Sistemul de servicii sociale si securitate sociala in Romania

Asistena social ("Social Work'') desemneaz un ansamblu de instituii,

programe, msuri, activitti profesionalizate, servicii de protejare a persoanelor,
grupurilor, comunittilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate, care
datorit unor motive de natur economic, socio-cultural, biologic sau
psihologic nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace proprii un mod normal,
decent de viat.
Securitatea sociala este un sistem care are n vedere protejarea atat a persoanelor
apte de munca (sistemul asigurarilor sociale) ct i a celor ce nu pot munci sau sunt
dezavantajati social. Securitatea sociala acopera astfel o suprafata social mai mare
dect sistemul asigurarilor sociale. Adesea se face confuzie ntre asistenta social i
asigurarea social. Ele nsa difer prin natur si surse.
Asistena social reprezint o prestaie de asistent realizat cu banii statului
i se adreseaz celor afli n stare de srcie iar asigurarea social se realizeaz din
cotizatiile celor care muncesc, fiind prin natura sa o msura preventiv, care
asigur cettenilor n cauz o anumit independent.
Prin mijlocirea i interventia asistenei sociale se sprijin persoanele aflate n
dificultate si le ajut s obtin conditiile necesare unei vieti decente, i s-i
dezvolte propriile capacitati i competente pentru o functionare social
corespunzatoare.
Ajutorul are in vedere, de obicei, o perioada limitat de timp pn cnd
persoanele cu nevoi speciale si gasesc resurse sociale , psihologice, economice, de
a putea duce o viata normal, autosuficient. Asistena social, ca parte important
a proteciei sociale, reprezint un mod obiectiv de punere n aplicare a programelor,
msurilor de protecie social pentru urmatoarele categorii sociale, care se
consider c fac parte din populatia cu nevoi speciale: familiile srace; copiii care
triesc ntr-un mediu familial sau social advers; copiii abandonai; minorii
delicveni; tinerii neintegrati social; persoanele dependente de droguri sau de
alcool; persoanele abuzate fizic i sexual; handicapatii fizic si mintal; persoanele cu
boli cronice far sustinatori legali; persoanele btrne neajutorate; persoanele care
au suferit n urma unor calamitai naturale, sociale, persecuii i discriminari de
orice fel.
Sistemul asistenei sociale are la baz urmatorul principiu: din fonduri bugetare
de stat sau din fonduri private (obtinute de la indivizi sau de la comunitate) sunt
sprijinite persoanele aflate n dificultate n functie de necesitatile lor. De aceea, n
acest caz, prestatia se face n funcie de nevoile existente conform principiului

solidaritatii, nefiind dependenta de vreo contribuie personala anterioar, ca n

cazul asigurarilor sociale.
Asistena social abordeaza probleme la diferite niveluri:
1. La nivel individual - asistena economic, psihologic, moral pentru cei care
au nevoie, ca de exemplu somerii, cei dependenti de droguri sau de alcool, cei cu
probleme de integrare n munca, victimele abuzurilor de orice fel;
2. La nivel interpersonal i de grup - terapii de familie, ale cuplului, ale
grupurilor de oameni marginalizate;
3. La nivel comunitar - rezolvarea conflictelor etnice, grupale, mobilizarea
energiilor individuale i colective pentru refacerea resurselor necesare integraii lor
normale .
Servicii de asisten social.
Exist n prezent o variatie mare n ceea ce priveste definirea serviciilor sociale
n general, a celor de asisten social n special. Aceast diversitate graviteaza nsa
n jurul unui nucleu comun referitor la finalitatea acestora i anume aceea de a ajuta
indivizii, grupurile sau comunitatile s depaseasc perioadele dificultate,
adaptndu-se la o viata normala.
Serviciile sociale pot fi definite deci ca programe specializate, activitati
organizate, tehnici de interventie sociala, metode de identificare a necesitatilor si
tipurilor specifice de disfunctionalitati ce apar la nivel societal.
Cu ajutorul acestora, cei n dificultate pot obtine conditii minime, necesare unei
vieti decente autosuficiente i pot s-i dezvolte propriile capacitti si competente
pentru o integrare normal in comunitate.
H. Goldstein apreciaz ca obiectivul central al oricarui serviciu social este
cunoasterea, invatarea social, proces care se realizeaz pe baza unei relatii directe
intre "client'' si asistentul social.
Serviciile de asisten social se adreseaza doar acelor indivizi sau grupuri aflate
temporar n dificultate. Sistemul de asisten social cuprinde att serviciile
sociale oferite de institutiile de stat, ct i de organizatiile private
nonguvernamentale sau voluntare. Protejarea acelor categorii defavorizate natural,
cum ar fi handicapatii, orfanii, vaduvele, btrnii, copiii, saracii, apare ca obiectiv
central al prestatiilor de asisten social, ea orientind activitatea statului la nivel
central i local prin institutii special construite, investite cu autoritate de
funcionare n aceast directie.

Configuratia sistemului serviciilor de asisten social este structural dependena

atat de profilul organizarii social-economice, de opiunile politice, ct i de modele
culturale prezente n comunitate.
Asisten social in timpul regimului comunist.
In timpul regimului comunist, asistena social n Romania avea o pondere
extrem de redus, cu un caracter pasiv si birocratic. Securitatea social era si ea
subdezvoltata. Intreg sistemul protectie sociale n regimul trecut se caracteriz
printr-o opiune automat i cvasiuniversalist.
Politica de utilizare integrala a fortei de munc i caracterul aproape universal al
asigurarilor de boal, de pensii, creau automat celei mai mari parti a populatiei
resurse de viata, desi minime, dar relativ sigure: salarii, pensii de btrnee sau de
boala, alocatii pentru copii, ingrijire medical si educaie gratuite, bunuri de baz
subventionate. De aceea, asistena social calitativ, personalizat, orientat spre
rezolvarea problemelor umane urgente, a fost practic desfiintat, considerindu-se c
mecanismele socialiste dublate de cele social-economice pot rezolva automat toate
problemele individului.
Asistena social propriu-zisa viza doar ajutorul institutionalizat pentru btrni,
handicapati, bolnavi cronici somatici sau psihici, copii in situatii speciale, fr a le
asigura insa un trai decent de viata. Dupa anul 1985, se observ o degradare i mai
aceentuat a ajutorului ca urmare a reduceriii treptate a fondurilor.
La asistena social institutionalizat se mai adauga in proporie extrem de mic
ajutoarele ocazionale, bnesti sau n natura, pentru persoanele cu incapacitate de
munca datorata unor boli cronice sau invaliditate, fara venituri proprii sau
sustinatori legali.
Cadrul legislativ, adoptat ntre 1950-1970 a fost o piedica serioas n calea
dezvoltarii serviciilor de asisten social, reprezentnd o frna pentru dezvoltarea
sistemului serviciilor de asisten social dect o facilitate a desfasurarii lor legale.
Modificari semnificative au aprut in privina alocatiilor pentru copii, precum i n
privinta ajutorului bnesc acordat mamelor cu mai multi copii. Aceasta component
era n acord cu politica pronatalista adoptata de regim. Legea din 1966 interzicea
avorturile i folosirea mijloacelor contraceptive. Efectele dramatice ale acestei legi
nu au ntrziat s apar: o crestere masiva a mortalitatii materne si a mortalitatii
infantile; nregistrarea unui numar mare de avorturi ilegale cu repercusiuni nefaste
pentru viata femeii; cresterea numarului de copii abandonati si a celor orfani.
Sistemul de organizare, functionare si administrare a asistenei sociale in
regimul socialist era centralizat-birocratic, acordnd putin spatiu de miscare libera
autoritatilor locale sau iniiativelor civice.

Ministerul Snttii i Prevederilor Sociale i mai apoi Ministerul Muncii (din

1969) coordonau intreaga activitate de asisten social i gestionau fondurile
alocate acesteia.
Efectul acestei situatii a fost dublu:
- reducerea la minimum a serviciilor de asisten social;
- deprofesionalizarea complet a acestora;
Asisten social dupa Revolutia din 1989.
Schimbarea de regim politic produs in decembrie 1989 a declansat procese
evolutive in toate domeniile. Economia, al carei declin incepuse anterior, a intrat
ntr-o criza puternica. Produsul intern brut a scazut dramatic pna in 1993, cnd au
nceput primele semne ale stoparii declinului i o relansare firava a economiei.
Cresterea a continuat pina in 1997 cind are loc o noua scadere culminnd cu o
situatie critic in 1998.
Prima radiografie cu caracter oficial, de substant, a politicii sociale a anilor
90 a fost realizat prin cele dou "Carti albe'' elaborate cu contribuia unor experi
occidentali, publicate de Guvernul Romaniei in 1993.
Prima, ''Cartea alba a asigurarilor sociale si pensiilor'' critica indeosebi sursa
de finantare a asigurarilor de sntate i sistemul de pensii extrem de putin
reformat.
A doua, ''Cartea alba a asistenei sociale'' constat, ca principale deficiente:
lipsa unor programe adecvate de ajutorare financiar a tuturor persoanelor care nu
obin veniturile necesare unui trai decent, insuficiena numerica i calificarea
profesional deficitar a personalului din acest sistem, caracterul fragmentat al
administrrii fondurilor.
ntre msurile i principiile recomandate n vederea reformrii sistemului de
asisten social sunt de mentionat urmatoarele: ridicarea asistenei sociale la
rangul unei politici de stat, administrate la nivel central dar si local; stabilirea
mecanismelor de evaluare a pragului de saracie, in vederea acordrii de ajutor
social persoanelor aflate n reala nevoie; examinarea i evaluarea fenomenelor
sociale i economice care genereaz cererea de ajutoare sociale.
Dupa 1989 asistena social a ramas o zona periferic si greu de atins a
politicilor sociale. Desi dupa revolutie au fost adoptate o serie de msuri sectoriale,
acestea nu au condus la constituirea unui sistem coerent si bine definit.
n Romania, n asistena social sunt incluse si transferurile universale, astfel
ca n loc ca ea sa fie focalizata pe cei saraci, aceasta se dilueaza neselectiv.
Categoriile de prestatii sunt cele consacrate. Si anume: ajutoare n bani i n natura;
finantarea si administrarea unor institutii pentru cei aflati in situatii speciale;
furnizarea de servicii specializate persoanelor aflate n situatii speciale.

Potrivit ''Anuarului statistic al Romaniei'', n categoria ajutoarelor n bani sau

n natura sunt incluse att alocaiile si ajutoarele acordate populatiei de la bugetul
de stat ct i cele acordate de la bugetele locale. Cele dinti cuprind, ca element
central, alocaia de stat pentru copii, care, potrivit legii din 1993, a devenit
universal, acordndu-se tuturor copiilor.
Tot in legatura cu prima categorie de prestatii o alta noutate legislativa se
refera la acordarea, de la bugetele locale, a ajutoarelor sociale (legea din 1995).
Acesta ar trebui s constituie principala forma de acordare a asistenei sociale n
bani, un ajutor bazat pe testarea mijloacelor de care sa dispun beneficiarii aflai n
nevoie.
Principalele prestaii i serviciilor oferite sunt urmatoarele:
Alocaia de stat pentru copii - este un ajutor cu caracter universal care se acord
tuturor copiilor intre 0-16 ani , sau pna la 18 ani, dac urmeaz o forma de
invatamnt prevazut de lege, ori sunt copii handicapati.Pentru copii de vrst
scolar alocatia este conditionat de frecventarea scolii, in limita a 40 de absene
nemotivate lunar. Cuantumul alocaiei de stat pentru copii este n suma fixa, lunar,
indexabil, iar pentru copii handicapai se mareste n procent de 100% faa de
ceilali copii. Fondurile provin de la Bugetul de Stat i se administreaz prin
Ministerul Muncii i Proteciei Sociale i Ministerul Educaiei Naionale.
Alocaia de ntreinere pentru minorii aflai n plasament familial sau
ncredintati unei familii sau persoane - se acord familiei sau persoanei care are n
crestere i educare un minor, sub forma plasamentului familial i se acord sub
forma unei sume fixe, lunare, indexabile.
Ajutorul pentru mame cu muli copii - a fost instituit in perioada politicii
nataliste din regimul comunist pentru mamele care au n ngrijire mai mult de 3
copii sub 18 ani sau pina la 25 ani, daca sunt studenti. Nu se indexeaza avnd un
caracter compensatoriu. Fondul acestui ajutor provine de la Bugetul de Stat,
administrat prin Ministerul Muncii si Proteciei Sociale.
Ajutorul bnesc trimestrial - se acord persoanelor cu incapacitate de munca,
adulti si btrni fara venituri sau cu venituri foarte mici, ai carui sustinatori legali
nu au posibilitatea de a-I sprijini. Este o suma fixa, indexabil ce se acord
trimestrial pe baza de cerere din partea beneficiarului i evaluare prin anchet
social. Fondul provine de la Bugetul de Stat i Fondul de risc i accidente.
Alocaia de sprijin pentru somaj - se acord pe o perioad de 18 luni acelor
persoane care continu sa fie someri dupa expirarea termenului de acordare a
ajutorului de somaj si totodat nu au alte mijloace de intretinere. Alocatia este o
suma fixa lunar, indexabil i al crei cuantum este fixat la 60% din salariul
minim brut pe economie.

Cele mai importante schimbari care au avut loc n sistemul asistenei

sociale dupa Revolutie sunt:
- renfiinarea nvatamintului de asisten social n 1990, la nivel de colegiu (3
ani) si universitar (4 ani);
- apariia Crtii albe a asistenei sociale n Romania;
- munatatirea prestatiilor de serviciu n institutiile de asistena social;
- conturarea unor tendinte de dezinstitutionalizare a copiilor cu probleme;
- modificarea legii cu privire la acordarea alocaiei de stat pentru copii;
- legea somajului i a alocaiei de sprijin;.
Ajutorul de somaj - a fost reglementat pentru prima data in legislaia
romaneasc prin ''Legea nr. 1/1991 privind protecia social a somerilor si
reintegrarea lor profesional'', careia I s-au adus apoi o serie de modificari.
Beneficiarii acestuia sunt persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din cauza
lipsei locurilor de munca disponibile corespunzatoare pregatirii lor. Ajutorul de
somaj se plateste pe o perioada de 270 de zile, dupa care se acord, asa-numita
''alocaie de sprijin'', un ajutor diminuat, in cuantum fix, de care pot beneficia cei
care nu i-au gasit un loc de munca, pentru nca 18 luni. Cuantumul se stabileste pe
baza a diferite formule de calcul, dar prin raportare la salariul minim pe economie
(in 1991 reprezenta 63,3%), iar alocatia de sprijin 60%.
Constituirea fondurilor pentru ajutorul de somaj si alocatia de sprijin se
realizeaz prin contribuia angajatorului (cota de 5% aplicat fondului de salarii
realizat lunar) si angajatului (1% din salariul de baza lunar).
In timp, accentul s-a deplasat dinspre protectia pasiv, realizat prin
acordarea de ajutoare in bani, inspre cea activa. Intre formele utilizate am putea
mentiona urmatoarele: cursurile de calificare si recalificare a somerilor, pentru care
se aloca fonduri suplimentare in fiecare an; acordarea unor facilitati celor care
angajeaza tineri absolventi; acordarea unor
credite avantajoase pentru nfiintarea de nterprinderi mici si mijlocii.
Nu se poate vorbi in Romania de un sistem dezvoltat de asistenta si securitate
sociala fara implementarea unui cadru legislativ puternic si coerent n care acest
sistem sa poata funciona. Este vorba i de o schimbare de mentalitate a cetatenilor,
schimbare ce implica n mod deosebit renuntarea la ideea ca statul este cel in
masura sa asigure individului un trai decent fara un aport personal.