Stresul profesional este unul dintre cele mai serioase amenintari ale vietii moderne.

El denota stresul
generat de situatia de munca: muncile de mare raspundere, cu risc inalt, activitate care suprasolicita sau
subsolicita disponibilitatile individului.

Cateva componente generatoare ale stresului ocupational sunt:

ambiguitatile
de
rol,
conflictul
de
rol,
incarcarea
muncii. relatiile interpersonale de munca, conditiile necorespunzatoare,
munca in schimburi,
pericole fizice, etc. Reactiile in urma confruntarii cu acesti factori stresanti
sunt:insatisfactiile in munca, absenteismul, recompensarea muncii,
cresterea acuzelor somatice(imbolnaviri, comportament depresiv) abuz
de medicamente, alcool, cafea, tigari.
Cu toate ca suntem constienti de prezenta acestui factor si de
consecintele lui daunatoare, stresul este absolut inevitabil, este prezent in
noi. Evitand stresul eviti viata.
Prin munca pe care o desfasoara, cadrele didactice sunt supuse la o
multitudine de influente generatoare de stres care variaza in functie de
situatie. Amintim: conducera unitatii, lipsa de consultare si comunicare,
asumarea de riscuri, deconectarea de problemele de serviciu,
subapreciere, etc.
A fi cadru didactic inseamna, pe linga alte calitati, a avea un spirit
integrativ si altruist, sa puna suflet in tot ceea ce face. Fiecare eveniment
important pentru elevi presupune implicarea cadrului didactix aratat prin
reactiile emotionale: frica , teama, mania, ingrijorarea, etc. Acestea sunt
situatii stresante care nerezolvate pot duce la deteriorari accentuate
generand: insomnii, tulburari ale dinamicii alimentare, sexuale, stari de
tensiune psihica; incordare, nervozitate, iritabilitate, exacerbarea
spiritului
critic sau autocritic, pierderea increderii in sine si in ceilalti,
anxietate.
Odata depasite aceste situatii stresante se intalneste increderea in
fortele proprii, apoi reactii emotionale pozitive(bucuria, mandria,
satisfactia, atitudinea pozitiva fata de munca si viata). Aceasta depinde
numai de noi, de capacitatile noastre de a controla situatiile stresante.
Stim din experientele noastre ca stresul are si valente pozitive
mobilizand resursele umane in vederea autodepasirii, fiind un stres bun,
dar si valente negative. Deci eliminarea oricarui stres din viata personala
nu este posibila pentru ca:Eliberarea completa de stres inseamna
moarte. Este si asta o cauza pentru care continuam sa ne asumam
riscul pentru a afla daca situatiile noi sunt potrivite si stimulante pentru
persoana noastra sau deopotriva.

Profesia de cadru didactic este o munca care nu este izolata, ea este

strans legata de viata sociala si de viitorul sociatatii, care ii traseaza
cadrele generale sociale si morale de dezvoltare.

Alti factori stresori la locul de munca

Volumul de munca
Cultul performantei
Absenta greselilor
Timpul
Intreruperile
Invazia de e-mail-uri
Schimbarile
refuzul de a asculta sfaturile i sugestiile celor din
jur
repetarea acelorai argumente
utilizarea
de
soluii
necorespunztoare

cunoscute

agresivitate

Copingul,

mai mult dect o simpla reactie la stres,

reprezinta o strategie multidimensionala de control, a carei
fnalitate este schimbarea, fe a situatiei, fe a aprecierii
subiective.

cateva dintre elementele generatoare

de stres la cadrele didactice sunt:

insatisfactie pentru stilul de conducere, relatiile interpersonale, atmosfera

si climatul psiho-afectiv, structura organizatorica din scoala, luarea unor
decizii, planificariile scolare, subsolicitarea, suprasolicitarea, deplasarile
de serviciu, lipsa posibilitatilor de autoperfectionare, etc.
Toate aceste situatii stresante, nerezolvate duc la nervozitate, anxietate. Pentru a bloca efectele distructive
ale stresului, individul pune in joc o multime de mecanisme de aparare a eu-lui.Acestea au functii adaptive:
rationalizarea(justificarea comportamentului); proiectie(atribuirea propriilor sale trasaturi negative altei
persoane); represia(inlaturarea ideilor, simtamintelor inacceptabile); compensarea, supracompensarea,
practicarea activitatilor in aer liber, sportul. Cu aceste mecanisme individul lupta singur impotriva stresului.

Fiecare manager i angajat trebuie s cunoasc factorii care conduc la stres (agenii stresori), cum poate fi identificat acesta i ce se poate face pentru
eliminarea sau reducerea lui.

Lucrnd mpreun i utiliznd tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.

Despre

Afectiunea burnout, cunoscuta si ca sindromul arderii complete, suprasolicitarea profesionala sau oboseala cronica, consta in epuizarea fizica, emotionala si mentala cauzata
de expunerea excesiva si prelungita la situatii stresante. Persoanele care sufera de burnout se simt coplesite de presiunea de a raspunde cerintelor profesionale si, in timp, aceasta
acumulare constanta de stres conduce la pierderea interesului si a motivatiei care au stat candva la baza activitatilor desfasurate la locul de munca.
Daca suferi de oboseala cronica, iti este afectata productivitatea, scade nivelul de energie si te simti din ce in ce mai lipsit de control asupra situatiilor carora ar trebui sa le faci fata,
devii neajutorat si frustrat in mod constant. In cele din urma, te vei confrunta cu senzatia ca nu se mai poate face nimic pentru a-ti remedia situatia.

Cauze
Principala cauza a sindromului burnout este senzatia de suprasolicitare profesionala combinata cu subaprecierea eforturilor tale de catre ceilalti. Locul de munca tinde sa fie mediul cel
mai propice pentru dezvoltarea acestei afectiuni, dar exista situatii in care viata sociala sau personala conduc la burnout. Astfel, un angajat care nu a mai beneficiat de concediu si de o
marire de salariu de 2 ani sau o mama de la care se asteapta sa aiba grija de trei copii si de un parinte bolnav, plus sa se ocupe de activitatile domestice sunt in egala masura expusi
riscului de a ajunge la burnout.
Asadar, oboseala cronica este determinata de o combinatie de factori, fie ca este vorba despre cauze legate de locul de munca, de stilul de munca sau chiar de trasaturi de
personalitate.
Cauze legate de locul de munca
- lipsa recunoasterii si recompensarii muncii prestate
- senzatia de lipsa de control asupra propriilor activitati
- asteptari nerealiste sau neclare din partea angajatorului
- desfasurarea unor activitati monotone, repetitive si care nu ofera satisfactii profesionale
- lucrul sub presiune constanta sau intr-un mediu haotic
Cauze legate de stilul de viata
- dezechilibru intre viata profesionala si cea personala
- persoanele din viata ta au asteptari ridicate de la tine si pun permanent presiune pe tine
- asumarea unui numar prea mare de responsabilitati, fara ajutor din partea celorlalti
- somn insuficient; prea putin timp dedicat relaxarii si socializarii
- lipsa unor relatii apropiate, a unor persoane care sa ofere suport emotional
Cauze legate de tipul de personalitate
- tendinte perfectioniste; conceptia ca nimic nu este suficient de bine facut sau bun
- viziune pesimista asupra perspectivelor sinelui si asupra lumii in general
- personalitate de tip A (high-achiever)
- nevoia permanenta de a detine controlul; reticenta in a delega

Simptome
Este foarte probabil sa fii pe drumul catre burnout daca:
- fiecare zi ti se pare a fi o zi o proasta;
- ai senzatia ca, orice ai face, nu va avea niciun efect si nu va conta pentru nimeni;
- iti petreci majoritatea zilei de lucru indeplinind sarcini pe care le consideri fie plictisitoare, de rutina, fie coplesitoare;
- te simti epuizat tot timpul;
- ti se pare o pierdere de energie sa te preocupi de viata ta profesionala sau personala.
Insa, pentru a identifica simptomele oboselii cronice, trebuie mai intai intelese diferentele dintre burnout si stres. Cu toate ca deriva din stres, starea de burnout este o afectiune cu totul
diferita. A fi stresat inseamna a te confrunta cu prea mult: prea multa presiune, prea multe responsabilitati, o solicitare permanenta care depaseste puterile fizice si psihice ale
individului. Cu toate acestea, o persoana stresata are in continuare convingerea ca, daca ar dispune de mai mult timp si de mai multa energie, ar putea face fata situatiei. Oboseala
cronica, insa, se caracterizeaza mai ales prin insuficient: senzatia ca nimic nu este suficient de bun, ca nu se mai poate face nimic, ca orice gest este in zadar.
Pe scurt, o persoana stresata cauta solutii, pe cand cineva ajuns la stadiul de burnout abandoneaza lupta, fiind total lipsit de motivatie si deprimat.
Stres versus burnout
Stres

Burnout
- lipsa implicarii, dezangajare, abandon
- amortire emotionala
- delasare, neajutorare, senzatia de a fi
- implicare excesiva, consum de energie, suprasolicitare a sinelui (la nivel fizic si psihic)
coplesit
- supraexcitare emotionala
- pierderea motivatiei, a idealurilor si a
- hiperactivitate, senzatia permanenta de urgenta
sperantei
- pierderea energie
- produce mai ales daune psihice si
- produce mai ales daune fizice
emotionale
- poate conduce la moarte prematura
- poate conduce la senzatia ca viata nu
merita traita si ca atare la moarte, prin
suicid

Obosela cronica

Pentru aproximativ 2% din populaia adult, epuizarea devine persistent i afecteaz semnificativ existena.

Cnd nu este suficient explicabil prin probleme de sntate fizic sau psihic (diagnosticate i nu doar presupuse), se poate vorbi despre un sindrom (o
grupare de simptome) care n timp s-a chemat: neurastenie, nevroz astenic, epuizarea nervoas/fizic, sindromul de oboseal cronic sau a fost
considerat o tulburare de somatizare.
Se ntlnete mai des la cei cu o via stresant i un regim de munc foarte solicitant.
Pentru muli dintre neurastenici, copilria i adolescena au fost perioade n care prinii le-au cultivat convingerea c pot face orice cu rezultate excelente.
Doar c acest orice se refer la ce doreau prinii i nu copilul. n principiu, laudele i recompensele sunt un lucru bun, cel puin n comparaie cu duritatea
i abuzurile. ns, dac acest comportament este excesiv, copilul devine n timp foarte interesat de aceste aprecieri i urmeaz preponderant linia
trasat de prini. Nu mai reuete s afle cine este, ce-i dorete s fac i ce nu.
Aa c adultul tnr ajunge s aib o stim de sine sczut, o mulime de fantezii legate de succes i performan i nu n ultimul rnd o slab capacitate de
a se cunoate i nelege.
Problemele apar inevitabil, ntruct cei din jur nu i percep n acest fel, iar cu trecerea timpului devine foarte evident c nu toi putem ajunge bogai i
faimoi. Planul lor existenial ncepe s se clatine, iar frustrrile se acumuleaz pn dincolo de capacitatea de a le gestiona sntos.
Primul lor gnd este c nu au ncercat suficient i ntruct sunt " programai s cread c succesul este inevitabil, se gndesc foarte rar la eec sau la
schimbarea obiectivelor/planului.
Suferina emoional apare n cazul n care acetia vd c nu reuesc ceea ce-i propun i, n loc s schimbe strategia, ncearc s fac i mai mult din
ceea ce deja nu merge.
sus

Oboseala Cronic - Simptome

Din punct de vedere clinic exist o simtomatologie cronic de tip anxios i depresiv.Totui, bolile din aceste dou categorii includ i multe alte manifestri
iar simptomele care sunt similare cu cele ale neurasteniei sunt de regul mai severe.
Tulburrile depresive i cele anxioase debuteaz i evolueaz dup alte tipare, au un alt rspuns la tratamentul psihotrop.
Creierul se afl ntr-o stare prelungit de suprastimulare i, din acest cauz, se ajunge la nelinite, tensiune psihic i fizic, o dispoziie cronic de
iritabilitate, labilitate emoional, oboseal n special mental, letargie i extenuare.
Plngerea principal poate fi legat de epuizarea perceput chiar la eforturi minore.
Ceea ce demoralizeaz persoanele afectate este c odihna (activ sau pasiv) nu i ajut dect foarte puin sau chiar deloc. Se caut repausul, odihna,
evitarea stresului, ns pacienii constat c starea lor de activare este att de crescut, nct nu reuesc s se mai relaxeze.
Stresul prelungit duce la apariia de simptome n mai toate regiunile corpului, motiv pentru care pacienii solicit un volum uria de servicii, n special din
domeniul medicinii interne. Iat cteva dintre simptomele care pot ascunde o stare de oboseal cronic:

ameeal, senzaia de lein

dureri severe de cap

insomnie, oboseala accentuat pe timpul zilei

dificulti de concentrare, probleme de memorie

scderea randamentului gndirii

sensibilitate crescut sau intoleran la zgomote i lumini puternice

creterea frecvenei cardiace, palpitaii, dureri nespecifice n zona inimii

tensiune arterial mrit

dureri musculare i articulare

dureri corporale difuze

senzaia c anumite segmente " amoresc, sunt prea reci sau foarte calde

transpiraii

dureri de spate, sensibilitate crescut de-a lungul coloanei

dificulti de nghiire, grea

gastrit/ulcer

tulburri ale tranzitului intestinal, sindrom de colon iritabil

tulburri ale ciclului menstrual

disfuncii sexuale