Sunteți pe pagina 1din 13

FIINTA UMANA SI NURSINGUL

Cap. I
Nevoile fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14
nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale
individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi
este telul profesiei de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta
trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala
a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si
mentala.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie


Nevoia de amanca si abea
Nevoia de a elimina
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite
normale
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si
mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si
valori, de a practica religia
12. Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si
anume:
-o dimensiune biologica
- o dimensiune psihologica
- o dimensiune sociologica
-o dimensiune culturala
- o dimensiune spirituala
Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa
individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si
culturale. Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-culturale.
Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie
de celelalte constituie o negatie a totului; a incerca sa separi fizicul de
psihic e inutil.
Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de
asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi
fundamentale.
Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor
fundamentale
Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa
atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in
satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individual
insusi(singur) , fara ajutorul unei alte persoane.Independenta este deci
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de
persoana insasi.

Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt


indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare
a copilului.
Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta
comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane,
actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel
incat sa fie independent.
Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta(cand
pacientul nu poate) , lipsa de vointa(cand nu vrea), lipsa de
cunoastere( cand pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea
nevoilor fundamentale).
Manifestarea de dependenta .Atunci cand o nevoie fundamentala
este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai
multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semen observabile ale
unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la
aceasta nevoie.
Tipuri de dependenta si nivelul de interventie
Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social,
cultural si spiritual al finite umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme
de dependenta:
-potentiala
-actuala
-descrescanda
-permanenta.
1. Potentiala atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara
din cauza unor predispozitii , iar in acest caz trebuie planificata o
interventie.
2. Actuala atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala,
iar in acest caz actiunile vor fi corective.
3. Descrescanda cand dependenta pacientului se reduce este in
descrestere, iar rolul asistentei in caz este de a sustine acest progres si de
a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.
4. Permanenta atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei,
problema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta sau
cronica. Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate
face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.
Sursele de dificultate
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice
obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale .
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1.Factori de ordin fizic
2. Factori de ordin psihologic

3. Factori de ordin social


4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.
1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele( piedicile)
fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.Sursele de
dificultate intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o problema
metabolica, o infectie etc) . Sursele de dificultate extrinseci cuprind
cuprind agenti externi care in contact cu organismul uman impiedica
functionarea normala( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza
iritatii, pansament compesiv, o imobilizare, etc) .
2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii ,
adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea
anumitor nevoi fundamentale ( tulburari de gandire, anxietate, stress,
situatie de criza, doliu, etc.) . Manifestarile de dependenta de la acest nivel
pot afecta toate nevoile.
3.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in
comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului
social( serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare, probleme de
adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate
de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de
depresie, de malnutritie etc.
4.Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale,
revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice,
limite in practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii. Au
repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.
5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se
acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte
despre sanatate si boala, cunoasterea celorlalte personae, cunoasterea
mediului soci
Cap. II
Procesul de ingrijire
Procesul de ingrijire( nursing) este o metoda organizata si sistemica
de activitate care prrmite acordarea de ingrijiri fiecarui individ. In acelasi
timp este un proces mental compus din mai multe etape ordonate logic, in
scopul obtinerii independentei pacientului sau ameliorarii dependentei.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing
usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,
cultural si spiritual; usureaza identificarea surselor de dificultate sau a
cauzelor, permite stabilirea interventiilor de nursing capabile sa reduca
aceste cause in scopul obtinerii pe cat posibil autonomia pacientului.

Etapele procesului de nursing:


A. Culegerea de date( anamneza);
B. Analiza si interpretarea datelor culese ( stabilirea
diagnosticului de nursing);
C. Planificarea ingrijirilor;
D. Implementarea ingrijirilor;
E. Evaluarea pacientul
A. Culegerea de date sau anamneza.
Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in
globalitatea sa( bio-psiho-socio culturala si spirituala) ; este un process
continuu , in sensul ca, pe tot parcursul activitatii sale, asistenta nu
inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind fiecare
pacient.
Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile
de nursing. Datele sau informatiile culese de asistenta pot fii obiective,
adica sunt observate de nursa, si subiective, adica sunt expuse de pacient.
Culegerea datelor cuprinde: date continand informatii trecute, date
continand informatii actuale, date legate de viata pacientului, de
obiceiurile sale, date legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.
Datele se clasifica in:
- date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila,
obiceiuri personale( alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de
sanatate( APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh, deficite
senzoriale( hipoacuzie, mutism), proteze( dentare, de picior, de mana),
reactii alergice( penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a
pacientului( rude, nr. de telefon).
- date variabile = ele sunt in dinamica( se schimba) si necesita o
permanenta reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura,
tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminarea, somnul,
miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, durere, oboseala, reactii la
tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in
care afecteaza actul de nursing.
ANOREXIE = lipsa poftei de mancare
INAPETENTA= scaderea apetitului
BULIMIE = senzatie exagerata de foame
Surse de informatie:
-sursa directa : pacient.
-sursa indirecta : membrii echipei de sanatate, apartinatorii, prieteni,
dosarl medical
( foaia de oservatie).
Mijloace de obtinere a informatiilor:
a) observarea;
b) interviul;
c) consultarea surselor secundare.
Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazanduse pe cele 5 simturi (vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin

gustul) cu care se obtin senzatii si perceptii la nivelul scoartei


cerebrale si determina pornirea unei actiuni.
Observarea este un proces mintal activ.
Dezavantajul il reprezinta subiectivismul celui care observa, determinat de
starea analizatorilor lui de emotii. Trebuie sa fim constienti de aceasta
doza de subiectivism si sa-l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa
fim cat mai aproape de realitate.
Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor:
1) Vazul :
- date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare
modificata, stare
alterata ;
- date despre culoarea tegumentelor: eritem, escoriatii, edem,
tumefiere, hematom, paloare, congestie, transpiratii etc.
ERITEM = coloratie rosie la nivelul pielii ( inrosire)
ESCORIATII = zgarieturi
EDEM= acumulare de lichid seros in tesuturi (umflare)
TUMEFIERE = edem insotit de semnele inflamatiei (rugor, dolor, calor)
HEMATOM = acumulare de sange in diferite tesuturi
RUGOR= roseata
DOLOR =durere
CALOR =caldura.
2) Auzul diferite zgomote produse de pacient:
- plans;
- ras;
- gamete;
- respiratie modificata;
- eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.
- borborisme = zgomote intestinale.
3) Simtul tactil depisteaza:
- durerea la atingere;
- caldura sau racirea tegumentelor;
- senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii
- senzatia de flatuenta = meteorism = balonare.
4) Simtul olfactiv sau mirosul date despre starea de igiena a pacientului
sau alte mirosuri cum ar fi:
- halena = miros urat exaltat de pacient
- halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul
final al afectiunilor renale
- halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in
alcoolism, etilism sau intoxicatii cu alcool.
- halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile
finale ale afectiunilor hepatice
- halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare
- mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ( materii fecale, urina)
- mirosul secretiilor patologice ( puroi, plagi infectate).
Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socioculturala si spirituala). Se pot utilize de catre asistenta si instrumente:
stetoscop, tensiometru, termometru etc.

Interviul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. In timp


ce observarea
depisteaza semnele sau manifestarile de dependenta , interviul
evidentiaza nevoile fundamentale insatisfacute , problemele de
dependenta si sursele de dificultate sau cauzele.
In realizarea interviului sunt necesare :
- conditii pentru interviu
- abilitati ale asistentei.
Conditii pentru interviu :
- alegerea momentului potrivit pentru interviu ;
- respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare
suferinta ;
- progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite
pacientului sa-si exprime relatarile in ritmul lui ;
- respectarea intimitatii sia confortului pacientului ;
- abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa
exprime acceptare , ascultare , respect , empatie.
Abilitati din partea nursei :
- abilitati de a pune intrebari adecvate . Intrebarile pot fi inchise
(permit raspunsuri DAsau NU) si deschise ( permit pacientului sa
se exprime ).
- abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile permite
asistentei sa-si clarifice unele situatii pe care nu le-a inteles.
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
- abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul
- abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la
evenimentele sau amanuntele relatate de pacient
- asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute
pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul
nu se grabeste
- asistenta trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului
educational si cultural al pacientului ; nu se pun mai multe intrebari
deodata deoarece pacientul se poate pierde.
- asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului
. Se lasa timp pacientului pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara
sa se sugereze raspunsurile , asistenta trebuie sa convinga pacientul
sa relateze sincer si real. Daca este necesar asistenta poate reveni
asupra interviului.
Consultarea surselor secundare familie, apartinatori, foaia
de observatie, echipa medicala.
B. Analiza si interpretarea datelor culese ( diagnosticul de
nursing)
Analiza datelor inseamna examinarea datelor culese si clasificarea lor in
doua categorii: de independenta si dependenta.
Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de
dificultate, conduc asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing.

Dificultati in analiza si interpretarea datelor :


- numar mare de date culese ;
- varietatea surselor de informare ;
- subiectivismul nursei ;
- caracterul schimbator adesea a unor date ;
- caracterul uneori urgent sau grav al situatiei.
Rolul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate ,
sa identifice semnele sau manifestarile de dependenta , sa identifice
problemele de dependenta , sa identifice cauza problemei de dependenta.
In baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing.
Diagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari
nefavorabile ale starii de sanatate actuale sau potentiale legate de un
individ , grup sau colectivitate ; este indinspensabil pentru stabilirea rolului
nursei , adica obiectivele de nursing si interventiile de nursing.
Componentele diagnosticului de nursing :
1) Problema de dependenta.
2) Etiologie ( sursa de dificultate)
3) Semne de dependenta sau manifestari de dependenta.
Problema de dependenta reprezinta o dificultate traita de
persoana , un comportament sau o atitudine nefavorabila.
Problema de dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii
datelor. Termenii care arata o problema de dependenta cei mai utilizati
sunt : deficit , dificultate , diminuare , alterare , deteriorare ,
incapacitate , imposibilitate , perturbare.
Cu ajutorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de
nursing adica se exprima problema de dependenta. Ex. : alterarea starii de
sanatate , diminuarea acuitatii vizuale , perturbarea metabolismului ,
imposibilitatea de a merge , incapacitatea de a vorbi.
Sursa de dificultate este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi Cauzele pot fi de natura fizica , psihica , intrinseca ,
extrinseca , de natura psiho-socio-culturala , lipsa cunoasterii.
Legarea problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele
din cauza de , din cauza ca , legat de .
Semnele sau manifestarile de dependenta sunt deduse din
prima etapa si se leaga de etiologie prin cuvintele manifestat (a)
prin .
Semnele reprezinta manifestarile problemei de dependenta ci nu a cauzei.
Tipuri de diagnostice de nursing
1) Diagnostic de nursing actual cand problema exista , semnele exista
si sunt observabile.
Ex: incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii.
2) Diagnostic potential diagnosticul in care problemele si semnele nu
exista , dar exista etiologia ,adica factorii favorizanti ce pot provoca
o problema.
Ex: atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii.

3) Diagnostic posibil atunci cand problema de dependenta nu este


sigura. Asistenta nu poate identifica aceasta problema dar o
banuieste. In acest caz decat sa se emita un diagnostic de nursing
eronat este preferabil sa se prezinte problema ca posibila si sa se
continue procesul de nursing anterior pana la clarificare.
CONCLUZII
Diagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si
interpretarea lor.
Diagnosticul de nursing este compus din PES ; are ca scop orientarea
nursei spre rolul ei independent in ceea ce priveste interventiile de nursig ;
este esential sa se stabileasca etiologia problemei , actul de nursing fiind
adeseori adresat ei.
Exista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. In
aceste situatii , nursa va enunta problema de dependenta si va stabili ca
etiologie posibilitatea unei surse , urmand ca ulterior , reluand prima etapa
sa clarifice cu certitudine etiologia.
In formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii ,
important este sa se exprime clar cele 3 componente ( PES ) si literar.

Studiu de caz
Pacient in varsta de 34 de ani , de sex barbatesc , casatorit , cu
domociliul in Craiova , se prezinta in serviciul de Urgenta insotit de sotie ,
cu stare generala buna , tegumente normal colorate murdare de pamant ,
temperatura corpului in limite normale , apetit prezent , anxietate. Brusc
starea generala se altereaza , tegumentele devin palide , privirea pierduta
si respiratia suieratoare. In urma interviului, se retine electrocutarea
pacientului la locul de munca.
Cerinte:
- identificati termenii de specialitate din text ;
- stabiliti manifestarile pe cele 2 categorii: independenta si
dependenta ;
- identificati nevoile afectate dupa cadrul conceptual al Virginiei
Henderson ;
- enuntati diagnostice de nursing.
Prioritati de ingrijire dupa conceptul Virginiei Henderson
Pentru a stabili o ordine a prioritatilor trebuie avut in vedere in ce masura
nevoia insatisfacuta ameninta homeostazia ( starea de bine ) pacientului
sau viata sa. De aceea Virginia Henderson a stabilit o schema de
prioritati :
1) Nevoia a carei insatisfacere pune in pericol viata sau homeostazia
pacientului.
2) Nevoia a carei insatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de
enegie , epuizanta din partea pacientului.
3) Nevoia a carei insatisfacere poate compromite serios securitatea
pacientului.

4) Nevoia a carei insatisfacere determina un grad important de


dependenta sau de suferinta.
5) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra altor nevoi.
6) Nevoia a carei insatisfacere deranjeaza confortul pacientulu.
7) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii
pacientului.
8) Nevoia a carei insatisfacere este importanta in ochii pacientului.
C. Planificarea ingrijirilor de nursing
Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a
mijloacelor interventiilor de nursing , ca si a precautiilor ce trebuiesc luate
de catre nursa. Planificarea interventiilor tine cont si de prescriptiile
medicale.
Aceasta etapa permite nursei sa judece urgentele si importanta
problemelor de dependenta putand astfel sa decida prioritatile in actul de
ingrijire. Acest plan de nursing se intocmeste tinand cont de toate sursele
de informatie si de participarea tuturor colaboratorilor in scopul unei
orientari comune a actiunilor pentru obtinerea independentei.
Planificarea interventiilor cuprinde 2 componente :
- obiectivul de nursing
- interventiile de nursing .
Obiectivul de nursing poate fi definit astfel: obiectivul poate fi
un comportament pe care il asteptam de la pacient ; tot obiectiv
poate fi o reactie sau un rezultat pe care nursa doreste sa-l obtina
in urma interventiilor de nursing.
Obiectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa exprime clar si precis
care sunt rezultatele pe care nursa , pacientul sau familia , sau
colectivitatea spera sa le obtina , precum si care sunt actiunile si
interventiile pe care nursa si colectivitatea sau pacientul, le pot intreprinde
pentru a atinge obiectivul .
Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de
memorare ) numit ,,SPIRO .
S = specificitate
P = performanta
I = implicare
R = realism
O = observabil
Specificitatea sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc. ).
Performanta reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele
asteptate de la o persoana ( ex: ca d-na V sa inteleaga sis a
efectueze.).
Implicarea exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau
cu ajutor).
Realism adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice ,
intelectuale , afective ale persoanei ; pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie
realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei , cat si
din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta
sa atinga obiectivul.

Observabil adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi


observabile , masurabile , evaluabile cu precizie. Se poate referi la diferite
momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3 ori/ zi, sau
cantitate 10 pasi , 10 minute.
Intrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda:
- specificitate = CINE face actiunea?
- performanta = CE FACE ?
- implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL?
- realism = IN CE MASURA se poate face actiunea?
- Observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.)
Ex de obiectiv : Pac. sa respire singur imediat .
Obiectivul poate fi clasificat in :
- obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore.
- obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana.
- obiectiv pe termen lung : saptamani , luni.
Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen
scurt . Se intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat respectand
orbeste regulile mai sus mentionate .Important este ca obiectivul sa fie
clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise . Obiectivul poate fi
formulat si in termeni de interventie a nursei.
Interventia de nursing -- alegerea interventiei permite nursei
sa determine modul de a actiona pentru a corecta problema de
dependenta .
Caracteristicile interventiei :
- personalizata
- observabila
- evaluabila
Penrtu ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa :
- sa indice ora la care sau momentul zilei ( dimineata , la pranz , seara
) cand trebuie sa se desfasoare actiunea
- la ce interval trebuie sa se desfasoare actiunea
- ce continuitate , pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea
nursei sau sa se supravegheze semnele.

D. Implementarea interventiilor de nursing


Reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor
planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.
In practica , implementarea interventiilor de nursing are ca scop sa ajute
pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta total sau partial .
Nursa supravegheaza actiuni , informeaza pacientul , incurajeaza ,
manifesta empatie fata de pacient , efectueaza toate ingrijirile pacientului.
A 3-a si a 4-a etapa ale procesului de nursing sunt strans legate astfel ca
in a 3-a etapa , de planificare , nursa decide interventiile care trebuie sa se
implementeze in etapa a 4-a.
Aceasta relatie stransa intre etape poate fi sursa de confuzie prin
repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate ca

interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la


interventii . Este insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar
si precis :
- cui sa se adreseze actiunea ( pacientului )
- natura actiunii , actiunea fiind observabila
- precizarea orarului actiunii .
Fiecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente
de supravegheat .
Interventii constante : ex asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca
sa se poata hidrata.
Elemente de supravegheat : comportamentul , reactii la
medicamente( reactii alergice ), functii vitale ( respiratie , puls ,T.A ,
temperature ) , starea generala.
Interventiile cu rol deleget = care rezulta din prescriptiile medicului.
Recomandari pentru implementarea interventiilor de nursing :
- nu se executa niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul
asteptat
- inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa
se reexamineze , pentru a evalua starea problemelor de dependenta
, si se verifica inca o data daca interventiile prevazute sunt
intotdeauna potrivite
- se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing
implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace
- se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este
cazul , in implementarea actiunilor de nursing
- se indeparteaza orice sursa de pericol din preajma pacientului .
E. Evaluarea ingrijirilor
Consta in a aduce o apreciere , adica o judecata medicala , asupra
progresului pacientului in raport cu interventiile de nursing ; este o
conditie obligatorie a calitatii interventiei de nursing .
Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul , atunci trebuie sa se
cunoasca sursa insuccesului , sa se reevalueze situatia si sa se aplice
interventia de nursing corespunzatoare ameliorarii sau disparitiei
problemei de dependenta.
Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp . Ritmul este
adesea indicat de obiectiv .
Evaluarea urmareste doua aspecte :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient
- satisfactia pacientului
Rezultatul obtinut.
Raportat la rezultatul obtinut , evaluarea este un proces ciclic , care se
repeta in functie de obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare ,
elaborate din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a aparut .
Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat , deci
obiectivul nu a fost atins , procesul de nursing se reia , restructurand
diagnosticul si planul de ingrijire .
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci , reajustarea sau chiar
modificarea interventiilor .

Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientului


Este importanta aprecierea pacientului , dar nursa bazandu-se pe
cunostiintele profesionale, teoretice si practice acumulate trebuie sa faca
o evaluare corecta .