G5 = 0,8 A hc = 0,8 x 16,0 x 8 x 7,0 = 716,8 kN (considerata
concentrata la mijlocul inaltimii volumului continut, adica la 0,4 x hc = 2,80m)
In acest exemplu, nivelul acoperisului se gaseste la inaltimea hc+1,0 adica la 8,0 m fata
de linia de rezemare.
G = G1+G2+G3+G4+G5 = 881,37 kN
Forta seismica totala:

S = c G = 0,393 x 881,37 = 346,4 kN

Distributia fortei seismice pe inaltime se face pentru a putea determina diagrama

momentului incovoietor care actioneaza asupra sectiunii silozului. Pentru aceasta se
utilizeaza relatia (4.6) din P100-2006. Forta seismica care actioneaza la nivelul i se
calculeaza cu relatia:
mh
Si = S n i i
mi hi
i =1

m h

i i

= 3081,72 kNm

La nivelul
La nivelul
La nivelul

h1 = 2,8 m rezulta o forta seismica

h2 = 4,0 m rezulta o forta seismica
h3 = 8,0 m rezulta o forta seismica

S1 = 225,6 kN.
S2 = 27,2 kN.
S3 = 93,6 kN.

Momentul incovoietor maxim din actiunea seismica si valoarea caracteristica maxima a

fortei de compresiune in manta, distribuita perimetral, pe directie verticala sunt date mai
jos:
3

M max = Si hi = 1489, 28 kNm

i =1

qzs ,max =

M max
t = 69,7 kN/m
Wsiloz

Distributia in perete a compresiunii se face in functie de directia din care actioneaza

seismul astfel:
a) directia seismului normala pe peretii silozului:
qzs = 69,7 kN/m distribuit uniform pe perete
b) directia seismului la 45 fata de peretii silozului:
qzw1 = 48,8 kN/m

qzw2 = 97,6 kN/m pe peretele cel mai solicitat

D. COMBINATII DE ACTIUNI
Pentru silozurile din clasa de efecte 1 se pot lua in considerare urmatoarele combinatii
simplificate de actiuni (conform pct. A.1. din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007)
Permanente + zapada + vant + incarcari umplere (variabila principala);
Permanente + zapada + vant + incarcari golire (variabila principala);
Permanente + zapada + vant cu silozul gol (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcari golire + vant (variabila principala);
Permanente + zapada + incarcare siloz 80% + seism
D.1. Evaluarea efectelor actiunilor
Eforturile de membrana din mantaua silozului determinate mai sus se amplifica cu
coeficientul kM = 1,1 (conform pct. A.2.(1) din Anexa A, SR EN 1993-4-1:2007) pentru a
tine cont de efectul incovoierii locale.
D.1.1. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie verticala in mantaua
silozului (in punctele de maxima solicitare)
a. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din ncarcari permanente:

ny1 = kM nzSkp = 1,1 x 9,0 = 9,9 kN/m

b. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din zapada:
ny2 = kM nz = 1,1 x 2,0 = 2,2 kN/m
c. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din vant:
ny3 = kM qzw = 1,1 x 10,9 = 12,0 kN/m (distributie uniforma)
ny3,1 = kM qzw1 = 1,1 x 7,6 = 8,4 kN/m (distributie neuniforma)
ny3,2 = kM qzw2 = 1,1 x 15,2 = 16,7 kN/m
d. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la umplere (ncarcare variabila la
care coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)
ny4 = kM nzSk (hc) = 1,1 x 26,63 = 29,3 kN/m
e. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, la golire (ncarcare variabila la
care coeficientul ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006)
ny5 = kM nzSke (hc) = 1,1 x 34,62 = 38,1 kN/m
f. Efortul de compresiune vertical, distribuit pe perete, din seism (incarcare exceptionala):
ny6 = kM qzs,max = 1,1 x 69,7 = 76,7 kN/m (distributie uniforma)

ny6,1 = kM qzs,1 = 1,1 x 48,8 = 53,7 kN/m (distributie neuniforma)

ny6,2 = kM qzs,2 = 1,1 x 97,6 = 107,4 kN/m
D.1.2. Valori caracteristice ale efectelor actiunilor pe directie orizontala in mantaua
silozului (tensiuni in punctele de maxima solicitare)
a. Presiunea orizontala pe perete la umplere (ncarcare variabila la care coeficientul
ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):

phf = 1,1 x 15,74 = 17,3 kN/m2 (material nefluidizat)

b. Presiunea orizontala pe perete la golire (ncarcare variabila la care coeficientul
ncarcarii se ia = 1,35 conform SR EN 1991-4-2006):
phf = 1,1 x 25,5 = 28,1 kN/m2 (material nefluidizat)
c. Presiuni pe perete datorate vantului:
1. vant normal
phf = 1,45 kN/m2 (presiune din exterior spre interior)
phf = -1,45 kN/m2 (suctiune din interior spre exterior)
2. vant la 45

phf = -2,0 kN/m2 (suctiune din interior spre exterior)

D.2. Combinarea efectelor actiunilor

Gruparea 1: Permanente + zapada + vant + incarcari din umplere (principala)
(conform tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Compresiune verticala:
ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3) + 1,35 ny4 = 65,7 kN/m (vant normal)

ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3,1) + 1,35 ny4 = 62,5 kN/m (vant la 45)
ny2 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3,2) + 1,35 ny4 = 69,9 kN/m (vant la 45)
Presiune pe peretele vertical:
phf,max = 22,5 kN/m2 (vant normal)
phf,max = 23,1 kN/m2 (vant la 45)

Gruparea 2. Permanente + zapada + vant + incarcari golire (principala) (conform

tabel A.1 (RO) din SR EN 1991-4:2006/NB: 2008)
Compresiune verticala:
ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3) + 1,35 ny5 = 77,6 kN/m (vant normal)

ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3,1) + 1,35 ny5 = 74,4 kN/m (vant la 45)
ny2 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2 + 1,5 ny3,2) + 1,35 ny5 = 81,8 kN/m (vant la 45)
Presiune pe peretele vertical:
phf,may = 35,7 kN/m2 (vant normal)
phf,may = 36,2 kN/m2 (vant la 45)

Gruparea 3. Permanente + zapada + vant cu siloz gol (principala)

Compresiune verticala:
ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny3 = 12,20 kN/m

ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny31 = 12,20 kN/m
ny2 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny32 = 12,20 kN/m
Presiune pe peretele vertical:
phf,may = 2,1 kN/m2 (vant normal)
phf,min = -2,1 kN/m2 (vant normal)
phf,min = -3,3 kN/m2 (vant la 45)

Gruparea 4. Permanente + zapada + incarcari golire + vant (principala)

Compresiune verticala:
ny = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny3 + 1,35 ny5 = 84,8 kN/m

ny1 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny31 + 1,35 ny5 = 78,8 kN/m
ny2 = 1,35 ny1 + 0,6 (1,5 ny2) + 1,5 ny32 + 1,35 ny5 = 91,2 kN/m
Presiune pe peretele vertical:
phf,may = 36,5 kN/m2 (vant normal)
phf,may = 37,7 kN/m2 (vant la 45)

Gruparea 5. Permanente + zapada + 80% incarcare siloz nefluidizata + seism

Compresiune verticala:
ny = ny1 + 0,3 ny2 + 0,8 ny5 + ny6 = 117,8 kN/m

ny1 = ny1 + 0,3 ny2 + 0,8 ny5 + ny61 = 94,8 kN/m

ny2 = ny1 + 0,3 ny2 + 0,8 ny5 + ny62 = 148,5 kN/m

Presiune pe peretele vertical:

phf,may = 34,4 kN/m2

E. VERIFICARI PENTRU PERETELE VERTICAL

Peretii silozului sunt rigidizati la eyterior cu o retea de nervuri de rigidizare asezate dupa
cum urmeaza:
Rigidizari verticale, cu sectiunea T, amplasate la distante de 0,50 m pe orizontala
Rigidizari orizontale din platbande amplasate la distante de 0,50 m pe verticala
Pentru verificarea peretelui se considera ca panorile de tabla sunt rezemate pe nervurile
de rigidizare si preiau presiunile normale pe pereti pe care le transmit la rigidizarile de pe
contur. Nervurile de rigidizare orizontale sunt grinzi simplu rezemate la capete, care
preiau efectele presiunii orizontale transmise de panourile de tabla si le transmit la
nervurile verticale. Nervurile verticale sunt deasemenea elemente simplu rezemate la
capete care preiau incarcarile normale pe peretei, transmise de panourile de tabla si de
nervurile orizontale, si compresiunea din pereti.

Calculul panourilor de tabla se face in conformitate cu SR EN 1993-1-7 (Anexa B)

E.1. Starea limita plastica
Gruparea 1.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 44,7 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 44,7 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

44,7 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:

Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 45,9 N/mm2
t2
phe a 2
2
= 45,9 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

45,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

Gruparea 2.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286

Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 70,9 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 70,9 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

70,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:

Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 71,9 N/mm2
t2
phe a 2
2
= 71,9 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

71,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

Gruparea 3.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 4,2 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 4,2 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

4,2 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:

Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)

kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 6,6 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 6,6 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

6,6 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

Gruparea 4.
1. Verificare in cazul in care vantul este normal pe perete:
Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 72,5 N/mm2
t2
phe a 2
2
= 72,5 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

72,5 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

2. Verificare in cazul in care vantul este la 45 fata de perete:

Raportul laturilor panoului, b/a = 1
Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul
placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 74,9 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 74,9 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =
Gruparea 5.
Raportul laturilor panoului, b/a = 1

74,9 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

Coeficientii k pentru incarcari uniform distribuite, rezemare articulata pe conturul

placii (tabel B.1 Anexa B SR EN 1993-1-7)
kobx1 = 0,286
koby1 = 0,286
Tensiunile de incovoiere din placa sunt date de relatiile:

bx , Ed = kobx1
by , Ed = koby1

phe a 2
= 68,3 N/mm2
2
t
phe a 2
2
= 68,3 N/mm
2
t

eq , Ed = bx2 , Ed bx , Ed by , Ed + by2 , Ed =

68,3 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

Intrucat singura solicitare la care sunt supuse placile de tabla ale peretilor verticali este
presiunea normala pe perete (care conduce la intindere pe doua directii), nu mai e necesar
sa se verifice alte stari limita la panourile de tabla
E.2. Verificarea inervurilor de rigidizare orizontale (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x60. Ele sunt supuse la incovoiere (camp) sau forta taietoare (reazem). In conformitate
cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-1-5:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o
latime de placa egala cu 15t de fiecare parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de
fata o latime de placa de 186 mm.
Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale:

A x
=
A
i

xG

6 60 ( 33)
= 8 mm
6 60 + 6 186

Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra

verticala:
I = 6 186 82 + 6 60 ( 33 8 ) +
2

+ 6 603 /12 = 0, 404 106 mm 4

Incarcarea pe rigidizare se determina utilizand cea mai

mare presiune orizontala din cele 5 combinatii de
incarcari prezentate mai sus:
q = ph,max b = 37,7 x 0,5 = 18,9 kN/m

Eforturile de calcul ale rigidizarii orizontale:

Mmax = MEd = q l2/8 = 18,9 x 0,52/8 = 0,6 kNm
Tmax = VEd = q l/2 = 18,9 x 0,5/2 = 4,8 kN

Verificari:
M Ed
M Ed
0, 60 106 55
=
=
= 0,35 1, 0
M c , Rd Wel f y 0, 404 106 235

MO

VEd
VEd
4,8 103
=
=
= 0,1 1, 0
Vc , Rd A f y / 3
6 60 235 / 3

MO
E.3. Verificarea inervurilor de rigidizare verticale (conform SR EN 1993-1-1:2006)
Nervurile de rigidizare orizontale sunt realizate din platbande sudate cu dimensiunile
6x160 inima si 10x150 talpa. In conformitate cu prevederile cap. 9 din SR EN 1993-15:2007, se considera ca rigidizarea antreneaza o latime de placa egala cu 15t de fiecare
parte a rigidizarii, ceea ce inseamna in cazul de fata o latime de placa de 186 mm.
Se determina pozitia centrului de greutate xG a axei neutre verticale:

A x
=
A
i

xG

300 6 (153) + 150 10 308

= 167 mm
6 300 + 6 186 + 150 10

Momentul de inertie al rigidizarii fata de axa neutra verticala:

I = 74,81 106 mm 4

Raza de giratie:
i=

I
74,81 106
=
= 130, 2 mm
A
4416

Lungimea de flambaj a rigidizarii:

Lcr = 8000 mm

Zveltetea redusa:

__

Lcr
8000
=
= 0, 65
i 1 130, 2 93,9

__
__
= 0,5 1 + 0, 2 + 2 =

Coeficientul :

= 0,5 (1 + 0,34 ( 0, 65 0, 2 ) + 0, 652 ) = 0, 79

Coeficientul :

__
2

= 0,81

+ 2

Rezistenta de calcul a rigidizarii la flambaj:

N Rd =

Rezistenta de calcul a rigidizarii la incovoiere

M Rd =

A f y 0,81 (4416) 235 3

=
10 = 764, 2 kN
1,10
M1

Wel f y

532104 235 6
10 = 125 kNm
1, 00

MO
Valoarile de calcul ale eforturilor in rigidizare:
1) Forta axiala maxima, moment corespunzator (Gruparea 5 seism la 45)
N Ed = ny a = 148,5 0,5 = 74,3 kN
M Ed = 91, 7 kNm (distributie triunghiulara pentru incarcare)

2) Forta axiala corespunzatoare, moment maxim (Gruparea 4 vant la 45)

N Ed = ny a = 91, 2 0,5 = 45, 6 kN
M Ed = 100, 6 kNm (distributie triunghiulara pentru incarcare)

Verificarea nervurii de rigidizare:

N Ed M Ed
+
= 0,83 1, 0
1)
N Rd M Rd
2)

N Ed M Ed
+
= 0,86 1, 0
N Rd M Rd

Momentele incovoietoare efective pe rigidizarea calculata au rezultat considerand o

distributie triunghiulara (hidrostatica) pe inaltimea silozului a presiunii normale pe
perete. Valorile de mai sus au fost calculate cu un program de element finit.

F. CALCULUL PALNIEI PIRAMIDALE SUDATE (conform SR EN 1993-4-1:2007)

Tensiunea y

F.1. Date geometrice

- Unghiul al palniei, = 45
- Inaltimea palniei considerata de la varful piramidei pana la baza mantalei este hh =
2000mm
- Volumul palniei este: V = 10,6 m3
- Volumul continutului silozului: V1 = 112 m3
- Aria laterala a palniei silozului Ah = 22,6 m2
F.2. Incarcari
- Greutatea materialului din palnie este W = V = 8 x 10,6 = 84,8 kN
- Greutatea materialului din corpul silozului incarcat W1 = V1 = 896 kN
- Greutatea palniei W2 = s Ah t = 10,6 kN
- Greutatea totala sustinuta de palnie este G = W + W1 + W2 = 991,4 kN

Valoarea de proiectare a fortei meridiane de membrana distribuita perimetral este:

nyh = 1,35 G / Ucos = 1,35 x 991,4 / 16 / 0,707 = 118,3 kN/m
yh = nyh / t = 118,3/6 = 19,7 N/mm2 (intindere)

Pe aceeasi directie apare un moment incovoietor care o tensiune suplimentara yM. Palnia
este rigidizata cu rigidizari orizontale asezate la distante de 0,70 m. Acestea sunt reazeme
pentru placa astfel incat considerand la limita plastificarea tablei, se poate conta pe
redistribuirea plastica a momentelor incovoietoare. Momentul maxim pe placa de tabla va
fi:
MO = 0,062 pn (l)2 = 1,5 kNm/m

pn = pv cos2 + ph sin2 = 48,3 kN/m2

yM = MO/(t2/4) = 166,7 N/mm2 (intindere)
Pe directie orizontala apare o intindere datorata presiunilor orizontale pe peretii opusi.
Efortul unitar are valoarea:
x = ph l / 2 t= 12,6 N/mm2

Verificarea palniei la starea complexa de tensiuni

eq , Ed = x2 x ( yh + yM ) + ( yh + yM ) 2 = 180,4 N/mm2 < fy / M0 = 235 N/mm2

G. ACOPERIS
Structura acoperisului este alcatuita dintr-o retea de rigidizari peste care este asezata tabla
de acoperis. Calculul pentru elementele componente se face in acelasi mod ca la peretii
laterali, ochiurile de placa fiind mai largi datorita incarcarii mult mai mici. Intrucat acest
exemplu de calcul nu este un exemplu de proiectare ci unul de aplicare practica a
normativului, nu se reia procedeul de verificare de la pereti intrucat procedura a fost deja
explicitata.
Reteaua de rigidizari se calculeaza cu ajutorul programelor de calcul cu ajutorul carora se
determina rapid momentele incovoietoare si fortele taietoare cu care se face verificarea in
mod identic cu cea de la rigidizarile orizontale ale mantalei silozului.